mineritul motrean la cheremul sindicalistului fluerãtoru ... · sistemului financiar bancar ,...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 249 (320) • 24 - 30 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Mineritul motrean la cheremulsindicalistului Fluerãtoru

p a g

3

Paraºutele luiHolingher

pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia


pângãrescBiblia

Scandal de Gorj24 iulie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ

3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Minerii surprinºi de un incendiu însubteranul Minei Zegujani au fost salvaþi

Minerii surprinşi, joi dimineaţă,

de un incendiu izbucnit în

subteranul Minei Zegujani, din

judeţul Mehedinţi, au fost salvaţi, ei

nefiind intoxicaţi cu fum, şi nici arşi.

Potrivit reprezentanţilor

Inpsectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă, cei patru mineri care mai

rămăseseră în subteran au reuşit să

iasă la suprafaţă “pe picioarele lor”

şi nu au suferit nici intoxicaţii cu

fum, şi nici arsuri, la ora transmiterii

acestei ştiri incendiul fiind sub

control, astfel că intervenţia

pompierilor ISU nu a mai fost cerută,

aceştia fiind însă pregătiţi să

intervină în momentul în care li s-ar

solicita acest lucru.

Mai mulţi salvatori minieri de la

Staţia Centrală de Salvare din

Petroşani fuseseră chemaţi să

intervină, joi dimineaţă, la incendiul

din mina Zegujani din Mehedinţi,

însă un reprezentant al CNH

Petroşani a declarat că acţiunea nu

va mai avea loc în condiţiile în care

cei patru mineri prinşi în subteran

au fost scoşi la suprafaţă.

“Am fost solicitaţi să intervenim la

o operaţiune de salvare minieră la

exploatarea de la Zegujani, din

judeţul Mehedinţi, unde a avut loc

un foc de mină transformat în

incendiu”, a declarat, joi,

corespondentului MEDIAFAX,

directorul general al CNH,

Constantin Jujan.

Potrivit sursei citate, de la Staţia

Centrală de Salvare din Petroşani

urmau să plece 16 salvatori

profesionişti.

Şeful Serviciului de Securitate şi

Sănătate în Muncă din cadrul CNH,

Petre Drăgoescu, a declarat că

acţiunea nu va mai avea loc, întrucât

cei patru mineri blocaţi în subteran

au fost scoşi şi sunt în viaţă.

Patru mineri au fost prinşi în

subteran la mina Zegujani, din

judeţul Mehedinţi, în urma unui

incendiu care a izbucnit, joi

dimineaţă, în jurul orei 5.10, la o

galerie de evacuare a cărbunelui, un

punct de lucru situat la un kilometru

şi jumătate în subteran.

Un grup de 21 de mineri au reuşit

să iasă la timp, prin fum, dar patru

colegi ai lor rămăseseră blocaţi în

subteran.

Din primele informaţii, incendiul

s-ar fi produs, cel mai probabil, de la

un scurtciruit la prima bandă

transportatorare a cărbunelui de la

punctul de lucru respectiv.

Scandal de Gorj24 iulie 3

Mineritul motrean la cheremulsindicalistului Fluerãtoru

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fi„Concediile de aºteptare” care vor fiimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 deimpuse în minerit pentru 250-300 depersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-aupersoane din rândul celor care ºi-au

petrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îipetrecut viaþa dând þãrii cãrbune îiînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteranînspãimântã pe angajaþii din subteran

care aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericare aratã cu degetul spre proprii lidericonsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât crizaconsiderându-i mai vinovaþi decât criza

financiarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-afinanciarã pentru situaþia în care s-aajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iajuns. În timp ce SNLO ia mãsuri care-iafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rândafecteazã direct pe muncitorii de rând

pentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã înpentru a putea ieºi din situaþia dificilã încare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse alecare se aflã, principalele surse ale

situaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorsituaþiei financiare deficitare din sectorrãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.rãmân în picioare.

Interese mai mariInterese mai mariInterese mai mariInterese mai mariInterese mai maridecât bineledecât bineledecât bineledecât bineledecât binele

salariaþilorsalariaþilorsalariaþilorsalariaþilorsalariaþilorTrimiterea în concedii de

aşteptare, cu plata a 70% din

salariu, a aproximativ 300 de

persoane din rândul

salariaţilor din subteran nu a

fost ideea conducerii

unităţilor de subteran şi nici

a celei de la SNLO, ci a

reprezentanţilor sindicatelor

din zona Motru, adică din

partea celor la care angajaţii

cotizează regulat pentru a le

apăra interesele. Eminenţa

cenuşie a sindicatelor

miniere din zonă, Cristea

Fluerătoru, celebru deja

pentru şmenurile făcute de-a

lungul anilor, este şi de data

asta în mijlocul acţiunii.

Soarta celor care urmează a

fi afectaţi de soluţia găsită

pentru a depăşi criza nu-l

interesează deloc pe

Fluerătoru, scopul său

principal fiind salvarea

afacerilor proprii pe care le

derulează de ani buni în

minerit şi pe care le va

derula, cu siguranţă, şi de

acum încolo.

În timp ce mineritul de

subteran se zbate să nu-şi

dea şi ultima răsuflare,

Cristea Fluerătoru îngraşă

conturile firmelor personale

din banii care, dacă nu ar fi

risipiţi, ar putea fi folosiţi

pentru a salva măcar o parte

din situaţie.

Nu demult, EMS Motru -

sectorul independent

Ploştina a cheltuit 800 de

milioane de lei vechi pentru

renovarea sediului

administrativ chiar de către

una dintre firmele

sidicalistului Fluerătoru, SC

Tiseco-Construct SRL. În

afară de a pune termopane

la vestiarele unde se

schimbă câţiva maiştrii şi

ingineri, renovarea făcută de

firma lui Fluerătoru a constat

doar într-o spoială cu var,

una extrem de costisitoare

de altfel.

O altă firmă a aceluiaşi

lider de sindicat, SC Iniţiativa

Grup SRL, nu pare deloc

atinsă de criza financiară

atâta timp cât mineritul îi

pompează bani pentru

activităţi prestate la EMS

Motru, EMC Motru şi BATS

Motru, unde mai prestează şi

salariaţii a două firme

aparţinând sindicatelor

miniere, Olservmin SRL şi

Carserv SRL. În timp ce din

subteran vor trebui să plece

sute de oameni, la aceste

firme se fac angajări ca în

timpurile cele bune.

Crizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºiCrizã, dar nu ºipentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtorupentru Fluerãtoru

În urmă cu doar două

luni, SC Iniţiativa Grup SRL

şi-a mărit numărul de

angajaţi pentru activităţi de

pază la Ploştina, angajaţi

care nici măcar n-au prestat

efectiv fiind ocupaţi cu

lucrări la firma de

construcţii a aceluiaşi

Fluerătoru.

EMS Motru decontează

lunar cheltuielile făcute cu

vreo şapte angajaţi ai Casei

Sindicatelor Motru, locaţie

pusă la dispoziţia exlusivă a

lui Cristea Fluerătoru care-şi

are aici cartierul general.

Liderul de sindicat

dispune cum pofteşte de

Casa Sindicatelor, el fiind

cel care încasează chiria de

la firmele care deţin aici

spaţii închiriate, dându-le în

schimbul banilor facturi

emise pe numele Federaţiei

Sindicatelor Motru, federaţie

desfinţată în anul 2003.

Deşi chiriile au fost

încasate regulat, Fluerătoru

nu vrea să împartă banii cu

nimeni, nici măcar cu

societatea de furnizare a

agentului termic şi apei,

UATAA Motru, către care

Casa Sindicatelor are o

datorie de peste 2,5 miliarde

de lei vechi.

Priceput la orice

activitate din care ies mulţi

bani fără un efort prea

mare, Cristea Fluerătoru

asigură, tot în sectorul

minier, şi asistenţă sanitară

prin firma Ambu Force SRL,

unde este asociat cu doi

angajaţi ai SNLO. Pentru că

o investiţie serioasă nu

aduce un profit pe măsură,

maşinile folosite sunt foste

furgonete de marfă, un pic

modificate pentru pentru a

respecta cât de cât

condiţiile legale.

În timp ce Fluerătoru şi

alţii de teapa sa căpuşează

din toate părţile mineritul,

angajatul de rând care are

ca singură sursă de venit

salariu pentru care trudeşte

din greu lună de lună, riscă

să rămână pe drumuri

pentru că SNLO nu este

dispusă să eradicheze

adevăratele probleme din

minerit.


UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50

locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta

sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50

locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice

internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU

CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA

Centrul de Orientare şi selecţie pentru

studii al U.L.I.M. Tg-Jiu

Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj

Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027

e-mail: [email protected]

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.

2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

4. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani

ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFÃªOARÃ ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)


CE Turceni a încheiatcontractul cu BERD

Complexul Energetic

Turceni si BERD au semnat,

marţi 21 iulie, acordul de

împrumut pentru

reabilitarea şi modernizarea

blocului energetic nr. 6, din

cadrul obiectivului de

investiţii Reabilitare şi

Modernizare blocuri

energetice nr. 3 şi 6 din

cadrul CE Turceni, în

prezenta ministrului

Economiei, Adriean Videanu

şi a Directorului Grup

Energie BERD, Riccardo

Puliti. Din partea BERD

documentul a fost semnat de

Louis Borgo, Bancher Senior,

Grup Energie, iar din partea

Complexului Energetic

Turceni de Eugen Tunaru,

Director General.

Finantarea, în valoare de

170 milioane euro este

destinata reabilitarii si

modernizarii unei unitati de

generare a energiei a

complexului energetic

Turceni. Aceasta va contribui

la reducerea nivelului de

emisii daunatoare de gaze de

sera si va intari pozitia

complexului energetic

Turceni pe o piata a energiei

din ce in ce mai competitiva.

Imprumutul a fost

suprasubscris, ceea ce va

permite BERD si


Turceni sa mareasca

finantarea de la 150 milioane

euro la 170 milioane euro.

BERD va acorda 80 milioane

euro, iar 70 milioane euro

vor fi sindicalizate de la un

grup de banci comerciale,

din care fac parte Erste

Bank, Societe Generale,

UniCredit si Intesa Sanpaolo.

Banca de Comert si

Dezvoltare a Regiunii Marii

Negre (BCDMN) va oferi un

imprumut paralel de 20

milioane euro. Costurile

suplimentare ale proiectului

vor fi suportate de catre

complexul energetic Turceni

din surse proprii.

Prin acest proiect, al carui

cost total este estimat la 224

millioane euro, se au in

vedere proiectarea,

achizitionarea, punerea in

functiune si instalarea

echipamentelor necesare

pentru modernizarea Unitatii

6. Dupa finalizarea lucrarilor,

unitatea modernizata se va

numara printre centralele

termice cu cel mai redus

nivel de emisii de carbon din

Europa, si se va conforma

standardelor de mediu din

Uniunea

EuropeanaReformele

implementate cu succes

precum si liberalizarea pietei

energie au facut din Romania

un lider regional in

domeniul energiei.

“Reabilitarea si

modernizarea unitatii 6 a


Turceni reprezinta un

obiectiv de investitii

important pentru Romania,

fiind parte a unui program

mai amplu al Ministerului

Economiei de a sustine

accesul companiilor

romanesti la pietele

financiare interne si

internationale”, a precizat

Adriean Videanu, ministrul

economiei. “BERD sprijina

eforturile Romaniei de

continuare a reformei si

modernizare a sectorului

energetic, oferind fondurile

necesare pentru investitiile

urgente din acest sector.

Interesul manifestat de

creditori in contexul

financiar actual este

impresionant. Acest

imprumut va sprijini

complexul energetic Turceni

sa-si imbunatateasca

eficienta si sa adopte cele

ma

bune practici comerciale,

consolidandu-si pozitia pe

piata romaneasca si pe piata

regionala,” a spus Riccardo

Puliti, Director al

Departamenului BERD

pentru Energie.

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Ca nişte simpli cetăţeni care judecă

faptele trăind într-o realitate în care

legea trebuie să fie etalonul dreptăţii,

să ne amintim că în atenţia Comisiei

Europene s-a aflat cel de-al cincilea

raport privind progresele realizate de

România în domeniul justiţiei şi luptei

împotriva corupţiei, iar în timp ce

“fascinanta Românie” a primit 16

recomandări ale oficialilor de la

Bruxelles, Consiliul Superior al

Magistraturii este criticat cu

moderaţie, fiind încurajat să

coopereze mai mult cu Ministerul

Public pentru a-şi intensifica

activitatea, contribuind la reformarea

reală a sistemului. Alte observaţii la

adresa justiţiei se referă la

îmbunătăţirea pregătirii personalului

judiciar, accelerarea măsurilor de

prevenire a corupţiei şi consolidarea

rolului ÎCCJ, iar mulţi comentatori

apreciază că prin aceste atenţionări,

se pare că Justiţia noastră…cade în

picioare, iar în particular, pur şi

simplu…o doare în coate!

Poate merită subliniat că una dintre

recomandări priveşte adoptarea unei

legi îndreptate spre eliminarea

suspendării judecării cauzelor, atunci

când se invocă excepţii de

neconstituţionalitate. Se apreciază că

va fi important ca executivul să

convină cu legiuitorul asupra

modificării legii privind funcţionarea

Curţii Constituţionale, astfel încât să se

elimine suspendarea judecării

cauzelor dacă pârâtul/învinuitul

invocă excepţia de

neconstituţionalitate. Documentul

susţine că excesele de natură

procedurală care implică invocarea

excepţiei de ilegalitate, care duce, la

rândul său, la suspendarea judecării

cauzei, trebuie limitate prin lege.

Aceste probleme, care duc la întârzieri

inacceptabile, ar trebui abordate, fie

în dezbaterile viitoare privind

codurile de procedură, fie mai

devreme, prin modificarea normelor

de punere în aplicare. Se apreciază că

noul Cod Penal, în mod paradoxal,

scade pedepsele pentru corupţie,

ceea ce e în contradicţie cu eforturile

de combatere a corupţiei, de până

acum, ca să nu mai vorbim de faptul

că DNA este din nou apreciată ca

având un parcurs pozitiv de

“investigaţii non-partinice”,

respingându-se acuzaţiile cum că

instituţia s-ar afla “sub papuc” politic!!

Renumirea lui Daniel Morar în fruntea

DNA, în februarie 2009, este

considerată “un pas important în lupta

anticorupţie”, cu aceeaşi nonşalanţă,

dar şi pe un ton elegant, Comisia

radicand în slăvi activitatea ANI,

despre care se afirmă că a avut

rezultate bune! Cu multă grijă, pentru

a nu răni orgoliile slujitorilor balanţei,

Comisia a criticat codurile, despre

care a afirmat că nu au fost în

totalitate revizuite, motiv pentru care

a fost nevoie de completare prin

Ordonanţe de Urgenţă. Comisia va

face, prin intermediul raportului, 16

recomandări pentru România, urmând

ca să avem o nouă monitorizare în

vara anului 2010. Se mai subliniază că

progresele din sistemul juridic

românesc, cum ar fi adoptarea celor

două Coduri, sunt prea mici pentru ca

executivul european să ia în

considerare scoaterea Bucureştiului

de sub mecanismul de cooperare şi

verificare înfiinţat în 2007, pentru a

garanta implementarea reformelor în

justiţie şi rezultate în lupta

anticorupţie! Se pare că bilele negre

ale României sunt blocarea anchetelor

penale în Parlament şi tergiversarea

cazurilor de corupţie la instanţe, iar

dintre primele comentarii privind

raportul, să reţinem şi pe cel al

europarlamentarului PSD, Adrian

Severin, care a spus că “Este cel mai

prost raport pe care l-a produs

comisia în cadrul acestui mecanism,

pentru că este un raport cu bătaie

politică”, a declarat eurodeputatul,

dorind să precizeze că nu vorbeşte ca

unul dintre oamenii politici români, ci

“ca membru al Legislativului

european care trebuie să monitorizeze

activitatea Comisiei”.

Cu siguranţă, nu este un secret

faptul că în ochii opiniei publice,

Justiţia nu este independentă în

judecarea faptelor de corupţie, în

principal din cauza politicienilor.

la 1 la 5, unde 1 este perceput ca fiind

cel mai puţin corupt, iar 5 este total

afectat de acest flagel. Cele două sunt

urmate de sistemul judiciar cu 3,8

puncte, de Poliţie şi de sistemul

sanitar, la egalitate, cu 3,7 puncte. Să

amintim că la doi ani şi jumătate de la

aderarea la UE, jumătate dintre

români consideră că eforturile

guvernanţilor în combaterea corupţiei

sunt ineficiente, iar scandalurile care

au marcat agenda publică au dus la

deteriorarea imaginii instituţiilor

publice, alterând încrederea

cetăţenilor în potenţialul acţiunilor lor,

ca urmare a politizării discursului

anticorupţie şi a suspiciunilor de

partizanat! Indiscutabil, raportul de

ţară, din acest an, a arătat mai mult ca

oricând că se adresează doar clasei

politice şi că nu are nimic comun cu

românul simplu. Ca de obicei, Comisia

Europeană s-a oprit mai puţin asupra

realităţilor de zi cu zi, asupra

problemelor concrete cu care se

confruntă cetăţeanul, dovedindu-se

prea puţin sau chiar deloc interesată

de modul în care îşi tergiversează

dosarele penale “profitorii tranziţiei”

sau de faptul că Parlamentul, cu mare

greutate discută aprobarea începerii

urmăririi penale a senatorilor şi

deputaţilor corupţi.

Cât despre voinţa politică de a

lupta cu marea corupţie, sintagma

aceasta a devenit deja un şablon

lipsit de conţinut, iar pentru ca

românul să creadă că Bruxelles-ul

ştie că el există, că îi pasă de

problemele lui şi că le cunoaşte

îndeajuns, raportul de ţară ar fi

trebuit să vorbească despre

umilinţele la care este supus

cetăţeanul atunci când este nevoit să

intre în contact cu instanţele de

judecată din România, pentru

indiferent ce fel de problemă, de la o

banală amendă rutieră până la un

partaj sau un proces penal. Procese

care durează ani de zile, soluţii

diferite date în acelaşi dosar de

instanţe diferite, magistraţi

superficiali, corupţi sau incompetenţi

care interpretează probele după

ureche, săli de judecată mizere şi

neaerisite, o birocraţie absurdă prin

care trebuie să treci ca să obţii o

fotocopie dintr-un dosar etc. Acestea

sunt doar o parte dintre problemele

cotidiene ale românilor, iar, în esenţă,

Raportul Comisiei Europene

demonstrează clar, că şi de această

dată justiţia cade în picioare şi o

doare în coate!

Astfel, o treime dintre cetăţeni afirmă

că li s-a cerut şpagă, iar acestea sunt

concluziile sondajului realizat cu

puţin timp în urmă pe un eşantion de

1.143 persoane de peste 17 ani,

considerat reprezentativ pentru

populaţia adultă a României, cu o

eroare de +/-2,9% la un nivel de

încredere de 95%. Se precizează că

multe dintre campaniile anticorupţie

promovate în mass-media, începând

din 2007, nu au fost prea utile pentru

34% dintre respondenţi şi inutile

pentru alţi 21% dintre cetăţeni, iar 91%

dintre persoanele intervievate, nu au

reţinut nici un slogan din toate aceste

campanii. Referitor la campaniile

publice anticorupţie derulate în

ultimii trei ani, 60% dintre respondenţi

au auzit de campania “Nu da şpagă”,

38% au aflat de spotul “Eu nu dau

şpagă”, iar 32% dintre subiecţi au auzit

de campania “Combate şi tu corupţia”,

în principal de la televizor şi din presa

scrisă. O treime dintre intervievaţi

afirmă că s-au confruntat cu situaţii în

care li s-a cerut, direct sau indirect, să

dea şpagă. La întrebarea dacă justiţia

este independentă în judecarea

faptelor de corupţie, 24% dintre

intervievaţi răspund că în mare

măsură NU, iar alţi 35% susţin cu

siguranţă că nu. Totalul celor care nu

au încredere în independenţa justiţiei

se ridică la un procent de 79%. În

topul celor care intervin cel mai

adesea pentru a influenţa judecarea

faptelor de corupţie, intervievaţii au

plasat pe primul loc politicienii, cu

27%, locul doi este adjudecat de

oamenii cu suficienţi bani (21%), iar

culmea, pe locul trei se află, cu 11%,

poliţiştii, cei care, cel puţin teoretic, ar

trebui să vegheze la respectarea legii,

şi nu la ocolirea ei! Să nu ne mai

mirăm, atunci când percepţia generală

asupra „corupţiei“ sau „mitei“ nu

contribuie întotdeauna la scăderea în

amploare a acestor fenomene ci,

dimpotrivă, recompensează, pe cei

care le practică, prin sintagme

admirative! Potrivit aceluiaşi indicator

al percepţiei asupra fenomenului

corupţiei, România este pe locul patru

(după Macedonia, Kosovo şi Albania)

şi face parte, la nivel mondial, din

„plutonul fruntaş al ţărilor percepute

ca fiind corupte” (Albania,

Cambodgia, Camerun, Macedonia,

Kosovo, Nigeria, Pakistan, Filipine şi

Senegal). Se apreciază că partidele şi

parlamentul sunt “notate” la capitolul

„corupţie” cu 3,9 puncte pe o scară de

JUSTIÞIA CADE ÎN PICIOARE ªIACUZÃ UNELE DURERI ÎN COATE!


Fiul preºedintelui PNL Gorj, Dan IlieMorega, victimã a jocurilor politice

Dragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostDragoº Morega, fiul deputatului PNL, a fostschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare alschimbat din funcþia de director de Dezvoltare al

Hidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseHidroelectrica Târgu-Jiu, dupã ce anterior ocupaseaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-iaceastã funcþie timp de patru ani la rând fãrã a-i

contesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun managercontesta cineva calitãþile de bun manager. Culmea. Culmea. Culmea. Culmea. Culmeaeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþieeste cã Dragoº Morega a fost schimbat din funcþie

chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.chiar atunci când era în concediul de odihnã.Despre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilorDespre faptul cã fiul sãu a cãzut în plasa jocurilor

politice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-apolitice de culise, liberalul-ºef Dan Ilie Morega le-adat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilordat o replicã pe mãsurã social-democraþilor, cei, cei, cei, cei, cei

care i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managercare i-au schimbat bãiatul din funcþia de managerpe care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalape care o ocupase prin concurs la sucursalaHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost DragoºHidroelectrica. Cel mai afectat a fost Dragoº

Morega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de lupteleMorega, deoarece s-a þinut departe de luptelepolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã apolitice ale tatãlui sãu, însã recent a cãzut victimã a

„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid în„pohtei” PSD de a-ºi împinge activul de partid înfuncþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.funcþii de conducere importante din judeþul Gorj.

Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Dragoş Morega a declarat

că va contesta în instanţă

decizia de schimbare a sa

din funcţia de director

Dezvoltare de la

Hidroelectrica Târgu-Jiu.

Tatăl său, deputatul PNL,

Dan Ilie Morega, s-a arătat

însă mult mai tranşant în

declaraţii şi a promis că le

plăti cu aceeaşi monedă

celor care au luat o astfel de

decizie, Morega fiind pe

picior de război cu PSD în al

cărui cuvânt nu mai crede.

Funcţia deţinută de Dragoş

Morega până la momentul

deciziei de a fi schimbat, a

fost ocupată de secretarul

executiv al PSD Gorj Andrei

Maioreanu, cel care ulterior

preluării funcţiei a şi plecat

în concediu în străinătate.

Totodată, în postul de

director general a fost

promovat un alt PSD-ist,

Cătălin Tilea, nimeni altul

decât ginerele lui Corneliu

Popescu, vicepreşedinte al

PSD Gorj şi al Consiliului

Judeţean Gorj. Aceste

schimbări au fost făcute în

grabă, după ce foştii şefi ai

sucursalei au fost chemaţi de

urgenţă la sediul companiei

pentru a semna, chipurile,

nişte hârtii, care nu erau însă

nimic atlceva decât propriile

demisii. Schimbarea a fost

făcută pe uşa din dos, deci

aproape neoficială, fără

participarea „marelui” Victor

Ponta, cel care dacă nu ar fi

fost tras şi remorcat de

primarul Florin Cârciumaru,

nu ar mai fi văzut în viaţa lui

cum arată un mandat de

deputat.

Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,Dragoº Morega,afectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbareafectat de schimbare

Despre faptul că fiul său a

fost înlăturat din funcţie,

liberalul Morega spune că

acesta va contesta în

instanţă decizia, apreciind-o

ca ilegală. “Fiul meu era în

concediu atunci

când l-au sunat să

vină repede la birou

şi să semneze o

hârtie. Nu a avut

niciodată probleme

la locul de muncă, a

avut rezultate foarte

bune în

permanenţă, iar

acum l-au schimbat

strict pe criterii

politice, asta deşi

atunci când PNL a

fost la guvernare

Maioreanu a rămas

director în cadrul Societăţii

Lignitului, la Unitatea de

Valorificare a Activelor

Rovinari, fără probleme. Mai

mult, eu am fost de acord şi

ca ginerele lui Corneliu

Popescu să fie promovat

director adjunct, am fost

consultat, mi-am dat cu

părerea, dar ei acum au

procedat absolut mojiceşte”

afirmă cu indignare

deputatul liberal.

În continuare, Morega a spus

că “le voi face eu visele

frumoase de mă vor ţine

minte până când voi muri.

De nu vor spune ei şi laptele

de l-au supt de la mamele lor

dacă vor un război în care să

implice şi familiile. Eu

totdeauna am considerat că

familiile nu trebuie implicate

în luptele politice, dar dacă

asta vor, asta vor avea”.

Dragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aDragoº Morega aocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prinocupat funcþia prin

concursconcursconcursconcursconcursDespre perioada de studii

a fiului său, dar şi despre

parcursul carierei pe care l-a

avut, liderul PNL Gorj a

precizat: “Poate că am crezut

că este dragoste părintească,

dar cred că e şi o formă de

egoism să dorim să ne ţinem

copiii aproape de noi.

Recunosc faptul că putea să

plece în Germania, pentru că

profesorul lui de la masterat,

la care a luat 10, s-a mutat

acolo şi i-a oferit o slujbă,

Dragoş terminând şi facultatea

cu nota maximă la Timişoara

la profilul hidro, la ingineria

mediului. Am zis că e mai

bine să fie aproape de casă,

pentru ca, uite, să vină unu ca

Maioreanu şi să-l dea la o

parte. Cei de la PSD l-au pus

pe Maioreanu că poate vor să

vândă şi Hidroelectrica la fier

vechi, că asta face Maioreanu

la UVA, vinde fier vechi

pentru că altceva oricum nu

ştie. El va ajunge la lada de

fier vechi a politicii, dacă nu

îşi dă seama. Este extrem de

neplăcută situaţia în care am

fost pus şi felul în care au

procedat ei”.

TTTTTrânte politicerânte politicerânte politicerânte politicerânte politiceDupă decizie de

schimbare a fiului său din

funcţie, deputatul PNL a

promis că va deveni

adversarul numărul 1 al

social-democraţilor la

Gorj. ”Am văzut acum

mârlănia de care au putut să

dea dovadă. Să se aştepte din

partea mea la tot ceea ce e

mai frumos pentru ei.

Ghilimelele la frumos le

subînţelegeţi, sper. Sunt hoţi

de hoţi, fără prestanţă pentru

partid sau populaţia care i-a

votat şi care au luat toate

posturile de conducere

numai ca să-şi pună acoliţii

acolo. Maioreanu nici nu

primise hârtia de numire şi

avea şedinţă acolo că era

mare şef. Dacă vor să se lupte

cu mine, să se lupte cu mine,

dar nu cu familia. Aceşti

mârlani vor primi ceea ce

merită din partea mea” a

declarat tranşant liderul PNL

Gorj Dan Ilie Morega.

Se moare cu zile pe holurilePoliclinicii Târgu-Jiu

Indolenţa şi dezinteresul

sunt cuvintele de ordine ale

cadrleor medicale faţă de

bolile celor care vin să

caute un ajutor la

Policlinica Târgu-Jiu. De

această dată este vorba de

o persoană care a fost ţinut

mai bine de o jumătate de

oră cu targa pe holul

Policlinicii din Tg-Jiu, în

cauză fiind un pacient

internat în Secţia de Terapie

Intensivă a Spitalului

Judeţean de Urgenţă care a

fost transportat cu targa în

Ambulatoriu pentru a i se

face o gastroscopie.

Bărbatul a fost însoţit de

două asistente şi a stat pe

targă la uşa cabinetului

printre mulţimea de oameni

buluciţi în holurile la care

temperatura depăşea 40 de

grade Celsius. Ba mai mult,

Ignorându-se cu desăvârşire

stare gravă în care se afla,

bolnavul a fost nevoit să-şi

ţină singur perfuzia,

deoarece asistentele avea în

dezbatere discuţii mondene.

Gorjeanul a fost adus din

Secţia de Terapie Intensivă a

Spitalului Judeţean, ceea ce

însemnă că stare de sănătate

a pacientului era cât se

poate de gravă. Faţă de acest

incident, moşulică

Constantin Pălivan,

directorul adjunct al

Spitalului Judeţean de

Urgenţă, nu are nimic de

declarat deoarece totul i se

pare normal. „Se ştie foarte

bine că dacă un bolnav este

în cabinet în momentul

examinării, nu este altă

posibilitate decât ca

pacientul celălalt să aştepte

să se elibereze aparatul

respectiv ca să fie el

examinat. Da mi se pare

normal să aştepte. Poate a

durat mai mult examinarea

bolnavului sau nu s-a

calculat momentul în care

trebuia să vină celălalt

bolnav. Deci asta este

situaţia, nu este altă

posibilitate. Este un singur

cabinet care face această

examinare, şi era normal să

stea, dacă a fost

supravegheat de ce să nu

stea, care este problema?” a

spus moşulică Constantin

Pălivan, care mai face din

când în când şi pe

purtătorul de cuvânt.


Paraºutele lui Holingherpângãresc Biblia

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

În urmă cu câţiva ani de

zile un întreprinzător

autohton rupea gura târgului

înfiinţând o agenţie de

modele numită pompos

Body Scream Style. Scopul

declarat al agenţiei era

tranformarea tinerelor

dornice de afirmare în

legende vii ale

podiumurilor de

modă. Zeci de

puştoaice ce se şi

vedeau adorate de

marii creatori de

modă au dat buzna să

se înscrie la cursurile

agenţiei. Cursurile n-

au fost deloc ieftine,

iar contractele

încheiate cu

reprezentantul BSS, Daniel

Holingher, aveau condiţii

foarte drastice, acceptate cu

plăcere de dragul

celebrităţii.

Anii au trecut şi tinerele

speranţe ale modei au rămas

doar speranţe pentru că

Holingher n-a făcut vedete

din ele trimiţându-le să facă

bani prestând diverse

dansuri lascive şi nu numai

prin Grecia şi Turcia. Cum

criza financiară afectează pe

toată lumea, proprietarul

BSS-ului şi-a luat ceva măsuri

de precauţie şi preferă să-şi

angajeze fetele pe plan local

ca să reducă din cheltuieli.

Un celebru club din Rovinari

beneficiază frecvent de

prestaţiile acestora, iar

Holingher imortalizează pe

cameră activitatea celor care

au primit din partea sa vise

deşarte şi o bară de

streptease în loc de

podiumuri strălucitoare de

modă.

Demonstrând că banii

sunt singurul lucru sfânt din

viaţa lui, Holingher şi-a pus

fetele să abordeze costumaţii

cu tentă religioasă care să

incite imaginaţia

consumatorilor din club. Aşa

se face că nu demult o

brunetă ce se voia focoasă a

îmbrăcat un costum de

îngeraş ratat, s-a înarmat cu

o baghetă de zână

concediată pe motive

de incompetenţă şi o

Biblie, care n-are

totuşi ce căuta într-o

astfel de împrejurare,

şi a prestat cu sârg ca

să-şi capete bruma de

bani primită de

fiecare dintre modele

transformate în

animatoare. Grav este

că pentru câţiva

marafeţi, paraşutele

lui Holingher

au pângărit

Biblia în cel

mai oribil

mod. Probabil

acestea se

ghidează după

principiul

„dacă viaţa e o

târfă, noi de ce

n-am fi” şi

acceptă

batjocorirea cărţii

sfinte în cluburi.

Piţipoancele lui

Holingher au prestat

ultima dată la un aşa

zis show erotic în

clubul respectiv iar

„patronul” le-a tras în

poză pentru

portofoliu în cazul în

care se iveşte o altă

ocazie unde ar putea

să se reproducă la

bară.

mineritul motrean la cheremul sindicalistului fluerãtoru ... · sistemului financiar bancar ,...

Documents