mitropolitul varlaam

62
MITROPOLITUL VARLAAM UN FIU AL MELEAGURILOR BOLOTEŞTENE

Upload: ion-purdel

Post on 28-Mar-2016

289 views

Category:

Documents


13 download

DESCRIPTION

zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz

TRANSCRIPT

Page 1: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM UN FIU AL

MELEAGURILOR BOLOTEŞTENE

Page 2: MITROPOLITUL VARLAAM
Page 3: MITROPOLITUL VARLAAM
Page 4: MITROPOLITUL VARLAAM
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
ionpurdel
Line
Page 5: MITROPOLITUL VARLAAM
Page 6: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI1632-1653,

Veacul al XVII-lea apare in istoria bisericii romane ca tim-pul marilor ierarhi luptatori pentru apararea tesaurului de cre-dinta §i pentru destelenirea ogorului de cultura nationals prinintemeierea de §coale §i tipografii, de sub teascurile carora por-nira spre toate tarile locuite de Romani cartile sfinte, raspandindlumina qi temeluind unitatea sufleteasca a neamului.

Seria acestor ierarhi, neobositi in stradania de a deschidenoui drumuri de propaqire poporului incredintat pastoririi forduhovnice§ti, o inaugurase la 1632 mitropolitul Varlaam al Mol-dovei. Nascut dintr'o familie de raze§i (Motoc), a urcat la ovarsta relativ tanara scaunul supremei demnitati biserice§ti dinMoldova. Se crede ca ar fi fost recomandat de Petru Movilal)care, avand prilej sa-1 cunoasca personal, a §tiut pretui eminen-tele lui insu§iri suflete§ti: ravna spre viata curata §i dorul ne-stans spre intarire in credinta qi propa§ire in cultura.

Din varsta copilariei lui Varlaam nu s'a pastrat nici o in-semnare lamuritoare asupra imprejurarilor lui de viata fami-liars. Nu este cunoscut nici numele parintilor, nici anul na§terii.Se §tie doar, Ca la 1610 era egumen la manastirea Secul. Pe lasfar§itul anului 1628 Miron Voda Barnovschi, Domnul Moldo-vei, it socotea pe Varlaam vrednic de toata increderea, spre a-1

1) N. lorga, Istoria bisericii §i a uie(ii religioase a Romani lor. VAleniide Munte, 1908, vol. I, p. 305.

17

I.

www.dacoromanica.ro

Page 7: MITROPOLITUL VARLAAM

268 I. LUPA$

trimite intro misiune la Curtea tarului rusesc Mihail Feodoro-vici. De ad se poate deduce ca." el trebue sa fi avut atunci varstade cel putin 35 40 de ani. Astfel anul na§terii lui ar putea ficAutat in ultimul deceniu al veacului al XVI-lea.

$coala manastireasca. dela Secul ctitoria logofatului Ne-stor Ureche §i a sotiei sale Mitrofana = cu indelungatele prive-gheri citanii din scripturile sfinte, i-a trezit in suflet drago-stea de carte §i ravna de progres in caile virtutilor cre§tine. Nu1-a putut incercui insa in orizontul stramt al unei chilii mona-hale, la pragul careia sä nu mai strabata nici o unda din toatagrija cea lumeasca". El nu §i-a pierdut nici in manastire con-tactul cu framantarile suflete§ti ale tarii §i ale neamului sau.

Numele lui Varlaam trebue sa se fi bucurat de o faima cubun rasunet la factorii de conducere ai vietii ob§te§ti din Mol-dova, cand in toamna anului 1632, dupa moartea mitropolituluiAtanasie, succesorul lui Anastasie Crimca, fu chemat sa urcedinteodata scaunul Mitropoliei, Fara sa fi poposit cativa ani maiinainte, dupa vechia dating, pe la vre-una din episcopiile sufra-gane ale acestei Mitropolii.

Intr'un manuscris de Pravila bisericeasca" al lui Eustra-tie Logofatul s'a pastrat, despre acest important eveniment dinistoria Moldovei, o insemnare slavona de urmatorul cuprins:1632 luna Septemvrie 23 zile, Dun ineca s'a hirotonit Varlaammitropolitul Moldovei, citindu-se Evanghelia intaiei Duminecidela Luca, cap, 5: Sta Isus Tanga lacul Ghenisaretului. facuin aceea zi predica Meletie Sirigo, mare dascal din Creta").

Mitropolitul Varlaam a continuat sa cultive bune relatiunicu Petru Movila, pe care it cercetase la 3 August 1629 in ma-ng.stirea Pecersca, fiind trimis de catra Voevodul Miron Bar-novschi. Din convorbirile lui cu Varlaam noteaza Petru Movilao minune intamplata la 1610 cu moaqtele Sf. loan cel Nou inSuceava, iar in alt loc reproduce din §tirile primite dela Var-

1) Cf. Columna lui Traian 1882, p. 210-217.

§i

$i

www.dacoromanica.ro

Page 8: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 259

laam, ca in anul 1620 in Joia de dupa Pogorirea Sf. Duh, candse serbeaza amintirea mucenicului ocrotitor al Moldovei, in Mi-tropolia din Suceava, dupa obiceiu, oamenii sari vin dinlocuri departate, aduc daruri numeroase §i cand saruta moa§teleSfantului, dau bath, atunci eclesiarhul furand din bani, a ca-zut la pamant §i n'a putut fi tamaduit de duhul necurat, deca.tdupa ce §i-a marturisit pacatul in fata Mitropolitului, care i-acetit deslegarea §i, mustrandu-1, 1-a invrednicit de iertare. Dinintamplarea aceasta nu lipse§te evlaviosul Petru Movila a trageo invatatura de morals practica: vedeti fratilor, ce rea este iu-birea de argint §i cat este de greu pacatul furtului de celesfintel).

Cand fu hirotonit Petru Movila la Dumineca Tomii (28Aprilie 1633) in biserica ortodoxa din Lemberg ca mitropolit alChievului dupa cum arata cronicarul polon contemporan Ioa-chim Ierlitz2) aduse intre altii pe Varlaam, mitropolitulMoldovei, care avu astfel prilej sa participe activ la ceremoniahirotonirii vestitului sau prieten §i protector.

Din relatiunile prietine§ti ale celor doi ierarhi ortodoc§i aisvorit mult bine pentru biserica §i tara Moldovei indeosebi,deoarece atat la infiintarea tipografiei, cat §i a inaltei §coaledin Ia§i a dat Petru Movila ajutor 'insemnat trimitand tipografi§i dascali. A isvorit insa molt folds §i pentru intreaga ortodoxie,a carei aparare fats de curentul protestant o intreprinsese Mi-tropolitul Chievului cu pregatire temeinica, fiind ajutat §i deVarlaam. De sigur staruintii luminate a acestuia e a se multumifaptul ca Vasile Lupu §i-a dat invoirea sa se tins la 1642 sino-dul din Ia§i cu participarea reprezentantilor Patriarhiei dinConstantinopol, a vladicilor moldoveni (Varlaam, Euloghie de

1) G. Enaceanu, Mefterul Manole ci Petra Moutla. Bucuresti, 1882,p. 347.

2) Archive 'stork& vol. II, p. 12: Atunci in dieta incoronarii fiind de-putat, reusi Movill ail face amici si apoi plea deodati la Leopole, undeaduse pe Mitropolitul Moldovei si pe vladicf si fu consacrat de ei ca mi-tropolit de Chiew".

0i

www.dacoromanica.ro

Page 9: MITROPOLITUL VARLAAM

260 I. LUPAS

Roman, Anastasie de Radauti, Ghedeon de Hu§i, precum §1 egu-menul manastirii Trei Ierarhi: Sofronie) §i a delegatilor ru§i,trimi§i de Petru Movila cu textul Mcirturisirii Ortodoxe", carea devenit o carte normative pentru bisericile Rasaritului. Cu treiani mai tarziu insu§ mitropolitul Movila: era oaspele VoevoduluiVasilie Lupu, venind in capitala Moldovei, sa cunune pe fiicaacestuia, Domnita Maria, cu principele litvan Ianus Radzivill.Avea deci un nou prilej de a se intalni cu prietinul satt Varlaam,petrecand impreuna ceasuri de convorbiri duhovnice§ti, din carenu puteau lipsi problemele actuale atunci, argumentele pe carise sprijinea lupta ortodoxiei impotriva protestantismului, argu-mente utilizate de Varlaam in Rcispunsurile", pe cari tocmaiIn anul acela se simti indemnat a le da Catehismului calvinescracotian. Trimisul principelui Gheorghe Raltoczi, Ioan Kemeny,prinzand cate ceva din discutiile savante ale celor doi ierarhiromani, a insemnat cu uimire in memoriile sale, Oita la cetreapta de inalta eruditie s'a ridicat in veacul al XVII-lea preo-timea romans din Moldoval).

In timpul, cand fusese inaltat Varlaam la treapta de mitro-polit, Moldova era stapa'nita de Alexandru Voda Ilia§ in a douadomnie (1631-33), carttia ii urma intro scurta domnie de ca.-teva luni §1 cu sfar§it tragic Miron Voda Barnovschi (1633), apoiMoise Vodl Movila a doua card (1633-34). Numai dupe ma-zilirea acestuia putu sä alba Moldova parte de o domnie maistabile, cum a fost aceea a lui Vasilie Lupu (1634-53), carepreferi s5. Primeasca tronul daruit de sultanul Murad in schim-bul unor pungi grele de galbeni decat sa intinda mina dupd el,&and i-1 oferise tam cu anume conditiuni (tocmeale") dupealungarea lui Alexandru Bias.

Patru schimbari de domnie in doi ani de zile ar fi inrauritin chip putin prielnic inceputul carierei mitropolitane al °rich"-rui om inzestrat cu insusiri sufletesti mai putin insemnate decal

1) I. Lupa§, Lecturi din izvoarele istoriei romilne, Cluj 1928, p. 172 §iNeagoe Popea, Memoriile lui Kemeny Jdnos, Bucureqti 1900, p. 36-37.

www.dacoromanica.ro

Page 10: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 261

ale lui Varlaam. Faptul, ca el a reu§it nu numai sa se mentinaca mitropolit al Moldovei in aceste imprejurari furtunoase, cichiar sa inalte prestigiul clerului moldovean prin scutiri §i pri-vilegii dobandite pe seama lui dela fiecare din Domnii amintiti,it infatipaza ca pe un prudent carmuitor de suflete, ca pe unbarbat puternic in fapta §i in cuvant, gata in orice clipa salupte qi sa infranga, prin superioritatea cugetului sau, oricevrajma§ie politica. Storcand fiecarui prilej tot folosul, ce-1 pu-tea da, el s'a facut dupa cuvantul Scripturii tuturor toate,ca pe toti sa-i dobandeasce §i s'a silit a indeplini intocmai po-runca Evangheliei de all pune sufletul pentru turma incredin-tata pastoririi sale.

Cu sprijinul larg al lui Vasilie Voda Lupu, avu mitropoli-tul Varlaam bucuria sa poata inaugura o epoca de progres §i in-florire artistica-culturala in vista bisericii carmuite de dansul,colaborand la innoirea vechilor laca§uri de inchinare, la impo-dobirea §i sfinlirea for in pamantul Moldovei. Cea mai insem-nata dintre ctitoriile lui Vasilie Lupu, biserica Trei Ierarhi dinIaqi, fu sfintita la 6 Mai 1639, inainte de a fi fost impodobita cutoate odoarele necesare interiorului sau. Iar cu doi ani mai tar-ziu au fost aduse cu mare alai §i a§ezate aci moa§tele SfinteiParaschiva, considerate mai tarziu ca a doua patroana a Mol-dovei §i a neamului romanesc, dupa Sf. Ioan cel Nou dela Su-ceava. Amintirea acestui eveniment a ramas eternizata printr'oinscriptie slavona, in care se arata ca Vasilie Voevod, cu milslui Dumnezeu Domn al Tariff Moldovei, ca un ravnitor §i apard-tor al sfintei bine cinstiri rasa'ritene, s'a sarguit cu osardie mare§i cu dor prea mare, dupa dumnezeeasca oranduire §i a adusaceste preacinstite moa§te ale sfintei §i cuvioasei maicei noastreParaschiva din Tarnova, ce se zice Petca, din Tarigrad. Aceastaa fost a treia stramutare a ei. aceste sfinte §i cinstite moa§tei 1-ea trimis prea sfintitul §i fericitul §i ecumenicul patriarh chirPartenie, cu tot bunul sfat al bisericii §i cu voia ei . in zilelepreasfintitului arhiepiscop chir Varlaam, mitropolitul Sucevei §i

Si

www.dacoromanica.ro

Page 11: MITROPOLITUL VARLAAM

262 I. LUPA$

a toata Sara Moldovei. Pe care bine cinstitorul si de Hristos iu-bitorul Domnul nostru Jo Vasilie Voevod le-a primit cu toatacinstea si dragostea, mai mult decat un margaritar scump si cubuns norocire le-a pus aid, in cea din nou zidita de dansul bi-serica cu hramul celor Trei Sfinti ci mari dascali ai lumii: Va-silie cel Mare, Grigorie Bogoslovul si Joan Gura de Aur si le-aacezat $i le-a pastrat spre slava unuia in Treime inchinat Dum-nezeu, pentru nesfarsitele rugaciuni ale cuvioasei Maicei noastreParaschiva, spre iertarea pacatelor lui si a tot prealuminatuluisau neam. Anul dela facerea lumii 7149 (1641), in al 8-lea ande stapanire a lui, in tuna Iunie 13. In acela§ an s'a nascut Dom-nului nostru preadoritul fiu al lui, Jo Stefan Voevod, da-i multiani si viata lunga, Doamne".

Preocupat de problema inaltarii prestigiului vladicesc $i

preolesc, Varlaam izbuti, chiar dela inceputul arhipastoriei sale,a indupleca pe Alexandru Iliac, apoi pe Moise M.ovila, sa inter-zica mirenilor orice amestec abuziv in chestiuni de judecatapreateasca. Nazuinta lui de a dobandi autonornia judecatoreascape seama forurilor bisericesti, avu bucuria sa o vada incununatade succes nu numai in timpul mentionatilor Domni moldoveni,atat de efemeri, ci $i in timpul domniei de exceptionala stabi-litate a lui Vasilie Voda Lupu, care inteun hrisov al sau (24 Fe-bruarie 1649) arata amanuntit motivele, ce 1-au indemnat satina seama de staruintele $i interventiile lui Varlaam in favoa-rea clerului: Am inJeles Domnia mea, cum cine se prilejuestemai inainte' sa inteleaga de vre-o gresala, sa fie facut vre-unuldintre dancii: calugari, preoti, diaconi, acela si alearga maiinainte de-i prada ci -i globeste, on parcalabi, on globnici, ondesugubinari, on fiece scaun va fi si nu ctiu ei la cine vormearge, sa-i judece. Ci ii trag in toate partite. Intr'aceea Dom-nia mea intelegand de jaloba lor, am cautat $i am cercat $i lasfanta Pravila a Bisericii, ce jude% va arata sa-i judece pe uniica acecti ce mai sus scriem, cu judet mirenesc, au cu judet su-fletesc, la boeri vor merge an la vladici? Deci sfanta Pravila

www.dacoromanica.ro

Page 12: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 263

a§a porunceqte qi invata: Afars de moarte, on cite gresale vorhi, nici un judet mirenesc sa n'aiba treaba a-i judeca, numaicarele va face moarte cei de biserica, cu acela va avea treabaDomnia. Iara in alte vine qi gresale sa nu alba nime nici o treabacu dan§ii, f5.ra numai v15.dicii. Pentru aceea Domnia mea porun-cesc tuturor impreuna boerilor celor mari qi celor mici, parca-labilor §i vatajilor de pre la tinuturi qi globnicilor qi dequgubi-narilor, sau fie cine va fi din slujile Domniei mele, sau slugaboereasca, sau cine va fi, deacum inainte toti sa §tie, cum s'ausocotit §i s'au tocmit cu sfanta Pravila §i cu tot sfatul Domnieimele, cu episcopii sa alba treaba mitropolitul cu toti episcopiia-i judeca, iara cu calugarii §i cu c5.1ugaritele §i cu preotii §i cudiaconii mirene§ti §i cu tarcovnicii, ca sal alba treaba a-i judeca§i a-i ierta §i a-i globi cine-§i dupa diata (randuiala) sa. Pre ceidin eparhia mitropolitului sa.' aiba treaba mitropolitul, pre ceidin eparhia Romanului, episcopul de Roman; pre cei din epar-hia Radgutilor episcopul de Radauti, pre cei din eparhia Hu§i-lor, episcopul de Hu§i. Altul nimeni sa nu alba treaba nici cuunit de acestia ce mai sus scriem, nici cu casele lor, macar cinece gre§a1a va face. Nime sä nu-i prade, nici sa-i globeasca, ci dese va tampla vre-un lucru ca acela, sä nu poata a#epta acelnapastuit, de va avea nescine vre-o nevoie ca aceea, sä-1 prinzapre unul ca acela qi sa-1 duca la vladicul sau, in care eparhieva hi, sa-1 judece dupa diata sa, pe dreptate §i cu sfanta pravill.Iara altul nimeni sa nu aiba treaba cu danqii. Aqiqderea qi decuscrii §i de cumetrii §i de cununii §i de sange amestecat qi deaceia ce petrec in afara de lege, dupa obiceiul creqtinesc, preacestia pre toti, ca sa alba a certa cu sfanta Pravill p5.rintii §irugatorii no§tri vladici ce mai sus scriu cine-§i. (in) eparfia s a . . .

i aceasta s'au tocmit §i s'au intairit nu intr'alt chip, ci dupa cumscrie la sfanta Pravila §i cu tot sfatul Domniei mele, laza carele

nu va asculta §i va aka Pravila qi porunca Domniei mele, unul

ca acela va fi judecat ca un calcator de lege: intr'alt chip nuva fi").

1) Melhisedec, Cronica Hufilor, Bucuresti 1869, p. 119-120.

www.dacoromanica.ro

Page 13: MITROPOLITUL VARLAAM

264 I. LUPA$

Importanta acestui hrisov domnesc este indoita: intai fiindcaarunca lumina asupra situatiei biserice§ti din Moldova, anterioarapastoririi lui Varlaam, apoi fiindca pune in evidenta rolul, pecare acesta a §tiut sa-1 indeplineasca luptand cu demnitate pen-tru emanciparea preotimii §i pentru dobandirea autonomies bise-ricefti in chestiuni de judecata." a clerului. Izbanda lui se data-re§te in buns parte prestigiului personal §i influentei binefaca-toare, ce a §tiut sa exercite asupra lui Vasilie Lupu, Acest Domnambitios §i trufa§ a inteles sa profite de stransele relatiuni alelui Varlaam cu Petru Movila in scop de a da tronului sau prinmijloace culturale o stralucire, care sa poata egala, daca nuchiar intuneca pe aceea a rivalului sau de peste Milcov, pe aputernicului §i inteleptului Domn Matei Basarab. Rolul lui Pe-tru .Movila ca sprijinitor al actiunilor culturale din PrincipateleRomane in timpul lui Matei Basarab §i Vasilie Lupu, apare invie lumina §i din recentele cercetari ale profesorului P, P. Panai-tescu, fiind lamurit ca el a trimis me§teri tipografi dela Chievatat pentru tipografiile muntene dela Campulung, Govora §i Tar-govi§te, cat §i pentru cea moldoveneasca dela Trei Ierarhi dinIa§i. De ad concluzia indreptatita ca dupace vechile tipografiislavone cu liters adusa din Venetia in veacul XVI se risipisera,el cel dintai a ridicat din nou me§te§ugul tipografiei in Prin-cipate §i, de data aceasta, pentru cartea in limba romaneasca.De aceea it soctim ca pe unul din marii ctitori ai culturii noa-stre"1) ,

De catatrecere s'a bucurat la curtea lui Vasilie Lupu mitro-politul Varlaam, dovede§te §i imprejurarea, Ca pe el 1-a trimisin 1644 la Matei Basarab in Targovi§te, sa inceapa tratativele depace, incununate cu rezultatul consfintit prin fagaduiala celordoi Domni de a trai in burial vecinatate §i fratie, pecetluind acea-

1) P. P, Panaitescu, Petru Movild, clitor al tipografiilor romeine dinveacul XVII in Almanahul Graficei Romane 1931, p. 116-117. S. Puqcariu,Istoria literaturii romane. Epoca veche, ed. II. Sibiu 1930, p. 100 $i N. Iorga,Istoria literaturii romanesti, ed. IL Bucuresti 1925, p. 262.

...

www.dacoromanica.ro

Page 14: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 265

sta fagaduiala §i prin c15.direa celor doua biserici: Ste lea dinTargovi§tel), cu cheltuiala lui Vasilie, si cea din Soveja, ridicatacu cheltuiala lui Matei. Alta dovada a pretuirii deosebite, decare Vasilie Voda Lupu intelegea sa impartaseasca pe mitropo-litul Varlaam, ne imbie insemnarile Arhidiaconului Pavel dinAlep care, insotind pe unchiul sau, patriarhul Antiohiei Macariein calatoriile sale prin Tari le Romane, avu prilej sa cunoascaamanuntit §i starile din capitala Moldovei qi relatiile dintre Dom-nul qi Mitropolitul acestei tari. La 10 §i 11 Februarie 1653 no-teaza, ca Varlaam era bolnav: Joi egumenul manastirii Inal-tarii, cunoscuta sub ntunele de Barnoschi-Voda, veni sa invitepe Patriarh (Macarie). Ne duseram cu sania cu 4 cai negri, cene-o trimisese ... In Iasi este un edificiu pentru bai, zidit deVasilie Voda dupa planul bailor turcesti, cu cupole si cu mar-mura, impartit in frumoase cabine on chilii. Ne imbaiaram demai multe on ... La revarsatul zilei, Vineri, merseram sa vedempe Inaltimea sa beiul (Vasilie Lupu), carele cu toata curtea saie§ia atunci, pentru a cerceta pe mitropolitul moldovenesc Var-laam, care era bolnav"2).

* *

Din cele aratate pans ad personalitatea lui Varlaam aparein lumina prielnica a unui calugar calauzit din anii tineretii deo ravna invapaiata pentru progresul religios, moral §i intelectual.Ravna aceasta ii indrepta de timpuriu pasii spre pragul fecio-rului de domn din Moldova" Petru Movila. Intalnirea cu huni-natul aparator al ortodoxiei ii deschise frumoase perspective delupta pentru credinta. In lupta aceasta treapta celei mai inaltedemnitati ierarhice, pe care i-o putea of eri Moldova, el o consi-dera nu ca un loc de odihna §i infumurare, ci ca un turn de

1) P. P. Panaitescu, Biserica Stelea din Tcirgoviste. Note istorice. Rev.Istoria Romani, vol. VVI.

2) Emilia Cioran, Calcitoriile Pcrtriarhului Macarie de Antiochia inTarile Romane 1653-1658. Bucuresti, 1900, p. 28-29. cf. si Basile Radu,Voyage du Patriarche Macaire d'Antioche, Paris 1930, p. 198.

*

www.dacoromanica.ro

Page 15: MITROPOLITUL VARLAAM

266 1. LUPA$

veghe si poruncitoare datorie spre a pune in lucrare toate mij-loacele duhovnicesti pentru intarirea pacii intre frati si pentruinlesnirea propasini culturale a Moldovei sale iubite.

Nu a lipsit deci a osteni fara preget, dand tot sprijinul rtecesar atat la intemeierea tipografiei, pentru care alerga la PetruMovila dupa teascuri si maestri tipografi, precum si la intemeie-rea scoalei din Iasi (1641) in slujba careia au fost adusi tot delaChiev dascali buni si ravnitori la invatatura" dupa cum citimintr'un hrisov al lui Gheorghe Stefan (2 Aprilie 1656) care neinfatiseaza imprejurarile de intemeiere a scoalei lui Vasilie Lupuastfel: intelegand vointa si don/4a celui mai sus scris Domn(Vasilie Voevod) carele, vazand mare lipsa de dascali buni in-Vatatori in taxa noastra, fara de care foarte mult pamantulmeste si se intuneca fara invatatura cartii: drept aceea mai susnumitul ctitor socotind impreuna cu tot sfatul tarii si dorind aface bine intru pomenirea pamantului sau, au asezat prin a sachemare dascali buni si ravnitori la invataturi dela Chiev Pe-cerschi a sfintei Lavre, dela Preasfintitul si de Dumnezeu tema-toriul parintele Patrascu Moghila, Arhiepiscopul Chievului, casa fie spre invatatura si luminarea mintii copiilor pamantuluinostru, iara pentru aceasta le-au lasat for trei sate anume: RI-chitenii, Tamasenii si Juganii, ca sa fie pentru indestularea sihrana acelor dascali invatatori si au lasat for acele trei sate inpace despre toate &Ale mari si mid, ce se vor afla in pamantulnostru, afara de birul ocarmuirei peste an si afara de acelea safie scutiti de oarescare parte din gostina oilor pentru acele sate,si de alts parte pentru gostina porcilor, precum este scris in acelhrisov. Iar apoi nu de mult acum, nici un folos bun nu s'a facutdespre acel asezama.nt, caci dupa aceea dascalii aceia s'au izgo-nit dela manastire si in locul for s'au adus din Tara Greceasca.Drept aceasta not cu sfatul nostru cercetand, cat de buni au fostacei dascali dela Chiev in invataturi, ce au fost la acea sfantamanastire si mult lucru si mare folos ram'aind dela dansiimantului nostru din a for invataturi si, fiindca acum calugarii

pAti-

pa-

www.dacoromanica.ro

Page 16: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 267

greci nici un folos de invatatura ca aceia pamantului nostru nuaduc, pentru aceea Domnia mea cercetand pentru aceea §i va-zand netocmeala §i lipsa lor, i-am miluit pe danqii cu cele maisus scrise trei sate, ca sa le tie in pace §i dela Domnia noastraul).Nu lipsesc dovezi cari arata, ca spre §coalele din Moldova aler-gau pe la 1650 chiar fii de tarani din Transilvania sa invetecarte"...2) .

IL

Pe langa calitatea de bun pastor al sufletelor, incredintatelui spre duhivniceasca povatuire, de iscusit diplomat in misiunipentru a§ezarea pacii intre frati §i de neobosit sprijinitor al im-portantelor realizari culturale §i artistice din timpul domniei luiVasilie Lupu, nu i-a lipsit mitropolitului Varlaam nici meritul descriitor bisericesc fecund §i apreciat nu numai de credincio§ii saimoldoveni, ci de Roma.nii de pretutindeni.

Din scrierile mitropolitului Varlaam cele mai insemnatesunt:

1. Carte Romcineasca de invataturci (la) Duminecile prestean sila praznice impciratesti fi la sfinti marl. Cu zisa §1 cu toatacheltuiala lui Vasilie Voevodul fi Domnul Tarii Moldovii dinmulte scripturi talmacita din limba sloveneasca pre limba ro-meneased de Varlaam Mitropolitul de Para Moldovei in tipa-riul Domnesc in Manastirea a trei Sfetitele in Iasi dela Hs.1643". Tiparirea acestei lucrari monumentale s'a inceput la 1641(dupa cum apare dintr'o notita dela fila 86 b. a partii intai, undeeste icoana cu intrarea Mantuitorului in Ierusalim) §i s'a termi-nat la 1643.

De§i cuvantarile biserice§ti, cari formeaza cuprinsul acesteivoluminoase Ciirti Ronginesti dela Ia§i, au fost talmacite din

I) T. Codrescu, Uricariu, vol. III, Iasi 1892, p. 283-285.2) Vezi testamentul vaduvei Stanca lui Oprea Alan:anal din Saliste,

care arat# ci fiul ski Oprea Isi primise partea din mostenirea parinteasca,pleciind in Moldova die Schrift zu leenen" la I. Lupas, Documenfe isto-rice transilvane,, Cluj, 1940, vol. I, p. 251.

www.dacoromanica.ro

Page 17: MITROPOLITUL VARLAAM

268 I. LUPA$

limba slavona, dupa cum marturise§te insu§ Varlaam, graiul deduhovniceasca mireasma, in care sunt redate, ni-1 infati§eaza petalmacitor ca pe unul din iscusitii §i vanjo§ii manuitori ai prozeiromane§ti din secolul XVII; iar putinele versuri cu explicatii re-lative la sterna Moldovei sau cu expresiuni de lauds §i multumitapentru ajutorul lui Dumnezeu in savar§irea acestei lucrari, potdovedi ca din sufletul lui Varlaam nu lipsea nici talentul de ver-sificator priceput.

Despre sterna Moldovei spune intre allele:

Cap de bour §i la Domnii Moldovene§tiCa puterea acelei hieri sa o socote§ti,De unde marl Domni spre lauds §i-au facut caleDe acolo §i Vasilie Vod au ceput lucrurile saleCu inveifeituri ce in fara sa temeluefteNemuritor nume pre lume zidefte".

La sfar§itul partii intai, dupa predica dela Dumineca a 32-adupa Rusalii se gasesc alte 10 versuri, dintre cari cele 4 dinurma exprima un frumos §i puternic sentiment religios, fiindsufletul lui Varlaam strabatut de dorinta hotarita de a-1 martu-risi pe Dumnezeu cu condeiul",

Prime§te Doamne ca dela un pacatosSa slujesc tie in ceasta lume pan' voiu hi sanatosSa hie deapururea cinstit §i laudat numele taular eu dela inimd to meirturisesc cu condeiul meu.

La sfar§itul partii a doua, dupa predica dela taierea capu-lui Sf. Ioan Botezatorul (29 August) sunt de asemenea 8 versuriizbutite, dand cele dela inceput o comparatie potrivita intre va-lurile marii izbite de furtuna §i intre valurile, de cari e cuprinsgandul scriitorului la inceputul unei lucrari mai intinse:

Valurile multe ridicei furtuna pre mare,Mai vdrtos geindul omului intru lucru ce are

sie-si

www.dacoromanica.ro

Page 18: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLI TUL VARLAAM AL MOLDOVEI 269

Nu atata grija frica inceputuluiCat grija fi prime jdia seivarfituluiHie ce inceput de folos nevointa-1 aratalath sfarfitul a tot lucrul is plata'.

Manuscrisul it avea gata Varlaam dela 1637, cand scria dinSuceava cerand ajutorul tarului Mihail Feodorovici, ca sa-1 poataitipari: Noi smeritul Varlaam, care am fost ca arhimandrit tri-mis de domnul Moldovei Barnovschi la impardtia voastra prealuminata pentru sfintele icoane, iar acum cu darul lui Dumnezeu

cu rugaciunile binecuvAntarea prea sfantului parinte, a fe-ricitului intru sfinti adormitului patriarh al Moscovei, chir Fi-laret Nichitici, invrednicit a fi in scaunul Mitropoliei acestei tana Moldovei despre ravna noastra, ce am avut pentru sf. bi-serica a Rasaritului dorinta de a traduce pe limba romaneascacartea sit. Calist, cuvantarile la sf. Evanghelie, ca s'o citeascapreotii in biserical spre invatatura Romanilor credinciosi, este gata

scrisA, numai sa se dea la tipar s'o tipareascd, dar fiindcd netine maim grea a Agarenilor (Turcilor) $i nu suntem slobozi deharaciul for nici preotii nici vladicii, toti suntem supusi, deaceea indraznim a cere ajutor pentru lucrul acesta si dela mi-lostivirea imparatiei voastre. Iar Domnul Dumnezeu iti va ras-plati cu insutita rasplata cu gustarea vesnicilor bunatati sito va Linea multi ani cu luminata biruinta va intari Cara todreptmaritoare".

Dar interventia dela 1637 a ramas farce rezultatul dorit; deaceea la tiparirea cartii a putut sd purceadd numai cu 4 ani maitarziu, bucurandu-se de sprijinul efectiv al prietenului sail Pe-tru Movild.

Din prefetele acestei carti straluceste dragostea lui Varlaampentru limba romaneasca hotdrirea lui de luptd pentru biruintaei asupra limbilor straine, can o tinurd atatea veacuri incatu§atiin prejudecata celor 3 sau 4 limbi, can fusesera socotite in dreptsa monopolizeze cuvantul lui Dumnezeu.

$i

si si

si

si

si si

si

$i

$i

.

www.dacoromanica.ro

Page 19: MITROPOLITUL VARLAAM

270 1. LUPA$

La inceput e tiparit un Cuvont impreunci catrd toatci se-mentiia romaneasca ", scris de sigur tot de Varlaam, care in nu-mele lui Vasilie Lupu cere cu toata inima dela Domnul Dumnezeu

izbavitorul nostru Iisus Hristos dar §i mill §i pace qi spaseniea toata sementiia romaneasca pretutinderea ce se afla pravo-slavnici inteaceasta limba'''.

Apoi arata ca. dintru cat s'au indurat Dumnezeu dintru milasa de ne-au daruit, daruim noi acest dar limbii romcinefti,carte pre limba romaneasca intaiu de lauds lui Dumnezeu, dupaaceea de invatatura §i de folos sufletelor pravoslavnice. Sa (dace)iaste §i de putin pre):, iara voi sa o primiti nu ca un lucru pemen-tesc, ci ca un odor ceresc §i priinsa (intriansa) cetind pre noipomeniti §i intru ruga voastra pre noi nu uitareti §i hiti sana-to§i".

Numai dupa acest scurt cuvant impreuna" urmeaza cu-vantul Arhiepiscopului Varlaam §i Mitropolitul de Ora Moldo-vei catre cetitoriuu, caruia ii imparta§e§te, intre altele, caimputinandu-se din oameni intalesul sventelor scripturi, le-aucaotat a pogori §i svanta scripture tot mai pre intalesul oame-nilor pan'au inceput a scoate a§a §i cine §i pre limba sa, pentruca sa inteleaga hie cine sa se 'Inv* §i sa marturiseasca minu-nate lucrurile lui Dumnezeu. Cu mult mai vartos limba noastraromaneasca, ce n'are carte pre limba sa, cu anevoe iaste a in-telege cartea altei limbi §i pentru lipsa dascalilor §i a invatatu-rei; cat au fost invatand mai de multa vreme, acum nice atatarime nu invata Pentr'aceea de nevoie mi-au fost, ca un da-tornic ce sant lui Dumnezeu cu talantul, ce mi-au dat, sa-raipoci plati datoriia macar de cat, pan& nu ma duc in casa ceade lut a moqilor mei. Adunat-am din toti talcovnicii (interpreta-torii) evanghelii qi dascalii bisericii noastre; §i dac -ani scris,aratat-am Mariei Sale pravoslavnicului Domn Io Vasilie Voivo-dul cu mila lui Dumnezeu Domnul tarii Moldovei. Maria Sa caun damn cretin §i blagocestiv §i iubitoriu de biserica, grijind caun stapan bun de folosul oilor lui Christos, nu numai pentru cele

fi

si

www.dacoromanica.ro

Page 20: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 271

trupe§ti, ci §i pentru cele suflete§ti, de unde sangur Dumnezeucu mina sa cea puternica au aratat Mariei sale spre acesta lucruindereptatoriu, prea osventitul parinte Petru Moghila, fecior dedomn de Muldova, Arhiepiscop §i Mitropolit Chiewului, Haliciu-lui §i a toata Rosiia, carele pre pofta Mariei sale au trimis tipa-rul cu toate meftefugurile cede trebuesc; spre care lucrul Mariiasa Domnul ce scrie mai sus Io Vasilie Voevodul cu darul luiDumnezeu Domnul tarii Moldovei, cheltuiala nesocotita spre totlucrul tipariei au dat. Si aqa cu darul lui Dumnezeu dupa inceputam vazut ci svra§itul".

Din cuprinsul unor predici iese la iveala temperamentul luiVarlaam ca luptator fara preget contra protestan%ilor qi musul-manilor.

Astfel in predica dela Dumineca lasatului de branza, vorbinddespre iertarea pacatelor §i despre insemnatatea postului, apo-strofeaza pe calvini §i luterani spunand: cum §i nevoiesc §i factoi credinciocii lui Christos in toata lumea, numai singuri cal-vinii §i luteranii, eretici din vremea de acum, legatura lucrurilorcelor bune nu o vor; in volnicia trupului §i in odihna vor, caresindulce§te trupul, §i crucea lui Christos urita, cu care a -ci dasie-§i vre-o osteneala sau vre-o nevointa nu cuteaza, tema.ndu-sesa vateme binele aicea pe lume; fara de osteneala §i Farade post §i fara de lacrarni qi fara de nici o rabdare vor sa ajungaceriul, imbland pre calea cea larga, care duce in perire §iaduc aminte de Daniil proorocul, ca dupa ce se posti zece zile,mai frumos §i mai gras fu decat ceiace manca bucate scumpe dinmasa imparatului Navohodonosor". Iar in predica dela Duminecaa 14-a dupa Rusalii stapanirea turceasca o aseamana cu potopul,

cu focul Sodomei, cu robia Jidovilor §i cu pustiirea Ierusalimu-lui, cari toate izvorasc din mania lui Dumnezeu ca nicte pedepsemeritate: unii ca aceia stint supu§i supt mania lui Dumnezeu,carora le rascumpara Dumnezeu cu mania sa, cum au rascum--parat celor de demult cu potopul, Sodomului §i Gomorului cu

foc, Jidovilor cu robia §i pustiirea Ierusalimului, nouci astdzi cu

li-i

nu-§i

nu -$i

www.dacoromanica.ro

Page 21: MITROPOLITUL VARLAAM

272 1. LUPA5

Turcul, ca acum au certat pre ceia de atunci, a§a §i pre not acumne cearta, pentru rautatile §i pentru nedireptatile noastre, scur-tand volnicia noastra §i buecia noastra ... Iara pre not nedestoi-nicii ne va pierde §i in munca §i intunerec ne va ragchira §i neva pustii, de care lucru Doamne ne fere§te cu mila ta §i la ve-selia ta ne intoarce. Ca a ta este puterea §i taria, depreuna cufiiul tau cel fara de inceput qi cu duhul svant facatoriul de viata,acum gi pururea §i intru veaci. Amin" (fila 281 b).

Durerea de mama este redata in predica din Sambata Pa§-.tilor, cand Fecioarei Maria, cu prilejul pogorirei lui Iisus de petruce i a§ezari lui in mormant, i-se atribue o tanguire duioasaexprimata in cuvinte, cari au patruns qi in versuri poporale, can-tate langa mormantul Domnului grin unele biserici rom'ane§tipans in timpul de fata:

O iubitul meu fiu, dulce lumina ochilor mei, nadejdea §iveselia meal Deschide-ti ochii §i vezi maica ta, ce te plange,deschide-ti sfantul rost §i mangaie maica tal Asculta, fiul meu,suspinile meale; caota de vezi lacramile meale: unde si -s uce-nicii? toti te lasara acum. Unde ti-s prieatinii? toti te parasira.Unde-i Petru ucenicul tau, ce zicea ca-§i va pune capul pentruliubovull) tau, iara acum nice el nu se afla sa planga cu mene.Toti m'au lasat, toti m'au parasit; numai Ioan cel mai tanar detoti, acela te iubeqte §i acela-ti este astazi ucenic. 0 iubitul meufiu, sabia cea de imbe partile ascutita, de care-mi spunea Si-meon staretul, astazi patrunse inima mea qi trecu prin trupulmeu, ca to vaz mort fiul meu cela ce inviai mortii §i manuriletale celea ce tamaduia bolnavfi le vaz patrunse cu cuie §i ranite§i rostul tau cel cu invatatura scumpa §i dulce acmu-i inchis §itacut §i framseatea fiatei tale ponegrita §i schimosita. 0 ceriule§i pemente, plangeti cu mene pentru moartea cea cu obida afiiului mieu; plangeti cu mene maici, ca fiul meu §i lumina ochi-lor vostri se stinse acmu; glasiti cu mene fecioare, ca mirele su-fletelor voastre groapei se da; plangeti voinici, ca framseatea

1) dragostea.

www.dacoromanica.ro

Page 22: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 273

voastre groapei se da; plangeti voinici, ca framseatea voastra seschimosi; §i voi batrani cu amar tanguiti, ea tariea voastra.slabi , 0 ceriu, deschide-ti portile tale §i voi ingeri plecati-vaochii vostri §i caotati de vedeti pre tvoretul (creatorul) §1 impa-ratul vostru pre pamant in mijloc de rod pAcatos lasat §i pail-sit in ocara mare §i fara de mils ucis §i omorit" (fila 116 -117).

* * *

Forma ingrijita a predicilor, ca qi cuprinsul for bogat inpilde §i asemanari pe intelesul multimilor romane§ti, au Mattca aceasta Cazanie a lui Varlaam sa se ra.spandeasca repede §isa alba editii repetate. Ea se gasea qi intre cartile Mitropolieiardelene, fiind inregistrata sub titlul Poucenie de Moldova lanumarul 23 al inventarului pregatit la sfar§itul pastoririi luiSava Brancovicil). Unul dintre urmaqii lui Sava, mitropolitulVarlaam al Transilvaniei avu prilej sa tina scaun de judecatain regiunea nordvestica a Transilvaniei, unde se certau doug sate:Lapuqul romanesc qi Rogozul pentru proprietatea unui exemplardin Cazania dela Iasi. Hotarirea Mitropolitului a ramas scrisape marginile foilor acestei Cazanii in urmAtoarele cuvinte: An.D, 1689 lu. Dek. 4 zile. Noi Vladica Varlaam, avand sobor deeparhie in vidicul (regiunea) Lapuqului in Rogoz §i fiind cativaprotopopi §i preati qi alti oameni de cinste, venira inaintea noa-stra Vascu Alecse din Lapu§ul romanesc §i cu satenii din Rogoz,aducand lucrul acestei carti ce se chiama Oucitelna, socotindu-1toti de toate partile s'au impacat a§a, cum aceasta carte sa ra-mak la biserica Rogozului ci sa fie pomana lui Vascu Iona§cu§i Vascu Alecse qi rama§itelor for qi cine s'ar ridica mai multdupa aceasta impaciuiala sä caute lucrul acestei aril, sa nupoata pan' nu va pune cloud sute de florinfi, o suta vladice§ti,o suta. spane§ti, Pre aceasta s'au legat §i au dat mina inainteanoastra, anul §i luna mai sus scriqi, Vladica Vaarlam", Deci peTanga iscalitura qi pecetea Vladicului mai era intarita aceasta

1) Cf. V. Mangra, Mitropolitul Sava II Brancovici. Arad, 1906, p. 95.18

www.dacoromanica.ro

Page 23: MITROPOLITUL VARLAAM

274 1. LUPA$

judecata soborniceasca §i prin vechea dating jur. idica, numitain dreptul romanesc heeria, care consta in obligatia partilor inlitigiu de a plati o anume sums de bani, cand ar voi sa modificesentinta. Mai tarziu aceasta salvia carte ce se chiama Poucenie"a fost legata cu cheltuiala unor oameni de omenie anume jupa-nul Pop Stefan §i sotia sa Afunie, ca sa le fie pomana for §i se-mintiei lor"1).

Este dreapta aprecierea acestei Carti Romane§ti" dela 1643ca a unui fenomen literar de cea mai mare insemnatate in ceeace priveqte adevarul graiului romanesc ca §i mladierea unor pe-rioade construite dupa slavona medievala, care §i ea imprumu-tase tesatura de fraza a vechii limbi grece§ti. In acest stil viu§i plin de coloare, in care putea scrie doar unul, care sa-§i fipetrecut o buns parte din viata numai intre tarani sau intre ca-lugarii ridicati din mijlocul lor, nu se mai facusefa carti biseri-ce§ti pans atuncea"2).

2. In toamna anului 1644 aparea in Ia§i o noua tiparituraa mitropolitului Varlaam purtand titlul: .apte tame a bisericiitiparite cu invatatura cu toata cheltuiala Mariei Sale IoanVasilie Voevod, in tiparul cel domnesc mitrop. in Ia§i. Vito 7153(1644) Noemvrie 8" intocmita de Eustratie vel logofat3).

In prefata acestei carti arata smeritul Varlaam Arhiepiscop§i Mitropolit al Sucevii", ca precum dupa cuvantul aposto-lului Pavel 7 roade rode§te duhul (dragostea, bucuria, pacea,indelunga rabdarea, credinta, blandeta §i oprirea voiei), tot ast-fel §i biserica lui Christos 7 taine are, cu carele ca cu niqte lu-mini lumineaza §i arata toate lucrurile §i toate trebile bisericeinoastre; fara de carele tot omul este intunecat qi nu qtie, pre cecale imbla. Ca aceste 7 tame sunt 7 daruri §i 7 faclii, de and §ilumineaza in biserica lui Hristos pre tot cre§tinul catra cuno§-tinta credintei cei direpte, carile nu sant dela alt cineva, ci-s

1) Cf. Revista Teologica" din Sibiu 1930, pag. 33-34.2) N. Iorga, Istoria bisericii romonesti ed. II, vol. I, p. 322.3) Cf. BianuHodoq, Bibliografia Romaneascci Veche vol. I, p. 150.

si

www.dacoromanica.ro

Page 24: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 275

Dela Domnul nostru Isus Christos aratate §i dela svin %ii apostolidate in svanta biserica", Adresandu-se catra. Vasilie Voda, Var-laam scrie: Cu adevArat lucru este, ca rasare soarele, zarea qilumina lui mai nainte love§te in muntii cei maxi, turnurile §i co-pacii cei inalti lumineazA, de acii §esurile §i vaile, A§a intr'acelachip, Domnia MArii Tale cu aceste 7 thine, carile le-ai scos §ile-ai dat in tipariul Marii tale, intai ajunge intru ceata cea inaltAsufleteasca, intru arhierei §i in preoti, de lumineaza, §i in dire-gatoria cea lumeasca in domni §i in boiari, de acii §i intru ceimai mici ajunge lumina §i caldura, de lumineaza §i incAlze§te petoti catra voia lui cea svantel).

Necesitatea de a lamuri pe toti, qi pe cei de sus §i pe ceide jos, asupra insemnatatii sfintelor taine, era viu simtita intimpul, cand asupra bisericilor ortodoxe incepusera a se abatetot mai amenintAtoare porniri agresive din partea protestan-tismului care prin feluritele sale nuance reducea numArul tradi-tional de 7 taine la 2 (botezul §i cuminecatura) . Varlaam nuintarzie a pai§i ca apArAtor convins al traditiei ortodoxe publi-cand aceasta folositoare carte, in care Eustratie Logofatul izbu-te§te a grupa materialul in mod clar §i a expune prin intrebAri§i raspunsuri tot ce era mai esential pentru ca arhiereilor, dam-nilor, boierilor, preotilor §i credincio§ilor din Moldova §i din altetart de aceea§i limbs sa nu le lipseasca orientarea §i cuno0intanecesara asupra fiecAreia dintre sfintele taine,

La intrebarea: Cate tame sant? raspunsul suns astfel: In-taia taina este botezul, A doua mirul, A treia liturghia, cumine-catura, trupul qi sangele lui Hristos. A patra preotia. A cinceapocAinta, A §easa cununia. A §aptea maslele, ce slujesc preotiila bolnav, Aceste 7 taine se impreuna catra cele 7 daruri a Du-hului svant, carile supt chipuri vAzute §i atinse varsa in sufletelecredincio§ilor darurile lui Dumnezeu cele nevAzute, carile santtocmite §i date dela Domnul nostru Isus Christos",

1) Ibidem, p. 149.

www.dacoromanica.ro

Page 25: MITROPOLITUL VARLAAM

276 1. LUPA$

Intrebarea: Cate parti are pocainta? primeste acest raspuns:trei, intaia parte este infrangerea inimii. A doua spovedania. Atreia lucru, adeca fapturile cele bune, §i aceste parti una farade alta nu se poate face pocainta intreaga §i cum se cade".

3. Asupra acestor chestiuni mitropolitul Varlaam are prilejsa revina *i in anul urmator atat intr'un sinod convocat la Iasicu particiaprea arhiereilor moldoveni §i munteni, precum §i inRcispunsurile, pe cari s'a socotit dator a le da Catehismului cal-vinesc tiparit la Alba-Iulia cu cheltuiala principelui GheorgheRakoczi I ca instrument de propaganda religioasa qi de conver-tire a Romanilor din Transilvania la protestantism.

In predoslovia Raspunsurilor" din care $incai, avand unexemplar, i-a putut reproduce o parte (lipseqte insa din ea in-ceputul cu motto cuprins in aceste 2 versuri indreptate contradoctrinei protestante: Nu sa laude nimeni de buns credinta.De n'are lucruri bune prea cu socotinta"), chiar in textul cro-nicii sale la a. 1645 Varlaam insu§i arata imprejurarile cari1-au determinat sa scrie aceasta carte: Iubitii mei fii, tamplan-du-mi-se estimp a fi in partile Tarii Romane§ti, cu trebi dom-nesti fi a norodului, in Targovi§te cu cei mai de frunte §i mai defire vorbind, mai vartos cu oarecare boiarin cinstit §i slovesnic§i a toata destoinicia qi intelegerea harnic, drept pravoslavniccreqtin, al doilea logof at qi fratele Doamnei a bunului credincios§i a ltuninatului Domn Ion Mateiu Voevod, cu mila lui DtunnezeuDomn Tarii Romane§ti, Dumnialui Udricte Nasturel, carele caun iubitor de invatatura §i socotitor credintei cei drepte, in mij-locul altor carti noua, ce mi-au aratat, adusu-mi-au §i o ceirtuliemica in limba noastrei romcineascii tiparita, §i deaca am cetit,am vazut semnul ei scris Catichizmul crestinesc, carea o amaflat plinii de otravei de moarte sufleteascii, de care lucru, iubitiimei fii, marturisesc inaintea lui Dumnezeu cu firea mea, ca maregrija si multei sccirbei au cuprins sufletul si inima mea, pentrucare lucru am chemat §i am strans sobor dinteamandoua partile,$i din Tara Romaneasca qi din Tara Moldovei, nu atat ca doara

www.dacoromanica.ro

Page 26: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 277

sa poata ei clati inima voastra, ce-i intarita radacinata petemelia cea bun& $i tare a bisericii noastre pravoslavnice, catcuget socotesc, cand ei cu aceste minciuni $i amagituri, cu ca-rele cearca ispitesc in tot chipul sa poata afia pre nestine pro-stan nestiutor sa-1 sparie cu marturia sfintei scripturi, carefall de cale le-au pus si rau talcuesc spre a lor perire Pentruaceea am socotit, ca am o datorie mare sa fac raspuns si sa aratstrambatura talcul cel rail al lor, ce talcuiesc rau strambeazaScriptura sfanta aceasta nu ca doara prepun ceva intru fap-turile cele pravoslavnice ale crestinatatii voastre, ca stiu foartebine $i sant adeverit, cum credinta noastra ce ati apucat dintaiusi din inceput, nici unul din voi cartile cele ereticesti dascalia

invatatura lor in numar nu le socotiti, ci numai pentru sa aratintunerecul neintelegerea lor, ce au intru Scriptura svanta,cari talcuesc pre voia $i pre volnicia lor cum vor" (pans acireproduce Sincai.), Continuand se adreseaza mitropolitul Var-laam credinciosilor sai de pretutindeni, dar mai ales celor ce seafla in partile Ardealului", carora dela inceputul predosloviei leimpartasise binecuvantarea sa ca unor adevarati fii ai sfintei noa-stre biserici apostolestifi cu not de un neam Rumdni" scriind:Penteaceea, fiii mei intru Hristos iubiti, scris-am asupra acestuiCatihizmus nou, cu carele cei din afara de pravoslavie au na-dajduit sa va sparie, cu marturiile Scripturii sfinte sa va inseleintru eresia lor cea ratacita. Ce-am scris una-i, pentru sa putemsta impotriva, ccind va fi vreme de nevoie, alta, pentru ca sa vaafla %i intru invataturile pravoslaviei intariti ca niste stecIpt ne-plecafi fi s'ar (daca-ar) fi finger din ceriu, sa nu -1credeti, ci sa.'-i ziceti anathema si sa va lepadati sä va derpartati de unul ca acela. Ca acelea ce-am luat dela mosi si delastramosi $i de Duhul sfant cu luminatele soboara a sfintilor pa-rinti marturisite, acestea zic, fiii mei, ca se cade cu tot sufletulsa be tinem cu glas mare sa be marturisim, si de va trebui, zice

Christos, pita la sange. De ne imbarbateaza ne invata asa,

$i

sit

si

sisi

$i

si

¢i

¢i

¢f

sf

necleititisi

sici

www.dacoromanica.ro

Page 27: MITROPOLITUL VARLAAM

278 1. LUPA$

nu va tiamereti de ceia ce ucid trupul, ca sufletul nu-1 potucide"1).

La indemnul protestantilor, cuprins in cuvantul Evangheliei:ispititi scriptura, ca voua va pare ca intru ea yeti avea viata deveci", Varlaam raspunde astfel: De vreme ce avem dela Christosaceasta porunca sa ispitim, adeca sa cercam scriptura, nu a§anumai cum sa luam cuvantul Svintei Scripturi, ce sä cercam §ifoarte cu deadinsul sa socotim, aducandu-ne aminte §i de cu-vantul inteleptului ce grae§te (Sirah 15) inaintea omului este §iviata §i moartea, deci pentru sa nu alegeti moarte in loc de viata,socotit-am §i not §i-am cercat, nu cu unul sau cu doi, ci cuadunare cu seibor, dupes cum invata §i inteleptul de zice: spa-Fula este in sfatul a multi, a§a §i not cu totii am socotit far denici un prepus §i fares de nici o pizma, ci cu frica lui Dumnezeu§i cu dreptatea svintei Scripturi inaintea lui Christos §1 a sfintilorapostoli". Dupes ce resumes in 10 puncte credinta bisericii orto-doxe, Varlaam incheie asftel: Noi pre ceia ce scad §i adaog dincat au tocmit qi au legat acele sfinte 7 saboara, pre aceia-i gonimdin biserica lui Christos qi-i procletim, sa hie anathema, ca ne§teeretici". Apoi semneaza la sfar§it slavone§te: Anul dela facerealumii 7155 §i a cuvantului intrupare 1647; s'a scos dupes inva-tatura apostoleasca, soborul cu disputa al pravoslavnicilor, cuscrierea iubitoare de trudd a mitropolitului Varlaam al Moldo-vei2), de unde rezulta ca §i tiparirea Reispunsurilor" ca aceeaa Cazaniei" a ducat doi ani de zile (1645-1647).

Din cuprinsul acestor Rdspunsuri rasare, huninos §i impuna-tor, caracterul mitropolitului Varlaam, ca al unui luptator fares§ovaire, ca al unui pastor treaz §i energic, stapanit in once clipsde simtul raspunderii §i de con§tiinta datoriei de a nu intarziaintru apararea adevarurilor de temelie ale credintii §i bisericii

1) Vezi textul reprodus in studiul lui N. Draganu despre Codicele pri-beagului Gheorghe Stefan, Voevodul Moldovei in Anuarul Institutu lui deIstorie Nafonald. Cluj, 1926, vol. III, p. 248-249.

2) Ibidem, p. 250-252.

fi

fi

www.dacoromanica.ro

Page 28: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 279

sale. Cu toate ca mica cartulie piing de otrava de moarte su-fleteasca" nu ameninta, prin cuprinsul ei, direct pe credincioliisal moldoveni, el se alarmeaza de proselitismul calvino-transilvan.Prinzand veste dela boierul cinstit §i slovesnic" Udri§te Nas-turel din Targovi§te, strange sobor din amandoua t Arlie §i res-pinge cu succes atacul indreptat impotriva crediatei, care formacea mai puternica legatura de imitate sufleteasca intre toti Ro-manii risipiti sub diferite carmuiri politice.

Dupa cum la tiparirea Cazaniei din 1643 gandul lui parin-tesc imbrati§a cu dragoste deopotriya toata semintia pravosrav-nica in aceasta limbs romaneascr, tot astfel la pregatirea Rits-punsurilor" simtul datoriei duhovnicecti it indemna sa alerge cuajutorul cuvantului sau luminat, dincolo de granitele Moldovei,incurajand pe frail' sal din Transilvania in lupta de resistentaimpotriva tuturor atacurilor §i ispitelor de calvinizare pornitedin partea indarjitului §i fanaticului vanator de suflete, careera Principe le Gheorghe Rakoczi I, aliatul lui Matei Basarab.Indemnurile lui Varlaam nu an ramas lipsite de rezultat. Mitro-politul de atunci al Transilvaniei, Ilie forest (1641-1643), care-§ifacuse ucenicia calugareasca in manastirea Putna, langa mor-mantul lui Stefan cel Mare, s'a alaturat, cu trup cu suflet, cu-rentului moldovenesc, reprezentat cu stralucire prin Petru Mo-vila qi prin mitropolitul Varlaam, luptand eroic pentru aparareaortodoxiei, patimind casne §i temnita grea impreuna cu multipreoti §i cre§tini nu pentru vre-o vinovalie, ci pentru credinfacreOneascti", cum dovedesc colegii sai moldoveni prin scrisoareade recomandatie trimisa la 2 Iunie 1645 tarului Alexie Mihailo-vici §i semnata de Varlaam mitropolitul Sucevei, Anastasieepiscopul Romanului, Stefan episcopul Radautilor §i Ghedeonepiscopul Hu§ilorl).

Astfel unitatea sufleteasca a Romani lor s'a afirmat in yea-

1) S. Dragomir, Re latiile bisericii romanefti cu Rusia in veacul XVII.An. Acad. Rom. M. S. I. 1912, p. 104-106 qi I. LuIpal, Documente istoricettransil vane vol. I, p. 229-231.

www.dacoromanica.ro

Page 29: MITROPOLITUL VARLAAM

280 1. LUPA$

cul al XVII-lea de o lature §i de alta a Carpatilor ca o realitatetriumfatoare. Ea n'a fost exprimata numai prin cuvinte memo-rabile, ca cele din prefata Noului Testament dela 1648 §i din alteprefete viguroase din acelaq veac, ci a fost pecetluita." cu faptelede jertf1 §i de mucenicie ale mitropolitului Ilie Iorest §i ale tova-ra§ilor sal de suferinta, cari au preterit a se supune prigoanelorcleat incarca sufletul cu pacatul vre-unui land de parasiresau ha:dare a legaturilor strAmo§eqti cu fratii de dincolo demunti.

In afafa de lucrarile amintite s'a pastrat din condeiul luiVarlaam, in manuscris, o traducere din tinereta, la biserica Sf.Ioan BotezAtorul din Sf. manastire Secut ", traducere ce dateazadinainte de anul 1610,

Aceasta traducere $i -o motiveaza Varlaam in prefata mar-turisind ea §i eu smeritul nedestoinicul pentru liubovul ce-amavut catra aceasta svanta carte, insa mai vartos pentru datoriatalantului ce am, carele mi s'au daruit dintru mila lui Dumnezeu,m'am nevoit dupa putinl puterea mea, ca sa ma plec osardieimele, ce-am avut spre acest lucru: ...mai dinainte vreme auavut oamenii osardie mare spre invAtatura, c'au fost dascali §ictiutori §i intelegatori scripturilor qi invataturilor lui Dumnezeu§i cu acesta lucru ca cu o lumina au luminat lumea §i-au indirep-tat spre lucruri bune domnii §i imp Aratii, iara" in vremea de acmus'a stans §i s'a intunecat osardia aceea, de nice §tiu pre not in-vata, nice .pre altii. Drept aceea am vrut sa scriu aceastA cartelarg qi pre lung, ca sa poata intelege cine va ceti". Aceastatraducere a lui Varlaam (dovede§te ca." el cuno§tea din tineretalimba slavon5.) s'a reispindit in numeroase copii printre calugAriimanastirilor dela Probota, Bistrita, Hurez, Ra§ca, Neamt, uniicopiind textul ei in intregime, altii numai partiall).

Dupa cum vedem din marturisirea traducatorului, acelassimf al datoriei, aceeas round de a valorifica, spre binele de

1) G. GhibAnescu, 0 noud lucrare a Mitropolitului Varlaam in Archivadin fall 1914, p. 65-107.

all

§i

www.dacoromanica.ro

Page 30: MITROPOLITUL VARLAAM

MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI 281

ob§te, talantul ddruit de Dumnezeu it indemnase la munca obo-sitoare din manastirea Secul, care urma sa-1 calauzeasca §i maitarziu pe strAdalnicul ierarh in cursul intregii sale activitatiliterare §i culturale,

A§a a inteles mitropolitul Varlaam implineasc.1 dato-ria de ierarh: priveghind, povatuind, luptand, luminand ca pasto-rul eel bun din Evanghelie, care i§i pune sufletul pentru turmasa, iar nu ca naimitul care in ceasul primejdiei fuge dela loculdatoriei. Din inaltimea scaunului mitropolitan al Moldovei s'auraspandit cele mai bune indrurnari spre viata virtuoasa, sprecredinta dreaptA, spre ravnal catrA §coala §i cartea romineascaincepAtoare, Izvorul acestor indrumari trebue cautat in minuna-tul chip vladicesc al mitropolitului Varlaam, care timp de 21 deani, din toamna anului 1632 liana in primAvara anului 1653, aostenit farl preget in nazuinta de a-§i innalta turma pe canedesavar§irii cre§tine§ti, de a face sa princla rAdacini §i sA inflo-reascl in suflete credinta §i de a infrunta cu ascuti§ul condeiu-lui sAu aprig pe toti potrivnicii ortodoxiei.

In primavara anului 1653, dupace Vasilie Lupu a fost alun-gat din scaunul Moldovei de care logof Atul Gheorghe Stefan,ajutat de o§ti muntene §i transilvane, mitropolitul Varlaam dinmotive, cari au ramas necunoscute in amAnunte, dar pot fi ba-nuite, s'a retras la manastirea Secul. and a intrat noul DomnGheorghe Stefan in 14 la Dumineca Floriilor §i a doua zi, Lunis'a dus la biserica Sf. Nicolae cu catava gloats" dui:4 cumarata bine informatul cronicar Miron Costin i-a cetit molitvade Domnie Ghedeon, vlAdica de Hu§i, fiind Varlaam mitropo-litul e§it la munte".

In manastirea Secul, de trade pornise inainte cu doua deceniilurninatul cAlugAr spre o cariera ierarhica atat de strAlucita §ibinefAcatoare, se intoarse acum vrednicul mitropolit Varlaam

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 31: MITROPOLITUL VARLAAM

282 I. LUPA$

cu trupul istovit de boat& dar cu sufletul indreptatit a fi plin demul %umirea ce i-o procura con§tiinta de a -ui fi implinit datoriade aprig aparator al credintei strabune, de indrumator al vietiiculturale §i de propoveduitor neinfricat al cuvantului dumnezeescla toate categoriile de locuitori ai scumpei sale Moldove, Printestamentul din 16571) lasand manastirii Secul intreaga avereasa considerabila cu toate veniturile, in afara de cele 4 poloboacede miere daruite surorei sale Ecaterina, a dat Inca o dovada grai-toare despre neprecupetitul sau altruism cre§tinesc.

Cu sufletul impacat se putea deci cobori, la sfar§itul anului1657, spre odihna de veci a mormantului dela Secul, mareleierarh Varlaam ca unul care-§i indeplinise cu prisosinta menireapazind credin%a §i facandu-se vrednic de cununa cea nevestejitaa maririi.

Cununa aceasta, ce i-a fost daruita de catre milostivul §idreptul judeca'tor al faptelor §i gandurilor omene§ti, i-o pa-streaza istoria bisericii qi a culturii romane, din paginile careianumele mitropolitului Varlaam straluceqte cu neimputinate razede lumina pentru toti cei ce §tiu pretui meritele lui nu numai deincepator, ci qi de savarqitor al lucrarii atat de Insemnate pentrudestelenirea ogorului sufletesc al Romani lor de pretutindeni, pen-tru luminarea mintii §i pentru intarirea credintii for dreptmari-toare,

1) V. A. Urechia, Autografele lui Varlaam Mitropolitul, comunicarefAcuta in sedinta Academiei Romane la 21 Decemvrie 1888, unde este repro-dus si testamentul olograf al mitropolitului Varlaam dela 18 August 1657.Analele Academiei Romine, Seria II, t. X, p. 341-349, cf. si St. Dinulescu,No lite despre viola 0 activitatea mitropolitului Varlaam al Moldovei. Cer-nauti, 1886.

www.dacoromanica.ro

Page 32: MITROPOLITUL VARLAAM

M ITROPO LIRA, VARIAAM(1632 -1653)

1. Originea lui Varlaam. Izbelistile vremilor, care au trecut in necontenite valuripeste cuprinsul hotarelor locuite de Romani, au innecat multe comori si au ingropatpretioase urme atat din istoria obstei cat si din viata bdrbatilor alesi de Dumnezeu

asezati la locul de cdrmaci pe cdile izbdvirii si ale gloriei nepieritoare. In asemeneacumplite zile au ars multe documente si au dispdrut multe dovezi despre, faptele sivredniciile strämosilor. Din aceastd pricind sunt in istoria noastrd umbre si multe go-luri. Strddamile cercetatorilor, rdzimandu-se pe fapte ce stau de o parte si de alta a unorasemenea goluri, peste multe au aruncat punti de lumina, legdnd astfel curgereaistoriei. Dar mai sunt de acele in fata cdrora cercetdrile istorice nu s'au unit in ase-zarea puntilor de legdturd si de lumina. Un asemenea caz este chestiunea cu privirela stabilirea originei lui Varlaam, marele si luminatul chip de vlddicd al istorieinoastre religioase si culturale.

FArdmele de documente care au rdzbit deasupra vremii, unii le td1mdcesc insensul cal Varlaam se trage din neam de boieri,1) iar a4ii cd se trage din tdranirdzesi 2) din tinutul Putnei. Poat i unii si altii au dreptate dacà documentele la

S t. Dinul es c u, in Notite despre vieata i activitatea Mitropolitului Varlaam(1632-1653), pag. 1. spune textual, eh' Varlaam se trage dintr'o familie boereascA renumitila Moldovei din familia Motoc .... Din aceasta familie au esit mai multi membri renumiti,ca vornicul Ion Moto c, care intre anii 1554-1564 rAsturnä si facu 3 domni in Mol-dova." Pentru intemeierea acestei sustineri trimite, in notà (1), la un document cu data de 15Aprilie 1672, publicat de Hasclau in A r chi v a Ist oriel" t. 1 partea 1, pag. 80 princare mosneanul (=rdzesul) Dumitrasco Rusanovschi vinde cumnatului sa"u Ddinian vorniculpä.rtile sale din satul Sipoteni. In acel document figureazd printre martori si Andrei Motocbr a tnic (=nepot de frate) al Mitropolitului Varlaam. De aci Hasdä,u spune cd: AcestAndreiu inumindu-se mai sus Motoc urmeazil ea' si celebrul Mitropolit Varlaam era tot dinacest neam". Aproape in aceiasi termeni copiaza. si I. Andreescu afirmatia despre originealui Varlaam din familia boereasc6 Motoc, intemeindu-se pe acelas document din 15 Aprilic1672. (V. Varlaam al II-lea Mitropolitul Moldovei, pag. 33, textul si nota 3.)

Aceastä, pa",rere sustinutà cu mai mult aparat documentar o Intalnim la N. I or g a,Ist. Bis. Romane, vol. I. Vdleni de Munte 1908 pag. 304; I. Lupa 5, Varlaam, MitropolitulMoldovei, Cluj, 1934, pag. 55; N. Cartojan, Ist, lit. rom. vechi. II. pae. 109 si altii printrecare pomenim pe cel mai iou biograf al lui Varlaam, anume Augustin Z. N. Pop. Acestaspune textual, ea: cobora neamul mitropolitul Varlaam din satele putnene, tinut depodgorii si mori, peste care stapâneau cu hrisoave vochi, intre Omni si preoti, rdzesii TAriide los. De aici s'a ridicat neamul lui Maxim Ureche si Stefan Toma dela Otesti, de aici

1

si

www.dacoromanica.ro

Page 33: MITROPOLITUL VARLAAM

2

Nr. 1. Varlaam, Mitropolitul MoldoveiMph' o fresca din biserica Trei Terarlii, din

3,01-149TEC4

IVRINICIPtULUI

'9UCT/Re$1\

-

www.dacoromanica.ro

Page 34: MITROPOLITUL VARLAAM

care se provoacd le interpretdm in duhul vremii lui Varlaam. Inainte de reformalui Mavrocordat (1739) rdzesii moldoveni i mosnenii munteni apartineau oamenilorliberi, nobilirnei, adeca obrazelor boeresti sau aristocratiei tarii. Caci Nina clitresflirsitul secolului al XVI-lea libertatea este In strlinsil legrattril ca mosia. Nu puteafi liber decdt acela care era posesoral unei ocine, oricare or fi fost intinderea el.Pierderea ocinei atreigea dupà sine si pe aceea a libertil(ii. Omul bird peamInt eraserbul stàpânului inosiei pe care triiia. Intr'o societate astfel organizatà, clasa oame-nilor liberi se confunda deci cu aceea a proprietarilor de pilmeint. Obisnuit acestiasunt cunoscuti sub numele de bojen si nzosneni, In Moldova reizesi, cei dintili re-prezentand proprietcitea mare, ceilalti pe cea mijlocie ci mnicä, saipanità aceasta dinmina mai totdeattna In deveilmeisie.3)

Prin urmare nobleta era in timpurile vechi In legeiturd ca mosia. Stlipemitorulde peinzeint era atunci iden tic cu nobil, intocmai ca In Polonia yi Ungaria".4)

Diferitele numiri date proprietarilor mici in Moldova si Muntenia (megiesi,mosneni, rdzesi, cnezi, judeci), nu reprezinta categorii deosebite de proprietari cinumai raporturi oarecum juridice ale acelorasi proprietari, care sunt megiesi cdnd everba de hotarnicie hare mosiile lor si ale altor mosneni in starea lor de mostenitoriai pamantului; cnezi ca proprietari de iobagi (rumdni) si judeci ca oameni liberi.

Dar pe leingii aceste titluri care exprimei doar cate o anttme insusire a lor, pro-prietarii mai au Ei sunt bojen, adecà nobili. Acesta este cel mai importantdin tre titlurile ion El le insunteazli pe toate celelalte si se subintelege pe langei fie-care din ele. 5)

Asa Intelegand starile de atunci, ne putem explica i faptul la care face aluzieAugustin Z. N. Pop, cdnd spune, cd de acolo dintre razesii 'Tara de Jos s'a ridicat.$tefan Toma si Gheorghe ,Stefan. Numai asa putem intelege cum Andreias, nepotulde fi ate al lui Varlaam a putut sa fie stapAnul unei case pe ulita mare a Iasilor,iar Lupu al lui Grigorie, un alt nepot, inarmat cu scrisoare dela unchiul sau Varlaam,sí strdbata pand la tronul tarului a toata Rusia si sa vada fata lui Mihail Feodoro-vici.6) Nobleta legata de starea razesiei isi putea face cale deschisa inafarapana de-parte la treptele stralucitului tron al tarilor, lar inauntru pand la sceptrul de domnie.

so va porni domnia lui Gheorghe Stefan cu mare bisug tdrei" si a baltranuluiFustratic Dabija, cel cu atâtea amintiri din vii.

Varlaam era din malul targilos al Bolot es til o r, chemandu-se Motoc, dupd unflume foarte purtat in regiune si chiar s'a crezut candva, ca dansul este unul din inde-pArtatii urmasi ai vornicului Motoc, tutors la sat sa razeseascd". (Neamul MitrooplituluiCdrturar Varlaam al Moldovei, Rev. Bis. ort. rom. Anul LVII, Nr. 5-6, MaiuIunie 1939.

3) C. Giurescu Despre boieri, pag. 3.Idem pag. 20. Aci Giurescu citeazd pdrerea lui I. Bogdan.

5) Idem, pag. 127.Iasi, 24. Octomvrie 1644.Scrisoarea Mitropolitului Varlaam din Moldova cdtre Tarul Mihail Feodorovici, in

care recomandd pe nepotul salt Lupu al lui Grigorie.,.Prea luminatului si inalt rezidentului in buna credintd stralucitoralui Domn Tar

si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpanitorul a toatd Rusia, Tarul Moscovei,Tam'. Astrahanului si la alte multe imparatii $i state Tar si Domn si Obldduitor in DomnulsIi te bucuri la multi ani, cu duhul dumnezitsc4SA 4riumfezi si sA salti de bucurie in Hristos.Deoarece toti sunt datori a avea pururea dragostea fatd de prealuminata Maiestate a Impd-rdtiei Voastre, cdci pe multi si pe nenumdia(i if itragi in dragostea ta prin impdrAtestiletale binefaceri, Cu atat mai ales suntem noi datori a ne ardta semnul dragostei noastreMaiestdtii Impdrätiei Voastre si a aduce mnliumitd Maiestrttii Impd.ratiei Voastre pentrubinefaceri si a ne ruga lui D-zeu fdrä de uitare. Cd nu numai pe noi ne-ai atras spre casaiubirii si binefacerii Maiestdtii ImpArdtiei Voastre, ci mai ales harul lui D-zeu a asezat

3

unul:

www.dacoromanica.ro

Page 35: MITROPOLITUL VARLAAM

Prin urmare Varlaam apartinând unei familii nobile de raZesi, stapdni de mosii,sate si vaduri de mori In tinutul Putnei, a fost In .situatie de a-si agonisi aleasa cul-turd si cunostinta a limbei slavone, grecesti i latine, fie la dascali in tara, fie lavreuna din Academiile de peste hotare, unde a invatat si Grigorie Ureche ridicat siel din mijlocul razesilor Tarii de Jos.

Numele fericitilor sài parinti pana acum nu ne sunt cunoscute. La fel n'a iesitla iveala pdna acum stire nici despre anul si locul nasterii lui Varlaam, nici desprenumele ce l'a avut din botez inainte de calugdrie.

A-tat se stie din documentele descoperite paria acum ca a avut un frate Stefan,o sofa" Ecaterina si una Nastasia. Numele unui alt frate, razes botosenean, nu estecunoscut 7).

2. Varlaanz calugar la Secul. Mdnastirea Secul este ctitoria lui Nestor Urechesi a sotiei sale Mitrofana, parintii lui Grigorie Ureche cronicarul i vornicul. Incuprinsul acestei mandstiri, pe Idngä pravila vietii calugaresti, constatatoare din ascul-tarea rugaciunei i priveghere spre infrdnarea trupului si libertatea In duh i adevar,a luat fiinta dela inceput si o scoala mdnastireasca. Nu=i exclus ucenicia in alestiintei aci sa. si-o fi facut calugarul Varlaam.

Ce l'a indemnat sA imbrace chipul calugaresc? Poate chemarea lui Dumnezeuearl i-a pus de o parte aleasa misiune pe care a dus-o la plinire si spre a lui Dum-nezeu lauda i spre folosul de mdntuire al neamului säu romdnesc.

Cele mai vechi stiri despre Varlaam la Secul le avem de pe la anul 1610, cdnd estepcmenit ca egumen al mdnastirii. La aceasta data semneaza cu tot soborul dela

impiirdtia Maiestdtii Voastre intre Impdrati si cne¡i spre a fi in cele din urmii ocrotitorulsi apIrgtorul bunei credinte, rdscumpdrdtorul robilor. mangdietorul celor ce rdu suferdIn mizerie i ziditorul bunei credinte, mdrirea si lauda pravoslavnicilor, ochiul luminat albisericii rdsdritene, milostenia nesecatd a celor ce cer. Intre cei multi si nenumdrati, carise refugiazd cu o astfel de bundtate la prealuminata stdpanire a Impdrdtiei Voastre este(unul) si acest nepot al nostru cu numele Lupu Grigorie trimis de smerenia noastrd pentrulucrurile noastre de lipsd in singur stdpdnia ImPardtiei Voastre mari sà cumpere aceleacari Doi nu le etsim. Deaceea mg' inchin cu aceastà rugare si aduc multumitg. ImpdrätieiVoastre mari si pentru aceasta astern rugare, sd aibä voie sus numitul nostru nepot Lupual lui Grigorie a ne cumpAra luorurile de lipsd In tara ta mare impArdteascd, si a se in-toarce fdrd de intarziere. Si Domnul Dumnezeu sA inmulteascd anii cei multi ai Cal in pro-speritate si putere si (sg-ti dea) biruintd asupra tuturor vrdsmasilor vdzuti si nevdzuti, Amin.

Soris in cetatea domneascd, in Iasi, anul dela facerea lumii 7153, luna lui Octom-vrie 24 zile.

Iar din jos adaus :Ruggtorul de D-zeu i doritor al tot binelui Maiestältii Tale Impdrgtesti, Varlaam

Mitropolitul Moldovei ti se inching.(Actele Moldovalahe, 7153. No. 6. Copie contemporand, publicaa de S. Dragomir in

Relatiile bis. rom. art. cu Rusia In sec. XVII. Anal. 'Acad. Rom.; Tom. 34.)7) Stefan frate preaosfintitului si de Dumnezeu alesului si ruggtorului nostru Kir

Varlaam mitropolit", intdInit prea putin documentar, are doi fii si o flied: pe popa Ursucare nu trebue confundat cu preotul domnesc Ursu Cergariu, bgrbatul Maritei, nepoatddupii al doilea frate, pe Todir ase o si pe Tu (f) d o r a.

Popa Ur s u, Todir as cu (Toader) si sora lor cdsgtroita cu Gheorghe Oldcariusunt mereu in proces de mostenire cand cu m'andstirea Secul pentru via din Cofesti carepogoane au fost puse de pdrintele Varlaam" opundndu-se cererii lor: Statornicirile pra-vilei; testamentul si mArturiile duhovnicului lui Varlaam, pdrintele Dosotheiu ot sta mo-nastir Nemetcomu, ed. la datul sufletului" i-a spus: Nepotii s(')au aflat socotiti pandau fost svintia sa viu" dupd moartea svintiei sale sa nu mai ceard nici un nepot ni..mica", ea va avea svintia sa sdi hie tot a svintiei mdnastiri, nici are nice un nepot la svin-tia sa nimicä, cu ce s(')au indurat le-au dat pand au fost svintia sa viu", cdnd suntchemati la judecatd de fii surorii Nastasia, Lupu Brasoveanu si Vlad, cdteodatli si de

4

www.dacoromanica.ro

Page 36: MITROPOLITUL VARLAAM

niare pana la mic" un act menit sa curme neilitzlegerile pentru hotare cu calugdriidin manastirea Neamtu.8)

Tara cum a inteles calugdrul Varlaam sa-si dea un rost ales si inalt vietii salecalugaresti, pe care a adus-o dela inceput ardere de tot spre mai mare slava a luiDumnezeu si spre folosul mantuirii sufletesti a neamului

Inca de pe cand era preutul bisericii lui Sflintul Ion BotezcItorul din sfiintameineistire Secul" adicá Intre 1599 (atzul intemeierii milmistirii de ceitre Nistor Ureche)

1610 (anul ciind li gdsim egurnen) Varlaam tradusese din slavoneste Least vitalui loan Sciirarul in octavo pe 574 de pagini, text slavonesc ci romanesc pe dotalcoloane. In prefatii autorul zicea: ca si ett smeritul si tzedestoinicul pentru liubovulce am avut ceitre aceastil svintei carte, 'inset mai viirtos pentrtt datoria talantului ceamtt carele mi s'att drirttitu din tru mila lui Dumnezeu m'am nevoit, dupei putineiputerea mea ca sá má plec osardiei rneale ce am avut spre acest lucru. Derept aceianice pentru aceasta sá nu-mi prepue nestine, cad ca mai dinainte vreame au avutuoamenii osardie spre inveiteiturei c'au fostu dascali si sciutori ci inteleglitori scriptu-rilor si învätäturilor lui Dumnezeu si ca acest lucru ca ca o lumina au luminat lumen

Ionascu de Velicico, nepotii ei care prin purtarea lor nepotrivitd, fie prin nepilsare, uitandla batranete, in ultimele zile ale vietii, pe f ostul" mitropolit fusesera indepartati delaonce impartire. In schimb Gheorghe Olacariu a fost de fatd". ingrijindu-1 si, fiind doclansul invatat, scrisese actul de danie, l'au cetit inaintea parintelui Va.rlaam marturisescIon F,piscopul de Roman, ieromonahul Gheorghe ot Secul cu tot soborul manastirii sicalugarul deja Snagov, Atanasie, fost ucenic al lui Varlaam si acum ajuns egumen acoloiard a iscali n'au putut iscàli pdrintele Varlaarn in zapis. ca au fost bolnav fulgerat desi in alt loe: iara a is.cali zapisul nu putea parintele iscali, cal au fost bolnav,ce, unde-i trebuie punea pecetia."

Revendicarile in discutie (se contesta intentia testatorului si autenticitatea zapiselorcä nu-i iscalit cu mana parintele Varlaam") au loe, ()data inaintea mitropolitului Dosofteisi a doua oar. inaintea lui Antonia Ruset.

Mittiopolitul daruise cu diriapte (lane partile din Strezesti si din Giugastri zestreTuf(do)rei, iar din Scortari harazise pamanturile dela Cofesti si Capotesti preotului Ursusi femei sale Mare` si celuilalt frate Teodor, incredintandu-le cu zapisele de cum-paratura, din ele fiind desmostenit un alt nepot, R a d u.

Po pa Ur s u, de locul lui din Stoiesti, a prectit In satul Grozestj dupa 1661, and labisenca satului se intalneste pentru ultima data. Popa Albu. Ii urmau si lui, dupa 1686.popii Ionascu si Lupu ot Grozesti (1696). Popa Ursu a avut fecior pe Necul a.

Andrias Moto c, var primar cu Ursu, este diac in Iasi. Cartea domneasca a luiStefanita Lupu din 24 Ma¡ 1660 porunceste sa ramae, lui Ghinea Negutitoriulu o casaa lui Ad ria nepotulu pdrintelui Varlaam, care inabld fugariu sa, nu plateasca 200 leidatoriti lui Ghinea" intre vechile documente ale Galatei, ca si cel de sus se pdstra laArhivele Statului din Bucuresti, in 1888, un zapis cu data de 20 Septemvrie 1669, prin careKirila tiv vel jignicier vindea aceasta casd din Iasi, ,pre ulita mare", cumpariata, delaGhinea, care o luase deja Andrias. In 15 Aprilie 1672, Andrias Motoc de pdpiceni iscaleste'bratanic mitropolitului Varlaam" intre altii zapisul mosneanului Dumitrascu Rusanovschipentru o vanzare la Sapoteni. Hasdeu (loc. cit.) observa: Acest Andrei numindu-se Moteeurmeaza cA si celebrul mitropolit Varlaam era tot din acest neam".

Marit a, sora lui Andrias, este casatoritd cu preotul diomnesc Ur su Cergariude pe Poarta, venit in locul raposatului pond Vasile sà serveasca paraclisul zidit de StefanToma, la 1621 deasupra intrdrii domnesti.

Ursu a fost preot domnesc In cloud randuri: inainte de 1665 (Septemvrie 5) si dupd1678, and se intalneste la biserica de pre Poarta", martur in zapisul preoltesei Prohira,vdcluva inaintasului salt, prin care vinde unui nepot paimant (19 Octomvrie 1678). El aparein alte vanzari, la 4 Fevruarie 1686, 1 Martie 1686 si tot inaintea lui la Iasi se intaresc la10 Aprilie 1684 si 30 August 1684, cloud acte de danie si vanzare in legdtura cu ocinelevasluiene deja Morcoviceni. Din casnicia cu Manta i s'au ndscut mai multi ,cuconi", darUrsu nu implini varsta inaintata, deoarece in 7 Aprilie 1687 Marita preuteasa popei Ursulu,c-au fost preut domnesc" deci dansul murise, capata intarire dela Constantin Cante-

5

sAu.

www.dacoromanica.ro

Page 37: MITROPOLITUL VARLAAM

s'au indireptat spre Ittcruri butte domnii vi îlnpàrafii, iard In vrearnea de acum s'austrfinsti si s'att intunecat oscIrdia aceia de nice stiu pre noi invala nice pre alti. Dreptaceea am vrut set* scriu aceastii carte larg si pie lung ca set' portal intelege cineva ceti."9)

Asa in taina tdcerii dela Secul a zdbovit Varlaam in lungi privegheri de noaptela lumina lind a candelei, aplecat peste slova vechei intelepciuni, talmdcindu-i inte-lesul pe care l'a impdrtdsit apoi si altora. Grija lui cea sfântd si osdrdia care nui-a dat hodind, i-a fost ca sä inteleagd to i sd se bucure de desfdtdrile In duh siadevAr pe care el le-a gustat din slova vechilor cazanii si a cuvintelor rostuite deintelepciunea vreunui avg sau schimnic. Duhul &au de multe ori se. va ti suit pe trep-tele de aur ale Leastvitei lui Ion Scdrarul, pänd in inaltul crugurilor ceresti. Privindde acolo multa desertdciune dupd care aleargd omul pdmäntesc, a voit facd petoti piirtasi slobozeniei in duh pe care numai adevdrul ti-o poate da, iar adevdrulintreg numai in Dumnezeu std, cdci Duh si Adevdr este Dumnezeu. De aceea ce-1ce-si pune nAdejdea sa In Dumnezeu nu va fi rásat de rusine i cel ?ce se leapddd decele ce nu sunt ale duhului dobdndeste negräitd boggle.

Pe aceastd cale cereascd si-a strunit cAlugdrul Varlaam viata sa la Secul. Siprin ea bun nume i aleasä cinstire, nu numai la Dumnezeu ci i la oameni, a dobAndit.

Cei mai mari välzand vrednicia lui l-au ridicat la cinstea de Arhimandrittiindr fiind, iar Domnul tärii, Miron Barnovschi, bine cunoscdnd faima Arhimandri-tului Varlaam l'a ales sd-i fie duhovnic siesi si casei sale, cherndndtt-1 la SuceavaIn cetate.

3. Varlaam ln sone la tarul Rusiei Feodorovici. In firestile convorbiridintre Domnul tdrii i duhovnicul &Au, Miron Vodd a avut prilejul sd se incredintezecA Varlaam poate sd-i fie si cel mai luminat si mai de incredere sfetnic. Dar si

mir impotriva a ,,niste oameni ce si-au pus vie pe un pamant al ei, care pamant cu un vaddo moara si alto mosii ce mai sant acolo i le-au dat ei" mitropolitul Varlaam caci au fostnepoatai de frate". In 1710 ea daruia sbornicul cu analele bistritene prectului Gheorghedin Baleen', cum marturiseste insemnarea interioard:

A(z)i iere(i) Gheo(r)ghi o(t) Baiceni /precum mi-au da(t) aceasta / carte preut(i)asaCaposatulu(i) /preotului U(r)sului, carele / au fostu protopo(p) o(t) Iasi Du(m)nezeu salupomen(i)asca./Inparat(i)a sv(i)ntii sale de pre /una Cu preut(i)asa si cu to(t)i cuconi(i) siCu rude a(i)dumi /10(r) sale. Mii au dato ca sa le! hie pomana in veaci ami(n). /Scrisa(m)can(d) au vin(t) Ioa(n) Necula(i) / Voevo(d) s au intra(t) in I(asi) / In r(s) crea(d)m(s)(a)gen. ke. din v. 1. 7218 in ziva lu s(t) Gligori b(o)goslov."

Marita trdia hied la 3 Mai 1713, an and vinde vadul sat' de molted unui vatav de vieri.Fiul cel mre al Nastasiei, casatorita cu un Grigore abia amintit, Lupu Grigore, numit

si Brasovanul, pentru negotul ce-1 indeletnicea, acest nepot al nostru", este trimis demitropolit cu scrisoare de recomandatie cdtre tar (24 Octomvrie 1644) la Moscova pentrulucrurile noastre de lipsa in singur stapania Impdratiei Voastre mari, sa cumpere aceleacari noi nu le gasim si a se intoarce fArà intarziere."

Duna moartea ierarhului, sora Nastasia a capatat 100 galbeni, lar Caterinei cealaltäsora casätorita in Nearnt cu Chizanul ce iscaleste foarte mandru langd preotul cel dom-nesc cumnatul mitropolitului Varlaam" i se statornici sA primeasca patru poloboace demiare in toamnd pe fiecare an" din prisacile dela Brad, lasate manastirii de vesnica odihna.

Poate fiu Caterinei sa fi fost R a du, ehemat de Varlaam la mosiile sale din Putna sicurand indepartat pentru multele nebunii ce facea" luandu-k-se mosia Scortari spire a seda lui Stefan si celor doi cuconi mai mici ce-au avut negrijiti."

Se mai aminteste inteun ispisoc, aläturi de Stefan fratele Nlitropolitului Varlaam"un nepot Nich if o r. O nouà atestare intareste cd este fiul lui Stefan." (Augustin Z. N.Pop. Neamul Mitropolitului Varlaam. Rev. Bis. ort. rom. No. 5-6 1939.)

N. Cartojan. Ist. lit. rom. vechi, II. pag. 109.G. Pascu: ht, lit. rom., pag. 58.

6

sà-i

Inca

Miliail

9)

www.dacoromanica.ro

Page 38: MITROPOLITUL VARLAAM

Varlaam plinindu-si cu sfintenie slujba duhovniciei sale, a stiut sa aprindd in sufle-tul domnului toatd domneasca rdvnal pentru buna cinstire si podoabd a casei luiDumnezeu. Dovada o avem in scrisoarea Voevodului Miron Barnovschi catre TarulMihail Feodorovici, prin care recomanda pe Arhimandritul Varlaam i solia ce-otrimitea in Rusia cu o indoird rnisiune. ")

Prima misiune avea ca tinta lavra Pecerska din Chiev.Acolo se afla ca arhimandrit Petru Movilà, inrudit cu domnitorul Miron Bar-

novschi. Acesta trimitea deci in solie pe duhovnicul sdu sà vadd pe arhimandrit sisd-i ducd manuscrisul unui Octoih slav din mändstirea Neamtu care a servit apoi!a tipdritura chieviand din 1630. A doua misiune avea ca tintd Moscova. Aci soliomoldoveneased trebuia sd se prezinte Tarului Mihail Feodorovici pentru a-i ducein dar moastele sfantultii mucenic Iacov din Persia, care se aflau in palatul domnescdin Suceava si pentru a cere in schimb pentru ctitoria dela Dragomirna, cateva dinacele frumoase icoane rusesti, pe care Miron Barnovschi le va fi válzut in mândstirileucrainiene din Polonia. Solia moldoveneascd a plecat din Suceava in ziva de 13Decemvrie, 1628. In vara anului 1629 era la Chiev.

lntrevederea dintre Varlaam si Petru Movild, a avut loe in ziva de 3 August,duná cum afldm chiar din notele lui Petru Movild insusi: In anul 1629 August,3 zile, venind la miinlistirea Pecerska Varlaam ieromonahul(?) din piimantul Mol-dovei si fiind tri mis la mine ca Sei 171(4 vada de ciitre Miron Barnovschi Voevod."11)

intdlnirea aceasta dintre cei doi cdlugdri providentiali, ridicati amdndoi dinobstea neamului românesc, are pentru istoria culturii românesti o importantd deosebitd.

Din cele vdzute acolo de Varlaam (Tipografia, Colegiul s. a.) si din convorbirilelor va purcede marea innoire culturald religioasd din Tdrile Romdnesti, Moldova si,Mutitenia, intdi prin infiintarea Academei domnesti, a lui Vasile Lupu dela Trei

10) Scrisoarea Voevodului Miron Barnovschi cdtre Tarta Mihail Feodorovici, in care re-comanda' pe Arhimandritul Varlaarn si solia ce-o trimite la Moscova. (Gramatele moldo-valahe, 1628 Nr. 1. original).Iasi, 9 Decemvrie 1628.

Atotcreatorul si Domnul Hristos sez(ind de-a dreapta scaunului miiririi intru celeimpdratul impiiratilor si domnul domnilor prin inainte stiinta sa dintru inceputulbuniitatii, care face sd infloreascii rodul si cu dreapta sa atotputernic.5 incunund ne,amuldrept credmcios, pe care insusi Dumnezeu l'a ales ca pe un intelopt si credincifos strAjeral credintei ortodoxe, a strdbunilor siii si fiitor Bisericii riísiíritene din popor prea luminatstrillueitorului si in ortodoxe bine lumindtorului si ziditorul credintei,iar noaud intru Domnulmult doritului si iubitului i pentru credinta noastrd ortodoxa' impreund luptAtorul nostru,dei flind departe de noi totusi inimile noastre in veci neuitatului, prea luminatului Tar,Domn Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stApdnitorul a toatd Rusia (titlul intreg).sa te bucuri si sd te veselesti in Domnul la multi ani, Amin.Insotit prin mArturisirea credintei ortodoxe si in Hristos Dumnezeu bine crediticiosinchindtor al Sfintei Treimi si fiu si mostenitor al Bisericii irdsdritene, bine credinciosulDcrim Io Miron Bainovschi Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn si obriduitor, a toatd taraMoldovei, pace, säniitate si vieatá indelungatii dela Domnul Dumnezeu dorim ImpArdtieiTale. Cdci si noi fiind in Hristos Dumnezeu, tindnd credinta ortodoxa' si aceasta pdstriind-ointreagd si , urmand pArintilor nostri de demult si strdbunilor i celor drept cre-dinciosi, cari au fost in tara noastra a Moldovei luptdtori ai adevdratei ortodoxii, prealuminatii Domni, care in semnul dreptei lor credinte in Hristos Dumnezeu au umplut toat5tara Moldovei cu prea frumoase miindstiri si cu cinstite hramuri mdritoare de Dumnezeu,dela eari prin nespusele sorti ale lui Dumnezeu a venit si la noi in tara Moldovei unde amprimit patriei mele spre a fi tiitorul sceptrului domnesc si obraduitor. In aceste.a urmandsi noi Domnilor de demult, cari au fost inaintea noastrd, vietii lor binecuviincioase in Dum-nezeu cu binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu am zidit cinstita mändstireDragornirna si in ea ani dada biserica de piatrii in numele sfintei si de vieatd facatoarei

7

'se

Inalte,

si

.

numiti

www.dacoromanica.ro

Page 39: MITROPOLITUL VARLAAM

cel dintai a$ezámânt de Invátáturá superioará la Románi i a tipografiilor,atat ale lui Matei Basarab dela Campulung, Govora i Targoviste 12) cat si a luiVasile Lupu dela Trei Ierarhi din Iasi, de sub a cdror teascuri au e5it una dupdalta tdlmäcirile in romaneste a cdrtilor de slujbd si de zidire sufleteascd pentrufolosul semintiei romanesti de pretutindeni.

Printre notele lui Petru Movild despre intalnirea dela 3 August 1629 se pdstreazdinsemnarea despre minunea sdvarsitd de moastele Sfantului loan cel Nou din

Seceava care la 1610 a niantuit cetatea de ndvdlirea Cazacilor Zaporojeniminunecare, spune Petru Movild i-a fast povestitd de Varlaam.

Din acest fapt cat si din scrisoarea de recomandare a soliei moldovene, cdtreTam' Mihail Feodorovici si cdtre Patriarhul Moscovei Filaret Nichitici, pe carePeti u Movild a dat-o lui Varlaam,u) putem bdnui cd o insemnatd parte a convor-birilor celor doi moldoveni in pestera Pecerska a fost despre vietile sfintilor. Asa.voia si Petru Movild si Varlaam ca atat viata lor cat si a neamului lor sd fie sfantdvietuire inchinatd lui Dumnezeu. De aceea pläcutd zdbavrt le-a fost sal vorbeascddespre vieti sfinte si fdditoare de minuni.

Treimi. Pe urmd Inca alte cloud' mdniístiri de piatrd le-am zidit din temelie, una in numeleAdormirii prea Sfintei Cinstitei si binecuvdntatei Fecioare Maria, iar cealaltd in numelesfdritului marelui mucenic Gheorghe si al lui Joan cel Nou, care zace in tara noastril aMoldovei. Vdzand noi credinta ortodoxd impodobitd pretutindeni cu prea frumoase icoanedin imparatia ta, si apdrarea tuturor bisericilor lui Dumnezeu am indfáznit si am trimisla bine iubitoarea ta impdrätie pentru cinstitele si ,prea frumoasele icoane, ca sd implinestiosdrdia si dorinta Roasted si sd fie si numele impairdtiei Voastre ortodoxe scris in pomelni-cul acestor sfinte biserici ale noastre in sfdntul jertfelnic sore a se aminti binefacerea impi-rdtiei voastre, si cu bundvoirea tatLlui si cu lucrarea fiului Si cu sdviirsirea sfdntului duh,a Treimii mai inainte fiind si neimpartitd luminând si strdlucind, trimitem Impiirdtiei Taleaceste cinstite si sfinte moaste ale sffintului mucenic Iacov din Persia, cari le trimit Impd-rdtiei Tale bine iubiri spre apdrarca si biruirile asupra dusmanilor si altele ce s'au aflat inpalatul nostru, prin arhimandritul nostru V a rlaam si prin sluga noastrd credincioasdPa v el M edelniciaru cu oamenii sal. Pe ei i-am trimis Cu aceastd solie si rugare anoastrd la Impdrdtia Ta mare. Aceasta o dorim si de aceasta ne rugdm de liberalitateaimpdrdtiei Tale. Altfel Atotbunul Dumnezeu mdrit in Treime, sA ddruiscd scrisoarea noastrdca sA afle Impardtia Ta mare, \reset& si bucuroasii si in aMbele privinti, trupeste si sufletestesAndtos intru multi ani, Amin. Scrisu-s'a in cetatea Domnului in Iasi, dela intrupareaMdntuitorului nostru 1628 iar dela facerea lumii in anul 7137, luna lui Decemvrie in 9 zile.

Subscris cu mina proprie: Mir on BarnovschiVoivoda.

S. Dragomir. Contributii plivitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in veacuiXVII, Anal. Acad. Rom. seria II, Tom. 34 (pag. 1066-1247).

ti) N. Cartojan, Inst. lit. rom. vechi, II. pag. 109.P. P. Panaitescu, Petru Movild si Romdnii. Rev, Bis. ort. Rom. anul LX. Nr. 8-9,

Sept. Oct. 1942.Lavra din Pestera Chievului in 30 Decemvrie 1628,

Scrisoarea arhimandritului Iavrei din Pesterea Chievului, a lui Petru MovilA cdtreTarul Mihail Feodorovici, in care recomandd pe solii lui Miron Barnovschi (Actele Moldo-Valache, 7137. Ian. si 14 si 29 Dec. 7138).

De Dumnezeu alesului si de Dumnezeu incoronatului de Dumnezeu unsului si preamarelui, binecredinciosului Domn Tar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur

sCdpanitorul a tata Rusia si obliiduitorul mull= impärätii si domnii si Maiesatii SalePrea Iuminatului pdrinte si rugdtor al lui Dumnezeu, Marelui domn chic Filaret Nichitici,preasfintitului patriarh al Moscovei si a toatii Rusia. Petru Moghild arhimandrit in ruga-ciunile de toate zilele fac prea plecatd, mdtanie pand la capiaul sceptrului cu toatd cinsteasi smerenia.

SS fie spre stire MaiestAtii Voastre impiírdtesti, cd binecredinciosul Miron BatnovschiVoevodul Moldovei, ruda mea, isi trimite la marea stdpanitoarea Voastrd împAràtje solii

8

Ierarhi,

'2)

13)

InAltatului,

www.dacoromanica.ro

Page 40: MITROPOLITUL VARLAAM

Dupä. iMplinirea Misiunii sale la Chiev, Varlaam ì insotitorii. sai plena' laMoscova. Acolo preda tarului darul lui Miron Voda Comandd apoi dela vestitulzugrav Nazarie icoanele sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel Nou jurImprejurcu martiriul lor" si a sfintitor Procopiel si Mercurie, deasemenea Cu jitiile"

vietile) lor.Din vremea zabovirii lui Varlaini la Moscova ne-a rdmas o petitiune pe

care Varlaam a prezentat-o In biroul ambasadorilot, prin care roaga pe Tar sal Po-runceascd voivodului din Pultivlia. a"slobozi cat mai degraba peste granita pe ceice-i va trimite domnul Moldovei cu banii pentru sfintele icoane.")

Dar. se vede cl icoanele n'au putut fi aduse In Moldova intrucat In Februarie1636 Vasile Lupu trimite din Iasi o solie sA aducl icoanele comandate de Barnovschi

prin Varlaam i plätite lui Nazarie zugravul.ea ci au rdmas acolo in Moscova In Impeird (ia V oastril, doud icoane dela arid-

mandritul lui V odd Barnovschi . una a sfintilor mucenici Gheorghie i loan cel

säi, pe arhimandrituk ski; pe ieromonahul Varlaam gi pe boerul ski medelniciarul Pavel alIui Stefan Ureche gi ceilalti caluga'ri gi mireni, cu scrisoare de Inchinare care prealuminataVoastra Maiestate Imparateasa. Le-a poruncit Insa mai a se inchina in locul preacinstiteihaine a domnului Dumnezeu si Mantuitorului. nostru Isus Hristos 5i moastelor sfintilor,marilor facatori de minuni din Moscova. Si cumpere oarecari lucruri, cari îi .sunt lipsà,adeca icoane sfinte si bland vestitti , pentru aceasta aduc multumita lui Dumnezeu,el a Indemnat .pe ruda mea sd se InChine Maiestatii Voastre prealuminate Imparategtidaa yin acei soli cu'ardoare rog pe Maiestatca Voasträ prealuminatä imparilteascä si atin-gänd pamintur ma inchin (rugindu-ne) sa le aratati Doamne, Mihail Feodorovici, .Tardreptmaritor si Preasfintia Ta, preasfintitul Patriarh Chir Filaret Nichitici, negraita Voastrilgratie. 5i binevoiti a le Ingadui sa vada fata Voastra prealuminata Imparateascd si sa seInehine si sa sfirute sfânta hainä a Domnutui si moastele sfinlilor marilor faatori deininuni ai lui Dumnezeu si sa copieze j it ile " acelor sfinti, poruncind a se trimite spremarirea lui Dumnezeu gi a sfintilor p1äcui lui si spre lauda si mângaierea dreptcredin-ciosului neam rusesc Inaintea celorlalte neamuri si dupd ce au cumparat cele necesaresa-i sloboada Indardt. Pintru binefacerea arätata lor Domnul Dumnezeu atotdäruitorul säbinecuvinleze pi Maiestatea Ta imparateasca prealuminate Doainne, Tar si Mare CneazMihail Feodorovici Impreuna cu prealuminatul ski pärinte trupesc, prea sfintitul patriarha toata Rdsia Chir Filaret Nichitici gi cu prealuminata Tarifa' gi cu de DumnizeuCal copii, doresc eu.pururea dela.Domnul Dumnezeu In rugdciuni cu toti fratii mei, Maie-statii Voastre Prealuminate. lar pe mine insumi ma' recomand obignuitei iubiri de oamenia Maiestatii Voastre.

Scris In sfänta marea Laved fackoare de minuni din Pegterea Chievului in .anut .delafacerea lumii 7137 in 30 Decemvrie.

Pururea rob si totdeauna rugator al Maiestätii Voastre prea luminate si binecredin-cioase.

Petru MoghiläDomn-ereditar al Moldovei gi Ungro-Vlahiei cu mila lui Dumnezeu marearhimandrit al sfintei marei Lavre fdatoare de minuni din Pesterea Chievului cu mInaproprie." Moscova, 1629.

14) 4arului, Domnului si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici; singur stapinitorul atoata Rusia gi marelui Domn, preasfintitului patriarh Chir Filaret Nichitici.

Noi särmanii gi nevrednicii robi gi rugatori de Dumnezeu ai Maiestatii Voastre arhi-

mandritut Varlaam cu fratii Si Pavel Medelniciaru, trimigi de Miron Voevodul Moldovei la

prealuminata Voasträ Maiestati. Umilit ne rugä'm sà* se Induse Maiestatea Voastra siporunciti a se serie voevodului din Pultivlia cneazului Simeon Prozorovschi, and va venicineva dela Domnul nostru cu bani pentru sfintele icoane si le Incadrezi, sA nu-i opreasaacolo la granitä, ci sloboada sä vina de grabd, lfii milostivi, mari stapanitori, In-duratilva".

(S. D r a.g o m i r. Ibid. b-sa adaogä: Dictata probabil de Varlaam In birou1 amba-

sadorilor.) .

2 9

.

sit-i

ddruitii

www.dacoromanica.ro

Page 41: MITROPOLITUL VARLAAM

Nou jur-imprejur cu martiriul tor, cealaltd a sfintilor mucenici Procopie si Mercuricasemenea eft jitiile lor imprejur, cari au fast facute i pictate de zugravul Nazariosi plata i s'a dat la mana i fiindcd nu le-au put,Ut aduce, au dmas acolo la mdinilelui Nazarie."15)

T'arul Mihail Feodorovici cu data de 8 Iunie 1636 rdspunde din Moscova cdnu i le poate trimite ,,cii icoanele acelea au fost pictate in aceeas vreme cam'a lost in tara noastra, In Moscova, arhimandritul Varlaam dela Miron Bezrnovschi,Domnul de mai inainte al Moldovei si nu au lost triinise, fiindcà icoarzele aceleaau fost pictate la indemnarea arhimandritului, nu dupii cum se cuvine deaceea nicinu au fost date atunci arhimandritului i solilor sài. lar actin: la porunca noasträ.li s'a spus solilor tai, eel icoanele nu se pot trinzite cu ei, fiind pktate necuviincios.")

asa Varlaam s'a reintors in Moldova fdrd icoanele ciupd care s'a dus. Ne-cuviinciosia" lor consta in faptul, cä sfintii mucenici au fost zugrdviti sezdnd pe tro-nuri. Din aceastd pricina patriarhul Filaret n'a ingdcluit ca olo sd. fie chipuri deinchinare si in consecintd au fost oprite acolo.

4. Varlaam ajunge Mitro polit. Atanasie Mitropolitul Sucevei si Moldovei moareIn 13 Iulie 1632. Episcopiile sufragane ale Mitr'opoliei in ordinea ierarhicd a ranguluierau: a Romanului 'Astoria in vremea acea de Dionisie; a Rdddutilor pdstoritd deAnastasie si a Husilor 'Astoria de Ghedeon. Potrivit unei datine vechi, dupd sdvdr-sirca din' viata aceasta a Mitropolitului pin, se alegea in locul lui episcopul delaRoman socotit deci întâiul, dupd mitropolit, in rangul ierarhiei. Ci de data aceastas'a fdcut mare abatere. Cdrmuitorii vieii obstesti ai Moldovei in frunte cu Domni-tcrul, acum Alexandru Ilie, cu boerii mari si mici i cu marele sobor al bisericiiintr. un singur glas au chemat in scaunul mitropoliei pe Varlaam care nu avea decdtrangul de arhimandrit. Bunul salt nume, aleasa sa cultura' si vrednicia care si-a ago-nisit-o cu osOrdie si pliicutd zdbavd asupra vechilor bucoavne, in sihdstria delaSecul, ajunseserd in deobste cunoscute i pretuite asa incdt Dionisie al Romanuluinu s'a simtit neindreptdtit ,cd Varlaam i-a iesit inainte, ci cu totii cler si popors'au randuit in jurul lui Varlaam ca in jurul unui de Dumnezeu ales si chemat sd ia.In mOnd cOrma bisericii la ale cdrei hotare se iveau non i vedjmasi.

Inteun manuscris de Pravild Bisericeascd" al lui Eustratie Logofdtul s'a pdstratdeRpre acest important eveniment din istoria Moldovei, o ins'emnare slavond deurindtorul cuprins: 1632 luna Septenzvrie 23 zile, Durnineat s'a hirotonit Varlaamznitropolitul Moldovei, citindu-se Evanghelia intdiei Dumineci dela Luca cap. .5:Sta lisus lângá lacul Genisaretului. i feicu In aceea zi predicii Meletie Sirigo, maredasciil din Creta."")

S. Dragomir:. op. cit. Anal. Acad. Seria II, Tom. 34, pag. 1152.S. Dragomir: op. cit., pag. 1154.I. Lupas, op. cit. pag. 56.In studii istorice greco-romane a lui Russ o, opere postume, tom. I. Bucurestj 1939,

la pag. 233-234 citim:Discursul lui Meletie Sirigos se allá intfun manuscris autograf pdstrat in Biblioteca

Metohului Sft. Mormant din Constantinopol m. vechi 748, ms. nou, vezi nota 4 pag. 232.(Traducerea textului grecesc.)

1632, 23 Septemvrie, la hirotonisirea luj Varlaam al Moldovlahiei.Jisus sta lâng4 lacul Genisaretului, Luca 5.

Corabii, mreji si pescan, mare liniste si osteneli mari toatä' noaptea vedem acolo sprepartiie Galileei in lacul Ghenisaret dar niciun vânat, niciun peste, si acest lucru fiindca

10

15)16)17)

www.dacoromanica.ro

Page 42: MITROPOLITUL VARLAAM

5. Activitatea primilor ani de plistorire ai lui Varlaam ca mitropotjt. Din primazia urcärii sale Th scaunul de mitropolit al tärii, hiserica a simtit, cd are la carmiitin carmaciu exceptional. Primii pasi- ai mitropolitului Varlaam au fost pentru re-dresarea moralä i materialä a clerului au. El era convins cd cu un cler säräcit,iobagit .stäpanilor lumdsti i lipsit de o austerà tinutä morald, nu se poate pi laInflptuiri mari i izbdvitoare pentru obste. Aceasta se vede limpede din faptul Ca' atreia zi dupd hirotonia sa, deci Miercuri 26 Septemvrie 1632 Varlaam obtine dinpartea Domnitorului Alexandru Dies .un act domnesc prin care mirenilor li seaspril opreliste sd nu se amestece In afacerile preotesti. Printeun alt act din 1 De-cemvrie acelas n preotii sunt scutiti de a pläti lar prin alt act din 4l'anuarie 1633 slujbasii Mitropoliei sunt scutiti de biruri si preotimei i se dä libertäti.18)

Dies Vodà In aceasta a doua sa domnie se Tnconjurase de sträini. Boierii pämanteitierau tinuti la distantä, iar poporul apäsat cu biruri grele. Din aceastä pricinà boeri-mea sprijinitä de popor, in Februarie 1633 11 rästoarnä din domnie pe Hies.

Lui ii urmeazg pentru a doua (ma' Miron Barnovschi, care domneste abia 4 lunt,cAci fiind amAgit de Turci, s'a dus In Maiu 1633 la Constantinopol, unde a fost de-capitat. Fost-au pedrea lui Barnovschi Vodd In anul 7141 lunie" zice cronicarul.

Din lunile domniei a doua.a lui Barnovschi retinem faptul, cd ruda sa; PetruMovilà, ajunge tocmai In acele zile Mitropolit al Chievului.

Cronicarul contemporan, polonezul Ioachim Jerlicz spune Intre altele: AtunciIn aceea dietà a corondciunii, ca deputat, Movild retqi a-si facé arrtici i apoi pleadeodata la Leopole, unde aduse pe 'Mitropolitul moldoventsc i pe viádici sd fie con-sacrat de cavil ei ca mttropolit de Chiev." 19)

In acele zile Mitropolit moldovenese era Varlaarn". Participarea lui la hiro-tonisirea lui Petru Movilä, avarsità In Dumineca Toraii, 28 Aprilie 1632 se expliaatat prin relatiile ce se .stabiliserà Intre Movilä i Varlaam cat si prin ,faptul,domnitorul de atunci al Moldovei, Miron Barnovschi, era rudenie cu PetruDar pe längd aceste mai vrem sà subliniem In acest fapt si faima, In continua ascen-siune, a lui Varlaam.

Lui Miran Barnovschi Ti urmeazA iardsi pentru a doua oarä (lintaia domnie In1631), Moise Movilà, fratele mai mic al lui Petru Movilà. Acesta abia asezat In scaun

á fost silit a adune caste si sà Insoteascä armiile turcesti conduse de Abaza Pasa,

ce se urea Impotriva Polonilor. Turcii neizbutind Implineasc6 planul au acuzat

lipsea iscusitul si mesterul pescar. Dar iatä, cd pe neasteptate vine si se apropie de lac.si Intrind Inteuna din cordbii Invdtdtorul lumei ca pescar sau mai bine ca cirmaciu si capi-

tan, Indatd s'a prins multime nenumaratd de peste de se rupeau mrejile si fdra ca sä cadd

pestii in lac s'au umplut amândoua cordbiile.O semn vddit al tainei te am vdzut astazil Cdci .biserica noastra a neamurilor, oste-

nindu-se toata noaptea necredintei In aceastd mare a lumei, n'a dobdndit niciun cdstig, iar

dupd ce â venit Hristos la carmd cu preotia si Invdtatura lui, atunci cat& multime de suflete

sa prins si au devenit mancare la tainicul ()spat al lui Dumnezeu. Astdzi ja cu sine lavdnatul sdu un Oscar, ba chiar ii Incredinteazd cdfma si-i porunceste sa mdie la antic sisä arunce dupd cuviintul sdu mrejile ca sa prindd pestii

Oameni buni priviti cu ,bdgare de searna acest .pescuit. CAci dacI s'ar prinde cineva nuspre moarte, ci spre viata vine dela innec si va avea in gura un satir de aur ca plä-

teased toate datoriile, chiar data pescuitul se face In noaptea vietii, nu statj la Indoiald,paci iatd ca faclia se pune In sfesnic si sarea pdmfintului ,Incepe sa Indulceasca pamantulsi cetatea lui Dumnezeu se Intemeiazd pe un munte neclintit si noi la timpul cuvenit vomda merindea cuventil."

18) Vezi referintele bibliografice, St. Dinulescu, op. cit. pag. 9. Indicele- din Jolkiev".. :19) St. Dinulescu, op. cit. pag. 11, dupd Arch. ist. tom. II, pag, 12.

2* 1 l

i,rohatci".

-

Movild.

säi.

sd-si

www.dacoromanica.ro

Page 43: MITROPOLITUL VARLAAM

pe Moise Movila de Inselaciune si In primavara. anului 1634 Ii detronark asezand Inscaunul domnesc pe vornicul Vasile Lupu.

Asa s'au fácut din Februdrie 1633 panä In- Martie 164 trei rastunfári de domniin Moldova.

Sub asemenea zodie inceput Varlaam pastorirea sa, dar cu toate acesteavalul schimbarilor nu l'a putut abate nici clinti din vrerile sale pentru prestigiulbisericii si buna sporire intru toate a turmei fui incredintata..Actele de proniovareale cleepturilor ierarhiei iluptatoare, incepute sub Ilies Voda, le-a continuat si subunnatorii domnitori.

Asa, dela Moise Voda obtine In 9 SeptemVrie .1633 un act prin care preotii delacentrul Mitropoliei din Iasi sunt scutiti de once bir. Cu data de 17 Noemvrie acélasan se da un regulament de conviétuire pentrti obstile calugaresti; cu data de 18Decemvrie preotimea Intreagà se scuteste de toate birurile tarii iar in 25 Ianuarie1634 Moise Voda da.' un act de pivilegiu pe seama forului canonic."2°)

Cu domnia lui Vasile Lupu se inaugureaza o epoca de stabilitate, dar nu si deChiar la inceputul domniei sale; asemenea lui Moise Movilà i Vasile Lupu

a fost nevoit sa Insoteascd pe Abaza Pasa Impotriva.Polonilor. Diferendul se incheefara lupa numai prin sugrumarea lui Abaza Pasa de atre Turci, care se retrag,fiind chemati spre Rasarit unde se incep, In 1636, luptele cu Persii. Moldova ramaneastfel in pace si necalcatd de straini, dar nu pentru multa vreme, caci izbucneschàrtuelile futre Vasile Lnpu si Matei Basarab, domnitorul Munteniei, care nu sesting decat abia In 1644.

Ci Varlaam nu s'a lasat Incovoiat nici de acest.e protivnicii ale vremilor. Cu oe-xtraordinarl putere a .stiut sa se ridice deasupra evenimentelor i sa le domine cuuria sa personalitate. In acei ani de neliniste el îi fura cate o leacil de ragaz pccare Il aduce ca ardere de tot pentru luminarea turmei celei cuva'ntatoare datà luispre calduzire la pasune mantuitoare. Tata' una din dovezile scrise ce ni s'a pdstrat.

Suceava, 1637.

Scrisoarea Mitro politului Varlaam al Moldovei ceitre Tarul MihaiY Feodorovici,ln care muljumeste acestuia pentru binefacerile primite ci spune, trimite slujbaci .chipui Sf. loan ce! Nou, iar pe Urmlí cere ajutor penal( tipeírirda ceírtii sale de in-veiteíturii pentru Romanii credinciosi.

Unde se aude liare oameni de un izvor bun, pururea curgeítor, acolo multi venindseí rlicoresc unde-si reisplindeste soarele raz ele sale, acolo Intunerec de fel nu searatet.Prin lucrarea atOtputernicului pumnezeu si prinbunlitatea Itti nespuseí vi s'adeiruit mai nzult clec& altora Intelepciune: si in Hristos cucernicie, care se aude In toatillinea, deaceea ci smerenia noastra, binecredinciosule Domn, Tarsi mare CneazMihail Feodorovici, singur stapelnitor a toateí Rusia, imbogeítit fitnd prin liberalitateavoastrei nesecateí, tiind minte neuitat peina- la cea din urtneí riísuflare, rog pe milosti-vul D-zeu pentru viaja Indelungatel seín. eitatea ci biruinta asupra dusmanilor a lin párä-(lei Voastre bine Incununate si pentru D-zeu deíruitii.preaiubitii fu i ai Impeíreítiei Voa-

'pentru Alexia' si Tareviciul Ivan, ca viata pururea Infloritoare ci cresterea fiíreíde prihanel a Impáráfiei Lor sä se Invredniceasceí (a fi) sub acopereImantul aripeloratol puternicului D-zeu In singur steipetnia Inaltului tron piírintesc. Noi smeritul Var-

12

20) Vezi $t. Dinulescu, op. cit. pag. 9.

si-a

liniste.

ca-i

stre,

www.dacoromanica.ro

Page 44: MITROPOLITUL VARLAAM

lawn care am fost ca arhimandrit trimis de domnul Aloldovei Barnovschi la Imptirii-tia Voastrei prealuminatei pentru sfintele icoane, iar acurn cu harul lui D-zeu i curueiciunile ,si binecuvdntarea preasflintului peirinte a fericitului si intru sfinti ador-mitului patriarh al Moscovei, chir Filaret Nichitici, invrednicit a fi In .scaunul 'nitro-poliei acestei täri a Moldovei, nu fait In ce chip scl astern multumite Maiestcltii Vaal-sail. Dar inteimpleindu-se sei villa acolo in Impárátia Voastrei pravoslavnica boierulDomnului nostru, am trimis i eu slujba i martiriul Sfemtultii loan care a suferitmartiriu in Bielograd ,si corpul lui zace intreg neputrezit, feicand minuni prin vinde-care si In mitropolia mea a Sucevei. Am trimis si chipul lui spre binectivântarea siinterrirea teirii voastre, dreptindritoare i despre ravna noastrei, care ne-a fost pentruSI. Bisericei a Reiseiritului si dorinta de a traduce pe limba romeineascei cartea Sf.Calist, cuvtinteirile la Sfeinta Evanghelie, care s'o ceteascii preotii in bisericei spreinviiteitura Romiinilor credinciosi, este gata si scrisà numai sil se (lea la tipar, s'otipeireascii, dar fiinda ne tine iiiâna grea a Agarenilor si nu suntem liberi de haraciullor nici preofii nici vlädicii, ci toti suntem supusi, de aceea indreiznim a cere ajutorpentru lucrul acesta liberaiitatea impeireitiei Voastre. lar Domnul Dumnezeuva räspiáti cu insutitei si cu gustarea eternelor bunuri si te va in ea multi ani si err,luminata biruintei va intilri tara ta drept-tneiritoare peinii la adiinci beitreinete, Amin.

S'a scris in Mitro polia de D-zeu pázitei ceteiti a Sucevef, in anal dela facerea!milli 7145, iar anii Donmului 1637.

Pe dos: Binecredinciosului si de Hristos iubitorului i preluminatului crestinuluiTar si Marelui Cneaz Mihail Feodorovici, singur stdpdnitorul a toatd Rusia si la altemulte tdri i inuturi, Domn si obldduitor, .sd se bucure In Domnul la multi ani,Amin." 2')

In acest document avem atestat izvodul Ciirtii Romiinesti de inviiteiturei,cunoscutd sub numele de Cazania lui Varlaum, care Ina In 1637 era pregdtitd pen-tru tipdrire.

6. Manclstirea Trei lerarhi, Colegiul si Tipografia. Vasile Vodd Lupul a fost undonmitor cult si cu Idudabile ambitii de a ddltui in Iasi lucrdsi de artà si asezdmintede culturd, care sd-i veciniceascii numele. i a izbutit. Cu adevdrat numele luitrdieste, nici prin bätäliile cdstigate sau prin rdzboaiele pierdute, ci prin lticrdrileinchinate slavei lui Dumnezeu i frumosului. Dintre acestea ddinueste pand in ziva

astdzi biserica Mdndstirii Trei lerarhi din Iasi si este o podoabd unicd a arhi-tecturei i sculpturei romdnesti. Este ziditd din blocuri de marmord sculptatd, cubrdne de aur.

Clddirea s'a isprdvit in anul 1639 si s'a tdrnosit in 6 Maiu acelas an cit intinaArhiepiscopului Varlaam" cum spune pisania slavond asezatd deasupra usii de intraresi al cdrei cuprins este: Cu vointa Tatalui i cu conlucrarea Fiului si cu seiviirsireaSf. iatà eu robul Stc-ipanului Dommilui Dunmezeu si Mcintuitorul nostril lisasHristos si inchineitor al Treimei, Ion Vasilie Voevod cu mila lui Dumnezeu domnitoral Teirii Moldovei i cu Doamna noustrà Teodosca si cu dáruiii 'de Dumnezeucopii: Ion Voevod si Maria i Ruxandra, zidit-am aceastei Wawa ragú in numele

Trei lerarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si loan Gureideaur.s'a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (= 1639) Alai in 6."22)

S. Dragomir, op. cit. Anal. Acad. Rom. Seria II. Tom. 34. Originalul mire gramatelemoldo-valahe, 1637, nr. 3.

$t. Dinulescu, op. cit. pag. 25, dupà Melchisedec: Not. ist. si arh. pag. 169, 1.

13

yi

Duh,

www.dacoromanica.ro

Page 45: MITROPOLITUL VARLAAM

Paul de Alep in notele de ellatorie prin tàrile rornanesti, ca insotitor al patri-

arhului Macarie de Antiohia, descriind biserica Trei Ierarhi din Iasi, spune: Ingenere se poate zice cä nici In Moldova nici in Tara Romiineascrt niel in Tara Cazaci-

3) Emilia Cioran, Calatoriile patriarhului Macarie de Antiohia in tarile romane 1653--

1658, pag. 27.

14

Nr. 2. Biserica Trei Ierarhi din Iasi

lor nu mai existä o biserica" ce i s'ar potrivi atat In ceiace priveste zugravirile cat

si In ceiace priveste framusetea ei (arhitedctonica) .asa Inc& apucd mintea de mirare.

Sa o tie Dumnezeu In vecii vecilor, Amin." 23)

..

'

.

,.

4

-

www.dacoromanica.ro

Page 46: MITROPOLITUL VARLAAM

Interiorul a fost zugrAvit de pictorii rusi Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov. Deico

Iacovliev si Pronca Michitin.24)

,

;...-

.., Ts 1 v-,-

S

kl ES Jti.4...

Nr. 3. Detaliu dela Biserica Trei Ierarhi din Iasi. Usa deintrare usor ogivald si pisania. Se ObservA bine dantergria

sculptati in marmura. care imbraci exteriorul 15casului.

Varlaam care vlzuse la Chiev colegiul si imprimeria lui Petru Movilä l'a Indem-

nat pe Vasile Vodä sä inzestreze si el noua sa ctitorie Cu asemenea asezdminte

culturale.

") La 10 Iulie 1641 Vasile Lupu multurneW printr'o scrisoare lui Mihail Feodorovici

pentru pictorii Sidor Pospeev si Iacov Gavrilov trimisi sä zugriiveascil biseric.a.

15

www.dacoromanica.ro

Page 47: MITROPOLITUL VARLAAM

La o micá distantá dela mánástire, lángá, bái, pe malul marelui lac nurnitHelesteu sau pescarie e magnificul co1egit4 zidit de Beiu zice acelas Paul de AlepIn memoriile de cálátorie.")

Petru ,Movill trimite la Iasi material tipografic si o misitme de patru profesoriIn frunte cu Sofronie Pocapski, rectorul colegiului din Chiev. Acestia orgartizeazala Iasi tipografia si colegiul dupa." chipul celui din Chiev, care avea ca temelie a stu-diilor limba latinä si greaca.

Sofronie Pocavski este o figurd cunoscuta in istoria acelei epoci.Tipografia adusa. din Chiev a fost asezata In Chine mânástirii Trei Ierarhi.

Aceasta este prima tipografie a Moldovei, far prima carte ce va esi din teascurile eiva fi roada ostenelelor lui Varlaam, Cazania sa. Colegiul in care dui:4 sustinerea luiXenopol se preda teologie, drept si limbile clasice, functioneazd pang la caderealui Vasile Lupu (1653).

7. Varlaam candidat de patriarh ecumenic al Constantinopolului. Scaunul patri-arhiei ecumenice din Constantinopol a fost confiscat, deaa inceput, de ierarhi greci.Cu vtemea a devenit un privilegiu exclusiv. Si totusi extraordinard trebue sa fi fostpretuirea aleselor insusiri ale lui Varlaam nu numai din partea clerului din tail, cisi a cercurilor bisericesti din tot orientul ortodox, incat in 1639 cand a devenit vacantscaunul de patriarh ecumenic al Constantinopolului printre cei trei candidati canonici.unul a fost mitropolitul Moldovei, Varlaam.

Aceasta candidaturd e ceva unic" care nu s'a mai intamplat nici inainte si "tic;dupd aceasta data.

Tot de aci,fard sa avem alte dovezi despre pregatirea sa teologicd, putem afirmaca pe langa stapanirea limbei slavone i latine mai trebue sa fi fost tot atat de stapansi pe cunoasterea limbei grecesti, conditie elementara farä de care nici au se puteasa fie :luat intre candidatii la patriarhie.

Dam aci extras din actul sinodal prin care s'a Motu alegerea de patriarh in 1639

Prea shintul si preaînaltul si ecumenic scaun patriarhal al Constantinopoluluiribminiind fare:* adeviirat si legal ocrotitor

Noi care ne-am aflat aid, intrunindu-ne In biserica patriarhiceasca a stallion':¡are mucenic Gheorghe, am procedat la votul canonic, punand printre candidatiDIM; pe prea sfintitul mitropolit al prea sfintei Mitropolii a Adrianopolului, pe ittbitulIn Hristos frate si impreunc`i liturghisitor chir Partenie apoi pe preasfintitul ¡nitro-polit al Moldovei chir Varlaam.

Spre credinta celor de mai sus s'a trecut numele lor in sfanta condicil de fata

a Marei Biserici a lui Hristos.In anul 1639, Iulie 1, indictionul 7.

O scrisoare a tarului Mih. Feoderovici din Moscova 7 Ianuarie 1642, aratà cA i-a implinitdorinta si cererea lui Vasile Lupu si i-a trimis doi pictori pentru pictarea pere(ilor bisericii,pe Ddi co Iacovliev si Pr onca M i c hi t in pe langa ceilalti de mai inainte,Sidor si Iacov.

(Vezi: S. Dragmoir, op. cit. Anal. Acad. t. 34.)25) Vezi Emilia Clara!), op. cit. pag. 27.

16

www.dacoromanica.ro

Page 48: MITROPOLITUL VARLAAM

3

t Meletie al Efesuluit Ioanichie al Eracliei

Antim al Chiziculuit Macarie al Tarnoveit Hrisant al Bruseit Ieremia, fost al Smirneit Meletie al Rodosuluit Gavriil al Filipupolei

Pahomie al Chalchedonuluit Iezechil al Amazieit Grigorie al Lariseit pana! al Ateneit Partenie al Patrasului vechi

t Mitrofan al

Ni% 4. Semnatura Mitropolitulai Varlaam.

(ReprodusA de Cartojan In 1st. lit. rom. vol. II, pag. 111, dupd DanSimionescu, Rev. ist. rom. vol. IV, p. 295.)

3. Varlaam si Sinodul dela lafi, 1642. In anii de pastorire ai lui Varlaam s'au pe-trecut pe pamantni Moldovei evenimente cu rasunet nu humai In tot Rasaritul orto-dox, ci chiar In tonta lumea cretina.

In acele vremi asalturile Impotriva puternicei fortarete a Bisericii lui Hristos,care este ortodoxia, se Inteteau cu fiecare zi. In deosebi arma cuvantului scris, cutirul ei mai lung deck once alta arma nascocita de mintea omeneascd, era In larga'ofensiva. Carmacii vigilenti stateau la postul de veghe. Acolo unde observau cavrajmasul Incearcä sä rupa frontul, trimiteau Intariri, iar In fdosul frontului ridicauturnuri de paz& si cetäti tatatoare. Pe aceasta linie strategica am putea situa atAtasezamantul dela Iasi magnificul colega' cat i tiparnita din chiliile dela TreiIerarhi; care va fi arsenalul In lupta angajatä, de o parte Intre armiile ortodoxieide alta parte ostile ereziilor de diferite isme".

Tot .aci pomenim ca o actiune de fortificare a dreptei credinte impotriva celorce tagaduesc puterea facatoare de minuni a moastelor i aducerea dela Tarigrad laIasi a Sfintei i Preacuvioasei Paraschiva, In anul 1641 luna Iunie.

Chivotul fu intovarlifit de trei Mitropoliji: loan ichie de Heraclèa, Partenie deAdrianopol si Teofan .de Palalopatrai. Domnul insufi, boerimea din/re ieearhiEvloghie de Roman si Gheorghe de Hui, iefirg inaintea sfintelor fiimasi(e pana la

'") I). Russo, Studii ist. gr. rom, opere postume.

t Partenie al Ianineit Daniil al Seresuluit Ioanichie al Veriei

al Campanieit Antonie al Distreit Partenie al Iconionuluit Ignatie, fost al Hiosuluit Daniil al Didimatihuluit Damaschin al Vizieit Acachie al Mesimvrieit Neofit (?) al Medieit Sofronie al Selimviriei

Maxim (?) al EghineiAnhinlului 26)

17

www.dacoromanica.ro

Page 49: MITROPOLITUL VARLAAM

CaIati si Ismail si Vasile insusi memdrul in urnia tor, cunt se vede si intr'o stampiidin vremea sa, la Iasi in ziva de 13 lunie 1641." V)

Dar pe toate se pare le-a coplesit soborui din 1642 dela lasi, asupra cdruiatricentenarul din 1942 a fdcut complecta

Urmand luminata expunere a Preotului Niculae M. Popescu, membru al Aca-demiei Romane,26) trebue sa retinem in legaturd cu acest eveniment, faptul, cä acelacare a ridicat steagul luptei de aparare a ortodoxiei amenintatd, a fost fiul de domnmoldovean, Petru Movilä, Mitropolitul Chievului i ca, un alt ierarh roman, Varlaama implantat steagul biruintei in pamantul Moldovei.

iscoadele atacurilor impotriva ortodoxiei eirculau pe atunci sub forma de asanumite marturisiri de credintd", confesiuni". Multi din randurile olerului si alepcporului se ldsau amagiti de soaptele acelor iscoade.

Catolicii îi aveau mdrturisirile lor hotarite in Sinodul dela Trident iar Summalui Petru Canisius era larg rdspandita in multe chipuri. Lutheranii aveau Catehismulmare si mic al lui Luther, Calvinii pe al lui Calvin. Unitii cei proaspeti dela 1596tiparira marturisiri in duh catolic si le raspandeau printre ortodocsi. Mai mult, la1639 apdru in latineste o marturisire rasariteand in duh curat calvin dar pusa subnumele patriarhului ecumenic Chiril Lucaris, bine cunoscut in Polonia, unde 6 anifusese dascal-profesor la academia ortodoxului print Constantin din Ostrog, aceastamarturisire aparu si in traducere greaca (1633), si mare turburare pricinui.

Toate acestea, dar mai ales propaganda parintilor iezuiti poloni sub hainaintovardsita, 0e batjocura adusa ortodocsilor cà mojiceascd este credinta lor,H1cpskaia Vera a inedmnat pe Petru Movila sa intocmeasca märturisirea sa.

lar ca fapta lui sd fie in toaa randuiala, a poftit mitropolitul Petru Movild peepiscopii si pe invatatii lui la Chiev sà cerceteze in sobor aceastd carte. Soborul sestranse in ziva de Santaimdria mica, 8 Septemvrie, din anul 1640. Libertate deplinaa lost in cercetarea cartii si unde parintilor acestui sobor li s'a parut cà invataturiledin carte nu ar fi in deplin spirit ortodox, le-au insemnat au fost numai cloud ,si au hotardt la urma sà ceara si pdrerea pdrintelui patriarh ecumenic din Tarigrad.S'a unit cu aceasta pd'rere i mitropolitul Petru i stäruitor cum era, neldsand lucrulde azi pe miane, a si inceput pregkirile intru aceasta. Caci parerea icumenicuiuiinsemna un nou sobor un sinod cu delegati de ambele parti, Cu dispute si hotd-riri de care se lega soarta bisericii si a credinciosilor din Polonia mai ales, dar sidin toata ortodoxia. Pentru aceea sol a trimis la patriarhie sal se arate acolo stareabisericii si a credintei din Ucraina polonä, del unde iesise marturisire,a sa a cdreicercetare si aprobare o dorea.

Dar unde sd se adune delegatii pentru cercetarea earth? In Constantinopol sumstapani Turcii cari nu sufereau deck cu grele jertfe morale si materiale ghiauri; peWig& Turci mai erau rezindentii statelor apusene, cari acestia laceau maimult propagandä religioasa, catolicd sau protestanta decat politica mireana a state-lor lor. In Polonia era stapanire catolia, greu apdsdtoare a ortodocsilor si care nuvedea de loe cu ochi binevoitori ridicarea si intarirea ortodoxiei. Dar la mijloc intreChiev iTarigrad se afla o tail ortodoxa din vechi, plina' de biserici, i mandstiri,bucuroasa de oaspeti, cunoscuta bine si de mitropolitul Chievului -- era tara lui de

N. Iorga, Ist. Bis. rom. Vol. I. pag. 308.Pomenirea mitroplitului Petri, Movild si a Sinodului (lela Iasi, Bis. ort. Rom. anul

LX. nr. 9-10 Sept. Oct. 1942.

18

unità,

www.dacoromanica.ro

Page 50: MITROPOLITUL VARLAAM

nastere si a nevmului lui si de Grecii ortodocsi din Rdsdrit cari cdldtoreau desaici si-si prelungeau vizitele, dobdndind daruri in inchindri i nuandstiri cu sate, si,mosii. Aceastd tard era Moldova. Se intampla ca atunci sil domneascd In Moldovaun domn cu alese insusiri pentru bisericd dar si cu sldbiciuni pricinuitoarc de rolesi tàrii i lui. Este Vasile Lupu sprijinitor cu mana largd i mereu plind a bietelorpatriarhii i mitropolii sarace si nechibzuite din Rdsdrit. El le pldtea datoriile, el lelua sama la cheltueli. Cu dreptul a fost asemuit cu impdratii bizantini scutitori aiortodoxiei. Bund tara potrivit damn pentru un sinod cercetdtor de dogme crestine.

Spre acest domn se indreaptd mitropolitul Petru Movild, indemnandu-1 sa pri-meased a fi gazda delegatilor sinodului ce avea sa. fie. Vasile Lupu primi. La vestirealui, patriarhia icumenicd incuviintd tinerea sinodului in Moldova, la Iasi, si-si alesedelegati pentru aceasta; acesti delegati vor aduce la Iasi si hotdririle luate intr'unsinod patriarhal tinut in Maiu 1642. Tot asa Petra Movildîi trimise delegatii sdi;ei aduceau, dupd obiceiu, daruri de argint pentru Domn si MArturisirea Ortodoxdcereetatd la Chiev. Asa se pregdti Sinodul dela Iasi, care a falcut cunoscut In lumealargd i pentru toate timpurile numele acestui oras. Dar bine sd se stie, c PetruMovilä n'a luat parte la acest sinod dela Iasi.

La 6 Septemvrie din anul 1642 sosird In Iasi delegatii patriarhiei icumenice.Eran doi: Porfirie, fost mitropolt al Nicheei, mai putin cunoscut, si ieromonahulMeletie Sirigul. Ieromonahul acesta, cel mai de seamd teolog grec din veacul alXVII-lea era de neam din Creta, invdtase la Venetia si in Padua, cunostea binelimba latina i seria cu usurintd in latind si In greacd; bun profesor in Constantinopol,mai bun predicator si foarte bun teolog traditionalist. Cunostea bine Moldova unde-Igdsim cu zece ani mai inainte cuvdntdnd la sfintirea lu Varlaam mitropolitul i unde

va mai veni si dupd sinod ca sà serie o viatd si o slujbd a Sfdntului loan dela Suceava.La alegerea lui ajutase i aceia cd era autorul unei serien i polemice impotriva màr-turisirii puse sub tnumele Iui Chiril Lucaris. Acestii doi delegatiprimiti de domn cu mare cinste, ardtatà in audiente publice si in vizitele ce fdcurd.

Peste cdteva zile sosird i delegatii dela Chiev ai mitropolitului Petru Movith. Eierau trei. In fruntea lor pdsea Isaia Trofimovici Kozlovski, igumen al mdndstiriiSfantului Nicolae dela Chiev mult pretuit de Movild care-I intrebuinta in solii

grele. El in sinodul dela Chiev (1640) aratd trebuinta Mdrturisirii ortodoxe scrisdde mitropolitul Petru. Ceilalti doi erau Ignatie Oxenovici, bun predicator si IosifKcnonovici rectorul academiei movilene.

Biserica Moldovei este reprezentatd prin Varlaam Mitropolitul Tàrii, Evloghieal Romanului, Anastasie al Rdautilor si Ghedeon al Husilor. Vasile Lupu si MateiBasarab fiind in ceartd, muntenii n'au luat parte la sinocl.

Sinodul se deschide in ziva de 15 Septemvrie din anul 1642, dupd ce in ziva de

14, cu totii se inchinard evlavios Sfintei Cruci a cdrei inältare se prdznuia.Si asa, dela 15 Septemvrie 1642, in fiecare zi, gall de sdrbdtori delegatii tdl-

mdcird, citird si se inteleserd asupra redactiei grecesti a Mdrturisirii Ortodoxe intoc-

mitd de Petru Movild. Si and fu in ziva de 27 Octomvrie din anul mdnuirii 1642,

sffirsird multumiti aceastd lucrare folositoare, cat va fi lumea, credinciosilor orto-

doesi. Deci 43 de zile tinu vestitul sinod dela Iasi, din anul 1642.

Peste trei zile dela inchidere, adecd la 30 Octomvrie pleca spre patriarhia icu,menicd textul latinesc i grecesc scris pe curat al acestei nfärturisiri cercetate la

3* 19

fura

www.dacoromanica.ro

Page 51: MITROPOLITUL VARLAAM

Iasi. La 6 Noemvrie delegatii chieveni se pregateau de plecare spre Chievul lor,unde duceau veste buna mitropolitului lor Petru Movild, a carui carte a fost Iradusasi !ncuviintata de ascutitul teolog care era Meletie Sirigul .

O poarta mai trebuia deschisd ca aceasta carte sa intre In Constantinopol Inluna lui Martie din anul 1643, cand patriarhul icumenic Partenie cel Batran im-preuna cu sinodul lui, la care erau de fata i ceilalti trei patriarhi ai Rasairitului simulti alti mitropoliti si arhonti bisericesti, aprobard sarbatoreste ca traducerea greacaa Marturisirei ortodoxe a lui Petru Movilit sa fie Marturisirea OrtodoxI a Bisericiisobornicesti i apostolicesti a Rasaritului.

Si de atunci, din luna lui Martie 1643, aceastä Marturisire de credinta, operaunui Roman cu minpe multa i limpede, unità cu o credinta vie si lucrdtoare, In-deamnd pe tot crestinul spre credinta dreapta i spre fapte bune pentru mantuirea-sufletului salt In ceruri si pentru vietuire crestineasca pe parnant. .

Delegatii greci ramasera mai departe In Iasi. La 20 Decemvrie 1642 ei tipareauscrisoare de multumire pentru Vasilie .Voivodul care-I gdzduise si-i omenise.

Scrisoarea este In limba greaca si este Intaia roada a tiparnitei dela Trei lerarhi undesriftul grec fusese adus In primavara dela Liov. Aceasta scrisoare de multumire, pe

foaie lunga de hart* are la Inceput tiparite hotarlrile sinodului tarigradean dinMain 1642, prin care se da anatemei Marturisirea calvina zisd a lui Chiril Lucaris,dar pe care hotarIri sinodul dela Iasi nu le primise. Era aceasta interpolare de text

Manopera a lui Meletie Sirigul. Multi istorici pana i cei mai noui, necitind saunepricepand textul acestei interpolar scriu gresit ca aici sunt tiparite protocoalelesinodului dela Iasi. Protocoale la Sinodul dela Iasi nu s'au Incheiat; nici nu eranevoie, intrucat parereile delegatilor erau aceleasi, iar dispute unde au fost, s'ausfarsit cu Intelegere deplina.

Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila este singura carte simbolica a bisericiiortodoxe.

Este bun prilej acum sa scoatern de sub obroc aceasta- faclie faUrita de unRoman, aprinsa In Iasii Moldovei In zilele pastorirei a lui Varlaam,.si stralucitoareprin veacuri, spre Intarirea credintei crestine ortodoxe si spre gloria neamuluiromanesc.

De tntemeierea tipografiilor si de curentul de poleMica religioasaInceputa la Chiev,se leaga opera mitropolitului Varlaam al Moldovei i In genere marea innoire cultural-bisericeasca din Principatele Romane In veacul al XVII-lea: Introducerea limbiircmane In cartile de slujba bisericeasca.

9. Tipiirirea Cazaniei. Insemnarea slavonä, de pe prima foaie nenumerotata delasfarsitul Cazaniei (Ar) ne spune precis ca tiparirea earth s'a sal/at-sit In anul 7151dela facerea lumii iar dela na§terea Domnului 1643.

(Mud s'a Inceput find lucrul tiparirii?Am vazut cA manuscrisul era gata pentru tipar Inca In 1637. Unde sä.-1 tipareasca

insá nu era. In tara nu se afla nicio tipografie. In 1639 In Maiu 6 se sfinteste bise-rica Mandstirii Trei Ierarhi. Ii urmeaza ispravirea Colegiului apoi asezarea tiparniteiIn Chiliile dela Trei Ierarhi. In once caz Inainte de 1641 tiparnita n'a putut sa lucreze.

Dl. Prof. I. Lupas bazat pe datarea xilogravurei dela Intrarea In Ierusalim, undealaturi de numele lui Ilia se gig si data de 1641 afirma ca, tiparirea .acestei lucrarimonumentale s'a inceput la 1641.29)

20

29) Op. cit. pag, 64.

www.dacoromanica.ro

Page 52: MITROPOLITUL VARLAAM

Dacd putem face din aceastd datà un criteriu, atunci tot asa de intemeiat s'arputea sustine cd s'a inceput In 1642, cdci xilogravura foii de titlu poartd data de 1642.

Datarea xilogravurilor nu poate sd ne spund altceva deck ca ele au fost gravatela data respectivd. Ori comandarea si achizitionarea materialului tipografic trebuiasd fie fdeut inainte de punerea cdrtii sub teascuri.

Dacal admitem impreund cu pdrintele Niculae M. Popescu cd scrisoarea demultumire a lui Meletie Sirigul adresatd lui Vasilie Lupu, tipdrita la 20 Decemvrie1642 este intdia roadd a tiparnitei dela Trei lerarhi unde .yriftul grec fusese adusdin primeivard dela Liov" atunci trebue sit admitem cd, Varlaam a inceput tipdrireapc la Crdciunul anului 1642.

In sprijinul acestei afirmatiuni s'ar putea invoca si faptul, cd moastele Preacu-vioasei Paraschiva sunt aduse la Iasi numai in 13 Iunie 1641. In ornamentatia foiide titlu B se afld si chipul Preacuvioasei Paraschiva, iar aceastd xilogravurd poartAdata de 1642. Prin urmare tipdrirea cArtii nu s'a putut incepe deck In decursulanu/ui 1642. Partea tehnicd a lucrdrii nu a putut-o conduce altul deck SofronieNicapski care indeplineste si la Pecerska, pe ldngd functiunea de rector si pe aceea dedirector al tipografiei.

Hdrtia, dupc1 filigrane, este de provenienrd polond, turceascd i netnteascd.Cerneala neagrd dupd pdrerea celor specialiti in ale tiparului ar fi din funin-

gine iar cea rosie din praf de humd rosie si coloranti naturali.Cazania lui Varlaam fiind obiectul acestei lucrdri, ne ocupdm de ea cu deamd-

nuntul In cele ce urmeazd. Ad i am mentionat-o ca un moment cronologic In biografiape scurt a lui Varlaam.

10. Sinodul din 1645. 12`dspunstil Ta- Cat ehi s mid din 1640 4 Cele Sapte Tafin'e.In anul 1644 Varlaam se. afla In Tdrgoviste In fruntea unei solii moldovene, trimisitde Vasile Lupu la domnitorul Mtinteniei, Matei Basarab, ca sà mijloceascà o paceintre cele cloud tdri. Tratativele de pace au fost incununate cu succes, urmand operioadd, de binefdcdtoare linite. Fdeduintele celor doi domni de a träi In bundvecindtate si frAtie, au fost pecetluite in chip atat de simbolic prin clddirea bisericiiSte/ea din Tdrgoviste, pe pä'mantul Munteniei, cu cheltuiala domnitorului MoldoveiVasilie. Lupu si cea din Soveja, de pe pdmantul Moldovei, ridicatd cu cheltuiala. luiMatei Basarab, domnitorul Munteniei. Asa s'a pus capdt luptelor fratricide izbucniteIntle Vasilie Lupu si Matei Basarab in 1637 toamna tdrziu. Concomitent cu aceastiidestindere, Vasile Lupu a consolidat starea Moldovei si In ceeace priveste legdturilecu Polonia. In 1645 Vasilie Lupu mdritd pe fiica sa Maria cu Cneazul Radzivil.Cununia a fost sdvdrsitd. de Petru Movild invitat pentru acest scop cu care prileja tinut in slavoneste si romdneste un cuvant "festiv. Dela Munteni, spune MironCostin ea au fost soli Stefan Mitropolitul, Radu Logofdtul, Dinul Spdtarul cd seinipticase doinnii intre sine".

Varlaam a cunoscut in Tdrgoviste atat pe Mitropolitul Teofil, incepdtorul tipd-riturilor romdnesti in Muntenia (La Govora si Dealu), cat si pe Logofdtul UdristeNcisturel, care i se Om boiarin cinstit si slovesnicu, si cu toatei destoinicia si in-¡eleg si drept pravoslavnic crestin."3")

30) N. lorga, ist. Bis. Rom. vol. I. pag. 321.

21

www.dacoromanica.ro

Page 53: MITROPOLITUL VARLAAM

Acesta ti ardtd lui Varlaam un exemplar din Catehismul Calvinesc dela 1640.Intors In tara, fArd zdbavd, Varlaam a intocm:t un Reispuns ortodox Pentru carelucru spune Varlaam am chemat si am strans sobor dintr'amlindoua pea-tilesi din Tara Ronulneascet si din Tara Moldovei.3')

Existenta acestui sobor o atestd si Scumlu Catichizmului ca retdpunsu denscreiptura svtcl. Impotriva reispunsului a doao tieri, fiírci scripturti svta", a douaeditie a celui din 1640 tipdrità in 1656.)

La sinodul din 1645, convocat si presidat de Varlaam au luat parte numai ier-arhii moldoveni i munteni.

Nu se poate preciza locul uncle s'a (inut acest al doilea sinod: In Iasi oriSuceava, deoarece nu sunt date pozitive. Mai probabil este cei s'a tinut in Suceava.-)

Acest sinod s'a ocupat cu combaterea catechismului din 1640 si cu publicareaRdspunsurilor la catechism intocmite de Varlaam in apàrarea legii romdnesti orto-doxe de pretutindeni. Cdci spune Varlaam In Predoslavia Rdspunsului:

.,Varlaam Arhiep(i)sc(o)pti si Mitropolit Tdrdi Moldovei cu mild dela Dumnedzducdtrâ crestinii din (Ardeal) si si cdtrâ alti crestini toti carii sintt pravoslavnieT sifii sf(i)ntei a noastre beseareci, apostolesti, iubit(i) crestini i Cu noi de un neamRumdni, pretutindirTa tuturor, ce sâ afld In pdrtile Ardealului i intealte parti pre-tutindirTa ce sinteti cu noi lute° credintd, cu dreptatea Dumnedzdului si mdntui-torTului nostru lui I(su)s H(risto)s, dar voao pace sd inmultascâ intru cunostintadcmnului nostru lui I(su)s H(risto)s, iar dela smerenie noastrd, ca neste fii Tubitiintru cunostinta domnului nostru lui i(su)s H(ristO)s, bl(agos)s(11o)venie ruga si

ertdeune, si de vecie dela Dumn(e)dzAu ertare de toate pdcatele. Socotindu dere-gilto(riYa) cea pdstoreascd, care mi s'au dat dela Dumnedzdu, i aduccindu-m(i)amente de cuventele vasului celui ales, fericitului Pavel, care cu ep(i)scopii Efeseilorporonceaste noao tuturor de dzice: socotiti-vd pre sine, si toatd turma, intru cariapre voi D(u)hu Sf(d)ntg v'au pus episcopi, ca sà pasteti besereca lui Dumnedzdu,care o au rdscumpdrat cu singele sdu; aducandu-m(i) amente. dziett, de datoriTa ccanenumdratd ce am sl luptti si s propoveduescu sd. intdreascd Sf(d.)nta Evanghelie,si poruncile, i tainele besearecei noastre, carele sintu date de scriptura cea deD(u)hul sf(d)ntu suflatd, del.a propoveadnicii lui Dumn(e)dzdu fericitii Aplo)s(to)li,

dela cei luminati de D(u)hul sf(d)ntu cinstiti i sf(i)nti pdrinti, a toatd lumea in-vAldtori c-au tocmit, cu D(u)hul sf(A)ntil., s'au dat sTapte sdboard, credincioasd sisufieteascd obic:nd a besearecei noastre cei apostolesti; aducandu-m(i) amente dedatoriTa mea ea mare, nevoescu, ostenescu, D(u)mn(e)dzdu veade numai cu toat5puterea mia, si cu toatd usdrdila (scris: usrd.diTa") lucredzti dupd neputinta meacia omenTascd, ca sd crescu i sä adaog talantul ce mi-i dat andai vr'un pdcdtos, side turma lul Dumnedzd'u, depdrtat voiu putea sd-1 intorcu, sA sii spodobascd a fidestoinicti, i spdsit, petrecdndu intru poroncile ceale pravoslavnice a beseareceinoastre carile din bdtrdni sintu date, dintru intd.Tu i d'-inceput acelea sd le intdrescu,si nu cumva sA sii anple sd fie nestine svdtuit, i amdgit de viclesugul sTarpe'ui.

I. Andreescu, op. cit. pag. 58, dupa. $incai, Cronica, tom. 3, pag. 70.Gh. Baritiu a tiparit cu latine, aceastä editie insotitä de un studiu in 1879 la Sibiu

(Krafft) cu cheltuielile Academiei Române. Acest catehism la pag. 3 ,8, 9, 13 si 18 se referäla soborul din 1645 prin cuvintele: strängänd sobor" compus din reprezentantii tärii ,,So-borul Sfatul a 2 tdri".

") Andreescu, op. cit. pag. 58, observä ea Räspunsul lui Varlaam este datat din Sureava.

22

www.dacoromanica.ro

Page 54: MITROPOLITUL VARLAAM

adecii a ereticilor, sä cadzä i sä sä deprtIadze de acea alinata §i cu pace si fericitàcurte, beseareca noastrd cea pravoslavnicii, cdndai pentru acel lucru de folos sa voracopen l multimea pdcatelor meale. Cum scrie Iacov brat b(o)jii intru a sa sdbornicdposlanie (lacov, gl(ava) 5, zac 57 de adevereaste dziandt1; fratilor, de sa va insaldnestine dintru voi si-1 va intoarce nestine, sä stie cd cela ce intoarce pacitosul dincalea iui cea rdtacita, scoate suflett din moarte, i acOpere inult.imea pdcatelor.

Penteaceea, iubitii miei fii, tdmpliindu-mi-se estimpu in parple Tárdi .Rumd-nesti, Cu treabe domnesti si a norodului in Thrgoviste (scris Trigoviste") cu ceimai de frunte i mai dea .firea vorovindti, mai vdrios (scris.: vatos") cu oarecarebcIarin cinstit, i slovesnicu si a toatd destoiniciia i inteleageria harnicti, dreptupravoslavnicil cre§tin, al done log(o)f6t i fratele Doamnei a bunului credinciosa. luminatului Domnu Io Matei Voevoda, cu mila lui Dumn(e)dzdu Domn TArdiRumd'nesti, dumnealui Udriste Ndsturel, carele .ca un iubitor de invl(ti)tur(a) §isocotiror credintei cei dereapte in mijlocul altor carti noao, ce mi-a ardtat. adusu-mi7lau §i o cärtulie mica in limba noastrd rumdneascd tiparita ...."") .

N. Cartojan In Ist. lit. rom. vechi II, pag. 112 reproduce in faximil titlulRiíspunsului lui Varlaam. In acel faximil se vede, cd s'a tipärit in rleato bItia mira7151 Spesniajé mira, 1645. Locul tipäririi nu este ardtat dar e lesne de inteles canu se putea tipari in alt loc, deck la Iasi, acolo se afla pc atunci singura tipografieIn Moldova.

11. Cele opte taine. Un rdspuns indirect la Catechismul tipärit la Prisaca IângdAlba-Julia, in 1640, este §i cartea ,,fiapte Taine IA besearecii. Tipdri / te cu Inväldtura

/ cu toatd .chertuiala /Maffei sale Jo int / Vasille Voevoda In tipariul ce! DomnescIn trag in ia§`. V1t6, noev, 8.35)

La intocmirea earth a contribuit i Eustratie Logotatul, cad' la pagina 317 seaflä tipiritd in slavoneste insemnare al carei cuprins este urmAtorul: Muli pc7cii-tosui fi de nicio treabii rob Eustratie lost Logofiit de muncet itibitor".

Exemplarul aflätor la Muzeul. eparhial ortodox roman din Kolozsvártluj, do-natia G. Sion, este incomplet. La Inceput are o foaie nepaginata ce cuprindea sfar-situl predosloviei lui Varlaam. Urmeazd foile paginate dela 1-339.36)

Printre initiale sunt cdteva luate din Cazanie. Litera este cea de märimea a douaIntrebuintaa la textuf Cazaniei. 0 parte din titluri i initiale sunt tipdriti in row.

Cupi insul pe scurt este urmatorul: dela pagina 1-5 cuprinde 6scurtd introducereasupra Tainelor, ardtAndu-se Insemndtatea lor spre "indrep(area sufleielor noastrecelor pilatoase."

Dela pagina 6-32 trateazil despre mina Botezului, dela 33-38 de.spre tainaMirului; dela 39-116 despre taina sfintei Eucharistii sau a Cuminecdturii. Ad i seocupil pe larg de Sffinta. Liturghie in decursul ciireia se sdvdrseste sfdnta mind aEuharistiei. Dela 117-164 trateaza despre taina Preotiei; dela 165-224 despre tainaPoclintei, dela 225-297 despre Mina' Nuntii, iar dela 297-300 despre taina sf. Mash'.

N. Draganu: Codicele pribeagului Gheorghe Stefan Voevodul Moldovei. AnuarulInst. de ist. Nationala III. 1924-25, pag. 245-247.

I. Lupas, In op. cit. pag. 70 spune, ea' in toamna anului 1644 aparea in Iasi o notiapublicatie a mitropolitului Varlaam purtand titlul: $ ap te t a in e a bi sericiiVito 7153 (1644).

Dinulescu Stefan Inca o dateaza din 1644.N. Cartojan In Ist. lit. Tom. vechi Il, pag. 112, sustine ca s'a tiparit la 1645..

Dupa I. Andreescu, op. cit. pag. 75, Cipariu zice ca peste tot sunt 339 de paginila urma alte 2 foi nepaginate (vezi Analecte p. 212).

23

o

") i

www.dacoromanica.ro

Page 55: MITROPOLITUL VARLAAM

IiN

.--

>O

t =°I

1.1.

1I.,,

,,,.r

.14

- X

V...

416

ri1

N. .

.....

rib-1

N.,

'';--

Eu

I'=

(4'-'

1C).

:le N

I)r.

....

....w

it 1

oil 1

) ...

c11

11"1

9 bb

%.

;(

01.4

' 0 af

j"3

kU

A °

%N

M ,

O)

....

3..

0W

all

Q;,.

:::= Il

l' )

'-.

..11

-...

...

KZ

-11

14--

-G-r

:511

1111

Ai? ip

yhm

.'"''

NO

LTV

W.

6714

4*-"

ivat

rAtS

t11

1111

1MaA

rli:

415,

0/sM

e."%

:,

.1

4-41

'

'.4'4

111 .4

.,wm

c,.

www.dacoromanica.ro

Page 56: MITROPOLITUL VARLAAM

Expunerea invátáturii despre taine se face in mod catehetic, prin intrebäri sirdspunsuri.

Dela pagina 301-303 cuprinde un catalog al sdrbdtorilor de peste an (36). Dela304-317 o expunere despre posturi si despre ,#harti", iar dela 318 pdnd la sfdrsitcuprinde toatä, tabla de materii a cdrtii.

Timoteiu Cipariu in Analecte, pag. 216 sustine, ca autorul acestei cdrti esteEustratie Logofdtul. Unii autori imprumutä aceastd sustinere. Altii i-o atribue luiVarlaam.

Cartea aceastä. s'a rdspdndit si in Ardeal, unde o intdlnim circuldnd sI in còpiimanuscrise.

O asemenea copie a fost fAcutd in 1708 de cunoscutul copist Vasile SturzeMoldoveanul: qi am scris In sat In Seintul Andrelas, land Temiqoara In vriamiacandu s'au reidicat curutii lui Rakoczi Frentii pe Nimeti, §i era Mutate mareArdeal 4.. §i eu dascedul Sturze Inca' am fugit in Tara Turcului, In Svantie Andria§.,cand era ciuma cia mare» O alta copie, cumpdratd in Gepes, a fost ddruitd popeilstoc din Lazuri, la 1720. Alta copie circula pe la 1720 in Topa de sus.")

Tot in zilele pdstoririi lui Varlaam s'a tipdrit, in 1646 la Iasi, in tipografia delaTrei lerarhi o carte de cuprins juridic sub titlul: Carte romaneasca de invatatureidela pravilele Impeireitefii §i dela alte giudete cu dzisa §i cu toata cheltuiala

Vasilie Yoivod Domnul Tara Moldovei ,den multe scripturi teilmacitei den limboileneasca pre limbic româneasca."

In tipdrirea acestei cdrti intdlnim material tipografic intrebuintat In Cazanie.Asa de exemplu frontispiciul dela prima Cazanie, La Dumineca Vamesului si Fari-seiului, este intrebuintat si in Pravila lui Vasilie Lupu. Nu e exclus ca la tipdrireaei sä-si fi spus i Varlaam cuvdntul, datd fiind experienta lui in acest domeniu.

12. Retragerea lui Yarlaanz la Secul. Testamentul autograf din 18 August 1657si savarfirea lia din viata aceasta. Dupä. Sinodul din 1645 si dupä tipdrirea celordoud cdrti de apdrare a legii ortodoxe romanesti, Varlaam s'a ostenit cu oranduireavieii celei dinlduntru a bisericii Moldovei i cu ridicarea nivelului de vatä a preo-timei. In acest sens obtine dela Vasile Lupu in 24 Fevruarie 1649 un act prin carepreotimea Moldovei este asezatd sub dreptul canonic") iar deosebit de actele descutire a preotimei de birurile tarii (28 Martie 1638 si 16 Septemvrie 1639) obtineIn 5 Maiu 1652 un nou act domnesc prin care se garanteazá acele scutiri acordatepreotimei.4°)

FIcand o privire de ansamblu asupra operei sdvdrsitd de Varlaam pentru culturaromaneascd, avdnd in vedere imprejurdrile far% indelungatd liniste ale acelor vremi,In care a pdstorit, te intrebi, pe blind dreptate, cum a fost in putere unui om sà facdceeace a fdcut Varlaam. El a dominat vremea. Puterea lui extraordinard, izvorità

din mbirea de neam si de biseried, a infränt curgerea istoriei si a .silit-o sd apucepe fdgasul adanc brdzdat de vrerea lui uriaä. Cdci din Septemvrie 1632 pang prima-

Printre acesti din urrnd pomenim pe dl. Prof. I. Lupas, Stefan Dinulescu si loanAndreescu, acestia sustinând cu toatii documentarea ea ea apartine lui Varlaam, care partea compilat parte a adaugat singur la cuprinsul ei, dar cartea nu-i o simplà traducere.

N. Cartojan nu se pronuntà categoric si spune, ca' la .,Talma'cirea ei a lucratEustratie Log of dtu 1, (Vezi 1st, lit. rom. vechi II, pag. 112).

N. Cartojan, Ist, lit, rom. vechi, II. pag. 113.St. Dinulescu, op .cit., ,pag. 9, dupà. Ind. Jolk. St. A. Hr. 22.

") Idem. pag. 9, Ind. loll:. Lit. A. Nr. 19.

4

37)

")

38)

38)

www.dacoromanica.ro

Page 57: MITROPOLITUL VARLAAM

vara in 1634 se schimbd in Moldova domnitorii de patru ori. In 1637 toarnna izbuc-nesc luptele intre Vasile Lupu si Matei Basarab si s'au dat in fiecare an 'And' lapacea din 1644.

Cdtd pagubd i sárdcie au adus rázboaiele in lard, putem sà ne facem o ideie,

prin antitezd, din cele ce le spune Miron Costin, care zice, cd in curdnd dupd ase-zarea pdcii aurul lesesc, pe boi, miere i alte bogdt.ii a inceput sä curgd in tard.Putea-voiu zice cei stirac nu se cilia pre acele vremi (loar care nu-si vrea sä aibii."41)

Dar zice acelas Miron Costin, cd nu dupd multd vreme la mare zburcliiciune

erau färile aceste. care giri se suie pre mari bisuguri, zburdeazcl hirea omeneasclisi sburdliciunea naste plicutul si pre piicat 7/ urtneazd mink, lui Dumnezett".

Izbucnesc rdzboaiele intre Tátari i Cazaci. Moldova ajunge ampul de bdtaie.Prádaciunile lasd pdrjol in urrná.

In 1649 Moldovenii lovesc pe 'Mari la Brdtuleni si le iau prdzile ce le duceaudin Polonia.

In 1650 vin Tátarii si se rázbund. Iasul este aprins. Orasul in bund parte a fostprefácut in scrum, dar Mandstirea Trei Ierarhi au Idiliiduit".

Dupd Tdtari tara a fost loyal de epidemii. Si zice Costin: Nu numai cu o cer-tare ceartii dreapta memie a lui Dumnezeu, dacii se porneste spre o far& ell dup.('iesitul Mtari.(or au lovit mare omor In oameni si trivia In Iasi si In toatei ;ara" 42)

Si pe urma tuturor au mai ndvdlit in tail si ldcustele.Aceste toate :Cau petrecut in anii de pástorire ai lui Varlaam. In asemenea vremi

creat el si a rásat culturii noastre cea mai luminoasd pagind.In vara anului 1652 Vasilie Lupu cdsdtoreste pe fiica sa Ruxandra cu Timus

fiul Hatmanului Hmelintchi al Cazacilor. Bazat pe vitejia Cacazilor, se pune ráticu Polonii.

Devine suspectat de Turci. Norii grei se apropie de hotarele Moldovei. CuMatei Basarab i cu Rákóczi se ceartd. Varlaam inaintat in varstd, hdrtuit de turbu-rarea zilelor, cade bolnav.

La revdrsarea zilei, Vineri, (11 Fevruarie 1653) merserdm sd vedem pe Indi-timea sa Beiul, carele cu toatd curtea sa iesia atunci pentru a vizita pe mitropolitulinoldovenesc Varlaam, ce era bolnav" zice Paul de Alep in memoriile sale.")

Luni dupd a 4-a Duminicd din Postul Pastilor, 1653, Varlaam era ridicat dinbcalá, cdci in acea zi, noteazd Paul de Alep: Vodd a asistat la o liturghie in Mand-stirea Barnovschi, la Liturghic fiind prezenti patru mitropoliti, Vlddicul curtii locale(Varlaam), Mitroplitul Sofiei, Velasie Mitropolit de Naupact in Morea si un vIddicddin Georgia.. 44)

In sAptdindna Florinor 1653 °stile muntene i cu cele din Transilvania, ale luiRákoczi, pdtrund in Moldova si se indreaptä spre cetatea de scaun. Vasile Lupu pd-räFeste Iasul in Joia Floriilor, 3 Aprilie 1653.

In Lunia patimilor, 7 Aprilie, Gh:.orghe Stefan noul cloranitor se urea' pe tronulMoldovei. Molitva de inscAunare o ceteste Ghedeon al Husilor. Varlaam, spuneMiron Costin, ea' era la munte". Dacd se retrdsese la munte mai dinainte, spre a-sireface sdndtatea sau s'a retras numai °data' cu alungarea lui Vasilie Lupu din scaun

26

Citat de $t. Dinulescu, pag. 45.Cronica Rom. I. 320. Citat de St. Dinulescu, pag. 47.E. Cioran, op. cit. pag. 29.Idem, pag. 34.

a

www.dacoromanica.ro

Page 58: MITROPOLITUL VARLAAM

nu se poate afirma pe baza. de documente, nici ea." s'ar mai fi pogorit in lasi, cándCazacii, a doua sdptilmânä dupai Pasti, alungä pe Gheorghe Stefan. Lupu isi reiatronul numai pentru scurtä vreme. Marti dupä amiazi inainte de Indltare (1653)este bAtut la Finta si isi pierde definitiv domnia.

Locul la munte" unde s'a retras Varlaam, .nu este altul deck Mândstirea Seculunde îi avea metania si de unde inainte cu 19 ani 6 luni si 10 zile a fost chematla In mana clirma bisericii din Moldova. Si timp de aproape doua decenii Varlaama condus corabia bisericii printre cele mai amenintätoare furtuni.

Din ultimii ani ai vietii sale petrecuti in sihästria dela Secul, s'au gäsit panaacurn patru autografe descoperite de V. A. Urechia la Mândstirea Neamtu in 1887si publicate in Analele Academiei Romdne Seria II. Tom. X, 1887-1888, pag. 341-342.

AUTO GRAFUL

Invoiala fui Varlaam cu Manastirea Secul, la 5 Mai 1655.

Adicä eu robul 1u D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavschi scriu si märturisescinsumi pre mine cum am tocmit cu cdlugärii, anume Teodosie Egumen i TeofanStaret si Gheorghe i Chiril i Silivestru si Jorest si Athanasie si Lazar si Serafimsi din cei mai tineri Paisie si Ion Clisiarhul si Ghenadie si Silioan si alti tot säboruldin Sft. 110,nästire, cum le-am luat Vad de moard de la Putna si le-am stricat omoarä si le-am facut doual sä m'Allane din ele pänä voiu custa, iar dupä moarteamea sa fie amandouä a mandstirei, pentru ce am stricat moara mandstirii si am ine-cat vadul. De aceasta scriu i märturisesc cu aceasta scrisoare a mea VA dnïi (inzilele) IO Gheorghe Stefan Voevod 7163 mesita Mai 5 zile."

Semnat: Vailaam Mitropolit BivSuceavski.

AUTOGRAFUL II,

Dela 18 August 1657.

(Despre care V. A. Ureche afirma cal ar fi bruionul (conceptul, ciorna) autografului III.)

t Vd imea ota i sina i sito Dha, Amin. (text slavon-= In numele TatAlui, a Fiuluisi a st. Duh, Amin).

Adicà eu robul lui D-zeu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski scriu aceasti scri-soare cu limbä de moarte cum lasu svintei Mânä'stiri Säcului prisaca din dealul luiVod cu patru falci de vie si cu cramä cu pivnita; prisaca dela Giulesci asisdereao am dat Manästirei. (Prisaca dela Brad asisderea o am dat cu casa' cu zemnicnumai sà dea patru poloboace de miare in toamnd surorei miale Catrinii.) 45)

Prisaca din Colibita asisderea o am dat. Satul Borcesti cu tot venitul asisdereal'am dat. Satul Bratulesci asisderea l'am dat inândstirei. Douä mori dela Putna ingârla dincolo de 'sat Cofesci in vadul dela Procopie a$isderea le-am dat manästirei,

45) Textul din parantezd este $ters cu o trAsaturA de condeiu. Vezi Urechia op. cit. pag.346, in nota jos.

4' 27

I.

www.dacoromanica.ro

Page 59: MITROPOLITUL VARLAAM

ca asia am tocmit cand le-am fäcut, cà am stricat o moard mandstirei si am facutdcudi mori sd le tin eu pand vol custa, iará dupd moartea mea sd fie arnandoud anrandstirei, c'am fost rezeas si am luat dela mandstire patru pogoane de am flcutvie pe dansele; pentr'aceea le-am dat din hotarul morii dela Procopie patru pogoanesi morile c'asea ne-au fost tocmala cum mai sus serie, iard acelea ocine cate amcumpdrat si la Strdzesti nime treabd nice Mandst:ireia nice ,alt nime dinoamenii miei, cd nu le-am fdcut cu banii Mandstirei nice cu a Mitropoliei, ce le-amfacut cu slujba mea, 'cum serie si In zapisul Mdriei Sale lui 16 Gheorghe $tefanVoevoda. De aceasta scriu i mdrturisesc iard cine va alca si nu va tinea scrisoareamea, acela sd hie neiertat de Dumnezeu si de .stäi loan Cristitel si de erbulDuinnezdu Varlaam Mitropolit Biv Suceavski. Amin.,

Vleato 7165 mesita August 18.

AUTOGRAFUL

(V. A. Urechie crede cd este o copie autografic5 dupà autograful II.)

imea ota i aria i stago duha amin. Adicd eu robul lui D-zeu VarlaamMitropolit Biv Suceavski, scriu aceastd scriosare cu limbà de moarte i cucum las svintei m.ondstiri Secului prisaca din dealu lui Vod cu patru falci de viesi cu cramul cu pivnit.d i prisaca dela Giulesti asisderea am dat mandstirei Cu cas'

Cu zemnic, prisaca dela Bistrita din Colibita asisderea o am dat mandstirei, prisacadin Luna i Cu zemnic si cu mora si cu pivd de pdsat asisderea o am dat mandstirei.Satul Borcesti si cu prisaca si cu tot venitul asisderea le-am dat mândstirei. CocieCu postav si cu duboti. (?) Asisderea cailddri de beare si de casa si ceale de rachiu sitigdi si linguri leagheanuri cu ibric si blide de plumb si talgere si cate vase de lemnsi toat pavijia casei, cate sunt in casa si den afara cu mic cu mare toate le-am Idsatmandstireii si cuhnia cu duboti (?) si buti si boloboace si cu coseri toate le-am datmandstirei, iar cine se va amesteca -si o lua dintre acestle cdt serie mai sus sid fieproclet i neiertat de domnul Dumnezeu si de Precesta si de Sveatdi Ion Cristitelde noi amin. Leat 7165. (locul

CAND A MURIT VARLAAM?

Biografii Mitropolitului Varlaarn nu sunt de acord in stabilirea datei and acestas'a mutat la cele vecinice. Neofit Scriban a sustinut cd Varlaam a pastorit In doudranduri: intre 1631-1654 si a doua oard dela 1663 parid la moartea sa intamplatdIn anul 1668. Aceastà sustinere a imprumutat-o i aguna. Melchisedec a ardtatgresala acestei sustineri.

S'au ivit divergente si in privinta locului unde s'a retras Varlaam dupd cddereaui Vasilie Lupu. Densusianu era de pdrere cA locul la munte trebue sa fi fost un,chit mai sus de Neamtu.Autografele lui Varlaam fac lumind in amandoud aceste chestiuni. Din ele sevede dar, cd. Varlaam s'a retras la Secul. In al doilea rand, la data de 18 August 1657 seafla in viatd. Dar la Mandstirea Neamtu sub Nr. 2514 se pástreazä un uric dela

Gheorghe $tefan Vodd, din 1657 Decemvrie 19. E o carte domneascd scrisd in roma-

28

n'aibd!

si

sigilului.)

www.dacoromanica.ro

Page 60: MITROPOLITUL VARLAAM

...1 ",

tc.--ixck '"Hrrtf" net' An An orta, ((Pt . Cain ccra nu («if Yt e po QV ,

°. 'l ;-1 ,-, ,..-, ,-, _..,.. (- /tia /tol% tertrnt rne-trnri ert a ec2(rtg itr,7 ' -t,1)

( (Viz etraff 1ortn 614:: i Jan f (r1,101. /4k-4' 4) 4gi

t(616616 At/71CJ Ant

"Z AI( Alt t'.91

tafroiet ØIAt

Meta

AUTOGRAFUL IV.Testamentul autograf al Mitropolitului Varlaam al Moidovei.

(Reprodus dupA V. A. Ureche. Anal. Acad. Tom. X. 1887-1888.)

7 / C-'

TMA41

ct,

-1

a i) 1._2_ ,.. . o0 d' 10'iJ

at mulct pi arm ce alti(af !WIRY &nit& 1,

me., "P font Acj 5r' , M,;;2;M,;;2;rtekim

/MI et.; (moire-JAM ant ovi 6A 6 thrptla ee3

*40-a-fiACAIrtr mix /rat Ct

Ar . raff

*, ;)ka fort rtlf Ltif ft r.L.11 Ct ActsAll 7-Ecircreed -7 Pt

/.1

cA.,

ytica 1- j.u..)4,4enl1

-A,u sitt (*.Le Ptmica. t AC't titirt 0,6ot /714t-cl. ortrif t . ct ,

A61 ft raffle 616144. ernb5 Cr. CI. 7rtZr A Va.3 en-'er-6

Cld/74 ttl 07134

te?jay,. Cs. tt.n. n Let 6i Act ifnr-L trrfiry . 6t, LC Av y ct,

ot.-rrclf rifF,7mS, . ,(2)(/-y1ed 911 --74 ``.1

clul"61-S4itSj.e Jun

n ett31). A . _t.t . t

-1- da74 '. /pm_ et ¡A. 1- a rn- orn As a ot rnfe-t - n

-14erlet 04 61X, rrt

et. _,MCt Ct jh et

"GO.ck Act tof/notel el X t-te A 110.

.

main tit

11

AttapoCIttl)

c_JcaAct "rtlia12.3-

italetroi. /y1,11.f. I ct crrrnir t- t o in 1-In( to-% flit "A "rn

cc (cenet6irrt.5cact

--Lt (Ctrot/Y41rrtfasfrzw AKE 7fsrge3SA C(25' curc AZ% 510( "Yrt. toctri

(;) ""/n -t ( /711 coL t AIS 2.c-I r rt. t (TIT j1Cl. C4 I. et'z.iir7curnc1 .

1.9)1 4f-jai 4, also°

Nr. 6

rtir. /14i ,L.,)14,1jril effq1 ti

4

.

"

n C

,,

www.dacoromanica.ro

Page 61: MITROPOLITUL VARLAAM

neste cAtre egumenul si soborul dela Secul prin care Voda Intdreste Mandstirei stä*-panirea asupra morilor ,riimase dela Mitropolitul Varlaate. Deci la aceasta dataVarlaam nu mai era In *viata. Urmeazd, sustine V. A. Oreché, ed a murit la o datäintre 18 August si 19 Decemvrie 165746) .si este Inmormantat la Manastirea Scculrangä hiserica, In taturea dreapta.47)

- 12. Obiecte rdmase dela Varlaam. Dintre obiectele care au- apartinut lui Varlaam,pAstrfindu-se la Secul, St. Dinulescu pomeneste un sacos, unepitrahir (cel din mijlocIn cliseul Nr. 8) si un rituighieri manuscris slavon, care, dupa o inscriptie de pe ela fost daruit lui Varlaam In anul 1643 Maiu 25 de Teodor IanoVici Mare Logofat.

30

E

7 .

w4 --

Of' F--

-

Nr. 7

Sacosul Mitropolitului Varlaam al Moldovei.

DacA aceste relieve mai exista si astazi nu stim. N'am.fost in situatia s'A veri-ficAm, de aceea ne nfárginim cu informatiile din lucrarea lui St. Dinulescu. SacosulIn ;nscriptia.-71:iiiiiirtil g4tului aré data de 7146 1638 iar epitrahirul (cel din mijloc,celalalte d'oug laterire sunt. omofoare) In inscriptia din partea de jos are anul7150 =--

C, '.1-?..:»%."::»1,

- -Lec. cit. pag. 343.Asa zice atat $t. Dinulescu, op. cit. pag. 69 cat- si I. Andreescu, Dag. 42. Dar care

este laturee dreaptà a unei biserici? Punctele de orientare pentru asezarea unei bisericisunt punctele cardinale: R5sArit, Apus, Miazanoapte si Miazdzi. Dacd stai cu fat'd sure Altar,ai la dreapta Miazanoapte. Deci In acest caz mormantul lui Varlaam se afl& In partea deMiazanoapte lângA zidul bisericii dela Secul. Dar din pr eciz area" autorilor de maisus tot atilt de probabil poate sa fie si In partea de Miazazi, dacl te orientezi cu fata spreusa bisericii. IatA cum o impreciziune rostogolindu-se prin vreme, asetmenea unui' bulgArde zApadà, creste mereu si poate da nastere la erori.

1642.

www.dacoromanica.ro

Page 62: MITROPOLITUL VARLAAM

°

'

.

. u

'

-'111

6,,

-.4°A,'114%:,,..I ,

4

4

.1 A

1

-

N

Nr. 8

' A

- 4 .,

°

.Z3P/J,e . "

= 4,

", ° *IA

".

Epitrahirul (cel din mi.iloc) i omofoarele care au apartinutMitropolitului Varlaam al Moldovei.

3?

.c

www.dacoromanica.ro