MINTEAO cdl5torie spre centrulfiinlei umane

DANIEL I, SIEGEL

Traducere din limba englezi deIUSTINA COJOCARU

ffi-ffi**20lB

Cuprins

Mullumiri

Capitolul IBunvenit! .......13

Capitolul2Ceestemintea? ........40

Capitolul3

Cum funcfioneazi mintea, in confort gi disconfort? . . . . .. . . . . . . .7g

Capitolul4Este realitatea subiectivi a mintii realil?. . . . . 119

Capitolul5Cine suntem?. .. . . ....L45

Capitolul6Unde se afli mintea? . . . 168

Capitolul T

Laceebunimintea?..... ....212

Capitolul S

CAndacfioneazimintea?..... ......238

Capitolul9Un continuum ce conecteazi congtiinfa, cognilia gi comunitatea? . . . . . .285

Capitolul l0Umanitatea- putemfi giunagialta? .......329

Referinlebibliografice .......,361

Mintea

nali,ln calitate de director al Mind-ln toate aspectele mindful - Caroliner inspirafie, sprijin qi invi{are. Viafari ea Le mulfumesc tuturor, pentrurntrul fiin1ei umane.

Capitolull

Bun venit!

Salut!

Un simplu mesaj pe care eu vi-l transmit.Dar cine este cel care infelege ci v-am intimpinat cu un ,,salut"?

$i cum infelege{i acest lucru?

$i ce inseamnl, de fapt, si in,telegi?

in aceasti carte, vom explora nafura intrebirilor ,cine', ocum', ,ce*,

,,de ce", ,,unde" gi ,,cind" ale minfii umane, ale minfii voastre, ale sinelui

vostru - experienfa voastri prin care in{elegefi ci vi intimpin cu un salut.

Sunt persoane care folosesc cuvdnful ,,minte* ln sensul de cognifie gi logici,de gindire gi ra{ionament, punAnd mintea in contrapondere cu inima sau

mintea in opozilie cu o emo{ie. Nu aceasta este setnnifica{ia largi a tefme-

nului pe care eu il folosesc aici sau ln alte scrieri ale mele. Pfin ,,minte" eu

infeleg tot ceea ce are legituri cu experienfa noastri subiectivi prin care ne

simfim lnsuflefili, tncepind de la emofii 9i pdni la ginduri; de la opiniilerafionale,la imersirile senzoriale interioare (simfite lnaintea exprimerii princuvinte sau ascunse ln spatele lor) Ei apoi pini la conexiunile pe care le sta-

bilim cu a$i oameni gi cu planeta noastre. Iar mintea se referi, de asemenea,

la conqtiinfa noastri - experienfa pe care o avem de a fi conStienfi de acest

sentiment al existen{ei pe carell resim{im, experienfa de a cunoaqte prin con-qtientizare.

Mintea este esenta naturii noastre fundamentale, cel mai profund senti-

rnent al nostru de a fi ln viafi, aici, chiar.acum, ln acest moment.

$i totugi, dincolo de congtiin{i gi de cunoagterea sa prin congtientizarea

sentimentului nostru subiectiv de a fi vii, mintea poate, de asemenea" si includiun proces mai vast, care ne conecteazi unul cu celilalt gi cu lumea noastri.Acest proces important este o fafeti a minfii ce poate fi greu de evaluat; dar,

cu toate acestea, e un aspect esen{ial alvie{ilor noastre, pe care ilvom exploraln profunzime in cilitoria care ne agteapti in continuare

t4 Mintea

Degi e posibil si nu putem cuantifica in cifre aceste fafete ale minlii noastresituate in centrul experienlei de a fi aici, in viafl, acest fenomen existenlialsubiectiv resimfit in interiorul fiinlei noastre, precum qi modurile in care putemsimfi conexiunile noastre unul cu celdlalt gi cu lumea din jur reprezinti feno-mene subiective reale. Aceste falete non-cuantificabile ale realitigii viefii aumai multe nume. Unii le reunesc sub conceptul de esenll umani. Alfii ii spuncentrul fiinfei, suflet, spirit sau adevirata naturd umani.

Eu ii spun, pur gi simplu, ,,minte".Este ,,mintea" doar un sinonim pentru cuvAntul ,,subiectivitate" - adicd.

pentru percepfia emofiilor gi gdndurilor, amintirilor gi visurilor noastre, pentruconqtientizarea interioari gi interconectarea noastri? Daci, in acelagi timp,mintea se referi gi la modul nostru de a fi congtienli de acest sentiment internal existen{ei triite clipi de clipi, atunci mintea ar putea si cuprindi in plusexperien{a numiti conqtiinfd, modul nostru de a fi congtienfi, de a inlelege ce

sunt aceste aspecte ale vielii noastre subiective, pe misuri ce ele se manifesti.Prin urmare, definiti pe scurt, ,,mintea" este un termen care include con-gtiinla gi modul in care suntem congtienfi de experienla noastri perceputi,de existenfa noastri subiectivi.

Dar mai este ceva ce se petrece dincolo de congtientizarc, intitulat deobicei tot ,,minte". E vorba de procesele noastre mentale non-congtiente -gdnduri, amintiri, emofii, credinfe, speranfe, visuri, doruri, atitudini gi intenfii.Uneori, suntem congtienfi de toate acestea, iar alteori, nu. Chiar daci nusuntem congtien{i (probabil, asta se intAmpld de cele mai multe ori), aceste

activitili mentale care au loc frri a fi constienfi de ele sunt reale qi ne influen-feazi comportamentele. Ele pot fi in{elese ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-namentului nostru, asemenea unui proces care permite ,,informatiilor" sicircule qi si se transforme. Iar fbri congtiinfi, poate ci aceste fluxuri de infor-ma{ii nu ar ttezi emofii subiective, avind in vedere ci ele nu sunt un aspect alexperienfei congtiente. Agadar, putem observa ci., dincolo de congtiinli gi decongtientizarea experienfei subiective, termenul ,,minte" se referi, de ase-menea, la procesul esenlial al analizirii informafiilor, care nu depinde deconstientizare.

Dar ce inseamni, in realitate, mintea ca procesor de informalii? Ce esteinforma{ia? Daci informa}ia determind modul in care luim decizii qi inifiemun comportament, cum ne ajuti mintea, congtienti sau nu, si facem alegerideliberate in legituri acliunile noastre? Avem liber arbitru? Dac6 termenul,,minte" include aspecte ce se referi la subiectivitate, constiintd gi procesareainformafiilor, inclusiv rezolvarea problemelor gi controlul comportamental,atunci ce anume compune esenta ,,minfii"? Ce este acest continut numit

Bun venit!

,,minte", care e o parte aspectruqi sfirgind cu controlul?

Odatd cu aceste descrieri c

experienfa subiectivi, proc€sir(in moduri cu care, poate, sunte

gAndirea gi emofiile, rationamergi comportamentul) - ce anum

activiti{i mentale binecunoscu

lucruri, de la senzalii qi sentim

sunt toate acestea incluse sub ut

c5: este mintea?

,,Mintea" este un termen, iarca substantiv sau verb. in calita

obiect, ceva stabil sau ceva ce

voastre, ceva ce definefi. Aveli c

tuit acest confinut al minfii cr

mintea este un proces dinamic,activitate, manifestindu- se princalitate de verb este intr-adevidinamic", aceasti activitate a viaceasti minte, fi.e ea verb, fie sul

Uneori, aazim despre o desc

mafii" (Gazzaniga, 2004). Acez

care noi dispunem de reprezent

formdm, ne amintim intAmpliamintirilor gi trecem de la perct

portamentul. Fiecare dintre ace

aspect al procesirii informaliiloduri - in calitate de om de gtiir

mintea de mai bine de 35 de ar

aceste descrieri ale minfii, degi o

esenta minfii, dincolo de inqiruirrregistru larg de cdmpuri de strclinici gi educalie pini la cercel

ln calitate de specialist in s,

m-am intrebat cum ne-ar pute

a unei definilii de lucru pentrr

,,de lucru" inseamni ci am putepentru a corespunde datelor gi e

Mintea

ts-m -ate 31g mrr]uf noastfe

Ft. r-E- rffumEn cxrsren[rar

tFF,lrc&niur reprezmta rbno-ffiirfo ak re-airritir vlegu au

ryd de ese4e umani. Allii ii spunr nafuri umani.

ru cuvdntul ,,subiectivitate" - adicdmintirilor qi visurilor noastre, pentruarea noastri.? Daci, in acelagi timp,icongtien{i de acest sentiment internmintea ar putea si cuprindi in plusfru de a fi congtienli, de a inlelege ce:ctive, pe misuri ce ele se manifesti.'este un termen care include con-rfi de experienfa noastri perceputi,

colo de congtientizare, intitulat dernoastre mentale non-congtiente -{e visuri, doruri, atitudini gi intenfii.stea, iar alteori, nu. Chiar daci numpli de cele mai multe ori), acestetrienli de ele sunt reale qi ne influen-e ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-;es care permite ,,informatiilor" sin!i, poate cd aceste fluxuri de infor-in vedere ci ele nu sunt un aspect alserva ci, dincolo de congtiinli gi de:rmenul ,,minte" se referi, de ase-informafiilor, care nu depinde de

ca procesor de informafii? Ce esterodul in care luim deciziigi iniliemconqtienti sau nu, si facem alegeritvem liber arbitru? Daci termenulriectivitate, congtiinfd qi procesarearelor gi controlul comportamental,

[i'? Ce este acest confinut numit

Bun venit!

,,minte", care e o parte a spectrului de procese mentale - incepdnd cu simfireagi sfrrqind cu controlul?

odati cu aceste descrieri comune ale min{ii - care includ congtiinfa,experienfa subiectivi, procesarea informafiilor qi cum se manifesti acestea(in moduri cu care, poate, sunteli familiarizafi, inclusivmemoria gi percepfia,gandirea gi emofiile, ralionamentul gi credinfele, procesul de luare a deciziilorqi comportamentul) - ce anume putem spune ci leagi laolalti toate acesteactivitifi mentale binecunoscute? Daci mintea este sursa tuturor acestorlucruri, de la senzafii gi sentimente pani la ganduri gi acfiuni, atunci de cesunt toate acestea incluse sub umbrela termenului ,,minte"? ce putem spuneci este mintea?

,,Mintea" este un termen, iar mintea ca entitate sau proces poate fi inleleasica substantiv sau verb. in calitate de substantiv, mintea are sensul de a fi unobiect, ceva stabil sau ceva ce ar trebui si fili capabili si {inefi in mdinilevoastre, ceva ce define{i. Avefi o minte gi ea vi aparfine. Dar din ce este alci-tuit acest confinut al min{ii cu valoare de substantiv? ln calitate de verb,mintea este un proces dinamic, continuu emergent. Mintea este in continuiactivitate, manifestindu-se printr-o neincetati schimbare. Iar dacd mintea incalitate de verb este intr-adevir un proces, atunci ce este acest ,,confinutdinamic", aceasti activitate a viefii noastre mentale? La ce se referi, de fapt,aceasti minte, fie ea verb, fie substantiv?

Uneori, aszim despre o descriere a minfii ca fiind un ,,procesor de infor-mafii" (Gazzaniga, 2004). AceastiL accep{iune indici, in general, modul incare noi dispunem de reprezentiri ale unor idei sau lucruri, iar apoi le trans-formim, ne amintim intimpldri prin decodificarea, stocarea gi selectareaamintirilor qi trecem de la perceplie la rafionament pentru a interpreta com-portamentul. Fiecare dintre aceste forme de activitate a minlii reprezinti unaspect al procesirii informaliilor prin intermediul minfii. ce m-a pus pe gtn-duri - in calitate de om de gtiin!6, cadru didactic qi medic care lucreazi. cumintea de mai bine de 35 de ani deja - este felul comun in care se prezintiaceste descrieri ale minfii, degi o defini{ie exactl a min}ii (o viziune clari despreesenfa min{ii, dincolo de ingiruirea unei liste de funclii ale sale) lipsegte dintr-unregistru larg de cdmpuri de studiu care opereazi cu mintea, de la practicaclinici gi educafie pdni la cercetarea gtiinfificl gi filosofie.

ln calitate de specialist in sinitate mintali (psihiatru gi psihoterapeut),m-am intrebat cum ne-ar putea limita eficien{a de clinicieni aceasti lipsia unei definifii de lucru pentru ce-ar putea fi mintea, de fapt. o definifie

',de lucru" inseamni cd am putea si operim cu ea qi si o schimbim dupi caz,

pentru a corespunde datelor qi experienfei noastre personale. o ,,definitie.. ar

15

16 Mintea

insemna ci am putea si formulim in mod clar ce inseamni esenta minfii.Destul de des auzim cuvantul ,,minte'i cu toate ci rar observim c6 ii lipseqteo definifie formulati ln mod limpede. in lipsa unei definifii de luou a minfiiin domeniile profesionale gtiinfific, educalional qi clinic, dar gi in lipsa uneiain existenfele noastre personale gi de familie, pare c6 lipsegte ceva (cel pulinin propria mea minte) din modul nostru de inlelegere gi din conversafiilenoastre despre minte.

Avand la dispozilie doar descrieri qi neexistdnd nicio incercare de a ela-bora cel pulin o definifie de lucru pentru ceea ce este mintea, am putea micarsi definim ce este o minte slnitoasi?

Daci vom rimane la nivelul descrierii - la afirmalia ci mintea este for-mati din gdnduri, sentimente gi amintiri, din congtiin{i qi experienfr subiec-tivi - vi propun si vedem unde ne duce acest demers. De exemplu, dac6reflectafi pentru o clipi la gandurile voastre, atunci din ce este compusigindirea voastri? Ce este un gdnd? Afi putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu cigindesc, cdnd simt ci imi vin in minte cuvinte". $i atunci, v-ag intreba: Ceinseamni cand spui ,qtiu' qi ,,simt cuvinte"? Daci acestea sunt procese (adiciun aspect dinamic, activ, al procesirii informafiilor), atunci ce inseamni,,procesat"? Afi putea rispunde: ,,Ei bine, gtim ci este vorba, de fapt, despreactivitatea creierului". $i s-ar putea si fi1i surpringi si constatali ci nimeni nugtie (presupunind ci aceasti perspectivi asupra creierului este, intr-adevir,corecti) cum ia naqtere experienfa subiectivi a propriului vostru mod de gan-dire, din neuronii localizali in refeaua din capul vostru. unele procese atAt defamiliare gi esenfiale, precum gdndul sau gandirea, rimdn deocamdati preapu{in inlelese de noi - de fapt, de minfile noastre.

cand ne gandim la minte ca la un proces cu funcfia de verb, emergent, indesftgurare (non-existent sau, cel pufin, nu doar existent, adici nu ca un lucrucu valoare de substantiv, de entitate statici, imobil[), atunci, probabil, ne apro-piem mai mult de infelegerea semnificafiei gandurilor gi, de fapt, de ceea ce arputea si semnifice mintea. Este ceea ce inlelegem cand descriem mintea cafiind un procesor de informa{ii, un proces cu funclia de verb. Dar, in oricecaz,fie ci luim mintea-ca-substantiv, care se referi la procesor, fie mintea-ca-verb, care face referire laprocesare, noi tot nu suntem clarifica{i cu privire lace implici aceasti transformare a informa{iilor. Daci am putea da o definiliea min{ii dincolo de aceste aspecte descriptive importante gi exacte folosite ingeneral, probabil ci ne-am afla lntr-o pozifie mai buni pentru a limuri nudoar ceea ce este mintea, ci gi ce ar putea s6 insemne, din punct de vederemental, starea de bine.

Bun venit!

Acestea au fost intrebirile caldecenii. M-am gnndit intens la emea, mi-au influenlat procesaredesene gi mi-au modelat felul ,

familia, profesorii, studenfii, colelcit de obsedat am fost de aceste irsinitate mintali. Iar acum, Etili g

infelegeli gi voi ci incercarea de a

proces captivant in sine, ci, in acelperspective utile, care ne pot ofero minte mai puternici, mai rezili

Aceasti carte iqi propune sidefini mintea, dincolo de descritvom face acest lucru, ne vom gisrlegebaza qtiinlifici a modului intoase intr-un mod cdt mai eficien

Mintea este cr

Acest interes manifestat fali d,

lele umane din vremuri imemoriidate despre gdndurile noastre. Daaflafi care ar putea fi semnificafiade ani, filosofii qi liderii religiogi,cu tot felul de descrieri ale viefiicurioasi sd se cunoasci pe sine.ne-am numit propria noastri sprgtiu ci gtiu.

Dar ce gtim? $i cum gtim acesltale subiective prin reflecfie gi pqtiinfifice pentru a explora natura I

despre minte folosindu-ne min{iltin ultimele cAteva secole gi aju

ric al naturii realitigii (activitateigi-a propus ln mod sistematic siBarrett gi Smith, 2010; Erneling $icontinuare, nici micar diverselenatura min{ii nu au stabilit o defirmai multe descrieri ale activitdfilorcep!ia), dar niciun fel de definiti

Mintea

nod clar ce inseamni esen{a minfii.u toate ci rar observim ci ii lipsegte

iipsa unei definifii de lucru a minliialional gi clinic, dar qi in lipsa uneianilie, pare ci lipsegte ceva (cel pulinru de inqelegere gi din conversa{iile

neexistind nicio incercare de a ela-

ceea ce este mintea, am putea micar

ii - la afirmalia c[ mintea este for-

, din conqtiinfi gi experienli subiec-

ce acest demers. De exemplu, dacif,astre, atunci din ce este compusiputea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu cicuvinte". $i atunci, v-aq intreba: Ce

e"? Daci acestea sunt procese (adiciinformaliilor), atunci ce inseamni:, stim ci este vorba, de fapt, despre

surpringi si constatali ci nimeni nui asupra creierului este, intr-adevir,tivi a propriului vostru mod de gdn-

r capul vostru. Unele procese atdt de

r gAndirea, rimdn deocamdati prea: noastre.

|ces cu funclia de verb, emergent, inu doar existent, adici nu ca un lucrul, imobile), atunci, probabil, ne apro-:i gAndurilor gi, de fapt, de ceea ce arin(elegem cind descriem mintea ca

:es cu func{ia de verb. Dar, in orice: se referi la procesor, fie mintea-ca-ct nu suntem clarificali cu privire laafiilor. Daci am putea da o definifiertive importante gi exacte folosite inrzilie mai buni pentru a ldmuri nu:a si insemne, din punct de vedere

Bun venit!

Acestea au fost intrebirile care mi-au preocupat mintea in ultimele patrudecenii. M-am gdndit intens la ele, au ocupat un loc important in congtiinfamea, mi-au influen{at procesarea non-congtienti a informafiilor in vise qidesene gi mi-au modelat felul in care eu relalionez cu ceilalli. prietenii,familia, profesorii, studenfi, colegii gi pacienfii, tofi gtiu din proprie experienficAt de obsedat am fost de aceste intrebdri fundamentale care privesc mintea gisinitate mintal6. Iar acum, gti(i gi voi. Dat la fel ca ei, probabil, vefi ajunge siinlelegeli gi voi cd incercarea de a rdspunde la aceste intrebiri nu este doar unproces captivant in sine, ci, in acelagi timp, el se finalizeazi cu dobdndirea unorperspective utile, care ne pot oferi noi moduri de a trii bine gi de a ne formao minte mai puternici, mai rezilienti.

Aceastd carte iqi propune si fie o cilitorie in care am pornit pentru adefini mintea, dincolo de descrierile comune care i se atribuie. $i, odati cevom face acest lucru, ne vom gisi intr-o pozilie mai autorizati pentru a infe-legebaza gtiinfifici a modului in care am putea si ne dezvoltim minli sini-toase intr-un mod cit mai eficient.

Mintea este curioasd sd se cunoasci

Acest interes manifestat fafi de gisirea unei definifii a minfii a insofit fiin-lele umane din vremuri imemoriale, de cind istoria a inceput sd consemnezedate despre gindurile noastre. Daci gi voi, la randul vostru, suntefi curioqi siaflafi care ar putea fi semnificalia minlii, ei bine, nu sunte{i singurii. De miide ani, filosofii gi liderii religiogi, poefii gi povestitorii qi-au chinuit minfilecu tot felul de descrieri ale viefii noastre mentale. Mintea pare si fie foartecurioasi si se cunoasci pe sine. Probabil, acesta este motivul pentru carene-am numit propria noastri specie homo sapiens sapiensi cei care qtiu - gigtiu ci qtiu.

Dar ce gtim? $i cum gtim acest lucru? Putem explora vie{ile noastre men-tale subiective prin refleclie gi practici meditative gi putem demara studiiqtiinlifice pentru a explora natura min{ii umane. Dar ce putem gti, intr-adevir,despre minte folosindu-ne minfile?

in ultimele citeva secole gi ajungand pini in zilele noastre, studiul empi-ric al naturii realitefi (activitatea noastri mentali umani, numiti gtiinln)gi-a propus in mod sistematic si studieze caracteristicile minlii (Mesquita,Barrett qi smith, 2010; Erneling qi |ohnson, 2005). Dar, aqa cum vom vedea incontinuare, nici micar diversele discipline qtiinlifice interesate si studiezenatura minfii nu au stabilit o definilie comuni pentru ce este mintea. Existimai multe descrieri ale activitililor mentale (inclusivemofia, memoria qi per-cep!ia), dar niciun fel de definifii. ciudat, v-afi putea g6ndi, dar adevirat.

17

18 Mintea

Ba chiar v-a{i putea intreba de ce este folosit termenul ,,minte", daci el nu este

definit. in calitatea sa de ,,substitut pentru o necunoscuti" important dinpunct de vedere academic, cuvdntul ,,minte" reprezinti un termen de referin[dcare este lipsit de o definifie. Iar unii specialigti afirmi ci mintea nici nu artrebui defrnitl, aqa cum mi-au spus cd{iva colegi din domeniul filosofiei gi alpsihologiei, deoarece ,,asta ar limita inlelegerea noastr6", odatd ce vom folosicuvinte pentru a creiona o definifie. As,adar, in mod neagteptat, in mediileacademice, mintea e studiati gi se discuti despre ea cAt mai detaliat cu putinli,dar fbr[ si existe preocuparea de a-i gisi o definilie.

in domeniile practice, care se focalizeazd pe dezvoltarea minfii, precum

educafia gi sdnitatea mintali, mintea este foarte rar definiti. in cadrul atelie-

relor la care am participat in ultimii 15 ani, am intrebat in mod repetat spe-

cialigtii in sinitate mintali sau cadrele didactice daci le-a fost vreodati pusila dispozilie o definilie a minfii. Rezultatele sunt cdt se poate de uimitoare gi,

in mod surprinzitor, convergente. Dintr-un numir de peste 100 000 de psiho-

terapeuli dintre tofi specialiqtii de pe intregul mapamond, doar 2o/o pAni la5o/o arbeneficiat vreodatdL micar de o prelegere care si se concentreze asupra

gisirii unei definilii a minfii. Nu numai ci peste 957o dintre specialigtii insdnitate mintali nu dispun de o definilie a mentalului, dar acegtia sunt vidu-vi!i, in acelagi timp, de o definilie a sdndtdfii. Un la fel de mic egantion de

peste 19 000 de cadre didactice cirora le-am adresat aceasti intrebare, de la

educatori din gridinife pini la profesori la ultima clasi de liceu, nu dispun de

o definilie a minlii.Agadar, de ce sd ne propunem si definim ceva ce pare a fi eluziv ln atit de

multe domenii? De ce si lncerc[m si exprimdm in cuvinte ceva ce poate si fiemai presus de cuvinte, mai presus de o definifie? De ce si nu rimdnem la unsubstitut pentru necunoscut, imbriligdnd misterul? De ce si ne limitlm inte-legerea, recurgAnd la cuvinte?

Iati care este ipoteza pe care v-o sugerez in legituri cu motil.ul pentrucare ar putea fi important sd incercim si formulim o definifie a minfii.

Dacd am putea gisi un ri:spuns specific la intrebarea ,,Care este esenfa

min!ii?", astfel incAt si punem la dispozilie o definilie a minfii menitd si ne

conducl dincolo de descrierile trisiturilor gi funcliilor sale, precum con-qtiinfa, gdndirea gi emoliile, atunci am fi capabili si sprijinim intr-un modmai productiv dezvoltarea unei minli sinltoase in vie{ile noastre personalegi, in egali misuri, am putea cultiva sinitatea mintall in familii, gcoli, laslujbn gi in societate, in accepliunea mai largi. Daci am putea gisi o definiliede lucru folositoare a minfii, atunci am fi in misuri si evidenliem aspectele

esenliale ale unei minli sinitoase. Iar dac| am face acest lucru, poate ci am

Bun venit!

reugi si suslinem modul in car,

personali, ci qi in a celorlalli - iavom impdrtigi avantajele unei m

Alte animale au gi ele minteciind de percepfie gi memorie.transformi planeta intr-o asemer

limbajul uman pentru a numi ol

,,Epoca Omului" (Ackerman, 20epoci planetari ne-ar putea ajut

tivi gi cooperanti de a trii laolalvii, pe aceasti planeti vulnerabi

$i astfel, incepind de la nivelar putea fi o intreprindere impor

Mintea este sursa capacitifii r

propunem si schimbim cursul t

trebui si transformim mintea urcu deficienfe in modul de funclsau genetic, a in{elege ce este minmod mai eficient creierul - de vactual[ faptul cd mintea poate madevir dovedit: minteavoastrd p<

poate influenla fiziologia noastrcontext. Cum poate mintea sd fa

explorim in aceasti carte.

A descoperi o definifie exactiexercifiu academic. Definirea mjnoi si genereze rnai multd siniticolectivi, astfel incdt si putem, dlumea noastr6.. Pentru a aborda ar

pune sd rispundi la o intrebare si

O perspectivd comund:

O perspectivd des intdlniti, fotemporani, provenind dintr-un s1

biologia, psihologia gi medicinarezultatul activitilii neuronilor <

vent nu este de fapt una noui, av6

chiar mii de ani. O asemenea pel

Mintea

losit termenul ,,minte", daciL el nu este

entru o necunoscutl" important dininte' reprezinti un termen de referinfipecialigti afirmi ci mintea nici nu ariva colegi din domeniul filosofiei gi al

=legerea noastri", odati ce vom folosi

iladar, in mod neaqteptat, in mediileti despre ea cdt mai detaliat cu putin!6,

si o defini1ie.

neazd pe dezvoltarea minlii, precum

ite foarte rar definiti. in cadrul atelie-

i ani, am intrebat in mod repetat spe-

didactice dac[ le-a fost vreodat[ pus[atele sunt cdt se poate de uimitoare gi,

r-un numir de peste 100 000 de psiho-

intregul mapamond, doar 2o/o pAni larrelegere care si se concentreze asupra

rai ci peste 95% dintre specialiqtii in

,ie a mentalului, dar acegtia sunt vidu-indtdlii. Un la fel de mic eqantion de

le-am adresat aceasti intrebare, de la

ri la ultima clasi de liceu, nu dispun de

rfinim ceva ce pare a fi eluziv in atdt de

rprimlm in cuvinte ceva ce poate si fiedefinifie? De ce s[ nu rdmAnem la un

nd misterul? De ce si ne limitlm ln[e-

ttgerez in legiturl cu motil.ul pentrusi formulim o definifie a minfii.recific la intrebarea ,,Care este esenla

:zifie o defini{ie a min{ii meniti sd ne

urilor Ei funcfiilor sale, precum con-

n fi capabili s[ sprijinim intr-un modsinitoase in viefile noastre personale

sinitatea mintali in familii, Ecoli, la

ai largi. Daci am putea gisi o definifie

n fi in misurd si evidenliem aspectele

daci am face acest lucru, poate ci am

Bun venit!

reuqi si sustinem modul in care ne indeplinim activitifile, nu doar in vialapersonali, ci gi in a celorlalqi - iar prin felul nostru de a trii pe aceasti planetd,vom impdrtiqi avantajele unei min{i sinitoase cu toate celelalte fiin{e vii.

Alte animale au qi ele minte, au emolii gi proceseazi informa{ii, benefi-ciind de percepfie qi memorie. Dar mintea umand. a ajuns la nivelul la caretransformi planeta intr-o asemenea misuri, incat noi - da, noi, cei care folosimlimbajul uman pentru a numi obiecte - am ajuns si numim aceasti perioadi,,Epoca Omului" (Ackerman, 2014). Faptul ci definim mintea in aceasti nouiepoci planetari ne-ar putea ajuta si descoperim o modalitate mai construc-tivi qi cooperanti de a trii laolalti, impreuni cu alli semeni gi cu toate fiinfelevii, pe aceasti planeti lrrlnerabili gi prefioas[.

si astfel, incepind de la nivel personal pani la cel planetar, definirea minfiiar putea fi o intreprindere importanti.

Mintea este sursa capacitifii noastre de a face alegeri gi schimbiri. DaciL nepropunem sd schimbim cursul evoluliei globale a planetei noastre, atunci vatrebui si transformdm mintea umand. La nivel mai personal, daci ne-am alescu deficienfe in modul de funcfionare a creierului, prin proprie experienfisau genetic, a infelege ce este mintea ne-ar putea ajuta si ne schimbim intr-unmod mai eficient creierul - de vreme ce numeroase studii eviden{iazi la oraactuali faptul cl mintea poate modifica creierul intr-un mod pozitiv. Este unadevir dovedit: mintea voastri poate si vi transforme creierul. $i astfel, minteapoate influenfa fiziologia noastri debazi gi ecologia noastri in cel mai largcontext. Cum poate mintea si faci acest lucru? Este ceea ce ne propunem sd

explorim in aceasti carte.

A descoperi o definifie exacti a minlii inseamni mai mult decdt un simpluexercifiu academic. Definirea minlii il poate responsabilizape fi.ecarc dintrenoi si genereze mai multi siLnitate atat in viafa personali, cdt gi in existenfacolectivd, astfel incat si putem, din fericire, s[ cre6m mai multi bunistare inlumea noastrd. Pentru a aborda aceste aspecte stringente, cartea de fala iqi pro-pune si rispundd la o intrebare simpli, dar provocatoare: ,,Ce este mintea?"

O perspectivi comund: mintea este ceea ce face creierul

o perspectivi des intalniti, formulati de numerogi oameni de gtiinfi con-temporani, provenind dintr-un spectru larg de discipline academice (precumbiologia, psihologia gi medicina), este aceea ci mintea reprezintir exclusivrezultatul activitifii neuronilor din creier. Aceastd credin{i formulati frec-vent nu este de fapt una noui, avand in vedere ci ea a fost definuti de sute sauchiar mii de ani. o asemenea perspectivi, vehiculati atdt de des in cercurile

19

20 Mintea

academice, este exprimati in mod concret astfel ,,Mintea este ceea ce face

creierul."Daci atdt de mul1i specialigti apreciafi gi in]elepfi au impirtlgit aceasti

opinie qi au sus{inut-o cu o convingere insufle}itd, e firesc sd credem ci, poate,

aceasti opinie reprezinti adevirul simplu qi intreg. Daci, intr-adevdr, aga

stau lucrurile, atunci experienla voastri mentali interioari, subiectiv legatide salutul pe care eu vi l-am adresat la inceput, este pur qi simplu o aprindere

neurali a creierului. Cum s-ar putea intAmpla acest lucru - si trecem de la

aprinderea neuraltr la experienla subiectivl prin cunoaqtere - nimeni de pe

aceasti planeti nu gtie. Dar ipoteza intrinseci a disculiilor academice este

aceea ci, intr-o zi, vom putea infelege cum devine materia minte. Este doar

o chestiune de timp.Multe lucruri din gtiin!6 gi din medicini - aga cum am invifat in gcoala

medicald qi pe parcursul muncii mele de cercetare - indici spre rolul central

al creierului in modelarea experienlei gindurilor,,emofiilor gi amintirilornoastre, aspecte la care se face referire adesea ca fiind conlinuturi (sau acti-

vitefi) ale min{ii. Starea de a fi congtient, experienfa conqtiinlei insegi, este

considerati de mu\i oameni de gtiinfi un produs secundar al procesirii neu-

rale. De aceea, daci rela{ia minte=activitatea ueierului se dovedegte a fiecuatia simpli gi completi pentru a defini originea minfii, atunci studiilegtiinfifice pentru baza neurali a minfii, pentru modul in care creierul gene-

reazi emofii gi ganduri gi pentru ceea ce numim ,,corelafii neurale ale con-

gtiinfei" pot reprezenta nigte ciutiri indelungate gi anevoioase, dar unele

indreptate pe calea cea bun6.

William fames, un medic pe care multi il considerd ptrrintele psihologiei

moderne, in cartea sa fundamentali, intitulatd The Principles of Psychology,

publicati in 1890, formula aceasti idee:

Faptul ci creierul este o condilie fizici indispensabili opera{iunilor mentale e,

intr-adevdr, atit de universal acceptat in zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit

si irosesc timp pentru a ilustra acest lucru, ci doar il voi postula gi voi trece

mai departe. intreaga argumentalie a cir{ii va constitui mai mult sau mai pulin

o dovadl a faptului cd adevirul postulat a fost corect (p. 2).

ln mod clar, James considera creierul ca fiind esenfial pentru infelegerea

min{ii.De asemenea, |ames afirma c[ introspecfia este o surs6,,dificili gi failibili"

de informafii despre minte (p. 131). AceastdL perspectivi impreundL cu difi-cultilile cu care s-au confruntat cercetitorii in tentativa lor de a cuantifica

experienfa mentall subiectivi (un proces important de evaluare, in care s-au

Bun venit!

angajat numerogi oameni de gtiitistice fundamentale) au ftcut dtamentelor vizibile in exterior nmisuri ce domeniile academice

Dar este con(inutul din capuminfii? Ce putem spune despre

"Experienfele fizice, agadar, gi, ibabil se numiri printre acele c,

trebuie si fini seama" (p. 9). Iarlegea faptul ci creierul funclionraceasti idee, eu personal recurglucru despre care fiica mea adolridicol. De ce? Rispunsul pe car

weodati un creier care si nu fi,

mod fermecitor de a m6 determcare altfel ag putea si nu le iau inwemurile moderne, adesea uitirdoar o parte a sistemului nervos,fames spunea:

Stirile mentale favorizeazl, de a(sic!) vaselor de singe sau ln moprocese gi mai subtile, in glandeacestea, precum gi de activiti!iledin cauza stdrii mentale care s-a l

si fie postulati legea general val:nu se petrece vreodati, ftri ca e

fizicl (p.3).

Aici, putem observa ci |ames isulati in cutia craniani, ci era depe care el il punea aici era asupradeterminate de stirile mentale, dmentale. Creierul era perceput, aqa

ca fiind sursa vie{ii mentale. Mintpentru activitatea telerului - evecorp. Ca un exemplu ilustrativ, dade psihologie eviden{iazi aceastiactivitifile sale, inclusiv gAndurilrgi Freberg, 2013).

Mintea

cret astfel: ,,Mintea este ceea ce face

iafi gi in{elepfi au impirtigit aceasti

rsuflefiti, e firesc si credem ci, poate,

plu gi intreg. Daci, intr-adevdr, aga

i mentali interioari, subiectiv legatilceput, este pur gi simplu o aprindere

timpla acest lucru - si trecem de la

tivi prin cunoagtere - nimeni de pe

trinseci a discufiilor academice este

:um devine materia minte. Este doar

icini - aga cum am invifat in qcoala

e cercetare - indici spre rolul central

gindurilor, emo(iilor gi amintiriloradesea ca fiind confinuturi (sau acti-nt, experienla congtiinlei insesi, este

Ln produs secundar al procesirii neu-

tivitatea creierului se dovedegte a fiefini originea minlii, atunci studiile

pentru modul in care creierul gene-

ce numim ,,corelafii neurale ale con-

ndelungate gi anevoioase, dar unele

ulg il consideri pirintele psihologiei

etitulati The Principles of Psychology,

rdispensabili operafiunilor mentale e,

zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit

cru, ci doar il voi postula gi voi trece

lii va constitui mai mult sau mai pu{in

: a fost corect (p. 2).

ul ca fiind esenJial pentru inlelegerea

;peclia este o sursi ,,dificili qi failibili".ceasti perspectivi impreuni cu difi-:itorii in tentativa lor de a cuantificaes important de evaluare, in care s-au

Bun venit!

angajat numeroEi oameni de qtiinli cu scopul de pune in aplicare analize sta-tistice fundamentale) au ficut din studierea proceselor neurale qi a compor-tamentelor vizibile in exterior nigte domenii mai atrigitoare gi mai utile, pemisuri ce domeniile academice ale psihologiei Ei psihiatriei au evoluat.

Dar este con{inutul din capul nostru, creierul, intr-adevir singurasursi aminfii? ce putem spune despre organism, luat ca un intreg? fames formula:,,Experien{ele fizice, aqadar, qi, in mod special, experienfele din creier, pro-babil se numiri printre acele condilii ale viefii mentale de care psihologiatrebuie si lini seama" (p. 9). |ames, alituri de fiziologii din vremea sa, inge-legea faptul ci creierul funcfioneazi intr-un corp. pentru a pune accentul peaceasti idee, eu personal fecurg uneori la conceptul de ,,creier incorporat",lucru despre care fiica mea adolescenti imi amintegte cu insisten{[ ci suniridicol. De ce? Rispunsul pe care ea mi-l adreseazi este: ,,Thti, ai mai v6zutweodati un creier care si nu func{ioneze intr-un corp?" Fiica mea are unmod fermecitor de a mi determina si mi gdndesc la tot felul de lucruri, pecare altfel aq putea si nu le iau ln considerare. Degi ea are dreptate, desigur, inwemurile moderne, adesea uitdm ciL creierul care se giseEte in cap este nudoar o parte a sistemului nervos, ci gi o componenti a intregului sistem fizic.|ames spunea:

stirile mentale favorizeazir, de asemenea, aparilia unor schimbiri in calibrul(sic!) vaselor de singe sau in modificarea ritmului beteilor inimii sau al unorprocese gi mai subtile, in glande gi in organele interne. Daci se line seama deacestea, precum gi de activitilile care apar dupi o perioadi mai indepirtatidin cauza stdrii mentale care s-a manifestat la un moment dat acolo, ar fi bines[ fie postulati legea general valabili care spune ci nicio modificare mentaldnu se petrece vreodat[, frri ca ea si fie insofiti sau urmatr de o schimbarefizicn (p. 3).

Aici, putem observa ci |ames inlelegea faptul c6 mintea nu era doar incap-sulati in cutia craniani, ci era deplin incorporati. Cu toate acestea, accentulpe care el il punea aici era asupra stirilor fizice asociate cu mintea sau chiardeterminate de stirile mentale, dar flri sd, cauzeze ori si genereze activiti{imentale. creierul era perceput, a$a cum fusese incepdnd cu mult timp in urmi,ca fiind sursa viefii mentale. Mintea, in cercurile academice, este un sinonimpentru activitatea creierului - evenimente ce au loc in cap, Ei nu in lntregulcorp. ca un exemplu ilustrativ, dar formulat in mod comun, un text modernde psihologie evidenfiazi aceasti definifie de glosar a minfii: ,,creierul giactivitifile sale, inclusiv gandurile, emofiile Ei comportamentele" (cacioppogi Freberg, 2013).

2t