JUDITH GROHMANN

Misiune secretiCazuri reale ale forlelor speciale din 16 !5ri

Prefali de AmaurY de Hauteclocque

Traducere: Mihaela Niculescu

NICULESCU

Cuprins

Prefayo

Prolog. Vizita unuicondamnat la moarte

lntroducere..

Capitolul 1

FRANTA - Marea Nagiune in pragul terorii............,................:................39

Capitolul2BELGIA - Rdpitori sub presiunile flamandd 5i valond .......................71

Capitolul3LUXEMBURG - Alarmd la Grand-Duch6............................................,......83

Capitolul4MAREA BRITANIE - Crime dejucate pe malul Tamisei................... 101

Capitolul5

I1

GERMANIA -,,Men in Black"la plimbare

Capitolul6ITALIA - Rdpire in patria lui Leonardo da Vinci

CapitolulTISRAEL - tncaierdri intr-un orag de grani!5........... .....157

CapitolulBAUSTRIA - lntervenlii in culorile rogu-alb-ro5u.............,..............,....163

Capitolul9IORDANIA - V6ndtoare de criminali in Regat........ .............................179

133

147

Capitolul 10

PORTUGALIA - Acliune la bordul Algarve......... .......187

Capitolul 11

RUSIA - V6nitoare de terori;ti intre Kremlin 5i Vo19a.................... 1 93

Capitolul 12 1

OLANDA - Ameninlare terorist6 in lara |a|e|e|or.............................205

Capitolul 13

UNGARIA - Jocuri de putere maghiare.....---..-....-.....,.-...-.--........2'l 1

Capitolul 14

SLOVACIA - Gangsteri in Chicago din Est............................................217

Capitolul 15

LITUANIA - Operaliune in lZrile 8a1tice............ ..........237 ,

Capitolul 16

STATELE UNITE ALE AMERICII - Garda pretoriane

a preSedintelui

Epilog., .

241

251

t Mul;umiri .255

Capitolu! 1

FRANTA - Marea Naliune in pragulterorii

Unitatea: Cercetare, Asistenll, Interven]ie, Descuraj are (RAID)

Deviza: Servim Phndla caPdt

L993

Erick Schmitt bomba umani de la Neuilly

Pe strada Fermei Ia Neuilly-sur-Seine, o suburbie ele-

ganti a Parisului, un blrbat cu pd'ruI negru 9i sprincene

groase, tot negre, observi de mai bine de o ori clidirea din

fa{a sa,la numlrul 15. Este vorba de grupul gcolar Comman-

dant Charcof, dupi numele celebrului explorator al regiuni-

lor polare. Suntem intr-o zide)oi,13 mai 1993'Laora 9 fix'

blrbatul iqi trage Pe cap o cagull neagri, igi pune deasupra

o casci de motociclist, travers eazb sttada cu paEi mari Ei p[-

trunde intr-o clas[ din ciclul primar. Laurence Dreyfus, in-

vllitoarea, tresaltl la vederea blrbatului mascat in cadrul

uEii. Acesta o face repede s[ inleleagi motivul prezenfei sale:

,,Este o luare de ostatici. Informali imediat conducerea"'

Tin[ra femeie il privegte cu un aer terifiat qi se indreaptl,

frrl o vorb[, spre biroul directoarei Suzanne Souilh6, pentru

a-i comunica abominabila veste. cele doul femei se intorc

40 MISIUNE SECRETA

fugind in clasi, cici cei 2l de copii intre 3 Ei 4 ani rimlse-seri singuri cu intrusul. Acesta le di primele instructiuni: lecere si inchidl toate ugile qi ferestrele gi si lipeasci pe geamulugii dintre clasi gi culoar o foaie de hirtie cu urmitorulmesaj: ,,Intrarea interzisi, altfel totul sare in aer".

Suzanne Souilh6 anunfi polilia. 15 minute mai tirziu, di-rectorul poliliei din Hauts-de-Seine, Aim6 Touitou, igi faceaparifia qi incepe si negocieze cu delinltorul de ostatici. Areca obiectiv eliberarea copiilor. Primeqte in schimb, in loc derispuns, scrisori, toate semnate cu aceleaEi inifiale: IL B.

Vestea ludrii de ostatici a copiilor de Ia cregi se rispin-degte ln oragul Neuilly cu repeziciune. Pdrinfii, dar gi presa,

sunt deja la intrarea de pe strada Ferm'ei, blocatl de pol{ie.Departe de a se pierde cu firea, Aim6 Touitou continul ne-gocierea cu teroristul. Directorul poliliei wea si cigtige timp,pentru ca unitatea speciali RAID, chemati de urgenfl, sipoatl organiza o intervenfie ]intiti. Membrii RAID desco-perl ci birbatul gi-a pregitit cu minufiozitate lovitura. H. B.

a redactat mai multe scrisori de intenlie adresate membrilorguvernului, una dintre ele chiar ministrului de interne infuncfie, Charles Pasqua. Toate scrisorile au fost scrise cu grijipe calculator. Pentru negociatorii RAID a fost evident c6 aude-a face cu cineva instruit - textul nu avea nicio greqeall - qi

de o precizie remarcabill. Psihologii au recunoscut in confi-nut toate semnele unei veritabile paranoia, adici o viziunedeformati asupra realitilii.

Riuflcitorul, care s-a prezentat sub numele de H. B.,

afirmi ci are asupra sa o centurd infesati cu exploziv. pla-

sase, de asemenea, inclrcituri explozive pe toate uqile

FRANTA * MAREA NATTUNE lN PRAGULTERORil 41

claselor. Explozibilele erau legate la un mecanism declanga-

tor pe care putea si-I aclioneze c! o singuri min[. Instalase

chiar gi un sistem de securitate, astfel incit nimeni si nupoatl pitrunde in clasl. Vrea sl evite cu orice pre{ interven-

1ia poliliei. Pentru tehnicienii RAID, o asemenea incirc6-tur[ de exploziv ar putea provoca o detona]ie care nu ar lisaniciun supravieluitor pe o raztr de mai bine de 5 metri. Alt[mare problemi pentru echipa de negociatori este cI birba-tului nu-i scapi niciun indiciu despre el insuEi. Rlminemut, comunicind numai prin bilete scrise sau prin semne.

Din acest motiv, nu se gtie nimic despre el sau despre familialui, pentru a-l putea identifica.

Pe la prinz, Pierre Narboni, tatil unui copil linut ostatic,

este autorizat s[ se apropie de sala de clasl gi echipa de ne-

gociatori ii cere sl-i ajute in negociere. Atunci cind Lucas

aude vocea tat[lui siu, teroristul nu poate si-l re]in[ gi scap[copilul. Lucas este primul copil liber. Pierre Narboni igi aduce

aportul in sprijinirea negociatorilor gi reuqeEte eliberarea

altor patru copii. Apor, el este inlocuit de Nicolas Sarkozy,la

acea weme primar in Neuilly, purtitorul de cuvdnt al Gu-

vernului si ministrul de Finanle. H. B. este astfel informatc[ de acum inainte va avea un nou interlocutor. Mai rimAn16 copii in clasl. Sarkozy, foarte eficient in negocierea sa cu

H. B., obline eliberarea celorla$i copii. Se duce personal inclas[ gi ia copiii unul cite unul,linindu-i in bra]ele sale.

in schimbul unui aparat de radio, H. B. elibereazd,incl,

un copil. Acum poate si urmlreasc[ comentariile presei.

Seara, cere sivorbeascl cu un ziarist de la cel mai importantcanal de televiziune, TFl. fean-Pierre About, trimis special,

42 MISIUNE SECRETA

este insircinat cu interviul. Dupi o scurti qedinli de infor-mare cu RAID, el intrl, citeva minute mai tirziu, in sala de

clasl qi vorbeqte succint cu teroristul. Acesta cere 100 de mi-lioane de franci in lingouri de aur qi valuti Ei vrea, in plus,

s[ pirlseasci qcoala urmirit de camerele de luat vederi ale

televiziunii.

RAID urmiregte conversalia prin intermediul microci-purilor ascunse, apoi o analizeazd,. Echipa descoperi c[vocea este aceeaqi cu a birbatrlui care, cu citeva siptlminiinainte, produsese un atentat cu bombi intr-o parcare sub-

teranl. El lisase atunci o scrisoare in care anunfa ci va

comite un alt atentat c:re va costa viala mai multor victime.

Acea scrisoare era, de asemenea, semnati H. B.

Noaptea se llsi incet, incet asupra Parisului qi,la ora 1, a[icopii sunt eliberali. Teroristul primegte bani gi mincare. Jineostatici incl gase copii, precum gi pe invitltoarea Laurence

Dreyfirs, care nu wea si-i lase singuri, s,i pe Evelyne Lambert,

medic genist gi pompier.

in dimineala ztlei de 14 mai, H. B. este foarte tensionat:

n-a inchis ochii toati noaptea gi prezintl semnele specificel. 'epuizirii. Cere un alt negociator gi Nicolas Sarkozy este in-

locuit cu un medic SAMU, Catherine Ferracci, care qi ea va fiinlocuiticu Pierre Lyon-Caen, pe atunciprocuror de Nanterre.

in fapt, H. B. nu mai wea si negocieze. El declari pentruRAID qi procurorului c[ iqi simte sfdrgitul aproape. Vrea ca

totul si se opreascl. Pentru unitatea specialS este semnalul

ci ceva trebuie s[ se intimple. Pierre Lyon-Caen ii propune

lui H. B. si iasi impreunl din gcoall gi si-l inso]eascl inmagini. Pe la orele 16, teroristul r[spunde ci nu cedeazl.

FRANTA - MAREA NATIUNE lN PRAGULTERORII

Vrea s[ fugi cu banii. Doui ore mai tdrziu,revine asupra soli-

citirilor: wea si capete o armi gi si ia cu el un copil. O con-

dige de neacceptat pentru oamenii din RAID. Nu va pleca

niclieri cu un copil.

Ceea ce presa n-a gtiut niciodati este cl birbatul a ince-

put sl ingrijoreze tot mai mult pe membrii unitl]ii speciale,

deoarece devenea din ce in ce mai confuz Ei vorbea despre

vedeniile lui, gi despre siluete care ies din ziduri. Vorbea

aiurea qi agresivitatea lui cregtea continuu. Sunt doui motive

pentru asta: pe de-o parte este supus unei puternice pre-

siuni, pe de alti parte e nedormit. Echipa RAID plinuieqte

si dea atacul decisiv a doua zi dimineafa. in cafeaua oferitilui H. B. se pune un somnifer. Trece astfel o noapte linigti6.Procurorul qi Laurence Dreyfus pirisesc sala de clasi. Evelyne

Lambert se culci alituri de cele qase fetile aflate inci la dis-

crelia individului.

Simbiti, la ora 7 :25, tottfl, este pregitit. Evelyne Lambert

a fost pusi la curent cu planul. Ea trebuie si dea semnalul

pentru interven{ie, desftcAndu-gi vesta in fafa camerei de

supraveghere pe care RAID o montase in perete. Planul are

succes. Copiii sunt scogi din clasi de o parte a membrilor

RAID. Dar dou[ fetile incep sd plingn. H. B. se trezeqte brusc

gi wea sI acfioneze detonatorul. Tiei focuri de armi sunt trase.

H. B. e mort. Unitatea speciali glseqte actele lui de identi-

tate, aflindu-se despre cine e vorba. Erick Schmitt, informa-

tician de 42 de ani, aflat in gomaj. Inilialele H. B. vin de la

,human bomUi adici bombi umani.