Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilorDomeniul major de intervenţie 3.3: „Dezvoltarea parteneriatului şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Cod Contract: POSDRU/93/3.3/S/53132

MINUTA

Reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET

23-25 iunie 2011, Constanţa (Mamaia)

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Autoritatea

Națională pentru Calificări (ANC, fostă UECNCFPA) şi cu Asociaţia „Institutul pentru Politici

Sociale” a organizat în perioada 23-25 iunie a.c. la Hotel Perla, Constanţa (Mamaia), prima

Reuniune a Grupului de Lucru IMI PQ NET, reuniune desfășurată în cadrul proiectului

strategic ”Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România

(IMI PQ NET România)”. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

La acest eveniment au participat 150 de participanţi, membrii desemnaţi în cadrul

Grupului de Lucru, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Departamentului de Afaceri Europene -

Guvernul Romaniei, Ministerului Justiţiei, Autorităţii Naţionale pentru Calificări, Autorităţii

Naţionale pentru Sport şi Tineret, Camerei Auditorilor Financiari din România, Centrului de

Pregătire Profesională în Cultură, Registrului Urbaniştilor din România, Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, etc.

Reuniunea fost moderată de către dnul. Andrei Linu, managerul proiectului, iar invitaţii

care au susţinut prezentări au fost: dna Ana-Maria Nisioiu- Autoritatea Națională pentru

Calificări, dnul. Alexandru Chiuţă şi dna Oana Salomia- Ministerul Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului, dnul. Cristian Alexandrescu - Asociaţia Institutul pentru Politici Sociale,

dna Claudia Secu şi dna Cristina Sătmărean- din partea Coordonatorului Naţional IMI (DAE).

Deschiderea evenimentului a avut loc în data de 23 iunie, orele 15,00 cu o scurtă

prezentare a partenerului naţional 1 din proiect- ANC, prezentare susţinută de dna Ana Maria

Nisioiu. Aceasta a discutat despre înfiinţarea ANC, respectiv prin reorganizarea Consiliului

Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive

a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA).

D-l Cristian Alexandrescu a oferit apoi unele detalii organizatorice: agenda, programul de lucru

al reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET.

A urmat prezentarea proiectului - susţinută de domnul Andrei Linu, manager proiect.

Acesta a prezentat rolul sistemului IMI în soluţionarea problemelor care pot apărea pe piaţa

internă a statelor membre. “Sistemul de informare al pieţei interne (IMI) este conceput pentru a

îmbunătăţi comunicarea dintre statele membre. Este un instrument electronic, constȃnd într-un

sistem de schimb de informaţii, care permite statelor membre să se angajeze într-o cooperare

zilnică mai eficace în vederea punerii în aplicare a legislaţiei privind piaţa internă. Sistemul IMI

( http://ec.europa.eu/imi-net ) este destinat să contribuie la depăşirea unor obstacole practice

importante, precum culturi administrative şi de lucru diferite, limbi diferite (conceput astfel incȃt

să suporte toate limbile oficiale ale Uniunii Europene) şi lipsa unor parteneri clar identificaţi în

celelalte state membre. Obiectivul său este acela de a reduce sarcinile administrative şi de a

creşte eficienţa şi eficacitatea cooperării zilnice dintre statele membre”.

A menţionat apoi succint cele 2 directive (cea privind serviciile şi cea referitoare la

calificări), subliniind rolul directivei privind calificările în cadrul sistemului IMI “există o reală

(si deja actuală) problemă legată de informaţiile disponibile, de formatul acestor date şi de

disponibilitatea lor. Problemele provin din eterogenitatea procedurilor de construire a

calificărilor, din diversitatea competenţelor asociate acestor calificări, din procesele şi

abordările metodologice diferite în certificarea şi recunoaşterea lor”. “(…) Dacă o parte dintre

autorităţile competente au baze de date consistente, gestionând într-un cadru reglementat de

legislaţie, registre cu persoanele care practică profesiile din sfera lor de competenţă, exista

multe autorităţi competente care, deşi autorizează/certifică personal în anumite domenii, nu deţin

baze de date cu informatii despre istoricul evolutiei lor in calificările/profesiile pentru care au

primit certificare”.

În continuare, domnul Andrei Linu a făcut o scurtă trecere în revistă a obiectivelor

proiectului, istoricului proiectului, partenerilor din proiect, activităţilor proiectului, grupului-ţintă

căruia proiectul se adresează, precum şi a evenimentelor ulterioare din proiect.

Ziua de 24 iunie a debutat cu o prezentare a scopului, obiectivelor şi direcţiilor prioritare

ale Grupului de lucru IMI PQ NET, prezentare susţinută de managerul proiectului, domnul

Andrei Linu. Acesta s-a referit la grupul ţintă al proiectului, format din 420 de persoane,

reprezentând personal al partenerilor sociali, personal al organizaţiilor societăţii civile, personal

al comitetelor sectoriale și personal al asociaţiilor profesionale. Numărul Autoritătilor

Competente fixat în proiect este de 70, în prezent proiectul are 53 de Autorităţi Competente.

Referitor la organizare, GL IMI PQ NET urmează să fie structurat prin combinarea prevederilor

Cererii de Finanţare cu cerinţele actuale ale Comisiei Europene. Comisia Europeană a împărţit

Grupul de lucru IMI în 12 sectoare : Transport aerian, Meşteşuguri, Inginerie, Profesii

financiare, Profesii din domeniul sănătăţii, Profesii juridice, Profesii din domeniul recreativ

şi sport, Transport maritim, Minerit, Cadastru şi geodezie, Profesii din domeniul educaţiei,

Altele.

GL IMI PQ Ro va fi structurat pe 7 sub-grupuri, pe domenii profesionale majore:

sănătate, economic, transporturi, agricultură şi domeniul veterinar, educaţie şi administraţie,

interne şi justiţie, general.

În continuare, domnul Andrei Linu s-a referit la cele 3 categorii de persoane desemnate

pentru Grupul de lucru pentru care există tipuri de activităţi/acţiuni diferite : Astfel,

reprezentanţii Autorităţilor Competente vor fi implicaţi în activităţi precum consolidarea

structurii parteneriale multi-sectoriale prin elaborarea şi semnarea protocoalelor de colaborare

pentru participarea la reţeaua IMI PQ NET (activitate déjà iniţiată) şi activităţi de îmbunătăţire şi

diversificare a serviciilor pentru membrii partenerilor sociali din reţea. De asemenea

reprezentanţii AC vor acorda sprijin pentru partenerii sociali şi pentru parteneriatul formalizat

prin reţeaua IMI PQ NET, prin implementarea standardelor dezvoltate în termenii de referinţă

(asistenţă, consultanţă, informare, evaluare şi audit) şi informarea, formarea profesională şi

serviciile de consiliere, avându-se în vedere necesităţile acestora. Nu în ultimul rând,

reprezentanţii AC vor comunica cu omologii lor din Statele Membre ale UE şi ale Spaţiului

Economic European pentru a asigura în cadrul conferinţelor de promovare a sistemului IMI PQ în

România o serie de experţi din cadrul Comisiei Europene şi de la alte Autorităţi Competente din

alte state membre.

Cea de-a doua categorie a GL este reprezentată de responsabilii AC cu

certificarea/recunoaşterea competenţelor şi calificărilor profesiilor reglementate si ale

calificărilor. Aceştia se vor angaja într-o serie de activităţi precum cele de sprijin pentru AC în

scopul dezvoltării şi implementării planurilor de acţiune care sprijină formarea profesională

(consultanţă, informare, evaluare), cele de formare profesională, asistenţă, schimb de bune

practici pentru creşterea capacităţii şi competenţelor pentru a realiza analize asupra legislaţiei

actuale din domeniul recunoaşterii calificărilor, reglementării serviciilor de furnizare de formare

profesională, validării şi certificării competenţelor şi de a dezvolta propuneri de modificări.

Alte activităţi în care vor fi implicaţi responsabilii AC se referă la implementarea

standardelor dezvoltate în termenii de referinţă şi informarea, formarea profesională şi serviciile

de consiliere, la promovarea parteneriatelor şi asigurarea comunicării între Autorităţile

Competente din România şi cele din Statele Membre ale UE/SEE (A4), prin formare profesională

şi informare, la îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor pentru membrii AC prin intermediul

unui Platforme Suport TIC, prin dezvoltarea şi implementarea Platformei Suport TIC pentru

reţeaua IMI PQ NET.

A treia categorie a GL, personalul/membrii AC ce vor avea cont de utilizator în

sistemul IMI, vor fi implicaţi mai ales în activităţi precum: instruirea utilizatorilor aplicaţiei din

sistemul IMI PQ, organizarea conferinţelor de promovare a sistemului IMI PQ în România,

îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor pentru membrii AC prin intermediul unui Platforme

Suport TIC, prin dezvoltarea şi implementarea Platformei Suport TIC pentru reţeaua IMI PQ

NET, realizarea unor studii comparative cu privire la standardele naţionale din alte state membre

ale UE, în ceea ce priveşte validarea/certificarea competenţelor şi recunoaşterea calificărilor. Vor

fi vizate în special ţările în care există o rată mare de mobilitate a cetăţenilor români, pe piaţa

muncii (Spania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Grecia, Portugalia, Irlanda).

După enumerarea activităţilor pentru fiecare categorie de persoane din Grupul de lucru, au

fost precizate şi rolurile/atribuţiile GL pentru cele 3 componente incluse în proiect : componenta

de „networking”/reţea, componenta de management al calificărilor şi componenta de calificări

profesionale (sistemul IMI). Pentru componenta de networking vor exista următoarele atribuţii:

desemnarea persoanelor din AC care să participe la întrunirile tematice, adoptarea/semnarea

protocoalelor de colaborare, participarea la întrunirile periodice ale celor desemnaţi pentru

networking, participare la definirea caracteristicilor platformei TIC de suport, mentinerea

legăturii cu Secretaiatul Tehnic al Reţelei şi distribuirea informaţiilor relevante şi pentru cele din

grupele 2 şi 3; participarea la vizitele de studiu şi schimburile de experienţă din cadrul

proiectului.

Pentru componenta de management al calificărilor, atribuţiile sunt următoarele:

identificarea clară a calificărilor de care răspund AC; identificarea, analiza şi ordonarea legislaţiei

aferente calificărilor; definirea unui registru/bază de date cu aceste calificări şi legislaţia aferentă;

furnizarea informaţiilor referitoare la procesele şi procedurile de certificare, recunoaştere, etc.; re-

definirea documentaţiei standard asociate calificării în sensul standardizării/ alegerea unor

formate unitare; re-definirea procedurilor de documentare pentru calificări; desemnarea

persoanelor din GL care vor participa la conferinţe, dar mai ales la workshop-urile tematice;

participare la definirea caracteristicilor nucelului standard de bază de date a AC, pentru gestunea

calificărilor, informaţiilor despre posesorii calificărilor de care răspund; participare la vizitele de

studiu/schimburile de experienţă din proiect; validarea produselor/livrabilelor ETS din domeniul

calificărilor (auditurile de sistem, termenii de referinţă pentru standardizare, modelul standard de

procedură şi documentaţie, etc); participarea la elaborarea studiilor comparative cu alte state

membre ale UE, în urma documentării prin vizitele de studiu şi schimburile de experienţă.

Pentru cea de-a treia componentă, cea de calificări profesionale (sistemul IMI), domnul

Andrei Linu a precizat următoarele atribuţii: identificarea corectă a rolului potenţialei AC în

sistem; participare la definirea diagramei de sistem şi a relaţiilor funcţionale între AC; desemnare

minim 2 persoane/AC drept utilizatori IMI; participare la instruirile pentru utilizarea sistemului

şi la conferinţele anuale de promovare a IMI; participare la vizitele de studiu şi schimburile de

experienţă din proiect; participare la definirea structurii nucelului standard de bază de date a AC

pentru gestiunea calificarilor, informatiilor despre posesorii calificărilor de care raspund; membrii

AC ce vor avea cont de utilizator in IMI vor raspunde la cererile de informatii din IMI si vor

transmite cereri de informatii din IMI.

Prezentarea Grupului de lucru IMI PQ NET România s-a încheiat cu menţionarea

beneficiilor Autorităţilor Competente atât pe plan naţional, cât şi transnaţional. Astfel, acestea vor

beneficia de informare, formare profesională şi servicii de consiliere, avându-se în vedere

necesităţile acestora; instruire /training în utilizarea cât mai eficientă a sistemului IMI; sprijin

pentru parteneriatul formalizat prin Reţeaua IMI PQ NET, în vederea dezvoltării şi implicării

active în reţea; participarea la diverse conferinţe, reuniuni, întruniri, ateliere de lucru, unde vor

putea face schimb de experienţă şi bune practici cu omologii lor; promovarea sistemului de

informare a pieţei interne în media (presa scrisă, online, radio, TV).

Pe plan transnaţional beneficiile vor consta în vizite de studiu în vederea elaborării unor

metodologii actuale unitare, cu termeni de referinţă standard, utilizaţi de toate AC, pentru

validarea competenţelor; suportul coordonatorilor naţionali pentru sistemul IMI (N.I.M.I.C.) în

organizarea unor activităţi de bune practici care vor avea loc în etapa de implementare a

proiectului; sprijinul coordonatorilor N.I.M.I.C. din celelalte state membre în realizarea unor

studii comparative cu situaţia din alte state membre UE, cu scopul de a stabili unele proceduri cu

privire la managementul datelor din domeniul calificărilor profesionale; participarea

coordonatorilor N.I.M.I.C. la conferinţele noastre tematice anuale.

Următorul punct pe ordinea de zi a seminarului a fost cel referitor la Propunerea de

protocol de colaborare pentru participarea la activităţile proiectului IMI PQ NET

România. Prezentarea a fost susţinută de domnul Cristian Alexandrescu, lider partener al

Asociaţiei Institutul pentru Politici Sociale.

Cristian Alexandrescu a început prezentarea prin a preciza faptul că propunerea de

protocol a fost trimisă pe mail tuturor participanţilor, aceasta a fost inclusă şi în mapa

seminarului, având ca anexa şi un regulament de organizare şi functionare. S-au primit câteva

observaţii legate de acest protocol, dar se aşteaptă în continuare observaţii şi argumente pentru a

găsi o formulă generală care să funcţioneze pentru toţi cei implicaţi.

Domnul Cristian Alexandrescu a precizat care este obiectul protocolului, şi anume

stabilirea termenilor şi condiţiilor pentru realizarea unui cadru de colaborare inter-instituţională

formalizat, în vederea atingerii obiectivelor specifice ale proiectului, precum şi stabilirea

obligaţiilor ce le revin părţilor semnatare ale protocolului şi a prevederilor acestuia care sunt

integral obligatorii.

După enumerarea activităţilor din proiect şi a obiectivelor colaborării, s-a menţionat

faptul că protocolul va fi în vigoare doar pe durata de implementare a proiectului IMI PQ NET

România şi că semnarea acestuia este o condiţie obligatorie pentru participarea la activităţile

proiectului IMI PQ NET România. Acest punct din agenda a avut parte de cele mai multe

intervenţii.

O prima intervenţie i-a aparţinut doamnei Irina Dumitriu de la Comitetul Sectorial

Activităţi financiare, bancare, de asigurări. Dânsa a pus în discuţie problema comitetelor

sectoriale care “nu reprezintă instituţii publice, ci persoane juridice fără scop patrimonial de tip

asociativ, de dialog social, de utilitate publică (fiindu-le acordată prin lege pentru că au delegate

de către stat anumite atribuţii: de verificare şi validare a analizelor standardelor şi calificărilor

ceea ce nu înseamnă că au rol de reglementare şi control ), nu le încadrează în autorităţi

competente. Aceste comitete sectoriale nu îşi pot asuma obligaţii de autoritate competentă de

raportare şi de furnizare şi răspuns la cererile de informaţii pentru că nu au şi nu vor avea baze

de date. De asemenea, comitetele sectoriale sunt interesate în networking şi doresc să contribuie,

aşa cum scrie în legea lor, la dezvoltarea cadrului naţional al calificărilor , dar nici din punct de

vedere financiar şi nici ca şi atribuţii şi structură asociativă nu există personal. Protocolul nu

trebuie să facă referire numai la autorităţi competente cu obligaţia legală (impusă prin directivă

ce determină rămânerea în sistem)”. Observaţia finală a fost aceea ca „protocolul să aibă foarte

clar enunţat faptul că este un protocol de colaborare în cadrul proiectului 53132, că durata este

durata de la data semnării până la încheierea implementării proiectului.”

Referitor la aceasta intervenţie, domnul Cristian Alexandrescu a precizat că selectarea în

grupul ţintă a membrilor comitetelor sectoriale a avut loc pentru o mai bună punctare din partea

evaluatorilor, nedorind ca proiectul să fie respins. “Acest proiect a mai fost aplicat în 2009 o

dată şi, din cauza unor greşeli la scriere, proiectul a fost refuzat iniţial. Cea de-a doua oară am

vrut să ne asigurăm de reuşita aprobării proiectului, asumându-ne astfel şi acest număr mare de

420 de membri ai grupului ţintă. Va exista o cercetare făcută de experţi ce vor stabili statutul

autorităţilor ca şi autorităţi competente, viitoare autorităţi sau altele. Contractarea expertizei

metodologice va începe în perioada septembrie – octombrie anul curent.”

De asemenea, domnul Cristian Alexandrescu a precizat faptul că „ lista care a fost

ataşată este o variantă proprie şi nu este în conformitate cu legea 200/2004. S-a cerut tuturor să

desemneze membrii în grupul de lucru , membrii ce au statut diferit. Se dorea ca prin

transmiterea înaintea întrunirii să se primească observaţii referitoare la protocol şi astfel în

cadrul reuniunii să se discute pe observaţii concrete şi să aibă loc implementarea protocolului”.

Referitor la propunerea de protocol, doamna Aurica Leanca de la Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Ocupare şi Salarizare a recomandat tuturor care nu au

avut timp până acum, să transmita în scris observaţii împreună cu argumente solide ca să nu

reiasă că este un punct de vedere subiectiv.

Doamna Denise-Luminiţa Arsene de la Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională

în domeniul Protecţiei Mediului a subliniat importanţa participării membrilor comitetelor

sectoriale în cadrul proiectului, aceste comitete sectoriale fiind create pentru “a asigura

specialitatea, experienţa specialiştilor români pe fiecare sector şi în acelaşi timp pentru a stabili

o formulă cât mai clară despre cum va funcţiona această reţea si după încheierea implementării

proiectului.” Dânsa a propus nişte întâlniri în care să se precizeze clar modul de funcţionare a

comitetelor sectoriale, importantă fiind calitatea acestor instituţii.

Doamna Carmen Mihaiţă de la Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare a ridicat

problema “agenţilor imobiliari cu calificare recunoscută la nivel internaţional în vederea

desfăşurării activităţii în afara graniţelor lor.” Referitor la protocol, doamna Mihăiţă a propus

o întâlnire separată în urma căreia să se stabilească termenii acestui contract, deoarece cadrul

iniţial este mult prea general.

Privitor la toate aceste intervenţii, domnul Andrei Linu a precizat faptul că „este

necesarea constituirea unei porţi pentru modificarea protocolului în cazul reglementării

anumitor profesii. Există posibilitatea ca pe parcursul proiectului anumite instituţii să îşi

schimbe statutul din membrii ai reţelei în membrii abilitaţi prin lege pentru recunoaşterea

calificărilor. Se aşteapta aşadar observaţii cu argumente pertinente”.

Domnul Nicolae Cazacu de la Colegiul Medicilor Dentişti din România a avut o

intervenţie punctuală, specificând faptul că scopul tuturor participanţilor la această întrunire este

de a ajunge la un consens pentru a demara efectiv activităţile. Pentru un maximum de eficienţă,

dânsul a sugerat ca grupul de lucru să fie împărţit pe acele sectoare de activitate propuse de

Comisie „şi astfel fiecare autoritate să se autoîncadreze în unul din sectoare şi să se atingă

numărul de 70-72 de autorităţi competente”.

Ionica Pîrvu de la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură a adus în discuţie

problema zonelor ocupaţionale care nu au legătura cu sistemul educaţional formal, MECTS,

şcoala, facultate, Bologna, etc. ,” şi care prin urmare nu vor intra în cadrul formării profesionale

reglementate, cum este specificat în broşura proiectului. Dânsul a considerat utilă o delimitare

clară, fermă între definiţia din broşura proiectului a formării profesionale şi ceea ce înseamnă

calificare la nivel european, întrucât nu se rezumă totul la educaţie formală. Ar trebui

reglementate şi arii din domeniul educaţiei nonformale şi informale”.

Răspunsul domnului Andrei Linu a fost acela că „în legea educaţiei naţionale se

vorbeşte despre existenţa acestor traiectorii de pregătire: formală, nonformală şi informală. Se

aminteşte de validarea competenţelor şi respectiv certificarea calificării pe baza unor

competenţe care sunt obţinute nu neapărat prin sistemul formal, ci şi informal. Această lege

asigură baza legală şi suportul prin implementări ulterioare dezvoltării legislaţiei, astfel încât şi

aceste calificări cu competenţe dezvoltate informal şi nonformal să poată fi certificate şi, practic

în acest mod, calificările regăsindu-se în registul naţional al calificărilor sunt reglementate. Nu

consider a fi un viitor prea îndepărtat până la patrunderea pe piaţă a acestor calificări.”

Doamna Aurica Leanca de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia

Ocupare şi Salarizare a evidenţiat faptul că proiectul IMI PQ NET RO se referă la recunoaşterea

calificărilor, la directiva 2005/36 care este transpusă prin legea 200. Există articole ce fac

trimitere la recunoaşterea experienţei –ceea ce ar putea constitui un subiect în cadrul acestui

proiect. Dar ceea ce vorbesc colegii referitor la recunoaşterea calificărilor bazate pe competenţe

dobândite nonformal sau informal nu fac subiectul acestui proiect în mod direct”. Dânsa a

propus “ să se faca în scris observaţii argumentând pe baza directivei şi a documentelor ce fac

trimitere la directivă, respectiv la directiva servicii. Se poate face comparaţie şi cu alte state

membre, deoarece având o reglementare excesivă poate fi un aspect negativ. Concluzia a fost

aceea de a ne păstră în limitele în care acţionează şi îşi dezvoltă calificări ţările UE şi SEE.”

După această serie de dezbateri referitoare la propunerea de protocol, evenimentul a

continuat cu prezentarea susţinută de Mihaela Udrea şi Ana-Maria Nisioiu, intitulată

„Priorităţile Autorităţii Naţionale pentru Calificări în dezvoltarea sistemului naţional de

calificări.”

Autoritatea Naţională pentru Calificări este noua denumire a partenerului 1 al

proiectului, iniţial cunoscută sub numele de Unitatea Executiva a Consiliului Naţional al

Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor, iar la momentul intrării în proiect având

denumirea de ACPART (Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţămantul Superior şi

Parteneriat cu Mediul Economic şi Social).

Ne-au fost prezentate misiunea şi atribuţiile ANC, precum şi proiectele naţionale şi

europene la care aceasta participă în calitate de Beneficiar sau de Partener. Prezentarea s-a axat în

bună parte pe proiectele strategice pentru implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor din

Învăţământul Superior, DOCIS (Dezvoltarea unui Sistem Operaţional al Calificărilor din

Învăţământul Superior din România), respectiv DECIS (Dezvoltarea Capacităţii de

Implementare a Sistemului de Calificări din Învăţământul Superior). Au fost menţionate:

obiectivul general, obiectivele specifice, partenerii, grupul-ţintă, activităţile propuse, rezultatele

preconizate prin implementarea acestor două proiecte, precum şi legatura lor cu proiectul care a

făcut obiectul conferinţei.

Cu această prezentare s-a încheiat şi prima parte a zilei de 24 iunie 2011.

În partea a II-a au avut loc 4 prezentări : Prezentarea Sistemului de informare al Pieţei

interne (IMI) – Cristina Sătmărean din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene,

Utilizarea sistemului IMI – Platforma informatică – Alexandru Chiuţă, expert metodologic

din cadrul MECTS, Concluziile Grupului de Lucru IMAC-IMI – Comisia Europeană şi

Extinderea sistemului IMI, ambele prezentări fiind susţinute de Cristina Sătmărean.

Prezentarea Sistemului de informare al Pieţei Interne (IMI) a cuprins informaţii referitoare

la definiţia IMI, la modul de utilizare, la avantajele sale. În prezent IMI este folosit pentru 2 arii:

Directiva 2005/36/CE - Calificări Profesionale şi Directiva 2006/123/CE – Servicii, iar din

16.05.2011 există şi un proiect pilot: Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor.

Ne-au fost prezentate situaţia statistică IMI din martie 2011, autorităţile înregistrate în

IMI, care sunt obligaţiile acestor autorităţi. Prezentarea s-a axat în mare parte pe IMI şi Directiva

2006/123/CE – Servicii. S-a precizat faptul că IMI oferă seturi de întrebări pentru scenarii

diferite. Noutatea este reprezentată de Registrele naţionale care trebuie să cuprindă informaţii cu

privire la prestatorii de servicii, potrivit art. 28(7); orice registru conţinând informaţii care ar

putea sprijini cooperarea administrativă trans-frontalieră (ex: registre ale profesiilor, ce nu intră în

sfera de aplicare a Directivei Servicii).

Doamna Sătmărean a continuat prezentarea, aducând în discuţie aspectele importante în

ceea ce priveşte transmiterea unei cereri de informaţii, gestionarea unei cereri de informaţii

primite, gestionarea datelor în sistemul IMI, procesarea unui răspuns primit.

Au fost apoi specificate rolul autorităţilor în IMI, cele ale coordonatorului naţional IMI

(N.IMI.C), cele ale L.I.M.I.C. (Coordonator de arie legislativă), cele ale Coordonatorului delegat

(D.I.M.I.C.), precum si cele ale Autorităţilor Competente.

De asemenea s-a precizat şi rolul coordonatorilor IMI, şi anume rolul coordonatorului

responsabil cu validarea: acesta înregistrează /validează AC în IMI, poate gestiona datele

generale ale AC coordonate, poate reiniţia parola Administratorilor Locali de Date din AC

coordonate. Coordonatorul responsabil cu accesul dă acces şi gestionează accesul AC

coordonate pe o arie legislativă, gestionează parametrii (funcţiile) AC în acea arie legislativă ,

gestionează accesul AC coordonate la un anumit flux de informaţii, într-o arie legislativă.

Fiecare autoritate este responsabilă pentru administrarea propriilor date înregistrate în

IMI şi pentru gestionarea utilizatorilor. S-a prezentat şi o clasificare a utilizatorilor, aceştia fiind

împărtiţi în: utilizatori de bază, utilizator cu drepturi de vizualizare, utilizator cu drepturi de

gestionare şi administrator local de date. Fiecare din aceste utilizatori au anumite drepturi: de

exemplu utlizatorii cu drepturi de gestionare a cererii vor transmite cereri de informaţii în numele

AC; vor răspunde la cererile de informaţii primite, în numele AC; vor vizualiza, salva si tipări

cererile transmise şi primite de autoritatea sa şi de toate AC coordonate de aceasta.

S-a pus accentul pe actualizarea datelor despre propria autoritate, foarte important fiind

faptul ca informaţiile să fie precise şi actualizate, pe actualizarea datelor legislative (specificarea

de detalii pentru fiecare arie legislativa).

Prezentarea s-a încheiat cu enumerarea unor manuale de instruire pentru utilizatorii IMI,

precum Manualul de punere în aplicare a Directivei Servicii, Ghidul utilizatorului IMI, Manual

de utilizare IMI şi Directiva Servicii, Site-ul IMI şi material eLearning.

După această prezentare, evenimentul a continuat cu o prezentare intitulată Utilizarea

sistemului IMI – Platforma informatică –realizată de către domnul Alexandru Chiuţă, expert

metodologic în cadrul MECTS.

Acesta a definit Sistemul de Informare al Pieţei Interne, domeniile sale de activitate,

precum şi funcţionalitatea sistemului. Domnul Chiuţă a specificat modul în care poate fi accesat

sistemul, cum pot fi administrate datele şi utilizatorii, cum se trimite o cerere de informaţii, cum

se răspunde la o cerere de informaţii, cum se va realiza protecţia datelor cu caracter personal;

cum sunt gestionate datele si utilizatorii de către AC, cum se creează o cerere şi cum se poate

accesa lista de cereri, lista de registre, ce presupune funcţia de căutare, asistenţă tehnică.

Înainte de a ne face o demonstraţie practica de accesare a sistemului IMI, domnul

Alexandru Chiuţă ne-a prezentat site-ul proiectului IMI PQ NET. Site-ul conţine obiectivele

proiectului, activităţile, rezultatele, informaţii referitoare la parteneri, la sistemul IMI, o listă cu

principalele Autorităţi Competente, informaţii referitoare la evenimente.

Domnul Chiuţă a trecut apoi la o aplicaţie practică în IMI, pornind de la datele de contact

care trebuie introduse, împreună cu paşii pe care fiecare trebuie să-i urmăm în sistem:

1. Alegere autoritate competentă;

2. Informaţii despre autoritatea competentă selectată;

3. Alegerea setului de întrebări: 01 Întrebări generale, 02 Întrebări privind

domiciliul permanent, 03 Întrebări privind prestarea temporară de servicii;

4. Previzualizare întrebări;

5. Selectarea setului de întrebări si introducerea datelor personale.

Ultimele puncte pe ordinea de zi au fost cele două prezentări ale Cristinei Sătmărean,

consilier afaceri europene în cadrul DAE. Prima dintre ele s-a referit la Concluziile Grupului de

lucru consultativ pe piaţa internă (Internal Market Advisory Committee).

Prezentarea a cuprins definiţia Grupului de lucru consultativ pe piaţa internă, principalele

teme de discuţie în 2011, regulamentul privind protecția datelor, o statistică a autorităţilor

înregistrate în IMI din martie 2011. S-a luat în calcul şi extinderea IMI pe componenta calificări

la toate profesiile reglementate, din luna septembrie COM va actualiza seturile de întrebări pentru

profesiile adăugate, se va putea iniția procesul de înregistrare a noilor autorități, va avea loc

instruirea pentru autoritățile noi, iar suportul tehnic va fi asigurat de către COM. Un rol

important il va avea Integrarea cu ECAS (European Citizen Action Service).

Principalele puncte atinse în rândul concluziilor s-au referit la IMI – modificări continue

ale sistemului, la necesitatea depunerii de eforturi însemnate din partea coordonatorilor naționali

si la feedback-ul permanent din partea utlizatorilor.

În vederea extinderii Sistemului de Informare al Pieţei Interne (IMI PQ NET), doamna

Cristina Sătmărean a precizat că se au în vedere următoarele: Comisia a examinat o listă de

domenii de arii legislative care pot fi incluse în sistem: atât cele care beneficiază deja de un

sistem electronic (coordonarea sistemelor de securitate socială, transporturi), cât şi cele care nu

au deja un sistem electronic (drepturile de proprietate intelectuală) Comisia a organizat o sesiune

de instruire la Bruxelles dedicată noilor autorităţi.

Se vor adăuga domenii noi în sistem: sănătate, jocuri de noroc, achiziții publice, audit,

servicii poștale, registrele de companii, asigurări, pensii, media, energie, etc. De asemenea,

consiliul EPSCO din luna martie a decis extinderea IMI cu aria legislativă detașarea lucrătorilor

(Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor).

S-au propus noi arii legislative - Detașarea lucrătorilor : 57 de autorități au fost

înregistrate pentru acest modul, astfel: 16 cu rol de LIMIC, 6 cu rol de DIMIC şi 35 cu rol de

AC; servicii medicale transfrontaliere şi registre de companii (o propunere de directivă pentru

interconectarea registrelor companiilor - Februarie 2011).

IMI poate fi soluția intermediară până la crearea unui sistem şi chiar o soluție

complementară pentru schimbul de informații referitoare la fuziunile transfrontaliere sau

modificarea sediului social.

La finalul prezentării, Cristina Sătmărean a precizat faptul că, pe viiitor, pentru extinderea

şi perfecţionarea IMI se are în vedere şi schimbarea graficii pentru site.

Ultima zi a Reuniunii Grupului de Lucru IMI PQ NET, 25 iunie 2011, a debutat cu

prezentarea Sistemului de informare al Pieţei Interne IMI din perspectiva unui coordonator

naţional, prezentare fost susţinută de d-na Claudia Secu- consilier în cadrul Departamentului

pentru Afaceri Europene.

În introducere aceasta a făcut o scurtă trecere în revistă a aplicaţiei IMI, a subliniat drept o

cerinţă obligatorie pentru funcţionarea sistemului IMI stabilirea unui coordonator naţional IMI

(N.IMI.C) şi identificarea Autoritatii Competente, iar opţional- desemnarea unui coordonator

naţional de arie legislativă (L.IMI.C), ori a unui coordonator naţional delegat (D.IMI.C),

respectiv desemnarea unor autorităţi conectate. De asemenea, au fost prezentate Directivele IMI

privind calificările profesionale (Memorandum-ul DAE – MECTS referitor la organizarea şi

implementarea Sistemului IMI în România (2007)), directiva privind serviciile şi cea

privind detaşarea lucrătorilor. Memorandum-ul prevede responsabilitatile fiecăruia dintre

semnatari în implementarea sistemului IMI, astfel: Departamentul pentru Afaceri Europene –

N.IMI.C

- asigură coerenţa implementării sistemului pentru toate componentele sale;

- rol de coordonare între instituţiile implicate în proces;

- rol de asistenţă.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin CNRED – D.IMI.C

- asigură asistenţa pentru implementarea componentei PQ;

- pune la dispoziţie, din bugetul propriu, resursele umane, logistice şi financiare necesare.

Au fost apoi menţionate activităţile specifice coordonatorului naţional IMI (N.IMI.C) şi

anume: activităţi referitoare la organizarea sistemului (protecţia datelor la nivel personal,

identificarea şi instruirea autorităţilor competente, înregistrarea în sistem, suport pentru

utilizatorii IMI, interlocutor al COM în chestiunile legate de IMI, interlocutor al NIMIC din alte

SM) şi activităţi referitoare la gestionarea sistemului la nivel naţional (diseminarea informaţiilor

despre IMI la nivel naţional, identificarea, autentificarea AC care au nevoie de acces în sistem,

validarea şi managementul datelor AC, autorizarea accesului unei AC la o arie legislativă,

refuzul unei cereri de informaţii, asistenţă în identificarea AC, în caz de nevoie, respectarea

termenelor de răspuns la cererile de informaţii primite de AC , organizarea sesiunilor de training

pentru AC).

Printre activităţile coordonatorilor referitoare la gestionarea sistemului IMI au mai fost

enumerate: aprobarea prealabilă a cererilor transmise de către o AC; aprobarea răspunsului unei

AC la o cerere de informaţii transmisă de către o AC din alt SM; posibilitatea de a interveni în

cazul în care un al SM nu este mulţumit de informaţiile furnizate.

În ceea ce priveşte Registrele naţionale, dna Claudia Secu a precizat faptul că SM au

obligaţia de a crea registre ale prestatorilor de servicii şi de a le pune la dispoziţia AC din alte

SM. IMI România cuprinde în total 33 registre (32 naţionale, 1 local; 1 general, 32 specifice). În

prezent, pentru toate registrele, DAE este atât AC ce le deţine, cât şi AC care le gestionează.

A urmat apoi prezentarea de către dna Claudia Secu a proiectului ”Implementarea şi

consolidarea reţelei IMI S NET pentru Servicii în România” (contract

POSDRU/64/3.3/S/32142), proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul

Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane al cărui beneficiar este

Departamentul pentru Afaceri Europene. A expus principalele obiective vizate prin proiectul IMI

S NET România, a subliniat obiectivul major vizat prin încheierea protocoalelor de colaborare cu

DIMIC/AC, respectiv crearea unui sistem funcţional la nivel naţional (Sistemul IMI S NET), în

cadrul căruia să fie dezvoltate instrumente adecvate de comunicare, consultare, instruire şi

colaborare necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiei de cooperare administrativă

instituită de Directiva Servicii şi reglementată de OUG nr.49/2009.

„În funcţie de competenţe, instituţiile semnatare ale protocolului, vor sprijini crearea

unei proceduri unitare de virtualizare a fluxurilor de autorizare pentru anumite activităţi de

servicii ce implică şi o componentă de recunoaştere a calificărilor profesionale, ce va fi testată

prin intermediul bazei test aferente Punctului de Contact Unic (PCU) electronic instituit prin

Directiva Servicii şi reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 922/2010. Această procedură

urmează a veni în sprijinul activităţilor de autorizare a prestatorilor de servicii prin intermediul

PCU electronic, pentru acele situaţii în care sunt gestionate solicitări ale acestora pentru servicii

a căror autorizare implică şi o componentă de recunoaştere a calificărilor profesionale” . La

finalul prezentării, d-na Claudia Secu a definit Grupul de lucru IMI S NET - structură

formalizată şi operaţională de cooperare permanentă între autorităţi, formată din persoanele

desemnate de membrii reţelei IMI S NET, semnatari ai Protocolului de colaborare şi a enumerat

sesiunile de instruire în 2011 dedicate IMI-DS.

Reuniunea Grupului de Lucru IMI PQ NET s-a încheiat cu o prezentare a Directivei

36/2005/ CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale propusă pentru revizuire, prezentare

realizată de d-na Oana - Mihaela SALOMIA- Consilier pentru afaceri europene în cadrul

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Au fost amintite rolul Directivei

36/2005/CE, pricipalele modificări vizate de revizuirea acesteia, faptul că procedura de revizuire

a demarat în anul 2010, evaluarea acesteia realizându-se tot în anul 2010. D-na consilier a

subliniat următoarele aspecte legate de revizuirea Directivei 36/2005/CE:

- Raportul final al COM privind evaluarea Directivei va fi publicat în toamna 2011;

- 2011 - Consultarea publică lansată de COM cu privire la ”simplificarea” Directivei;

- RO a răspuns la Consultarea publică (Coordonatorul naţional a primit răspunsuri de la

10 AC);

- 2012 – elaborarea de către COM a propunerii legislative de modificare a Directivei.

În incheierea reuniunii s-a prevăzut o sesiune de concluzii ale Grupului de Lucru IMI

PQ NET, sesiune în cadrul căreia cei interesați au putut adresa diverse întrebări. Reprezentantul

unei potenţiale autorităţi competente (transporturi) a ridicat problema unor profesii din domeniul

transporturilor reglementate printr-o directivă de recunoaştere a calificărilor transpusă în legea

200/2004. Vis a vis de acest aspect, d-na Oana Salomia a precizat următoarele: „Dacă există o

directivă de recunoaştere a calificărilor evident se aplică aceea. În România lista profesiilor

reglementate există numai în această lege care transpune normele europene şi implicit directivei

2005/36. Se observă următoarea situaţie: dacă noi scoatem mecanicul de locomotivă şi

dispecerul de trafic din acea listă poate veni cineva şi spune ca respectivele profesii nu sunt

reglementate deoarece nu apar în anexa legii 200 care stabileşte lista profesiilor reglementate

din România. O altă discuţie aduce în prim plan faptul că momentan se desfăşoară o etapă de

„stand-by” cauzată de numărul mare de solicitări de includere a anumitor profesii în lista celor

reglementate”.

În încheierea reuniunii, dnul. Andrei Linu a transmis participanţilor faptul că în viitorul

apropiat vor avea loc diverse consultări cu membrii Grupului de Lucru pe diferite teme, precum

cea privind nevoile de informare şi formare ale acestora și în acest scop se va realiza o analiză a

nevoilor de formare la nivelul autorităților participante în proiect. De asemenea, dnul. Linu a

ținut să amintească succint şi următoarele evenimente ale proiectului ce se vor derula in

continuare, precum organizarea în luna septembrie a conferinţei naţionale pentru promovarea IMI

la care vor participa si invitaţi ai Comisiei Europene, dar şi o serie de ateliere de lucru pentru

instruirea punctuală în utilizarea sistemului IMI a membrilor Grupului de lucru desemnați în

acest scop.

Participanții au fost încantați de subiectele prezentate în cadrul reuniunii și au manifestat

interesul de a participa şi la evenimente următoare ale proiectului, propunând în acest sens

diverse teme pentru dezbatere.