@ Editura EIKON

Bucureqti, Str. Smochinulul nr. 8, sector 1,

cod pogtal 031310, Romdnia

Difuiare / distribulie carte: tel/fax: O2l348 14 74

mobil:0733 131 145, 0728084802e-rnail drfu zaie@edrturaeikon'ro

Redacfia: tel: 021 348 1474mobil 0728 084 802, 0733 131 I45e-maill contact@edituraeikon.ro I

web: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este apreditJia de Consiliul *uttolr1t,"*Csls) ,

al Cercetlrii $tiinfifice dtn invifimAnttil Superio

Deecrierea CIP este disponibili la Biblioteca Na{ionali a RomAniei

ISBN 973-60 6-7 tr-953 -4

DTF:,Corina Rezai f .

::

Hditor : V-alerrtin aj der

Vasile Andru

/![Gt eEe

- l'OfT]dFl -

Edilia a ll-a rev5zutd gi necenzurat5

Bucuregti,2'018 ,

K0m

t

Porfile care se deschid gi zvonul de plecare adunipAlcurile irnpiigtiate prin curte. Oamenii se ridicd depe blnci sau de pe iarbl Ei se indreapti spre ieqire.

Convoiul se rAnduieqte cu sau fir5 intervengia lui

$tefan. TU du-te acolo, tu pune mAna pe felinar, tuadu'bradul, lespune vorbind incet. Cei mai rrmlgigtiu singuri ce au de fdcut, au rnai vdzut sau trupullor cunoagte aceste migclri, acest traseu, dintr-o pri-cepere cu care te nagti. inaintea mea se'deseneazidrumul uscat gi cAmpul. Calul a scuturat capul, lacipistru a zorniit un lan1. in rest, linigte: soareleusuci totul, rumbarea, qugotelile. Porqile rlmAn des-

chise a chemare la mers, tofi s-au urnit din loc, gi-ncontrast cu somnolenfa de pAni acum, mi se pare cH

asist la o desprindere de inert, la o reglsire a pulsuluifiresc al sAngelui. Mirele! mi iheamd cineva, veniliaici! Dar eu qtiam cd trebuie si merg in fa15, dealtfelam gi pornit.

Siteanul de lAngi mine imi privegte floarea depdnzf, din piept cu o nedurnerir€ pfovocatoare. Ana-lizeazilcu ochi,,holbali'hchetul de r,nire, ca gi cArld

n-ar mai fi vizut apa ceva niciodattr in viafa lui. imiplace cum sb uit6 la'rnine;'fmi place sH fiu privit er.r

Ir

Vasile Andru

incruntare, firX surAsurile mieroase, convenlionale.Deci se uiti la mine firi inglduir-rf5, de parci l-ag

fi omorAt pe bunicu-siu gi arn sclpat nepedepsit.ii fac un semn afirmativ gi ingdduitor cu capul, nugtiu daci-l infelege. Se ridici de pe banci, igi aran-jeazl haina bofiti. Se urneqte, inainteazi cu pagi

mici Ei precauti de parcX pe jos ar fi presiratb cioburide sticlS. Eu l-am depigit, dar nu pot inainta prearepede, deocamdati sunt blocat de alf oameni care

tocmai acum s-au gAndit si dea buzna spre iegire.

in acest rdgaz mi uit la adunitura pestrili, de

dimineald s-au perindat destui, destui, au tot sositqi plecat, unii erau doar in trecere, si vadi ce gi cum,in asemenea ocazii nu-i opre$te ninreni, portilade la drum std deschisd, cAinele e bine legat, intrdcine vrea, rimAne cAt vrea. Totugi vdd cX e un grupbuniqor, care se organizeazi aproape fdri amestecullui $tefan, dintr-un instinct al datinei. Domnigoarelede onoare au ajuns in fa15, au gi cununa; lAngi ele,

doi vitijei cu buchet ?n piept, unul e un birbat impu-nitor, altul e.un copil incS; sunt gata gi oamenii care

duc bradul, coguri cu colaci ;i cu sticle de biuturS.

$tefan are grijl si nu lipseasci nimic, supravegheazicortegiul, aruncd ochii gi-n direcfia mea, este mul-gumit cAnd descoperi c5-mi dau toati osteneala sd

ajung in fali. inaintez ?ncet, amestecat intre siteni;caut si mi simt ?n largul meu cu aceqti neagteptafitovar5gi de ceremonie.

Calul, purtat de cipdstru, se urneste. Cdrula era pre-gititd din vreme, irnpodobiti cu un covor fdrdnesc,o coroanS de flori, gi ghirlande. Toatd diminea{a auumblat pe lAngi ea, au bdtut cuie, au lustruit rotile,

el lr

M,oL"au schimbat scAndurile, punAnd altele noi ;i vopsite.Arati frumos: un car festiv. Am ajutat gi eu la pri-menirea lui, dar nu prea mult, nu vreau acum simi laud. Intervenfia mea a fost interpretatl ca puripolitege, degi sincer si fiu, voiam sd pun si eu mAna,sd fac treabi, si le arSt ci pot tot atat de bine ca ei

si curil o roat5, chiar daci de cincisprezece ani suntun pripidit de oriqean. Firegte, nimeni nu s-a opus,dar nimeni nu a crezut ci vreau cu adevirat si fiude folos. Petra avea aerul ci ii e mili de stAngicia gi

nepriceperea mea; nu am insistat, ingelegAnd ci nicinu aveau nevoie de ajutor;i ci ii incurcam.

Trec prin poarta deschisd. Am o stare de tulburare,o poarti deschisd mi fascineazd,, qi cAnd o deplqescam simfimAntul cd o mare libertate md inviluie, ciarn lSsat in urrni un spaliu care mi constrAngea, qi

ci un alt spaliu, imens, mi se ddruieEte. Toate dru-murile din lurne iqi au originea in aceasti poarti.Din acest punct pleaci, in toate direcqiile, sute qi miide kilometri. De aici se distribuie cele patru punctecardinale. De aici se irnpart distanfe nemisuratespre oriunde, spre continente gi planete! Dincolo depoarta de scAnduri vechi ;i arogante incepe infinitul.Lumea se clSdeqte in cercuri concentrice, in inelemagice, rotunde ca orizontul qi ca dorinla, plecAnddin acest loc privilegiat.

Sunt irnpins de doi oameni pe care mersul meuincet i-a incurcat; aceasti bruscare face s5-mi scurtezmomentul de reverie, cu o senzafie de ciud5. imiaduc aminte unde m5 aflu. O cilcituri lSrineasci pe

latul piciorului, urmatd de o durere acut5, imi int5-reEte sentimentul realului, mi aduce pe pimAnt.

V:sile Andru

Ajung la clruqi. LAngi sicriu. Eram agteptat.

$tefan qi Petra lSsau intre ei un interval cAt si incapiun om.

infipt in fruntea convoiului, instalat intr-unloc atAt de important al convoiului, mX simt pufinstingher. Aqa e la inceput, imi zic. $tefan, in dreapta

mea,.are aerul ci se afl5 in preajma unui oficial. Ce

si fac? Mi striduiesc sd md port firesc, dar nu qtiu ince misurd reuqesc, cu cAt md striduiesc mai mult, cu

atAt reugesc mai pulin; in tot cazul, mi prefac a nu-iobserva jena. CAnd pun mAna pe sicriu, el gi-o retrage

pe a sa intr-un coll, lXsAndu-rni o porfiune tnai mare,

refuzAndu-mi vecinltatea. Petra, sofia lui, cu fa;a qi

cu ochii rogii de plAns, merge in stAnga mea. Pentruea sunt absent, total absent, nimic nu lasd impresiacI m-arvedea lAngi ea, sau ci arvedea qi altceva aici,

in afarl de sicriu gi de fAqia tremuritoare de pimAntde sub rofile cXrulei. LAngI noi e fetila. Are inf5;igarede ins preocupat; in;elege prea pufin ce s-a petrecut,totu$i are o seriozitate uimitoare pentru anii ei, o gra-

vitate de orn mare. Face parte din categoria celor care

primesc masca gravitilii incd din copilSrie, Ei o ducaqa in spate o vial5! Sau probabil au impresionat-oplAnsul Petrii, paloarea lui $tefan, muqenia oame-

nilor, fegele lor urnbroase.Agtept sd treacl mai repede cAteva tninute, pentru

ca obiqnuinfa sA mi dezlege de incomoditatea ince-putului Ei a locului din prim plan.

,,Ai fost qi mire! va exclama Adriana mAine, cAnd

ii voi povesti. Parci te vdd, cu mersul tdu afectat, cu

aerul prestant pe care-l afiqezi... igi plicea si crezi ci

'o I l"

MroL"lumea se uiti la tine, cu interes, $i-fi controlai rniq-cirile ca omul care se;tie analizat.

Aqa ai fost intotdeauna, ca in aceast5.zi, va con-tinua ea. FirS o vocafie specialS a aventurii, o caufi,eqti gata s-o intAt'npini. Pretinzi ci este vorba de omobilitate a firii, de un curaj de a te angaja, dar qtiuc5 te pricepi si sucegti cuvintele gi gdsegti inter-pret5ri care s5-1i convind. in realitate nu este nici uncuraj, ci numai o neputinfi de a rezista unei tentaliide moment. Curaj se cheamd cAnd prevezi, micarin parte, consecinlele unui act dificil, riscurile uneiporniri, ori la tine a fost la intAmplare. Consecinlelesunt o algebri sup5rltoare, rnai degrabS le accepfidecAt si le prevezi Ei si le controlezi.

$i m5 gAndesc, va continua probabil Adriana, cd

firea ta este totugi simpl5, fdri rnulte ascunziguri, firisurprize. Dragul meu, tu eqti ficut pentru o singurifemeie, eEti din cei care se ascund repede intr-unrnenaj cuminte, lini;tit; egti din cei care se insoaride timpuriu, sunt comozi gi se predau fdrd a alegernult. Abia dupi aceea se intreabi daci au pfocedatbine, gi igi confeclioneazi explicaqii pe misura sfArqi-tului: dac5 au suferit un egec, ei cautl si se convingicd nu-l puteau ocoli; gi cd egecul are avantajele sale,

experienfa, cilirea. Iar daci s-a nimerit ca la urmi sd

iasi bine, vor explica pe larg ci este meritul lor, cd auchibzuit cu c5pilAna lor.

Nu am a-fi reproqa decAt statornicia, va spuneea inci o dati. Daci ai fi nestatornic, poate ar fimai simplu pentru amAndoi. Dar tu esti credincioslegiturilor tale, eqti in stare s5 pistrezi nu gtiu cAte

relagii, eqti condarnnat prin firea ta si fii monstruos

Vasile Andru

de statornic gi s5 nu gtii ce sunt rupturile, primejdiaduplicitSlii, riscurile ingel5ciunii, fuga cu plAns qi

bitaie, jocul de-a promisiunea nefinuti. Aq preferaomul care gretegte, unui faun monstruos de perfect.

$tii ce-i faunul? Cineva care este perfect in subjugare.

$tiu ci ;ii la <<perfecqiune>>; te flatezi cu epitetulde <<ralional>> pe care-l interpretezi dupi firea ta;nu-!i pot amenda decAt perfecyiunec, in rest te-ai pusbine la addposl.

Nu ai mingit pe nimeni, nici pe mine nu m-aimingit in gase ani de cAnd suntem impreund. Iqi res-pecli cu pedanterie cuvAntul dat. Nu ai vrut sd rimAnpentru tine doar o legituri oarecare, ai ficut totulsd mX pistrezi, te pricepi numai si plstrezi, ficAndrisipi de loialitate, inspirAnd incredere, intrefinAndiluzii, cu disperarea celui ce nu qtie si piardi. Daraceasta nu poate dura la nesfArgit. $i intr-o zi faciun pas primejdios, se frAnge linia arrnonioasd a mer-sului tdu, se clinteste pdmAntul ferm pe care cilcai,gi intr-o zi nu mai qtii ce se intAmplS cu tine, dar se

intAmpls ceva nou, nici n-ai bdgat de seam5, si iati,ai fost mire, cu seninitate $i credinqi, egti rriire."

Ne oprirn, e primul popas. Primul stAlp. Mi-auspus ci vor fi mai multe, ca Ei cAnd ar fi vrut si miprevinS. Nu, nu am de gAnd si fac nazuri, poate se

dureze oricAt. Sunt pregltit pentru o lungi cil5torie.Ciudd;enia acestei nunfi imi di sentimentul cX arn

plecat intr-o lungi cilitorie. Am moralul omului care

intreprinde un drum intr-un ginut plin de enigme.Profit de oprire ;i-mi indrept la piept panglica

tliatd in coadd de rAndunicX, gi buchetul de pAnz5,

tzlI

IrrI

,\ (-ird[e

semnul de mire. Albul semnului str5luceqte plin desemnificalia sa, plin de puterea ce-o are asupra mea:cici de cAte ori il vdd, e ca qi cum ag reface legimAntulde a rimAne, de a nu da inapoi.

O femeie se uiti lung la mine, de parcl ap fi celpulin un marfian. Desigur, mi privegte aga deoarecesunt un str'5in. Aproape nimeni nu m5 cunoagte, nicieu nu-i cunosc. Am fost de puline ori in acest sat,

unde am un unchi. Vizitele mele erau scurte, niqtepopasuri. Pe tatil miresei il cunosc, in sensul cine-am intAlnit, e v3cin cu unchiul meu, se viziteazS,ne qtim oarecum. Totugi mi se pare ciudati prezenfamea aici. intre mine gi ceilalqi este un nor opac deoboseal5, o ceafd de nesomn; prin aceastl perdea sci-moasi revid qi priveghiul de asti-noapte, cu perin-darea tinerilor Ei a babelor innegurate, gi pAlpAirea

ireali a lumAndrilor, fumul greu de parafind arsi gi

bocetele.Ultima datd am fost in acest sat, Muqiteni, intr-o

vari, acum trei ani. Am rimas cAteva zile, patru zile.A fost vreme ploioasd, doul zile am stat numai incas5, ?n celelalte nu fin minte ce-arn ficut, ?n totcazul nimic deosebit. Prin sat nu am ieEit (in afarl deo trecere pe la arie), nu mi-am ficut nici un prieten,imi pare riu, nu am avut cum, stlteam de fiecare datSprea pufin. Cine si m5 cunoascd? De aceea, curioqiisatului s-au interesat acum cine sunt, unde locuiesc,ce caut. $i cum nu prea era cine si le dea rispunsuri,au ficut unele presupuneri.

Nu s-au mullumit sA afle cd sunt pur qi simpluin trecere, gi au propus o mici legendi in legSturdcu prezenfa mea. Nu mi deranjeazd eventualele lor

Vasile Andru

scorneli, dimpotrivS, imi place si mi odihnesc insporoviiala lor.

Cortegiul se pune in rnigcare. Nu cutnva popasul

a fost cam lung? Nu gtiu cAt trebuie s5lind o oprire,ei gtiu. Nu vor sd dezrninti de loc monotona inmor-mAntare clasici.

Mi uit in jos, Ia pantofii mei. Un strat subgire de

praf bine pulverizat pe toatS suprafaga, ascundeculoarea neagrd. Depunerea este rnai densd la vArf qi

se subliazi in partea de sus. Manqeta pantalonului e

prSfuiti din belgug, Am impresia cd praful a inceputsi se calere pe mine, cu labe invizibile. A luat-o dejos, tiptil, gi se inalli cu viclenie, ocupAnd milimetrucu milimetru. Aga neinsemnat gi volatil cum este, ilvid in stare de cotropire. Te;i surprinde cu,rn aceste

crAmpeie inconsistente de materie pornesc escapade

spre om, ca niEte gAnginii neastAmpirate, miriapodestArnite din ginutul lor.

Dintr-o curte iese un bdrbat. igi line pildria inrnAni. Agtepti ca muzicanfii, Ei oamenii cu coroanele,

;i cei care duc icoanele qi toati recuzita riatualului, gi

preotul, sitreaciinainte. Face cAgivapaqi, sevaalituragrupului. Dupi dAnsul se line un biielag cu o mutrifoarte simpatici, md bucur c5-l voi avea tovarig de

drum. Din aceeaEi casl iese o femeie. incuie uga, vinespre noi. Cauti cu ochii, darsevede cd nu pe sof, ci pe

vreo cunoscuti cu care si poati scl-rimba doui vorbe.

Multe priviri sunt indreptate spre ea. Nu e derutatS,e din acelea care nu se fhstAcesc cu una cu douS; are

o dArzenie care impune respect. Are qi avantajul cia primit de la natur5 un trunchi gros, mutchiulos. E

o femeie din acelea cu care ai avea curaj si te duci

,.1 l''

A(jralp

si escaladezi Everestul. Un moment se uiti rnirati larnine, la buchetul din piept, ca gi cAnd ar spune: Ce-i cumirele Ssta? De unde a apirut? in sfhrqit, intr5 in cor-tegiu si o intreabi pe vecini ceva in leglturi cu mine.A.q auzi dialogul lor, daci nu ne-ar asurzi muzica.

\Ia trebui sd mI obiqhuiesc a fi cercetat, privit cunedumerire. Dealtfel nu-mi displace, e un fel de a fialintat. Nu mI indoiesc ci unii vor fi intrigaf i, vor ceresocoteal5: ,,Dar nu se gisea un sitean de-al nostru sifie mirele?" Dacd ghicesc in ochii cuiva acest repro$,rispund printr-o uqoarl inclinare din cap, gest afir-mativ Ei ingiduitor.

Egarfa care acoperi fap fetei s-a dat intr-o parte.Daci nu merge cineva s-o potriveasc5 la loc, va cideadin cauza hurducdturii c5ru1ei. Deocamdati se parecd sunt singurul care am observat. Nu fac insd niciun gest, tac mAlc. Vreau s-o privesc. Mi uit la parteade obraz care se dezveleqte, gi agtept ca eqarfa si cadd

de-a binelea. Vreau s-o privesc.Fata e imbrlcat5 de nunt5. in partea locului este

acest obicei. CAnd moare o tAnir5 necisitoritS, esteinmormAntatl ca mireasS. Un mire trebuie sd inso-

feasci sicriul. Acum vdd voalul alb cu fire de mirt; pe

cap are coroni15, gi iar ramuri de rnirt.Ieri se vorbea ci fata va fi inmormAntati ca

mireasS, dar pAnd la venirea mea inci nu era stabilitnimic. ,,$i mirele?" I-am intrebat pe unchiul meu, Iacare sosisem pe la amiazS, qi care imi spunea despretoate astea. ,,Cine va fi mirele?" l-arn intrebat.

Atunci am aflat ci mire nu era! in sat sunt tineripufini. in ultimul timp, aproape toli pleaci, fie la

Vasile Andru

$coal5, fie la fabricd. Altfel de oameni se ridicl astdzi,mi-a spus unchiul. Tinerilor nu le mai place cAmpul.Cum si le placd? Agricultura nu se face fluierAnd,nici cu mlnuqi de piele de ciprioarS, se cAgtigd greupAinea aici. Azi, dacd nu-l dai pe copil la gcoald, daci-llagi la agriculturi, se uiti la tine ca la un duEman. Nu

!i-o iarti o via!5 intreagd. $i cAnd se lidici, se ducepe un qantier sau la o meserie. Cu un serviciu, el tr5-ie;te mai ugor. intr-un atelier, lucreazd la'adipost,are salariul lui, banul lui. Cine rdmAne in sat? Doarunul care se las5, sau n-a avut noroc si intre undeva.Restul se duc. il vezi pe unul cd vine peste un timp latdtAne-su cu ma;ind. Nu mai vrea si intre in glod, sistea in soare gi-n ploaie, el trage la trai, de ora$. Altegusluri au azi oamenii.

Unchiul imi explic5 in continuare cum tot pleacitineretul din sat, tema il pasioneazd. Uite, zice, tine-retul de azi mi se pare mai sldbdnog, de aceea fuge de

agriculturd. Unchiul e convins de aceasta si nu incerca-l contrazice. Tocmai eu, cu mAinile mele sublirelesi firave, cu muqchii bicisnici, cu paloarea din obraji,cu picioare sfrijite, cum sd-l contrazic! DimpotrivS,eram pentru^dAnsul un argument palpabil cd teoriilelui fac cAteva parale... El are credinp cd agriculturase ficea cu o rasd de oameni vigulogi, care se stingastizi, cAnd nu mai e nevoie de ei, odati cu abun-denfa rnagindriilor. in acela;i timp, unchiul nu scapd

din vedere tentafia culturii, ce mai, spuneam ci este

un specialist in probleme din astea, mai mare draguls5-l asculgi.

Aga e cu mirele. N-a venit nimeni si ceari si fiemire, pirinlii fetei au a$teptat, dar degeaba. Acum

'u I 1,,

A(iraLe

si nu crezi ci satul e clriar golit de tineri, mi-a spus.

Sunt inc5 destui. Dar nu plea qtiu de obiceiuri. DAnqiigisesc ciudat sd fii insogitorul unei mirese moarte.

$i nu vor ca dupi aceea si le zici lumea vdduvi. Ciaqa rdmAi dup6 aceea, viduv. DacI 1i-ai ingropatmireasa... $i cui ii convine? $tefan nici n-a umblat sd

caute pe cineva. Cred cdva renunfa si se gAndeascl laun mire. Dealtfel obiceiul acesta e intAlnit tot mai rar,

devine tot mai strdin, oamenii il uiti. intr-o bund zi,nimeni n-o sd mai gtie de el!

M-am dus s-o vdd qi eu pe fat5, cum se cuvine intrevecini (casa lor e peste drum de a unchiului meu).

$tefan m-a primit prietenegte, neafteptat de priete-neqte. Mi-a iegit inainte Ia poartd, de indati ce a zit'itci vin. A rispuns cu cSlduri la salut gi rn-a condus incamera unde era fata, o incdpere cll geamurile spre

nord, rece, cu miros puternic de ceard ars5. La inceputeram numai noi trei. Atunci i-am spus Iui $tefan cd

voi fi eu mirele. A incuviinfat. Chiar cu o repezealS de

nebinuit, ca gi cum s-ar fi ternut si nu-mi iau inapoicuvAntul. A intrat Petra, i*am zis qi ei. Nu s-a opus.

Mi s-a pdrut insi cI Petra a avllt o ezitare, trddAndparci impotrivire, M-a privit incruntati: nu-i insdun indiciu de ostilitate. A considerat oare cd nu suntpotrivit? Refinerea ei dezviluia poate suspiciuneaobiEnuiti cu care un firan intAmpind un ordgean, ?n

care bdnuieqte vanitate, ipocri zie, qi pe care il con-siderS ca f5cAnd parte din altd lume, nu mai bunisau mai rea decAt a lor, dar in tot cazul olra. Psiho-logic alta. De ce nu a spus-o deslugit? Nu fineam cu

tot dinadinsul sd fiu rnirele. Daci mi gAndesc bine,