Moara cu noroc-Demonstratie-

Ioan Slavici face parte, alături de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Ion Creangă, din galeria marilor clasici ai literaturii române. Scriitorul se inspiră în nuvelistica sa din viaţa satului ardelean, fiind un deschizător de drumuri pentru proza secolului XX.

«Moara cu noroc »este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al XX-lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a personajului principal care se degradeaza sub puterea banului.Aceasta a aparut in volumul de debut « Novele din popor», din 1881 si sa bucurat de o larga apreciere critica .Ioan Slavici construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator conceptia lui fiind un argument pentru iubirea de oameni.

Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul,iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din perspectiva psihologica, este ilustrat conflictul interior trait de Ghita, sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit, pe de o parte, si de dorinta de a se imbogati, pe de alta parte.

Din punct de vedere structural nuvela are o structura riguroasa unde fiecare episod aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic,conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele17 capitole respectandu-se ordinea cronologica a desfasuririi actiunii si sunt integrate de cuvintele rostite de batrana la inceputul si finalul operei : « omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci linisteacolibei tale te face fericit » si « -Se vede c-au lasat ferestrele deschise […] Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat ».

 Naraţiunea realistă este obiectivă, realizată la persoana a III-a de către un narator omniscient, omniprezent şi neimplicat. Pe lângă perspectiva obiectivă a naratorului, se observă o altă tehnică narativă folosită de Slavici şi anume tehnica punctului de vedere in intervenţiile simetrice ale bătrânei,personaj episodic,dar care exprima cu autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei.

Actiunea nuvelei se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.Aceasta se defineste printr-o constructie epica riguroasa, un singur plan narativ , care se refera la dezumanizarea lui Ghita din cauza lacomiei pentru bani, o intriga bine evidentiata bazata pe valorile morale si setea nestapanita de imbogatire.

Carciuma de la Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri,izolata de restul lumii,inconurata de pustietati intunecoase.In expozitiune descrierea drumului care duce la Moara cu noroc este realizata prin tehnica detaliului semnificativ,si a locului in care se afla carciuma.Semnele parasirii(vechea moara”cu lopetile rupte”,cele cinci cruci) anticipeaza destinul tragic al familiei.Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului.Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final,cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la moara cu noroc.

O secventa semnificativa poate fi prima intalnire a lui Ghita cu Lica dupa proces, aceastra fiind infricosatoare pentru carciumar. Samadaul ii vorbeste despre« dulceata pacatului » si-i relateaza cum a infaptuit primul omor din cauza ca nu avea bani sa cumpere niste porci care-i fusesera furati, cum a doua oara a ucis « ca sa ma mangai cu mustrarile pentru cel dintai », iar acum simte o adevarata placere. Ii destainuie lui Ghita ca un om poate fi stapanit numai daca ii descoperi punctul slab, iar cel mai periculos defect este slabiciunea pentru o singura femeie. Aluzia lui Lica este clara, sugerand ca slabiciunea cea mai mare a lui Ghita este iubirea pentru Ana si simtindu-se umilit in orgoliul lui de barbat, carciumarul se gandeste- a cata oara ?- sa-l duca pe Samadaul la spanzuratoare.

O alta secventa semnificativa poate fi momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale.Dispus sa faca orice pentru a se razbuna,Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica,la Sarbatorile Pastelui,lasandu-o la carciuma in compania Samadaului,in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui banii furati.Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de familie,ANA ii se daruieste lui LICA deoarece acesta e “ om” ,pe cand Ghita “nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti” .Cand se intoarce si realizeaza tradarea,Ghita o ucide pe Ana iar el este la randul lui ucis de Radut din ordinul lui Lica.

In Opinia mea “Moara cu noroc” este o capodoperă a nuvelisticii româneşti, un moment de referinţă în evoluţia prozei noastre iar autorul sau este cel care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana,scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Astfel,”Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind finetea unui cunoscator al naturii omenesti.”(Mihai Eminescu).´