LICEUL TEHNOLOGIC “VASILE SAV” ROMAN

PROIECT DE SPECIALITATE(EXAMEN PENTRU OB INEREA CERTIFICATULUI DEȚ

COMPENTEN E PROFESIONALE)ȚNIVELUL 3 DE CALIFICARE

PROFIL: TEHNICCALIFICARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

ÎNDRUMĂTOR CANDIDAT CANDIDATIng. CURPĂN DANIEL FARTADE PAUL

AN COLAR 2013- 2014Ș

1

IMPRIMANTE CU JET DE CERNEALA:

2

Cuprins:

1.CAPITOLUL I – TIPURI DE IMPRIMANTE

2.CAPITOLUL II – PARAMETRII IMPRIMANTEI

3.CAPITOLUL III – FUNCŢIONAREA IMPRIMANTEI

4.CAPITOLUL IV - SISTEMUL DE IMPRIMARE CU JET

3

CAPITOLUL I – TIPURI DE IMPRIMANTE

Întâlnim 3 mari tipuri de imprimante:1. Imprimantele matriciale folosesc ace subţiri care bat într-o panglică impregnată cu cerneală pentru a tipări imaginea pe hârtie. Dacă aveţi o imprimantă cu ace, rezultatele vor fi mediocre. Ele folosesc de fapt, principiul de la maşină de scris care foloseşte şi ea bandă tuşată. Aceste imprimante sunt ieftine şi uşor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac faţă cu succes tipăririi sub Windows. Marele dezavantaj este că sunt foarte zgomotoase.

2. Imprimantele cu jet de cerneală aruncă mici picături de cerneală pe hârtie şi compun imaginea de tipărit. Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe şi sunt silenţioase. Imprimantele cu jet de cerneală color sunt doar cu puţin mai scumpe decât cele alb-negru, dar culoarea poate fi punctul forte al lucrării dumneavoastră. Fotografiile color vor fi tipărite acceptabil, dar nu la standardul revistelor. Merită să folosiţi culoarea acolo unde credeţi că va arăta bine, adică în cazul unor fragmente mici de text sau pentru evidenţierea textului, şi, mai ales, pentru o fotografie. Anumite modele nu neapărat de vârf pot tipări, folosind hârtie specială şi poze la un nivel cu cele din reviste.

4

3. Imprimantele cu laser realizează tipărituri de cea mai bună calitate, dar sunt mult mai scumpe. Cele mai multe imprimante laser tiparesc doar alb-negru, dar exista şi modele mult mai scumpe (de peste 10 milioane lei) care pot tipări color.

CAPITOLUL II – PARAMETRII IMPRIMANTEI

Cei mai importanţi parametri ai imprimantelor, indiferent de tipul lor constructiv sunt în număr de 2:

1. DPI-ul reprezintă calitatea tipăriturii. Cu cât DPI-ul este mai mare cu atât calitatea atât a textului cât şi a pozelor este mai bun.

2. Paginile pe minut (ppm) reprezintă viteza de imprimare. Cu cât viteza este mai mare, cu atât avem certitudinea că imprimanta este mai de calitate deoarece vitezele mai mari înseamnă mecanică mai performantă.

3. Tipul hârtiei folosite. Pe piaţă găsim o multitudine de medii de tipărire, hârtie normală, hârtie pentru imprimantele cu jet de cerneală (ex. LC-301), hârtie de înaltă rezoluţie pt. realizarea fotografiilor, etc.

5

4. Grosimea hârtiei folosite. De la 64 la 105 g/m2 sau hârtie specială de 270 g/m2 precum şi multe altele în funcţie de imprimantă.

5. Mărimea hârtiei folosite: A4, B5, A5, Letter, Legal, 4" x 6", 5" x 7" precum şi mărimi alese de utilizator.

6. Sursa de curent: adaptoare sau direct la sursa de curent (110V sau 220V).7. Consumul în standby şi în timpul imprimării8. Temperatura şi umiditatea de funcţionare. Este bine să o respectăm pentru buna

funcţionare a imprimantei şi realizarea unui document de calitate.9. Nivelul de zgomot10. Dimensiunile imprimantei11. Greutatea12. Memoria imprimantei, etc.

CAPITOLUL III – FUNCŢIONAREA IMPRIMANTEI

Ne vom ocupa în continuare de Imprimantele cu jet de cerneală

Imprimantele cu jet de cerneală

Încă de la introducerea lor în a II-a jumătate a anului 1980, imprimantele cu jet de cerneală au crescut rapid în popularitate şi performanţă odată cu scăderi semnificative ale preţului. O imprimantă cu jet de cerneală aruncă extrem de mici picaturi de cerneală pe care îi plasează extrem de precis pe coala de hârtie pentru a crea o imagine.

6

Este bine de ştiut că: Picăturile de cerneală (dot) sunt extrem de mici (de obicei între 50 şi 60 microni în

diametru), deci sunt chiar mai mici decât diametrul firului de păr uman (70 microni) Picăturile de cerneală (dot) sunt poziţionate foarte precis, la rezoluţiile mai mari de

1440x720 dots per inch (dpi). Picăturile de cerneală (dot) au diferite culori combinate împreună pentru a crea o imagine de

calitate fotografică.Întâi să ne aruncăm o privire asupra componentelor mecanice ale imprimantei cu jet de cerneală:

Ansamblul capului de imprimare

Capul de imprimare – inima unei imprimante cu jet de cerneală, capul de imprimare conţine mici orificii prin care se împrăştie cerneala pe coala de hârtie.

Cartuşul de cerneală – În funcţie de firma producătoare şi de modelul imprimantei, cartuşele de cerneală vin în variate combinaţii, cum ar fi cartuşe separate de negru şi culoare, culori şi negru intr-un singur cartuş sau chiar câte un cartuş pentru fiecare culoare. Unele modele de cartuşe pot conţine capul de imprimare montat chiar pe cartuş.

Motorul pentru mişcarea capului de imprimare - Motorul mută ansamblul capului de imprimare (capul de imprimare şi cartuşele de cerneală) înapoi şi înainte de-alungul hârtiei. Anumite imprimante dispun de un alt motor care ajută la parcarea ansamblului capului de imprimare când acesta nu este folosit.Cureaua – cureaua este folosită pentru ataşarea ansamblului capului de imprimare de motorStabilizatorul - ansamblului capului de imprimare de motor foloseşte un stabilizator pentru a fi sigur că mişcarea este precisă şi controlată.

Ansamblul de încărcare a hârtiei

Tava/ghidajul hârtiei – Cele mai multe imprimante cu jet de cerneală dispun de o tăviţă în care se pot încărca mai multe coli de hârtie. Totodată imprimantele mai dispun şi de un ghidaj al hârtiei prin care se face o direcţionare precisă a foii de hârtie.Rolere - Un set de rolere trag hârtia din tăviţă prin ghidaj şi o fac să înainteze în timp ce ansamblul capului de imprimare lucrează la scrierea documentului.

Motorul pentru încărcarea hârtiei – Acest motor ajută rolele să mişte hârtia exact cât este nevoie (rând cu rând).

7

Alimentatorul – În timp ce imprimantele mai vechi dispuneau de un alimentator extern, marea majoritatea a imprimantelor vândute în ziua de azi folosesc un circuit de alimentare standard care este încorporat în interiorul imprimantei.

Circuitele de control – Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit în imprimantă pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operaţiunii de tipărire, precum şi pentru decodarea informaţiei trimise către imprimantă de la computer.Porturile de conectare la computer – Portul paralel este încă folosit de multe imprimante, dar marea majoritate a imprimantelor noi folosesc portul USB. Doar câteva imprimante se conectează pe port serial sau pe port SCSI.

Căldură contra vibraţii

Diferitele tipuri de imprimante cu jet de cerneală îşi formează picăturile foarte fine de cerneală în diferite moduri. Există două mari tehnologii folosite în mod curent la fabricarea imprimantelor.Tehnologia termică – Folosită de fabricanţi ca Canon şi Hewlett Packard, această metodă este denumită generic ca bubble jet. În interiorul unei imprimante cu jet de cerneală termică, mici rezistori crează căldură, şi această căldură vaporizează cerneală sub forma unor mici picături. Aceste picături sunt aruncate cu putere pe coala de hârtie. O imprimantă de acest gen aruncă simultan prin capul de imprimare între 300 şi 600 picături de cerneală.Tehnologia piezoelectrică - Patentată de Epson, această tehnologie foloseşte cristale piezo-electrice. Un cristal este localizat în spatele rezervorului de cerneală. Cristalul recepţionează o mică încărcare electrică care cauzează să vibreze. Când cristalul vibrează, o mică parte din cerneală este forţată să iasă afară prin orificiului capului de imprimare.

Să mergem de-alungul procesului de tipărire şi să vedem ce se întâmplă:În momentul când se dă comanda de imprimare au loc următoarele operaţiuni:

1. Aplicaţia software care este folosită (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite datele de tipărire către driverul imprimantei.

2. Driverul transformă datele într-un format pe care imprimanta îl poate înţelege şi verifică să vadă dacă imprimanta este online şi capabilă de imprimare.

3. Datele sunt trimise către driver de la calculator către imprimantă prin interfaţa de conectare (USB, portul paralel, etc.)

4. Imprimanta recepţionează datele de la computer. Ea stochează o parte din date într-un buffer (memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la 512 KB RAM până la 16 MB RAM, în funcţie de model. Bufferul este folositor deoarece permite computerului să termine imprimarea mai repede. Un buffer mai mare poate reţine un document mai complex sau mai multe documente simple.

5. Dacă imprimanta nu a lucrat pentru o perioadă de timp, ea va recurge în mod normal la o scurtă curăţare pentru a fi sigură că capul (capetele) de imprimare este curat(e). Odată ce operaţiunea de curăţare este făcută imprimanta este capabilă de imprimarea documentului.

6. Circuitele de control activează motorul de tragere a hârtiei. Acesta va acţiona rolele, ceea ce va conduce la tragerea unei foi din taviţa imprimante în interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte dacă există foi pentru imprimare. Dacă s-a terminat hârtia ne apare mesajul de eroare “Out of paper” şi se trimite o avertizare către calculator.

7. Odată ce hârtia este trasă în imprimantă şi poziţionată la începutul paginii, motorul ansamblului capului de imprimare foloseşte cureaua pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-alungul paginii. Motorul ia o mică pauză de o fracţiune de secundă de fiecare dată în care capul de imprimare stropeşte hârtia cu cerneală şi pe urmă se mişcă puţin înainte de a se opri din nou. Această pauză se întâmplă atât de rapid încât ni se pare ca avem o mişcare continuă.

8. Cartuşul color se foloseşte de culorile de bază (CMYK) pentru a forma orice culoare pe care ne-o putem imagina.

8

9. La sfârşitul la fiecare din aceşti paşi, motorul de acţionare a hârtiei avansează hârtia cu o fracţiune dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de cerneală, capul de imprimare este resetat ca la începutul paginii, sau in multe cazuri, simplu îşi schimbă direcţia şi începe să se mişte de-alungul paginii pe care a tiparit-o.

10. Acest proces continuă până când toată pagina este tipărită. Timpul pe care ţi-l ia ca sa tipăreşti o pagină poate varia de la o imprimantă la alta. La fel de bine poate varia şi în funcţie de complexitatea paginii şi de mărimea la orice imagine conţinut în document. De examplu, o imprimantă poate fi capabilă să tipărească 16 pagini pe minut (PPM) de text negru dar îi poate lua mai multe minute dacă are de tipărit o pagină cu o imagine full color.

11. Odată ce tipărirea este completă, capul de imprimare este parcat. Motorul care acţionează hârtia învârte rolele pentru a termina de împins complet hârtia în afara imprimantei. Multe imprimante din ziua de azi folosesc cerneluri care se usucă extrem de repede, ca să putem ridica imediat documentul tipărit.

Reîncărcarea cartuşelorDatorită faptului că cartuşele de cerneală costă destul de mult, o afacere uriaşă a crescut în

jurul ideii de reâncărcare a lor. Pentru multă lume, ideea de reâncărcare reprezintă o idee bună totuşi sunt câteva lucruri care ar trebui să fim foarte atenţi:

Trebuie sa fim foarte siguri că kitul de reâncărcare este pentru modelul de imprimantă pe care îl avem. Aşa cum am am scris în secţiunea trecută, diversele imprimante folosesc diferite tehnologii pentru punerea de cerneală pe hârtie. Dacă se foloseşte cerneală greşită, se poate degrada ieşirea (capul de imprimare) şi este posibil sa defectăm inclusiv imprimanta. În timp ce anumite imprimante cu jet de cerneală comerciale folosesc cerneală pe bază de ulei , virtual toate imprimantele de birou cu jet de cerneală pentru acasă sau birou au cerneală pe bază de apă. Compoziţia exactă a tuşului variază puternic între diversele tipuri de imprimante. Spre examplu, imprimantele cu jet de cerneală termice au nevoie de cerneală care să fie stabilă la temperaturile înalte faţă de imprimantele piezoelectrice.

Cei mai mulţi producători cer folosirea numai cernelurilor aprobate de ei. Kiturile de reâncărcare normal că vor duce la pierderea unei imprimări de calitate.

Dacă folosiţi în mod curent reâncărcarea cartuşelor, fiţi foarte atenţi la cartuşele care au capul de imprimare construit pe cartuş. Nu este bine să reâncărcăm pe acestea de mai mult de 2 sau 3 ori, sau capul de imprimare va începe să se deterioreze şi poate defecta imprimanta noastră.

La tipărirea unui document de calitate trebuie să mai ţinem seama şi de calitatea hârtiei. Sunt doi mari factori care afectează calitatea imprimării:

1. Luminozitatea2. Absorbţia

Luminozitatea hârtiei este normal determinată de cât de fină este suprfaţa hârtiei.O altă cheie la o tipărire de calitate este absorbţia. Cerneala nu trebuie a fi absorbită prea mult în hârtie, deoarece nu ne formează litere de calitate

9

4.CAPITOLUL IV-SISTEMUL DE IMPRIMARE CU JET

1. Noţiuni introductive Faţă de tehnologiile clasice de imprimare a materialului textil, imprimarea prin tehnologia ”non - impact” prezintă o serie de avantaje considerabile , cum ar fi: scurtarea lanţului intermediar între proiectantul desenului de imprimat şi produsul final - ceea ce aduce economii, acurateţea desenului şi calitatea acestuia sunt considerabil mărite prin transferul direct al informaţiei de pe calculatorul pe care a fost creatã . Principiul de bazã în imprimarea cu jet este realizarea unui model imprimat pe materialul textil folosind ca utilaj o imprimantã ink-jet (“cu jet de colorant”), şi avînd ca sursã a desenului o machetã-model creatã pe computer fie prin procedeul CAD (Computer Aided Design) fie prin intermediul unor programe de creaţie grafică delicate . Tehnologiile de imprimare non-impact disponibile în momentul de faţă se pot clasifica în : - imprimare cu jet de cernealã ( Ink -jet ) ; - imprimare prin transfer termic ; - imprimare electrofotograficã ; - imprimare electrostaticã ; - imprimare magneticã . O importanţã deosebitã pentru utilizările în imprimarea materialelor o are tehnologia cu jet de colorant care permite contactul direct al colorantului cu materialul textil , spre deosebire de celelalte metode ce utilizează un intermediar, de exemplu tonerul, developerul, plăcile fotografice. Întregul sistem de imprimare cu jet de cerneală este proiectat pe suprafaţa substratului ca nişte serii de picături coerente şi controlate, de aceea este impropriu să se folosească termenul “tipărirea spray” cum se face câteodată. Imprimarea textilelor cu jet a început în 1970, scopul fiind dezvoltarea unui sistem de imprimare “non contact” şi producerea unor modele multicolore folosind date digitale. Avantajete potenţiale ale producerii rapide de modele de separare a culorilor folosind sistemul modelului CAD (Designul Asistat de Computer) fără necesitatea producerii imagini, cuplate cu abilitatea de scimbare a şabloanelor aproape instantaneu, au apărut la început foarte atractive. Oricum investiţiile cu capital mare au temperat entuziasmul industriei pentru nouatehnologie. Coloranţii folosiţi în imprimare cer o selecţie specială dar nu au fost dezvoltaţi specific pentru această aplicare Cum majoritatea imprimantelor cu jet de cerneală au fost făcute pentru imprimarea hârtiei, termenii întîlniţi spre exemplu în instrucţiunile tehnice sunt mult mai legaţi decît cei utilizaţi în industria reprografică decît cei utilizaţi pentru imprimarea pe textile. Această referire este făcută mai degrabă la tonere şi cerneluri decât la coloranţi, pigmenţi şi paste de tipărit. Similar rezoluţia de

10

imprimare şi viteza sunt definite în puncte / inch şi caractere/secundă sau chiar pagini/minut mai degrabă metri /minut. Diferitele sectoare de piaţă în care imprimarea cu jet poate fi introdusă înlocuieşte cu succes diferite cerinţe tehnologice ale caracteristicilor mecanismelor de producere ale picăturii de cerneală (tab.1) şi acestea au afectat în mare măsură nenumăratele soluţii găsite pentru maşini care ar fi putut fi în cele din urmă produse în scop comercial. Tabel 1. Cerinţele imprimării cu jet de cerneală pentru diferite substraturi tehnologie. Coloranţii folosiţi în imprimare cer o selecţie specială dar nu au fost dezvoltaţi specific pentru această aplicare Cum majoritatea imprimantelor cu jet de cerneală au fost făcute pentru imprimarea hârtiei, termenii întîlniţi spre exemplu în instrucţiunile tehnice sunt mult mai legaţi decît cei utilizaţi în industria reprografică decît cei utilizaţi pentru imprimarea pe textile. Această referire este făcută mai degrabă la tonere şi cerneluri decât la coloranţi, pigmenţi şi paste de tipărit. Similar rezoluţia de imprimare şi viteza sunt definite în puncte / inch şi caractere/secundă sau chiar pagini/minut mai degrabă metri /minut. Diferitele sectoare de piaţă în care imprimarea cu jet poate fi introdusă înlocuieşte cu succes diferite cerinţe tehnologice ale caracteristicilor mecanismelor de producere ale picăturii de cerneală (tab.1) şi acestea au afectat în mare măsură nenumăratele soluţii găsite pentru maşini care ar fi putut fi în cele din urmă produse în scop comercial. Tabel 1. Cerinţele imprimării cu jet de cerneală pentru diferite substraturi

Existã douã tipuri de imprimante “Ink-jet”:- rezoluţie slabă: 40 linii /inch; este bazatã pe un sistem specific de control al valvelor ce ejectezã cerneala , nefãcînd obiectul aplicaţiilor în industria textilã.- rezoluţie finã: pînã la 300-400 linii /inch; prin tehnologia de construcţie aceastea se împart în două tipuri,:-CS ( Continous Stream )-DOD (Drop On Demand)Tehnologiile cu jet de cerneală utilizate la ora actuală în lume şi firmele producătoare de imprimante sunt prezentate în schema din figura 1

11

Tehnologii de imprimare cu jet

Sistemul cu jet CS este cel mai potrivit penru utilizare îndelungată sau acolo unde rezoluţia înaltă şi viteza mare a desenului sunt esenţiale. Imprimantele DOD sunt de obicei preferate pentru costurile mai mici şi utilizarea intermitentă. 2.Compoziţia cernelii de imprimat Cerneala folositã în imprimantele cu jet trebuie sã respecte anumite criterii fizice şi chimice foarte stricte . Au fost utilizaţi, folosind o imprimantã Ink-jet circa 50 de coloranţi reactivi lichizi disponibili pe piaţă. Compoziţia cernelurilor trebuie sã aibă proprietăţi specifice care sã permitã formarea optimã a picăturii , compatibilitatea pentru mai multe tipuri de imprimante realizarea unei imagini , a unui contur şi a unei culori excelent definite .Proprietăţile cernelii şi influenţa specificã pe care o exercitã sînt prezentate în tabelul nr.2. Pentru ca rezultatul imprimării InkJet să fie comparabil cu cel al imprimãrii cu şabloane plane sau rotative , formulele chimice ale coloranţilor reactivi utilizaţi trebuie sã fie foarte apropiate . Tabelul nr.2

3.Tehnologia tip CS

12

În cazul imprimantelor “Ink-jet” construite în sistem CS, soluţia care conţine colorantul este trimisă, la presiune înaltã, printr-o micã duză; fluxul de cernealã emergent este divizat în mici picături ce pot fi încărcate electric selectiv, apoi deflectate la trecerea printre plăcile unui sistem tip condensator, alimentat la curent de înaltã tensiune . Tehnologia tip CS se aplicã la douã tipuri specifice de imprimante : - metoda Raster Scan; - sistemul Jet Binar. Metoda Raster Scan Picãturile de cernealã trec printr-un electrod de încãrcare ce le încarcã sau nu selectiv, în funcţie de semnalul analog de modulare pe care îl primeşte. Acest semnal este modulat funcţie de structura desenului ce urmeazã a fi imprimat, structură ce a fost scanatã de pe machetã, fiind transferatã digital. Picăturile care au fost încărcate corespund desenului ce urmeazã a fi imprimat fiind deflectate către substratul textil; picăturile neîncărcate corespund zonelor albe ale desenului, fiind colectate într-un rezervor (fig.2.)1-rezervor cu cerneală;2-electrod încărcare; 3-modulare semnal electric; 4-plăci deflectoare;5-semnal modulat; 6-traiectoria particulelor încărcate; 7-rezervor picături neîncărcate; 8-material textil; 9-desen imprimat Sistemul jet binar Diferenţa esenţialã faţă de metoda Raster Scan este faptul că, aici, picăturile neîncãrcate formează desenul, iar cele încărcate sînt colectate într-un rezervor. Încărcarea sau lipsa încărcãrii electrice este comandatã similar, funcţie de structura digitalã a imaginii scanate

Sistemul Jet Binar

1-transformator; 2-electrod încărcare electrică; 3-plăci de deflexie; 4- picături neîncărcate; 5- material textil; 6-tambur; 7-picături încărcate; 8-rezervor picături încărcate; 9- material textil imprimat 4.Tehnologia DOD (Picătură la cerere) Prin această tehnologie se produce o picătură la cerere şi aceasta este împrăştiată pe suportul textil. Picăturile nu sunt încărcate electric. Această tehnologie se aplică prin două procedee: cu tehnologie buble jet (excitaţie termică).(fig.4) cu traductor piezoelectric;(fig.5)

13

. Sistemul cu traductor piezoelectric Faţă de tehnologia CS, doar o picătură pe pixel poate fi realizată, pe când la CS, până la 15 picăturipot fi direcţionate pe fiecare pixel, fiecare dintr-o culoare, realizând semitonuri reale. La tehnologia DOD, semitonurile sunt formate utilizând o matrice de puncte pentru a forma un “super pixel”, numit şi raster/grilă. Sisteme semiindustriale şi industriale de imprimare cu jet de cerneală ( “InkJet”) În ultimii 25 de ani, numeroase proiecte de cercetare au fost abordate în întrega lume Prima imprimantã cu jet de colorant cu aplicaţie în industria textilã a fost construitã în fosta RDG, dar fiabilitatea era redusă. Una din primele imprimante competitive în producţie a fost dezvoltatã la ICI, în anii „70 folosind tehnologia CS. Acest tip de imprimantã era destinatã imprimãrii în culori, putînd atinge o rezoluţie de pînã la 100 linii / inch . În paralel , alte proiecte erau dezvoltate. La CSIRO, în Australia, s-a produs o imprimantã tip CS, distribuitã prin WILCOM Ltd., Sydney. În SUA a fost lansatã de BURLINGTON CORPORATION o imprimantã ce putea prelucra materiale pe o lăţime de pînã la 2 m. În anii „80, un proiect finanţat de SEIREN Japonia, bazat pe tehnologia CS, a fost prezentat şi discutat împreunã cu alte patente legate de aceastã tehnologie ; acest tip de maşini imprimã şi în prezent , pe lăţime maximã , la fabrica din Fukui a companiei . În 1991 a fost anunţată o colaborare între CANON, pentru partea de computerizare, KANEBO pentu suporturile textile şi TOSHIN pentru partea de utilaj , avînd ca scop producerea unei imprimante competitive. Proiectul EUREKA a fost, de asemenea, lansat între STORK, Universitatea LUND din Suedia şi SWEDISH MATCH, având ca obiectiv producerea unei imprimante tip CS. Primul sistem comercial pentru imprimarea cu jet a materialelor textile a fost lansat la ITMA „91 Hanovra de către STORK, prin imprimanta TruColor. Tehnologia este de tip CS, folosind metoda binarã, proces fundamentat de Hertz şi Samuelson. O soluţie de colorant, care conţine colorant reactiv este pompatã printr-o duzã cu diametrul de 14,4 microni. Fluxul continuu de colorant este separat în picãturi la o modulare în frecvenţã de 625 kHz, ceea ce înseamnã cã 625.000 de picături de colorant sunt formate în fiecare secundã . Picăturile trec printre plăcile ce pot fi sau nu pot fi încãrcate, funcţie de rolul destinat picãturilor, de a fi deflectate în rezervor sau de a trece nestinghierite (cele neîncãrcate) - spre materialul de imprimat . Grupurile de picãturi (de la 0 la 15 ) pentru fiecare pixel (0,10,1 mm) dau astfel o variaţie de l6 tonuri de gri sau de culoare , ceea ce permite producerea unor semitonuri reale şi continui .

14

În tehnologia convenţională, colorantul este aplicat împreunã cu auxiliarii chimici ( aglutinanţi , lianţi etc ) sub forma pastei de imprimare, dupã care materialul imprimat este aburit sau tratat termic pentru fixare şi apoi spãlat pentru a îndepărta colorantul nefixat . Nici una din substanţele chimice ce sunt folosite în imprimarea clasicã (alcalii, uree, alginat de sodiu etc.) nu este utilizatã în imprimarea cu jet de colorant datoritã condiţiilorstricte de puritate şi conductivitate. Un aspect important al imprimãrii cu jet de colorant este cantitatea de soluţie aplicatã pe material.Astfel, dacã la imprimarea clasicã era folositã o cantitate de circa 125 g/m2, la imprimanta STORK TRUCOLOR este folosit un maxim de 20 g/m2. Fluxul tehnologic aplicat în tehnologa cu jet de cerneală cuprinde o pretratare a materialului textil cu un agent alcalin, care permite obţinerea unei intensităţi finale a materialului imprimat comparabile cu cea obţinutã prin procedeele clasice. După imprimarea materialului cu colorantul reactiv urmează fixarea prin aburire, şi apoi o spălare şi uscare . Materialele imprimate cu această imprimantă prezentate la ITMA 1999 denotă că desenele obţinute au o rezoluţie ridicată iar cheltuielile de investiţii pentru imprimare a 300-400 m sunt mult diminuate. Paralel cu tehnologia CS s-a dezvoltat şi tehnologia DOD. Astfel printr-un concept integrat ce reuneşte experenţa a 3 intreprinderi din domenii complementare (Ciba pentru produse chimice, Sophis prin producere de soft CAD-CAM şi Mimaki ce a construit maşinade imprimat) s-a reuşit obţinerea maşinii de imprimat cu jet de coloranţi “Tex Print 2000 “ ce funcţionează după tehnologia piezoelectrică prezintă următoarele avantaje: - utilizează 4 culori prin care se acoperă o multitudine de nuanţe; - capacitate de producţie ridicată şi o lăţime utilă de 1,5 m; - poate imprima diverse suporturi textile. Cheltuielile de imprimare cu jet cu această imprimantă sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabel nr. 1. Cheltuieli de imprimare

Preţul unei instalaţii de imprimat cu jet de coloranţi variază între 30.000-100000 DEM iar 1 litru de cerneală este cuprins între 200-1000 DEM. În viitorul apropiat se preconizează construirea unei instalaţii de imprimare cu jet de coloranţi cu lăţime de lucru mai mare şi va utiliza 7 culori. Direcţii de aplicare a imprimării cu jet de cerneală Cele trei direcţii principale de aplicare a tehnologiei cu jet de colorant sunt : - pregãtirea mostrelor : pentru fiecare tip de produs proiectat se pot obţine mostre în timp deosebit de scurt , fãrã a fi necesarã o etapã intermediarã ce conţine pregătirea şablonului şi imprimarea cu pastã . Astfel , eventualul beneficiar poate lua decizii imediate şi documentate asupra unui tip de desen sau combinaţie de desene la cerere Deciziile asupra producţiei pot fi luate în condiţii de informare completã . - gravarea : sistemul permite obţinerea desenelor pe folie transparentă, necesare pentru developarea cilindrilor gravaţi în operaţia de obţinere a lor şi totodată se comparădesenul obţinut pe cilindru cu cel realizat pe suportul textil cu jet de colorant. Poate fi astfel verificatã

15

şi corectatã orice abatere , în condiţii reale , a cilindrului conceput , înainte ca acesta sã intre în fabricaţia propriu-zisã . - producţia rapidã : tenologia cu jet de colorant poate fi folositã pentru a produce materiale imprimate cu un design particular într-un timp deosebit de scurt comparativ cu perioada de obţinere a producţiei de serie, realizatã în tehnologia clasicã, la un nou produs. Sistemul CAD-CAM pentru imprimare

În imprimare s-au introdus echipamente complexe de supraveghere, reglare, preparare şi alimentare cu paste, proiectarea asistată de calculator a desenelor. La ora actuală 23% din imprimerii folosesc sistemul CAD (53% în America de Nord şi 37% în Europa) dar un mare interes pentru această abordare modernă manifestă şi alte ţări. Pentru viitor se preconizează ca industriă textilă din Europa să fie conectată la o bază de date comună pentru a se rezolva eficient problemele cu care se confruntă. Utilizarea sistemului CAD-CAM în imprimarea textilă este schematizat în figura 3. fig. 3. Schema utilizării sistemului cad cam în imprimare Utilizarea acestui sistem prezintă următoarele avantaje: - investiţii scăzute şi productivitate mare pentru proiecte ce se realizează în timp scurt; -configuraţie flexibilă pentru a satisface orice cerinţe; -obţinerea în timp scurt a tuturor variantelor de culori şi vizualizarea imediată a rezultatelor; -simularea realistă şi reluarea cromatică pentru reducerea costurilor; -realizarea automată a reţetelor de imprimare; -posibilităţi de stocare a datelor şi refolosirea lor etc.

16

17

Exemplu de imprimanta cu jet de cerneala

HP Imprimanta B2L56B

1.Descriere

HP B2L56B MFC INK ADVANTAGE 1510, Printer, Scanner, Copier, viteza 7ppm mono, 4ppm color, max. 1200x1200dpi, tava alimentare 50 coli, limbaj imprimare PCL3, conectivitate USB

2.Specificatii tehnice

Format:A4 Interfata:USB Duplex:Manual Tehnologie:Inkjet Mod TiparireColor Functii disponibile:Copiere

Scanare Imprimare

Volum Recomandat400 Garantie12

Garantia este oferita de catre producator

18

BIBLIOGRAFIE:

www.wikipedia.ro

www.microsoft.com

www.referate.ro

www.scribd.ro

19