ARGUMENT

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Capitolul 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE1.1. Scurt Istoric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11.2. Masurarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21.3. Erorile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Capitolul 2. MASURI TERMINALE PENTRU LUNGIMI2.1. Lame-Plan Paralele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42.2. Calele Plan Paralele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42.3. Calibrele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52.4. Lerele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52.5. Sferele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Capitolul 3. MASURI DE LUNGIME CU REPERE3.1. Riglele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63.2. Ruletele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63.3. Panglicile de masurare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Capitolul 4. INSTRUMENTE CU RIGLA SI CURSOR4.1. Clupele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74.2. Zoometrele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84.3. Sublerul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84.4. Compasurile pentru masurat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Capiltolul 5. INSTRUMENTE CU SURUB MICROMETRICMicrometrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

Capitolul 6. MASURAREA CU COMPARATORULComparatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

BIBLIOGRAFIE

Argument

Mi-am ales aceasta tema,deoarece atunci cand vreau sa fac ceva doresc ca totul sa fie foarte precis,si de altfel aceste realizari tehnice ma ajuta foarte mult sa nu depun eforturi inutile, de exemplu daca fac o schimbare in casa trebuie sa folosesc un mijloc de masurare pentru a fi sigur ca obiectul respectiv se potriveste perfect in acel loc,ca sa nu ma chinui degeaba cu el si apoi sa nu se potriveasca, la fel cum fac si muncitorii din domeniul industrial,atunci cand produc ceva trebuie sa fie totul foarte exact, caci daca nu folosesc mijlocul de masurare adecvat produc un rebut si astfel ies in pierdere.

Si asa am considerat ca mijloacele de masurare a lungimilor sunt foarte utile in domeniul industrial, pentru ca le faciliteaza munca muncitorilor din domeniu,si de aceea mi s-a parut o tema interesanta.

Cu ajutorul acestor mijloace de masurare munca acelor lucratori duce la rezultate mai satisfacatoare din cauza gradului de precizie oferit de ele.

Datorita acestor realizari tehnice, multi producatori au obtinut un nivel mai mare al productiei cu o cantitate mai mica de materie prima decat era necesara in trecut.

Capitolul 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. SCURT ISTORIC

Cugetarea "Este o masura in toate" (Est modus in rebus) are o vechime de mii de ani, apartine unui anonim si are totusi un caracter de actualitate.

In procesul cunoasterii, omul a avut nevoie de masurari si implicit de unitati de masurare pentru a efectua masurarile, el fiind singurul purtator constient al principalelor unitati de masura utilizate astazi: metrul (lungimea), kilogramul (masa) si secunda (puls).

In conditiile a numeroase dificultati, tehnicienii, inginerii, si oamenii de stiinta romani au reusit sa impuna adoptarea sistemului metric. Tara noastra a adoptat sistemul metric la 15/27 septembrie 1864 prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric, de greutati si masuri in Principatele Unite Romane" intrand in vigoare de la 13 iunie 1866. Este de mentionat, ca in aceasta perioada, Mihail Kogalniceanu presedinte al Consiliului de Ministri.

Astazi metrul este definit ca lungimea drumului strabatut de lumina in vid intr-un interval egal cu 1: 299 792 458 dintr-o secunda.

1.2. MASURAREA

Masurarea este operatia prin care se determina valoarea numerica a unei marimi in raport cu o unitate de masura folosind mijloace de masurare.

Mijloacele de masurare sunt instrumentele,aparatele sau instalatiile folosite pentru masurare.

Metoda de masurare reprezinta modul in care se face compararea marimii de masurat cu unitatea demasura.

Ele se pot clasifica astfel:

a) dupa modul in care mijlocul de masurare face masurarea cu contact direct (rigla,subler) si fara contact direct (microscopul).

b) dupa precizia masurarii de laborator (precise in care se determina sierorile de masurare).

- masurari tehnice in care se tine seama de eroarea specifica instrumentului sau aparatului de masurat

c) dupa modul de indicatie a valorii marimii masurate: - mijloace analogice (cu indicatie a unui ac pe cadran)- mijloace digitale (la care rezultatul masurarii apare pe un ecran)

1.3.ERORILE

Din multe motive la masurare pot aparea si erori:Eroarea de masurare (ε) – reprezinta diferenta dintre valoarea masurata a marimii fizice respective si

valoarea sa reala.ε = Vm – Vr (reprezinta eroarea absoluta)

Clasificarea erorilor

1) Erori sistematice – sunt acele erori care se repeta la fiecare masurare;

2) Eorile inatamplatoare (aleatoare) sunt erori care pot aparea uneori fiind provocate de variatiile de temperatura,oboseala celui care masoara,iluminatul insuficient, etc.

3) Erori grosolane,care se datoreaza:- lipsei de clasificare a celui care face masurarea;- utilizarea neadecvata a instrumentului de masurare (alegerea lui necorespunzatoare);- defecte ale instrumentului de masura- calcul gresit al valorii masurate printr-o metoda analogica.

Capitolul 2. MASURI TERMINALE PENTRU LUNGIMI

Masurile terminale pentru lungimi sunt masuri ale caror valori reprezinta distanta dintre suprafetele terminale perpendiculare pe axa de masurare.Aceste suprafete se numesc suprafete de masurare.

Grupa masurilor terminale cuprinde:- lame plan- paralele;- cale plan-paralele;- calibre;- lere pentru grosimi;- sfere.

2.1. LAME PLAN-PARALELE

- sunt lame confectionate din sticla optica,folosite pentru verificarea planitatii suprafetelor prelucrate prin lepuire;au forma cilindrica,iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele.Sunt pastrate in truse,iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele.

2.2. CALELE PLAN-PARALELE

-sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii,cat si pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare.

Au forma paralelipipedica,cu doua suprafete de masurare,plane si paralele,cu finisare foarte buna.Se confectioneaza din otel,carburi metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice,cu coeficient de dilatare

termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre 10 si 30°C, si cu duritate de 65 HRC.

Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt:

a) cala plan-paralela geometric ideala;b) abaterea lungimii mediane;c) abatere de la paralelism;d) abatere de la perpendicularitate a suprafetelor laterale.

2.3. CALIBRELE

- sunt masuri terminale,care se folosesc la controlul dimensiunilor,al formelor si pozitiei relativea pieselor.

Ele sunt mijloace de verificare,deoarece nu masoara efectiv dimensiunile,ci verifica daca acestea corespund sau nu prescriptiilor din desenul de executie.

Calibrele se folosesc,deci,la verificarea valorilor extreme admisibile.

CalibreCalibre pentru filete metrice

2.4. LERELE

- pentru grosime sunt masuri terminale cu valoare unica,in forma de lamela metalica flexibila.Se utilizeaza la verificarea interstitiului dintre doua suprafete prelucrate,la reglarea si apoi la verificarea

reglajului unor mecanisme,la determinarea jocului aparut ca urmare a uzinii mecanismelor.

2.5. SFERELE

- sunt bile calibrate de diametre diferite,utilizate la controlul conicitatilor interioare.Ele suntpastrate in truse.

Capitolul 3. MASURI DE LUNGIME CU REPERE

Masuri de lungime cu repere sunt masurile ale caror valori sunt reprezentate de distanta dintre doua repere,care sunt trasate perpendicular pe axa de masurare.

3.1. RIGLELE

-sunt confectionate sub forma de bara rigida,putand fi alcatuite dintr-un singur element sau din mai multe elemente.

Cele mai utilizate sunt:

- rigle metalice rigide - rigle de contractie - metri si dublu – metri

3.2. RULETELE

- sunt masuri de lungime cu valori multiple,sub forma de benzi de masurare,divizate in unitati de lungime.Ele sunt fixate la capatul terminal de axul unui dispozitiv de infasurare,care ruleaza banda in interiorul unei casete.

3.3. PANGLICILE DE MASURARE

- sunt masurari cu repere cu scara unilaterala sau cu valori multiple,confectionate sub forma de banda.Ele sunt:- panglici topografice metalice,utilizate la masurari topografice obisnuite;- paglici din tesaturi textile sau din mase plastice,utilizate in croitorie sau cizmarie;- benzi de hartie,utilizate la masurari informative,in industria textila.

Capitolul 4. INSTRUMENTE CU RIGLA SI CURSOR

Instrumentele cu rigla si cursor folosite la masurarea lungimilor sunt formate dintr-o rigla,care are un cioc sau un brat la un capat,si un cursor cu brat.Suprafetele de masurare se afla intre fetele interioare ale ciocurilor si ale bratelor.

Aceasta grupa de instrumente cuprinde instrumentele de masurat fara vernier (clupe,zoometre), instrumentele cu vernier (sublere) si compasurile de masurat.

4.1. CLUPELE

- sunt instrumente din lemn,folosite pentru masurari exterioare,in domeniul forestier si in industria de prelucrare a lemnului.

Clupa Forestiera

Clupele forestiere sunt divizate in centimetri si au domeniul de masurare cuprins intre 50 si 100 cm

4.2. ZOOMETRELE

- sunt instrumente utilizate la masurarea inaltimii,lungimii si grosimii animalelor.

4.3. SUBLERUL

Şublerul este alcătuit din: 1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a cursorului; 5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 – vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime.

- este cel mai raspandit mijloc pentru masurat lungimi si este format dintr-o rigla cu scara gradata si un cursor cu vernier. Precizia de masurare poate fi: 0,1 mm, 0,05 mm, 0,02 mm.

Sublerele sunt caracterizate de: limitasuperioara de masurare (mm), exactitatea de masurare, grosimea peste cele doua ciocuri,lungimea ciocurilor si greutatea lor.

Din punct de vedere al destinatiei,sublerele pot fi:

a) Sublere de exterior si de interior folosite pentru masurarea dimensiunilor interioare si exterioare; ele pot fi prevazute si cu tija pentru adancime.

b) Sublere de adancime, utilizate numai pentru masurarea adancimilor.La aceste sublere,rigla gradata culiseaza intrun suport-traversa,care poarta vernierul,suprafata de sprijin fiind lama. Masurarea se face asezand sublerul pe suprafata frontala a gaurii care se masoara.

c) Sublere pentru trasaj sunt compuse dintr-o rigla fixata pe o talpa de fonta cu baza plana,care foloseste la pozitionare pe masa de trasaj. Pe rigla se deplaseaza cursorul cu cioc ascutit,pentru trasaj (sau,in unele variante constructive,plat,pentru masurare).

d) Sublere pentru roti dintate,format din doua rigle perpendiculare una pe alta,fiecare avand cursori si vernier. Aceste sublere sunt folosite exclusiv pentru masurarea grosimii dintilor rotilor dintate.

Citirea valorii masurate se face astfel:

Se prinde piesa intre ciocuri si se fixeaza vernierul cu surubul.Pe rigla se citesc cati mm sunt de la reperul „0” de pe rigla pana la reperul „0” de pe vernier.Se numara al catelea reper de pe vernier de pe vernier vine perfect in prelungire cu un reper de pe rigla gradata si se inmulteste cu precizia sublerului.

Şubler de adâncime

Şubler de exterior-interior

Subler trasator

4.4. COMPASURILE PENTRU MASURAT

- sunt compuse din bare articulate,terminate cu varfuri utilizate pentru incadrarea piesei de masurat.Compasurile sunt prevazute cu un sector circular,divizat in unitati de lungime.

Capiltolul 5. INSTRUMENTE CU SURUB MICROMETRIC

Componenta unor astfel de instrumente este urmatoare:

1-potcoava, 2-nicovala, 3-tija şurub micrometric, 4-bucşă gradată, 5-tambur, 6-şurub micrometric, 7-dispozitiv de alimitare a apăsării, 8-dispozitiv de blocare a tijei, 9-plăcuţe izolante, 10-reper longitudinal, 11-12 scară gradată, 13-scară gradată(circumferinţa tamburului)

Instrumentele de masurat cu surub micrometric se mai numesc si micrometre.Functionarea lor se bazeaza pe transformarea miscarii de rotatie a unui surub micrometric in miscare de translatie. Pasul surubului micrometric este de 0,5 mm,deci la o rotatie completa a tamburului,deplasarea liniara a tijei este de 0,5 mm.

Micrometrele au o precizie de masurare mai mare decat a sublerelor, si anume: 0,01 mm; 0,002 mm; 0,001 mm.Principalul criteriu de clasificare a micrometrelor este destinatia lor.Din acest punct de vedere, micrometrele

pot fi: - micrometre de exterior;- micrometre pentru roti dintate;- micrometre pentru filete;- micrometre pentru adancime;- micrometre de interior;

- micrometre pentru sarme;- micrometre pentru tevi’ - micrometre pentru table;- micrometre cu parghie.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei.Tija este solidara cu tamburul si se însurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie strânsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin inter-mediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet.Când cele 2 suprafete de masurare au atins piesa ,rozeta dispozitivului de pro- tectie poate fi rotita oricât, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rând de diviziuni. Diviziunile de s ub linie reprezint milimetri întregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri.

Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Când suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale.

Micrometru de interior Micrometru pentru roti dintate

Micrometru de interior cu fălci

Capitolul 6. Măsurarea cu comparatorul

Aparatele comparatoare sunt aparate cu amplificare care se prezinta in diferite variante constructive.Ele se folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale piesei masurate,in raport cu dimensiunea de comparatie .

Din aceasta categorie fac parte:- comparatoarele cu cadran circular- comparatoarele cu parghie- comparatoarele de interior- minimetrele- ortotestele - pasamatrele- optimetrele.

Cu exceptia optimetrelor, care sunt aparate cu amplificare optico-mecanica, celelalte aparate comparatoare enumerate sunt cu amplificare mecanica.

Dintre acestea cele mai utilizate sunt comparatoare cu cadran circular care pot fi folosite la masurarea abaterilor efective dar si la masuratori absolute ale unor dimensiuni mici sau ale unor deformatii care nu depasesc limita superioara de masurare pe scara gradata.

Comparatorul este un aparat de măsură care permite determinarea mărimii unor abateri de fomă şi de poziţie:

- paralelism; - perpendicularitate; - cilindricitate; - planitate; - rectiliniitate; - circularitate; - abateri în direcţie radială; - abateri în direcţie axială.

Comparatoarele sunt:

a) după modul de acţionare: - mecanice; - optice;- pneumatice

b) după precizie: - obişnuit-0,01 mm; - minimetru; - milimess; - ortotest; - pasametru.

BIBLIOGRAFIE

1.*** Tehnici de masurare in domeniu (Editura CD PRESS) : Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin

2.***www.didactic.ro

3.***www.archive.tvet.ro