Traducere din limba francezilz Sorin Cistescu

Original titlq Mihailovic. Heros trahi par les Allies (1893-1946)

Copyright @Perrin.

All rights reserved.

@2019 Toate drepturile asupra ediliei in limba romAni aparlinediturii MIIDECARTI

Contact:

Tel:0766 687 891

E-maift offi ce@miidecarti. ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiBUTSSON, IEAN-CHRISTOPHE

Mihailovici: eroul tridat de alia{i: (f 893-1946) / Jean-CristopheBuisson; trad.: Sorin Cristescu. - Bragadiru: Editura Miideclrti,2019

Conline bibliografieISBN 978-605-9049- 1 0-5

I. Cristescu, Sorin (trad.)

94

MihailoviciEroul trfldat de Aliati

(1Se3-re46)

Autor

|ean-Christophe Buisson

traducere

Sorin Cristescu

editura

Miidec[rfiBragadiru - 2019

9!1!rt;; 11 -w

CUPRINS

IO COROANADEFIER

Chilia asta mi-e palat:Aici nu am slujitori,

Iar pe afard niciun suptus;

Privili vd rog.

(Shakespeare, Furtuna, Actul V scena I, prezerftarealui prospero)

A prilie 1893, Belgrad. Recunoscutd ca lard independentl de citre marile

ff p,rt.ti la congresul de Pace de la Berlin, din 1878, Serbia este condusr deI \un consiliu de regenli pentru ci Alexandru obrenovici nu avea dec6i 12

ani cAnd tatdl siu a decis si abdice in favoarea lui. La 16 ani, Alexandru s-a simlitsuficient de matur pentru a conduce singur destinele na{iunii. in primivard, ocaziai-a fost oferiti de o transformare surveniti brusc in adunarea legislativi, Scupgtina:majoritatea, pAnl atunci radicald, a trecut de partea liberalilor.

Reunifi la un banchet la Palatul Regal, regen{ii qi miniqtri s-au vizut dintr-odati inconjura{i de soldafii gi ofiferii gilrziircgalevenili si-i aresteze. Alexandru s-aproclamat major, le-au explicat militarii, gi a decis si suspende constitutia. Era decio loviturl de stat.

Tot in aprilie 1893, la Ivanjica, la doui sute de kilometri sud de Belgrad; lacapltul lumii, Mihailo gi Smiljana Mihailovici nu au nimic comun cu revolutia depalat care agiti, pentru a cdta oard.,tara.La 14 aprilie (2) in acel an printul lor se

numegte Dragoliub, diminutiv: Draja.ln sfbrqit, un briat. Un biielel pe care pirinliivor putea s5-l trezeasci in fiecare dimineati, ca pe toti ceilalli biieli sArbi, cu urarea"Si trdiegti, micule rizbunf,tor al infrAngerii de la Kosovo'i Din 1389, ziua victoriei

t4 MIHAILOVICI. EROUL TRADAT DE ALIATI

armatelor otomane pe CAmpia Mierlei asupra oastei cneazului Lazdr (3), fiecare

familie sArbi poarti cu ea speranfa de a vedea intr-o zi cum Kosovo, leaginul

dinastiei Nemanja, se va intoarce in sAnul patriei mame.

Grefier de tribunal, Mihail Mihailovici a schimbat mai multe locuri de munclinainte de a se stabili definitiv la lvanjica, un orlgel scildat de apele rAului Moravila,

aqezat in centrul regiunii Morava. Al doilea din cei cinci fii ai tat[lui siu, tot

funclionar in slujba statului, Mihailo a intXlnit-o aici pe cea care ii va fi sofie, o fatldin Tisovica, in apropiere de Nova Varos, cincizeci de kilometri mai la vest. Dinclsitoria lor se niscuseri deja doui fiice: Milica gi |elica.

O familie fericitl? Mai degrabi o familie damnati pentru ci la doi ani dupd

nagterea lui Dragoliub, Mihailo moare, urmat cinci ani mai tArziu de so{ia sa

Smiljana. La Eapte ani Draja Mihailovici este orfan. Singura lui consolare: unchiul

din partea tatilui, Vladimir il ia la Belgrad impreunl cu cele doud surori, dintre

care una, Milica, va muri de copil.

ln 1900, Parisul se mAndrea a.;u .jri-a sa linie de metrou. Aga se explicifaptul ci Belgradul, privit din Franfa se bucuri de o considera{ie relativi. Se crede

cI este vorba de un ora$ al acelor misteriogi, silbatici gi sAngeroqi balcanici unde

triiesc slavii, cei care cindva terorizaserd o Europi intreagi gi acolo unde domniile

monarhilor se termini, trei din patru, printr-un asasinat. O viziune chiar dacl nu

complet eronat6, totuqi doar parfial adeviratl.Belgradul pe care l-a descoperit micul Mihailovici in 1900 este mult superior

acelei imagini caricaturale pe care o au occidentalii. Chiar daci au fost adesea

rizboinici, regii care s-au succedat pe tronul Serbiei de-a lungul secolului al XIX-lea nu au aritat din acest motiv o inclinalie mai pufin pronunlati spre educalie

gi cultur6. Rezultatul ? Sute de qcoli in care se lnvali literatura na(ionali clasicd

qi literaturile strdine, fizica qi matematicile, greaca veche, slava veche, germana gi

franceza. Dar qi o viali literari intensi, pe care o intrupeazl prinpl episcop Petar

Petrovici al Il-lea Njegos, autorul Laurilor de pe munte, dialoguri epice impregnate

de gAndirea cregtini, 9i Vuc Karadzici, traducitorulNoului Testament, reformator al

ortografiei gi gramaticii sArbeqti. Autor alChntecelor na{ionale ale Serbiei, Karadzici

gi-a vizut opera omagiati de Grimm, Goethe qi Walter Scott. Pentru Lamartine

<< aceasta este o poezie ecvestrd care chntd, cu pistolul in mhnd Si picioarele in scara

Seii, dragostea Si rdzboiul, shngele Si frumuselea, fecioarele cu ochii negrii Si turcii

muSchnd ldrdna. >

o (iolt()ANA t)lil.lER

ln capitala sArbi sunt gi tealre unde se joacd Ernani, Vicleniile lui Scapin,

Ildddranii de Goldoni qi Dama cu camelii, o piesi << mai bine interpretatd decdt

lu Paris > dupd cum ne asiguri istoricul Albert Malet. Presa este efervescentl gi

liberd, dovadi aparilia gi dezvoltarea primului ziar socialist din Balcani Radenik(Muncitorul)

La fel ca toate marile oraqe ale Europei, Belgradul s-a modernizat in ritmulsilu. Pll6ria a inlocuit fesul, patul a inlocuit divanul, in locul vetrei qi a cuptoruluin apirut gmineul, l[mpile, lumAnirile de tot felul. De mai mulgi ani cei 80.000

rlc locuitori ai Oragului Alb, majoritatea funclionari, preoti, ofi1eri comercianti,rrrc;tegugari gi muncitori au vdzut risirind ca din pimAnt trotuare gi dale de piatri,ilr pe goseselele ce-i drept incd inegal pavate au apirut trlsuri dotate cu roli de

cauciuc ai trase de doi cai. IntorcAnd ostentativ spatele vechilor sii stipAni turci,Itclgradul va c5.uta de acum inainte sd atragi privirile Europei Occidentale.

La 10 iunie 1903 micul Draja are "r) unt.In acea zi el qi colegii lui din clasele

primare sunt scutiti de gcoali: li se spune ci regele Alexandru Obrenovici tocmaiir fost omorAt. In acea noapte, 15 conjurafi au pitruns in Palatul Regal avdnd inliuntea lor un cipitan de artilerie, Dragutin Dimitrievici zis Apis. Unsprezece anirrtai tArziu (4) acesta va fi unul din liderii organizaliei Mhna neagrd, organizafiepalriotici si teroristi rispunzitoare de asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand laSarajevo. La capitul a cAteva ore de ciutiri, conjuralii au sfArqit prin a-l descoperi pe

rege gi pe solia lui ascunsi dupi un zid fals. Dupl ce i-au ucis cu mai multe gloanfecle pistol, au azvirlit pe fereastri, in curtea palatului, cadavrele lor, pe jumitategoale gi mutilate.

Oroarea acestui dublu asasinat (5) a produs groazd, in cancelariile europene.(lomunicatul oficial de la Belgrad nu a ingelat pe nimeni: ,,Regele, intr-un momentde mhnie sau de nebunie - a;a se pretindea - a ucis pe doi dintre aghiotan{i ;i apoi pe

rcgind., dupd care s-a sinucisl' Cu toate acestea disparifia ultimului descendent de

sex masculin al familiei Obrenovici nu a stArnit niciun fel de emolie ln Serbia. inultimii zece ani Alexandru avusese numeroase iniliative nefericite sau mai bine zis

Ireinspirate. Mai intAi isi numise tatil, revenit din exil in fruntea unei polilii secrete

de temut. Apoi s-a cdsitorit cu amanta sa, Draga Maqin, vdduva unui inginer, fostidoamnd de onoare a mamei sale, cu noul ani mai in vArsti. In fine - sau mai ales?

- a sabotat sistematic funcfionarea normalii a institu{iilor parlamentare pentru a-iimpiedica pe radicali sl guverneze.

l5

l6 MIHAILOVICI. EROUL TRADAT DE AI,IA]'I

CAnd s-a aflat in toati Serbia, la cAteva luni dupl cisitoria regelui Alexandru,

ci sarcina reginei Draga nu.era decAt o inqelltorie, mulli ofi1eri au considerat cilara nu trebuie sd continue s[ mai fie de rAsul Europei. Un om care judeca lucruriledupl imaginafia lui, un alcoolic, un mincinos, un despot: Alexandru trebuia sidispari, aga au judecat acegtia. Pentru binele nafiunii. O justificare gocantd? ,,Pe

atunci invd{am sd onordm crime eroice mai pulin justificate decht aceasta - remarca

la vremea respectivd jurnalistul francez Gustave Babin (6). Era categoric o crimdpatrioticd. Fdrd a mai vorbi de holocaustul care se pregdtea Ia palat, Serbia agoniza,

Serbia era condamnatd, la fel ca proscri;ii aI cdror nume a fost descoperit pe liste

pdstrate tn documentele regale si care ar fi fost executa{i dacd nu s-ar fi realizattocmai ceea ce se petrecuse!'

Era vremea ca dinastia Karagheorghevici, alungati de pe tronul domnesc cu 45

de ani in urm6, sd-gi reia locul qi rangul. Nu fusese ea cea care in 1804 condusese cea

dintAi insureclie victorioasi a poporului sArb impotriva jugului otoman? Nu fusese

porcarul George Petrovici zis Karagheorghe (Gheorghe cel negru), cel care, treiani mai tirziu, cucerise Belgradul in fruntea oastei sale de lirani? Nu fusese acelaEi

Karagheorghe cel care, cel dintAi, trasase jaloanele viitoarelor institufii politice ale

Serbiei independente? $i mai ales nu era, in fine, moartea ultimului Obrenovici

ocaziamult visati a [5rii, de a vedea instaurAndu-se o dinastie unici pe un tron care

de-a lungul intregului secol al XIX-lea igi schimbase de atAtea ori titularul?

Trebuia ca aceste intrebiri s5.-si glseasci rispunsul in persoana unui om care

si justifice increderea pusl in el. $i aqa a fost. Pretendentul Karagheorghevici,

Petru, desemnat de Skupqtina la cAteva zile dupl tragedia care insAngerase palatul

regal, este un om iegit din comun. Fost absolvent al gcolii militare de la Saint-Cyr, a

luptat pentru Franla in 1870 impotriva prusacilor. S-a distins prin eroismul aritatin cursul bdtiliei de la Villersexel(7), avea sd fie rlnit. Flcut prizonier de inamic

a evadat, apoi s-a allturat Armatei de pe Loara qi a fost decorat cu Legiunea de

Onoare. Cinci ani mai tArziu, il vom intAlni,luptAnd impotriva ocupanlilor turci sub

un nume de imprumut (Kara), aldturi de insurgenlii din Herzegovina(8). Clsltoritcu fiica principelui Nicola al Muntenegrului, Petru a devenit tatil a trei copii. Omcultivat, pasionat de istorie gi filosofie, era profund devotat valorilor democraliei.Traducitor al eseului Despre libertate al lui Stuart Mill (9) in vremea anilor de exil

in Elvelia, voia si aplice el insuqi acest principiu pe care il venera: regele domnegte,

dar nu guverneazd,.

o (;()t{()ANA l)li lrlliR

I)upi ce revine la Belgrad decidc str aEteple un an inainte de a fi incoronat,rl;tt. rtu ai;teaptd deloc ca si-si afirme concep(ia sa despre exercitarea puterii. Chiarrltrr zilelc ce au urmat revenirii sale, obisnuiegte si se plimbe pe strizile capitaleilrr ltitine civile gi fird suiti, zibovind uneori in discufii ore intregi cu negustorii

;r rrrcStc;ugarii belgrideni. Daci nu are nicio responsabilitate in ceea ce priveste

rrro:rrtca ultimului Obrenovici, vrea ca prin atitudinea lui sd risipeascl binuiala( ,r c ( ot)tinui si apese pe umerii sii: nu este el cel care a profitat de pe urma acestei

r t itttc?

Sirrrplificarea protocolului de la Curte, .dovezi de respect repetate fall de

,r( lrvitulcra Parlamentului, afirmarea voinlei de a reorganiza finanfele publice: inr.llt'vu luni Petru stArnegte entuziasmul poporului siu. A sluji firi si fie doar el

r t'l slujit, aceasta pare sd fie deviza acestui monarh. in septembrie 1904, considerS.

r,1 ,t lrccut suficient timp de la asasinarea predecesorului sdu gi se poate incoronairr t;rtcdrala Sf. Mihail din Belgrad.(10). Petru este regele sArbilor, dar croalii gi

r'krvt'nii care trdiesc in imperiul austro-ungar aplaudl evenimentul cu acelasi

rrrf rrziasrn. Un ziar dinZagreb di frAu liber viselor:,,lnamicii - a se citi turcii;irrtrt!ro'ungarii - incruntd sprhncenele ;i se necdjesc pentru cd vdd in acordul sdrbilor,r t trtrlilor, slovenilor ;i bulgarilor obstacolul care ar putea sdle zdddrniceascd planurileI t t s ud - estul Europ ei'.'

Mli rlult: cam toate na{iunile europene salutd cu satisfaclie pe noul suveran al

5r'r hici. Pe cei de la St. Petersburg ii obligi desigur conceplia slavofili ;i ortodoxia,rl,rr 5i Viena, Sofia, Atena Ei Roma il recunosc imediat pe regele Petru. Doar Mareallt tlitnic rnai intArzie: meriti intr-adevir si intri in relalii cu cei care au azvArlit pe

L'tt';tstri cadawele unui rege si al unei regine? Reprezentantul Maiestilii Sale nur rrir;i sit se intAlneascS. in vreo sali cu unul dintre regicizi? Aceste intrebiri ii vor

l)r ('o('upa pAni in 1906 pe guvernanlii britanici.lrr ceea ce privegte Franla, a doua patrie al regelui Petru I al Serbiei, influenla

t'r irr z.ond caplil o amploare cu totul noui. Sunt semnate numeroase acordurit orrrcrciale, sunt acordate imprumuturi. Incepdnd din 1906, accentuarea,lrvt'rgentelor intre Belgrad gi Viena ii va creqte gi mai mult influenfa. Pe planrrrilitar: tunul de 75 mm, Schneider-Creusot, devine componenta de bazd a

.r r I i lcriei sArbegti in detrimentul tunului Skoda austriac. Pe plan comercial: afectatd,

rk' rirzboiul vamal impus din 1906 de cd'tre Austro-Ungaria (,,rd.zboiul porcilor"),St'r'bia gdsegte o piald de desfacere in Franla - drumul trecand prin salonic - ceea

t t' ii asiguri independenla gi supravieluirea.

t7

l8 MIHAILOVICI. EROUL TRADAT DF, AI,IAl'I

in weme ce Petru I lqi ageazi pe cap coroana regali., fiuriti din metalul unuiadintre tunurile strimogului siu Karagheorghe, Dragojub Mihailovici incepe sifrecventeze liceul. Este foarte apreciat de dirigintele clasei sale, este un elev bun.La sfArgitul fiecirui an este dispensat de sustinerea examenenelor de trecerein clasa urmdtoare. Pe cAt este de studios, micul Draja este in egal[ misurr unbdiat evlavios. Participl cu zel la toate ceremoniile religioase ale gcolii: liturghiala inceputul fiecirui an gcolar oficiatr in vechea bisericr a Sf. Marcu, unde se

inalli o rugS.ciune citre Sfantul Duh, praznicul Sf. Sava sau vrbica, apoi Floriile,o procesiune la care participd toli elevii liceului imbrAcali in haine noi 9i linAndin mAni ramuri de salcie sau mAtisori. in fotografiile din acea weme il vedem peDraja zdmbind, imbricat dichisit cu cimagi albd gi vesti neagri, stAnd in picioareintre mitugile si sora sa.

Draja aratd imediat o inclinalie deosebiti spre geografie gi limbile striine.urmeazd, cursuri de francez6., germani qi latind. Pentru unul ca el nu se puneproblema si lipseasci de la vreuna din multele excursii la tari organizate deprofesorul siu, Rista Mkolici.

Principiile care trebuie s6-i devind datorii seamini pAni la identitate cu cele

la care micii francezi din anii 1908 -1910 trebuiaupe atunci sd reflecteze gi ei. Laeducalie civicd se vorbea despre ,,efectul nefast al alcoolului asupra organismuluiuman ;i datoria societdlii de a forma un tineret sdndtos"; in sArbeqte se spune aga:

,,fdrd constrhngere nu existd ;tiinld", san ,,amintiri ;i impresii din prima voastrd zipetrecutd Ia Belgrad" sa:u ,,de la locul unui incendiu, o scrisoare cdtre un prieten incare sd se descrie acel incendiu'i La limba latini, traduceri din ,,rizboiului galic" allui |ulius Caesar.

in mai 1910, Draja incheie al gaselea an de liceu. igi va alege oare cariera deprofesor, funclionar, comerciant? Nimic din toate acestea. Unii dintre colegiisii gi el insugi s-au inscris la examenul de admitere in prima treaptd a cursurilorAcademiei Militare. Cei mai mulli doar pentru a vedea cum este viata acolo, darunii vor si-gi aleagd aceasti carier5. Printre ei se aflI si Draja Mihailovici.

Dorinla de a imbritisa meseria O. ,ltdu, nu este niciodati un gest necugetat.La tAnirul Mihailovici ea corespunde inainte toate mediului familial. Cei doi fraliai riposatului siu tata sunt amandoi militari: Madimir, tutorele siu, este medicveterinar in cadrul grizii regala iar Velimir a f<rst nurlit in 1896 sublocotenent

o (:( )tt( )A NA l)li lrlliR

lrrlr-ltn regiment de infanteric. ()rirqrtrl llclgrircl este impregnat de spiritul militar(;rr('dornnegte in familia Mihailovici. (la sri ajungr la qcoali, Draja trece zi d,e zi

I't'liirrgd mai multe cazdrmi.ln fiecare duminicd, o fanfar|.militari defileazd prinl,r{it lcrestrelor camerei sale gi de multe ori adoarme seara legdnat de vreun marg deIrrlrtii crr. se aude din dosul zidurilor cazdrmllor din apropiere.

lrr acea epoci, in Serbia, armata este aldturi de gcoald institulia cea maiI'r t'stigioasi 9i cea mai respectati. Acolo domnegte o disciplinl riguroasS, dar ceea. t' lritl'reaz5. este lipsa oricirui spirit de casti. sau a unei bariere sociale intre ofileri girrrltlrr{i. Cu cuvintele:,,Eroi, Dumnezeu sd vd ajute!" comandanfii iqi salutr oameniiirr lit'care dimineafi. ,,Dumnezeu sd vd ajutel" rdspund soldafii care se adreseazd..rsllcl cipitanului, colonelului sau chiar regelui lor. AvAnd o constitu{ie fizic1tr r rlrttstir, in pofida faptului c5. nu este prea inalt, Draja are un caracter foarte potrivitIt('rrlru un viitor comandant militar. Iubegte singuritatea, dar este oricAnd dispuss,i p;rrticipe la activitdlile de grup ale gcolii gi il vedem aproape intotdeauna in rolrlt'torrducitor, de organizator. De fapt, tAndrul Draja,pe chipul ciruia se vede inr1i.rl;i rrrisurd intelectualul gi soldatul, face dovada unei maturitd{i surprinzdtoare.t )

'bscsie il apas[ din primii ani de adolescenti.: wea sr inceteze de a mai fi o

lrovirri pentru unchiul siu.l)upi ce a trimis o scrisoare de intentii, insofiti de certificatul de nagtere, de

lo,ril ttlatricoli, de autorizare din partea tutorelui confirmatd de polilie, un certificatr r rt'rlical in care se arati cI nu suferi de crize de epilepsie sau de alte tulburlri psihice,llrlja Mihailovici va trece pe parcursul verii, examenele de intrare la Academialr4ilit;rra. ln programul de studii figureazi: matematica, geografia, istoria, desenul,lrrrrlxr sirba gi o limbi striini. La 1 august i se anunti ci face parte dintre cei treizecitlt';rrlnrigi. lmpreuni cu el se afli trei dintre colegii de liceu.

'lirate arhivele Academiei Militare privind primii doi ani petrecuti de Drajalr4ilr;rilovici acolo, au fost distruse in cursul Primului Rizboi Mondial. El insuginu nc-a lisat nicio mdrturie scrisi sau prin viu grai pe aceasti. temi. Este, totugi,r .l nriri probabil ca amintirile lisate de fakov V. Ljotici, despre perioada pe care,r pclrccut-o la Academia Militari din Belgrad in 1913, si reflecte cu o anumit[lrtle'litate ce putea sl simtl cineva care intra acolo: ,,Primele zile erau grele: o via{drttttrti, mdrginitd de patru pereti, noi obiceiuri care se cereau insugite... i111i plitceairt tnod deoasebit faptul cd Academia ne invdla sd spunem adevdrul, oricare ar filosl prelul. Acest lucru mergea atdt de departe incht elevii erau educati sd rosteascdttrltvdrul in situa{ii in care le-ar fi fost mult mai comod sd-l ascundd. 1...1 Academia

l9

20 MIHAILOVICI. EROUL TRADAT DE AI,IATI

cultiva la noi spiritul de dreptate Si ne cdlea. Ea ne-a inoculat noliunile de datorie

Si abnegalie. Eram niste copii rdsfalati Si trebuia sd deprindem cd respectul faldde datoria implinitd era cevt primordial in orice situalie, chiar atunci chnd eram

cuprinSi de sldbiciune sau de boald."

ln septembr ie lgl2,Draja Mihail..l., incepe cel de-al treilea an al formiriisale ca militar. Va insemna qi botezul focului. Confruntarea din sud-estul Europeieste iminenti: doi ani mai tirziu va arunca intregul continent in cel mai singerosdintre toate conflictele de pAn[ atunci.

Accentuarea congtiinlei nationale atdt in numeroasele regiuni independente

ale Balcanilor, cAt gi in cele aflate sub apdsarea jugului asutro-ungar sau otoman,politica de expansiune economici a Germaniei in aceastd zond, de interes al cdreiefect va fi gribirea procesului de formare a unui bloc geopolitic format din Rusia,

Franta gi Marea Britanie(11), sld.birea autoritilii centrale de la Constantinopol dincauza tulburdrilor interne declanqate de migcarea |unilor Turci - sunt prea multeinterese in joc ca si nu se ajungi la acutizarea crizei latente din Orient.

La Viena, intreaga politic[ externl dusd de bitranul impirat(12) are in vedere

un singur obiectiv: impiedicarea dezvoltirii unui "sentiment na{ional balcanic" inregiunile sudice ale imperiului. Daci croa{ii gi slovenii se vor lisa sedugi de cAntecele

de sirenl ale Belgradului, acest lucru va provoca, o presimte clar, implozia imperiuluisdu. incepAnd din vara lui 1908, impiratul decide si puni la incercare capacitatea

de rezistentl a sArbilor, dar gi gradul de solidariate al alialilor lor. Congresul de

la Berlin acordase Austro-Ungariei administrarea provinciilor otomane Bosnia-Herzegovina, dupd ce fuseserl alungafi ocupanlii turci. Acum Austro-Ungariadecide si anexeze pur gi simplu acest teritoriu(13). Belgradul pratesteazZ,, aduce laputere un guvern de uniune nafionall, arde in pielele publice drapelul inamicului qi

se pregltegte de lupti pentru a veni in ajutorul zecilor de mii de sArbi care locuiescin Bosnia-Herzegovina. ln ceea ce ii privegte pe diplomalii Europei, acegtia s-au

agitat vreme de cAteva luni, la capitul cirora au aprobat demersul Vienei. NiciRusia qi nici Franla nu au rispuns la cererea de ajutor a Serbiei. Nimeni nu a wutatunci si moari pentru cei de la Sarajevo. Franz Joseph a cAqtigat. Pentru o clipl.

in ceea ce privegte Imperiul Otoman, acesta continul sI sllbeasci. Puterea

lui pierde cAte ceva in fiecare an. Alungat din Grecia, din Romdnia, din Bulgaria,

din mai multe insule din Mediterana(14), Sublima Poarti primegte o noui Iovituriin primivara lui 1912 prin insurecfia din Albania. Agonia imperiului intrd in

() (l(lll()ANA I)li lrlliR

i;tz.rl terminal5, iar popoarele cregtine clin zoni simt acest lucru. ln vara lui 1912,

lrrrlglrii gi sArbii se pun de acord asupra impirlirii Macedoniei(l5) gi revenirealrr orbita Belgradului a Sangeacului Novi Pazar(16) gi a regiunii Kosovo. Grecia gi

Mtttttengru au promis in mod egal participarea lor in caz de conflict cu turcii: Ligall,rlcanicl este gata si-i arunce pe otomani din zoni.

[)rimul rFnboi balcanic poate si inceapd.

NOTE:

( I ) ltcgele Milan a abdicat in favoarea fiului siu, Alexandru [Aleksandar],la22februarie/6martie 1889 (ziua in care se proclamase rege la 1882). La 1 aprilie 1893 a avut loclovitura de stat la care se referS. autorul; in ianuarie 1894 Milan a revenit la Belgrad,fiind bine primit de fiul siu, la2I rlrrai 1894, regele Alexandru a abrogat constitulialiberald. promulgati de tatil siu in 1888 si a reintrodus constitulia conservatoaredin 1869. Milan a plrisit din nou !ara, dar s-a reintors in 1897 gi fiul siu I-a numitcomandant suprem al armatei,

(J) 'lbate biografiile lui Draja Mihailovici dau ziua de 27 aprllie stil nou ca zi de nastere.1 l) l35tilia de la Kosovopolje sau CAmpia Mierlei a ar,rrt loc la 15 iunie 1389. in secolul al

XX-lea aceasti bitilie era comemoratd la 28 iunie.Q) La28 iunie 1914, chiar de ziua Vidovdan.(5) ln realitate au mai fost asasinate majoritatea rudelor reginei Draga gi a oamenilor de

incredere ai regelui Alexandru Obrenovici, circa 40 de persoane; doar avertismentulVienei ci va intra cu trupele in Belgrad a oprit ceea ce pirea a fi inceputul unui masacru.

(o) Gustave Babin (1865 -1933) jurnalist gi critic de arti francez, care si-a publicatmajoritatea articolelor in rllllustration (1893 -1923) qi inlournal de debats.

(7)La9 ianuarie 1871.(tt) Este vorba de riscoala populafiei cregtine din provinciile otomae Bosnia-Herzegovina,

declangati din cauza impozitelor api.sitoare. Reprimarea singeroasi organizati deotomani atit in aceste provincii cit si mai tArziu in Bulgaria, a dus la redeschiderea,,chestiunii orientale" gi in final la declangarea rizboiului ruso-turc din anii 1877 -1878.

(9) John Stuart Mill (1806 -1373) filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre ceimai influenli gAnditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribu{ii ladezvoltarea utilitarismului. Celebrul siu eseu Despre libertate (On Liberty) a fostpublicat in 1859.

(10) lncoronarea regelui Petru [Petar] Karagheorghevici a amt loc la 8/21 septembrie1904, in ziua in care se implineau o suti de ani dc la izbucnirea primei mari revolteantiotomane a sArbilor.

(ll) Este vorba de Tripla ln{elegere sau Antanta * lrran(a l{usia Marea Britanie - blocpolitico-militar format intre anii 1893 -1907 cilrc sc va opune Puterilor Centrale -formate inilial din Germania, Austro-t)rrgaliil (ltl79), la t:are ltalia a aderat in mod

2t

)', MIHAILOVICI. EROUL TRADAT DE ALIATI

public in 1882, iar RomAnia a aderat in mod secret in 1883 - gi care au creat premizele

pentru izbucnirea Primului Rizboi Mondial in 1914.

(12) Este vorba de implratul Franz Joseph, (1830 -1916), impirat al Austriei, rege al

Ungariei (1848 -1916),

(13) Anexarea provinciilor Bosnia-Herzegovina, cu capitala la Sarajevo, de citre Austro-

Ungaria a avut loc Ia 5 octombrie i908, simultan cu proclamarea independenlei de

ci.tre Bulgaria, lari care era meniti, in viziunea liderilor de la Viena, si contrabalanseze

politica ostili a Serbiei fali de Dubla Monarhie.(14) Este vorba de rlzboiul italo-turc (septembrie 19ll - octombrie 1912) in urma clruia

Imperiul Otoman a pierdut Tripolitania (Libia de azi) gi insulele Dodecanezului dinsud-estul Mlrii Egee (partea de sud ale arhipelagului insulelor Sporade, care din L947

aparlin Greciei).

(15) In realitate, prim-miniqtri Serbiei gi Bulgariei - Milovan Milovanovi, respectiv Ivan

Evstratiev Ghegov - s-au inleles numai asupra principiului impirlirii Macedoniei,

provincie otomanl in care exista un amalgam de 14 nalionalitlli, in sensul c[ se vor

supune arbitrajului larului Nicolae al Illea al Rusiei.

(16) Sangeacul Novi Pazar sau simplu Sangeacul este denumirea unui district otoman care

separa Muntenegru de Serbia. Intre 1878 - 1909, aceasti regiune fusese administrati

de Austro-Ungaria, dupi care fusese restituiti Imperiului Otoman.

SCOATA EROILOR,

Dificultatea iI atrage pe omul de caracter,cdci invingdnd-o el se realizeazd pe sine tnsuSi.

Charles de Gaulle, Memorii de rdzboi

rin ultimatumul de la 13 octombrie 1912, Liga balcanicd pretinde laconstantinopol inceperea imediatd, sub controlul ei, a unei reforme deamploare a administra{iei din Macedonia meniti sl protejeze mai bine

;ropulatiile crestine. Sultanul Mehmed Reqad si comandantul armatei otomane,

$evket paqa, nici nu catadicsesc si rdspundd. Mai intii pentru cd. eravorba de unrrou recul diplomatic pe care opinia publici turcd. nu-l putea trece cu vederea ; apoi

lrctttru cd apreciau citrupele lorvor fi in stare ca in cazde confTict si invingi armatelerilrbe, bulgare, grecegti gi muntenegrene. in ochii lor, inferioritatea numerici. aoltltltanilor este din plin compensatd prin superioritatea echipamentului (tunuriKrtrpp gi pugti Mauser) gi prin organizare,supervizatd de citre generali germani deprcstigiu precum Moltke $i Goltz.(17)

Fiind siguri cd Sublima Poarti va refuza si le accepte revendicirile, fdrilelritlcanice au decis ca in aceeagi zi in care transmiteau ultimatumul si decreteze gittrobilizarea generali. Cu mare entuziasm sArbii se adund in garnizoanelor lor. lnr. rrrsul unei singure zile toli oamenii mobilizabili sunt la posturile lor.

Mihailovici se alituri regimentului de infanterie comandat de colonelulVladimir Marcovici, stafionat lal)zice,la 50 de kilometri depdrtare de satul siu