ministerul mediului şi schimbărilor climatice agenţia ...apmbh-old.anpm.ro/upload/138460_cap 6...

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BIHOR B-dul Dacia nr.25/A, Oradea,Cod 410464, E-mail: [email protected]; Tel. 0259.444.590; Fax. 0259.406.588

123

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor

Capitolul 6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

În Uniunea Europeană regimul deşeurilor este reglementat prin Directiva 2008/98/CE transpusă

în legislaţia românească prin Legea 211/05.11.2011 republicată în anul 2014.

Autoritatea centrală pentru protecţia mediului, MMSC a elaborat şi a emis Avizul de mediu nr. 22

din 12.06.2013 pentru a aproba Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor (SNGD) pentru

perioada 2014-2020, ca urmare a revizuirii SNGD valabilă pentru perioada 2003-2013.

Politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor politicii

europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea consumului

de resurse şi aplicarea ierarhiei deşeurilor în practică.

Prevederile SNGD au principală abordare ca România să devină o societate a reciclării,

susţinerea măsurilor care urmăresc utilizarea raţională a resurselor, aplicarea ierarhiei de

gestionare a deşeurilor, pentru toate tipurile de deşeuri reglementate prin Legea 211/2011

privind regimul deşeurilor.

6.1. Consumul şi mediul înconjurător

Nevoile populaţiei care tinde alert către 7-7,5 miliarde locuitori sunt în creştere, politicile privind dezvoltarea durabilă se aplică diferit la nivel mondial urmare a globalizării. Procesrea resurselor se face acum la sursă aducând atat dezvoltare şi bunăstare locală cât şi impact asupra mediului. Omenirea face eforturi de a stopa unele efecte ireversibile asupra zestrei naturale constând în biodiversitate şi biotopurile specifice. Goana după resursele Terrei, rapida consumare a acestora ridică teme de cercetare, planificare, recuperare, conservare pe cât posibil a acestora.

De aceea SNGD în România impune prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deşeurilor în conformitate cu ierarhia deşeurilor, incurajarea prevenirii generării de deşeuri şi reutilizarea pentru o mai mare eficienţă a resurselor.

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Prin noua Ierarhie a Deşeurilor adoptata în societatea romaneasca odata cu publicarea Legii nr. 211/2011 se accentueaza principiile strategice privind gestionarea deşeurilor din SNGD, care devine chintesenţa planificării pentru perioada până în anul 2020 .

S-a constatat necesitatea unor noi concepte în abordarea deşeului ca resursă şi principiul responsabilităţii extinse a producătorului

Se prefigurează politici economice europene vizând „deşeuri zero”. România trebuie să modifice multe aspecte concrete ale gestionării deşeurilor, practic actuala piramidă a

mailto:[email protected]


124

deşeurilor cu maximul depozitării ca bază trebuie intoarsă cu minimul depozitării în vârful piramidei şi bazal să se realizeze maximizarea reutilizării şi a reciclarii/ recuperării.

In statistici se observă se valorifică preferenţial toate deşeurile metalice feroase şi neferoase în România. De aceea SNGD a României prevede dezvoltarea / implementarea tehnologiilor/ instalaţiilor de reciclare şi/sau valorificare cu randament ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din deşeuri. De asemenea un element al strategiei il constitue şi susţinerea recuperării energiei din deşeuri, după caz, pentru deşeurile care nu pot fi reciclate şi bineînţeles reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare definitivă.

6.3. Gestionarea deşeurilor

Pe termen scurt, mediu şi lung măsurile care vizează gestionarea deşeurilor trebuie să asigure trecerea de la sistemul actual la de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naţionale , creând premisele reconcilierii imperativelor economice şi de mediu.

Dezideratele startegice ale gestionării deşeurilor sunt imbunătăţirea/menţinerea calităţii mediului şi protecţia sănătăţii populaţiei.

Actiunile prioritare ale resunt reprezentate de Încurajarea investiţiilor verzi, sprijinire.

6.4. Impact (caracterizare)

Impactul primordial al generării deşeurilor îl constitue marea varitate a acestora, dar şi cantitatea generată accelerat, concentrat teritorial în detrimentul numărului şi a cantităţii resurselor naturale epuizabile, impunându-se reducerea semnificativă a retei de generare .

De asemenea multitudinea de deşeuri periculoase şi nepericuloase aflate în lista aprobată prin HG nr 856/2002, necesită gestionare ulterioară în vederea valorificării sau eliminării cu costuri diversificate, cu tehnologii care presupun consumuri de noi resurse fiind necesare corelări pentru armonizarea politicilor de gestionare a deşeurilor cu cele privind schimbările climatice dar şi cu prevederile utilizării durabile a deşeurilor.

6.5. Presiuni

Pentru a deveni o societate a reciclării evitând antrenarea costurilor excesive este necesar a exista în societatea civilă şi instituţională un comportament responsabil privind prevenirea/minimizarea deşeurilor şi bineânteles asigurarea trasabilităţii şi responsabilitatea extinsă a generatorului să fie aplicată din stadiul de proiectare.

Incurajarea investiţiilor verzi a devenit o necesitate. Ierarhia deşeurilor stratifică permisivitatea opţiunilor de gestionare a deşeurilor, impunând alternative viabile la depozitarea definitivă pentru eliminare, vizând de asemenea reutilizarea şi maximizarea reciclării / valorificării. De asemenea se impune respectarea proximităţii în gestionarea deşeurilor.

În ceea ce priveşte constrângerile/ oportunităţile de ordin economic, se pot identifica încă

3 categorii care înglobează toate celelalte posibile grupuri.



125

Ierarhia constrângerilor dupa 4 criterii care sunt decisive în proiectarea diferitelor scheme de reciclare materială. 1. Economice; 2. Legale; 3. Sociale; 4. Organizaţionale. Strategiile nationale privind managementul deşeurilor trebuie sa tina cont de: 1. Limitările de ordin economic identificate care influenţează reciclarea: - Cotaţiile mici ale materiilor prime virgine/ fluctuaţii mari ale acestor preţuri; - Saturarea pieţei; - Piaţa cu o puternică competiţie; - Companii puternice capabile de investiţii majore; - Costuri mari de procesare şi costuri minimale de eliminare/depozitare; - Cantitate/ calitate variabilă a materiilor prime secundare. 2. Limitările de ordin legal: a) Politicile diferite (necorelate) ale autorităţilor centrale decidente; b) Legislaţia de mediu stufoasă şi netransparentă; c) Politici pe termen lung instabile; d) Dezvoltări inconsistente ale taxelor pentru opţiunile de eliminare a deşeurilor; e) Obstacole privind folosirea materiilor prime secundare în produse. 3. Limitările de ordin social: - Actorii implicaţi în fluxul generat de activităţile/sectoarele de “Waste Management” nu doresc cooperarea; - Neîncrederea în aplicaţiile industriale ale materiilor prime secundare obţinute; Insuficienta cooperare în acest domeniu; - Insuficienta comunicare în sectorul reciclării pentru introducerea inovaţiilor (sisteme noi de colectare, noi procese de reciclare,aplicaţii noi); 4. Limitări de ordin organizaţional: - Inconsistenţa structurilor de preluare a deşeurilor; - Organizarea slabă a fluxului de reciclare, foarte mulţi actori secvenţiali pe flux; - Capacităţi de reciclare insuficiente sau prea mari; - Introducere tehnologii moderne; - Lipsa unui sistem coerent de certificare pentru materialele secundare. În concluzie, factorii de succes pentru o schemă de reciclare consistentă pot fi: - Suficienţa cantităţii colectate destinate reciclării; - Nivel de contaminare acceptabil şi controlabil; - Aplicaţiile reciclării să nu întâmpine dificultăţi - piaţa de desfacere; - Costurile reciclării pot fi finanţate de actorii lanţului; - Cooperarea pe fluxuri poate fi stabilită pentru a realiza un sistem de preluare consistent. - Existenţa cooperării sectoriale şi încurajarea iniţiativelor inovatoare.



126

6.6. Tipuri de deşeuri

În România deşeurile sunt clasificate şi ordonate după industriile sau domeniile de activitate generatoare. Prin HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase se stabilesc 20 de categorii de deşeuri, deşeurile periculoase fiind marcate cu asterisc lângă cod.

6.6.1. Deşeuri municipale

Deseurile municipale şi asimilabile sunt generate şi gestionate în cele 101 administratii publice locale ale Bihorului. Dup[ prelucrarea şi validarea datelor statistice privind gestionarea deşeurilor municipale în România în anul 2011 pentru judetul Bihor au rezultat urmatorii parametri cantitativi şi calitativi:

populaţia stabilă a judeţului Bihor era de 575398 persoane .

populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 196,4 mii persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Oradea (196,4 mii persoane), municipiul Salonta (17,7 mii persoane) şi municipiul Marghita (15,8 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Sânmartin 9,6 mii persoane, Tinca 7,8 mii persoane, Popeşti 7,4 mii persoane, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Şinteu 1,0 mii persoane, Spinuş 1,3 mii persoane, Viişoara 1,3 mii persoane.

S-a constata ca se mentine distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă, astfel ca În municipii şi oraşe trăiesc 283,0 mii persoane, reprezentând 49,2% din totalul populaţiei stabile.

Cu mici exceptii privind durata redelegarii, rezulta ca toate administratiile locale au delegat serviciile publice de salubritate catre operatori licentiaţi ANRSC sau au organizat servicii publice ale administratiei publice locale. În concluzie ţintele de acoperire 100% cu servicii de salubritate sunt atinse. Exista probleme privind incasarea tarifelor aferente prestării serviciilor în unele zone ale judeţului, motiv pentru care unii operatori licentiaţi ANRSC au renuntat la contractul de delegare a serviciului. În mediul urban şi în centrele de comuna au fost implementate sisteme de colectare selective a deşeurilor municipale.

In arealele primăriilor : Oradea, Marghita, Salonta, Alesd, Zona Metropolitana Oradea formata din 15 administratii comunale, este preluata responsabilitatea gestiunii deşeurilor de ambalaje de catre ECOROM Ambalaje. În aceste comunităţi se colecteaza 6 categorii de deşeuri: hartie, carton, plastic, deşeuri umede, deşeuri demolari, biodegradabile verzi uneori şi deşeuri voluminoase. De mentionat ca se colecteaza în campanii lunare DEEE

Planificarea gestiunii deşeurilor de la populaţie la nivel de judeţ Bihor s-a realizat prin PJGD Bihor ca parte a PRGD pentru Regiunea 6 Nord-Vest Cluj adoptata prin ordin al ministrului mediului .

Planificarea prevedea realizarea unor sisteme de colectare a deşeurilor din arealele formate din comune aflate în jurul unor oraşe sau perimetral unor instalaţii de eliminare prin depozitare definitivă, a deşeurilor municipale şi asimilabile. Concomitent cu asigurarea colectarii şi eliminării deşeurilor municipale au fost realizate şi fluxuri de colectare/valorificare deşeuri reciclabile, de ambalaje, au fost implementate sisteme pilot de colectare selectivă a deşeurilor în oraşe sau în mediul rural. Au fost realizate 3 statii de sortare a deşeurilor la Alesd, Valea lui Mihai şi Oradea. În judeţ sunt autorizate aflandu-se în exploatare 3 depozite de deşeuri



127

nepericuloase dintre care depozitul administrat de SC EcoBihor Oradea SRL este ecologic şi detine instalatii pentru gestionarea integrată a deşeurilor municipale.

Astfel s-a creat un sistem viabil pentru salubrizare şi gestionare deşeuri municipale cu posibilităţi multiple de optimizare. Au fost de asemenea realizate instalatii mai mici pentru balotare deşeuri reciclabile la Marghita, Beiuş, Săcueni, Salonta, Ştei.

Ulterior sistării depozitării pe depozitele municipale Aleşd, Beiuş, Ștei, Marghita; Săcueni, au fost colectate de pe acestea deşeurile reciclabile aflate aici.

De remarcat că au fost desfiinţate locuinţele de pe depozite.Toţi operatorii se salubritate sunt dotaţi cu autospeciale autocompactoare pentru colectare şi transport deşeuri. Colectarea se execută selectiv în pubele şi containere standardizate, inchiriate sau proprii, colorate standard pentru deseu umed, hartie, plastic, sticla/metal. Sunt şi sisteme de colectare duală pentru deseu umed şi pentru reciclabile în amestec , selectarea operand-se la statia de sortare (hala de sortare).

Frecvenţa de ridicare a deşeurilor este zilnică şi la 2 zile în mediul urban şi săptămânală sau la 2 sătămâni în mediul rural.

În Bihor se colectează selectiv deşeurile municipal în Oradea, Aleşd, Salonta, Beiuş, Zona Metropolitană Oradea format din 9 comune, parţial în Marghita şi Săcueni, în comunele

Girişu de Criş şi Pomezeu, Holod, Chişlaz, Madăras, Șuncuiuş, Vadu Crişului; Tileagd; Tinca; Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul urban şi rural este asigurat 100%. Operatorii de salubritate se află pe listele de pe site-ul www.anrsc.ro, deci deţin licenţă de operare pe lângă autorizaţia de mediu pentru funcţionare.

Principalele activităţi autorizate pentru operatorii de salubritate sunt de colectare în amestec, colectare selectivă, salubrizare stradală şi a pieţelor, intreţinere rigole pluvial, intreţinere maluri ape curgătoare, spaţii verzi şi parcuri.

Sunt autorizati de APM Bihor operatori care au în portofoliul de deservire mai multe administratii publice locale şi localitatile arondate atat în mediul urban cat şi în mediul rural:

RER Ecologic Service SA Oradea; AVE Bihor SRL Salonta; AVE Bihor SRL SĂCUENI; Salubri SA Alesd; Compania REOSAL SA Bors; SPAACS Marghita; Edilul SA Beius; Bioflorisal SA Valea lui Mihai; Solceta SA Stei; Rienisal SRL Rieni;Agrozug SRL Batăr; ADIASAL SRL ; Barone Salubritate; Bayon Sud SRL;Primaria Girisu de Cris; Proiect Consult SRL ;Primaria Pomezeu.

Primaria Bors, Primaria Marghita, Primaria Sanmartin, Primaria Valea lui Mihai, Primăria Tinca, Primăria Sălacea; Primăria Girisu de Criş şi Toboliu au infiinţat un serviciu de salubrizare stradala folosind personae beneficiare ale ajutorului social, pentru menţinerea curăţeniei în central de comună.

Datorită neachitării de către gospodării / contractanţi a tarifrlor de salubritate operatorii s-au retras din unele localităţi sau au reziliat contractile din acest motiv, admisistraţiile locale fiind în permanent licitaţie a serviciului de utilitate public salubritate menajeră.

Depozitarea definitivă a deşeurilor municipale calectate este asigurată în depozitele autorizate Valea lui Mihai, Salonta şi depozitul ecologic Oradea , administrat de SC Eco Bihor SRL. Din luna august 2005 până în prezent depozitul Eco Bihor SRL Oradea a funcţionat astfel: au fost epuizate următoarele capacităţi de stocare Celula IA, Celula IB, în prezent se depozitează deşeuri în Celula II a depozitului.

În anul 2012 şi 2013 au fost eliminate următoarele cantităţi de deşeuri prin depozitare definitivă în depozite autorizate de APM Bihor:


http://www.anrsc.ro/


128

Tabel 6.6.1.1. Depozite de deşeuri

Valorificarea deşeurilor municipale

Există două modalităţi de valorificare a deşeurilor provenite de la populaţie, uzitate în jud. Bihor prin serviciile de salubritate şi prin valorificare direct către operatori colectori autorizaţi. Operatorii autorizaţi deţin evidenţele deşeurilor preluate de la personae fizice.

Au fost valorificate direct de către persoane fizice deşeuri avand cod deşeu: 15 01 01, 15 01 02; 15 01 03; 15 01 04; 20 01 01; 20 01 39;15 01 06;

Operatorii de salubritate care colectează selectiv deşeuri în fractie umedă şi fracţie uscată predau deşeurile fracţie uscată la staţii de sortare din Oradea, aparţinand SC Eco Bihor SRL sau la SC Salubri SA Aleşd.Staţiade sortare şi compostare a Primăriei Valea lui Mihai nu a funcţionat în anul 2013.Exista şi sisteme de colectare în mai multe fracţii în Oradea şi Zona metropolitan Oradea dar nu se ţin evidenţe separate deşeurile colectate ajungand tot la statiile de sortare.

Au funcţionat instalaţii de balotare deşeuri reciclabile hartie/carton şi mase plastic în special PET şi PE în Beiuş, Stei; Marghita, Săcueni, Salonta, Oradea; operate de AVE Bihor SRL pentru Primaria Salonta şi Săcueni, , Certrans SRL Moroeni pl Marghita pentru Primaria Marghita; Hamburgher Recycling Cluj-Napoca pl Oradea Datele vor fi prelucrate statistic. Principalii colectori de deşeuri din Bihor sunt Oliva Verde Oradea; Superbon SRL Oradea p.l. inand/Madaras; Todplast SRL Oradea; Proreciclare/ Inferal SRL Oradea, Eco Green SRL Beiuş;

Deşeurile biodegradabile au fost compostate pe platform de compostare Eco Bihor SRL sau în mediul rural au fost compostate în gospodarii. A fost pusă în funcţiune platform de compostare de la Sălacea construită şi amenajată prin finanţare de la USAID.

Tabel 6.6.1.2 Cantităţi intrate la instalaţia compostare

Platforma de compostare din Valea lui Mihai nu a funcţionat în 2012 şi 2013 din lipsă de specialişti.

Nr.

crt.

Depozitare

Definitivă

Cantităţi 2012

tone

Cantităţi

2013 tone

1. Depozitul ecologic Oradea 151030 133880

2. Depozitul municipal Salonta 1366 1550

3. Depozitul municipal Valea

lui Mihai

1029 1033

AN Intrări Staţia de Compostare

Oradea ( tone/an)

Ieşiri Staţia de

Compostare

Oradea

( tone/an)

2012 12715,41 8328

2013 13047,96 11648



129

Din activitatea în anul 2013 a statiei de sortare deşeuri municipale rezultă pentru Oradea.

Tabel 6.6.1.3 Staţia de sortare deşeuri municipale Oradea

Cod de deseu şi denumirea

Intrari [t] Iesiri [t] Stoc [t]

Stoc anul 2012 593.13

15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton

756.36 522.28 0.00

15 01 02 ambalaje de materiale plastice

1,508.68 1,301.12 0.00

15 01 02 ambalaje de materiale plastice - valorificare energetica

0.00 274.30 0.00

15 01 04 ambalaje metalice

35.00 64.24 0.00

15 01 06 ambalaje amestecate

3,533.62 0.00 98.00

15 01 07 ambalaje de sticla

109.34 42.64 0.00

17 02 03 materiale plastice

3.22 0.00 3.22

17 04 05 metele fier otel

97.04 87.54 0.00

19 12 01 hârtie şi carton

27.94 0.00 0.00


38.42 0.60 29.56

20 01 01 hârtie şi carton

8.48 460.44 0.00


6.88 8.26 6.30

valorificare energetica: 19 12 10 deşeuri combustibile

0.00 377.72 0.00

spre eliminare: 19 12 12 alte deşeuri de la tratarea mecanica a des.

0.00 3,441.89 0.00

Total: 6,718.11 6,581.03 137.08

Procesat pt. valorificare

3,139.14

Eliminat - prin depozitare

3,441.89



130

Tabel 6.6.1.4 Activitatea Staţiei de sortare Aleşd:

Cantitate deşeuri sortate obţinute în 2012 (tone)

Total, din care : 3026,21

- hârtie şi carton 56,08

- plastic 170,46

- metal 49,67

- materiale biodegradabile

- lemn

- deşeuri periculoase din deşeuri

municipale

- altele : deşeuri combustibile 2750

Din anul 2011 şi-a desfaşurat activitatea operatorul autorizat SC Respiră Verde SRL în nişa de colectare şi valorificare a deşeurilor de uleiuri şi grasimi comestibile uzate cod deşeu 20 01 25 pe care le-a valorificat în Austria şi o mostră de cateva zeci de tone în Polonia. Au fost create fluxuri stabile de la generator către collector, deşeurile sunt destinate obţinerii combustibilului tip biodiesel.

Tabel 6.6.1.5 Cantitaţi colectate de deşeuri în anii 2011 - 2013

Cod deşeu

An colectare

Cantitate colectată (to)

Cantitate valorificată (to)

Destinaţie în UE

20 01 25

2013 666.340 638.869 Munzer Bioindustrie Gmbh, Austria

20 01 25

2012 379,9 376 Munzer Bioindustrie Gmbh, Austria

20 01 25

2011 31,733 22,122 Munzer Bioindustrie Gmbh, Austria

Deşeurile combustibile din staţiile de sortare sunt preluate ca şi combustibil alternativ la SC Ecovalor România SA şi coincinerate după condiţionare la Holcim România SA Fabrica Ciment Aleşd.

Activitatea de epurare a apelor municipale uzate a generat în anul 2012 namolul biologic şi deşeurile din treapta mecanică



131

Tabel 6.6.1.6 Generare namol epurare SEM 2012 Instalaţii generatoare Nămol treaptă

biologic (to)

Deşeuri treată

mecanică (to)

Staţii de epurare ape

menajere uzate

3808 525,5

Pentru nămolurile de epurare biologice APM Bihor a emis în anul 2013 avizul 1-BH /2013 pentru imprăştierea nămolurilor de epurare din SEM Oradea apatţinând Companiei de apă Oradea pe soluri agricole din comunele Sântandrei, Oşorhei şi Oradea, conform studiilor agrofitosanitare suprafaţa fiind mai mare de 150 de ha.

Datele statistice privind gestiunea deşeurilor municipale pentru anul 2012 sunt în curs de validare de către ANPM Bucureşti..

6.6.2 Deşeuri industriale

Principalele sectoare industriale reprezentate în Bihor sunt:

Industrii extractive ţiţei şi gaze, roci şi minerale, Ind. Energetică, Ind. Alimentară, Ind. Uşoară/ preponderent fabricare încălţăminte, Ind. Mecanică/confrcţii metalice, ind. Electronică/electrotehnică, Ind. Lemnului / în regresie severă, Trismul/Agrement, Ind. Materiale de construcţii, Ind. Mase plastice, Ind. Agro Zootehnică Ferme de creşterea şi inmulţirea animalelor; folosesc dejecţiile drept amendament pentru soluri agricole; Construcţii, Servicii.

Operatorii economici care generează cantităţi apreciabile de deşeuri au realizat instalaţii proprii pentru gestionarea deşeurilor industriale periculoase sau nepericuloase .Intre aceştia se numără:

- SC Holcim România SA Fabrica de Ciment Aleşd care maximizează valorificarea deşeurilor din incintă şi din carierele proprii prin coincinerare / coprocesare;

In anul 2013 Holcim a coincinerat / coprocesat următoarele cantităţi de deşeuri:

Tabel 6.6.2.1. Deşeuri coprocesate şi coincinerate în anul 2013 la SC Holcim România SA Fabrica de Ciment Aleşd

An 2013 Total deşeuri (to) Deşeuri periculoase (to)

Coprocest ( to) 1638,74 184,14

Coincinerat (to) 46397,06 383,48

Cantitatea coincinerată drept combustibil alternativ este sub consumul de 40%, situându-se la cca. 20% din energia calorică necesară procesului.

-Electrocentrale SA Oradea depozitare definitiva şi recirculare fluide( Haldele DZC Santău Mic);

In anul 2012 s-au depus în DZC cca. 510782 tone cenuşă în fluid dens.

- OMV PetroM SA Zona extracţie Crişana Banat-Suplacu de Barcău care deţine depozit temporar de deşeuri periculoase specifice şi Platformă de bioremediere a solurilor



132

contaminate;

Tabel 6.6.2.2 OMV PetroM SA Zona extracţie Crişana Banat-Suplacu de Barcău -depozit temporar de deşeuri periculoase specifice

Depozit temporar deşeuri extractive

Stoc ian.2013 to

Depozitat 2012 to

Stoc dec. 2013 to

Suplacu de Barcău

45866.88 5447,99 51314.87

- Faist Mekatronik SRL Oradea care deţine o instalaţie de tratare emulsii uleioase şi transformare în combustibil alternativ;

Operatorul a avut un bilaţ pozitiv conform al deşeurilor maximizând cu anumite costuri suplimentare valorificarea prin tratare la sursă de exemplu:

Tabel 6.6.2.3 Faist Mekatronik SRL - bilaţ anual al deşeurilor

Generator SC Faist Mekatronic SRL

to %

Deşeuri reciclabile/ valorificabile to

2694,8 84%

Deşeuri eliminate to 480,8 16%

Total 3175,6 100%

Salex Prod SRL Oradea care deţine instalaţie de reciclare a deşeurilor de mase plastice, ETC:

-Fabricile de industrializare a lemnului detin instalatii de tratare a lemnului cu agent termic obtinutdin valorificarea termoenergetica a deşeurilor lemnoase (rumegus, rebuturi, scoarte).

-Eurocarămida SA Biharia şi Helios SA Astileu mari producători de materiale de construcţiicare valorifică deşeurile de fabricaţie în procesul de producţie.

-SC Adeplast SRL şi SC Congips SA producători de materiale de construcţii care reintroduc în fluxuri categorii speciale din deşeurile proprii.

-Staţiile de Epurare care deţin trepte biologice cum sunt Zahărul SA Oradea, SC European FOOD Draganesti; SC European Drinks Rieni, Compania de Apa Oradea care valorifică namolul din treapta biologica drept amendament biologic pentru soluri cu carenţe sau degradate.

- Centrale termice pe combudtibil aleternativ la Draganeşti şi Ștei

Urmare a promulgării Legii 211/2011 operatorii au revizuit fluxurile şi bilanţurile deşeurilor în vederea respectării ierarhiei deşeurilor , vizând maximizarea valorificării şi minimizarea depozitării definitive.

In incintele industriale deşeurile se colecteaza selectiv, în amplasamente special amenajate.

S-a dezvoltat în ultimii ani pentru deşeurile periculoase şi în general pentru cele industriale reciclabile un sector de prestări servici aspectat divers în jud. BihorȘ

Platforme de Bioremediere, instalatii pentru colectare/ valorificare uleiuri uzate; Instalaţii de brichetat şi peletizat biodeşeuri; S-au creat noi fluxuri respectiv exportul de nămoluri de galvanizare în vederea recuperării metalelor precipitate.

In anul 2013 au fost transferate în state UE .



133

Prestatorii principali de servicii colectare gestionare deşeuri industriale sunt

Ecosafe SRL Oradea p.l. Palota; Ecologic Solution SRL Finiş; Fatcom SRL Livada; StiloEvora SRL Marghita P.L. Suplacu de Barcău; Ecologic Colect Oradea; GreenOil SRL Mihai Bravu; Fibrocim SRL Chistag; Fado Trade SRL Oradea; Ecovalor şi Holcim Romania SA Aleşd.

APM Bihor a avizat Planurile de gestionare a deşeurilor industriale prezentate de operatorii economici care au parcurs procedura de autorizare după promulgarea legii 211/2011 privind regimul deşeurilor între care se numără OMV Petrom SA Asset Crişana Banat; Faist Mekatronic SRL Oradea; UAMT SA Oradea; Holcim RomaniaSA Aleşd; Metalica Sa Oradea;AISEEE Oradea;Plexus Services SA Oradea;

Deşeuri rezultate urmare a epurării apelor uzate industriale în anul 2012 au generat deşeuri valorificabile din treapta biologică şi deşeuri periculoase sau nepericuloase din pretratare sau din treapta mecanică.

Tabel 6.6.2.3 Deşeuri rezultate urmare a epurării apelor uzate industriale

Instalaţia generatoare/ 2012

Nămoluri nereciclabile (to)

Nămoluri biologice reciclabile (to)

% Valorificare

Statii de epurare ape industriale din Bihor

320,24 20296,04 98,4%

Total

20616,28 ( to) 100%

Datele statistice privind gestiunea deşeurilor industriale şi din prestări servicii pentru anul 2012 sunt în curs de validare de catre ANPM Bucuresti.

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale

Reglementarea gestiunii deşeurilor medicale şi spitalicesti a fost innoita prin adoptarea Ordinului

nr.1226 din 03.12.2012 pentru aprobarea normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor

rezultate din activităţi medicale şi a metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de

date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Institutiile pentru sanatate publica au

termen un an pentru a elabora şi depune la APM Bihor conform cu Conţinutul-Cadru Planul De

Gestionare A Deşeurilor Rezultate Din Activităţi Medicale, prevăzut în anexa nr. 4. a Ordinului

MS

În judeţul Bihor functionează şi gestionează deşeuri periculoase şi nepericuloase generatori de

deşeuri medicale, spitalicesti, sanitar umane, sanitar veterinare, care necesită măsuri privind

eliminarea riscului biologic şi bacteriologic în fluxul organizat de precolectare, colectare,

transport, tratare/eliminarecare prevede şi instalatii alternative pentru eliminarea în siguranta în

caz de indisponibilitate a uneia din instalaţiile sau a traseului autorizate. APM Bihor a



134

aprobat aceste transporturi conform competentelor institutionale stabilite prin HGR nr.

1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul Romaniei

În Bihor nu au fost depistate depozitări / abandonari de deşeuri medicale/ spitaliceşti, nu s-au aplicat sancţiuni în acest domeniu de gestionare. Toti generatorii sunt beneficiari ai serviciilor integrate de gestionare, transport şi eliminare a acestei categorii de deşeuri periculoase/nepericuloase prestate de operatori autorizati de APM Bihor:

Tabel 6.6.3.1 Operatori de serviciilor integrate de gestionare, transport şi eliminare a deşeuri medicale/ spitaliceşti

Nr. crt.

Operator autorizat Autorizatia de

mediu

Cantităţi eliminate 2013

kg

Instalaţia de eliminare

1. IF TEHNOLOGII SRL CLUJ NAPOCA Punct Lucru ORADEA

322/25.11.2011, valabilitate 24.11.2021

IF TEHNOLOGII SRL CLUJ NAPOCA, eliminare prin incinerare; IF Tehnologii punct lucru la ARAD tratare şi eliminare deşeuri medicale periculoase

2. STERICYCLE SRL ORADEA

11/ 17.01 .2014, valabilitate 16.01.2019

5014 109374

IF TEHNOLOGII SRL CLUJ NAPOCA, prin incinerare; IF TEHNOLOGII SRL Punct Lucru Arad

3. COLETRON SRL ORADEA

438/21.12.2009, valabilitate 20.12.2019

14103 PRO AIR CLEAN SA Timisoara, eliminare prin incinerare

4. SPITALUL JUDETEAN BIHOR din Oradea

20/21.01.2010, valabilitate 20.01.2020

17538 Instalatie pentru sterilizare/denocivizare ISDM pentru deşeuri medicale a Spitalului Judeteta Oradea



135

Tabel 6.6.3.2 Principalii generatori de deşeuri spitaliceşti şi asistenţă medicală din Bihor sunt:

Nr.

crt.

Institutii pentru sanatate publica Deseuri periculoase

generate şi tratate

incinerate (kg) 2013

Categoria 18 01

Deseuri nepericuloase

tratate şi eliminate (tone)

2013

1. Spitalul Municipal „Gavril Curteanu

„ Oradea str. O Coposu

56218 400


„ Oradea Sectia Ftiziopatologie str.

Izvorului

13258 -


„ Oradea, Secti Neuropsihiatrie str.

L Pasteur

5279 -

4. Spitalul Judetean Clinic de

Urgenta Bihor; Oradea

41912 17538

5. Spitalul Municipal „Dr. Pop

Mircea”Marghita

17646 -

6. Spitalul Municipal” Episcop N

Popovici” Beius

8241 -

7. Spitalul Alesd,

8. Spitalul Municipal Salonta 2893 -

9. Spitalul Orasenesc Stei 799,03 75.0

10. Spitale, policlinici, cabinete

medicale, laboratoare comunitare

şi private

14103 -

11. Spitalul de Psihiatrie Nucet 1011 -

12. Centrele de dializa Oradea ;

Stei„Fresenius Nephrocare

Romania „SRL

24941 -

6.6.4. Fluxuri de deşeuri

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice-DEEE APM Bihor a urmarit implementarea principalelor obiective ale H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) care sunt: - detinerea autorizatiei /autorizatiei de mediu emise de A.N.P.M. Bucuresti şi APM Bihor , intocmirea şi revizuirea listelor nationale a operatorilor autorizati implicati în colectare/valorificare/reutilizare/reciclare/valorificare la nivelul judetului Bihor - prevenirea aparitiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri, pentru a reduce, în cea mai mare



136

masura, cantitatea de deşeuri eliminate; - îmbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati în ciclul de viata al EEE (producatori, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agentilor economici direct implicati în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. H.G. nr. 1037/2010 privind DEEE se aplica categoriilor de echipamente electrice şi electronice cu conditia ca acestea sa nu fie parte componenta a unui alt tip de echipament, ce nu intra sub incidenta prezentei hotarâri. Tabel 6.6.4.1 Categorii de echipamente electrice şi electronice (EEE)

Categoria 1 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

Categoria 2 Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

Categoria 3 Echipamente informatice şi de telecomunicatii

Categoria 4 Echipamente de larg consum

Categoria 5 Echipamente de iluminat

Categoria 6 Unelte electrice şi electronice

Categoria 7 Jucarii, echipamente sportive şi de agrement

Categoria 8 Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate şi infectate)

Categoria 9 Instrumente de supraveghere şi control

Categoria 10 Distribuitoare automate

Pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice numai producatorii înregistrati

în Registrul Producatorilor şi Importatorilor de EEE, constituit la A.N.P.M. Bucuresti. În judeţul Bihor au fost colectate, valorificate, eliminate şi rămase În stoc în anul 2013

urmatoarele cantităţi de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, de către operatorii autorizaţi de APM Bihor. Pentru a se evita multipla raportare a fost evidenţiată raportarea anuală a operatorului BENE International SRL Oradea cu puncte de lucru autorizate în Oradea şi în Tileagd. Tabel 6.6.4.2 Operatorului BENE Internaţional SRL

Cod deşeu Stoc 1 ian. 2013

Colectat 2013

Valorificat 2013

Eliminat 2013

Stoc 1ian. 2014

16 02 11* 59,05 121,23 94,8 0 85,48

20 01 35* 18,49 840,77 552,03 35,57 298,98

20 01 36 14,6 412,91 253,67 27,62 146,32

20 01 21* 2,98 6,63 5,36 0 8,95

Total 95.12 1381.54 905.86 63.19 602.92



137

Deşeurile au fost preluate direct de la generatori sau de la operatori colectori. Valorificarea materialelor rezultate de la tratarea acestor DEEE s-a efectuat prin intermediul: SC ROECOLOGIC RECYCLING SRL; REMAT MG SA ARAD, ASISTE TERA SRL, REMAT MG SA ARAD, HAMBURGER RECYCLING SRL pl Oradea, REMAT ALESD SA; REMAT invest SA Oradea;

Comercianţii de aparatură EE colectează periodic DEEE sau corpuri de iluminat şi baterii sau acumulatori pe care le transferă la instalaţii de procesare în sistemul naţional sau în UE.

Tabel 6.6.4.3 Bilanţul judeţean se prezintă astfel pentru 2013:

Bihor Tone Stoc la 1 ian 2013

Tone 2013 colectate individual

Tone 2013 tratate RO

Tone 2013 transferate UE

DEEE 747,775 1159.223 1942.735 83.035

Asociaţiile Ecotic şi Rorec sunt prezente perpetuu în judeţ , organizează campanii de colectare, de informare şi promovare a colectării selective a DEEE în mediul rural sau urban şi în instituţii de învăţământ. În 2013 au fost colectate astfel DEEE care au fost predate la SC Bene Internaţional SRL .

Între aceste fluxuri naţionale de deşeuri care asigură gradul de valorificare prevăzut în normele republicane alături de SC Bene Internaţional SRL este şi Asiste Tera în Insolvenţă SRL Tileagd care deţine în incintă urmatoarele deşeuri de sticlă activată rezultată din ecrane DEEE pe care nu le-a inertizat în cimenturi conform autorizaţiei de mediu, cod deşeu 19 12 05 şi 19 12 11*.

Tabel 6.6.4.4 Deşeuri de sticlă activată rezultată din ecrane DEEE

Operator CUI 22342284 cod 19 12 05 Cod 19 12 11*.

ASISTE TERA în insolvenţă SRL Tileagd/ an 2013

669,645 to 284,243 to

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În anul 2013 în inventarul judeţean pentru eliminarea bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari figura doar ANIF Bihor cu condensatoare aflate sub sarcină şi în rezervă planificate a fi eliminate prin incinerare în instalaţie autorizată în acest sens.

Tabel 6.6.4.5 Operatori pentru eliminarea bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

Operatorul responsabil

Condensatori aflaţi sub sarcină / rezervă 2013 ( nr.) inventariaţi

Condensatori scoşi din uz 2012 ( nr. ) eliminaţi

ANIF Bihor 25 25



138

Gestionarea deşeurilor de ambalaje

În anul 2013 s-a intensificat preocuparea operatorilor economici care pun pe piaţa naţională produse ambalate de a delega responsabilitatea de gestionare a deşeurilor de ambalaje , urmare a activităţii de comunicare şi control intreprinse de Administraţia Fondului pentru Mediu.

În Bihor majoritatea operatorilor au delegate responsabilitatile către Ecorom ambalaje, Ecologic 3 R; Eco Sud; sau alţii.

De asemenea au activat operatori reciclatori/ colectori noi sau cu dotări noi: Superbon SRL Oradea; Todplast SRL Oradea; Salex Prod SRL Oradea, Recolo SRL Oradea; Original Prod SRL Grădinari; Hamburgher Recycling SRL pl. Oradea; Oliva Verde SRL Oradea, Pro Reciclare SRL Oradea; ş. a..

Au crescut cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi valorificate.Totodată au apărut şi fluxuri constant de transferare în state member a deşeurilor de ambalaje de hartie/ carton şi a deşeurilor din mase plastice.

Din raportările primite pe fluxul rapid de la fabricile de hârtie/carton rezultă că operatorii din Bihor marii generatori deţin contracte directe pentru reciclarea deşeurilor cod 15 01 01. Real Hypermarket Oradea; Auchan Hypermarket Oradea; Selgros Oradea; Carrefour Hypermarket Oradea; Obi Oradea; Bricostore Oradea; Peny Market Oradea-Salonta; Beiuş au valorificat pentru reciclare peste 2500 tone deşeuri cod 15 01 01;

Fiind judeţ de frontieră de stat distanţele către instalaţiile de reciclare sunt mai mici spre Ungaria.

Tabel 6.6.4.6 Deşeuri de ambalaje valorificate pentru reciclare

AN To Colectate din România

To Transferate în state UE

Hamburger Recycling România SRL pl Oradea 2012

201 168

Hamburger Recycling România SRL pl Oradea 2013

4262 3653

Holcim Romania SA Ciment Alesd a coincinerat drept combustibil alternativ furnizat de SC Ecovalor România SRL deşeuri de ambalaje improprii reciclării.

SC Ecovalor Romania -Punct de Lucru Ţeţchea, au condiţionat următoarele categorii de deşeuri de ambalaje în anul 2013 pentru coincinerare.

Tabel 6.6.4.7 Deşeuri de ambalaje valorificate de către SC Ecovalor România

Cod deşeu Cantitate valorificată termoenergetic în 2013 to

15 01 01 181,416

15 01 02 1496,511

15 01 03 222,729

15 01 05 44,960



139

Cod deşeu Cantitate valorificată termoenergetic în 2013 to

15 01 06 491,741

15 01 09 12,110

15 01 10* 63,995

Total to 2513,462

Principalii colectori autorizaţi din Bihor au urmatorul bilanţ de materiale reciclabile pentru hârtie/carton reciclate şi mase plastice reciclate pentru anul 2013.

Tabel 6.6.4.8 bilanţul materialelor reciclabile hârtie/carton şi mase

plastice reciclate, în anul 2013

Cod deşeu

15 01 01 15 01 02 15 01 04_Al

Cantităţi to

3439 2599 152

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

În anul 2013 APM BIHOR a continuat monitorizarea implementarii HG nr. 1132/2008

privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori prin revizuirea

autorizatiilor de mediu ale operatorilor specializati în colectarea şi valorificarea deşeurilor de

baterii şi acumulatori uzati; consilierea operatorilor care au introdus pe piata baterii şi

acumulatori în sensul solicitarii şi detinerii autorizatiei de producator emisa de ANPM

BUCURESTI;

De asemenea a fost revizuită permanent lista colectorilor şi tratatorilor autorizaţi cu

frecvenţa trimestrială.

Pentru anul 2013 aplicarea Ordinului 1399/2008 a relevat respectarea principalelor

obiective ale HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de

baterii şi acumulatori şi anume:

-respectarea cerintelor privind introducerea pe piata a bateriilor şi acumulatorilor şi a unor reguli

specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor de baterii şi acumulatori,

destinate sa completeze legislatia nationala armonizata privind deşeurile şi sa promoveze un

nivel înalt de colectare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, precum şi

reglementarea interzicerii introducerii pe piata a bateriilor şi acumulatorilor care contin substante

periculoase.

-îmbunatatirea performantelor de mediu ale bateriilor şi acumulatorilor şi ale activitatilor aferente

tuturor operatorilor economici implicati în ciclul de viata al bateriilor şi acumulatorilor, respectiv

ale producatorilor, distribuitorilor şi utilizatorilor finali şi în special ale operatorilor direct



140

implicati în operatiunile de tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.

HG nr. 1.132/2008 se aplica tuturor tipurilor de baterii şi acumulatori, (tabel de mai jos.),

indiferent de forma, volumul, greutatea, materialele componente sau utilizarea acestora, fara a

se aduce atingere legislatiei nationale armonizate care transpune Directiva 2000/53/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz

şi Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind

deşeurile provenite de la echipamente electrice şi electronice (DEEE).

Tabel 6.6.4.9 Tipuri de baterii şi acumulatori care devin deşeuri de baterii şi acumulatori din categoria 16 06

BATERII PORTABILE (CATEGORIILE 1 ŞI 2)

1A ALCALINE 1B LITIU 1C ZINC CARBON 1D ZINC AER 1E OXID DE MERCUR (HGO) 1F OXID DE ARGINT (AG2O) 1G ANSAMBLU DE BATERII 1H ALTELE

BATERII PORTABILE (CATEGORIILE 1 ŞI 2)

2A NICHEL CADMIU (NICD) 2B PLUMB 2C NICHEL METAL HIDRURA (NIMH) 2D LITIU ION 2E LITIU POLIMER 2F ALTELE

BATERII AUTO (CATEGORIA 3)

3A PLUMB ACID 3B NICHEL CADMIU (NICD)

În jud BIHOR ÎN cursul anului 2013 au fost colectate şi gestionate de către operatorii economici

autorizaţi de APM BIHOR următoarele cantităţi de deşeuri periculoase de acumulatori uzaţi cod

deşeu 16 06 01 *

Din totalul de 728 tone 541.650 tone au fost preluate de Rombat Bistriţa SA Pentru reciclarea

componentelor.

Tabel 6.6.4.10 Deşeuri de acumulatori uzaţi - anul 2013

DESEURI DE

ACUMULATORI

UZATI 2013 TONE

STOC

01.01.2013 COLECTAT VALORIFICAT

STOC

31.12.2013

ACUMULATORI

UZATI

GESTIONATI ÎN

2013 TONE

152,47 600,2 728,47 24,2

Principalele destinaţii ale deşeurilor 16 06 01 au fost catre SC ROMBAT SA BISTRIŢA,

REMAT HOLDING CO SRL BUCUREŞTI cantitatea predată de operatorii din judeţul



141

BIHOR s-a situat la peste 728 tone în anul 2013.

Vehicule scoase din uz – VSU

Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/CE, transpusa în

legislatia nationala prin HG. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu

modificarile şi completarile ulterioare, sunt: producatorii, distribuitorii, colectorii, companiile de

asigurari, precum şi operatorii care au ca obiect de activitate tratarea, recuperarea, reciclarea

vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi materialelor acestora.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, operatorii economici sunt obligati sa asigure, realizarea

urmatoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:

- reutilizarea şi valorificarea a cel putin 75% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor

fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;

- reutilizarea şi valorificarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor

fabricate dupa 1 ianuarie 1980;

- reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate înainte

de 1 ianuarie 1980;

- reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate

începând cu data de 1 ianuarie 1980.

Începând cu 1 ianuarie 2015, operatorii economici sunt obligati sa asigure realizarea

urmatoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:

- reutilizarea şi valorificarea a cel putin 95% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate

vehiculele scoase din uz;

- reutilizarea şi reciclarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate

vehiculele scoase din uz.

În scopul monitorizarii atingerii obiectivelor prevazute mai sus, operatorii economici din

Bihor, care desfasoara operatiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz, au obligatia

de a transmite APM BIHOR formularele completate pentru anul precedent, pâna la data de 15

martie a anului în curs Operatori economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea

VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate.

A.N.P.M. prin intermediul APM BIHOR, procesează următoarele date din Bihor:

- numarul certificatului de distrugere emis pentru fiecare vehicul scos din uz colectat;

- numarul de vehicule scoase din uz colectate pe categoriile m1 şi n1;

- masa vehiculului din documentele de înmatriculare pentru fiecare vehicul scos din uz şi seria

sasiului aferent;

- anul de fabricatie pentru fiecare vehicul scos din uz;

- greutatea la receptie pentru fiecare vehicul scos din uz;



142

- cantitatile de materiale rezultate de la depoluarea şi dezmembrarea vsu, materialele rezultate

din tocarea vehiculelor scoase din uz în Bihor, masa totala a vehiculelor scoase din uz şi

exportate, pe tara şi masa totala a partilor vehiculelor scoase din uz din bihor şi exportate pentru

tratare ulterioara (reciclate/eliminate);

- cantitatile sunt raportate doar pentru vsu tratate;

- cantitatile raportate de fiecare operator economic, provin din: registre de operare, note de

cântar şi documente contabile.

- operatorii economici trebuie sa detina registrele de operare care contin:

- copii ale certificatelor de distrugere;

- inventarele şi locatiile, pe tipuri şi cantitati, ale tuturor substantelor, materialelor şi

componentelor rezultate în urma operatiunilor de pretratare şi tratare a vehiculelor uzate;

- evidenta tuturor deşeurilor reciclate sau eliminate, precum şi informatii privind componentele

reutilizate;

- informatii privind fluxurile de deşeuri din alte domenii de activitate ale unitatii, care vor fi

eliminate împreuna cu fluxurile de deşeuri rezultate de la gestionarea vehiculelor scoase din uz;

- probleme în functionare, cauzele acestora şi masurile luate pentru solutionarea acestora.

Numărul total de vehicule scoase din uz, colectate şi pentru care au fost emise certificate

de distrugere, în anul 2011, a fost de 5694 unităţi; în anul 2011 au fost tratate 5694 unităţi,

diferenţa între numărul de vehicule tratate şi colectate provenind din faptul că în anii trecuţi au

rămas pe stoc vehicule scoase din uz la operatorii economici autorizaţi pentru colectare/tratare.

Aceste date provin de la operatorii economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU din

tabelul anexat.

Masa medie la gol pentru VSU tratate a fost de cca. 4071 tone, din care 4071 tone au

fost valorificate.

Obiectivele realizate la nivelul anului 2010, pentru VSU intrate în procesul de tratare, au

fost:

- reutilizarea şi valorificarea cca 85,29%;

- reutilizarea şi reciclarea cca 80,05%;

La sfârsitul anului 2012, îsi desfăşurau activitatea un numar de 11 operatori economici

autorizaţi pentru colectarea VSU, însumând 12 puncte de lucru.

Producătorii şi importatorii de vehicule, şi-au constituit reţelele de colectare a VSU

uniform raspândite în teritoriul naţional şi în BIHOR.

Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a

vehiculelor scoase din uz, se actualizează periodic şi se publică pe site-ul A.P.M. BIHOR/

A.N.P.M. BUCUREŞTI.



143

De remarcat ca în anul 2013 au fost infiinţate multe puncte noi de lucru a operatorilor cu

acest profil al activităţii de colectare/tratare VSU. În Bihor există deja 23 de operatori cu 30

puncte de lucru autorizate de APM Bihor.

11 operatori au participat la programul MMSC - AFM de înnoire a parcului naţional auto

pentru protecţia calităţii aerului prin scoaterea din uz a autovehiculelor NI MI mai vechi de 10

ani.

În anul 2012 însumat, în Bihor au fost colectate 1239 de autovehicule din categoriile NI şi

M I.

În Bihor nu există instalaţie Schreder, astfel că o parte din colectori au transferat VSU la

Cluj-Napoca la Remat Invest, iar o parte au dirijat VSU la Remat MG Arad.

Datele sunt în curs de prelucrare la ANPM fiecare autovehicul având în funcţie de

producător şi anul fabricţiei grad diferit de valorificare/reciclare a componentelor constitutive

recepţionate la emiterea certificatului de distrugere.

APM Bihor a constatat că operatorii specializaţi, autorizaţi respectă normele de tratare/

dezmembrare, depozitează selectiv deşeurile rezultate, deţin contracte pentru gestionarea

corectă a deşeurilor periculoase/nepericuloase rezultate, ţin evidenţa conform prevederilor HG

nr. 856/2002.

Datele statistice privind gestionarea VSU în anul 2012 sunt în curs de validare de către

ANPM Bucureşti.

Uleiuri uzate

Conform prevederilor HG. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, producatorii şi

importatorii de uleiuri, sunt obligati sa asigure organizarea sistemului de gestionare a uleiurilor

uzate, corelat cantitatilor şi tipurilor de uleiuri introduse pe piata şi cu tintele/ obiectivele anuale .

Aceasta obligatie se poate realiza individual sau prin delegare catre tertii autorizati de autoritatile

competente de mediu.

În scopul stabilirii unui sistem coerent de gestionare a uleiurilor uzate, persoanele

responsabile pot încheia acorduri voluntare cu autoritatile publice centrale şi/sau locale; urmare

a analizei raportarilor din anul 2013, transmise de producatorii şi importatorii de uleiuri, s-au

constatat următoarele:

S-au introdus pe piaţă cantitatea de peste 52 tone ulei proaspăt, iar operatorii economici

care au fost raportaţi de producătorii interni ca fiind cei care au comercializat această cantitate

de ulei distribuitorii producatorilor interni, au colectat, în numele producatorilor interni, în anul

2013, cantitatea de 52 tone de ulei uzat.

Au fost identificaţ de APM BIHOR şi inventariati, agenţi economici generatori de uleiuri

uzate la nivel judeţean, care în anul 2013, au raportat cantitatea de peste 52 tone de uleiuri

uzate colectate.

Un numar de 2 de operatori economici au raportat ca 18,2 tone de ulei uzat a fost



144

reutilizată în diferite scopuri privind asigurarea combustibililor alternativi: HOLCIM Romania

Ciment ALESD şi D&C ORADEA.

APM Bihor a autorizat pentru activitatea de colectare/ valorificare uleiuri uzate următorii

operatori economici specializaţi:

SC SEVENAP Bambino CAFE BAR SRL Şisterea PL Oradea; SC Fatcom SRL Livada; SC

Ecologic Colect SRL Oradea; SC Ecosafe SRL Oradea; SC StiloEvora SRL Suplacu de Barcău;

Ecovalor România SRL Ţeţchea, Holcim Chistag.

6.6.5. Colectarea selectivaă şi reciclarea deşeurilor

Colectarea selectiva este un imperativ al legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi

temelia aplicarii ierarhiei deşeurilor din prevederile legale în vigoare care vizeaza maximizarea

valorificarii şi minimizarea depozitarii definitive, eradicarea risipei.

Colectarea selectiva la sursa de generare constitue promotorul succesului şi al eficientei

recuperarii, valorificarii , reciclarii.

În industrie sau prestări servicii operatorii economici, institutiile au propriile PGD pentru

deşeuri municipale, industriale, medical-sanitare, extractive, etc. şi indeplinesc tintele de

valorificare şi reciclare anuale.

Implementarea colectarii selective a deşeurilor provenite din gospodariile populatiei s-a

preconizat sa fie abordata în trei etape, astfel:

2004-2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatiei;

2007-2017: extinderea colectarii selective la nivel national;

2017-2022: implementarea colectarii selective în zone mai dificile (locuinte colective, mediu

rural dispersat, zone montane).

Colectarea separata a deşeurilor municipale are tinta valorificarea deşeurilor de ambalaje

provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticla, metale, materiale plastice) la nivel local,

în cadrul unor proiecte pilot initiate de societatile de salubrizare şi primarii în prezent vizand

minim 15% din deşeurile colectare iar pana în anul 2020 se urmareste valorificarea a minim

60% din deşeurile colectate.

În timp s-a constatat o creştere a cantităţii de deşeuri colectate selectiv de la populatie şi

institutii datorită implementarii graduale a sistemelor modernizate de servicii utilităti publice.

În acest scop au fost realizate insule verzi, imprejmuite şi amplasate containere pentru

colectarea selectiva a deşeurilor în localităţi, institutii, incinte industriale.

În Mun Oradea există deja 250 de amplasamente amenajate pentru deservirea a minim

150.000 locuitori. În paralel sunt postate igluuri furnizate de EcoRom Ambalaje în Oradea şi

Zona Metropolitană Oradea pentru Hartie carton, Sticlă, Plastic.

În paralel în 2012 a început experimentul Rogerius, un program de instriue şi pilotare



145

a populaţiei din blocuri cu 10 etaje şi cu topoganele de gunoi sigilate, în numar de 11 Asociaţii

de locatari/proprietari, care înregistrează succese, promotorii fiind Eco Bihor SRL, RER Ecologic

Service Oradea, Primaria Municipiului Oradea. Proiectul ia anvergura în 2013 prin existenţa a 20

de asociaţii de locatari implicate în program.

Colectarea selectivă se manifestă în Municipiul Oradea prin cele 370 de incinte betonate,

imprejmuite dotate cu containere pentru colectare selectivă. De asemenea în toate cartierele

sunt amplasate 35 de grupaje de igluuri pentru aducerea deşeurilor de hartie carton, plastic,

metal+sticlă.

Se colectează selectiv deşeuri în oraşele Aleşd, Marghita; Beiuş;

Operatorii economici colectează selectiv deşeurile generate în incintele industriale.

6.7. Planificare (răspuns)

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

În perioada următoare MMSC şi ANPM împreună cu instituţiile abilitate trebuie să iniţieze

elaborarea PNGD şi implicit PJGD armonizate directivei CE 98/2008 privind regimul deşeurilor.

În continuare, industria trebuie să depună toate eforturile în menţinerea sustenabilităţii

sistemului dezvoltat în Romania şi trebuie să fie pregătită pentru orice provocări generate de

legislaţia naţională sau europeană, dar şi pentru adaptarea la rigorile viitoare:

Gestionarea eficientă a deşeurilor generate, prin folosirea instrumentelor de programare

(ex.: obligativitatea elaborării unui program de prevenire şi desemnarea unei personae

responsabile care să gestioneze acest lucru);

Conectarea în timp real la schimbările legislative;

Posibilitatea creşterii obiectivelor de reciclare;

Eco-design;

Evidenţierea pe produse a amprentei de carbon;

Introducerea instrucţiunilor de sortare pe ambalaj

Modificările legislative impun noi mecanisme de protejare a mediului.

Conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, operatorii economici sunt obligaţi

să elaboreze un program de prevenire a deşeurilor generate.

„Persoana juridică ce exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în

vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să întocmească şi să implementeze,

începând cu anul 2012, un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă

un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.”(art.

43 alin. (1))

În context global, măsurile de prevenire referitoare la deşeurile de ambalaje se pot

integra în programul de prevenire la nivel de companie.



146

În ultimele decenii, cantităţile de deşeuri, în special cele de ambalaje, au crescut

semnificativ. Prin urmare, devine prioritară găsirea celor mai eficiente mecanisme menite să

reducă impactul deşeurilor asupra mediului. În acest context, prevenirea este considerată o

acţiune prioritară, deoarece contribuie la reducerea cantităţii de materii prime şi a energiei

utilizate pentru fabricarea de produse şi reduce concomitant cantitatea de deşeuri generată.

Prevenirea necesită o abordare cuprinzătoare, care minimizează impactul deşeurilor pe

parcursul ciclului de viaţă, de la selectarea materiilor prime la gestionarea eficientă a deşeurilor.

Marea provocare este utilizarea eficientă a materiei şi energiei. Pentru optimizare,

Un program de prevenire a generării de deşeuri are ca obiectiv iniţierea unor strategii,

urmate de planuri de acţiune în acest domeniu, pare să aducă beneficii.

6.8. Perspective

6.8.1. Strategia locală/naţională privind deşeurile

A fost elaborat şi aprobat, are asigurata şi finanţarea SMID Bihor, Sistem Integrat de

Gestiune a deşeurilor în Jud. Bihor;

MMSC a elaborat şi a avizat Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor.

Instituţiile competente vor intocni şi se vor adopta prin HCJudeţene noile PJGD conform

SNGD avizată de MMSC, pentru a se realiza imperativele Directivei 98/2008 privind

gestiunea deşeurilor în Uniunea Europeană, transpusă prin Legea 211/2011 (republicată în

2014)

Conform SNGD trebuie respectată şi implementată ierarhia deşeurilor având ca Ideie de

bază prevenirea deşeurilor:

• gospodărirea resurselor şi deşeurilor în amplasament şi Implementarea principiului

trasabilitatii.

• proiectarea unui produs cu luarea în considerare a ultimei etape de viaţă;

• stabilirea de obiective şi indicatori măsurabili;

• acorduri voluntare şi alte instrumente adecvate; SMM; audit privind deşeurile;

Prevenirea generării de deşeuri poate fi făcuta atât în amonte, prin acţiuni ale

producătorilor de deşeuri, cât şi în aval, prin acţiuni ale consumatorilor de bunuri şi servicii, ca

urmare a modificării comportamentului de cumpărare şi consum.

Măsurile vizează pe termen scurt :

• creşterea gradului de reciclare a deşeurilor şi a valorificarii;

• reducerea cantitatii neutilizabile a deşeurilor;

•minimizarea impactului asupra mediului;



147

• utilizarea de materii prime secundare.

Beneficiile aplicării masurilor strategice pentru generatorii de deşeuri, dintre care pot fi

enumerate următoarele:

• reducerea valorii facturilor pentru serviciile transport;

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sector;

• reducerea cantităţii de deşeuri de gestionat şi a costurilor;

• creşterea gradului de asumare a responsabilităţii faţă de mediu;

• realizarea unor demersuri către o economie verde;

• adaptarea la schimbările legislative în domeniu;

• economia de resurse financiare;

• îmbunătăţirea performanţelor fluxurilor;

• îmbunătăţirea adaptabilităţii.

Strategiile trebuie să fie difuzate catre grupurile ţintă şi contureze premisele unor

comunicări de informaţii suport în realizarea obligaţiilor care le revin.În România, sectorul

reciclării materialelor este dominat atât de constrângeri şi limitări de ordin tehnic, cât şi de

limitări de ordin non-tehnic. Acestea din urmă se pot converti în constrângeri/oportunităţi de

ordin economic.

În ceea ce priveşte constrângerile/ oportunităţile de ordin economic, se pot identifica încă

3 categorii care înglobează toate celelalte posibile grupuri.

Ierarhia constrângerilor dupa 4 criterii care sunt decisive în proiectarea diferitelor scheme

de reciclare materială.

1. Economice;

2. Legale;

3. Sociale;

4. Organizaţionale.

Strategiile naţionale privind managementul deşeurilor trebuie să ţină cont de :

1. Limitările de ordin economic identificate care influenţează reciclarea:

-Cotaţiile mici ale materiilor prime virgine/ fluctuaţii mari ale acestor preţuri;

-Saturarea pieţei;

-Piaţa cu o puternică competiţie;

-Companii puternice capabile de investiţii majore;

-Costuri mari de procesare şi costuri minimale de eliminare/depozitare;

-Cantitate/ calitate variabilă a materiilor prime secundare.



148

2. Limitările de ordin legal:

a) Politicile diferite (necorelate) ale autorităţilor centrale decidente;

b) Legislaţia de mediu stufoasă şi netransparentă;

c) Politici pe termen lung instabile;

d) Dezvoltări inconsistente ale taxelor pentru opţiunile de eliminare a deşeurilor;

e) Obstacole privind folosirea materiilor prime secundare în produse.

3. Limitările de ordin social:

- Actorii implicaţi în fluxul generat de activităţile/sectoarele de “Waste Management” nu doresc

cooperarea;

- Neîncrederea în aplicaţiile industriale ale materiilor prime secundare obţinute; Insuficienta

cooperare în acest domeniu;

- Insuficienta comunicare în sectorul reciclării pentru introducerea inovaţiilor (sisteme noi de

colectare, noi procese de reciclare,aplicaţii noi);

4. Limitări de ordin organizaţional:

- Inconsistenţa structurilor de preluare a deşeurilor;

- Organizarea slabă a fluxului de reciclare, foarte mulţi actori secvenţiali pe flux;

- Capacităţi de reciclare insuficiente sau prea mari;

- Introducere tehnologii moderne;

- Lipsa unui sistem coerent de certificare pentru materialele secundare.

În concluzie, factorii de succes pentru o schemă de reciclare consistentă pot fi:

- Suficienţa cantităţii colectate destinate reciclării;

- Nivel de contaminare acceptabil şi controlabil;

- Aplicaţiile reciclării să nu întâmpine dificultăţi - piaţa de desfacere;

- Costurile reciclării pot fi finanţate de actorii lanţului;

- Cooperarea pe fluxuri poate fi stabilită pentru a realiza un sistem de preluare consistent

- Existenţa cooperării sectoriale şi încurajarea iniţiativelor inovatoare.


ministerul mediului şi schimbărilor climatice agenţia ...apmbh-old.anpm.ro/upload/138460_cap 6...

Documents