• Apoi patriarhul desigilează uşa Sfântului Mormânt, prin ruperea peceţilor şi intră în prima încăpere, numită ”Capela Îngerului”, însoţit după tradiţie de un arab musulman.

7. Mărturia Patriarhului• Iată ce spune Patriarhul Ierusalimului Dio­

dorus despre aceasta:“Intru în Mormânt şi îngenunchez cu frică

sfântă în faţa locului unde a zăcut trupul lui Hristos după moarte şi de unde a înviat. Înge nunchind în faţa acestui loc unde El a înviat din morţi, suntem aduşi în imediata apropiere a Învierii sale slăvite.

• Catolicii şi protestanţii numesc biserica aceasta Biserica Sf. Mormânt. Noi o numim Biserica Învierii.

• Învierea este pentru creştinii ortodocşi centrul credinţei. Prin Învierea Lui, Hristos a câştigat victoria finală asupra morţii, nu doar asupra morţii sale ci şi asupra morţii celor ce sunt aproape de El.”

8. Lumina ”Nedefinit㔕 “ Îmi găsesc drumul prin întuneric în camera

interioară unde cad în genunchi. Aici spun anumite rugăciuni, care ne­au fost transmise de­a lungul secolelor şi după aceea aştept. Câteodată aştept câteva minute, dar în mod obişnuit minunea se întâmplă imediat după ce am spus rugăciunile.

MINUNEA DE LA SFÂNTUL MORMÂNT1. O flacără coboară din ceruri• Una dintre puţinele minuni care au loc, în

fiecare an, în zilele noastre este aceea a apariţiei Sfintei Lumini la Sfântul Mormânt în noaptea de Înviere, adică a acelei lumini neaprinse de mână omenească.

• Asupra acestui fapt există numeroase mărtu­rii, sute şi sute de credincioşi fiind prezenţi în momentul când, în noaptea Învierii lui Hristos, luminează pe pământ pentru câteva minute un foc nematerial, o lumină care poate fi ţinută în mână fără a te arde.

2. Minunea are loc de Paştele Ortodox• Minunea se întâmplă în fiecare an de Paştele

Ortodox, care este sărbătorit la o dată diferit de cel catolic şi protestant, din cauza folosirii calen­darului Iulian, şi nu a celui Gregorian, utilizat în Occident.

• Sfânta Lumină se aprinde în Ierusalim, pe Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos în Sâmbăta Mare, ziua, între orele 12.30­14.30, în timpul Vecerniei Mari.

3. Un miracol mai puţin cunoscut• Miracolul ceresc al Focului Sacru este puţin

cu noscut şi popularizat, deoarece Patriarhia Orto­doxă din Ierusalim nu a îngăduit nimănui să vulgarizeze acest eveniment sublim.

• Nici chiar populaţia de astăzi a Ierusalimului nu este la curent cu miracolul divin al venirii Sfintei Lumini, căruia nu i se dă importanţacuvenită. Sunt israelieni care nu ştiu exact ce se întâmplă în Biserica Sfântului Mormânt în Sâmbăta Mare.

4. Cum se manifestă?• Lumina Sfântă se manifestă diferit de la un an

la altul: ca o stea strălucitoare, ca roua, ploaia sau zăpada strălucitoare, ori nori, ca înger sau porum­bel, ca flăcări de foc care nu mistuie, ca sclipiri de lumină sau ca fulgere, ca o lovitură de trăsnet, ca o lumină albastră, care creşte în inten sitate şi devine albă.

• Timpul de aproximativ trei minute, flacăra lumînărilor aprinse din Focul ceresc nu arde, iar credincioşii îşi ating faţa, gura, mâinile, hainele, spre binecuvântare şi tămăduire.

5. Mormântul păzit• Sfântul Mormânt este controlat încă din noap­

tea Vinerii Mari, după prohod, de către câţiva poliţişti civili necreştini ­ un arab, un turc şi o persoană din partea statului Israel. Ei verifică ca toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea Sfântului Mormânt şi con­trolează corporal pe arhiereul grec care pre sară vata pe mormântul Domnului.

• Apoi se sting toate luminile ce se pecetluieşte uşa Sfântului Mormânt cu două mari peceţi, benzi de pânză albă cu ceară şi sigilii la capete, în formă de X. Gardienii rămân de pază la uşa Mormântului până când se aprinde Sfânta Lumină.

6. Patriarhul percheziţionat• Sâmbătă în jurul orei 12, patriarhul se dez­

bracă şi rămâne în stihar alb, cu epitrahil, mâne­cuţe şi brâu. Mai întâi este controlat peste tot de poliţiştii necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc.

• Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revarsă o lumină nedefinită, în mod normal cu o tentă albăstruie, dar culoarea nu se poate schimba şi lua multe nuanţe. Nu poate fi descrisă cu cu vin te omeneşti.”

9. ”Lumina răsare din piatr㔕 ”Lumina răsare din piatră ca şi ceaţa care se

ridică deasupra unui lac, piatra pare a fi acoperită de un nor, dar este lumină. Lumina se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă doar piatra, alteori luminează tot Mormântul, aşa încât oamenii de afară văd Mormântul plin de lumină. Lumina nu arde! Niciodată nu mi­am ars barba în toţi cei 16 ani de când sunt Patriarh al Ierusalimului şi am primit Focul Sfânt. Lumina are altă consistenţă, diferită de lumina focului care arde în candelă.

• La un moment dat Lumina se înalţă şi for­mează o coloană în care focul este de o natură diferită, aşa că pot aprinde lumânările mele de la ea. După ce am primit flacăra ies şi dau focul întâi Patriarhului Bisericii Ortodoxe Armene, apoi Patriarhului Copt şi după aceea tuturor celor prezenţi în Biserică.”

10. Mărturia unei persoane aflate în afara bisericii

• Am stat afară la 100 m de biserică în curtea din faţă unde erau deja sute de oameni. Era prima dată când eram acolo şi nu ştiam când şi cum vine Sfânta Lumină, când deodată, pe la ora 12 s­a făcut brusc tăcere şi instinctiv m­am uitat la cer (căci asta se simte în aer acolo, e ca şi cum câteva minute timpul se opreşte), atunci mi s­a părut că cerul deasupra bisericii fierbe cum fierbe apa în clocot şi dinstre răsărit venea nişte valuri azurii care puteau fi nişte nori, dar nu erau nori pentru că se terminau exact deasupra bisericii.

• Imediat după aceea am auzit clopotele şi strigătele de bucurie ale mulţimii şi am văzut lumânările care se aprindeau din mână în mână.

11. Întotdeauna lumina a venit doar la ortodocşi.• Ori de câte ori non­ortodocşii au încercat

să obţină Lumina Sfântă tentativele lor au eşuat lamentabil. Se cunosc cel puţin trei astfel de încercări. Una dintre cele mai memorabile a avut loc în anul 1579, în timpul ocupaţiei otomane a Ierusalimului.

• Patriarhul ortodox a fost nevoit să meargă într­o biserică alăturată, pentru a fi cât mai aproa­pe de altarul unde în fiecare an are loc minunea. Dintr­o dată, un fulger a lovit năprasnic mijlocul coloanei de marmoră din incinta curţii interioare a Bisericii şi a crăpat­o, iar prin fisură Focul Sfânt a trecut drept spre lumânarea Patriarhului pe care a aprins­o.

12. În loc de concluzie• Cine vrea să vadă o mare minune a zilelor

noastre, cine doreşte să se întărească mai mult în credinţă, să meargă la Mormântul Domnului de Sfintele Paşti şi va vedea minune negrăită.

• Persoana care experimentează o astfel de minune pleacă de la Ierusalim compet schimbată, pentru mulţi dintre cei care participă la ceremonie, viaţa se împarte în două mari perioade: ”înainte” şi ”după” miracolul Luminii Sfinte de la Ierusalim.

Consemnat deTraian Trifu Căta

FONDATĂ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVAȚ (BANAT, SERBIA), ANUL XX, IANUARIE - APRILIE 2013 NR. 1-2 (118-119)

ISSN 1450-5002

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)2 FAMILIA

Orchestra Căminului Cultural formată din anul 1963 (o parte a orchestrei) (fotografiat la 9 februarie 1969)

De la stânga spre dreapta: Petru Bojin-Ghila, Veriţa Nica, Petru Voica Secheşan, Niţă Nica, Petru Secheşan-Goagă, Trifu Chişărău,

Petru Glanda-Maxa, Bandi Nica, Nicolae Chişărău

Ştiu de la tatăl meu o strigare de sărbătorile de iarnă: ”Anu Nou şi Bobotează / Tăt după Crăciun urmează!” (E mai puţin valabilă ordinea după calen­darul iulian).

În ultima vreme (incredibil de repede), aceste sărbători dragi tuturor vârstelor au devenit mai mult date de calendar creştin, momente de oficieri bisericeşti şi stări de pioşenie religioasă în familii. Adică: sunt din ce în ce mai palid însoţite de acele obiceiuri, practici, ceremoniale strămoşeşti, care dădeau savoare sărbătorilor de iarnă.

Din eresuri au rămas resturi, iar din tradiţii doar mimări, ca un fel de elogiu ­ nu întotdeauna conştientizat ­ adus unui stil de viaţă muzeificat. Iar pentru cei mai în vârstă, şi un prilej de a lăsa nostalgia să zburde în amintirea copilăriei.

Nu cunosc, în această privinţă, ce se întâmplă în alte ţinuturi româneşti. Mi­am tocmit sărbătorile de acum, de aşa natură, încât să le pot săvârşi pe Valea Anieşului şi pe cea a Tibleşului.

Am cules ­ şi stăruie ­ aceeaşi mirare supărată.Nu se mai colindă, în case ori pe la casele

oamenilor. Doar în prima seară, copiii, însă nici aceştia oricare, ci mititeii ­ câte doi, câte patru ­ fetiţe, băieţi, de la 4 la vreo 12 ani; aceleaşi două­trei colinde, aceleaşi portmonee sau punguliţe pentru bani (colaci, mere, bomboane? ­ vai, ce anacro nic). Şi gata, până pe la vreo 9 seara, când se întorc acasă, îşi numără bancnotele şi le pun “bine”.

De la adolescenţii în sus? La discotecă!... Şi nu oricum, ci în/cu maşini, încât zecile de metri în jurul localului automobilele stau ca sarmalele în cutie. Până

LEGENDE DE PAŞTI DIN ROMÂNIA

Referitor la originea ouălelor de Paşti în Româ nia circulă mai multe legende. În judeţul Mehedinţi este următoarea legendă:

”Cică în timp ce evreii îl duseseră pe Iisus la Pilat ca să fie judecat şi osândit, acesta negăsindu­l vinovat s­a spălat pe mâini şi a spus: “De vreţi să ucideţi un om nevinovat, păcatul să cadă asupra voastră”. O ploaie de pietre s­a abătut asupra capu­lui Mântuitorului, şi urletele mulţimii vuiau. Dar, minune, toate pietrele s­au prefăcut în ouă roşii”.

În Bucovina este o altă legendă despre ouăle roşii:

“Se spune că după ce a născut Maica Domnu lui pe Hristos, jidanii au vreut să pună mâna pe dânsa şi pe fiul ei ca să le curme viaţa. Maica Domnului auzind asta luă pe fiul ei în braţe şi fugi încotro o duceau ochii. Jidanii fugeau după ea. Era cât pe ce să o ajungă, dar Maica Domnului făcu ouă roşii şi le aruncă pe jos în urma sa. Jidanii când au văzut ouăle roşii, le­au ridicat de jos şi se tot mirau de frumuseţea lor. Şi aşa li­a tăiat Maica Domnului calea şi scăpară cu viaţă atât ea cât şi Isus. De atunci creştinii noştri fac ouă roşii”.

Tot în Bucovina există şi legende despre Pască. Iată una din ele:

“Iisus Cristos, înainte de a fi prins şi râstignit pe cruce zise învăţăceilor săi, că până atunci au mâncat cu toţii în decursul Paştelor copturi nedo spite şi nesărate, adică turte (cum fac evreii), de acum înainte, însă, vor mânca copturi dospite şi sărate, care se vor numi Paşte”.

Crăciun Gino Mario,profesor de istorie

Se spune că:­ Postul este scurt pentru cel care are de plătit o datorie de Paşti.­ Dacă de Florii bate vântul, tot aşa va fi vremea timp de nouă luni.­ Cum e vremea de Florii, aşa va fi tot anul.­ Dacă plouă în Săptămână Patimilor, anul nu va fi bogat în recolte.­ Dacă plouă de Paşti, va fi un an bogat, dar dacă este frig şi vreme urâtă,

mai urmează şase săptămâni de vreme proastă.­ Dacă a fost cald de Crăciun vremea va fi rea de Paşti (”Crăciun verde,

Paşte alb”).­ Dacă în Joia Mare dă îngheţul, e semn prost pentru cerealele din anul

respectiv.­ Ouăle se înroşesc în Joia Mare, căci se zice că ouăle fierte şi vopsite în

această zi se pot pătra tot timpul anului, fără să se strice.­ În Joia Mare nu e bine să dormi, căci vine Joimăriţa şi te pedepseşte să

nu poţi munci tot anul.­ După Joia Mare urzicile (mâncare de post) nu mai sunt bune de mâncat

pentru că încep să înflorească (nunta urzicilor).­ Vinerea Mare este ziua scăldatului. Cel care se scufundă de trei ori în

apă în această zi va fi sănătos tot anul.­ Dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat şi roditor, însă dacă nu

cade nici o picătură de ploaie, anul va fi secetos.­ În noaptea de Înviere, limba clopotului din clopotniţa este spălată cu

apă neîncepută. Asta înseamnă că, după ce a scos apa din făntână, persoana respectivă nu are voie să scoată nici un cuvânt până când nu îndeplineşte ritualul cu pricina.

­ Cine se naşte în ziua de Paşti, tocmai se trag clopotele, este un om cu noroc în toată viaţa. Cine moare, în noaptea de Paşti, i se iartă toate păcatele şi merge direct în Rai.

­ În noaptea de Paşti, e bine să ardă tot timpul lumânarea în casă.­ Creştinii care merg la biserică ţin aprinsă lumânarea cât durează slujba

Lumânarea de la Înviere este bună pentru rele.­ Lumânarea de Paşti se păstrează într­o batistă albă şi, pe timp de furtună,

se aprinde dinaintea unei icoane, până trece furtuna.­ Cu cine ciocneşti mai întâi ouă în ziua de Paşti, te întâlneşti pe lumea

cealaltă.­ Cei care mănâncă ouă pentru prima dată în an de Paşti va fi sănătos tot

restul anului.

O Doamne în fiecare anOdată cu Învierea Ta,Ca printre picături de rouăPrimesc prin os, Lumina Ta.

Şi înviez şi eu cu TineŞi înfloresc cu primăvaraCum numai e floare pe lumeŞi pierd din sufletu­mi povara.

Şi cu Lumina ÎnvieriiCe mă străbate în alt numeEu pierd pocalele dureriiNemaitrăind astfel de timp.

Iisuse, de Învierea­ţi SfântăEu tot renasc precum un prunc

DE SFÂNTA-ȚI ÎNVIERE

spre dimineaţă. E de înţeles că, de atâta oboseală şi nesomn, nu mai încape timp pentru biserică.

Ceilalţi, adulţii? Nu se dezlipesc de televizor. Ei doar îşi amintesc de colindele şi obiceiurile de altădată. Nici pomeneală să se mai ştie de semnificaţia lor ancestrală.

Tradiţia nu mai e trăită, ci evocată, povestită. E alterată prin urcarea ei pe micul ecran. Gospodarul devine spectator. Nici măcar nu îngână, însoţind colinda cutărei interprete. Se bucură la modul: ”Asta-i cântare de pe la noi. Pă ăsta-l cheamă Cutare, mândru cântă!”

Se înfiripă astfel pericolul unui gol cultural pe care mai ales ţăranii de la oraşe îl trăiesc, umplân du­l cu kitsch, manele, telenovele şi bârfă jurna lieră.

Folclorul a început să fie inventariat, spre mu­zeificare, iar când intră în malaxorul valorificării, această înseamnă prelucrare, stilizare. Devine altceva. Adică: lada de zestre ajunge scrin şi dulap, la ­ bluziţă până la buric, gacii ­ blugi, altiţa ­ dantelărie aurită de doi bani.

Contemplând toate acestea (nu fără tristeţe), am rămas cu nişte semne de întrebare nedezle­gate. Generaţiile tinere să nu mai aibă nevoie de moştenirea străbunilor doar conjunctural ­ festiv? Tradiţia să nu mai corespundă sensibilităţii şi tre­buinţelor actuale? Ideea, conceputul de “tradiţie” să fi devenit perimat? Sunt germeni, sunt semne pentru zămislirea unui nou ansamblu de concepţii, obiceiuri, datini?

Cornel CotuţiuBeclean, jud. Bistriţa Năsăud

DATINI DOAR POVESTITE

După o noapte mult prea sfântăRevin în lume, lacrimând.

Căci înviind şi eu cu TineE bucuria cea aleasăCu mii de flori umplu colineÎn adiere mătăsoasă.

O, şi câtă bucurie!..Mă înfioară negreşitCăci toată această reverie,De­ndată­n cer m­a şi suit.

O Doamne, Sfântă­ţi ÎnviereaE pentru mine an de anO negrăită mângâiereCu îngeri pe al casei prag.

Şi florile îmi fac cărareÎn adieri de murmur sfintePrea dulce binecuvântareŞi fericiri fără cuvinte.

Dar vai! prea iute toateTrecu şi nu m­am aşteptatŞi până bine o socoateDin nou păcatul m­a strigat.

Şi lupt din greu, şi luptÎnvierea mi se umbreşteDe numai ştiu pe unde apucCăci moartea iarăşi mă pândeşte.

Şi mor, doar că mormântulNimeni nu­l poate aflaCăci e ascuns precum e gândulTot aşteptând iertarea Ta.

Şi vii cu binecuvântăriŞi iarăşi mă ridici la viaţăIar în mulţimea de eroriÎmi dărui sfântă dimineaţă.

O i­au din nou pe un alt drumÎţi mulţumesc cu umilinţăAş vrea, nemaigreşind acumSă­mi fac o bună socotinţă.

Mă tot gândesc atâţia aniDe câte ori eu am murit!Fără averi şi fără baniTu Doamne, nu mai părăsit.

Fă Doamne, în simţirea meaSă fie veşnică ÎnviereaSă prind cu mâna orice steaSă moară­n veci de veci durerea.

Marieta Matei, România

TRADIŢII, OBICEIURI ŞI SUPERSTIŢII DE PAŞTI DIN ROMÂNIA­ Cojile de ouă se aruncă pe apă, ca să ajungă în ţara Blajinilor.­ În ziua de Paşti, ca şi de Crăciun, nu e bine să atingi sarea, ca să nu­ţi

năduşească mâinile.­ Cel care mănâncă hrean atunci când vine acasă de la slujba de Paşti va

fi iute şi sănătos tot anul.­ Slănina sfinţită se foloseşte în mai multe împrejurări: se ung cu ea locurile

dureroase sau se dă vitelor bolnave s­o mănânce ca să se însănătoşească.­ În cele trei zile ale Învierii, ard în vazduh trei candele mari, pe care,

însă, nu le vede nimeni.Crăciun Gino Mario,

profesor de istorie

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119) 3FAMILIA

Revista FAMILIA din Petrovasâla fondată în anul 1910 şi reeditată în anul 1994 de către Traian Căta şi atunci paroh Konstantin Suru, fără nici o milă a fost izgonită din biserică de câţiva creştini în duminica din 10 martie 2013.

Mesagera mondială şi “rândunica ce aduce veşti de acasă” pentru toată suflarea petroviceană de pe meridianele lumii, cititori de pretutindeni şi din Petrovasâla a fost nevoită şi forţată să părăsească Sf. biserică. Dacă uşile noi ale Sf. bisericii au fost închise pentru revista FAMILIA, atunci să nu uităm că uşile vechi ale bisericii au fost larg deschise şi pentru Familia din anul 1910, mai târziu şi pentru FAMILIA serie nouă din 1994 în perioada când paroh a fost Konstantin Suru.

Predecesorii noştri şi unii din noi ştim că o naţiune nu piere nici de foamete nici de războaie ci atunci când îi iei credinţa, cultura şi limba. Noi, colegiul redacţional care timp de 20 de ani am condus revista i­am deschis larg porţile lumii şi măcar nimeni nu i­a închis nici o uşă nici o fereastră.

În anul 1994 când am reeditat revista împreună cu parohul Konstantin Suru am fost convinşi că cel mai bun scut al FAMILIEI este BISERICA din Petrovasâla unde se adună românii. În loc să aniversăm cel de­al XX­lea an de apariţie şi să copertăm revistele aşa cum planificasem cu Pr. Suru înainte de a trece la cele veşnice intervine un moment neaşteptat pentru binevoitoarea revistă.

Pe data de 3 martie am dus 2 numere (110-111 şi 112-113) epitropilor care au putut oferi credincioşilor şi cititorilor reviste. Aşa am practicat

DEŞTEAPTĂ-TE CREŞTINE!Deşteaptă­te creştineDin somnul tău de noapte,Fă fapte bune şi frumoaseCât trăieşti în astă viaţă.Fi om bun şi de omenieCă Domnul toate le ştieBatjocura şi minciunaAsta nu­s bune niciuna.Că avem o lege sfântăCare Domnul ne­a lăsat,Să fim măi buni măi iubitori,Să nu facem la nimeni rău,Că ne vede Dumnezeu.Credinţa este a face o faptă bunăSă nu trăim în URA şi minciună.

Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu)din Hamilton, Canada

20 martie 2013

După puţină pauză care a fost impusă din cauza unor griji şi necazuri, revista ”FAMILIA”, în anul 2012, a apărut cu întârziere dar spre bucuria noastră ea a apărut şi bunul Dumnezeu a ajutat ca revista să nu se stingă din mijlocul nostru. Noi, cei adevăraţi fii şi fiice ai satului, cei rămaşi acasă, dar şi cei dezrădăcinaţi de sat, prin mesagera mondială ”FAMILIA”, citim noutăţile de acasă şi ne bucurăm foarte mult. Revistele sunt frumoase, cu multe fotografii şi evenimente din trecut, dar şi din prezent. Întotdeauna când vedem fii şi fiicele satului îmbrăcaţi în portul popular petrovicean sufletul ni se umple de bucurie şi căldură. Recent apărută şi Asociaţia femeilor ”Mâini harnice bănăţene”, care au scos din dulapurile lor zestrea petrovicenilor. Prin acest fapt nu vom lăsa uitării, tot ce au făcut moşii şi strămoşii noştrii. Noi cei de aici suntem mândri de voi acei, care puneţi umăr la umăr şi uniţi, faceţi fapte

ACT NECREŞTIN ŞI VANDALISM LA CIMITIRUL

ROMÂNESC I DUDĂRIE DIN PETROVASÂLA

Se spune că relele vin în pachet una după alta... După un moment foarte neplăcut şi izgonirea din biserică a revistei FAMILIA în fruntea cărei este redactorul ei Traian Căta a urmat un act necreştin şi ruşinos la 3 aprilie 2013 la cimitirul de la Dudărie. Oameni fără frică de Dumnezeu au răsturnat monu mentul funerar al familiei Barbu unde sunt înmor­mân taţi părinţii redactorului Traian Căta.

Oare chiar atâta invidie, ură, prostie şi necreş tinism este cumulat în inimile unor petroviceni care se revarsă în ultima vreme.

Cu sudoare, cinste, frică de Dumne­zeu, devota ment naţiunii, stră moşilor am adus exemple nobile suflă rii româneşti la fiecare pas prin muncă bene volă, fără plată ca să­i mulţumesc pe fiecare atât cât pot. Însă se ridică minţi bolnave care încearcă să distrugă frumosul demers al lucrurilor apre­ciate de majoritatea semenilor noştri. Inimile împietrite ale necreştinilor împiedică pe cei care fac lucruri no bile şi Dumne zeieşti.

Sunt începuturile vremurilor grele, dezbi nării şi a debusolării petrovice nilor iar credinţa şi frica de Dumnezeu li se slăbeşte.

Arunc privire spre cer la Dumne zeu şi mă rog ca să­i ajute că nu ştiu ce fac şi­şi fac păcate, unii cu inimile pline de ură.

Traian Trifu Căta

S-a pus valul de uitarePeste vremurile trecuteŞi sau stins ca într-o mareChinurile petrecutePacea mea e nesfârşităCând văd lumea împietrită.Iar ciudata mea gândireLa acel timp plin de iubireCând ajunge se opreşteIar în suflet mi se-aprindeDor de vremurile trecute.

D-lui inginer Traian Trifu Căta,Stimate Traian Căta, primiţi

prin această scrisoare cele mai sincere şi mai călduroase salutări din partea mea personală şi apoi de la sutele de suflete petro vi­cene cu care, în ultimul timp am stat de vorbă. Mă refer la petro vi cenii din N.Y., Canada, Arizo na, Chicago, California... Am discutat, atât prin telefon cât şi personal şi vă confirm, în numele acestor petroviceni, care vă susţin întru totul pe Dvs. şi altădată pe părintele Konstantin Suru (Dumnezeu să­l odihnea­scă). Noi cu toţii, întotdeauna am fost mai aproape de satul unde ne­am născut şi Biserica unde ne­am botezat, deşi trăim la mii de kilometri de casă. De aceea, noi vrem să vă încurăjăm să aveţi voinţă şi sănătate (pe lângă toate multiplele obligaţii pe care le aveţi), ca şi pe mai departe să con duceţi şi să avem

Stimată redacţie “FAMILIA”Sub îngrijirea ing. dipl. Traian Trifu Căta,

minunate. Cu ajutorul lui Dumnezeu mergeţi înainte, voi toţi, care aveţi suflete aşa de mari pentru păstrarea culturii noastre strămoşeşti.

Regretăm de plecarea la cele veşnice a icon. stavr. Pr. Konstantin Suru, care a avut un suflet plin de evlavie în viaţa spirituală şi morală a petrovicenilor şi a Bisericii Ort. Rom. din Petrovasâla. Dumnezeu să­l odih nească cu drepţii printre îngeri. Totodată îi spunem un ”bun venit” în sat şi în Sfânta Biserică a noului preot Ionel Savu, care cu multă grijă şi blân deţe va fi un îndrumător duhovni cesc al credincioşilor. La mulţi ani preotului şi preotesei, casă de piatră noilor căsătoriţi. Sperăm că cei mai în vârstă din sat le vor da povaţă cu sfa­turi bune că sunt tineri şi la început de drum.

Stimată redacţie şi cititori ai revistei “FAMILIA”, am auzit veşti triste, care ne­au uimit de gustul unor săteni, care au fost contra ca revista să se expună în

Sfânta Biserică (unde epitropii le­o pot oferi cititorilor). Ne pare rău că aceşti petroviceni sunt împotriva revis tei ”FAMILIA”, care este tocmai editată de Biserica Ort. Rom. din Pe tro vasâla. Să nu uităm că prin “Cre dinţa”, ”Limbă” şi “Tradiţii” din strămoşi ne­a făcut să supravieţuim ca români pe aceste

meleaguri călcate şi bătute de multe furtuni, care au trecut peste noi.

Doar uniţi putem învinge orice necaz şi vă rugăm să nu lăsăm pe cei răi să spargă o faptă pe care o vor sufletele bune. Cum a scris Ap. Pavel în epistola sa către Galateni 5:26 ­ ”Să nu umblăm după o slavă deşartă întă­râtându­ne unii pe alţii şi pizmuindu­ne unii pe alţii”. Petrovicenii au fost oameni buni, doar ne lipseşte să fim mai uniţi şi să nu facem ca faptele noastre să fie vorbite de rău. Să nu uităm nici când că ”bogăţia nu ne cumpără omenia”. Că bogat poate fi oricine, dar om de omenie doar cui îi stă bine. Cum au spus şi bătrânii noştri ”ale rele să se spele, ale bune să se adune”. Domnul păcii, Isus Hristos să ne ajute la toţi să fim mai buni, mai uniţi şi să ne mândrim de acest sat de pustă, care a fost cândva o lumină de cultură în Banat. Să nu lăsăm răul să învingă, ci să învingem răul cu bine. Sfintele Paşti fericite tuturor şi Hristos a Înviat!

Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu)Hamilton, Canada

20 martie 2013

ziarul ”FAMILIA”, mândru şi frumos cum nu are nici un sat din Banat. Nu vă descurajaţi nici acum, când unora din conducerea Bisericii (comitetul Bisericii), nu v­au mai dat voie de a expune revistele în Biserică. Oare acele persoane, care v­au scos cu ziarul din Biserică, ne întrebăm noi aici, cu ce au ajutat ei Biserica? Unii se folosesc de averea Bisericii (pământul) care plătesc mult mai puţin de cât ar fi trebuit.

Vrem să vă informăm că mulţi petroviceni în străinătate din America şi Canada sunt în conducerea Bise­ricilor. Domnul Lucian Cârnia este în conducerea Bisericii la Biserica din N.Y. “Pogorârea Sfântului Duh”, d­l Ioniţă Chiţărău este preşedintele Bise ricii “Sfânta Maria” din Chicago. Fami lia Barbeş şi Jivan sunt în conducerea Bisericii Ortodoxe din Arizona, D­l Ghiţă Barbu­Costoni este în conducerea Bisericii din Kitchener, Canada şi mulţi alţii. Să nu mai amintim de societăţi şi cluburi din oraşele Americii şi Canadei. Consi de­răm că scoaterea revistei ”FAMILIA”, a tuturor petrovicenilor din Biserica mamă din Petrovasâla este un act crunt. Aşa ceva, suntem siguri, că nu se întâmpla dacă era în viaţă POPA SURU, care făcea rânduială în Biserică şi care a ţinut la toată suflarea româ­nească. Trei decenii, la Petrovasâla a înflorit şi credinţa, şi Biserica, şi naţiunea românească datorită bunului

mers şi conducerii preotului Suru. Ani în şir petrovicenii din întreaga lume au ajutat Biserica mamă din Petro vasâla cu spese financiare şi asta o vom face şi în viitor, dar vom ajuta şi ziarul. Îmi amintesc de mulţi bătrâni cum au fost: moş Laie Bacuie, moş Ruschii Barbu, Petrică Ierina, Petrică Glanda (a lu Iula), Trifu Vigăr şi Ghiţă al Bătrân, Ion Penţa poreclit popa Ion, bunicul moş Pătru Bălu, care de mic mă ducea la Sfânta Biserică să fiu îmbrăcat giac. Îmi amintesc de Păun Draxin, Georgiţă Ciuroni (ceacea), care pe atunci, anii 1956­57 au spus Apostolul în Sfânta Biserică. Cei care au scos revista din Biserică, eu cred, că nu ştiu nici ”Tatăl Nostru” nici ”Crezul”. Noi petrovicenii, care sun tem departe de casă, dorim să vă încurăjăm ca mai departe să duceţi revista ”FAMILIA”. Să aveţi succes, să colaboraţi cu noul preot Savu (din păcate nu­l cunosc).

Rugăm pe toţi sătenii din Petro­vasâla să fie uniţi, nu cum a fost un petrovicean din Canada, care a despărţit “Banatul” din Kitchener şi Biserică. Dacă nu l­ar fi ascultat unii pe acest om, azi Biserica din Kit che­ner, datorită răposatului Maţi Ghegea, ar fi fost a petrovicenilor.

Vă dorim tuturor sătenilor sănătate şi voie bună zicându­vă Hristos a Înviat.

Din N.Y.Petru-Pipi Barbeş

şi din America şi Canada toată, toţi petrovicenii.

”Să susţineţi revista “Familia” şi să-l ajutaţi pe Traian Căta, căci revista a fost, este şi va fi cheia neamului nostru petrovicean, care va lăsa brezde adânci pe ogorul culturii şi al istoriei în viitorul apropiat dar poate şi mult timp în urma celor care au muncit şi vor munci la EA şi PENTRU EA”1)

REVISTA FAMILIA IZGONITĂ DIN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN PETROVASÂLAîmpreună cu preotul Suru din anul 1994.

Duminică 10 martie 2013 aduc la biserică şi cel de­al 3­lea număr (114­115). Ambii epitropi cu scuze de rigoare mă informează că li s­a spus de către secretarul Ionel Ocolişan-Opcianu să nu mai primească revistele şi au fost criticaţi de ce au primit şi cele două numere Familia din 3 martie.

Tocmai ajunsese şi dl. secretar Ionel Ocolişan căruia i­am cerut explicaţie şi să mă lămurească care este cauza şi a cui este hotărârea.

Doar atât mi­a dat un răspuns ­ LUMEA.O altă voce mai puternică cu mult a lui Petrică

Secheşan-Bagia a dat ordin epitropilor- Să-i dai ziarele afară, afară cu ziarele din

biserică!­ A cui este hotărârea? l­am întrebat.- Şi comitetul, şi sinodul bisericii a hotărât,

mi-a răspuns- Să scoţi ziarele afară!­ Nu vă daţi seama ce faceţi, săvârşiţi un păcat şi

cred că Pr. Suru acum se răsuceşte în mormânt când vede ce se întâmplă în biserică şi dacă era aici făcea rânduială în biserică.

Numai ce a ajuns şi dl. Ilia Căta-Vigăr l­am rugat şi pe dânsul să mă lămurească la care mi­a şoptit mai mult la ureche:

- Scoate ziarele afară!Dat fiindcă FAMILIA nu are gură nu are voce

nu poate vorbi am găsit de cuviinţă să o apăr ca redactorul ei. Ofer reviste şi parohului Ionel Savu la care îmi mulţumeşte frumos. Numeroşi credincioşi se înghesuie să le ofer revistele curioşi ca şi totdeauna. Printre cititorii revistei a apărut şi dl. Kalinić Vlada care cu regularitate ia toate numerele Familia. Mi­a

trecut prin gând că un credincios sârb vine cu drag să ia revistele FAMILIA iar câţiva credincioşi români o izgonesc din biserică.

M­am uitat în jur şi am văzut credincioşi dar nimeni nu a luat FAMILIA în apărare. Au fost şi credincioşi din Comitetul bisericii dar au tăcut. Din cele trei persoane sus amintite doar dl. secretar este în Comitetul bisericii. Ulterior găsesc de la credincioşii bisericii că nici Comitetul bisericii, nici Sinodul nu au adus nici o hotărâre referitor la revista ”FAMILIA”.

Mi­am pus nădejdea în Dumnezeu. Dumnezeu ştie ce face îmi ziceam.

În drum spre ieşire după ce am luat toate revistele de la epitropi mi s-au strecurat prin minte cuvintele Pr. Suru pe care le-a rostit la 10 ani de aniversare a revistei FAMILIA la 31 mai 2004 când împreună am înmânat diplome.

”SĂ SUSȚINEȚI REVISTA ”FAMILIA” ŞI SĂ-L AJUTAȚI PE TRAIAN CĂTA, CĂCI REVISTA A FOST, ESTE ŞI VA FI CHEIA NEAMULUI NOSTRU PETROVICEAN, CARE VA LĂSA BREZDE ADÂNCI PE OGORUL CULTURII ŞI AL ISTORIEI ÎN VIITORUL APROPIAT DAR POATE ŞI MULT TIMP ÎN URMA CELOR CARE AU MUNCIT ŞI VOR MUNCI LA EA ŞI PENTRU EA”1)

Anunţăm cititorii că revistele Familia le pot procura la redactorul ei oricând doresc ba chiar le pot fi înmânate acasă de către redactor.

1)Prăznuirea hramului ”Sfânta Treime” Rusa­liile, Familia, anul XI, iulie­septembrie 2004, NR. 5­6 (50­51), pag. 1, Petrovasâla­Vladimirovaţ

Traian Trifu Căta

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)4 FAMILIA

Părinţii Ghiţă Barbu şi Eva Barbu cu trei feciori şi trei nurori

Sus: 1. Persa Barbu, 2. Persa Barbu (Cârstoanie), 3. Ghiţă Barbu (Ghiţulan), 4. Ilia Barbu (Lică), 5. Trifu Barbu, 6. Persa Ghiloanie

Soţ i i : 2 . Persa Barbu (Cârstoanie) şi 3. Ghiţă Barbu (Ghiţulan) - sunt părinţii Lenuţei şi Anei Barbu

Soţii: 1. Persa Barbu şi 4. Ilia Barbu (Lică) sunt părinţii Stelei Militariu şi Doinei căs. Ţăran şi a lui Petrică Barbu

Soţii: 5. Trifu Barbu şi 6. Persa Ghiloanie sunt părinţii lui Traian Barbu şi Elenei căs. Manoliu

Jos: Fetiţa Doina (sora Stelei), soţii adică părinţii celor trei fii Ghiţă Barbu şi Eva Barbu, fetiţa Stela

Explicaţii mai detaliate în arborele genealogic al familiei Barbu:

Petrică Barbu este tatăl Doinei căs. Zaică (bunicul lui Petre Zaică) şi tatăl Steluţei căs. Manciu

Traian Barbu este tatăl Stelei căs. Cănănău şi soţul Lucreţiei (decedată la 12 dec. 2012 la Kitchener)

Îmbătrânim cu toţii aşa cum e firescul vieţii, dar senzaţia aceasta o simţi mai acut când te desparţi de cei dragi. Mereu avem parte de aseme­nea ireversibile despărţiri fie printre pe troviceni de acasă, fie printre pe­tro vicenii emigraţi. S­a stins din viaţă învăţătoarea Ana Barbu. Cunoscută prin altruismul ei de a ajuta şi sprijini financiar B.O.R. din Petrovasâla, revista FAMILIA, manifestări cultu­rale, persoane şi rude din Petrovasâla şi nu numai. Ajungând în Canada împreună cu sora sa Elena strâns au

ULTIMUL RĂMAS

BUN!S­a născut în pusta din BanatPetrovasâla, al ei sat drag.Dar nici când nu a uitatVatra dă unde a plecat.A plecat ca noi toţiiPrin străinătate,A luat­o de la începutDar tot lucruri bune a făcut.Cu privirea ei caldă şi glasul blândCred că sunt puţini,Cei care au cunoscut­oPe învăţătoarea, rudeniaŞi cum i­am spus cu toţiiTanti Ana Barbu!Să nu fie fost apropiaţiDe acest suflet de omCare din zestrea sufletului ei bunAu ajutat şi au făcut bineLa mulţi care am cunoscut­oPână a fost în viaţă.

Fie-ţi ţărână uşoară Tanti Ana,Iar memoria neuitată.

Familia Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu)din Hamilton, Canada

Şi se duc, se duc

ANA BARBU(2 februarie 1928 - 28 martie 2013)

fost legate de Petrovasâla lor dragă şi plaiul natal.

Ana Barbu s­a născut la Petrova­sâla în familia lui George Barbu şi a lui Persa Barbu, a trecut în nefiinţă la 28 martie 2013 în Kitchener, Canada.

Familia Anei a avut patru membri: tatăl George Barbu (Ghiţulan), mama Persa­Persuica (Cârstoanie), sora mai mare Elena şi Ana.

În anul 1929 când s­au întors bu nicii lor ­ părinţii mamei din America, unde au petrecut câţiva ani a fost o bucurie mare căci s­a reîntregit fami lia. Toată familia s­a bucurat dar mai ales nepoatele Elena şi micuţa Ana de bunicii lor taica Ghiţă Crâstăi şi maica Maria pe care nu i­a văzut niciodată până atunci .În anul 1935 a început să meargă la şcoala primară. De mici Ana şi Elena mai precis pe data de 25 sept. 1931 şi­au pierdut pe tatăl George care s­a îmbolnăvit grav. Au fost mari tristeţe şi dureri în sufletele Elenei şi al Anei.

Ana termină şcoala de învăţă toa­re. Lucrează scurt timp la Guduriţa şi la Petrovasâla în perioada anilor 1955­1957. Emigrează în Canada în anul 1965, fiind de profesie învăţă­toare a deschis o grădiniţă de copii la Kitchener. Mai târziu în anul 1971 sora Elena cu soţul ei Ion Bure şi

mama Persa se alătură Anei în Cana­da. În anul 1978 se stinge din viaţă soţul Elenei iar în anul 1979 Ana şi Elena îşi pierd şi pe mama lor dragă Persa.

Ana a rămas împreună cu sora Elena dar singure, însă l­au avut alături pe unchiul Trifu care a fost sprijinul de bază.

Este de menţionat cei 40 de ani de muncă la grădiniţa particulară. Au trecut o mulţime de copii prin grădi­niţa lor. Acei copii când au devenit părinţi şi­au adus tot la aceeaşi grădiniţă copii lor. Ana n­a avut copii ei dar a ştiut să iubească şi îndră­gească pe toţi copii care au trecut pragul grădiniţei.

Ana şi cu sora sa Lenuţa ade seori au revenit la Petrovasâla lor dragă şi au fost foarte respectate şi preţuite de petroviceni. Au venit şi poposit la casa lor din Vârşeţ situată lângă spital şi care au lăsat­o în moştenire nepotului Lilu.

Ana a avut respect faţă de rudele ei: Ghiţă Topale Crâstei (Aurelia), Mircea Manoliu (Cynthia), Mihai Manoliu, Stella Cănănău, Liviu O. Cănănău (Stephanie), Liviu Cănănău Sr., Costel Bosioc, Petre Zaică (Gor­dana), Viorica Juja (Ionel), Stella Manciu (Ionel), familia Bălan, Stela Căta... precum şi alte rude, prieteni şi consăteni.

Redacţia revistei “Familia” a pier­dut o colaboratoare şi susţinătoare a revistei ”Familia”.

Traian Trifu Căta

Învăţătoarea Ana Barbu împreună cu elevii săi la şcoala din Petrovasâla (cam prin anul 1953). Generaţia născută în anul 1944, generaţia Vioricăi Avramescu-Vilimir

Ana Barbu în biserică la Petrovasâla (3 iunie 2007) şi Pr. Konstantin Suru

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119) 5FAMILIA

La Chicago la Bis. Ort. Sf. Maria pe data de 13 octombrie 2012 cu binecuvântarea preotului paroh a fost deschisă cea de­a III­a ediţie a Festivalului Balcanic Ortodox de Folclor.

Începutul acestei manifestări prestigioase a fost sâmbătă dimineaţa la ora 9 când s­a servit un dejun tipic românesc şi cu o ţuică fiartă. Tot dimineaţa au început competiţiile la tenis de masă şi la şah.

Anul acesta au participat la competiţii (60 la tenis de masă şi 30 la şah) numeroşi participanţi.

Festivalul de Folclor s­a ţinut sâmbătă seara la orele 19.00 şi iată şirul de

FESTIVALUL ORTODOX BALCANIC DE FOLCLOREdiţia a III-a

participanţi: “Românaşul” de la Biserica Sf. Maria, apoi “Mioriţa” formaţia de dansuri de la Bis. Naşterea Domnului, formaţia de dansuri sârbeşti “Oplenac”, formaţia de dansuri ale macedonenilor “Balkanski igri”, formaţia bulgarilor “Horo”, formaţia grecilor “Ella”, precum şi formaţia “Veselo selo” ale sârbilor ­ Banaćani.

Fiecare formaţie de dansuri a primit menţiuni pentru participare şi premii cu invitaţia ca şi la anul să participe la cea de­a IV­a ediţie a Festivalului Balcanic Ortodox de Folclor.

Ioniţă Chişărău din Chicago

Formaţia de dansuri “Românaşul”, seniori Formaţia de dansuri “Românaşul” juniori

Formaţia de dansuri “Românaşul” cea de-a II-a formaţie de tineri Formaţia de dansuri “Românaşul” cei mai mici copii

Formaţia de dansuri “Veselo selo” - Banaćani (a sârbilor) Formaţia de dansuri “Mioriţa” de pe lângă Biserica Naşterea Domnului

Formaţia de dansuri “Balkanski igri” (a macedonenilor) Formaţia de dansuri “Horo” (a bulgarilor)

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)6 FAMILIA

În incinta şcolii “Întâi Mai” din Petrovasâla, mai precis în sala de educaţie fizică, elevii şcolii au pregătit un program cultural folcloric cu obiceiuri şi tradiţii la sărbătorile de iarnă. Cu această ocazie în calitate de oaspeţi a venit corul “Sf. Andrei” din Clopodia, România în frunte cu preot Valer Raţ. Redăm programul în ordinea care s­a derulat:

1. Elevii clasei V­1 şi VI­1 vor prezenta drama “Irozii” şi un colind (instruiţi de pr. Octavian Susa).

2. Elevele cl. AIII­2, Valentina Secheşan şi Dejana Dražić, vor recita poezia “Prima dragoste” de Djulić Vanja.

3. Elevele clasei I­2 Nataša Stanišković şi Tatjana Spasojević vor recita poezia “Anul Nou fericit” de Duško Radović.

4. Corul elevilor clasa III­3 va interpreta “Cântecul de Anul nou” de Srdjan Barić.

5. Elevii clasei a IV­2 vor recita poezia “Holy Jolly Cristmas”.6. Elevii clasei a II­3 vor dansa prin cântecul “Zvončići” în interpretarea

corului “Čarolija”7. Iar acum vom asculta “Poezia de Anul nou” în interpretarea elevilor cl. a II­2.8. Grupul de elevi cu denumirea “Nicolae Penţa” sub conducerea prof.

Traian Căta, vor prezenta obiceiuri de Crăciun specifice pentru localitatea noastră ”Iordanul”. După aceea urmează un dialog pe care l­a compus părintele Konstantin Suru despre botezătorul lui Isus în Iordan.

Pr. Valer Raţ cu grupul de fete colindătoare din Clopodia

PROGRAM CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR DE CRĂCIUN(19 decembrie 2011)

9. Elevii claselor I­1 şi IV­1 vor cânta două melodii de Crăciun.10. Elevii clasei a VII­a Ružica Cvijetić şi Milica Polovina vor recita

poezia “Položajnik” de Dobrica Erić.11. Elevii clasei a I­3 Vuković Una, Kišmarton Ivona, Kišmarton Sara şi

Savković Željko vor interpreta un recital.12. Grupul vocal al claselor superioare vor interpreta un colind englezesc

“Jingle Bells”.13. Eleva clasei a V­2, Nataša Kišmarton va recita o poezie.14. Un grup de elevi cu denumirea “Nicolae Penţa” sub conducerea prof.

Traian Căta vor prezenta obiceiuri tradiţionale “Ciuraleşa”, care se practică la Petrovasâla, iar apoi grupul vocal sub conducerea prof. Leri Mengher va interpreta un colind.

15. Elevii clasei a VI­1, Gabriel Penţa, Marina Dămian, Monica Susa şi Andriana Mităr vor recita colinde.

16. Iar acum eleva clasei a VIII­1 Graţiana Brancovici va recita poezia “Bradul” de Vasile Alecsandri.

17. Elevii clasei a V­2 şi VII­2 vor interpreta două poezii: “Božić, Božić blagi dan” şi “Gusta mi magla”.

18. Corul “Sfântul Apostol Andrei” din Clopodia, România se vor prezenta cu colinde populare sub conducerea pr. Valer Raţ.

T.T. Căta

Cu ciuraleşaSpre dreapta: Marin Căta, Cosmin Condan, Sebastian Ardelean, Andrada Penţa, Gabriel Penţa, Emanuela Jivan, Aneta Lazăr, Adriana Gherga, pe scaun Leontina Penţa, Adrian Ocolişan, Lavinel Secheşan, Cristian Jifcu

(La masă sunt gazdele care primesc ciuraleşa)

Leontina Penţa anunţă programulSpre dreapta: Emanuela Jivan, Ionela Sorgean, Adriana Gherga,

Elisabeta Secheşan, Graţiana Brancovici, Sofia Chişmarton, Gabriel Penţa

Cu IordanulElisabeta Secheşan, Graţiana Brancovici, Sofia Chişmarton,

Gabriel Penţa, Sebastian Ardelean, Cosmin Condan

Copii în portul popular petrovicean, gazdele care au primit Iordanul şi Ciuraleşa. Emanuela Jivan, Ionela Sorgean, Adriana Secheşan,

Elisabeta Secheşan, Sofia Chişmarton, Gabriel Penţa.

Cu Iordanul. Copii îmbrăcaţi în frumoasele cojoace din Petrovasâla

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119) 7FAMILIA

Gheorghina Elena Barbu Filipescu din Hamil­ton, Canada şi­a iubit nepoţii mai presus ca orice din lume. Bunica lor Elena i­a crescut cum ea a ştiut mai bine. A îngrijit şi educat şi s­a bucurat de urmaşii ei. Cu trecerea la cele veşnice s­a produs

Gheorghina Elena Barbu Filipescu

Petroviceanul nostru Mircea Pas­cu s­a stabilit în Chicago, S.U.A., din anul 2002. Printre multiplele sale ocupări şi profesii una este şi pro fe­sia de şofer. Anume Mircea conduce camioane mari şi lungi şi peste 20 metri pe drumurile Americii. Practic a condus camionul pe drumurile a 48 de state ale Americii. Nu a mers în statele Alaska şi Hawaii.

În perioada 9 martie 2007 ­ 21 decembrie 2012 Mircea a parcurs cu

Bunul nostru prieten al petrovi ce­nilor, cunoscător al istoriei localităţii noastre Clopodiei şi a Banatului, arhitect, cercetător istoric, scriitor Ioan Bugilan a realizat într­o viaţă de om o serie de proiecte arhitecturale.

A terminat studiile în Timişoara, urmărind arhitectura între anii 1947­1951, după care a funcţionat ca şi conducător arhitect la IPROTIM şi la DSAPC Timişoara.

N­a avut şansa să realizeze până în Decembrie 1989 proiecte de con­strucţii religioase. În fine, după De­cem brie 1989 şi­a văzut visul cu ochii: a proiectat şi a realizat BISE­RICA SF. NICOLAE din Zona Soa­relui din Timişoara.

În calitate de membru fondator al Asociaţiei Istoricilor din Banat a scris şi editat cartea “Religia geto­da cilor” (Editura Mirton, 2000, Timi­şoara). O altă lucrare a arhitectului Ioan Bugilan este eseul monografic

RECORDURILE PETROVICEANULUI MIRCEA PASCU ÎN S.U.A.

Mircea Pascu în clipe de odihnă, undeva pe drumurile Americii

Mircea Pascu

camionul 685230 mile adică trans­for mat în kilometri 1.102.533 km (1 mile = 1609 metri). Un alt record de şofer este că Mircea a condus neîntrerupt 23 de ore şi a parcurs distanţa Chi cago ­ Miami Florida (1400 mile = 2252 kilometri).

S­a oprit doar la staţii de motorină unde a pus motorină în rezervorul ca­mionului, şi imediat a pornit la drum. Media vitezei pe drumul parcurs este de 97,9 km/h.

Practic dacă ştim că distanţa dintre Pământ şi Lună este de 384.400 km atunci vedem că Mircea a parcurs trei distanţe până la Lună.

Facem o altă comparaţie: Dacă se ştie că distanţa Chicago ­ Petro­vasâla este aproximatic 11.000 km atunci Mircea cu ai săi 1.102.535 km ar putea veni şi întoarce la Chicago de 50 de ori.

Hai să mai facem comparaţii! Cre­deţi că Mircea a înconjurat şi călă to­rit de­a lungul Ecuatorului Pămân­tu lui de 28 de ori? Simplu este să cal cu lăm ştiind că perimetrul Pămân­tului de­a lungul Ecuatorului este de 40.055 km. Mai rar din emigranţii noştri petroviceni sau alte naţiuni să treacă 48 de state ale Americii şi parcurgă peste un milion de kilometri în 5 ani şi 9 luni. Până­n prezent din rândurile petrovicenilor emigranţi Mircea deţine recordul. Dacă cineva a parcurs 48 de state ale Americii şi spaţiul enorm de kilometri îl rugăm să ne scrie pentru a fi pus pe filele revistei FAMILIA. Până nu se anunţă un alt recorder Mircea este pe primul loc. Recorduri pot fi şi alte succese ale petrovicenilor pre cum de exemplu unii entuziaşti şi harnici la organizarea Picnicului din Canada, alţii au succese în domeniul cultural al Festivalelor la Chicago, sau

ansamblul “IZVORAŞUL” ori cel mai bogat petrovicean care a reuşit pe continentul american şi multe altele. Noi petrovicenii de fapt avem oameni departe de Petrovasâla cu care ne mândrim şi le dorim succese.

Consăteanului nostru care la volan cântă doine bănăţene şi abia aşteaptă să revină la Petrovasâla lui dragă îi zicem: Mircea îţi dorim şi un drum până la satul tău natal PE TRO­VASÂLA.

Traian Trifu Căta

Unicul arhitect din Banat preocupat de religia dacilorCLOPOCEANUL IOAN BUGILAN

Biserica “Sf. Nicolae” din Zona Soarelui, Timişoara, proiectată de Ioan Bugilan

”80 ani de la naşterea lui NICOLAE DENSUŞIANU” (Editura Helicon, Timişoara, 1990).

Căsătorit cu Lucreţia din Ursad (Bihor), verişoară primară cu acade­micianul Lazăr Dragoş. Are două fete, doi nepoţi (Mihnea şi Victor) şi un strănepot David Cassian, de la Mihnea.

Născut la 17 februarie 1931 în Timişoara, ca fiu al lui Ilie Bugilan (itendentul Muzeului Banatului) şi al Anei, casnică, originară din Clopodia. A decedat la 15 iunie şi înmormântat la 17 iunie (duminică) 2012 la Timi şoara.

Notă: Clopodia i­a fost în suflet deşi o mare parte a vieţii a trăit în Timişoara şi e chiar născut la Timişoara... Clopodia şi rădăcinile strămoşeşti îi erau în suflet şi de aceia i­am atribuit “Clopoceanul”.

Traian Trifu Căta

BUNICA ŞI NEPOŢII EI

Nepoţii Gheorghinei: Adam (cel mic) şi Matthew (cel mare) Adam şi Matthew

multă durere în sufletele nepoţilor, fiului Eddie din Hamilton, sorei Livia şi nepoatei Victoria cu familia din N.Y.

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)8 FAMILIA

TV Novi Sad, redacţia programului în limba română, dl. Lucian Marina cu echipa de filmare au filmat aproximativ o oră în casa redactorului Traian Trifu Căta un film documentar. S­a vorbit de istorie, etnografie, colecţia mai veche a revistei “FAMILIA”, a lui Iosif Vulcan din anul 1906, precum şi revista ”FAMILIA” din Petrovasâla, dealtfel surioara mai mică a revistei ”FAMILIA” a lui I. Vulcan apărută la Budapesta.

Dl. redactor a menţionat şi despre cărţile apărute la editura ”Traian Căta”, despre colecţia de calendare de perete apărute de­a lungul anilor, ilustrate cu locuri şi imagini din Petrovasâla, despre hărţi vechi din Arhivele de Stat din Viena, publicate în rev. “Familia”, legate de demografia populaţiei din Voivodina şi mai larg. S­a mai spus despre istoriatul fântânilor şi funcţionarea lor, inclusă şi schiţa fântânii precum şi harta Petro­vasâlei, desenată de ingeniosul T. Căta. Macheta fântânii proiectată de T. Căta şi construită de Mircea Pascu. A accentuat în mod deosebit despre descreşterea populaţiei române din Voivodina adică lucrarea sa ştiinţifică, ”Primul model matematic al descreşterii populaţiei române din Voivodina”.

Schema şi secţiunea axiată a unei fântâni, harta plană a localităţii Petrovasâla desenate de Traian Căta şi macheta unei fântâni proiectată de

acelaşi Traian Căta şi construită de către Mircea Pascu

Petrovasâla, la 19 februarie 2013, rev. “Familia” în pragul anului aniversar

UN FILM DOCUMENTAR DESPRE ACTIVITĂŢILE LUI TRAIAN CĂTA

Nu a uitat să menţioneze de petrovicenii plecaţi peste hotare, dar mereu cu gândul la baştină, să le mulţumească de sprijinul acordat în toţi aceşti ani grei de muncă şi de susţinerea lor morală şi financiară.

A amintit despre Picnicul petrovicenilor din Canada, care la anul viitor vor aniversa 60 de ani de la înfiinţarea picnicului.

Redactorul T. Căta, aduce profunde mulţumiri dlui L. Marina şi echipei de filmare pentru faptul că nu a uitat de rev. ”Familia”, care este în preajma ceasului aniversar. Rev. ”Familia” în anul 2014 sărbătoreşte 20 de ani de apariţie, tip serie nouă, s­au 104 ani de la fondarea ei.

Acest film documentar a fost difuzat o parte în luna august, a doua parte în luna octombrie, la canalul TV Novi Sad 2, programul ”Bună seara Voivodina”. Redacţia ”Familia” posedă câteva DVD­uri a acestei filmări.

Îi doresc dlui redactor puteri mari de a crea mai departe această minunată revistă, noi idei şi forţe în a mânui cu dibăcie condeiul.

LA MULŢI ANI revistei şi tuturor colabo­ratorilor care o susţin.

Mariana Chiriac-Căta

În faţa picturii ”Venirea strămoşilor din Jamu Mare şi Clopodia” ulei pe pânză de pictorul

Alexandru Pascu şi macheta bisericii construită de Mircea Pascu

Echipa de la TV Novi Sad în frunte cu Lucian Marina în casa redactorului Traian Căta

Monografii editate la editura ”Traian Căta” Redactorul Traian Căta cu colecţia revistei FAMILIA lui Iosif Vulcan (anul 1906) şi colecţia revistei FAMILIA din Petrovasâla

Numeroase calendare de perete, ilustrate jubiliare şi cărţi editate la editura ”Traian Căta”

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119) 9FAMILIA

VORBEŞCIE LUMEA DĂ MINIE

Vorbieşcie lumea dă minieCie tot fac dă o duc binie.Dumnezeu al bun m­a dat,Ca să nu li­e fac pe plac.

Nu le fac pe plac nicicumD'aia n­am rămas pe drum.Eu le­am spus şi m­am juratÎn ţara asta când am intrat.

C'o să lucru tot cinstâtPe stat nu l­am înceluit.Am plăcit ci­am avut da,Aici taxa în America.

Că aici americaniiCi­e lasă să­ţi faci bani,Plăcieşci taxa datorie,Dar îţi rămânie şî ţie.

Eh, de n­ar fi în lumie bani,Ar fi priecini nu duşmani.Banii n­aduc bucurie,Numai ceartă şi mânie.

Pipi Barbeş din New York

Valorosul profesor, scriitor şi isto ric Ion Cipu, cercetător ştiinţific origi nar din Banatul sârbesc din Torăc, stabilit în Făget, România, semnează acest volum referitor la Corurile româ nilor până în 1920.

Ion Cipu mereu ne aduce bucurii prin tipărirea a multor cărţi şi lasă urme adânci şi neşterse pentru pos­te ritate. La perfecţie se aprofundă în cercetările sale, compară datele şi evenimentele istorice din diferite surse şi aduce adevărurile din trecut. Aproape că nu lasă nimic nedesco­perit prin colosala sa muncă cu pre­cizie de inginer, iubitor de istorie şi literatură.

Cartea a apărut la Editura (ICRV) Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin şi Editura Euro stampa Timişoara 2012.

Autorul din cercetările sale scria în volum despre: Corurile de copii, coruri de tineret, coruri de adulţi... Aparte pune accentul pe corurile din localităţile noastre bănăţene şi anu me corurile din: Alibunar, Biserica Albă, Coştei, Cuvin, Deliblata, Dobri ţa,

Noutăţi editoriale

CORURILE ROMÂNILOR DIN BANATUL SÂRBESC PÂNĂ ÎN 1920

Din câte am auzit de la unii petroviceni după plecarea fostului director Sima Condan de la Căminul Cultural multe s­au schimbat. Atunci la Cămin când Sima a fost Director, mulţi dintre noi ne­am petrecut timpul acolo. Am fost prezenţi la manifestări culturale, împreună cu formaţiile de dansuri populare iar mai târziu cu orchestra “Tinereţea” condusă de maestrul acordeonist Petru Avramescu Vilimir sau Niţă al mare Mileva. Acel Sima Condan trebuie felicitat de toată activitatea sa precum şi efortul său de a fi bun organizator al vieţii culturale din Petrovasâla. A reuşit să formeze formaţii de dansuri populare şi orchestră de muzică populară pe lângă Căminul Cultural.

După plecarea lui Sima de la Căminul Cultural au venit alţi conducători numiţi directori care au lăsat să decadă cu încetul activităţile culturale.

Este cunoscut că noi cei din străinătate am făcut colecte de dolari pentru cumpărarea echipamentului instrumentelor de fanfară (enpsfaiere) şi cele necesare. Ne amintim că familia Susa din Chicago a donat 600 de dolari americani. Ne întrebăm unde sunt acele obiecte care au aparţinut Căminului

Vineri 1 Martie 2013 în Sala mare a Căminului Vânătorilor, Asociaţia Femeilor “Mâini harnice bănăţene” din Petrovasâla a organizat sărbătoarea sosirii primăverii ”Mărţişorul”. Tradiţionalul 1 Martie românii l­au moştenit de la romani atunci când anul a avut 10 luni. 1 Martie a fost prima zi de Anul Nou iar soţii au dat soţiilor lor cadouri şi mărţişoare.

Inaugurând festivitatea dedicată Mărţişorului Minerva Ghilezan a menţionat: ”Astăzi ne­am adunat ca să ne amintim de timpurile când am făcut mărţişoare în copilăria noastră. Acum dorim ca şi copii noştri să facă mărţişoare şi să se bucure de ele şi să le ofere celor dragi”. Oaspeţii au fost salutaţi şi din partea Ilenei Bălu vicepreşedinta Asociaţiei Femeilor “Mâini harnice bănăţene”şi care a citit un text referitor la tradiţia mărţişorului la români. Cuvinte de sprijin au fost rostite de către Dragana Komatina locţitoarea preşedintelui Comunei Alibunar şi Ionel Bălu, primarul Petrovasâlei.

Doloave, Ecica, Glogoni, Grebe­naţ, Iablanca, Iancaid, Jamu Mic, Marcovăţ, Mărghita Mare, Mesici, Mramorac, Nicolinţu Mare, Omoliţa, Oreşaţ, Râtişor, Satu Nou, Sălciţa, Sărcia Română, Sân­Mihai, Seleuş, Srediştea Mică, Straja, Toracu Mare, Toracu Mic, Uzdin, Vârşeţ, Vlaico­văţ, Voivodinţ.

Ion Cipu foarte precis redă nu me­le întemeietorilor de cor, profesiunea, felul corurilor după numărul vocilor, denumirea corurilor, numărul mem­bri lor corului, locul unde s­au orga­nizat concertele, deplasările corurilor, creaţia corală religioasă, creaţia cora­lă laică, muzica vocală, muzica de teatru, muzica instrumentală, cre aţia muzicală locală, creaţia drama tică, jocuri (dansuri).

În anexe găsim creaţii muzicale (autori, compoziţii, localităţi), creaţii dramatice...

Recomandăm cititorilor noştri şi tuturora acest volum extrem de valoros cu indice de locuri, indice de nume...

Traian Trifu Căta

FESTIVITATE DEDICATĂ MĂRŢIŞORULUIA urmat decernarea menţiunilor pentru partici­

parea la manifestarea ”Mărţişorul”.Au fost prezente şi alte asociaţii precum:­ “Unikat” din B. Karlovac­ Asociaţia Femeilor “Brakos” din Alibunar­ Asociaţia Femeilor din Ulma “Uljmanke”­ Monica “Unikatni nakit” din Seleuş­ “Bunicuţele” din Uzdin­ Etno­Art” din Ovcea­ Asociaţia Femeilor din Doloave “Dolovke”­ Asociaţia Femeilor “Dobrićanke” din DobricaUnele mărţişoare au fost confecţionate de

către elevii cl VI1 şi cl. VII1 conduşi de către prof. Romanţa Glanda. Copii au avut un atelier de mărţişoare confecţionate de ei. Tot elevii şcolii au recitat poezii despre mama şi mărţişor.

Din mass­media au fost prezenţi: RTV Novi Sad, “FAMILIA” din Petrovasâla, “LIBERTATEA” din Panciova, dl. Ferenc Koso din Alibunar, “Opštinske novine Alibunar”.

Expoziţia de vestitorii primăverii şi Mărţişorul a fost pregătită de către: Sofica Erina, Reghina Glanda, Sofica Bogatu, Ana Secheşan­Bobocu, Ana Erina, Daniela Dămian, Svetlana Jifcu­Bobu, Doina Penţa, Ileana Secheşan­Bobocu, Minodora Zăria, Doina Mărgan, Speranţa Erina, Ema Pod, Ileana Bălu, Elvira Bălu, Măria Glanda Musta şi altele.

Sponsorii au fost: Secretariatul Provincial pentru Economie, Angajarea în Câmpul Muncii şi Egalitatea dintre sexe şi Adunarea Comunei Alibunar.

S­au servit un coktail, prăjituri şi grătar pentru oaspeţi.

Masa bogată cu prăjituri a fost pregătită de către: Gordana Josivljević, Speranţa Erina, Ljilja Stojisavljević, Persa Milanović, Svetlana Jifcu, Ileana Secheşan, Ema Pod.

Traian Trifu Căta

Decernarea menţiunilor pentru participare revistei FAMILIA

Elevii şcolii: Angela Mărgan, Ariana Zăria, Anabela Bucur, Cristiana Zăria, Victoria Erina, Elena Secheşan, Marina Dămian

împreună cu Minerva Ghilezan

UNDE SUNT ACTIVITĂŢILE DE PE LÂNGĂ CĂMINUL CULTURAL DIN PETROVASÂLACultural şi nu în mâinile acelora unde se găsesc azi.

Nu am uitat că tot acel Sima s­a străduit să avem transport cu tractor şi remorcă (pricoliţă) ca să putem merge să prezentăm un program cultural (serbare) la Doloave, Sân Ianăş sau Nicolinţ. Am mers prin (locuri) holde nu pe drumuri asfaltate căci nu am avut permis.

Acum ce se întâmplă cu sportul, fotbalul, ping­pong, voleiul, handbalul unde am luat locuri frun­taşe, noi altădată. Unde sunt entuziaştii şi intelec­tualii actuali să ne reprezinte satul?

Îmi amintesc cum pe vremuri ne­am întâlnit 5­6 români în colţul şcolii Ionel Almăjan, Ionel Cioară, Pipi Şciopu, Ioniţă Buna, Pătru Neagu şi Ciţu Neghină şi am alergat până la terenul de fotbal ”Frăţie şi Unitate”. Acolo împreună cu neobositul înv. Alexandru Popin, antrenor, am mai alergat de 3­4 ori în jurul terenului prin groapele de la Colonie şi apoi încă un kilometru şi jumătate înapoi în sat. Mâine zi am mers la săpat. Doresc să aveţi putere şi nu vă lăsaţi aşa ci din tot ce aveţi faceţi ca Petro va­sâla să fie cunoscută în domeniul sportului.

Cu stimă Pipi Barbeş

Nepotul Alexandru cu bunicul Petru Barbeş-Pipi.

Clipe de la terminarea liceului a nepotului drag

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)10 FAMILIA

18 decembrie 2012, Nollamara, Perth, AustraliaDomnule Traian,De sfintele sărbători ale naşterii Domnului şi

Anului Nou vă dorim numai bine şi sănătate Dvs şi familiei. Mii de scuze că nu v­am mai scris şi am rămas datoare cu o sumă de bani pe care de fapt, eu i­am trimis la Melbourne, la D­l Secheşan, dar la poştă nu i­au dat necorespunzând numele cu cel din paşaport şi mi i­a restituit mie. Răspunde­mi dacă pot undeva să vă trimit.

La mulţi ani în 2013! Toate cele bune Smaranda, Florin­Laur Blaga.

Notă: Smaranda Blaga este urmaşă din familia poetului Lucian Blada, pe care am cunoscut­o cu ani în urmă în România.

Iaşi, decembrie 2012Redacţiei revistei “FAMILIA” şi redactorului

Traian Căta,Sfintele sărbători ale naşterii domnului şi Noului

an, să vă găsească în pace şi linişte, alături de cei dragi şi apropiaţi ASTREI, iar luminile ASTREI, să vă călăuzească gândul şi paşii în nobila activitate pe care o depuneţi. Fie ca noul an să ne aducă mai multe lucruri, zile frumoase şi întâlnirea cu prietenii vechi şi dragi.

Răsplata pentru toată osteneala depusă în slujba Binelui­Frumosului­Adevărului, din parte­mi rămâne doar să mă rog bunului Dumnezeu să ne unească în spirit şi gând pe toţi românii.

Cu drag, Areta Moşupreşedinte ASTRA, Iaşi

La mulţi ani!

3 aprilie 2013, BistriţaPrietene CĂTA!Îţi mulţumesc pentru reviste. Întotdeauna mă

bucur când primesc această revistă. Mai mult mă bucur pentru că faceţi ceea ce trebuie. M­aş bucura şi mai mult dacă am putea face ceva mai mult pentru fraţii noştri din Valea Timocului. Ei sunt tare suprimaţi acolo. Aş fi dispus să cooperăm pe un astfel de proiect. Îţi trimit şi eu un număr recent al ”Mişcării literării” şi calendarul acţiunilor pentru anul în curs, pentru a­l aduce la cunoştinţa celor interesaţi de a participa la concursurile literare.

Cu prietenie,Al. Câţcăuan

5 aprilie 2013, FăgetDragă domnule Căta,Îmi permit să mă adresez cu această formă

”familiară”, mai intimă, pentru că ne cunoaştem de multă vreme şi ca să fiu oarecum la unison cu titlul publicaţiei, căreia i­aţi închinat mai bine de 20 de ani, cei mai frumoşi şi mai rodnici din viaţa Dvs, nu mai repet excelentele condiţii în care apare “FAMILIA” şi nici bunele mele apreciei la adresa redactorului­şef al gazetei, căci le­am exprimat cu alte ocazii.

Ar fi multe de spus despre conţinutul bogat şi variat al ultimelor patru numere (exemplare) duble pe care le­am primit şi pentru care vă mulţumesc. Mă voi opri doar asupra câtorva materiale care mi­au atins atenţia în mod deosebit.

­ Solidaritatea petrovicenilor din America de Nord şi grija pe care­o manifestă pentru păstrarea portului popular atât de bogat ornamentat şi pentru jocurile bănăţene, la fel şi solidarea lor deşi se află uneori la mari distanţe unii de alţii, aceeaşi grijă se observă şi „acasă”, la Petrovasâla;

­ Menţinerea legăturilor dintre cei plecaţi şi cei de „acasă”, precum şi a celor de „acasă” cu locurile părăsite de străbunii lor în urmă cu peste 200 de ani. De aici impresia că voi, petrovicenii parcă nu sun teţi făcuţi din acelaşi aluat ca ceilalţi bănăţeni, care sunt mai individualişti, mai puţin solidari cu alţii;

­ Mulţimea fotografiilor constituie, peste ani, o dovadă a migalei petrovicenilor care au cusut spăcelele şi poalele şi au ţesut cotrinţele şi un material extrem de valoros pentru etnologi;

­ Bănuiesc că bogata bibliotecă dăruită de d­l George Şorgean v­a fost predată cu un inventar s­au cu un astfel de act l­aţi făcut Dvs. când aţi aran jat cărţile. Vă sugerez să publicaţi o listă cu cărţile de patrimoniu, (tipărite înainte de 1830), indiferent de limba în care au apărut, ca să fie mai uşor de iden­tificat locul unde se află ele, că sunt volume de impor­tanţă naţională. De asemenea, ce enciclopedii, dicţio­nare, cărţi editate în ţări mai îndepărtate aveţi, etc;

­ Nu mai insist asupra valorii ca documente istorice pentru urmaşi a modului în care v­aţi ales preoţii, a hotărârii de a înfiinţa o filială în Serbia a Asociaţiei publiciştilor din presa rurală din Banat şi asupra altor materiale de acest gen;

­ Vă cer scuze că vă deschid o rană, care nu se vindecă niciodată, dar m­a impresionat până la lacrimi placheta „Dvs de MAMĂ”. Numai cine n­a trăit şi nu retrăieşte zilnic, de mai multe ori, tragedia când ştie că nu­l v­a mai întâlni nimeni în prag şi că găseşte uşa casei închise, numai acela nu poate aprecia cu adevărat o asemenea durere. În locul unei

Aduceri aminte de botezurile de altădatăla Petrovasâla (botezul lui Ionel Văgău)

Naşul Ghiţă Bacuie, chelneri Ghiţă Crâstăişi Petru Barbeş (Pipi Şciopu)

INFORMAŢII UTILE DIN DOMENIUL MEDICINEIStimaţi cetăţeni întrucât aveţi nevoie de un

diagnostic rapid referitor la: ultrasunet, dopler, schener şi rezonanţa magnetică le puteţi efectua fără să aşteptaţi zile sau luni întregi la spitale.

În clipe grele nu ne mai gândim cât costă dar un diagnostic rapid scapă viaţa.

Unul din centrele diagnostice este şi Dijagno­sticki Centar Zemun, str. Vrtlarska 55 Zemun.

Tel: 011/3160309; 011/3162741Mob: 063/352­601www.dc­zemun.comEste deajuns să­i contactaţi telefonic ca să

vă programaţi şi cel târziu (de exemplu de azi pe mâine) într­o zi sau câteva ore de la apelul telefonic sunteţi programat. Rezultatele filmării le obţineţi imediat. Costul rezonanţei magnetice (standard) este de 12.000 dinari iar celelalte sunt mai ieftine.

CUM SĂ AJUNGI LA SPECIALIŞTI MARI?

Una din soluţii ca să ajungi la specialişti profesori doctori de medicină este să apelaţi la clinica ANLAVE din Belgrad.

Un control medical sigur, un diagnostic bun este tocmai când sunteţi pe mâna unui profesor invitat de către cei de la clinica amintită.

Programarea se face în câteva ore.Tel: 011/2650­950; 011/227­1944Mob: 063/351­235www.anlaveclinic.rsstr. Vase Pelagića 68, Senjak, Beograd

ŞTIAŢI CĂ...La Belgrad există strada Temišvarska la

Senjak, stradă perpendiculară cu strada Vase Pelagića.

Traian Trifu Căta

SCRISORI ŞI OPINII AJUNSE LA REDACŢIE

HOŢIILE CONTINUĂ LA PETROVASÂLA

Nu ţin minte petrovicenii de atâtea furturi în Petrovasâla. Hoţii fură orice: la prăvălii, în gospodării, bunurile din casă, unelte agricole, motorină, fier vechi, bani, porumb, hrană din congelatoare, frigidere cu băutură..

Unii îşi montează camere de supraveghere, sisteme de alarmă. Mulţi din cetăţeni sunt vânători şi posedă arme dar hoţii fură şi nu au frică.

Redăm lista celor care au fost jefuiţi:1. La Ghegea Filip, strada JNA (în lunile de

iarnă 2013 hoţii au furat motorina)2. Ciţu Susa­Secina (tot în aceiaşi noapte în str.

JNA au furat 2 „baterii” din cele 4 existente de la maşina pneumatică de semănat. Tot aci hoţii au uitat un canistru de motorină furat de la Ghegea sau poate le­a fost mai atractive „bateriile” de la maşina pneumatică.

3. Ionel Rujan­Gorui (au furat plugul cu 2 brezde din curte).

4. Lenuţa Draxin (în casa din str. Ž. Zrenjanin au furat tot ce au putut din casă).

5. Nicu Jivan (hoţii au furat în jur de 5 tone de porumb în boabă din silozul din curtea proprietarului, str. V. Vlahovića).

6. Saša Jovanović (din faţa mini prăvăliei de pe lângă şoseaua principală s­a furat băutură iar apoi şi frigiderul).

7. La prăvălia de lângă casa lui Traian Barbu s­a furat salam şi ciocolată (spaţiu închiriat de către Ghiţă Barbu).

M­am înstrăinat de voiVisul a zburat din locClepsidra apuse­n mineClipele din starniu joc.

Am plecat spre­nalte ceruriAzi, o amintire sântVoi rămâneţi pentru­o vremeTrăitorii... pe pământ.

Orizontul, mă­nconjoarăCu o mantie de cerLa voi, luna mai răsareDintr­o cuşmă de oier.

Şi se­nnalţă peste câmpulCe se­ntinde liniştitLumea, îşi va scurge timpulLiniştii... spre infinit...

In memoriamEu în dimineaţa aceeaAuzii cocoşii cântândPrevesteau o dimineaţăRepetată pe pământ.

Voi... lăsaţi câte odatăPentru liniştea de visTotul şi gândiţi la mineEu cărarea mi­am închis.

Dar... atenţie se poateCa în liniştea de­apoi,Vorbele par fi doar şoapte...Când pleacă nu stau din voi!

18 aprilie 2013

Silvius Mengher, Lăţunaş, România

familii biologice, Dvs v­aţi cununat cu „FAMILIA” şi în consecinţă trebuie să vă bucuraţi că aveţi „FAMILIE” numeroasă de cititori, care aşteaptă cu nerăbdare fiecare nou număr al gazetei şi care vă preţuiesc eforturile. Continuaţi pe drumul ales, care este fără întoarcere.

Cu toată dragostea,Ion Cipu

7.04.2013, IaşiStimate domnule redactor şef,Mulţumesc mult pentru cele patru numere

ale revistei „FAMILIA” pe anul 2012. Tot odată vă exprim calde felicitări pentru înalta calitate a fiecărui număr. Deoarece 2013 reprezintă al 20­lea an de apariţie al revistei „FAMILIA”, vă urez Dvs şi colaboratorilor succes deplin în continuarea misiunii asumate.

Cu toată consideraţia,I.D. Adumitrăcesei

10 aprilie 2013, TimişoaraDragă frate şi prieten Traian Trifu Căta,Confirm primirea revistei „FAMILIA”. Am primit

toate numerele din anul 2012. Vă mulţumesc frumos pentru această excepţională revistă care transmite fidel pulsul locuitorilor şi activităţilor din Petro­vasâla. Faceţi o treabă foarte valoroasă, pe tărâmul scrisului, păstrând curată limba română şi transmi­ţând generaţiei de azi valorile trecutului, care nu trebuie să fie şterse de colbul vremii.

Vă doresc mult succes. La multe numere tipărite înainte!

Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze tot efortul şi râvna pe care o aveţi!

Cu preţuire. Pastor Pavel Memete.

18 aprilie 2013, Lăţunaş-TimişStimate domnule prof. ing. Traian Trifu Căta,Îmi cer scuze, pentru faptul că nu v­am scris o

perioadă, dar am avut probleme cu sănătatea. Gra­titudine sufletească şi condoleanţe pentru trecerea

mamei Dvs piatra de hotar a acestei vieţi cu care toţi o parcurgem pe pământ, precum şi pentru Sfinţia Sa icon. stavr. Pr. Konstantin Suru. Traiane dragă, la cei 72 de ani pe care­i voi împlini în 19 mai acest an cu voia lui Dumnezeu îţi doresc sănătate şi linişte sufletească.

De asemenea, binecuvântarea lui Dumnezeu nou lui paroh Sfinţia Sa Ionel Savu. Salutările mele tuturor sătenilor Dvs, Paşte fericit şi celor din străinătate. Nu am ştiut că aţi fost la Jamu Mare. Sunt doar 7 kilometri de la Lăţunaş până la Jam. Veneam să vă întâlnesc, dar poate cu altă ocazie. Revista FAMILIA” o dau şi altor prieteni să o citească apreciind­o în mod special. Din partea mea, pentru deosebita Dvs mamă, am compus un epitaf:

Când veniţi la mine-n zori,La amiazi, ori poate searaPeste lacrimi puneţi floriCa să-mi uşuraţi povară!

Silvius Mengher,Lăţunaş, România

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119) 11FAMILIAÎN ATENŢIA CITITORILOR NOŞTRI

Conform legii despre restituirea (întoarcerea) averilor luate şi despăgubire, de la 1 martie 2012 se pot înainta, cererile pentru întoarcerea averilor şi despăgubirilor, care au fost luate pe teritoriul Repu­blicii Serbia, după 9 martie 1945, de la persoanele fizice şi a anumitor persoane juridice, pe baza prescripţiilor despre reforma agrară, naţionalizarea, sechestrare şi a altor prescripţii de etatizare şi transmise în averi şi bunuri general populare, de stat, sociale şi cooperatiste.

Legea a intrat în vigoare pe data de 6 octombrie 2011. Anunţul public către cetăţeni a fost făcut pe data de 6 februarie 2012.

Prin avere se înţeleg averile­bunurile imobile (de exemplu terenurile agricole, silvice, clădiri).

Dreptul la restituire îl au persoanele fizice care au fost proprietarii averii luate iar în caz de deces sau declaraţie de deces, moştenitorii legali ai acestora şi aşa mai departe. Compen-zaţia acordată pe baza prescripţiilor amintite la început, care a fost dată fostului proprietar în bani sau în hârţi de valoare, nu se ia în considerare cu prilejul stabiliri dreptului de întoarcerea averii sau despăgubire.

Cererea prin care se solicită restituirea proprietăţilor/bunurilor trebuie depusă începând cu 1 martie 2012, în termen de doi ani de la publicarea anunţului de toţi foştii proprietari ai averii luate, adică moştenitorii legali ai acestora şi succesorii lor.

Cererea o pot înainta toţi moştenitorii legali împreună sau fiecare aparte.

Dreptul la înaintarea cererii îl au toţi cei amintiţi, indiferent daca au depus anunţ con-form Legii de anunţ şi evidenţiere a averii luate, valabilă din 2005.

Pe baza cererilor de restituire procedură o poartă Agenţia, ca agenţie publică competentă după domiciliu adică reşedinţa fostului proprie-tar în Republica Serbia în vremea când s-a luat averea. Agenţia e obligată să aducă hotărârea cel mai târziu în 6 luni sau în cazuri anumite în termen de 1 an de la înaintarea cererii.

Cererea se înaintează pe formularul stabilit de lege cu toate dovezile prevăzute şi detailat de scrise în lege, în original sau fotocopii confirmate.

Formularul se poate găsi pe site­ul „Agencija za vracanje oduzete imovine”. Cererile trebuie însoţite de documente care să dovedească dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat, existent la data preluării de către stat, precum şi de documente care să ateste, după caz, calitatea de moştenitor sau de succesor legal a solicitantului etc.

Cererile incomplete nu se vor lua în considerare.Pentru mai multe informaţii contactaţi­l pe

avocatul Eugen Condan la numerele de telefoane: 013/644­158; 013/642­408, mobil 063/8796­906.

Consemnat de Gh. Ş.

Societatea Literar ArtisticăKnjiževno umetničko društvoLiterar­artistic societyNr. 57; Data: 17 noiembrie 2012

ZILELE PRESEI BĂNĂŢENE - 2012Uzdin, 8 decembrie 2012I: PREMIUL „JURNALISTUL ANULUI”a) Vasile Todi (Timişoara)b) Valentin Mic (Panciova)II: PREMIUL „SILVIUS BATA MICLEA”1. Sabin Bodea (Arad)2. Iancu Murărescu (Sărcia)3. Pavel P. Filip (Torac)4. Trifu Traian Căta (Petrovasâla)5. Redaţia „Suflet Nou” (Comloşu Mare)6. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia)7. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara)8. Elena Maria Barbu (Timişoara)9. Ştefan Tomoiagă (Săcălaz)10. Gheorghe Lungu (Timişoara)11. Octavian Suciu (Panciova)12. Redacţia „Clio” (Timişoara)13. Ghiţă Blejuşcă (Săcălaz)14. Florian Copcea (Drobeta Turnu Severin)15. Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi)16. Pavel Panduru (Prigor)

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE NAŞTERE A LUI EMINESCUÎn incinta Şcolii Elementare „Întâi Mai” din

Petrovasâla la 15 ianuarie 2013 s­a aniversat ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu. Elevii Stefan Căta, Andrada Penţa, Ionela Şorgean, An dri­ana Mităr, Leontina Penţa, Marina Dămian au citit despre viaţa poetului.

Poezii au recitat: Eugen Secheşan, Dario Teofil Glanda, Monica Susa, Gabriel Penţa, Georgeta Draxin, Stefania Mităr...

Într­o atmosferă plăcută mai mulţi elevi şi cadre didactice împreună cu directorul şcolii Petru Glanda au asistat la acest eveniment.

Elevii au fost pregătiţi de către prof. Firuţa Blaj.T.T. Căta

8 MARTIE A FOST SĂRBĂTORIT LA RESTAURANTUL „GOLF” DIN SATU NOU

PETRECERE DE ZIUA FEMEIINu este o sărbătoare bisericească, dar 8 Martie ­

Ziua Femeii este sărbătorită ca un eveninent aparte în lume. E ziua fetelor, soţiilor, surorilor, bunicilor şi îndeosebi a mamelor, după cum spun copiii înşişi: „8 Martie e ziua mamei”.

Asociaţia Femeilor „Mâini harnice bănăţene” din Petrovasâla a organizat o seară de petrecere de Ziua Femeii la restaurantul „Golf” din Satu Nou, Ban. Karlovac şi din satele apropiate, erau vedete ale acelei seri. S­a dansat, s­a povestit, s­a uitat de griji, obligaţii şi nu numai... Era o seară aparte cu muzică şi multă voie bună. Multe zâmbete unite erau învelişul bunei dispoziţii.

Preşedinta Asociaţiei, Minerva Ghilezan, a salutat membrele şi oaspeţii prezenţi (în număr de cca 90 de femei), le­a mulţumit pentru prezenţă şi le­a dorit un 8 Martie fericit tuturor. Cu cuvinte alese a deschis seara de petrecere. Se organiza şi o tom bolă, după care femeile norocoase au plecat acasă cu un cadou simbolic. Trei membre ale asociaţiei au sărbătorit ziua lor de naştere şi au primit aparte câte un buchet de flori.

Încă o dată, Asociaţia mulţumeşte organelor din Comuna Alibunar pentru suportarea cheltuielilor de deplasare cu autobuzul până la Satu Nou. Această zi a fost celebrată în mod diferit în diverse părţi ale lumii, având conţinuturi variate, de la o simplă zi închinată femeii până la o sărbătoare în adevăratul sens al cuvântului. Nu în ultimul rând, aceste femei au dovedit că o organizare excelentă aduce rezultate bune.

Maria Musta

Anunţ important pentru cei departe de casă

AVEREA NOASTRĂ LA OCHII TUTURORA

Stimaţi petroviceni de pretutindeni şi bănăţeni, cititori ai revistei FAMILIA.

Vă informăm că de acum singuri vă puteţi vedea toată averea şi proprietatea pe care o aveţi fără intermediari, fără avocaţi, fără ca să veniţi la Alibunar la CADASTRU (sau altădată GRUMBUC). Mai nou pe site­ul puteţi găsi toate datele, bunurile imobile (averea, pământul şi casa) gratis la calculatorul, computerul vostru.

Mai întâi accesaţi la Google: KATASTAR NEPOKRETNOSTI-knweb javni pristup, apoi alegeţi comuna Alibunar, localitatea Vladimirovac (dacă e averea sau pământul în hotarul nostru) întrucât averea e în alt hotar accesaţi localitatea respectivă de exemplu (Kozjak, Alibunar...).

Puteţi folosi şi site­ul katastar.rgz.gov.rs/knwebPublic.

La dreapta veţi vedea 2 iconiţe, una pentru par­cele iar alta pentru case.

La parcelă selectaţi iconiţa, scrieţi numărul parcelei, introduceţi codul cerut şi vor apare datele bunurilor.

La casă accesaţi iconiţa casei şi tot apar bunurile imobile (aici introduceţi primele două litere ale străzii şi numărul casei, automat va apare strada cu denu mirea completă).

Practic în întregime vi se oferă pe ecranul computerului vostru toate datele necesare precum la grumbuc altădată sau la cadastru, actualmente şi anume:

­ Datele despre parcelă­ Locaţia unde se găseşte pământul­ Numărul listei de bunuri cu numărul parcelei­ Suprafaţa în m2 (metri pătraţi)­ Tipul de proprietate­ Numărul listei de proprietate­ Titulari de drepturi la parcelă­ Numele şi prenumele­ Adresa­ Felul de drept la avere­ Formă de proprietate­ Datorii din trecut la parcelă sau casă­ Ipotecă şi alteleNu veţi găsi, doar, numărul de identitate personal

al proprietarului.NOTA: Petrovicenii tot folosesc denumirea veche

a străzii JNA dar aici la cadastu ea nu mai figurează. În loc de JNA strada figurează strada MEDA GEORGICE (român petrovicean care a pierit în războiul din Bosnia în anii 90).

Traian Trifu Căta

SCADE NUMĂRUL ABONAŢILOR LA „LIBERTATEA”

La Petrovasâla scade numărul populaţiei române cea ce se manifestă şi la micşorarea numărului de abonaţi la săptămânalul „Libertatea”.

În anul 2001 au fost 199 de abonaţi iar în anul 2013 sunt 126 abonaţi.

SCADE NUMĂRUL ELEVILOR ROMÂNI DIN VOIVODINA

În anul şcolar 2012/2013 în şcolile elementare din Voivodina unde cursurile se desfăşoară şi în limba română au fost înscrişi în clasa I­a, total 122 de elevi şi anume:

Petrovasâla ­ 13; Nicolinţ ­13; Satu Nou ­ 12; Sân Mihai ­ 11; Uzdin ­ 10; Torac ­ 8; Grebenaţ ­ 8; Vârşeţ ­ 8; Ecica ­ 6; Coştei ­ 3; Sân Ianăş ­ 3; Straja ­ 3; Alibunar ­ 2; Doloave ­ 2; Voivodinţ ­ 2; Sălciţa ­ 2; Vlaicovăţ ­ 2; Seleuş ­ 1; Iancaid ­ 1; Iablanca ­ 1

Total ­ 122 elevi.Niciun elev nu s­a înscris la şcolile unde se predă şi în limba română la:

Sărcia, Mesici, Marcovăţ, Pârneaora şi Jamul Mic.Traian Trifu Căta

Un taraf din Petrovasâla (în urma cu vreo 6 decenii)Pe scaun Pipi bracistu, Niţă - ţambalistul lui Durăin, Ioşchiţă şi Ion Durăin

În imagine mai sunt: Petrică Anca, Parchici Milutin, Nicolae Vâlcu...

17. Traian Todoran (Novi Sad)Preşedinte: Vasile Barbu

S.L.A. „Tibiscus” Uzdin, Serbia

„ZILELE PRESEI BĂNĂŢENE”LAUREAŢII PREMIULUI „JURNALISTUL

ANULUI”1998: Gheorghe Lifa (Uzdin), Aurel Turcuş (Timi­şoara) şi Ion Filipciuc (Câmpul Moldovenesc) pen tru contribuţii eminesciene;1999: Pavel P. Filip (Torac);2000: dr. Gligor Popi (Vârşeţ);2001: Ioan Baba (Novi Sad);2002: Ioţa Bulic (Panciova) şi Ioan Gheorghe Oltean (Făget);2003: Traian Trifu Căta (Petrovasâla);2004: Gelu Ghera (Reşiţa);2005: Doru Dinu Glăvan (Reşiţa);2006: Florian Copcea (Dudaşi Cerneţi);2007: Ana Niculina Ursulescu (Novi Sad);2008: Oana Cenan­Glăvan (Reşiţa);2009: Eva Iovu (Jula, Ungaria);2010: Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia);2011: Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi);2012: Vasile Todi (Timişoara) şi Valentin Mic (Pan­ciova).

IANUARIE - APRILIE 2013 Nr. 1-2 (118-119)12 FAMILIA

In memoriam

ANA BARBUcăs. Stanoiev

(6 martie 1928 / 11 decembrie 2012)originară din Petrovasâla

decedată la New York

Cu mult dor şi jale în sufletele noastre de draga mamă, soră şi mătuşă care departe de casa părintească a trecut la cele veşnice.

A emigrat în America prin anii 60 şi apoi cu încetul şi­a dus şi surorile sale din marea

familie Barbu pe continentul american.Ai tăi dragi: Fiul Zoran Stanoiev cu familia din N.Y., fiica Gheorghina

cu familia din N.Y., sora Livia cu familia din N.Y., sora Maria cu familia din N.Y., fratele Ion Barbu cu familia din Petrovasâla, nepotul Octavian Barbu cu familia din Petrovasâla, nepoatele Lenuţa Stefanović şi Stela Barbu cu familiile din Petrovasâla, nepoata Doina cu familia din N.Y....

In memoriam

GHEORGHINA ELENA BARBU FILIPESCU

(2o noiembrie 1938 - 8 martie 2013)născută la Petrovasâladecedată la Hamilton

Cu mult dor şi jale în sufletele noastre, cu ochii plini de lacrimi de draga noastră: mamă, soţie, soră şi mătuşă care după o boală grea şi cu suferinţe a trecut în lumea umbrelor. A emigrat în Canada în anul 1966 la vârsta de 28 de ani.

Ai tăi dragi şi nemângâiaţi: Fiul Adrian cu nepoţii, soţul Vorel Filipescu din Hamilton, fratele Ion Barbu şi nora Doina din Petrovasâla, surorile Maria şi Livia cu familiile din N.Y., nepotul Octavian Barbu cu familia din Petrovasâla, nepoatele Lenuţa Stefanović şi Stela Barbu cu familiile din Petrovasâla, nepoata Doina cu familia din N.Y., nepotul Zoran cu familia din N.Y.

In memoriam

Rememorăm cei 11 ani pe data de 14 aprilie 2013 trecerea la cele veşnice a iubitei noastre

ANA - NUŢA CHIŞĂRĂU(1940 - 2002)

din Petrovasâla

Clipe de reculegere şi aduceri aminte cu dor în sufletele noastre. Ne închinăm pios la mormintele celei dragi de care mereu am fost înconjuraţi cu dragoste şi înţelepciune: soţul Pipi, fiica Mia, ginerele Ilia, nepotul Marcel, fiica Gina din N.Y., nepotul Cristian din Petrovasâla, nepoatele Minodora şi Iliana cu familiile lor din Petrovasâla.

In memoriam

Trec anii dar o mamă îşi plânge fiica la cruce. S­au scurs 7 ani de durere cu lacrimi şi dor mare în sufletul mamei neîmpăcată cu gândul că draga ei fiică plecase în lumea umbrelor.

VIOARA NICA ICA(30.07.1954. / 25.02.2006.)

din Petrovasâla

Nemângâiaţi cu mult dor: mama Lenuţa, sora Maria cu ginerele Ionel, nepoata Daniela cu soţul Marinică, nepotul Daniel cu soţia Marina,

nepoţeii Cristian, Daniel, Emanuel, Mario şi prietenii din N.Y.

In memoriam

Un pios omagiu, dor şi neştearsă amintire de la trecerea în eternitate în urmă cu un deceniu celui drag nouă

VASILIE SECHEŞAN-IVĂŞCOANE(2.06.1959 / 10.04.2003)originar din Petrovasâla

decedat în Hamilton, Canada

FAMILIASediul redacţiei publicaţiei

“Familia”Biserica Ortodoxă Românăstr. Trg Oslobodjenja 425

cod 26315 VLADIMIROVAŢTel. 013/643­160

e­mail: traianketa@hotmail.comSERBIA

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLAApare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),

Prof. ION ŞTEFAN, MARIANA CHIRIAC CĂTA, GHIŢĂ CRÂSTĂI-TOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPI-BARBEŞ (New York – SUA), Prof. ACHIM SECHEŞAN-CIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢA-CRUCIU

(Hamilton – Canada), TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada), IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞAN-BOJIC (Melbourne – Australia

Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.

Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040-(0)744-515656. Tiraj 1200 ex.

Dragă Perso, între Paşti şi între CrăciunM­am gândit şi aş vrea să­ţi spun.

Că vine al şaptelea anDe când eu nu te mai am.

Nu te mai am ca soţieNici copii, mama vieAi plecat, ne­ai părăsitŞi­napoi n­ai mai venit.

Vreau să­ţi spun c­am încercatSă trăiesc, dar neînsuratDoar să am pe lângă miniePe cineva ca şi cinie.

Dar cam repede am văzut

In memoriam

N­a fost binie ce­am făcutCăci mamă la ai mei copiiNime ca cinie n­o fi.

Doar ar vrea să porânceascăŞi să fie gazdă­n casăŞi am zis că nu se poacieTu ai muncit şi zi şi noapcie.

Chinul tău să­l dobângiascăŞi ar vrea să­i nimiceascăLas­să şadă la casa lorCă fără ele, eu nu mor.

Şi n­o să trăiesc cât pământul,Voi muri când vine rândul.

Pipi Barbeş din N.Y.

SOŢIEI MELE PERSA

Dragă Vaso, al meu frateAi murit de mine departeDe mine şi a mea familieTe vom dori pe vecie.Dragă nepotul meuDe tine mi­e tare jălŞi mie şi la verişoara tacu întreaga familie a sacare mult s­a bucuratîn Canada când ai venit,să aibă pe cineva aproapecă ea n­are nici noră nici frate.Te jăleşte şi dada taea şi verişoara Mariana.Mult s­au mai tânguit

după tine când ai murit.În Canada te­ai stabilitviaţa ţi­ai împlinit,greu te­ai mai îmbolnăvitleac doctorii nu ţi­au găsit.Au ursâtă afurisităcu Vasa ai fost necăjită,tinerel dintre noi l­ai luatde boală grea n­a mai scăpat.Ni­e dor, Vaso, la toţi de tinete vom plânge pe vecie,că 10 ani se împlinescde când tu ne putrezeşti.Fie­ţi ţărână uşoară.

Ai tăi dragi care te poartă în duflet şi inimă: fratele tău Ioniţă Ivăşcoane cu familia întreagă Secheşan, nora Lenuţa, nepoata Adriana cu Daniel, nepoatele Corina şi Stefania, mătuşa Persuica din Hamilton, verişoara Lepa cu familia din Canada, ginerele Milă, nepoţii Maicl, Cristina şi Pider din Hamilton, mătuşa Veronica şi verişoara Mariana din Detroit, S.U.A.