Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Referatla disciplina

Contabilitatea în construcţiitema

Contabilitatea costurilor de regie

A efectuat: Studenta gr. EI 137 FR

Corpacean Alina

A controlat: conf.univ

Moraru Natalia

Chişinău 2016

Cuprins

1.Întroducere

2,

3. Stabilirea abaterilor de la cheltuielile de regie standard

4.

Costurile de regie reprezinta totalitatea costurilor de productie, altele decat cheltuielile salariale si materiale directe.

Costuri de regie:

· costuri materiale si salariale indirecte;

· impozite;

· prime de asigurare;

· chirii;

· costuri cu inventarul;

· costuri de intretinere si reparatii;

· costuri de asistenta si administratie (tehnica, vanzari, management);

· costuri cu utilitatile (apa, energie electrica etc.)

Cheltuielile cu amortizarea sunt, de obicei, incluse in cheltuielile de regie, insa, ocazional, pot fi considerate o parte a costurilor directe.

Cheltuielile de regie, numite si cheltuieli suplimentare, cuprind consumurile de valori determinate de organizarea, conducerea si administrarea productiei, cum sunt de exemplu : cheltuielile generale ale sectiei, cheltuielile generale ale intreprinderii.

            Cele doua categorii se comporta diferit, de aceea se exprima distinct, urmarindu-se si modalitatile de reducere a acestora. Astfel cheltuielile de baza pot fi reduse prin diminuarea consumurilor tehnologice, fara insa a afecta calitatea produselor obtinute, utilizarea rationala si eficienta a factorilor de productie ce se consuma in cadrul procesului productiv. La randul lor cheltuielile de regie pot fi diminuate printr-o organizare a productiei si muncii cat mai rationale si eficiente, proces care vizeaza reducerea marimii absolute a acestora, si implicit a cotei acestora pe unitatea de produs, coroborata cu o eventuala sporire a volumului productiei acolo unde conditiile tehnologice si piata o permit.

Costuri de regie ale construcţiei - costuri aferente gestionării, organizării şi deservirii unui sau mai multor contracte în ansamblu pe entitate şi pe şantiere separate.

Costurile contractuale includ:

1) costurile directe contractuale;

2) costurile indirecte contractuale; şi

3) costurile de regie ale construcţiei recuperabile de beneficiar

Costurile de regie se divizează în costuri recuperabile şi nerecuperabile de către beneficiari. Pînă la repartizare

costurile de regie se contabilizează separat de către antreprenor.

24. Costurile de regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari cuprind:

1) costuri generale şi administrative;

2) costuri pentru deservirea personalului din construcţii;

3) costuri pentru organizarea lucrărilor la obiectele de construcţie; şi

4) altele costuri cu caracter general.

Costurile de regie recuperabile se includ în costurile contractuale de construcţie şi se iau în considerare la calcularea

cotei costurilor de regie ale construcţiei care se folosesc la întocmirea devizelor de cheltuieli pe fiecare contract.

25. În cazul în care antreprenorul execută lucrări de construcţie în baza unui singur contract, costurile efective de

regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari vor fi incluse în costul acestuia în mărime totală. Dacă lucrările

de construcţie se efectuează simultan în baza mai multor contracte, costurile efective de regie ale construcţiei

recuperabile de către beneficiari se repartizează pe fiecare contract conform metodei stabilite în politicile contabile a

antreprenorului (de exemplu, proporţional cu suma costurilor de regie recuperabile stabilită în devizul de costuri

contractuale, veniturile contractuale) sau altă metodă raţională.

Exemplul 8. Un antreprenor execută două contracte - "A" şi "B". În luna septembrie 201X costurile efective de regie

ale construcţiei au constituit 350000 lei. Politicile contabile prevăd repartizarea costurilor efective de regie ale

construcţiei în baza costurilor de regie recuperabile de beneficiari conform sumei acestora prevăzute în devizul

de cheltuieli contractuale, care constituie pentru contractul "A" - 220000 lei, iar pentru contractul "B" - 140000 lei.

Calculul repartizării costurilor efective de regie recuperabile este prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2

Repartizarea costurilor efective de regie recuperabile

Contracte de construcţie

Costurile de regie prevăzute

în devizul de cheltuieli

contractuale, lei

Coeficientul de

repartizare

Costurile efective

de regie, lei

1 2 3 4 = 2 × 3

"A" 220000 0,97222 213889

"B" 140000 0,97222 136111

Total 360000 x 350000

Coeficientul de repartizare se determină ca raport dintre mărimea totală a costurilor efective de regie ale construcţiei

şi mărimea totală a costurilor de regie ale construcţiei recuperate de către beneficiari conform sumelor prevăzute în

devizul de cheltuieli contractuale în perioada de gestiune, care este egal cu 0,97222 (350000 lei : 360000 lei).

În baza datelor din exemplu, în luna septembrie 201X antreprenorul reflectă costurile efective de regie repartizate -

ca majorare a costurilor contractuale şi diminuare a costurilor de regie aferente contractelor "A" în sumă de 213888

lei şi "B" în sumă de 136112 lei.

26. Costurile de regie ale construcţiei nerecuperabile de către beneficiari includ:

1) costurile privind lucrările de cercetări ştiinţifice şi dezvoltare;

2) impozitele şi taxele prevăzute de legislaţie;

3) sporurile la salariile angajaţilor entităţii, prevăzute de legislaţie;

4) costurile privind recuperarea prejudiciilor cauzate salariaţilor în urma accidentelor de muncă;

5) plăţile salariaţilor disponibilizaţi în legătură cu reorganizarea entităţii, reducerea numărului salariaţilor; şi

6) alte costuri.

Costurile de regie nerecuperabile de către beneficiari se atribuie direct la cheltuielile curente.

27. Costurile precontractuale se includ în costurile contractuale dacă:

1) pot fi identificate separat;

2) pot fi estimate credibil; şi

3) există probabilitatea încheierii contractului.

28. Costurile precontractuale se contabilizează iniţial ca cheltuieli anticipate, care ulterior se includ în costurile

contractuale sau se raportează la cheltuieli curente.

29. Dacă contractul a fost încheiat în perioada de gestiune în care costurile precontractuale au fost suportate, aceste

costuri, în funcţie de pragul de semnificaţie prevăzut în politicile contabile ale antreprenorului, pot fi incluse în

componenţa costurilor contractuale:

1) integral în perioada de gestiune în care s-a încheiat contactul;

2) prin decontarea uniformă în perioadele de gestiune pe durata contractului;

3) în baza altor metode raţionale, prevăzute în politicile contabile ale antreprenorului.

Exemplul 9. Un antreprenor în luna septembrie 201X a suportat cheltuieli de reprezentare şi de deplasare legate de

încheierea contractului în sumă de 30000 lei, care au fost înregistrate la cheltuieli anticipate curente. Contractul cu

durata de 2 ani a fost încheiat în luna octombrie 201X.

Politicile contabile ale antreprenorului prevăd includerea costurilor precontractuale integral în costurile contractuale în

perioada de raportare financiară în care a fost încheiat contractul.

În acest caz, costurile precontractuale în sumă de 30000 lei vor fi incluse în costul contractului respectiv în anul

201X.

În baza datelor din exemplu, costurile precontractuale în sumă de 30000 lei se contabilizează în anul 201X ca

majorare a costurilor contractuale şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente.

30. Dacă costurile precontractuale a unui contract sînt suportate într-o perioadă de gestiune şi există probabilitatea

încheierii contractului în altă perioadă de gestiune, costurile înregistrate iniţial ca cheltuieli anticipate curente se

includ în costurile contractuale.

Exemplul 10. Un antreprenor în luna noiembrie 201X a suportat cheltuieli de reprezentare şi de deplasare legate de

încheierea contractului în sumă de 40000 lei. Contractul a fost încheiat în luna ianuarie 201X+1. Politicile contabile

ale antreprenorului prevăd includerea costurilor precontractuale integral în costurile contractuale în perioada de

gestiune în care a fost încheiat contractul.

În acest caz, suma costurilor precontractuale în mărime de 40000 lei va fi inclusă în costul contractului respectiv în

anul 201X+1.

În baza datelor din exemplu, costurile contractuale în sumă de 40000 lei se contabilizează în anul 201X+1 ca

majorare a costurilor contractuale şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente.

31. Dacă antreprenorul a suportat costuri precontractuale, iar ulterior contractul nu a fost încheiat, astfel de costuri

vor fi recunoscute ca cheltuieli curente ale perioadei de gestiune în care s-a constatat faptul că contractul nu a fost

încheiat.

Exemplul 11. Un antreprenor în luna noiembrie 201X a suportat cheltuieli de reprezentare, deplasare şi a achitat

taxa de participare la licitaţie în sumă de 20000 lei. Contractul nu a fost încheiat din motivul că antreprenorul nu a

cîştigat licitaţia.

În acest caz, costurile precontractuale în sumă de 20000 lei vor fi recunoscute ca cheltuieli curente în anul 201X.

În baza datelor din exemplu, costurile precontractuale în sumă de 20000 lei se contabilizează în anul 201X ca

majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente.

32. Costurile suportate de antreprenor care nu pot fi atribuite unor contracte de construcţie concrete se recunosc ca

cheltuieli curente. Astfel de cheltuieli cuprind:

1) cheltuielile de distribuire;

2) amortizarea maşinilor şi mecanismelor care nu sînt utilizate în cadrul unor contracte concrete;

3) pierderile din staţionări;

4) amenzile, penalităţile şi despăgubirile legate de activitatea antreprenorului;

5) cheltuielile efective de regie ale construcţiei, în cazul cînd antreprenorul într-o perioadă de gestiune nu execută

lucrări de construcţie;

6) cheltuielile peste normele stabilite în cazul cînd acestea nu vor fi recuperate de către beneficiar; şi

7) alte cheltuieli care nu ţin de executarea contractelor.

În cazul cînd antreprenorul suportă costuri peste normele stabilite, dar este prevăzută recuperarea acestora de către

beneficiar, acestea se includ în costurile contractuale.

Costurile de regie ale construcţiei recuperabile de beneficiar se divizează în costuri recuperabile şi nerecuperabile de către beneficiari. Pînă la repartizare costurile de regie se contabilizează separat de către antreprenor.

Costurile de regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari cuprind:

Costurile de regie recuperabile se includ în costurile contractuale de construcţie şi se iau în considerare la calcularea cotei costurilor de regie ale construcţiei care se folosesc la întocmirea devizelor de cheltuieli pe fiecare contract.

În cazul în care antreprenorul execută lucrări de construcţie în baza unui singur contract, costurile efective de regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari vor fi incluse în costul acestuia în mărime totală. Dacă lucrările de construcţie se efectuează simultan în baza mai multor contracte, costurile efective de regie ale construcţiei recuperabile de către beneficiari se repartizează pe fiecare contract conform metodei stabilite în politicile contabile a antreprenorului (de exemplu, proporţional cu suma costurilor de regie recuperabile stabilită în devizul de costuri contractuale, veniturile contractuale) sau altă metodă raţională.

Costurile de regie ale construcţiei nerecuperabile de către beneficiari includ:

Costurile de regie nerecuperabile de către beneficiari se atribuie direct la cheltuielile curente. Tot ca cheltuieli curente se recunosc şi costurile suportate de antreprenor care nu pot fi atribuite unor contracte de construcţie concrete. Astfel de cheltuieli cuprind: 

Să admitem, că toate costurile aferente contractului de construcţie suportate de antreprenor sunt recunoscute de beneficiar. 

Atunci suma costurilor efectiv suportate pentru lucrările executate după încheierea contractului pînă la data raportării se înregistrează în baza documentelor primare, la contul de gestiune 811 „Activităţi de bază” sau conform Planului de conturi actual „Producţia de bază” înregistrînd următoarele formule contabile:

Dt „Activităţi de bază” – la suma 7 820 000 lei, în corespondenţă cu conturile:

Ct „Materiale”, Ct „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, Ct „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, Ct „Datorii comerciale curente” (energia electrică, apă folosită, paza obiectului transport, servicii de finisare,

proiectare de către furnizori, etc), Ct „Amortizarea mijloacelor fixe”, Ct „Dobînzi aferente creditelor bancare”, Ct „Activităţi auxiliare” etc.

La data raportării se întocmeşte factura, care corespunde sumelor indicate în procesul–verbal de recepţie a lucrărilor executate în perioada respectivă. 

Ţinem să menţionăm, că conform prevederilor art. 1181. din Codul fiscal, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000 lei, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu T.V.A. în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. Totodată cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din Registrul general electronic al facturilor fiscale.

Ţinînd cont de faptul că antreprenorul este plătitor de T.V.A., trecerea în cont a sumei T.V.A. aferentă procurărilor se efectuează conform prevederilor art. 102 (3) din Codul fiscal, deoarece valorile materiale, serviciile procurate sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile (spaţii comerciale la primul nivel), cît şi scutite de T.V.A. (8 etaje spaţii locative). 

Mărimea trecerii în cont a T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:

a. la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A.), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;

b. la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A.) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.

De exemplu: Costul materialelor de construcţie, a combustibilului, energiei electrice şi alte materiale şi servicii procurate (primite) în anul 2014 pentru procesul executării contractului fără T.V.A. constituie 3 500 000 lei, iar T.V.A. aferentă acestor materiale şi construcţii constituie 700 000 lei. O parte din materialele de construcţie se află pe şantierul de construcţie, care vor fi utilizate ulterior.

Reieşind din datele tabela 1 suma trecerii în cont a taxei pe valoare adăugată calulată pentru an 2014 va constitui 132 090 lei [(1 000 000 / 5 300 000) x 700 000]. Declaraţia privind TVA pentru anul 2014 va constitui următoarele date:

Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma T.V.A. trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.

Potrivit prevederilor art. 102 alin.(2) din Codul fiscal, suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A. nu se trece în cont, dar se raportează la cheltuieli, la care se înregistrează următoarea formulă contabilă:

Dt „Cheltuieli administrative” Ct „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma 567 910 lei.

Conform Modului de completare a Declarației privind T.V.A., aprobat prin Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012, diferenţa dintre suma T.V.A. trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în boxa 16 “Ajustarea T.V.A. aferentă procurărilor” a declaraţiei pentru ultima perioadă fiscală a anului.

Dat fiind continutul eterogen al acestor cheltuieli ca si comportamentul diferit fata de modificarile volumului produsului, determinarea cheltuielilor de regie presupune utilizarea de procedee cum sunt:

procedeul global;

procedeul analitic pe grupe si pe feluri de cheltuieli.

Procedeul global presupune determinarea cheltuielilor de regie standard sub forma globala astfel: cheltuielile generale de productie (ale sectiei) si cheltuielile generale de administratie si desfacere (este regia administrativa si de vânzare). Determinarea acestora se poate face în 2 modalitati:

fie în baza cheltuielilor medii determinate în functie de perioadele de gestiune anterioare;

fie luând în consideratie suma cheltuielilor din anul precedent (an de baza).

Modelul de calcul este:

în care:

Chs - nivelul cheltuielilor de regie standard;

Ch - cheltuiala medie (an de baza);

G - gradul de modificare al productiei.

Spre exemplificare dispunem de urmatoarele date:

media anuala a cheltuielilor generale de productie din ultimii 10 ani este de    111.000 mii lei;

media anuala a cheltuielilor generale de administratie si de desfacere este de      70.000 mii lei;

valoarea medie a productiei fabricate este de 550.000 mii lei;

volumul standard al productiei este de 700.000 mii lei.

Rezolvare:

se va determina mai întâi cresterea procentuala a productiei standard fata de productia medie (gradul de modificare al productiei):

;

media cheltuielilor de regie va fi calculata cu procentul stabilit mai sus atât pentru cheltuielile generale de productie cât si cele de administratie;

În cazul în care conducerea întreprinderii considera ca nivelul celor 2 categorii de cheltuieli nu sunt stimulative, cheltuielile de regie vor fi corectate corespunzator factorului de stimulare.

Spre exemplu coeficientul este 3%.

pentru cheltuielile generale de productie:

;

pentru cheltuielile generale de administratie si desfacere:

.

Procedeul analitic sau procedeul standardelor individuale consta în stabilirea cheltuielilor de regie standard pe sectoare (atelier, sectie, adminstratie, etc.) si pe feluri de cheltuieli.

Baza de calcul a standardelor individuale a cheltuielilor de regie este media anuala a cheltuielilor din perioada precedenta (5 - 10 ani) sau datele din perioada precedenta celei de elaborare a standardelor.

În cazul în care productia standard este egala cu cea medie (an precedent), în cazul fiecarui sector vor fi adoptate drept standarde cheltuielile medii sau cele ale perioadei precedente (corectate când este cazul cu procent de factor stimulativ).

Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o întreprindere de confectii din piele prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei în evolutie (tabel nr.7.1.). Productia medie este de 216.000 mii lei si productia standard 300.000 mii lei.

S.C. ..............................

Sectia "Confectii din piele

  pentru mobilier"

Tabelul nr.7.1.

Situatia cheltuielilor generale de productie în evolutie

mii lei

Nr. Specificatie Anii Mediacrt. 1996 1997 1998 1999 20000 1 2 3 4 5 6 7

00 Valoarea productiei

120.000 180.000 215.000 250.000 315.000 216.000

I Cheltuieli fixe 12.620 13.085 15.555 20.495 22.213 16.794din care:- salarii TESA sectie

8.500 8.800 10.500 14.000 15.100 11.380

- accesoriile salariilor TESA (asig soc, sanat, somaj, risc, etc.)

3.400. 3.520 4.200 5.600 6.040

4.552

- amortizarea utilajelor

665 705 780 815 975 788

- alte chelt fixe 55 60 75 80 98 74II Chelt

variabile23.800 24.815 26.000 31.745 33.600 27.992

din care:- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor

8.700 9.200 9.800 14.500 15.300

11.500

-en electrica 15.000 15.500 16.000 17.000 18.000 16.300-alte cheltuieli variabile

100 115 200 245 300192

TOTAL: 36.420 37.900 41.555 52.240 55.813 44.786

Ţinându-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a cheltuielilor presupune:

pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de productie (tabelul nr.7.2.)

S.C. ..............................

Sectia "Confectii din piele pentru mobilier"

Tabelul nr.7.2.

Situatia cheltuielilor generale de productie

mii lei

Nr.Crt. Specificatie Chelt per  precedenta Cheltuieli standard0 1 2 30 Valoarea productiei 216.000 300.000I Cgheltuieli fixe din care: 16.794 16.794

- salarii TESA sectie 11.380 11.380- accesorii la salarii 4.552 4.552- amortizare 788 788- alte cheltuieli fixe 74 74

II Cheltuieli variabile din care: 27.992 36.188- cheltuieli întretinere utilaje 11.500 14.130- energie electrica 16.300 21.825- alte cheltuieli variabile 192 233

III TOTAL : 44.786 52.982IV Cota chelt gen ale administratiei 18.800 20.400V TOTAL GENERAL : 63.586 73.382

Pentru cheltuielile variabile se vor efectua calculele dupa metodologia de la punctul anterior care vor fi regasite în tabelul nr.7.2.

Stabilirea standardelor cheltuielilor de regie variabile se face astfel:

        se determina cota cheltuielilor de regie dupa relatia:

unde:

 - cheltuieli variabile interne;

 - cheltuieli medii;

 - valoarea medie a productiei.

cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

;

-         cheltuieli energie:

;

-         alte cheltuieli variabile:

        Se determina cheltuielile variabile fata de productia standard dupa coefcientii determinati la punctul anterior:

unde:

- cheltuieli variabile modificate în functie de productia standard;

 - valoarea productiei standard;

- cota variabila unitara.

Astfel,

-         cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

= 300.000.000 x 0,053 = 15.900.000 lei

-         cheltuieli cu energia:

 = 300.000.000 x 0,075 = 22.500.000 lei

-         alte cheltuieli variabile:

 = 300.000.000 x 0,0008 = 240.000 lei

Determinarea cheltuielilor variabile în functie de factorul de stimulare (3%):

unde:

Fs - factor de stimulare.

Astfel,

cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor:

-         energie electrica:

alte cheltuieli variabile:

            Bugetul de cheltuieli redat în tabelul nr.7.2. este sinteza indicatorilor pe sectii, ateliere, etc. în functie de conditiile concrete din fiecare întreprindere. Bugetul cheltuielilor generale de administratie si desfacere are aceeasi metodologie prezentata în tabelul nr.7.1. (bugetul cheltuielilor generale de productie). Presupunem ca totalulcheltuielilor medii de administratie sunt de 215.000 mii lei, iar cheltuielile standard sunt de 280.000 mii lei. Se va proceda la repartizarea acestor cheltuieli generale de administratie în functie de valoarea productiei pe total societate.

            

            Cota astfel determinata se va aplica asupra productiei aferente sectiei "Confectii din piele pentru mobile".

            

            unde:

              - cota cheltuieli generale/sectie;

               - coeficient de repartizare;

              - productia/sectie.

            Dupa efectuarea operatiunilor de calcul se va proceda la întocmirea FIsEI COSTULUI STANDARD PE PRODUS (metodologia de la punctul anterior, acelasi capitol).

            Repartizarea cheltuielilor de regie se va face în functie de manopera directa.

            Coeficientul astfel determinat se va aplica asupra manoperei directe pe fiecare produs în parte.

 3.3.3 Stabilirea abaterilor de la cheltuielile de regie standard

În acest caz abaterile spre deosebire de celelalte doua tipuri de abateri, se stabilesc lunar  si se disting urmatoarele feluri de abateri:

      abateri de la bugetul de cheltuieli;

      abateri ale modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie;

      abateri de randament.

Abaterile de la bugetul de cheltuieli se stabilesc în doua variante:

▫         de la bugetul propriu-zis;

▫         de la bugetul recalculat.

Abaterile de la bugetul propriu-zis reprezinta diferenta dintre cheltuielile standard si cele efective.

Abaterile de la bugetul recalculat se determina ca urmare a necesitatii de a corela cheltuielile de regie cu volumul activitatii desfasurate ce se abate de la cel standard.

Relatia utilizata este:

unde:

- cheltuieli recalculate;

 - cheltuiala supusa recalcularii potrivit bugetului;

 - volumul activitatii conform bugetului standard;

 - volumul activitatii efective;

i       - felul cheltuielilor variabile supuse recalcularii.

În cazul cheltuielilor semivariabile se vor face recalcularile având la baza formula:

  

unde:

 - cheltuieli semivariabile recalculate;

 - cheltuieli semivariabile din bugetul initial;

  - cota de cheltuiala variabila unitara.

Abaterile modificarii gradului de utilizare a capacitatii de productie sunt cheltuielile de regie standard corespunzatoare orelor nelucrate si se determina având drept baza cheltuielile de regie standard aferente orelor efective de activitate productiva si comparându-le cu:

cheltuielile de regie standard conform bugetului nerecalculat;

cheltuielile de regie standard recalculate.

Pentru exemplificare presupunem orele standard 10.000 si cele efective 8.000  (ore nelucrate 10.000 - 8.000 = 2.000).

cheltuieli regie standard 115.000 mii lei;

cheltuieli standard aferente orelor efective de activitate:

           abaterea este

(115.000.000 - 92.000.000) + 23.000.000 lei

În cazul în care avem buget recalculat:

cheltuieli de regie buget recalculat 98.000 000;

cheltuieli de regie aferente orelor efective de activitate:

           abaterea este

(98.000.000 - 92.000.000) = 6.000.000 lei

Abaterea de randament este de fapt costul de regie standard al diferentei dintre orele lucrate efectiv si cele standard stabilite prin buget.

Ea se determina în baza relatiei:

unde:

Qs - productia standard;

Qe - productia efectiva.

Potrivit datelor anterioare, vom avea:

      

Qs = 14.000 unitati de produs;

Qe = 14.500 unitati de produs.