ministerul educaŢiei Şi tineretului - · pdf fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi...

23
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE APLICATĂ „APROB” Rector V. Bujor ___ ______________ 2014 Catedra Ştiinţe juridice şi securitate criminologică Curriculum la disciplina CRIMINALISTICĂ Autor: Chirilă Mihail Anii de studii: 2014 şi urm. Semestrul: VI Evaluare: examen Puncte credite: 6 APROBAT la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a catedrei Ştiinţe juridice şi securitate criminologică 2014 APROBAT Preşedintele Comisiei, la şedinţa catedrei O. Bejan, dr. Ştiinţe juridice şi securitate criminologică Proces-verbal nr. din Şef al catedrei V. Guţuleac, dr., prof. univ. Chişinău 2014

Upload: truongtram

Post on 05-Feb-2018

243 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE APLICATĂ

„APROB”

Rector V. Bujor

___ ______________ 2014

Catedra Ştiinţe juridice şi securitate criminologică

Curriculum la disciplina

CRIMINALISTICĂ

Autor: Chirilă Mihail

Anii de studii: 2014 şi urm.

Semestrul: VI

Evaluare: examen

Puncte credite: 6

APROBAT

la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a

catedrei Ştiinţe juridice şi securitate criminologică

2014

APROBAT

Preşedintele Comisiei, la şedinţa catedrei

O. Bejan, dr. Ştiinţe juridice şi securitate criminologică

Proces-verbal nr. din

Şef al catedrei

V. Guţuleac, dr., prof. univ.

Chişinău 2014

Page 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

2

I. PRELIMINARII

La începutul mileniului al treilea s-a observat că criminalitatea capătă noi forme, tot mai

sofisticate, impertinente şi periculoase. Eforturile depuse de societate în vederea combaterii

criminalităţii au dat anumite rezultate. La obţinerea acestor succese a contribuit şi ştiinţa judiciară -

criminalistica, care se află permanent în căutarea celor mai eficiente mijloace şi metode pentru a

face faţă fenomenului infracţional.

Disciplina Criminalistica reprezintă o ştiinţă judiciară care studiază legităţile de formare a

urmelor infracţionale şi elaborează metode şi mijloace destinate administrării probelor în justiţia

penală, prin aceasta contribuind la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor. La elaborarea

metodelor, mijloacelor şi procedeelor noi de combatere a criminalităţii este valorificată experienţa

acumulată de-a lungul anilor în prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor prin mijloace,

metode şi procedee de activitate performante, puse la dispoziţie de ştiinţa şi tehnica modernă.

Studierea acestei disciplini de către studenţii facultăţilor de drept asigură crearea unor

aptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice absolut

necesare specialiştilor abilitaţi cu descoperirea faptelor infracţionale şi înfăptuirea justiţiei penale.

De asemenea deprinderile create în urma studierii disciplinei în cauză contribuie la formarea

complexă şi multilaterală a juristului ca profesie.

Specialiştii ce posedă cunoştinţele în cauză îşi pot realiza pe deplin activitatea în domeniul

urmăririi penale, învinuirii de stat, activităţii judiciare, avocaturii, securităţii statului, expertizei

judiciare şi protejării valorilor sociale de atentate distructive.

Modulul disciplinei este destinat înţelegerii profunde şi complexe de către studenţii facultăţilor

de drept a bazelor ştiinţifice şi a metodologiei criminalistice, precum şi autoperfecţionării continue

în domeniul jurisprudenţei.

Page 3: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

3

II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- Să definească bazele ştiinţifice ale cunoaşterii retrospective a faptelor ce constituie

infracţiuni;

- Să determine obiectul de studiu şi metodologia criminalistică;

- Să cunoască legităţile creării şi investigării probelor infracţiunii;

- Să cunoască tehnologia şi tehnicile de administrare a probelor materiale şi testimoniale ale

infracţiunii;

- Să determine premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice;

- Să cunoască impactul cuceririlor altor ramuri şi domenii ştiinţifice asupra consolidării şi

dezvoltării în perspectivă a criminalisticii.

La nivel de aplicare:

- Să aplice metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică necesare

descoperirii faptelor penale;

- Să adapteze la necesităţile practicii de investigare criminalistică realizările altor ştiinţe, cum

ar fi chimia, fizica, matematica, cibernetica, biologia, logica, psihologia, etc.;

- Să utilizeze noile metode şi procedee tactice de organizare şi efectuare a acţiunilor de

urmărire penală, necesare stabilirii adevărului într-un proces penal;

- Să folosescă cu cunoştinţă de cauză mijloacele tehnice şi metodele de aplicare a acestora în

activitatea operativă de prevenire şi curmare a infracţiunilor;

- Să manifeste atitudine adecvată în situaţiile aplicării incorecte a metodelor şi mijloacelor de

administrare a probelor;

- Să utilizeze datele privind practica infracţională la elaborarea metodicelor de investigaţie,

specifice anumitor categorii de infracţiuni.

La nivel de integrare:

- Să aprecieze importanţa criminalisticii la combaterea fenomenului infracţional;

- Să argumenteze locul pe care îl ocupă criminalistica în sistemul ştiinţelor juridice;

- Să argumenteze legătura criminalisticii cu ştiinţele naturale;

- Să recomande decizii optime în situaţii problematice în activitatea de urmărire penală;

- Să propună iniţiative de perfecţionare a legislaţiei şi practicii de urmărire penală;

- Să elaboreze modele (argumentate ştiinţific) de organizare şi planificare a activităţii de

cercetare a faptelor penale;

- Să formuleze propuneri concrete privind metodica cercetării unor categorii de infracţiuni noi

(apărute pe parcursul ultimilor 15-20 ani).

Page 4: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

4

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

disciplinei

Anul

de

studiu

Semestrul

Numărul de

ore Evaluarea

Responsabil

de disciplină P S L I Nr.credite Forma de

evaluare

III

VI

40

40

20 30

60

5

Examen

Chirilă M.

Costişan V.

PROGRAMĂ ANALITICĂ

Tema 1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifice a infracţiunilor

Noţiunea şi obiectul de studiu al criminalisticii. Principiile criminalisticii. Sarcinile

criminalisticii. Sistemul criminalisticii. Metodele criminalisticii. Locul criminalisticii în sistemul

ştiinţelor juridice, judiciare, tehnice şi naturale.

Tema 2. Identificarea criminalistică

Noţiunea şi importanţa identificării criminalistice. Premisele ştiinţifice ale identificării

criminalistice. Obiectele identificării criminalistice. Genurile identificării criminalistice. Etapele

identificării criminalistice. Stabilirea întregului după părţile componente - variantă a identificării

criminalistice. Conţinutul raportului de expertiză.

Tema 3. Tehnica criminalistică Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.

Clasificarea tehnicii criminalistice. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi

mijloacelor de descoperire şi prevenire a infracţiunilor. Tehnica criminalisticâ de câmp. Tehnica

criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.

Tema 4. Fotografia judiciară Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare. Elemente de tehnica fotografică. Sistemul şi

sarcinile fotografiei judiciare. Metodele fotografiei judiciare operative. Modalităţi de fotografiere a

locului faptei. Metodele fotografiei judiciare de examinare. Microfotografia.

Tema 5. Traseologia criminalistică

Noţiunea de traseologie. Sarcinile traseologiei. Noţiunea de urmă a infracţiunii. Clasificarea

urmelor infracţiunilor. Urmele de mâini. Urmele de picioare. Alte urme homeoscopice. Urmelor

create de instrumente. Urmele mijloacelor de transport. Microurmele. Regulile generate privind

descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunilor.

Tema 6. Balistica judiciară

Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare. Armele de foc, noţiunea, criterii de

clasificare. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea,

importanţa criminalistică. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a

muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii.

Tema 7. Evidenţa criminalistică

Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică. Evidenţa delincvenţilor. Evidenţa

antropometrică. Evidenţa după modul de operare. Alte categorii de evidenţă criminalistică.

Page 5: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

5

Tema 8. Cercetarea criminalistică a documentelor

Noţiunea şi importanţa documentelor-mijloace de probă. Clasificarea documentelor-mijloace

de probă. Cercetarea prealabilă a documentelor-probe materiale. Expertiza criminalistică a

documentelor suspecte de fals. Examinarea criminalistică a documentelor suspecte de fals prin

înlăturare, adăugire sau refacere de text. Examinarea criminalistică a documentelor suspecte de fals

prin contrafacerea rechizitelor. Examinarea criminalistică a hârtiei şi a materialelor de scris.

Examinarea textelor dactilografiate.

Tema 9. Introducere în tactica criminalistică Noţiunea şi importanţa tacticii criminalistice. Sistemul tacticii criminalistice. Sarcinile tacticii

criminalistice. Principiile tacticii criminalistice. Noţiunea de procedeu tactic. Clasificarea

procedeelor tactice. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor. Operaţiile tactice. Tezele

generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.

Tema 10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului

Cercetarea la faţa locului: noţiunea şi importanţa. Sarcinile cercetarii la faţa locului. Etapele şi

fazele cercetării la faţa locului. Procedeele tactice folosite la cercetarea locului faptei. Fixarea

rezultatelor cercetării la faţa locului.

Tema 11. Tactica efectuării percheziţiei

Noţiunea, sarcinile şi felurile percheziţiei. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.

Regulile generale tactice privind efectuarea percheziţiei. Particularităţi tactice privind efectuarea

unor categorii de percheziţii. Percheziţia încăperilor. Percheziţia în locuri deschise. Percheziţia

persoanei. Fixarea rezultatelor percheziţiei.

Tema 12. Tactica audierii martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului

Noţiunea şi importanţa audierii martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului. Procesul

psihologic de formare a declaraţiilor martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului. Etapele

procesului de audiere. Respectarea recomandărilor tactice şi cerinţelor legale a în timpul pregătirii şi

efectuării audierii. Particularităţi tactice privind audierea martorului minor, persoanelor cu

dezabilităţi şi a persoanelor în etate. Fixarea rezultatelor audierii.

Tema 13. Introducere în metodica criminalistică

Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice. Principiile metodicii criminalistice.

Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.

Planificarea activităţii de urmărire penală. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a

persoanelor competente. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în

activitatea de cercetare a infracţiunilor.

Tema 14. Metodica cercetării omorului

Conceptul şi clasificarea criminalostică a infracţiunilor de omor. Caracteristica criminalistică

a infracţiunilor de omor. Acţiuni de urmărire penală ce se impun la etapa iniţială de cercetare a

infracţiunilor de omor. Acţiuni de urmărire penală ce se impun la etapa ulterioară de cercetare a

infracţiunilor de omor. Acţiuni procedurale ce urmează a fi realizate la etapa finală de cercetare a

omorului. Particularităţi metodice privind cercetarea omorului urmat de dezmembrarea cadavrului.

Metodica cercetării infracţiunilor de omor la comandă.

Tema 15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului

Conceptul şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor din domeniul patrimoniului.

Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la cercetarea furturilor din proprietatea statului,

proprietatea publică şi din proprietatea privată a cetăţenilor. Acţiunile procedurale ce urmează a fi

realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei categorii de infracţiuni. Acţiuni ce urmează a fi

realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor infracţiuni. Acţiuni procedurale ce urmează a fi

realizate la etapa finală de cercetare a acestor infracţiuni.

Page 6: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

6

Tema 16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane

Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane. Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi

penale. Rolul activităţii investigaţiv-operative la etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.

Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire penală. Activităţile de administrare a probelor

desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare.

Tema 17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a substanţelor

narcotice

Noţiunea şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor privind traficul de substanţe narcotice.

Împrejurările ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe

narcotice. Reguli metodice generale recomandate la cercetarea infracţiunilor de trafic de substanţe

narcotice. Activităţile de urmările penală efectuate la etapa iniţială a cercetării infracţiunilor de

trafic de substanţe narcotice. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară de

cercetare a acestei categorii de infracţiuni.

Tema 18. Metodica cercetării infracţiunilor săvârşite de grupări criminale organizate

Noţiunea şi caracteristica criminalistică grupărilor criminale organizate. Principiile metodice şi

sarcinile specifice ale cercetării infracţiunilor săvârşite de grupările criminale organizate. Acţiunile

procesuale întreprinse la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor săvârşite de grupările criminale

organizate. Acţiunile procesuale care urmează a fi efectuate la etapa ulterioară de cercetare a

infracţiunilor săvârşite de grupările criminale organizate.

IV. DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

Nr. Tema Realizarea

în timp

1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifce a infracţiunii 2

2. Identificarea criminalistică 2

3. Tehnica criminalistică 2

4. Fotografia Judiciară 2

5. Traseologia criminalistică 4

6. Balistica judiciară 2

7. Evidenţa criminalistică 2

8. Cercetarea tehnică a documentelor 2

9. Introducere în tactica criminalistică 2

10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului 4

11. Tactica efectuării percheziţiei 2

12. Tactica audierii martorului, p/v, bănuitului, învinuitului 4

13. Introducere în metodica criminalistică 2

14. Metodica cercetării omorului 2

15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului 2

16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane 2

17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a

substanţelor narcotice 2

Total 40

Page 7: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

7

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminare

Nr. Tema Realizarea

în timp

1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifce a infracţiunii 2

2. Identificarea criminalistică 2

3. Tehnica criminalistică 2

4. Fotografia Judiciară 2

5. Traseologia criminalistică 4

6. Balistica judiciară 2

7. Evidenţa criminalistică 2

8. Cercetarea criminalistică a documentelor 2

9. Introducere în tactica criminalistică 2

10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului 4

11. Tactica efectuării percheziţiei. Testarea nr. 1 2

12. Tactica audierea martorului, p/v, bănuitului, învinuitului 4

13. Introducere în metodica criminalistică 2

14. Metodica cercetării omorului 2

15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului 2

16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane 2

17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a

substanţelor narcotice. Testarea nr. 2 2

Total 40

Page 8: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

8

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ

CONŢINUTURI

- să definească noţiunea şi esenţa obiectului

de studiu al criminalisticii;

- să caracterizeze succint evoluţia şi sistemul

criminalisticii;

- să clarifice sarcinile criminalisticii şi

principiile criminalisticii;

- să argumenteze metodele criminalisticii;

- să stabilească legătura criminalisticii cu alte

ştiinţe: juridice, judiciare şi naturale.

Tema 1.Criminalistica - ştiinţa investigării

ştiinţifce a infracţiunii

Noţiunea şi obiectul de studiu al criminalisticii.

Sistemul cursului criminalisticii. Sarcinile

criminalisticii. Rolul criminalisticii în combaterea

infracţiunilor. Din istoria apariţiei criminalisticii.

Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe. Bazele

ştiinţifice ale metodelor criminalistice. Metoda

observaţiei; Metoda măsurării; Metodele particular-

ştiinţifice şi admisibilitatea lor în activitatea de

urmărire penală. Metodele speciale criminalistice:

perspectiva desăvârşirii lor în lumina realizărilor

ştiinţei şi tehnicii moderne.

- să descrie noţiunea şi obiectivele

identificării criminalistice;

- să clasifice obiectele identificării

criminalistice;

- să argumeneze genurile identificării

criminalistice;

- să formuleze principiile identificării

criminalistice;

- să distingă etapele identificării

criminalistice.

Tema 2. Identificarea criminalistică

Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării

criminalistice; Specificul identificării criminalistice

şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.

Obiectele identificării criminalistice: noţiunea,

clasificarea. Genurile identificării criminalistice.

Identificarea criminalistică după reflectările

material-fixate. Stabilirea (identificarea) întregului

după părţile sale componente. Principiile metodice

ale identificării criminalistice după reflectările

material-fixate. Etapele procesului de examinare

criminalistică a materialelor prezentate spre

expertizare. Aprecierea rezultatelor examinării

comparative; formularea concluziilor expertului

criminalist.

- să definească noţiunea de tehnică

criminalistică;

- să descrie clasificarea tehnicii crim-ce;

- să cunoască metodele privind folosirea

tehnicii criminalistice la descoperirea,

fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii;

- să cunoască metodele şi mijloacele tehnice

folosite la realizarea expertizelor judiciare;

- să argumenteze rolul tehnicii criminalistice

în activitatea operativă de investigaţii;

- să argumenteze rolul tehnicii criminalistice

în activitatea de prevenire a fenomenului

infracţional.

Tema 3. Tehnica criminalistică

Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.

Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.

Clasificarea tehnicii criminalistice. Aportul

tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi

mijloacelor de descoperire şi prevenire a

infracţiunilor. Tehnica criminalisticâ de câmp.

Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a

altor mijloace materiale de probă.

Page 9: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

9

- să reproducă noţiunea şi importanţa

fotografiei judiciare;

- să descrie obiectivele fotografiei judiciare;

- să cunoască construcţia şi modul de

funcţionare a tehnicii fotografice;

- să descrie metodele fotografiei judiciare

operative;

- să descrie metodele fotografiei judiciare de

examinare;

- să posede aptitudini de folosire a tehnicii

fotofrafice la realizarea acţinilor

procedurale penale.

Tema 4. Fotografia judiciară

Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.

Elemente de tehnica fotografică. Sistemul şi

sarcinile fotografiei judiciare. Metodele fotografiei

judiciare operative. Modalităţi de fotografiere a

locului faptei. Metodele fotografiei judiciare de

examinare. Microfotografia.

- să definească noţiunea de

traseologie;

- să descrie clasificarea urmelor materiale ale

infracţiunii;

- să reproducă regulile generale privind

descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor

infracţiunii;

- să interpreteze proprietăţile şi tipurile

desenelor papilare;

- să clarifice particularităţile altor categorii

de urme descoperite cu ocazia cercetării

infracţiunilor;

- să recunoască şi să posede aptitudini de

descoperire, fixare şi ridicare a

microurmelor infracţiunii.

Tema 5. Traseologia criminalistică

Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.

Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii..

Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.

Crestele şi desenele papilare. Proprietăţile şi

clasificarea desenelor papilare. Descoperirea,

fixarea şi ridicarea urmelor de mâini. Relevarea

urmelor invizibile de mâini.Urmele de picioare:

noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.

Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.

Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de

dinţi, de buze, de unghii). Urmele create de obiecte

vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor

criminalistică. Urmele de materie biologică umană,

descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.

Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere;

Urmele sub formă de resturi de materie formate cu

ocazia aplicării instrumentelor de spargere.

Cercetarea criminalistică a urmelor-materie.Urmele

mijloacelor de transport. Microurmele infracţiunii:

noţiunea şi clasificarea acestora.

- să reproducă noţiunea de balistică judiciară;

- să defiească noţiunea armei de foc şi

criteriile de clasificare a acestoira;

- să cunoască şi să aplice regulile privind

descoperirea, fixarea şi ridicarea armelor de

foc, a muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii;

- să realizeze acţiuni în vederea stabilirii

direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a

tras din arma de foc;

- să distingă urmele create prin aplicarea

explozivelor la săvârşirea infracţiunilor;

Tema 6. Balistica judiciară

Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.

Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.

Muniţia ca obiect de studiu criminalistic.

Clasificarea muniţiilor. Urmele împuşcăturii:

noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.

Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului

a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor

împuşcăturii.

Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de

unde s-a tras din arma de foc.

Urmele create prin aplicarea explozivelor la

săvârşirea infracţiunilor de omor. Interpretarea la

faţa locului a urmelor explozivelor.

Page 10: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

10

- să reproducă noţiunea evidenţei

criminalistice;

- să argumenteze importanţa evidenţei

criminalistice a delincventilor în procesul

de cercetatre a faptelor penale;

- să cunoască esenţa şi sarcinile evidenţei

dactiloscopice;

- să cunoască esenţa şi sarcinile evidenţei

antropometrice;

- să argumenteze aportul datelor de evidenţă

criminalistică în activitatea de prevenire a

infracţiunilor.

Tema 7. Evidenţa criminalistică

Consideraţii generale privind evidenţa

criminalistică. Evoluţia evidenţei criminalistice.

Tipurile evidentei criminalistice. Evidenţa

delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si

cercetarea infractiunilor. Sarcinile evidenţei

dactiloscopice. Evidenţa antropometrică. Evidenţa

după modul de operare. Alte categorii de evidenţă

criminalistică. Aportul datelor de evidenţă

criminalistică în activitatea de prevenire a

infracţiunilor.

- să definească noţiunea şi importanţa

documentelor în activitate de cercetare a

infracţiunilor;

- să aplice cu iscusinţă regulile generale

privind manipularea şi conservarea

documentelor;

- să determine caracteristicile falsului

material în documente;

- să determine caracteristicile falsului

intelectual în documente;

- să argumenteze caracteristicile contrafacerii

impresiunelor de ştampile;

- să propună mijloace şi metode eficiente de

descoperire a documentelor contrafăcute

prin substituirea fotografiilor;

Tema 8. Cercetarea criminalistică a

documentelor

Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace

de probă. Cercetarea prealabilă a documentelor -

probe materiale. Regulile generale privind

manipularea şi conservarea documentelor - probe

materiale.

Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire

sau refacere de text. Contrafacerea semnăturilor.

Examinarea criminalistică a actelor suspecte de

fals prin contrafacerea rechizitelor. Contrafacerea

semnăturilor. Caracteristicile contrafacerii

impresiunilor de ştampile. Contrafacerea

documentelor prin substituirea fotografiilor.

- să reproducă noţiunea tacticii criminalistice;

- să argumenteze importanţa tacticii

criminalistice în procesul de cercetatre a

infracţiunilor;

- să cunoască sistemul şi sarcinile tacticii

criminalistice;

- să cunoască noţiunea şi clasificarea

procedeelor tactice;

- să argumenteze tezele generale ale tacticii

realizării unor acţiuni de urmărire penală

concrete;

- să enumere calităţile indispensabile ale

OUP preocupat de cercetarea faptelor

penale.

Tema 9. Introducere în tactica criminalistică

Noţiuni generale cu privire la tactica

criminalistică. Obiectul, sistemul şi sarcinile

tacticii criminalistice. Principiile tacticii

criminalistice. Noţiunea de procedeu tactic.

Clasificarea procedeelor tactice. Combinaţiile

tactice, noţiunea şi importanţa lor. Operaţiile

tactice. Tezele generale ale tacticii realizării unor

acţiuni de urmărire penală concrete.

Cunoaşterea persoanelor participante la proces –

condiţie indispensabilă aplicării măsurilor tactice

criminalistice. Calităţile profesionale şi

deontologia organelor chemate să aplice măsuri

tactice în cadrul urmăririi penale.

Page 11: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

11

- să definească noţiunea, importanţa şi

sarcinile cercetării la faţa locului;

- să caracterizeze principiile general-tactice

privind cercetarea la faţa locului;

- să argumenteze conţinutul etapei de

pregătire cu ocazia cercetării locului faptei;

- să determine conţinutul etapei propriu-zise

a cercetării la faţa locului;

- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee de

fixare corectă a rezultatelor cercetării la

faţa locului;

- să întocmească scheme, schiţe a locului

săvârsirii faptei;

Tema 10. Tactica efectuării cercetării la faţa

locului

Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa

locului. Principiile general-tactice privind

cercetarea la faţa locului. Pregătirea în vederea

cercetării la faţa locului. Completarea echipei de

cercetare a locului faptei. Rolul specialistului la

cercetarea locului faptei.

Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.

Fazele şi metodele de examinare a ambianţei

locului faptei. Procedeele tactice cu a căror

aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.

Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de

condiţiile locului faptei.

Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.

Procesul-verbal de cercetare la faţa locului:

structura şi conţinutul acestuia. Aplicarea

mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea

locului faptei şi fixării rezultatelor obţinute.

Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –

mijloace eficiente de fixare. Tehnica aplicării

acestora în cadrul cercetării la faţa locului.

Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului

faptei. Variantele tehnice de întocmire a schiţei

locului faptei.

- să relateze conceptul criminalistic al

noţiunii de percheziţie;

- să caracterizeze criteriile de clasificare a

percheziţiei;

- să argumenteze caracterul de constrângere

al percheziţiei;

- să definească regulile ce urmează a fi

respectate cu ocazia efectuării percheziţiei;

- să determine particularităţile efectuării

percheziţiei persoanelor;

- să stabilească recomandările tactice

necesare a fi folosite la efectuarea

percheziţiei;

- să aprecieze importanţa mijloacelor tehnice

la la efectuarea percheziţiei;

- să propună metode şi mijloace eficiente

privind fixarea rezultatelor percheziţiei.

Tema 11. Tactica efectuării percheziţiei

Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.

Sarcinile generale ale percheziţiei. Felurile

percheziţiei. Efectuarea percheziţiei în grup.

Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.

Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor

investiţi cu efectuarea percheziţiei. Reguli general-

tactice privind efectuarea percheziţiei. Aspectul

psihologic al percheziţiei. Tactica efectuării

percheziţiei în încăperi. Metodele şi tehnica

aplicată la căutarea obiectelor ascunse. Percheziţia

în locuri deschise. Metodele de căutare în locuri

deschise a obiectelor ascunse. Mijloacele tehnice

aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.

Percheziţia persoanei. Categoriile de persoane

care pot fi supuse percheziţiei corporale. Fazele în

care se desfăşoară percheziţia corporală.

Fixarea rezultatelor percheziţiei.

Page 12: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

12

- să definească noţiunea, importanţa şi

sarcinile audierii martorului, părţii

vătămate, bănuitului şi învinuitului;

- să caracterizeze principiile general-tactice

privind audierea martorului, părţii

vătămate, bănuitului şi învinuitului;

- să descrie procesul psihologic de formare a

declaraţiilor martorilor;

- să argumenteze conţinutul etapei de

pregătire cu ocazia audierii martorului,

părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului;

- să determine conţinutul etapei propriu-zise

a audierii martorului, părţii vătămate,

bănuitului şi învinuitului;

- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee de

fixare corectă a rezultatelor audierii

martorului, părţii vătămate, bănuitului şi

învinuitului;

- să demonstreze aptitudini bine formate în

situaţia audierii minorilor şi persoanelor cu

dezabilităţi;

- să întocmească corect procesul-verbal de

audiere a martorului, părţii vătămate,

bănuitului şi învinuitului şi altor persoane.

Tema 12. Tactica audierii martorului, părţii

vătămate, bănuitului şi învinuitului

Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în

procesul penal. Procesul psihologic de formare a

declaraţiilor martorilor. Pregătirea în vederea

ascultării unei persoane concrete în calitate de

martor. Procedeele tactice ce constituie tactica

audierii propriu-zise a martorilor. Contactul

psihologic – condiţie indispensabilă bunei

desfăşurări a audierii martorilor. Relatarea liberă:

noţiunea şi semnificaţia ei tactică. Alte procedee

tactice de audiere a martorilor. Tactica depăşirii

mărturiilor mincinoase.

Procedeele tactice privind audierea martorilor

minori, a persoanelor în etate şi a celor

handicapate. Particularităţi tactice privind audie

audierii părţii vătămate.

Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.

Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a

învinuitului. Tactica audierii propriu-zise a

bănuitului şi a învinuitului. Procedeele tactice

aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a

învinuitului.

- să reproducă noţiunea, sistemul şi sarcinile

şi importanţa metodicii criminalistice;

- să cunoască şi să argumenteze conţinutul

etapelor cercetării infracţiuilor din

perspectiva metodicii criminalistice;

- să cunoască noţiunea de organizare,

planificare şi conlucrare în activitatea de

cercetare ainfracţiunilor;

- să argumenteze rolul versiunilor

criminalistice la realizarea unor acţiuni de

urmărire penală;

Tema 13. Introducere în metodica

criminalistică

Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii

criminalistice. Sarcinile metodicii criminalistice.

Principiile generale ale metodicii criminalistice.

Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.

Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.

Planificarea activităţii de urmărire penală.

Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a

persoanelor competente. Conlucrarea şi

interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în

activitatea de cercetare a infracţiunilor.

Page 13: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

13

- să definească noţiunea şi importanţa

cercetării criminalistice a infracţiunilor de

omor;

- să cunoască elementele caracteristicii

criminalistice a infracţiunii de omor;

- să realizeze planificarea activităţii de

cercetare a omorului la un nivel înalt;

- să selecteze activităţile etapei incipiente de

cercetare a omorului;

- să estimeze importanţa elaborării şi

verificării competente a versiunilor

criminalistice în cazul cercetării omorului;

- să aprecieze corect acţiunile de urmărire

penală ce urmează a fi întreprinse la etapa

ulterioară de cercetare a omorului;

- să formuleze principalele forme şi direcţii

de conlucrare a colaboratorilor organelor

de urmărire penală cu organele operative;

- să aplice mijloace, metode şi procedee

adecvate la cercetarea unor categorii de

omor.

Tema 14. Metodica cercetării omorului

Caracteristica criminalistică şi clasificarea

criminalistică a infracţiunilor de omor.

Activităţile de urmărire penală care se impun la

etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de omor.

Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul

cercetării. Elaborarea versiunilor criminalistice şi

planificarea activităţii de cercetare a omorului.

Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei

medico-legale. Reţinerea şi audierea persoanelor

bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de

omor. Cercetarea disimulării infracţiunilor de

omor. Înscenarea ca modalitate de desimulare a

infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.

Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale

şi a sinuciderii.

Metodica cercetării infracţiunilor de omor

săvârşite la comandă. Particularităţi metodice

privind cercetarea unor categorii de omor.

Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau

desfigurarea cadavrului.

- să definească noţiunea şi importanţa

cercetării criminalistice a infracţiunilor din

domeniul patrimoniului;

- să cunoască elementele caracteristicii

criminalistice a infracţiunii din domeniul

patrimoniului;

- să estimeze importanţa elaborării şi

verificării competente a versiunilor

criminalistice în cazul cercetării

infracţiunilor din domeniul patrimoniului;

- să realizeze corect planificarea activităţii de

cercetare a acestei categorii de infracţiuni;

- să selecteze activităţile etapei incipiente de

cercetare a acestor infracţiuni;

- să aprecieze corect acţiunile de urmărire

penală ce urmează a fi întreprinse la etapa

ulterioară de cercetare a infracţiunilor din

domeniul patrimoniului;

- să formuleze principalele forme şi direcţii

de conlucrare a colaboratorilor organelor

de urmărire penală cu organele operative.

Tema 15. Metodica cercetării

infracţiunilor din domeniul patrimoniului

Conceptul şi caracteristica criminalistică a

infracţiunilor din domeniul patrimoniului.

Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la

cercetarea furturilor din proprietatea statului,

proprietatea publică şi din proprietatea privată a

cetăţenilor. Acţiunile procedurale ce urmează a fi

realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei

categorii de infracţiuni. Acţiuni ce urmează a fi

realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor

infracţiuni. Acţiuni procedurale ce urmează a fi

realizate la etapa finală de cercetare a acestor

infracţiuni.

Page 14: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

14

- să definească noţiunea şi importanţa

cercetării criminalistice a infracţiunilor de

trafic cu fiinţe umane;

- să cunoască elementele caracteristicii

criminalistice a infracţiunii de trafic cu

fiinţe umane;

- să estimeze importanţa elaborării şi

verificării competente a versiunilor

criminalistice în cazul cercetării

infracţiunilor de trafic cu fiinţe umane;

- să realizeze corect planificarea activităţii de

cercetare a acestei categorii de infracţiuni;

- să selecteze activităţile etapei incipiente de

cercetare a acestor infracţiuni;

- să aprecieze corect acţiunile de urmărire

penală ce urmează a fi întreprinse la etapa

ulterioară de cercetare a infracţiunilor de

trafic cu fiinţe umane;

- să formuleze principalele forme şi direcţii

de conlucrare a colaboratorilor organelor

de urmărire penală cu organele operative pe

plan naţional şi internaţional.

Tema 16. Metodica cercetării infracţiunilor de

trafic de fiinţe umane

Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane.

Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi

penale. Rolul activităţii investigaţiv-operative la

etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.

Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire

penală. Activităţile de administrare a probelor

desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare.

- să definească noţiunea şi importanţa

cercetării criminalistice a infracţiunilor

privind circulaţia ilegală a substanţelor

narcotice;

- să cunoască elementele caracteristicii

criminalistice a infracţiunii privind

circulaţia ilegală a substanţelor narcotice;

- să estimeze importanţa elaborării şi

verificării competente a versiunilor

criminalistice în cazul cercetării

infracţiunilor privind circulaţia ilegală a

substanţelor narcotice;

- să realizeze corect planificarea activităţii de

cercetare a acestei categorii de infracţiuni;

- să selecteze activităţile etapei incipiente de

cercetare a acestor infracţiuni;

- să aprecieze corect acţiunile de urmărire

penală ce urmează a fi întreprinse la etapa

ulterioară de cercetare a infracţiunilor

privind circulaţia ilegală a substanţelor

narcotice;

- să formuleze principalele forme şi direcţii

de conlucrare a colaboratorilor organelor de

urmărire penală cu organele operative pe

plan naţional şi internaţional.

Tema 17. Metodica cercetării infracţiunilor din

domeniul circulaţiei ilegale a substanţelor

narcotice

Noţiunea şi caracteristica criminalistică a

infracţiunilor privind circulaţia ilegală a

substanţelor narcotice. Împrejurările ce urmează a

fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de

trafic de substanţe narcotice. Reguli metodice

generale recomandate la cercetarea infracţiunilor

de trafic de substanţe narcotice. Activităţile de

urmările penală efectuate la etapa iniţială a

cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe

narcotice. Activităţile de administrare a probelor

desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare a

acestei categorii de infracţiuni. Principalele forme

şi direcţii de conlucrare a colaboratorilor organelor

de urmărire penală cu organele operative pe plan

naţional şi internaţional.

Page 15: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

15

VI. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR

SUBIECTE/PROBLEME FORME DE

REALIZARE

MODALITĂŢI DE

EVALUARE

Nr. de

ore

1. Premisele obiective şi

subiective ale apariţiei

criminalisticii

1. Referate/rezumate

2. Studii

3.Elaborarea de teze

- prezentarea rezultatelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- susţinerea tezelor.

4

2. Rolul teoriei identificării,

teoriei versiunilor crim-ce,

diagnosticii crim-ce la

elaborarea

recomandărilor privind

cerceterea nfracţiunilor

1. Referate/rezumate

2. Proiecte

3. Elaborarea de teze

4. Portofoliu

- prezentarea rezultatelor;

- elaborarea articolelor;

- publicarea rezumatelor;

- susţinerea tezelor şi

prezentarea portofoliului.

8

3. Impactul progresului

tehnico-ştiinţific asupra

modernizării tehnicii

criminalistice

1. Referate/rezumate

2. Studii

3. Utilizarea practică a

tehnicii criminalistice

4. Portofoliu

- prezentarea rezultatelor;

- elaborarea articolelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- prezentarea portofoliului.

4

4. Importanţa evidenţei

criminalistice la

descoperirea şi cercetarea

infracţiunilor

1. Studii

2. Referate/rezumate

3. Elaborarea de teze

4. Studiu de caz

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- elaborarea articolelor;

- prezentarea rezultatelor.

4

5. Rolul recomandărilor

tactice criminalistice în

realizarea acţiunilor de

investigaţie a

infracţiunilor

1. Referate/rezumate

2. Studii

3. Realizarea(simularea)

acţiunilor de urmărire

penal pe teren

4. Studiu de caz

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- elaborarea articolelor;

- prezentarea rezultatelor

studiului de caz.

10

6. Rolul procedeelor tactice,

combinaţiilor tactice şi

operaţiunilor tactice în

activitatea de

administrare a probelor

1. Elaborarea de teze

2. Proiecte

3. Studii

4. Referate/rezumate

- susţinerea tezelor;

- prezentarea rezultatelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- elaborarea şi publicarea

articolelor.

8

7. Recomandări metodice

privind cercetărea unor

categii de infracţiuni

1. Referate/rezumate

2. Studii

3. Simularea şi

soluţionarea cazului

concret

4. Studiu de caz

- prezentarea rezultatelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- susţinerea tezelor;

- prezentarea rezultatelor

studiului de caz.

10

Page 16: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

16

8. Organizarea şi

planificarea acţiunilor de

cercetare a infracţiunilor

1. Referate/rezumate

2. Studii

3. Simularea şi

soluţionarea cazului

concret

4. Studiu de caz

- prezentarea rezultatelor;

- elaborarea articolelor;

- publicarea rezumatelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

4

9. Tendinţe moderne privin

metodele şi mijloacele de

investigare criminalistică

a infracţiunilor

1. Referate/rezumate

2. Proiecte

3. Elaborarea de teze

4. Portofoliu

- prezentarea rezultatelor;

- elaborarea articolelor;

- prezentarea rezumatelor;

- publicarea rezumatelor;

- prezentarea portofoliului.

4

10. Strategii actuale privnd

combaterae şi prevenirea

fenomenului inrfacţional

1. Elaborarea de teze

2. Proiecte

3. Studii

4. Referate/rezumate

5. Analiza datelor

statistice

- susţinerea tezelor;

- prezentarea rezultatelor;

- participarea la conferinţe

ştiinţifice;

- elaborarea şi publicarea

articolelor.

4

Total ore de studiu şi lucru individual (pe semestru) 60

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

Realizarea cursului presupune acumularea cunoştinţelor conform programei şi dezvoltarea de

abilităţi practice la studenţi.

Acumularea cunoştinţelor presupune:

- cunoaşterea problemelor teoretice şi metodologice ale disciplinei;

- analiza sarcinilor trasate;

- dezvoltarea deprinderilor de activitate în echipă cu folosirea iscusită a mijloacele tehnice,

tactice şi metodice în activitatea de cercetare a infracţiunilor;

- dezvoltarea încrederii în sine, ca rezultat al combinării cunoştinţelor teoretice cu deprinderile

practice.

Forme de evaluare: evaluarea permanentă/formativă; evaluarea sumativă.

Tehnici de evaluare: chestionarea, lucrări scrise, teste.

Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi la studierea cursului, include

participarea studenţilor la dezbateri, la elaborarea unor referate pe anumite probleme ale conţinutului

tematic.

Evaluări sumative periodice: testări curente

I. Testarea 1 - în baza subiectelor cuprinse în compartimentul I-II al Criminalisticii;

II. Testarea 2 - în baza subiectelor cuprinse în compartimentul III-IV al Criminalisticii.

Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma de examen. Testele de examinare vor

cuprinde trei subiecte. Subiectele de examinare vor fi formulate în test, reieşind din obiectivele

generale ale disciplinii şi, în special, din obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 40%

din nota finală, iar 60 % revin notei semestriale.

Punctag pentru admitere la evaluarea finală (maximum – 160 puncte; minimum – 84) - Frecvenţa la prelegeri – 40 / 22

- Frecvenţa la seminare – 40 / 22

Page 17: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

17

- Lucrul desinestătător – 60 / 30

- Notă medie la evaluări curente 10 / 5

- Nota medie la reuşita curentă – 10 / 5

Studentul care a acumulat respectiv: 146-160 – sunt eliberaţi de evaluarea finală şi notaţi

respectiv cu notele 10 (zece) sau 9 (nouă).

Studenţii care vor acumula de la 84 la 145 puncte vor susţine evaluare finală.

Studenţii care vor acumula 83 şi mai puţine puncte nu vor fi admişi la evaluarea finală şi vor

repeta (în formă de externat) cursul.

VII. SUBIECTE PENTRU EVALUAREA FINALĂ

1. Noţiunea şi obiectul de studiu şi sarcinile criminalisticii.

2. Sistemul cursului criminalisticii.

3. Istoria apariţiei şi evoluţia criminalisticii.

4. Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe.

5. Clasificarea metodelor criminalisticii.

6. Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice.

7. Specificul identificării criminalistice şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.

8. Obiectele identificării criminalistice: noţiunea, clasificarea.

9. Genurile identificării criminalistice.

10. Stabilirea (identificarea) întregului după părţile sale componente.

11. Etapele procesului de examinare criminalistică a materialelor prezentate spre expertizare.

12. Aprecierea rezultatelor şi formularea concluziilor expertului criminalist.

13. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.

14. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.

15. Clasificarea tehnicii criminalistice.

16. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi mijloacelor de descoperire şi

prevenire a infracţiunilor.

17. Tehnica criminalisticâ de câmp.

18. Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.

19. Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.

20. Elemente de tehnica fotografică.

21. Sistemul şi sarcinile fotografiei judiciare.

22. Metodele fotografiei judiciare operative.

23. Modalităţi de fotografiere a locului faptei.

24. Metodele fotografiei judiciare de examinare.

25. Microfotografia.

26. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.

27. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii.

28. Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.

29. Crestele şi desenele papilare.

30. Proprietăţile şi clasificarea desenelor papilare.

31. Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor de mâini.

32. Relevarea urmelor invizibile de mâini.

33. Urmele de picioare: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.

34. Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.

35. Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de dinţi, de buze).

36. Urmele create de obiecte vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor criminalistică.

Page 18: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

18

37. Urmele de materie biologică umană, descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.

38. Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere.

39. Urmele sub formă de resturi de materie formate cu ocazia aplicării instrumentelor de spargere.

40. Urmele mijloacelor de transport.

41. Microurmele infracţiunii: noţiunea şi clasificarea acestora.

42. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.

43. Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.

44. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic, clasificarea muniţiilor.

45. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.

46. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor

împuşcăturii.

47. Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a tras din arma de foc.

48. Urmele create prin aplicarea explozivelor la săvârşirea infracţiunilor de omor.

49. Interpretarea la faţa locului a urmelor create de substanţe şi dispozitive explozive.

50. Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică.

51. Evoluţia evidenţei criminalistice.

52. Tipurile evidentei criminalistice.

53. Evidenţa delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si cercetarea infractiunilor.

54. Sarcinile evidenţei dactiloscopice.

55. Evidenţa antropometrică.

56. Evidenţa după modul de operare.

57. Alte categorii de evidenţă criminalistică.

58. Aportul datelor de evidenţă criminalistică în activitatea de prevenire a infracţiunilor.

59. Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace de probă.

60. Cercetarea prealabilă a documentelor - probe materiale.

61. Regulile generale privind manipularea şi conservarea documentelor - probe materiale.

62. Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire sau refacere de text. Contrafacerea

semnăturilor.

63. Examinarea criminalistică a actelor suspecte de fals prin contrafacerea rechizitelor.

64. Contrafacerea semnăturilor.

65. Caracteristicile contrafacerii impresiunilor de ştampile.

66. Contrafacerea documentelor prin substituirea fotografiilor.

67. Noţiuni generale cu privire la tactica criminalistică.

68. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii criminalistice.

69. Principiile tacticii criminalistice.

70. Noţiunea de procedeu tactic şi clasificarea procedeelor tactice.

71. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor.

72. Operaţiile tactice: noţiunea şi importanţa acestora.

73. Tezele generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.

74. Cunoaşterea persoanelor participante la proces – condiţie indispensabilă aplicării măsurilor

tactice criminalistice.

75. Calităţile profesionale şi deontologia organelor chemate să aplice măsuri tactice în cadrul

urmăririi penale.

76. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului.

77. Principiile general-tactice privind cercetarea la faţa locului.

78. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului.

79. Completarea echipei de cercetare a locului faptei.

80. Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.

81. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.

Page 19: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

19

82. Fazele şi metodele de examinare a ambianţei locului faptei.

83. Procedeele tactice cu a căror aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.

84. Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de condiţiile locului faptei.

85. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.

86. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului: structura şi conţinutul acestuia.

87. Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor

obţinute.

88. Fotografia şi înregistrarea videomagnetică – mijloace eficiente de fixare.

89. Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la faţa locului.

90. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului faptei.

91. Variantele tehnice de întocmire a schiţei locului faptei.

92. Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.

93. Sarcinile generale ale percheziţiei.

94. Felurile percheziţiei.

95. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.

96. Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor investiţi cu efectuarea percheziţiei.

97. Reguli general-tactice privind efectuarea percheziţiei.

98. Aspectul psihologic al percheziţiei.

99. Tactica efectuării percheziţiei în încăperi.

100. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea obiectelor ascunse.

102. Percheziţia în locuri deschise.

103. Metodele de căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.

104. Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.

105. Percheziţia persoanei: fazele în care se desfăşoară percheziţia corporală.

106. Fixarea rezultatelor percheziţiei.

107. Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în procesul penal.

108. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor martorilor.

109. Pregătirea în vederea ascultării unei persoane concrete în calitate de martor.

110. Procedeele tactice ce constituie tactica audierii propriu-zise a martorilor.

111. Contactul psihologic – condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a audierii martorilor.

112. Relatarea liberă: noţiunea şi semnificaţia ei tactică.

113. Alte procedee tactice de audiere a martorilor.

114. Tactica depăşirii mărturiilor mincinoase.

115. Procedeele tactice privind audierea martorilor minori, a persoanelor în etate şi a celor

handicapate.

116. Particularităţi tactice privind audie audierii părţii vătămate.

117. Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.

118. Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a învinuitului.

119. Tactica audierii propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.

120. Procedeele tactice aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a învinuitului.

121. Noţiunea şi clasificarea expertizelor judiciare.

122. Dispunerea efectuării expertizei judiciare în procedura de urmărire penală.

123. Subiecţii oficiali ai expertizei judiciare, împuternicirile şi obligaţiile ce le revin în legătură cu

dispunerea şi efectuarea expertizei judiciare.

124. Instituţiile de expertiză judiciară din Republica Moldova.

125. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice.

126. Sarcinile metodicii criminalistice.

127. Principiile generale ale metodicii criminalistice.

128. Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.

Page 20: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

20

129. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.

130. Planificarea activităţii de urmărire penală.

131. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a persoanelor competente.

132. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în activitatea de cercetare a

infracţiunilor.

133. Caracteristica criminalistică şi clasificarea criminalistică a infracţiunilor de omor.

134. Activităţile de urmărire penală care se impun la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de

omor.

135. Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul cercetării.

136. Elaborarea versiunilor criminalistice şi planificarea activităţii de cercetare a omorului.

137. Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei medico-legale.

138. Reţinerea şi audierea persoanelor bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de omor.

139. Cercetarea disimulării infracţiunilor de omor.

140. Înscenarea ca modalitate de desimulare a infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.

141. Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale şi a sinuciderii.

142. Metodica cercetării infracţiunilor de omor săvârşite la comandă.

143. Particularităţi metodice privind cercetarea unor categorii de omor.

144. Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau desfigurarea cadavrului.

145. Conceptul şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor din domeniul patrimoniului.

146. Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la cercetarea furturilor din proprietatea

statului, proprietatea publică şi din proprietatea privată a cetăţenilor.

147. Acţiunile procedurale ce urmează a fi realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei categorii

de infracţiuni.

148. Acţiuni ce urmează a fi realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor infracţiuni.

149. Acţiuni procedurale ce urmează a fi realizate la etapa finală de cercetare a acestor infracţiuni.

150. Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane.

151. Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi penale.

152. Rolul activităţii investigaţiv-operative la etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.

153. Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire penală.

154. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară a cercetării traficului cu

fiinţe umane.

155. Noţiunea şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor privind circulaţia ilegală a substanţelor

narcotice.

156. Împrejurările ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe

narcotice.

157. Reguli metodice generale recomandate la cercetarea infracţiunilor de trafic de substanţe

narcotice.

158. Activităţile de urmările penală efectuate la etapa iniţială a cercetării infracţiunilor de trafic de

substanţe narcotice.

159. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare a acestei

categorii de infracţiuni.

160. Principalele forme şi direcţii de conlucrare a colaboratorilor organelor de urmărire penală cu

organele operative pe plan naţional şi internaţional.

Page 21: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

21

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Literatura de specialitate (rom.)

1. Aioniţoaie C. Tratat de tactică criminalistică. - Craiova: Editura Carpaţi, 1992. - 584 p.

2. Aioniţoaie C. ş.a. Tratat de tactică criminalistică. – Bucureşti: Ed. Carpaţi, 1995. - 585.

3. Alămoreanu S. Elemente de criminalistica. - Cluj Napoca: Ed. Alma Mater, 2003. - 125 p.

4. Aioniţoae C, Pletea C. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza, în Tratat de tactică

criminalistică, Craiova, 1992.

5. Anghelescu I., Constantin I., Coman L. Definiţia, obiectul şi metodele de studiu ale

criminalisticii. Tratat practic de criminalistică vol. 1, Bucureşti 1976.

6. Bercheşan V., Pletea C., Sandu I. Efectuarea cercetării la faţa locului, în Tratat de tactică

criminalistică. - Craiova, 1992.

7. Bercheşan V. Cercetarea penală (Criminalistica – teorie şi practică). Îndrumar complet de

cercetare penală.- Bucureşti: ICAR, 2002.

8. Bercheşan V. Cercetarea la faţa locului principal mijloc de probă în procesul penal. –

Bucureşti: Editura „Little Star”, 2006. - 588 p.

9. Bracaciu N., Zahărăchescu Gh. Planificarea modului de efectuare a unei activităţi de

urmărire

10. penală, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara, 1994.

11. Ciopraga A. Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.

12. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat de tactică. – Iaşi: Ed, „Gama”, 1996.

13. Ciopraga A., Iacobuţă I. Criminalistica. – Iaşi: Ed. „JUNIMEA”, 2001. – 428 p.

14. Cârjan L. Criminalistica. Ediţia a II-a revizuită şi adaugită. – Bucuresti: Editura M.A.I.,

2006. 784 p.

15. Cârjan L., Chiper M. Criminalistica. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine,

2009. 798 p.

16. Coman L. Aspecte privind cercetarea la faţa locului a infracţiunilor de omor. - Bucureşti,

1975.

17. Doraş S. Criminalistica. Vol. I. – Chişinău: Tipografia Centrală, 1996.

18. Doraş S. Criminalistica. Vol. II. – Chişinău: Tipografia Centrală, 1999.

19. Doraş S. Criminalistica. - Chişinău: Tipografia Centrală, 2011.

20. Dolea Ig. Aspecte procesual-penale privind expertiza judiciară în cauzele privind minorii.

Chişinău, 2005.

21. Constantin R., Draghici P., Ionita M. Expertizele – mijloc de proba în procesul penal.

a. Bucuresti: Editura Tehnica, 2000.

22. Drăghici C., Lupu M. Tehnica criminalistică. Bucureşti 2004.

23. Dumitrescu C., Gacea E. Elemente de anatropologie judiciară, Bucureşti, 1999.

24. Ionescu L., Sandu O. Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.

25. Gheorghiţă M. Tezele generale ale tacticii criminalistice. - Chişinău: Editura Arc, 2004.

26. Gheorghiţă M. Tactica cercetării la faţa locului. - Chişinău: Tipografia Elena VI. SRL, 2004.

27. Gheorghiţă M. Criminalistica. - Chişinău: Editura Museum, 1995.

28. Golubenco Gh. Urmele infracţiunii - teoria şi practica examinării la faţa locului.- Chişinău:

Editura Garuda-Art, 1999.

29. Măcelaru V. Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.

30. Mircea I. Criminalistica. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990.

31. Mircea I. Criminalistica. - Iaşi, 1994.

32. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi Т. Psihologia judiciară. - Bucureşti, 1992.

Page 22: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

22

33. Osoianu T., Andronache A., Orândaş V. Urmărirea Penală. Academia „Ştefan Cel Mare” a

M.A.I., Chişinău, 2005.

34. Sandu E. Întocmirea schiţei la faţa locului, în Tratat practic de criminalistică, vol. I,

Bucureşti, 1976.

35. Stancu Em. Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor. Vol. I. - Bucureşti: Ed. Actami,1988.

408p.

36. Stancu Em. Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor. Vol. II. - Bucureşti: Ed. Actami,1988. 438

p.

37. Stancu Em. Criminalistica. Vol. I, - Bucureşti: Ed. Actami, 1999.

38. Stancu Em. Tratat de Criminalistică. - Bucureşti: Universul Juridic, 2002. – 689 p.

39. Stancu Em. Tratat de Criminalistică. Editia a III-a. - Bucureşti: Editura Universul Juridic,

2004. 736 p.

40. Suciu C. Criminalistica. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1972.

41. Terbancia M. Etica cercetării în echipă, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara, 1995.

42. Ursu I. Ghidul procurorului criminalist. - Timişoara, 1994. – 103 p.

43. Zăhărăchescu Gh. Cercetarea la faţa locului, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara,

1994.

Literatura de specialitate (rus.)

1. Аверьянова Т.В., Белкин Р.С., Корухов Ю.Г., Росcинская Е.Р. «Криминалистика»,

Москва, 2001. - 658 c.

2. Баев О.Я. Тактика следственных действий: Учеб. пособие. - 2-е изд., доп. и испр. -

Воронеж: НПО «МОДЭК», 1995. – 219 с.

3. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. Общ. и част.

теории. - М.: Юрид. лит., 1987. – 670 с.

4. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. Общ. и част.

теории. - М.: Юрид. лит., 1987. – 470 с.

5. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. От теории к

практике. - М.: Юрид. лит., 1988. - 502с.

6. Васильев А.Н. Криминалистика. - М.: Изд-во Моск. ун-та, 1980. – 496 с.

7. Васильев A. Тактика отдельных следственных действий. - Москва, 1981. – 427 c.

8. Васильев В.Л. Психология осмотра места происшествия. - Ленинград, 1986. – 365 c.

9. Волынский А.Ф., Филиппов А.Г. Криминалистика: Учебник. - М.: Изд-во „Спарк”,

1998. 543с.

44. Громов В.И. Дознание и предварительное следствие. Методика расследования

преступлений. Осмотр места преступления. Сборник научных трудов Предисл.:

Крылов В.В. - М.: Лекс Эст, 2003. - 544 c.

45. Дворкин А. И. Осмотр места проишествия. - Москва, 2000. – 345 c.

46. Диденко Ф. Применение научно-технических средств и методов при осмотре места

происшествия, Ярославль, 1989. - 338 с.

47. Дораш С.Г. Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.

48. Колдин В.Я., Яблоков Н.П. Криминалистика. - М.: Изд-во МГУ, 1990. 462 с.

49. Колмаков В. Следственный осмотр. - Москва, 1969. – 344 c.

50. Любичев С. Этические основы следственной тактики. - Москва, 1980. 415 c.

51. Ищенко Е. Криминалистика. - Москва, 2000. – 658 c.

52. Попов В.И. Осмотр места происшествия. - А.-А., 1958. – 298 с.

53. Порубов Н.И. Научные основы допроса на предварительном следствии, Mинск, 1978.

Page 23: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI - · PDF fileaptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice ... de investigare criminalistică

23

54. Ратинов А.Р. Судебная психология для следователей. - М.: ООО Издательство

«Юрлитинформ», 2001. - 352 с.

55. Селиванов Н.А. Справочник следователя: Вып. 1: Практическая криминалистика:

следственные действия. - М.: Юрид. лит., 1990. - 285с.

56. Филиппов А. Г. Тактика следственного осмотра и освидетельствования. В кн.:

Криминалистика. / Под ред. Филиппова А.Г. - М.: Спарк, 1998.