ARON BUCIUMEANU

MOARA $I PRASNELULIstoria Si festinefe

ROMANEdifie ingrijitd

de Dan Sebastian Buciumeanu,

fiul autorului

ffiTrrcuthtt

2016

Cuprins

pRacuvANTARE............ ...........7

PROLOG SAngele mi se fdcuse soare......... ..........11

1. ,,Tot omu' s-audd, sd-ntelea gd,, ............. ..........2b

2. in pas cadenlat,liber, trecea ogtirea romAneasc d............67

3. ,,Solda roma vest?" ........................98

4. ,Fiam, te tudsz magyarul?,'................. ..........I075. Am inceput sd iubesc un om. .....1t24

6. Gura ei veni peste obrazul meu caldd, moale. ..............1447. ,,innoaptea popoarelor fruntea poetilor lumineazd, ...1668. Marea inldntuire. .......177

9. ,,Yivit sub pectore vulnus,, .........2I010. Prdbu9irea.............. ......................311

11. Dezertorul ............. ......................g47

EPILoc ...din fericirea plAnsului qi bucuria durerii... .......279

383

1. ,,Tot omu's-audd, sd-nteleagd"

Afard rdpditul infundat al ploii se opri. CAteva picd-turi sub o uqoard adiere de vAnt mai lovird in geimulugii tindei, apoi, linigtea noptii tdrzii de sfArgit de augustse ldsd ca o invitatie la odihnd. Sub lampa cu abajui detabld verde, pe fata de masd albd cu dungulite rogii ginegre/ mAinile agere, neodihnite, trrrari, uscate gi nodu-roase ale lui Nenea Agapie se oprird gi ele.

-Aronicd, am plecat, vdd cd ti-e somn, zice bdtrAnuladunAnd de pe masd cdrtile de joc... 9i, sd gtii cd-i agacum ti-am spus: RomAnia nu va intArzia, a fost qi rdmA-ne aldturi de frantuji gi de rugi...

intr-adevdr, i# era somn. Toti ai casei se culcaserdde mult, gi-apoi avusesem o

"i'grea; am uscat gi am

adus cu frate-meu doud care mari cu fAn din CAmpulLupgii, peste 12 kilometri, dus gi intors... Ce urcuguri,ce cobordguri, ce cale proastd!...

Nu mai incui uga, sting lampa gi md strecor inpat. Adorm cu gdndul la ceie spuse de bdtrdn care,Dumnezeu gtie unde se informa, gtia tot ce se petre-ce in lume, in Tard: Consiliul de Coroand... regele...Brdtianu... Tache Ionescu... Filipescu... Avereicu...Iorga... toate le gtia Agapie... toate... toate...

...Pe geamul pdtrat al ugii luna ldptoasd se strecoardin odaie. Pregul galben scAnteiazd: ,,Hai!,, zice...,,Mi-efricdl" ingAn... ,,Vino, nu te teme!" aud lAngd mine ovoce de copil ca opritd din rds!... O fatd bucllatd intre

25

doud aripioare mi-o ia inainte... Ne urcdm zbengt-indu-ne deasupra Mdgurii pietroase..' trecem Valea

Lupgii gi iati-ne deasupra Bdrcului cu fruntea increii-td de cdrdrile vitelor... ,,Privegte-rrios", imi face semn

ghidugarul meu tovardq, topindu-se ca un fulg peste

irenelurile pddurii, acum de smoald... Pe ulifele satu-

lui, albite de lun5, aleargd cai albi cu coamele in vAnt,

mAnafi din urmd de copii pe care-i cunosc, sunt ortaciimei de joacd... Pe hotarul cdmpului, inspre Olt, o cruce

mare de lemn negru ca abanosul std intinsd pe mirig-tea de aur... Oamenii satului bdteau in ea piroane cu

cap de garpe. La lovirea ciocanelor, din capete lAqneaotravd verde pe mirigtea care fumega... Vai! nu mai potzbrra. Stau neputincios pe malul Oltului lAngd o tufdde rdchiti cu frunzele de argint, cAnd... o gopArld uria-gd cu gura cdscatd, plind de dinli albi ca nigte stalactite,

soarbe oamenii cu cruce cu tot 9i se apropie de mine'Strig ajutor!.. . Dar vocea mi se stinge ca retezatd,'..

--Sus, copiii mamii! Sus, cf, afard-i urgia luiDumnezdu!... Glasul cel mai drag din lume md invHlu-ie ca un descAnt... Md trezesc! Sar in picioare buimdcit!

-Stai, mi, ce te-a apucat! mormdie frate-meu Aurel,cu care dormeam in tinda casei.

Intru in odaia dinspre ulild. Deschid o fereastrd.

Satul fierbea: vaiete de femei, tipete, tropote... pldnse-

te de copii, uruit de care, cdlcdturi grdbite de oameni,

de vite... injurdturi gi blesteme.. ' ,,Ne-atacd tdlharii de

cojani de dincolo!" se aude o voce bdrbdteascS. cunoscu-

td., ,,Ieg.ryi, oameni buni! inhamali, injugali vitele, adu-nali ce-avefi mai de pre! in cdrufe... Faceli covAltire,

stafi pregdtifi, cAnd s-o da semnalul de plecare, cu toliiodati sd trecem Oltul spre interiorul !dr171 ..."

Ascult cu sufletul la gurd. Nu-mi vine a crede cd

fostul meu dascdl Pascu, cdci el era, cAntdrej de stra-

nd gi bun inv5fdtor-il avusesem in primele doudclase-putea sd arunce asemenea cuvinte... Dupd gase

luni pe frontul din Galilia, ca simplu soldat, s-a intorscu m6.na stAngd zdrobitd, vindecatd schimonosit: unvrej uscat, rdsucit, negru/ nefolositor... Dar vocea i seaude din nou, ceva mai depdrtatd... Ponegrea pe rege-le Romdniei: ,,trdddtorul scumpilor aliali germani gialor nogtri austro-maghiari... Iegifi frajilor!... Ne atacdmdmdligarii unui rege betiv gi mi..." Vocea nu i se maideslugea.

Era 28 august 1916.., DupS doi ani de neutralitate,armata Regatului RomAn se revdrsa in Ardeal, forlAndCarpafii prin 18 trecdtori pe un front de 700 de kilome-tri, de laBicaz la Valea Cernei...

Zoriipdtrund argintati de dupd perdelufele celor treiferestre, doud spre ulitd, una spre curte ale incdperiidinfajd a casei noastre, casd de piatrdcuziduri groasede cetate, deslugind grinzile afumate de stejar, inmires-mate de buchefele de busuioc de la bobotezi qi pereliialbi-sinilii, mereu vdruifi proaspdt. Numai sub patulcobArldului incdrcat cu perne jesute in arniciuri, sub celal pdrinfilor in care doarme acum mama cu sora meaAna, gi sub lditile ce inconjoard restul oddii, zorli rnaipot vedea gi pipdi pdmAntul bine bdtut qi netezit, ceruitde mAna mamei cu pldmddealS de lut, balegd 9i pleavd,in rest totul e acoperit cu tesdturi grele de cAnepd cu rAu-lefe rogii gi albastre. Rdsar acum, imediat sub grinzi, unrdnd de farfurii gi ulcioare in smalfuri colorate gi, ugoraplecate, icoanele zugrdvlte pe sticld, incadrate cu ger-vete de bumbac albe in b5teturi de arniciuri gi bobinuriin rAulete gi flori geometrice complicate. intre geamu-rile din fald, o oglindd mare cu ramd sculptatd reflectdmasa acoperitd cu o jesdturd de mici pdtrdlele negre girogii in relief cu delicate contururi albe. Deasupra ei,atinge grinda portretul tatei din care privegte un tAndrostag in picioare, caporal cezaro-ctliesc ln mare tinu-td de infanterist, cu mustdcioard abia mijindd, un nasmdrigor, pulin adus sub fruntea larg5 ce addpostegte,

sub streagina sprAncenelor b61aie, doi ochi de un albas-tru gri, sur6,zdtori. Pe petlilele galbene, pdtrate ale gule-rului tunicii fdrd nicio cutd, cAte douf, stelule albe ce se

ating cu un colj vertical, atestd purtarea ireprogabild a

militarului in termen... Pe peretele dinspre curte cea*sul, in cutie de lemry cu greutdfi in formd de pegte, baterepede, cadenlat, prin tdleragul lucitor de a1am5, pasultimpului monoton gi nepdsdtor.

Se face ziud de*a binelea. Vite pe uli1f, se bulucescgrdbite, mAnate de copii gi de femei spre pddure. Incurte, IJrsu, cAinele nostru ciobdnesc, ur15 prelung,ldsat pe picioarele dinapoi, cu capul intins spre rdsdrit.Aurel aruncd-n el cu o scurtdturd:,,nea, dihania dracu-lui, nu mai cobi!" Mama in grajd mulge vaca, una carefdtase de vreo lund un vitelug de toatd frumusejea: alb,pdtat cu galben, cu botul roz gi ciacAr. Strigd mdniatdla vacd gi se luptd cu vilelul lacom de lapte... Nurnaivacile le oprisem acasd pentru nevoile jugului, restulvitelor: doi juncani, o juninc5, doud bivolife gi o iepgoa-rd roibd de un an erau la pddure, pdgteau in cireadacea mare a satului, hdt departe in poienele Harhamului,veneau acasd o datd pe sdptdmAnd, sAmbdta seara, doarpentru o noapte.

,,Tot omu's-audd, sd-nleleagdt" - e vocea lui Chifor,aprodul primdriei -,,dir:- porunca inaltului $tabMilitar, pAnd la ceasul zece oamenii sd incarce in carece au mai de pref Oi sd se adune la crucea din Costig,pentru ca de aici, odatd cu tolii sd porneascd in refugiude urgia rdzboiului. Cine va fi gdsit in sat dupd ceasulzece va fi impugcat!"

Dinspre curtea Boieregtilor, lipete de femei gi urletede copii! N-avem timp sd ne dumirim... portila de laulild se izbeqte de perete... in curte apar doi jandarmiin finutd derdzboicu judele satului Pantilimon dupX ei.Mama tocmai ieqea din grajd cu gigtarul aburind intr-omdnH.

-Ilianooo, incepu judele, mintenag sd scoti din gurdqi sd injugi vitele... ce, tu nu intelegi?!

-Hai, hamar7... ce ste, migke! hArAi glasul,intdriltatal plutonierului de jandarmi care avea, pe lAngd cara-bind gi tesac ln teacd de piele neagrd, gi un ciomag vAr-tos in mAna dreaptd. ,,Rogton, R6gt6n! "8 ,tipantoameniilegli aldlali de liniqtea mamei care se opri locului.

-Bdrbatul meu e la front in Galitia, eu nu md migcdin casa mea!i-aud vocea rdspicatd de femeie energici.ii privesc cu inima strdnsd capul frumos, ochii sdgEtalide indignare, firele argintli, lesute de pdianjenii grijilorce-i iegeau de sub basmaua infloratd...

-Cum, nu vre? Dumnezo la tine! tipd plutonierul.-Iliano, nu te incontra cu dumnealor, mai apucd

judele sdzicd. Ciomagul jandarmului se ridicd amenin-tdtor gi cade lndesat pe spatele gi gaiele ei o datd, dedoud ori, de trei ori, de...

Ca o stand de piatrd, mama nu se clinti. Cu gigtarulin mAnd plin cu lapte inspumat ii privea mAndrd, doarbuzele strAnse ii jucau u$or ca in rugiciune sau blestem.N-a ,tipat, n-a plAns, lacrimile ei se revdrsau undevainduntru, umilite, dar nu invinse, giuvaeruri ale puteriifemeii, cAnd copiii o privesc cu ochii ldrgiji de spaimd.Se intoarce spre noi:

^- Bdieli, scoateli carul!

InjurAnd, jandarmii gi cu judele se depdrtard. Noiscoatem carul cei mare, potrivim jugul la protap...cAnd sd scoatem gi vacile, sord-mea licula ne cheamdla masd. Intrdm in tindd tdcufi, rupfi de greaua obidd aumilinfei neputincioase. Pe masd, pe un taler de lemrumdmdliga ca un cozonac antritt, aburind. Mireasmaaceasta, amestecati cu cea a laptelui proaspdt, ne bucu-rd simlurile deodatd qi ne dezmeticegte.

Peste o ord suntem plecafi, nu spre interiorul t5rii,t R"p"d" (lt tt-ba maghiard).8 Imediat, imediat! (in limba maghiard).

-+7. ,,In noaptea popoarelor frunteapoefilor Iumineazd"

Cu toate lipsurile gi incertitudinile rdzboiului, anulgcolar 1918-1919 a inceput la 15 septembrie. Am intratin clasa aY-a, deci in liceul superior, ,,cu toate pAnzelesus" cum aveam obiceiul si spunem. Cu Gydrinci m-amimpdcat incd din anul trecut. La studiul antichitdlii gre-co-romane, directorul ne-a vorbit despre incdlldminteala aceste popoare. A insistat asupra comoditSgii sanda-lei romane, legatd de picior cu bentile de pdnzd,, nojifede pdr sau piele.

-Opinci, ziserdzdnd din bancd Elek, aga cum poartdqi azi tdratii romAni la noi...

Colegii au intors capul spre mine.

-Da, confirmd directorul, numai cd nu numai romA-nii poarti opinci, ci tofi |dranii Peninsulei Balcanice:s|rbi, bulgari, greci, albanezi... E o incdll5minte foar-te comodd, jine laba piciorului in pozitie corectd, con-trar cizmelor gi ghetelor cu cdlcAi inalt gi bot ascufit cesupun piciorul, deseori, la adevdrate torturi.. .Inpauzd.Gyorinci mi se adreseazd botos:

-Tu gtii cd armata romAnd e in opinci?

-Nu se poate, riposteazd careva. Cum, soldalii?

-Da, ii ldmuresc eu... I-am vdzut in'9L6, aveau giopinci dar gi bocanci. in atacurile prin surprindere intimpui noplii incdlfau opincile pentru sprinteneald giinldturarea zgomotului. . .

-Unchiul meu Peter a venit din spital in opinci dincatlzaunor degerdturi... a mai zise un coleg.

Fronturile de luptd incep sd-gi manifeste tot maiaccentuat oboseala de moarte. Armistiliu r paC€, nego-cieri, conditiile Americii... subiecte ce umplu, tot maiinsistent, coloanele ziarelor. Se discutd aprins, fdrdteamd, ca gi cum Siguranfa imperiului ar dori sd afle totrnai neintArziat dorinlele 9i opiniile cetdfenilor, lXsAn-

du-le libertatea sd comenteze, sd analizeze, sd dea ver-dicte, previziuni... Se sconteazd prezentul gi viitorulde cdtre chemati gi nechemafi... Se schimbd, se trasea-

zd noile granile pe harta Europei intr-o manierd de-a

dreptul fantasticd. Bolgevicii vorbesc derdzboaie drep-te gi nedrepte, de cotropiri qi teritorii independente,de vinovafi gi victime, de rdspunderi gi pedepsiri, detransformdri sociale, de o noud morald in conformitatecu ndzuinfele,,oropsitilor viefii":

S -aprinde-n cong tiinfe s tindnr dul ro 9u- al trudei

$i amule1te faimn tn cei ce-su huzurit! '..

cum spune un poet revolufionar. La Budapesta, laViena, la Berlin... muncitorimea a rupt lanlurile disci-plinei cazorte/ a opresiunilor tribunalelor militare gi s-a

revdrsat in strad5 ca o stihie, cerAnd incetarea mdcelu-rilor, munci, retribulie echitabild, drepturi, egalitate,pdine gi respectul persoanei umane...

La deschiderea lecliilor de limba gi literatura maghia-rd profesorul Borbely ne vorbegte despre limbd gi stil.Despre acea neliniqte a verbului care tulburi nu numaimanifestdrile omului izolat, dar 9i intreaga structurd

9i ndzuinld a unei epoci. Despre lumea noastrd intimdcare ne cere s-o impdrtdgim, s-o unim cu lumile seme-nilor noqtri, pentru ca, impletite, sd pdtrundd mai ugorfrumusetile gi tainele viefii ce ne inconjoarS. Pentru el

poezia este arta artelor, ,,conqtiinta lumii". Ndzuinfele

14.7

gi sentimenteie unui popor prin ea ies la iveald, oricceveniment prin ea igi cAgtigd vegnicia... cdrdrile lumii,ale trdirii, in fala ei se ldrgesc, frumusetea capdtd con-tur, dragostea se innobileazd, credinta in bine infloreg-te, adevdrul se impodobegte cu rodul vietii, intelegereamortii gi a invierii... Ea e esenta care tine sufletul treazgi inima cald5. ' '

Ne vorbegte despre iubire ca despre un izvor dcddruire, de sensibilitate gi intelegere. Ei o consideri,,sdmAnta vietii" fdrd de care trdirea lduntricd a creatieinu se poate valorifica pe deplin. Imaginatia, dupd ei, cpldmAnul oricdrei arte, de aici ratiunea datoritd cdreiaarta nu se poate realiza decAt pe piscurile insorite alelibertdfii depline. Imi rdsar in memorie cuvintele luiVictor Hugo: ,,in noaptea popoarelor fruntea poetilorlumineazX!" rostite at ocaziafestivitdtii gcolare ia liceulAndrei gaguna din Bragov de directoiul Virgil Onifiu.

Borbely ne-a mai vorbit despre cAtiva mari poetiai lumii: Shakespeare, Dante, Goethe, Baudeiaire,Eminescu, Petofi, Pugkin.. . ,,Toti, spune el, s-au cutre-murat de zdrenteie lumii acesteia, ca gi de piscurile giadAncimile spre care nd"zuim, au cAntat binele, frumo-sul 9i jertfa,ldsdndu-ne in dar inimile lor vegnic grdi-toare de adevdr gi lumind. Legali de mdretia g"r,i,rluiprin gAndire gi arderea inimii, ei n-au fost nici unguri,nici romAni, nici nemti, nici englezi, nici francezi, niciitalieni, nici rugi... ei au fost Oameni. in ei a vibrat inaltgi adAnc prin coardele limbii sufletul natiunii lor. EcoulstArnit a fost insd universalitatea, acel tezaur comunal intelegerii eternului omenesc, congtiinla unicitdliindzuinfelor tuturor, acea Mare Libertate conqtientd aviitorului... Fdrd sd ne intrebe, fdrd sd ne cerceteze, eine intind mAna spre acolo, poate incd departe, unde secoace fructul respectului fafi de om, fatd. de rostul gide condifia lui ca stdpAn al Universuiui. Ca ingerii ceibuni, ca sd nu rdtdcim, ne-au ldsat aripile 1or puternice

'l AQ

;;i sigure, s5. ne bucurdm, deasupra mdrilor infuriate, desoare gi ozonul depdrtdrilor, de indrdznetele libertdtiirle zborului...

Un ciocdnit uqor... Uga clasei se deschide incet...f 'rofesorul coboard de la catedrd... Vorbegte scdzut,('onspirativ parcd la uga intredeschisf,... Clasa se inv5-lr-rie in murmure...

-Continudm leclia viitoare, ne zice, gi, spre marelenostru regret, ne pdrdsegte.

Locotenentul Szabo s-a mutat la Comandamentulliarnizoanei incd din vard. A avut la examenul de matu-litate cele mai bune note dintre militari. imi amintesc cdt'xamenul de latini s-a desfdgurat pentru ei la inceputullui iunie in curtea liceului sub un castan tdndr, rdmu-los, sddit cu ceremonial de profesorul SzoIga. Mai inco-Io, lAngd gardul grddinii de pomi, doi tei igi risipeau lar'ca mai ugoard adiere mireasma lor dulce.

O masi, un scaun pe care gedea bdtrAnul director Pap\/Iozes, gi candidalii in picioare, gapte la numdr, aliniali.Ultimul era Arpad al meu. In spatele directorului, noi,rnai micii, cu emolia curiozltdlli strdluminAnd fetele...l)upd cAteva disculii amicale gi trecerea intr-un catalogrr candidatilor, directorul se adreseazd.primului:

-Quot annos natus es? (CAli ani ai?)Niciun rdspuns... o privire stAnjenitd... al doilea, al

treilea...

-Qua aetate es?, cduta bdtrAnul sd-i ajute... DoarSzabo rdspunde corect:

-Unus et viginta annos natum sum (Sunt de 21 delni).

Directorul mai pune o intrebare primului, aga ca-n-tr-o joacd... Unii mai ingAnau ceva, singurul insd carerla un rdspuns corect eraSzabo. $i a inceput sd i se adre-seze doar lui:

- Vivitne avia tua? (Trdiegte bunica clu mi tal e?)

-Vivit! (Trdiegte), rdspunde prompt Szabo.

1AO