mihail kogălniceanu oficicial

of 26 /26

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași - d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală,avocat, istoric și publicist romn ori!inar din "oldova, care a devenit Prim-ministru al #omniei la 11 oct omb rie186$, după %nirea din 18&9 a Principatelor 'unărene n timpul domniei lui le*andru Ioan +ua, și mai triu a servit ca ministru al facerilor *terne sub domnia lui +arol I. fost de mai multe ori ministru de interne n timpul domniilor lui +ua și +arol. fost unul dintre cei mai influenți intelectuali romni ai !enerației sale (situndu-se pe curentul moderat al liberalismului). iind un liberal moderat, și-a nceput cariera politică n calitate de colaborator alprințului "i/ail 0turda, n același timp ocupnd funcția de director al eatrului 2ațional din Iași și a publicat multe opere mpreună cu poetul 3asile lecsandri și activistul Ion 4/ica. fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane . 5o!ălniceanu a intrat n conflict cu autoritățile din caua discursului inau!ural cu tentă romantic-naționalistă susținut n anul 18$. fost unul dintre ideolo!ii #evoluției de la 188 n "oldova, fiind autorul peti ției Dorinț ele partidei naț ionale din Moldova. 'upă #ăboiul +rimeii, prințul 4ri!ore le*andru 4/ica l-a nsărcinat cu elaborarea unui pac/et de le!i pentru abolirea robiei romilor . mpreună cu lecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării , a ucat un rol important n timpul ale!erilor pentru 'ivanurile ad-/oc, și l-a promovat cu succes pe +ua, prietenul său pe tot parcursul vieții, la tron. 5o!ălniceanu a susținut prin propuneri le!islative eliminarea ran!urilor boierești și seculariarea averilor mănăstirești. forturile sale pentru reforma a!rară au dus la o moțiune de cenură, care a declanșat o criă politică care a culminat cu lovitura de stat din mai 186, provocată de le*andru Ioan +ua pentru implementarea reformei. +u toate acestea, 5o!ălniceanu a demisionat n 186&, n urma conflictelor cu domnitorul. 'upă un deceniu, a pus baele Partidului 2ațional iberal, dar mai nainte de a ucat un rol important n deciia #omniei de a participa la#ăboiul #uso-urc din 1877-1878, răboi care a dus la recunoașterea independenței țării. n ultimii ani de viață a fost o fi!ură politică proeminentă, președinte al cademiei #omne și repreentant al #omniei n relațiile curanța. Tinerețea:modificare ; modificare sursă< 0-a născut la Iași, n familia de boierilor moldoveni 5o!ălniceanu, fiind fiul Vornicului Ilie 5o!ălniceanu și strănepotul lui +onstantin 5o!ălniceanu (cunoscut pentru că a semnat n anul 179 documentul prin care a fost desfiin țată iobă!ia n "oldova, emis de Prințul +onstantin "avrocordat ). :1< "ama lui "i/ail, +atinca (născută 0tavilla = sau 0tavillă), a fost, conform spuselor lui 5o!ălniceanu, >dintr-o familie romnească din ?asarabia@. :A< 'eși 5o!ălniceanu a scris, la un moment dat, cu mndrie că >familia mea nu și-a avut ori!inile n oameni sau țări stră[email protected] :A< , ntr-un discurs susținut cu ceva timp nainte de moartea sa, 5o!ălniceanu a afirmat că mama sa +atinca 0tavilla a fost descendentă >a unei familii !enovee, stabilită de secole n colonia 4enoveă a +et ă ții lbe( Berman), care s-a răspndit n toată [email protected] :$< n timpul vieții lui "il/ail 5o!ălniceanu au e*istat confuii n privința datei nașterii sale, unele surse indicnd anul 18C6, drept an al nașterii, dar n discursul susținut n fața cademiei #omne, a indicat data e*actă a nașterii sale așa cum a fost notată de tatăl său n re!istrul familiei. :$< "enționnd, de asemenea, că nașa sa a fost "ar!/ioala +alimac/, o boieroaică provenită din familia +allimac/i, care s-a măritat cu un membru al familiei 0turda, și era mama lui "i/ail 0turda (care avea să-i fie lui 5o!ălniceanu protector, dar și adversar). :$< 5o!ălniceanu a fost educat la "ănăstirea rei Ierar/i din Iași, nainte de a fi de instruit de către 4/erman 3ida, un călu!ăr care apar ținea Școalii rdelene și care era asociat cu 4/eor!/e Șincai. :< terminat școala primară din "iroslava, unde a nvățat la pensionul lui +uDnim. :&< n acea perioadă i-a ntlnit pentru prima dată pe

Author: dragos-spahiu

Post on 01-Jun-2018

215 views

Category:

Documents

0 download

Report

Download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

8/9/2019 Mihail Koglniceanu oficicial

1/25

Mihail Koglniceanu(n.6 septembrie1817,Iai- d.1 iulie1891,Paris) a fost un om politic de orientare

liberal,avocat, istoricipublicistromnori!inar din"oldova,care a devenitPrim-ministru al #omnieila 11

octombrie186$,dup%nirea din 18&9a Principatelor 'unrenen timpul domnieiluile*andru Ioan +ua,i mai

triu a servit ca ministru al facerilor *ternesub domnia lui +arol I. fost de mai multe oriministru de internen

timpul domniilor lui +ua i +arol. fost unul dintre cei mai influeni intelectualiromni ai !eneraiei sale (situndu-sepe curentul moderat al liberalismului). iind un liberal moderat,i-a nceput cariera politic n calitate de colaborator

alprinului"i/ail 0turda, n acelai timp ocupnd funcia de director al eatrului 2aional din Iaii a publicat multe

opere mpreun cu poetul3asile lecsandrii activistul Ion 4/ica.

fost redactor ef al revistei Dacia Literari profesor alAcademiei Mihileane. 5o!lniceanu a intrat n conflict cu

autoritile din cauadiscursului inau!uralcu tent romantic-naionalist susinut n anul 18$. fost unul dintre

ideolo!ii #evoluiei de la 188 n "oldova, fiind autorul petiiei Dorinele partidei naionale din Moldova.

'up #boiul +rimeii,prinul 4ri!ore le*andru 4/ical-a nsrcinat cu elaborarea unui pac/et de le!i pentru

abolirearobiei romilor.mpreun cu lecsandri, a editat revista unionistSteaua Dunrii, a ucat un rol important n

timpul ale!erilor pentru 'ivanurile ad-/oc,i l-a promovat cu succes pe +ua, prietenul su pe tot parcursul vieii, latron.

5o!lniceanu a susinut prin propuneri le!islative eliminarearan!urilor boieretii seculariarea averilor

mnstireti. forturile sale pentru reforma a!rar au dus la omoiune de cenur,care a declanat o cri politic

care a culminat cu lovitura de stat din mai 186, provocat dele*andru Ioan +uapentru implementarea reformei.

+u toate acestea, 5o!lniceanu a demisionat n 186&, n urma conflictelor cu domnitorul. 'up un deceniu, a pus

baele Partidului 2aional iberal, dar mai nainte de a ucat un rol important n deciia #omniei de a participa

la#boiul #uso-urc din 1877-1878,rboi care a dus la recunoaterea independenei rii. n ultimii ani de via a

fost o fi!ur politic proeminent, preedinte alcademiei #omnei repreentant al #omniei n relaiile curana.

Tinereea:modificare; modificare [email protected] din martie 188, care a dus la

declanarea revoluiei n "oldova,el a fost considerat a fi unul din insti!atori, iar domnitorul 0turda a ordonat s fie

arestat.:18viu sau [email protected]:18
8/9/2019 Mihail Koglniceanu oficicial

7/25

Ion 4/ica(pe scaun) i3asile lecsandri, foto!rafiai nIstanbul(18&&)

n aprilie 189, o parte din cerinele #evoluiei de la 188 au fost ndeplinite deratatul de la ?altalimani,prin care

cele dou puteri suerane ale Regulamentului organicImperiul Mtomani Imperiularistl-au numit pe4ri!ore

le*andru 4/ica,un susintor al cauei liberale i unioniste, caPrin al "oldovei(pe de alt parte, se confirm

nfrn!erea puterii revoluionare dinarea #omneasc).:18
8/9/2019 Mihail Koglniceanu oficicial

8/25

ntrerupt de interveniile #usiei i ustriei n timpul rboiului +rimeii, activitatea sa ca repreentant alPartidei

Naionala fost reuit dup ratatul de la Paris din 18&6,atunci cnd "oldova iara #omneasc au intrat sub

directa suprave!/ere a puterilor europene (care cuprindeau, alturi de #usiai ustria,#e!atul %nit al "arii ?ritanii

i al Irlandei,l 'oilea Imperiu rance, #e!atul 0ardiniei,iPrusia). +onform lui, membrii 'ivanul a nceput s ia n

considerare acordurile de la Paris, i n special +onvenia din 18&8 n ceea ce privete cele dou ri, i

o+onstituie a #omniei, pe loc pn n 186.:$