MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRIIINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SĂLAJ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ„MIHAI EMINESCU” ZALĂU

JUDEȚUL SĂLAJ

CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

”LITERATURǍ, TEATRU ŞI FILM”

Programa școlară

1 oră/ săptămână – clasele a V-a și a VI-a

Profesor:

JURCĂ ILDIANA

Anul școlar 2020-2021

1

Argument

Literatura, teatrul și filmul reprezintă forme de comunicare artistic, deoarece asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-și atinge scopul, fiecare prezintă particularități care transcend limbajul specific.

Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistică, se definește în funcție de relația cu dimensiunea temporală a receptării. Lessing făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii și arte ale simultaneității. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci când este formulat oral, sau vizual, atunci când este transmis scriptural, cum se întâmplă în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este destinat exclusiv unei receptări vizuale, dar corelat cu un mesaj melodic, ca în situația cântecului, este destinat receptarii auditive.

Trecând la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capătă o structură complexă, complicând totodată problema receptării: dacă mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile non- verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptării vizuale. Vorbim așadar de o receptare audio-vizuală care, ca și în situația filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicării. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.

Cinematograful, arta sincretică, a făcut saltul de la imaginea vizuală statică la imaginea vizuală dinamică. Desfășurarea vizuală a mișcării a făcut posibilă o perspectivă epică, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor.Noua formă de comunicare a schimbat atât structura mesajului, cât și disponibilitățile enunțului, printr- o reorganizare a situației de comunicare. Enunțul artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect și instrumental.

Cursul de față îți propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistică, înțelegerea punctelor de interferență între acestea și a modului de transmitere a mesajului sensibil.

În egală măsură, urmărim cultivarea și dezvoltarea imaginației audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiecții audio-vizuale a operelor literare pe care aceștia vor trebui să le lectureze în prealabil.

Consider, de asemenea că acest curs opțional, prin felul cum este conceput, poate dezvolta dorința elevilor pentru lectură.

2

OBIECTIVE CADRU

3

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO- VIZUAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

CLASELE V-VI

OBIECTIVE DE REFERINŢǍ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj audio-vizual

să înţeleagă semnificaţia globală a mesajuluiaudio-vizual

să-şi concentreze atenţia pentru a recepta mesajeleaudio-vizuale

să depisteze diferenţele dintre opera literară şi ecranizareaei

să manifeste curiozitate pentru mesajul audio-vizual

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

exerciţii de ascultare a unor mesaje audio- vizuale diverse, cu scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor cu cel de

emiţător

participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor şi

capacitatea de continuare adialogului exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei

distributive şi a capacităţii de a urmări mesajulaudio-vizual

exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, în scopul

formarii unui comportament de ascultător activ

exerciţii de selectare a unorinformaţii, idei, opinii în funcţie de substanţa

mesajelor receptate

4

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

să povestească justificând şi explicând întâmplări personale,

evenimenteetc.

să relateze amănunţit sau succint, corent, prin cuvinte proprii, fără

ticuri verbale şi pauze nejustificate între cuvinte şiidei

să se exprime natural pronunţând corect şi conştient articularea

cuvintelor şisunetelor să aplice în dialog salutul, formulele

de politeţe, toleranţă faţă de părerile partenerilor

să recite expresiv

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

situaţii diverse de dialog, povestire , relatare, explicare a unor situaţii şi întâmplări personale sau pe bază de

imagini sau benzidesenate; exerciţii de dialog pe temedate;

simularea de convorbiri telefonice povestire în lanţ, intrare în

comunicare, continuarea comunicării, previziunea unui

finalneaşteptat; exerciţii de intervenţie înconvorbire

antrenament pentru exprimareaopiniilor

şi atitudinilor proprii; antrenament de utilizare a formulelor

de adresare, de menţinere şi de închidere a unui dialog ( conversaţie

în grup).

exerciţii de exprimare a părerilor şi sentimentelorpersonale;

compararea şi clasificarea unor obiecte prezentate în imagini pe baza

unor criterii stabilite deînvăţător; memorarea de poezii şi fragmente de

proză.

5

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în

cadrul textuluicitit să identifice modurile de

expunereîntr- un text epic şi procedeelede

să manifeste curiozitate pentrulectură

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

exerciţii de identificare a problemei principale abordate într-un text literar (identificarea elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise, într-o descriere, identificarea acţiunilor, a

participanţilor la acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec evenimentele

într-o naraţiune; identificarea ideilor esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative dinspatele

acestora); exerciţii de identificare a caracteristicilor

operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la

persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în

naraţiune, autor, narator, personaj; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi

al descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului şi

atabloului; observarea rolului dialogului în

caracterizareapersonajelor; identificarea şi comentarearolului

figurilor de stil învăţate în diferite texte;

6

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

să redacteze texte cu destinaţii diverse

să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice

studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului

să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele

ortografice şi de punctuaţie să alcătuiască rezumatul unui text

literar sau nonliterar

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text;

exerciţii de selectare ainformaţiei solicitate;

exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale;

exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unoranunţuri;

Exerciţii de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor informaţii

privitoare la realitateaînconjurătoare; exerciţii de relatare a unorfapte/

întâmplări; exerciţii de motivare a opiniei, pornind de

la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice şi

lirice studiate exerciţii de povestire a unor texte narative/filme văzute etc.; exerciţii de

redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tipportret

exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea

sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contextedate;

utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,

punctul) exerciţii de aplicare a topicii normale în

propoziţie şi înfrază; exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în

vederea rezumării acestuia; exerciţii de transformare a textului

dialogat în text narativ exerciţii de rezumare a textelor narative

exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

7

VALORI ȘI ATITUDINI

Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, pin lectura textului sau vizionarea

spectacolului. Cultivarea sensibilității, prin receptarea operei artistice. Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii, teatrului,

filmului.

COMPETENȚE GENERALE

Formarea competențelor în domeniul receptării particularităților și limbajului specific în literatură, teatru, film.

Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală a diferitelor modalități de comunicare artistică.

Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENȚE SPECIFICE

Înțelegerea fenomenului de diversificare tematică și compozițională a literaturii, teatrului și cinematografiei;

Cunoașterea principalilor reprezentanți ai literaturii, teatrului , filmului universal și românesc;

formarea competenței de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);

compararea valorilor estetice în evoluția acestora; formarea capacității de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică și

capacitatea de a stabili analogii; integrarea fenomenul literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor

(teatru,cinematograf); lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanțare filosofică; realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în celelalte

arte; cunoașterea și înțelegerea mesajului operelor literare; desprinderea valorilor morale care își găsesc expresia artistică în acestea; sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii; integrarea operelor artistice în circuitul valorilor naționale și universale; dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viață și lume; stabilirea de legături tematice și de idei între operele artistice studiate.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Pentru formarea și consolidarea competențelor specifice pot fi folosite, individual și în grupuri de lucru, activități de învățare așa cum sunt:

analiza de text/ film/ spectacol de teatru comentariul de informații (știri, articole,cronici) simulare jocul de rol studiul de caz

8

• portofoliul• brainstorming• redactarea de articole pentru revista școlii etc.

EVALUARE

Modalitățile de evaluare trebuie concepute în strânsă legătură cu specificul cursului opțional propus. În acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele tradiționale de evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:

• ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe);• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoștințelor ca instrumente de raportare critică la medii). În acest context, evaluarea vizează:• elaborarea unor eseuri;• realizarea unor portofolii pe teme date;• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;• dezbaterea unor probleme comunicaționale sesizate de elevi;• observarea și stematică a activității și comportamentului elevilor;• autoevaluarea;• elaborarea de proiecte pe teme date.• transpunerea în scena a unei dramatizări de către micii actori.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Clasa a V-a

Semestrul I–17 ore

Prezentarea programei și a obiectivelorI. Momente și schițe de I.L.Caragiale

Lectura interactivă a schițelor lui I.L.Caragiale.Vizionarea schițelor Bubico, Vizită, Căldură mareDezbateri pe marginea ecranizărilor vizionate. Dezvoltarea mijloacelor paraverbale.Improvizația

II. Amintiri din copilărie de Ion CreangăLectura integrală a opereiVizionarea ecranizării dupa Amintirile lui CreangăAmintirile din copilărie – Romanul copilului universal

III. BasmulLectura integrala a cinci basme.Filmul de desen animat „Prâslea cel voinic și merele de aur”Ecranizarea basmului „Aleodor Împărat”Ecranizarea basmului „Sarea în bucate”Filmul de desen animat „Povestea porcului”Trăsăturile basmului

9

IV. SnoavaLectura unor snoave avându-l ca personaj pe PăcalăVizionarea filmului PăcalăPăcală – omul din popor

V. Romanul pentru copiiLectura integrală a romanului CireşariiVizionarea ecranizării după romanul CireşariiRomanul cu personaje copii

10

Semestrul II– 17 ore

VI. Personajul istoricDocumentarea selectivă cu privire la viata lui Mihai ViteazulVizionarea filmului Mihai ViteazulCreionarea portretului eroului istoric

VII. Romanul de aventuriLectura romanului Toate pânzele susVizionarea filmului Toate pânzele susRealizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului

VIII. Romanul de aventuri cu personaje imaginareIstoria lui PinocchioVizionarea filmului PinocchioRealizarea unui portret

IX. Romanul de ficţiuneVizionarea filmului Fabrica de ciocolatăDelimitarea realităţii de ficţiune

Evaluare

Clasa a VI-a

Semestrul I– 17 ore

Prezentarea programei și a obiectivelor

I. Momente și schițe de I.L.CaragialeLectura interactivă a schițelor lui I.L.CaragialeVizionarea schițelor Dl. Goe, Un pedagog de școală nouă, Lanțul slăbiciunilorDezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate

1.4.Dezvoltarea mijloacelor paraverbale.Improvizația

II. Romanul copilăriei3.1.Lectura integrală a Amintirilor din copilărie de Ion Creangă 3.2.Vizionarea filmului Amintiri din copilărie

Romanul copilului universal

III. Romanul universal pentru copii 3.1.Lectura romanului Tom Sawyer 3.2.Vizionarea ecranizării Tom Sawyer 3.3.Rezumatul romanuluiLectura romanului Huckleberry Finn 3.5.Vizionarea filmului3.6.Copilărie aventuroasă

11

Semestrul II– 17 ore

IV. Haiducul – personajul baladeiLectura baladei PinteaViteazul

Vizionarea filmului PinteaViteazulRealizarea portretului haiducului

V. Fabula4.1.Lectura selectivă a unor fabule 4.2.Ecranizarea unei fabule cu Toma Caragiu

4.3.Greierele şi Furnica, personajele fabulei universale4.4.Dramatizare Greierele şi Furnica

VI. Romanul de aventuri5.1.Lectura romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran 5.2.Vizionarea filmului Toate pânzele sus5.3.Realizarea succesivă a planului de idei şi rezumatului

Evaluare finală

12

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. *** Film critic. Revistă de cultură și informație cinematografică

2. Cristea, Alin Postmodernismul în cinema, Editura Aqua Forte, Cluj,2001

3. Corciovescu, C. ,Râpeanu ,V.

Cinema… un secol și ceva, Editura Curtea Veche, 2003

4. Căliman, Călin Istoria filmului românesc 1897-2000, Editura FundațieiCulturale române, 2001

5. Călinescu, G. Studii și conferințe, ESPLA, București, 19566. Călinescu, G. Scriitori straini, Ed. pentru literatura

universala,Bucuresti, 1967

7. Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini și până azi, Ed. Albatros, 19738. Gheorghiu, Mihnea Orientări în literatura străină, ESPLA, București, 19589. Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 196010. Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 200011. Tutui, Marian Istoria filmului românesc, în Revista filmului românesc12. Pippidi, D.M. Antologie de literatură universală, ESPLA, București,

195613. Stiopul, Savel Incursiune în istoria filmului românesc, Editura Antet,

200214. Vianu, Tudor Studii de literatură universală și comparată, București,

1963

13