mihail sebastian - prozatorul

8/6/2019 Mihail Sebastian - Prozatorul

http://slidepdf.com/reader/full/mihail-sebastian-prozatorul 1/28

LUCRARE METODICO-TIINIFICPENTRU ACORDAREA

GRADULUI DIDACTIC I

MIHAIL SEBASTIAN ± PROZATORUL

Constanta, 2011



Tema lucrrii metodico-tiinifice pentru acordarea graduluididactic I este Mihail Sebastian-prozatorul.

Am ales aceast tem, întrucât M. Sebastian dei estepersonalitate complex, eseist, dramaturg i prozator, locul lui încontextul actual al literaturii noastre este, ca i în cazul altorscriitori, într-o cvasiuitare. El este cunoscut de ctre elevi, dectre ali cititori, mai mult ca dramaturg, ignorându-se faptul c aavut preocupri substaniale i în domeniul prozei, al criticiiliterare, al publicisticii. Structura intelectual a lui Mihail

Sebastian, structur solid i echilibrat, i-a permis s exceleze înmai toate genurile literare abordate, pentru c un scriitoradevrat, în concepia sa, nu poate fi decât scriitorul total,deopotriv prozator, critic i dramaturg.



ÅFalimentul genurilor este un simpom modern. Categoria literar i artistic. Marginile sale se lrgesc nestatornic i se întretaie cu marginile

altora pân la confuzie. Procesul este vechi îns. Începe neobservat cu sfâritul clasicismului francez i evolueaz lent cu romantismul. Estetica simbolist îl afirm în identificarea poeziei cu muzica, fr s zdruncine realmente hotarele genurilor. Estetica modern calc aceast ordine îndelung

respectat i lichideaz ² deocamdat parial ² procesul. Întrucât modernismul este într-un sens sintez, lucrul se petrece într-un chip firesc i înseamn o consecven, poate necesar, a curentului. Sistematizarea

genurilor literare ² liric, epic, dramatic ² rmâne lotul exclusiv al profesorilor de literatur, astzi când nici liniile despritoare dintre arte

nu-i pstreaz preciziunea.µ ( Mihail Sebastian, Declinul genului , în Cuvântul , 6 octombrie 1927)



Lucrarea de fa constituie o încercare de a încadra

scriitorul în atmosfera epocii, de a identifica influenelelui Proust, Gide i Stendhal asupra operei sale, de areleva trsturile literaturii autenticitii, reaciile preseila apariia crilor, opiniile scriitorului cu privire la

evoluia romanului, sursele de inspiraie i modul de ascrie despre care jurnalul i corespondena ofer detalii.



De ce proza?

Pentru c, dei Mihail Sebastian este unul dintre cei maiinteresani scriitori interbelici, în mod deosebit autor alromanului De 2000 de ani ( roman despre evrei), cu o prefa a luiNae Ionescu, unul dintre cei mai redutabili antisemii ca

ideologie, el nu se numr, totui printre personalitile deexcepie ale culturii române interbelice.

Talentul, noutatea scriiturii, au fost de la început remarcate.Înc de la primul volum a fost asociat cu nume precum

Gourmont, Proust ori Riviere. Când unui debutant i se alturasemenea personaliti, înseamn c apariia sa a fost un autenticoc. i ceea ce i se remarc atât la debut, cât i la crile ulterioareeste echilibrul structural, limpezimea expunerii.



Lucrarea propune o abordare psiho-critic i

metodic a prozei lui Mihail Sebastian, fiindstructurat pe dou segmente:

A. Segmentul tiinific

B. Segmentul metodic



Premisele demersului nostru sunt:

restabilirea locului prozatorului Mihail Sebastian în contextulliteraturii române;

urmrirea etapelor receptrii operei sale de-a lungul timpului;

identificarea modalitilor de receptare didactic a prozei luiMihail Sebastian în manualele colare;

formularea unor finaliti clare de proiectare i realizare aprocesului de predare - învare ² evaluare pentru

implementarea unor strategii de studiu a prozei în cadrulorelor curente i, pe viitor, prin propunerea de cursuriopionale la clasele liceale.



Segmentul tiinific cuprinde patru capitole:

Capitolul I R e pere biografice în definirea personalitii lui M. SebastianCapitolul al II-lea R ece ptarea critic

Capitolul al III-lea Perspectiva psihanalitic

III.1. Scurte consideraii asupra psihanalizeiIII.2. Frustrarea

III.2.1. Conceptul de Åfrustrareµ în psihanalizIII.2.2. ÅChestiunea evreiascµ în perioada interbelic i ecourile prefeeilui Nae Ionescu la romanul De dou mii de ani

Capitolul al IV-lea Prozatorul

IV.1. Singurtatea personajelorIV.2. Femei IV.3. Accidentul IV.4. Oraul cu salcâmi IV.5. Capodopera: De dou mii de ani



R eceptarea critic Capitolul ÅReceptarea criticµ evideniaz dou idei:

1. Comentatorii operei lui Mihail Sebastian au acionat în general pe

direcii separate, supralicitând fie proza, fie eseistica, lucru nefiresc întrucâtautorul nu poate fi judecat satisfctor decât prin prisma întregii sale opere,care, pe cât e de variat în ce privete modalitatea de exprimare, pe atât deunitar este în ansamblul ei.ÅCurios destinul literaturii lui M. Sebastian! R enunrile scriitorului au fost i renunrile cititorilor: criticul din primul timp a fost uitat când a început s scrie romane, romancierul

la rândul lui a fost uitat când a început s scrie teatru. Cine mai pune astzi la îndoial întâietatea dramaturgului? i totui, Mihail Sebastian e remarcabil în proz, nu mai puin decât în teatru, în critic, nu mai puin decât în proz. Balana nu trage în nicio parte. i stilistic, opera e unitar, aa încât preferina când pentru un capitol al ei, când pentru altul nu s-ar justifica decât într-un singur fel: schimbarea uneltelor a fost interpretat ca o dovad c M. Sebastian nu-i descoperise vocaia definitiv.µ

( Nicolae Manolescu, Contemporanul, an XXIII, 1968, nr. 10)2. Comentatorii teatrului su ( Mircea Tomu, Constantin Ciopraga,

Dana Dumitriu) constat legtura organic a acestuia cu romanele: acelaitimbru aparte, aceleai personaje cu o vag corporalitate care alunec printredegetele criticii, dar care rmân adânc fixate în memoria cititorului.



Perspectiva psihanalitic Capitolul ÅPerspectiva psihanaliticµ presupune o abordare

psihanalitic a prozei sale ca metod de interpretare. Astfel,subcapitolele Scurte consideraii asupra psihanalizei i Frustrarea ,trateaz principalele teorii ale psihanalizei cu privire la legturadintre biografie i creaie în general. Pornind de la distinciafreudian eu/sine/supraeu i de la ideea c dorinele determinreaciile omeneti, se constat c exist o legtur între

personalitatea scriitorului i oper. Opera este compromisul întrecontient i subcontient ( Carl Gustav Jung) sau operaevideniaz incontientul ( Jaques Lacan).

Aceste consideraii teoretice, se aplic foarte bine prozei luiM. Sebastian. Toate romanele sale sunt de fapt, romane de

conf esiune, ceea ce numim confesiune în opera lui estecontopirea dintre om i oper, contopire nu în fapte trite, nu înelemente anecdotice, ci în acea trire intern a însinguratului depe culmile artei: elementele de trire adevrat i pasional aucptat în opera lui Sebastian faa lor artistic.



De aceea, în scopul unei abordri psihanalitice a operei lui

Mihail Sebastian am considerat absolut necesar s descoperim is înelegem toate aspectele biografice ale omului i scriitorului icum se regsesc acestea în opera sa. Cornelia tefnescu, Åpentru un autor ca Mihail Sebastian, biografia este important dat fiind c opera lui nu este decât un act complementar al vieii. Viaa constituie pentru el oexperien de cunoatere care se justific în scris.µ( Cornelia tefnescu,Mihail Sebastian, Ed. Tineretului, Bucureti, 1968, p. 5).

Putem considera c exist o interdependen între biografiei oper în cazul lui Sebastian. Criticii sunt de prere c artistul

este un dedublat, opera este un rezultat al biografiei, aa cbiografia servete la înelegerea operei.



În subcapitolele Conceptul de Åfrustrareµ în psihanaliz ÅChestiunea evreiascµ în perioada interbelic am evideniatacele aspecte ale biografiei prozatorului care au cptato faet artistic: originea evreiasc, supradotarea

intelectual care l-a izolat de copiii de vârsta lui, l-afcut s fie un însingurat toat viaa, nevoia de a evada,de acunoate lumea, restriciile care i se impun dincauza originii sale.



Prozatorul

În acest capitol ( al IV-lea) m-am oprit asupra prozei luiMihail Sebastian, atât proza scurt, cât i romanul.

IV.1. Singurtatea personajelor

IV.2. Femei IV.3. Accidentul

IV.4. Oraul cu salcâmi

IV.5. Capodopera: De dou mii de ani



Singurtatea personajelor

În ÅSingurtatea personajelorµ, am analizat asemnrile uimitoare întrepersonajele lui M. Sebastian i omul M. Sebastian. Personajele devin entitireale care îi populeaz viaa i îl însoesc pretutindeni: ÅUmblu cu ei pe strad,stau cu ei la mas, adorm cu ei. Uneori mi-e fric s nu-mi scape, s nu fug, înainte de a termina cartea, dar alteori m gândesc cu plcere c m voi despri de ei, c voi fi liber s-i

uit.µ, spunea el. Realitatea ficiunii este evident, sau, cel puin, ea exist înparalel cu realitatea propriu-zis a vieii autorului. ÅFugaµ personajelor,ezitarea i izolarea, interiorizarea, par s defineasc cel mai binepersonajele acestui scriitor, care, totui, lupt în zadar împotriva singurtii,tendinelor de izolare i conflictelor interioare. Este exact ce a încercat iSebastian în existena sa. Ele se retrag în tcere, cci între ele i lumea dinjurul lor este venic o grani a non-comunicrii, a absenei crude idezamgitoare. Sebastian a suferit întreaga sa via din cauza lipseicomunicrii, fiind un ÅIudaµ hulit, alungat i redus la tcere.



Trirea i scrisul sunt în mod constant legate; în opera sa.

El i-a analizat propria disperare creând versiuni fictive apropriului eu, marcate de o vin obsesiv. Scrierile lui Sebastianaduc în lumin poveti în care personajele par s fie în acelai

timp actori i spectatori: . Ele triesc povestea, dar o i privescdin afar, cu alte cuvinte se privesc cum triesc. Este ca ointerpretare în faa oglinzii: eti atent la cum interpretezi, la cesimi când interpretezi, i, în acelai timp, te studiezi în oglind.



Femei Aceast prim carte de proz a lui Sebastian e Åo carte cu

femeiµ ( Mircea Eliade), Åun dosar de vieiµ ( Perpessicius), Åocarte plin de freamtµ ( Camil Petrescu), Åun dosar al tipuluifemininµ ( Pompiliu Constantinescu). Sebastian recunoatelegtura cu propria biografie:

ÅE greu de spus dac au existat într-adevr i cât au existat femeile

crii. Sunt anumite elemente de biografie i altele de imaginaie, dar într-un aliaj atât de variat, încât nu cred c pot spune de vreo pagin anumit, c este complet real sau complet imaginat. Pe primele trei ² Marthe, R enee i Odette ² le-am cunoscut într-adevr, dar nu aa cum le cunoate tefan Valeriu (de care declar ritos c m desolidarizez). Sunt multe lucruri exacte

în istoria lor, dar nenumrate altele schimbate sau numai dorite. În genere,chiar când am pstrat un fapt riguros exact, i-am dat alt semnificaie, alt îneles psihologic ² aa c pân la urm a ieit cu totul altceva decât a fost.Dac le-am trimite cartea bnuiesc c nu s-ar recunoate.µ

( M. Sebastian, Eseu, cronici, memorial ).



Accidentul Romanul cel mai problematic din punctul de vedere al

travaliului: manuscrisul iniial al romanului Accidentul,

cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian înFranta, iar autorul nu l-a mai gasit. A fost obligat sa-l rescrie de lazero.

Este un roman care îi rmâne în suflet ca un fel de adierea unei poveti simple, tandre, a unui om plecat în cutarea

propriului suflet. Discursul clar, relatarea într-un limbaj simplu,dar frumos, a povetii, te fac s ai sentimentul c, de fapt, nu aicitit o carte, ci ai auzit o întâmplare povestit, în tren, de unprieten vechi. Autorul a reuit s creeze nite personaje viuconturate, fiecare cu problemele, caracterul i cu sentimentele

sale. Nu lipsete nici drama, nici seriozitatea i niciprofunzimea sentimentelor. Printr-o oper de o simplitateuluitoare, autorul reuete s zugrveasc o lume în care noi

înine ne putem regsi, în care personajele pot fi, de fapt, oamenicare ne înconjoar.



Oraul cu salcâmi

Din cele urmrite în paginile lui Sebastian i tot ce ne spune

el despre alte romane, îl putem numi un roman-analiz iconf esiune numai în msura concepiilor, dar nu i al faptelor.Ca i Femei este construit cu gândul la Åschematizarea iscenarizarea dramaticµ, iar sfâritul su este un adevratdeznodmânt al unei piese moderne, a unei piese ala cum a maiscris autorul acestui roman.

În Oraul cu salcâmi, M. Sebastian descrie adolescena caarhetip, cu ispitele i incertitudinile ei, cu teribilisme,impulsivitate, capricii, conflicte, eecuri, umiline, vehemen,

exaltare, indiferen, melancolie, regrete, timiditate, oboseal, etc.adolescena, ca moment esenial al vieii, Åadevrata viaµ, unfenomen spiritual nou, unde, mai mult ca niciodat, la locprivilegiat se afl erosul.



Capodopera: De dou mii de ani

Capodopera, lui Mihail Sebastian, cel mai controversat i care a stârnitcele mai multe polemici, De dou mii de ani poate fi citit din prisma temei

singurtii, tem obsedant la autor.În romanul De dou mii de ani , Sebastian face apologia singurtii,

atribuindu-i-o i divinitii ca un dat natural i etern, ca o condiie a întreguluiunivers: ÅSimt uneori c dincolo de asta mai e ceva: Dumnezeul cu care i-am vzut pe btrâni rzboindu-se în sinagogi, Dumnezeul pentru care i eu m bteam în piept, de demult, copil fiind, Dumnezeul acela a crui singurtate o strigam în fiecare diminea,citindu-mi rugciunea. <<Dumnezeu e unul, Dumnezeu e unic.>> Dumnezeu e unul, nu înseamn c Dumnezeu e singur? Singur ca noi, poate, de o singurtate pe care de la el odeinem i pentru el o pstrm.µ

În acest roman, Sebastian accentueaz ideea propriei sale singurti: ÅSe tie c aa cum sunt aici între zece oameni, care m cred fratele lor de suferin, eu sunt singur, absolut singur, definitiv singur.µ

Este literatur-eseu, pe cât de Åpersonalµ, pe atât de ancorat înÅproblemeleµ unei comuniti, ridicate la scara problemelor general-umane,fapt posibil numai prin actul artistic. E o literatur a destinului, pus întextul jurnalului conf esiv favorabil autenticitii i romanescului carepresupune existena anumitor convenii.



Am încheiat Segmentul tiinific formulând concluzia:

În ciuda unor declaraii repetate ale prozatorului, potrivitcrora prin scris satisface nevoia de a comunica, adevrul este,

îns, c el a simit întotdeauna nevoia de a se comunica. Este

confruntarea cu sine permanent, care se desprinde din mai întreaga sa oper, cum este evideniat de întreaga sa via i, aacum se desprinde i din analiza de mai sus.



Segmentul metodic

În partea a doua a lucrrii, mai precis în Segmentul metodic, am fcut o incursiune în programele imanualele colare. De aceea, am analizat:Capitolul al V-lea Rolul predrii literaturii române în

învmântul preuniversitar.Capitolul al VI-lea Procesul predare-învare, unproces de comunicare.Capitolul al VII-lea Metode, tehnici, procedee,

strategii moderne în desfurarea procesului de învmânt.



R olul predrii literaturii române în învmântul preuniversitar

În capitolul acesta am stabilit im portana disciplinei limba

i literatura român ( reiese din specificitatea ei artistic),finalitatea principal a receptrii disciplinei, ( de a forma dinelevi cititori de literatur), locul pe care limba i literatura îlocup în planurile de învmânt ( este prezent, în diferite gradede relevan, în toate ciclurile de învmânt i în toate clasele),locul literaturii în general i a prozei, în special, în programelecolare, precum i necesitatea raportrii permanente la elev.

Astfel, învarea trebuie s fie activ i s se extind pân lalimita pe care elevul o stabilete, s îi ofere acestuia oportunitatea

de a se exprima pe el însui, s se gseasc în concordan cuinteresele, nevoile i cultura elevului i s aib o valoarediagnostic, devenind un bun prilej de testare i de verificare acapacitilor intelectuale i a aptitudinilor creatoare ale elevilor.



Procesul predare-învare, un proces de comunicare

Procesul de instruire este un sistem de comunicare ce seconsum între bun factor emitor de informaie, rol pe care îl îndeplinete în cea mai mare msur educatorul, i un receptorbeneficioar al informaiei ² elevul. Personalitatea educatorului areun rol deosebit, modul cum profesorul gândete i îiexteriorizeaz gândurile reprezint pentru elev un model. În

învmântul modern, stilul i coninutul raporturilor dintreeducatori i elevi sunt puternic influenate de mijloacele didacticeprin care se realizeaz funcia informaional a învmântului.

Profesorul este degrevat de o parte dintre sarcinile sale decomunicare, se transform astfel dintr-un mentor atoatetiutor într-un partener cu mai mult experien, care particip alturi deelevii si la dezbaterea unor probleme.



Metode, tehnici, procedee, strategii moderne în desfurarea procesului de învmânt

În capitolul al VII-lea, intitulat Metode, tehnici, procedee, strategii moderne în desfurarea procesului de învmânt, am abordat tehnicilei strategiile didactice folosite care duc la formarea

competenelor generale i a competenelor specifice în cadrulcelor generale, competene precizate în programele colare. Setulde valori i atitudini menionate în aceleai programe de limba iliteratura român nu trebuie neglijat de ctre profesor, pentru c

în ele se reflect finalitile disciplinei.

i eu, în aceast lucrare, am tratat pe larg acest aspect.



Metodele de predare-învaare la limba i literatura

român sunt numeroase. M-am oprit doar la câteva dintre ele,folosite mai des i care asigur succesul spre care tind profesoruli elevul: Lucrul cu manualul, Conv ersaia, Expunerea,Exerciiul, Problematizarea, Descoperirea, Comentariul,Brainstormingul, metoda Å asaltului de idei µ, Studiul de cazetc.

Am realizat o clasificare a metodelor: clasice/moderne i amexemplificat aplicarea unora dintre acestea cu propria experien

de predare.



CONCLUZII

În întregul demers metodologic, am vizat treielemente eseniale:

� textul, ca produs cultural;� profesorul, ca mediator ce stabilete puni de legtur între textul plin de mister i elevi.

� elevul, ca agent deschis cunoaterii, dornic de a

ptrunde în necunoscut.



Am subliniat în prezenta lucrare i neajunsurile manualeloralternative. Se pare c nu numai proza, dar în întegralitatea sa,

scriitorul Sebastian nu-i preocup pe autorii de manuale, motiv pentru care ne întrebm: Å De ce elevii notri nu trebuie scunoasc, mcar parial, tematica romanelor lui Sebastian,motivele literare frecvente în aceste scrieri, personajele isituaiile cu care se confrunt acestea în romanele respective? µ.

În aceast lucrare am încercat s-l Å reinventez µ peSebastian, pornind de la ideea c el poate fi Å reinventat µ înmsura în care tim s-l Åaccesmµ pentru a-l aduce aproape deinimile unor adolesceni pentru care actul de a citi devine un act

de ficiune. Este, aadar, imperativ, în contextul actual, ocercetare concret pentru identificarea unor metode i strategiipotrivite, stimulative, de receptare a prozei lui Mihail Sebastian înliceu.



Poate c aprecierea criticului Dana Dumitriu ne va determina s

abordm cu elevii notri, cu mai mult curaj, proza lui Sebastian:ÅLa drept vorbind, nici unul dintre reprezentanii generaiei creia îi aparinea nu poate fi alturat <<clasicilor interbelici>>. Pornii s demoleze <<statui>> , s conteste, s nege, s elibereze terenul pentru propriile construcii, grbii, nelinitii,

febrili, terorizai de Timp, mânai, parc, de la spate de spaima unei scadene

apropiate, ei foreaz concomitent mai multe <<pori>>, în sperana c astfel vor pune piciorul mcar într-una din citadelele monopolizate de <<btrâni>>. Câiva (puini) au reuit, M. Sebastian fiind unul dintre ei. Atâta timp cât nu se poate vorbi despre eseistica i critica literar româneasc, fr ca numele lui s nu fie invocat, despre proza <<autenticist>>, <<experienialist>>, fr ca De dou

mii de ani s nu fie analizat (sau cel puin amintit), în sfârit, din moment ce nicioistorie a dramaturgiei naionale nu are cum s ignore Jocul de-a vacana, Steaua fr nume sau Ultima or este clar c el a izbândit.µ

( Dana Dumitriu, Inteligena modern i sentimentalismul provincial)

mihail sebastian - prozatorul

Documents