A ŞAPTEA SCRISOARE

Mihai I. Spăriosu este actualmente Distinguished Research Professor la Uni- versity of Georgia, Athens din Statele Unite. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, unde a şi predat un timp. După ce s-a stabilit în Statele Unite, a obţinut masteratul la Tulane University şi doctoratul la Stanford University. A predat literatură comparată la universităţi din America şi Europa. Printre lucrările sale ştiintifice, se numără Dionysus Reborn (1989) (traducere românească: Resurecţia lui Dionysos, Editura Univers, Bucureşti, 1997), God of Many Names (1991), The Wreath of Wild Olive (1996), Global Intelligence and Human Development (2005) şi Remapping Knowledge (2006). În România, a mai publicat traduceri din engleză (dintre care amintim Panciatantra [1970], repovestită pentru copii).

Traducere din engleză de Virgil Stanciu revăzută, adăugită şi adnotată de autor

Această carte a apărut cu sprijinul Schloer Consulting Group.

Redactor: S. Skultéty Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: S. Alexandru DTP: Emilia Ionaşcu, Dan Dulgheru Tipărit la „Pro Editură şi Tipografie"

Mihai I. Spăriosu The Seventh Letter: A Philosophical Mystery at Plato's Academy © Mihai I. Spăriosu © HUMANITAS, 2010 pentru prezenta versiune românească

ISBN 978-973-50-2705-6 Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României

EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi Carte prin poştă: tel./fax 021/311 23 30 C.P.C.E. - CP 14, Bucureşti e-mail: cpp@humanitas.ro www.libhumanitas.ro

Memoriei părinţilor mei, Ana şi Cornel

CĂTRE CITITORUL ROMÂN

Ideea de a scrie acest roman mi-a venit acum vreo două decenii, în timp ce lucram la un studiu despre gândirea lui Platon. Printre alte surse, i-am exa- minat corespondenţa, cu deosebire ceea ce posteritatea (şi nu Platon) a numit Scrisoarea a şaptea. Ea descrie relaţia filosofului cu doi dintre cei mai renumiţi discipoli ai săi, Dion şi Dionysios II din Syracusa, precum şi convingerile sale filosofice şi politice, numite în mod curent „doctrina nescrisă". Mai cu seamă însă, epistola caută să justifice invadarea Syracusei de către Dion, în vederea răsturnării regimului tiranic al nepotului său, Dionysios, cu toate consecinţele dezastruoase ale acestei acţiuni.

De-a lungul secolelor, autenticitatea Scrisorii a şaptea a fost contestată. Cercetătorii noştri contemporani, pe de altă parte, au decis aproape unanim că ea este autentică. Dar, tot meditând la textul scrisorii, am fost din ce în ce mai convins că Platon - cel puţin, acel Platon pe care ajunsesem să-l cunosc şi să-l iubesc eu - n-ar fi putut să-l scrie. Îmi pot justifica această convingere cu nu puţine argumente erudite. Pe câteva le-am pus chiar în gura personajului principal, învestindu-le cu autoritatea conferită numai de operele de ficţiune. Pentru mine însă, argumentul decisiv este de ordin intuitiv: sentimentele şi tonul scrisorii sună fals. După îndelungă cugetare, am tras concluzia că, dată fiind sumedenia de detalii istorice plauzibile încorporate în epistolă, ea a fost scrisă aproape sigur de cineva din anturajul lui Platon, poate în ultimul an de viaţă al filosofului.

De asemenea, am ajuns să înţeleg că epistola — autentică sau nu — este un pasaj secret ce ne poate conduce la Platon şi la Academia sa, precum şi la noua ordine a lumii elenistice. Acesta e probabil şi principalul motiv pentru care comunitatea actuală de cercetători se lasă amăgită în chestiunea auten- ticităţii ei. (Am anexat, la sfârşitul romanului, o versiune românească a Scrisorii a şaptea, ca astfel cititorii să poată deveni şi ei detectivi, hotărând, la rândul lor, dacă acest document este ceva mai mult decât o contrafacere abilă.)

7

Pornind deci de la aceste premise, am imaginat o situaţie în care bătrânului filosof bolnav i se introduce pe ascuns în dormitor un misterios sul de papirus, care se dovedeşte a conţine tocmai epistola cu pricina. Şocat, Platon citeşte şi reciteşte documentul, încercând să determine cine este autorul şi de ce l-a compus. Îşi dă acum seama că proiectul său de o viaţă, Academia, a eşuat în chip lamentabil. Pentru a înţelege cauzele acestui eşec, retrăieşte în imaginaţie momentele cele mai importante din viaţa sa.

Aceste trăiri retrospective ocupă două treimi din naraţiune, cealaltă treime fiind dedicată luptei dintre Speusip, nepotul filosofului, şi Aristotel, cel mai strălucit discipol al său, pentru succesiunea la conducerea Academiei. Desco- perirea scrisorii schimbă complet ecuaţia competiţiei dintre cei doi. Pe deasupra, uciderea unor membri ai Academiei, care ar putea să fie legată de epistolă sau nu, complică şi mai mult situaţia. Cum vor rezolva Platon şi colegii săi aceste mistere, ca şi tragicele dileme ce rezultă din revelarea lor?

Doresc să închei cu câteva observaţii generale, care l-ar putea călăuzi pe cititor în receptarea acestei lucrări. Există pericolul de a-l moderniza excesiv pe Platon, făcând din el fie un gânditor politic autoritar, fie un precursor al Erei Raţiunii. Dar ceea ce-l separă de noi, modernii, este tocmai percepţia simbo- lică sau mitică a realităţii. Raţionalitatea noastră ştiinţifică judecă adesea această percepţie drept un amestec de fantezie, superstiţie şi iraţional. Totuşi, departe de a fi dispărut cu totul, ea persistă în multe dintre credinţele noastre populare, precum şi în „ realismul magic" literar. Pentru a reconstitui, pe cât e cu putinţă, acest mod de gândire arhaic, naraţiunea mea se învârte în jurul poveştilor şi personajelor din mitologia greacă. Stâlpii ei de susţinere sunt câteva figuri emblematice, care pot fi regăsite atât în dialogurile lui Platon, cât şi în legendele elenistice crescute în jurul lor. Printre ele, lebăda şi albina. În majoritatea tradi- ţiilor mistice apusene (şi răsăritene), lebăda e simbolul sufletului şi al aspiraţiei sale la transcendenţă, în timp ce albina reprezintă dulceaţa şi lumina imagi- naţiei creatoare, adică inspiraţia poetică.

De asemenea, cititorul nu trebuie să uite că Platon şi, în general, vechii greci înţelegeau prin filosof / filosofie altceva decât se înţelege astăzi. Pentru ei, philósophoi erau „prietenii înţelepciunii". Aceasta este etimologia cuvân- tului grecesc philósophos (> philosophía): phílos („ iubitor, prieten") şi sophía („ înţelepciune"). Pentru majoritatea gânditorilor moderni, filosofia este, în primul rând, aspiraţia spre Raţiune, înţeleasă ca raţionalitate, nu ca măsură sau cumpătare. Ei se concentrează de cele mai multe ori asupra „ logicii", „ teoriei ideilor" sau „sistemului filosofic idealist" în opera platonică. Prin asta, fac din

8

Platon un gânditor al secolului „ luminilor". Dar romanul meu explorează un alt gen de iluminare, urmând nu atât calea intelectului, cât pe cea a sufletului.

Numerele şi numerologia sunt esenţiale pentru corecta înţelegere a lui Platon şi a pitagoreicilor în general. În consecinţă, naraţiunea mea se bazează pe schema pitagoreică a cuaternarei (tetraktýs), explicată de Archytas din Tarent în capitolul 11. Legenda despre Atlantida nu este mai puţin importantă pentru înţelegerea lui Platon ca mistic şi vizionar. El însuşi ne spune că stră- moşul său, Solon, auzise legenda de la preoţii egipteni din Sais. Menţionează asta în două dialoguri care, destul de straniu, au rămas neterminate. E posibil ca Platon să nu fi vrut să dezvăluie decât parţial ştiinţa ezoterică dobândită în Egipt. În orice caz, de la el pornesc speculaţiile mistice şi cercetarea ştiinţifică privind continentul pierdut, care a continuat să captiveze imaginaţia oame- nilor până în zilele noastre.

Pentru a pune cititorul în contextul istoric şi geografic al romanului, am inclus, la sfârşit, o cronologie a evenimentelor istorice la care se referă acesta, o hartă a bazinului mediteraneean, pe care am marcat traseul călătoriilor între- prinse de Platon şi locurile de interes, precum şi o listă a personajelor şi a figu- rilor istorice menţionate în carte. Am mai adăugat, pe parcursul naraţiunii, şi note de subsol, cu explicarea unor termeni greceşti şi a anumite aluzii istorice sau mitice, poate mai puţin familiare publicului larg. O observaţie despre numele greceşti ale personajelor şi locurilor din roman: pe cele foarte cunoscute sau frecvent menţionate în naraţiune — cum ar fi Platon, Socrate, Pitagora, sau Alcibiade —, le-am utilizat cu grafia care s-a impus prin tradiţie în cultura românească, iar pe celelalte, mai puţin cunoscute, le-am transliterat într-o formă mai apropiată de grafia originară grecească. În lista personajelor, sunt sem- nalate, alături de minime lămuriri privind statutul acestora, variante de grafie a numelor lor.

Am inclus şi un „Cuvânt lămuritor", la sfârşit, în care am numit principalele surse istorice, filosofice şi literare — antice şi moderne — pe care le-am folosit în construirea acestui roman. Printre ele, dialogurile platonice ocupă, desi- gur, locul de frunte.

În final, doresc să-i mulţumesc lui Virgil Stanciu, pentru traducerea din engleză a unei prime versiuni a acestui roman. Doresc să mulţumesc, de asemenea, mult regretatului meu prieten Matei Călinescu şi soţiei sale, Adriana Călinescu, pentru excelentele observaţii critice pe care mi le-au făcut la ver- siunea engleză a romanului; prietenilor mei, Victor Pisano şi Nicholas Nassim Taleb, pentru comentariile lor foarte utile tot la versiunea engleză. Desigur, îmi asum toată răspunderea pentru erorile şi stângăciile care au mai rămas

9

în textul românesc, ca şi pentru natura uneori foarte controversată a inter- pretărilor mele privind viaţa şi opera lui Platon. Last, but not least, doresc să le mulţumesc lui Sorin şi Monei Antohi, care m-au sprijinit nu numai mora- liceşte şi sufleteşte, ci şi cu sugestii şi sfaturi practice pe tot parcursul veritabilei odisee care s-a dovedit a fi publicarea acestui roman în limba română.

M. S.

CUPRINS

Către cititorul român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Cartea întâi

ARISTON . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 I. Sulul de papirus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

II. Preotul lui Apollo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 III. Flota de război . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 IV. Moştenirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Cartea a doua

SOCRATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V. Filip al Macedoniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

VI. Teatrul lui Dionysos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VII. Teroarea albă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

VIII. Cucuta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cartea a treia EXILUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IX. Pireu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . X. Egipt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XI. Archytas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XII. Vulcanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cartea a patra TIRANUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XIII. Aristotel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XIV. Syracusa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XV. Dionysios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

70 70 89

114 145 177 177 194 214 233 252 252 263 277

Cartea a cincea ACADEMIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XVII. Helicon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XVIII. Livada cu măslini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XIX. Diana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XX. Fiul tiranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cartea a şasea DION . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XXI. Timonide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XX. Campania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XXIII. Războiul civil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXIV. Domnia unui rege-filosof . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cartea a şaptea ZBORUL LEBEDEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XXV. Calisthene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXVI. Mărturisiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XXVII. Zborul lebedei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Epilog: Speusip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

317 317 332 348 365 386 386 401 408 420 436 436 452 470 482

Cuvânt lămuritor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 494 Cronologia evenimentelor istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500 Numele lunilor attice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 502 Lista de personaje şi figuri istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 503 Nume de locuri şi localităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .510

La preţul de vânzare se adaugă 2%, reprezentând valoarea

timbrului literar ce se virează Uniunii Scriitorilor din România,

cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001, B.C.R. Unirea, Bucureşti.