mihai pâl[u - ziua cargo · uzina din tramagal a fost inaugurat` \n 1964 \n urma unei colabor`ri...

$: Mihai Pâl[u - Ziua Cargo · uzina din Tramagal a fost inaugurat` \n 1964 \n urma unei colabor`ri franco-portugheze, care viza produc]ia de autovehicule pentru armata portughez`$

3februarie 2010 ....................................................................................................................

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate ZIUA CARGO

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mihìlescu

[email protected]

Redactor

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

DTP [i PRE-PRESS

Iuliana Constantinescu

Director Artistic

Mihaela {chiopu

Tipar executatla ROMPRINT

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet:

www.ziuacargo.ro

ED

ITO

RIA

L

O punte peste dou` pr`p`stii

D ac` ar fi s` alc`tuim olist` a nemul]umirilorla adresa statului ro -m=n [i a autorit`]ilorcare \l conduc, s-ar

umple multe pagini, mai ales c`„starea normal`“ pe care o cùt`m[i cu care ne compar`m o vedemla multe ]`ri aflate pu]in mai la Vestde noi, pe acela[i continent [i \naceea[i uniune din care facem [inoi parte. Este ceva legat de infra-structur`, de num`rul mare de ta -xe [i impozite, de legisla]ia \ncur-cat`, de controale care, prea ade-sea, au un puternic iz de abuz, dem`surile de stimulare a economiei(mai degrab` m`suri de nestimu-lare)... mai bine m` opresc aici.

Un lucru este cert, avem toatemotivele s` fim vehemen]i, s`protest`m, s` pretindem mai mult.

Bine\n]eles, prezent`m \n pa -ginile revistei noastre pove[ti desucces, firme care func]ioneaz`dup` cele mai moderne [i corecteproceduri. Acestea sunt exem-plele care demonstreaz` c`, \n ciu -da dificult`]ilor, se poate face per-forman]` \n Rom=nia... [i con-tinu`m, plini de speran]`, s` vor-bim despre cum ar trebui s` sedesf`[oare un transport civilizat.

|ns`, contextul actual al pie]eiface ca prea pu]inele exemple s`par` ni[te cerceta[i trimi[i \ntr-oregiune necunoscut`, f`r` ap` [if`r` provizii, iar to]i ceilal]i, ceimul]i, nu pot dec=t s` se \ntrebedac`, sau c=t, vor supravie]ui „ex-emplele“. Pr`pastia devine totmai evident`.

Pe de o parte, exist` o marediferen]` \ntre legisla]ia noastr` [icea a ]`rilor pe care ne-am obi[nuits` le privim ca modele. Lucru ciu-dat la prima vedere, \n condi]iile \ncare aproape toate legile ap`rute\n Rom=nia, \n ultimii ani, au fostmotivate prin aderarea la UE.

Pe de alt` parte, o [i mai grav`diferen]` se constat` atunci c=ndvine vorba despre punerea \n apli-

care a legisla]iei. Mediul de afa ceri,dar [i autorit`]i se \ntrec \n Ro -m=nia \n a g`si modalit`]i de oco -lire, ignorare sau, pur [i simplu,\nc`lcare a legisla]iei, catalogat`drept incoerent`, \ncurcat` [i chiarimposibil de respectat.

Sunt dou` pr`p`stii largi carene despart de civiliza]ia dorit`.Cùt`m o punte, iar aceasta sepoa te realiza cu ajutorul exem-plelor, a cunoa[terii bunelor prac-tici, dar [i printr-un dialog real cuautorit`]ile, care s` aib` finalitateat=t \n ceea ce prive[te modi -fic`rile legislative, c=t [i ac]iunilede punere \n aplicare a acestora.

Este ca un dans \n care me diulde afaceri [i autorit`]ile trebuie s`se coordoneze, pentru c`, dac`\ncepem s` ne c`lc`m unii pe al]ii(iar picioarele transportatorilorsunt deja pline de v=n`tì), toat`lumea va avea de pierdut.

Dialogul a ap`rut [i acest lucrune d` speran]e. Va exista puterea[i voin]a de a merge p=n` la cap`tsau totul se va fr=nge pe drum, lafel ca \n multe alte ocazii?

Este un pariu pe care prefer`ms` \l judec`m cu inima [i nu cumintea, pentru a-i da mai multe[anse de reu[it`, \ns` doar timpulva confirma c=t de multe va aduce,de aceast` dat`, vorba dulce.

Radu BORCESCU

[email protected]

{TIRI 6-7

INTERVIU

Cu roviniet` pe trei luni, f`r` AST-uri 8

EVENIMENT

Augustin Hagiu - pre[edinte FORT

\nc` 4 ani 10-12

|NTREBAREA LUNII

Spune-]i p`rerea! Despre tarife 13

CONCURS

European Transport Company

of The Year 2010

Rom=ni pe podiumul european 14-15

FOCUS

„2010 este anul deciziilor radicale” 16-17

FONDURI EUROPENE

Ultimul tren pentru [coal` pe banii UE 18-19

TRANSPORTATOR

SEB & ANDRE TRANS

O afacere de familie 20-23

PREZENTARE

- Noi standarde Opel Movano 24-25

- Amarok

Volkswagen atac` segmentul pick-up 26-27

LOGISTIC~

- Gebrüder Weiss \ncepe afacerile

\n Macedonia 28

- Wim Bosman: Business pe termen lung 30-31

STUDIU DE CAZ

FM Logistic [i Yves Rocher

B to C 32-33

LOGISTIC~

Sudul Bucure[tiului, noul punct

de interes \n depozitare 34-35

CONCURS

M`soar`-]i cuno[tin]ele de logistic`!

(Etapa 3) 36-37

CONSULTAN}~

Cererea - Nivelul de serviciu

Proiectarea unui Supply Chain 38-39

STUDIU DE CAZ

Best Practices

IKEA 40-42

SU

MA

R

4 .................................................................................................................... februarie 2010

5februarie 2010 ....................................................................................................................

{TIRI 44

AVANPREMIER~Bauma 2010 promite spectacol 46-47

INEDITPodul de ap` Magdeburg 48-50

{TIRI 52

REGLEMENT~RITransportatori, vi se mai preg`te[te ceva! 54-55

UTILBilete la autocar via internet 56-57

FOCUSFilme cu licen]` pentru autocare 58-59

PREZENTAREScania TouringProduc]ie low-cost 60-63

RESPONSABILITATE SOCIAL~Fii generos! Nu te cost` mai nimic! 64-65

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 februarie - 15 martie 2010 66

{TIR

I

6 .................................................................................................................... februarie 2010

CODUL RUTIERPE IPHONE

Compania Mobile Touch alansat aplica]ia Codul Rutier,e-book dedicat tuturor celorcare doresc s` aib` ladispozi]ie pe iPhone [i iPodTouch legisla]ia rutier`actualizat`, cu toatemodific`rile ap`rute ulteriorrevizuirii din 2007. Posesoriide iPhone [i iPod Touch potciti Codul rutier [iRegulamentul de aplicareasemenea unor c`r]i, pagin`cu pagin`, dar pot [i naviga laun anumit capitol, vizualizaprogresul lecturii, selecta oanumit` pagin` pe caredoresc s` o consulte.Aplica]ia ofer` [i posibilitateac`ut`rii contextuale pentrucele dou` documente ce staula baza Codului Rutier,precum [i introducerea desemne de carte acolo unde seconsider` necesar.Penaliz`rile aferente \nc`lc`riiregulilor de circula]ie sunt

extrase separat, sub form`tabelar`, \nso]ite de num`rulde puncte, minimul [i maximulamenzii [i num`rul de zilepentru care se suspend`permisul de conducere.

FINAN}ARE PHARE2006 PENTRU IT

La sf=r[itul anului 2009, au fostfinalizate contractele aferenteproiectului „\mbun`t`]ireacapacit`]ii administrative aMinisterului Transporturilor [iInfrastructurii \n domeniulcomunica]iilor de date ITpentru infrastructura [imanagementul documentelor“:componenta 1: InfrastructuraRe]elei de Calculatoare [icomponenta 2: Sistemul deManagement al Documentelor,proiect finan]at prin ProgramulPHARE Na]ional 2006.Contractul de furnizare aferentcomponentei 1 a fost semnatcu firma S.C. PragmaComputers SRL, la sf=r[itul

anului 2008, iar valoareaacestuia a fost de 353.424,9euro, f`r` TVA, reprezent=nd75% fonduri nerambursabilePHARE [i 25% cofinan]arena]ional`. Contractul deservicii aferent componentei 2a fost semnat cu firma CG&GCIntelligent Technology SA, lasf=r[itul anului 2008, iarvaloarea acestuia a fost de637.454,30 euro f`r` TVA,reprezent=nd 75% fondurinerambursabile PHARE [i 25%cofinan]are na]ional`.Autoritatea deImplementare/Beneficiarulpentru acest proiect esteMinisterul Transporturilor [iInfrastructurii.

CAMIOANE VOLVOPENTRU DHL

Volvo Trucks a fost ales cafurnizor preferat de c`trecompania global` detransport [i logistic`Deutsche Post DHL. Celedou` companii au \ncheiat uncontract cadru, care includelivrarea a 1.800 deautocamioane \n urm`torii doiani. Volvo Trucks va fifurnizorul preferat decamioane grele pentruDeutsche Post DHL pentruflotele sale din Suedia,Finlanda [i Marea Britanie.Acestea vor realiza opera]iuni\n cadrul serviciilor Express,Freight [i Supply Chain. |ncazul \n care se dore[te,\n]elegerea poate fi extins` [i\n alte ]`ri europene, \nprincipal Belgia, Olanda,Luxemburg [i Germania.Ca unul dintre cei mai marifurnizori de servicii delogistic` din lume, DeutschePost DHL \[i asum` foarteserios responsabilit`]ile cuprivire la mediu. |n 2008,compania a ini]iat programulGoGreen de protec]ie aclimei, care \[i propune s`reduc` emisiile de CO2pentru fiecare scrisoare saupachet trimis, fiecare ton` demarf` transportat` [i pentrufiecare metru p`trat dedepozit cu 30% p=n` \n 2020.

|n urm` cu 30 de ani, primulFuso Canter a deschis liniade produc]ie \n Tramagal.Situat` la 150 dekilometri de Nord-Estul Lisabonei,uzina din Tramagala fost inaugurat` \n1964 \n urma uneicolabor`ri franco-portugheze, careviza produc]ia deautovehicule pentru armataportughez`. |n 1990, firmaimportatoare portughez`,Mitsubishi Motors Portugal(MMB), a achizi]ionat uzina,iar \n 1996 Mitsubishi MotorsCorporation a decis s`concentreze produc]ia decamioane Canter din Europa\n Tramagal. |ncep=nd cu2003, Fuso Canter a fostinclus in portofoliul deproduse al Daimler Trucks. |n2004, centrele de produc]iedin Tramagal au fostredenumite Mitsubishi Fuso

Truck Europa, S.A. De aici,Fuso Canter este livrat zilnic\n peste 30 de ]`ri din Europa.|ncep=nd din prim`vara lui2010, Fuso Canter va fi dotatcu motoare care respectanormele riguroase EnhancedEnvironmentally-friendlyVehicle (EEV) cu privire laemisii. |n Rom=nia, clien]iiFuso Canter vor putea optapentru modelul aliniat lanorma voluntara EEV,\ncep=nd cu luna aprilie 2010.

30 DE ANI DE CANTER

7februarie 2010 ....................................................................................................................

Pentru a reduce aceste emisii,Deutsche Post DHL va \nlocuitreptat flota sa aero [i rutier`,se va implica \n proiecte devehicule cu propulsiealternativ` [i \[i va preg`ti

[oferii s` conduc` eficient dinpunct de vedere alconsumului de combustibil.

S.KO COOL CU LED-URI

Schmitz Cargobull \nlocuie[tel`mpile tubulare utilizate p=n`acum pentru iluminareainterioar` a dubelor frigorificeS.KO Cool cu l`mpi maieficiente din punct de vedereenergetic, care au la baz`tehnologia LED.Printre avantajele acesteitehnologii, se num`r` o maibun` iluminare [i un consumde electricitate mai redusdec=t l`mpile incandescenteconven]ionale, are o durat`de via]` mai mare [i costuride \ntre]inere mai reduse. Mai mult, l`mpile LED produc mai pu]in` c`ldur`, pe care utilizatorul ar trebuis` o compenseze prin rulajul suplimentar al unit`]ii frigorifice. |n total, sunt trei lumini de fiecare parte a caroserieiS.KO, fiecare dintre ele av=nd c=te patru LED-uri deculoare alb`. L`mpile suntprotejate \mpotriva apei [i aprafului [i asigur` o luminareuniform` a spa]iului.

Asocia]ia „Institutul Rom=nPentru Ajutorarea CopiilorAfla]i \n Dificultate“, cepoart` numele de„PITICOT“, este o Asocia]ieNon-Profit, care \[i propunes` acorde ajutor copiilorbolnavi, cu dizabilit`]i,s`raci, precum [i oric`ruicopil aflat \n dificultate, printoate mijloacele materiale,financiare, morale [ispirituale. Astfel, Asocia]iasolicit` ajutorul firmelor carepot dona, conform Codului

Fiscal, maxim 2% dinimpozitul pe profit datorat.Cei interesa]i pot solicitacontractul de sponsorizarela adresa de e-mail:[email protected]]iile se pot face \n lei \ncontul Asocia]iei PITICOT,Cont Bancar nr.RO82BTRL00501205i98626XX - Cont \n Lei sauRO57BTRL00504205i98626XX - Cont \n Euro,deschise la BancaTransilvania, Oradea.

AJUT~ {I TU!

INTER

VIU

f`r` AST-uriAfla]i pe punctul de a ie[i \n strad` din cauza nemul]umirilor, transportatorii au ob]inut unul dintre cele mai importantesemnale pozitive din ultimul timp, din parteaautorit`]ilor de resort. Federa]ia Operatorilor Rom=ni de Transport [iMinisterul Transporturilor au \ncheiat, \n urma unei \nt=lniri directe \ntre c`r`u[i [iministrul Radu Berceanu, un protocol care a \nceput s`-[i arate rezultatele. Ce s-a\nt=mplat dup` \ncheierea conven]iei, am \ncercat s` afl`m de la Eusebiu Pistru,secretar de stat \n Ministerul Transporturilor.

Ziua Cargo: Ce s-a\nt=mplat dup` semnareaprotocolului cu FORT?Eusebiu P istru: Am introdus

deja posibilitatea de achizi]ionarea rovinietei pe o perioad` de 3 luni,prin Ordonan]a 8, care a modificatOrdonan]a 15. De asemenea, prinOrdonan]a 7, s-au eliminat AST-urile (autoriza]ii speciale de trans-port) pentru m`rfuri divizibile [i s-aaprobat accesul pe re]eaua TENsecundar`, a[a cum este definit`\n Tratatul de aderare al Rom=nieila UE, pentru to]i transportatorii ru-tieri. Pe celelalte drumuri de in-teres public, se va permite accesulconform sarcinilor portante con-structive ale acestora. MinisterulTransporturilor [i Infrastructuriiconsider` nejustificate [i nefunda-mentate ini]iativele autorit`]ilorlocale care au introdus taxe de tran -zit pentru vehiculele de mare tonaj,drept pentru care va r`spunde \nacest sens la solicitarea FORT.

Ce se va \nt=mpla \nperioada urm`toare? Ministerul Transporturilor [i

In frastructurii va lansa un proiectamplu de modificare a Legii Trans-porturilor Rutiere, la care vor par-ticipa reprezentan]ii partenerilor dedialog social, lu=nd \n considerarerevendic`rile FORT privind intro-ducerea controlului unic, prelun-girea valabilit`]ii copiilor conformela 5 ani, prelungirea valabilit`]ii li-cen]elor de traseu de transportpersoane la 5 ani, \n`sprirea con-di]iilor de acces la licen]a de trans-port [i \nfiin]area Cur]ii de ArbitrajComercial \n Transporturi.

Preconiz`m ca, \n prima ju -m`tate a anului, s` finaliz`m pro -iectul de Lege a Transporturilor,care va include [i prerogative decon trol pentru a se putea des -

f`[ura „controlul unic“ [i va aveaca atribut [i verificarea \n trafic ast`rii tehnice, a sarcinii maxime to-tal autorizate [i a sarcinii pe axe -din punct de vedere constructiv c=t[i din punct de vedere al \ncadr`rii\n valorile maxime admisibile de in-frastructur` (am f`cut un prim pasprin articolul privind controlul dinOrdonan]a 7).

Ave]i \n vedere unificareabazelor de date ARR, RAR[i CNADNR?Sigur c` eficien]a controlului

este mult \mbun`t`]it` prin imple-mentarea de sisteme informa -]ionale care implic` un acces \nbazele de date ale ARR, RAR,CNADNR.

Se \ntorc traseele jude]enede transport persoane laMinisterul Transporturilor?Ministerul Transporturilor [i

Infrastructurii va purta corespon-den]a necesar` cu Ministerul Ad-ministra]iei [i Internelor \n vedereapropunerii de modificare a Legii 92privind transportul public local,prezent=nd [i sus]in=nd punctul devedere al operatorilor de transportrutier: revenirea transportului pu -

blic jude]ean \n administrarea MTI- ARR, sus]inut` de RegulamentulEuropean privind serviciul publicde transport rutier [i feroviar nr.1370/2007.

Ce obiective principale v-a]i propus?|nt`rirea capacit`]ii adminis-

trative a RAR [i ARR, debirocrati-zarea la maxim a acestor structuri\n vederea satisfacerii utilizatoru-lui, fie c` acesta este firm` sau per-soan` fi zic`, precum [ i imple-mentarea de sisteme informatice\n vederea cre[terii eficien]ei con-trolului [i a lucrului cu publicul. Deasemenea, avem \n vedere spri-jinirea industriei de transport \n di-rec]ia cre[terii rolului acesteia \nplan european [i mondial, prin\nt`rirea rela]iilor de colaborare custatele Uniunii Europene [i dinafara ei (am promovat un sistem deautoriza]ii multiple pentru zonaM`rii Negre - anul acesta, se vorelibera primele 200 de astfel de au-toriza]ii pentru transportatoriirom=ni, am \ncheiat memorandu-muri de acord rutier cu Siria [i Ior-dania [i se deruleaz` deja primelecurse de pasageri cu aceste ]`ri;ne-am exprimat \n vederea \nche -ierii acordului rutier cu China).Deschiderea c`tre Est este una dinoportunit`]ile pe care le oferim tran -sportatorilor. Poate cel mai impor-tant dintre obiectivele pe care nile-am propus ]ine de modificareacadrului legislativ (cerut [i de re -gulamentele europene) astfel \nc=ts` putem avea o legisla]ie stabil`armonizat` cadrului european, \nurma unei ample dezbateri publice.

Mul]umim pentru timpulacordat.

Meda [email protected]

8 .................................................................................................................... februarie 2010

Plus...- Acces pe re]eaua TENsecundar` pentru to]itransportatorii rutieri- Proiect de modificare a LegiiTransporturilor: prelungireavalabilit`]ii copiilor conforme la5 ani, a licen]elor de traseu detransport persoane la 5 ani,\n`sprirea condi]iilor de accesla licen]a de transport [i\nfiin]area Cur]ii de ArbitrajComercial \n Transporturi.- Control unic

Cu roviniet` pe trei luni,

EV

EN

IMEN

T

10 .................................................................................................................... februarie 2010

A l`turi de membriiFORT, au fost prezen]iEusebiu Pistru, se -cretar de stat \n cadrulMinisterului Transpor-

turilor, Iancu Cr`ciunoiu, directorgeneral ARR, [i Sorin S\rbu, direc-tor general al Direc]iei de TransportRutier, m otiv p entru c `rù[i s èxpun`, o dat` \n plus, a[tept`rilepe care le au din punct de vederelegislativ.

Au fost dezb`tute principalelemodific`ri legislative ce vor avealoc \n 2010 [i au fost stabilitem`surile opera]ional-sectoriale pecare Ministerul Transporturilor,\mpreun` cu FORT [i celelalte pa-tronate partenere, le vor aplica\ncep=nd din acest an. Totodat`, afost prezentat Protocolul semnatpe data de 21 ianuarie cu Minis-terul Transporturilor.

Ce au criticatc`rù[ii de persoane...

Lipsa unui cadru legislativ co-erent, cu prevederi simple [i clarereprezint` \n continuare primaproblem` pe care o ridic` trans-

portatorii. „Am vrea o Lege simplà transporturilor. Dar MinisterulTransporturilor nu are o strategiede dezvoltare pe termen lung,mediu sau scurt“, a afirmat LaszloOrban, pre[edinte al Asocia]ieiTransportatorilor Rutieri din Tran-silvania. El a subliniat c` transfe -rul traseelor jude]ene de transportpersoane c`tre consiliile jude]ene,prin Legea 92, ridic` problememari operatorilor din bran[`, dincauz` c` autorit`]ile locale nu res-pect` nici un fel de reguli.

„Am \ncercat s` identific treimari probleme ale transportatorilorde persoane: pl`]ile aferente de-conturilor pentru transportul per-soanelor defavorizate, Legea 92 [iprelungirea licen]elor de la 3 la 5ani pentru transportul de per-

soane. Am propus ca toat` sumaalocat` Transporturilor pentru sub-ven]ii \n 2010 s` fie utilizat` \nprimul trimestru pentru acoperireadatoriilor din 2009“, a afirmat, deasemenea, Doru Marian Cr`c, di-rector general Expres TransportT=rgu Jiu.

Sabin Ogreanu, director exe -cutiv Dacos, apreciaz`, \n acela[icontext, c` trebuie s` existe un ter-men limit` \n care statul s` \[iachite datoriile pe care le are c`tretransportatori. „To]i trebuie sàvem termen limit`. Este momen-tul s` avem un argument serios,pentru c` banii aceia au existat, aufost bugeta]i pentru 2009. Ni se totarunc` \n fa]` faptul c` sunt prin -tre noi transportatori care nu res -pect` legea. Dar \n ce m`sur` o res -pect` sta tul?! Nu este admisibil` re-ducerea programului de transportpersoane sub 5 ani, dup` ce amfost \mpin[i c`tre investi]ii masivepentru a putea c=[tiga licita]iileprivind licen]ele de traseu. E peni-bil s` fim obliga]i s` clasific`m au-tocare de 4 stele pentru trans-portul public de persoane ( nuvorbesc de turism). Unde, \n Eu-ropa, se \nt=mpl` o a[a inep]ie?!“.

Augustin Hagiu: „Cel maiimportant deziderat altransportatorilor dinRom=nia trebuie s`r`m=n` unitatea \nprincipii, idei [i ac]iune [iacesta este drumul pe caretrebuie s`-l urm`m.“

Augustin Hagiu a fost realespre[edinte al Federa]ieiOperatorilor Rom=ni deTransport, cu ocazia Adun`riiGenerale FORT, desf`[urat` \nperioada 28-29 ianuarie laCheile Gr`di[tei (jud. Bra[ov).La Adunarea General` dinacest an, au participat peste100 de delega]i din parteasociet`]ilor de transportm`rfuri [i persoane.

pre[edinte FORT \nc` 4 ani

AUGUSTINHAGIU

12 .................................................................................................................... februarie 2010

EV

EN

IMEN

T

{i Nicolae Cimbrola, reprezen-tant al transportatorilor de per-soane din Brìla, este la fel de ve-hement: „Dup` ce am \mbog`]itb`ncile [i societ`]ile de leasingprin achIzi]ia de parcuri \ntregi demicrobuze [i autocare noi, pentruc` politica macroeconomic` astatului ne-a impus asta, merit`ms` avem acele licen]e de traseupentru transport persoane printrafic regulat, cu o valabilitate ex-tins` nu p=n` la 5 ani, ci p=n` la 8ani. Trebuie, \n aceast` perioad` decriz`, s` ni se recunoasc` dreptulde a ne recupera investi]iile“.

... [i cei de marf`

{i transportatorii de marf` auprobleme cu banii de recuperat dela stat. „Noi nu primim TVA latimp, c=nd avem de recuperat“,afirm` Cristina Trancioveanu, vi-cepre[edinte FORT. Pe de alt`parte, criza economic` [i pro-tec]ia insuficient` oferit` de statcreeaz` s itua]ii c el p u]in a lar-mante. „Am ajuns ca unii dintrec`rù[i s` fug` cu marf`, marf`care valoreaz` 100.000 de euro, s`nu putem s` \i aducem de nicìeri.Este uimitor c` o persoan` careare un dosar penal \n Italia a reu[its`-[i \nfiin]eze \n Rom=nia o firm`de transport, s` ob]in` licen]`, s`\ncarce 20 t de cupru [i s` dispar`,iar un coleg de-al nostru s` aib` lamomentul de fa]` 75.000 de eurode plat`. Nu este singurul caz.Ministerul ar trebui s` ne protejezeun pic. S` nu ne mai lase pe o pia]`f`r` minimum de securitate“, aadùgat vicepre[edintele FORT.

|n completare, Augustin Hagiua men]ionat c` trebuie g`sit` o for-mul` pentru \n`sprirea accesuluipe pia]a de transport, astfel \nc=ts` nu permit` intrarea unor com-panii care provin din altele care aufunc]ionat pe pia]` [i au produsdaune statului, ter]ilor [i colegilorde breasl` [i se folosesc deaceast` formul` pentru a revenisub un alt nume [i a crea alte pro -bleme. „S` nu mai d`m posibili-tatea de utilizare a asigur`rii de riscfinanciar la intrarea \n breasl`.Sau chiar s` \nghe]`m pia]a“, apropus pre[edintele FORT.

Lauren]iu Banu, [eful organi-za]iei FORT Buzù, apreciaz`, pede alt` parte, c` o mare problem`

o constituie costurile, care suntcrescute prin taxe nejustificate. Deasemenea, \n opinia sa, impunereaunui tarif minim care s` oblige ope -ratorii de transport s` nu ruleze subcosturi ar ameliora situa]ia c`r ̀u[ilorpe o pia]` unde concuren]aneloial` este \n cre[tere. „Exist`,\n plus, firme de expedi]ii care nuau licen]`. Au creat sistemul deafacere cu un singur laptop, princare intermediaz` transporturi [inoi nu avem siguran]a pl`]ilor“, amai ar`tat Lauren]iu Banu.

Ce spun autorit`]ile

Reprezentan]ii MinisteruluiTransporturilor au dat, \n acestcontext, asigur`ri c`rù[ilor c`,\n perioada urm`toare, se va mo -difica Legea Transporturilor. „|ncondi]iile actuale de stabilitatepolitic`, suntem obliga]i s` lucr`mla Legea transporturilor pentru c`ne impune \n acest sens Comuni-tatea European`. Este vorba des -pre 3 regulamente promulgate \nnoiembrie anul trecut. }in foartemult la debirocratizarea total`. Lao autoritate de transport care s`func]ioneze ca un arbitru corect [is` sus]in` concuren]a loial`. E unobiectiv pe care cred c` l-amputea realiza“, a afirmat SorinS\rbu, director DTR.

„Principiul de baz` pe care màxez este respectul fa]` de trans-portatori, care vor g`si la mine u[adeschis`“, a declarat, de aseme-nea, Iancu Cr`ciunoiu, directorgeneral ARR. „Obiectivul principalal ARR \n urm`toarea perioadèste \mbun`t`]irea actului de con-trol. |ncerc`m implementarea unuisistem electronic, care s` reduc`perioada de control. |n acest con-text, vor fi oprite \n principalma[inile cu probleme. |n plus,actul de control va fi monitorizatvideo, ca s` se elimine orice sus-piciune. Al doilea obiectiv impor-tant pe care \l am \n vedere esterestructurarea ARR. Va lucra pe oalt` organigram` pentru a fi maioperativ` at=t \n raportul de li-cen]iere c=t [i \n actul de control“,a concluzionat Iancu Cr`ciunoiu.


Jaf la drumul mare

Compania Na]ional` deAutostr`zi [i DrumuriNa]ionale din Rom=nia -CNADNR a mai comis oilegalitate, for]=ndpublicarea \n MonitorulOficial a unei modific`ri aOrdonan]ei 15 (taxa deutilizare a drumurilorna]ionale) f`r` consultareaprealabil` a partenerilor dedialog social [i f`r` a ]inecont de pozi]ia comun` apatronatelor [isindicatelor, se arat` \ntr-un comunicat FORT.Astfel, \ncep=nd cu 1martie, al`turi de amendacontraven]ional` pl`tit`pentru lipsa rovinietei labordul vehiculului,utilizatorii rom=ni,persoane fizice saujuridice, vor fi obliga]i laplata contravalorii pe unan a rovinietei, subpretextul unei desp`gubiri,care \ns` nu d` dreptul deutilizare directpropor]ional cucontravaloarea acesteia.„Practic, prin aceast`m`sur`, contestat` chiar [ide oficiali ai ministerului,se sanc]ioneaz` dubluaceea[i fapt`, ajung=nd cadreptul de utilizare s` fieob]inut numai dup` ce sepl`te[te de 3 oricuantumul taxei. Lipsa der`spundere a CNADNR \n«contractul» cu utilizatoruldrumurilor duce ladesfiin]area de drept aacestei \n]elegeri. Astfel,pentru toate gropile [icraterele din asfalt de pedrumurile publice dinRom=nia, utilizatorii artrebui s` fie desp`gubi]ide CNADNR. Cine \[iasum` acum r`spundereapentru victimele [ipagubele provocate deincompeten]a CNADNR [ide ce nu prime[teutilizatorul banii \napoipentru serviciileneprestate de c`trecompanie?“, se arat` \ncomunicat, preciz=ndu-sec` FORT va ataca \ncontencios administrativaceast` m`sur` legislativ`.

A. |nt=rzierea pl`]ilor (49 de voturi - 23%)B. Intrarea \n insolven]` a partenerilor

(15 voturi - 7%)C. Lipsa comenzilor de transport

(23 de voturi - 11%)D. Concuren]a neloial`

(32 de voturi - 15%)E. Intrarea firmelor str`ine pe pia]arom=neasc` (11 voturi - 5%)F. Suprataxarea (40 voturi - 19%)G. Autorit`]ile (43 voturi - 20%)

Despre tarife|ntrebarea din acest num`r este urm`toarea:

A. Da B. Nu

Ne pute]i transmite opiniile dumneavoastr` direct pe site-ulwww.ziuacargo.ro sau la adresa de e-mail [email protected] acolo, ne pute]i propune teme care s` fac` obiectul unorsondaje \n numerele urm`toare ale revistei.

Spune-]i p`rerea!

213 r`spunsuri pentru cel mai mare du[man \n 2010

Au crescut tarifelede transport la export?

Care este cel mai mare du[man altransportatorilor \n 2010?

|nt=rzierea pl`]ilor, suprataxarea [i autorit`]ile constituie cele mai marimotive de \ngrijorare ale c`r`u[ilor \n 2010, fiind catalogate de c`treresponden]ii la \ntrebarea lunii ianuariedrept cei mai mari du[mani \n 2010.

|NTR

EB

AR

EA

LU

NII

13februarie 2010 ....................................................................................................................

CO

NCU

RS

14 .................................................................................................................... februarie 2010

C =[tig`torul titlului deCompania European` aAnului 2010 a fost fir -ma din Marea BritanieTradeteam, dezvoltat`

\n urma unui joint venture \ntreDHL [i Molson Coors, locul doi fi-ind ocupat de compania belgian`Van Dievel. Ceremonia de pre-miere a avut loc la Bruxelles, pedata de 11 februarie.

Este cea de-a doua edi]ie aacestui prestigios concurs euro-pean, ce are menirea de a g`si [ipromova cele mai bune practici, dea o feri e xemple c e p ot d evenisurse de inspira]ie pentru firmelede transport.

Juriul ETCY este alc`tuit dinredactori [efi ai unor reviste despecialitate de elit` din 18 ]`ri eu-ropene [i exper]i \n mai multe

domenii. Rom=nia este reprezen-tat` de c`tre revista Ziua Cargo.

Cei mai buni dintrecei mai buni

Concuren]ii au avut de par-curs un drum dificil, av=nd ca scopdepartajarea celor mai buni dintrecei mai buni. Astfel, la sf=r[itul anu -lui trecut, s-au \nscris \n com-peti]ie 13 companii din tot at=tea]`ri europene.

Fiecare a trebuit s` completezeun dosar compus din [ase capitoleprincipale: financiar [i structur` ad-ministrativ`, CRM (gestionarearela]iei cu clientul), managemen-tul flotei, IT, siguran]` [i preg`tireprofesional` [i protec]ia mediului.

Juriul a punctat separat fiecarecapitol, nota final` a fiec`rui can-

Reprezentantul Rom=niei \n cadrulconcursului interna]ional EuropeanTransport Company of The Year (ETCY), firmapite[tean` International Laz`r Company, a ob]inut locul al treilea. O organizare binepus` la punct a activit`]ii de transport,rezultate financiare bune, chiar [i \n timp decriz`, dar [i o mare capacitate de a r`spunde cererilor venite din parteaclien]ilor au fost motivele principale ale acestui succes.

Rom=ni pe PODIUMUL EUROPEAN

didat fiind suma notelor ob]inutepentru fiecare capitol.

Primele [ase firme au fostnominalizate pentru a participa\n final`.

Pe l=ng` sesiunea de \ntreb`ri[i r`spunsuri, ce a avut loc chiar \nziua galei, \n prealabil, finali[tii aufost analiza]i financiar de exper]ide la PricewaterhouseCoopers [i,de asemenea, a fost realizat unstudiu privind satisfacerea clien -]ilor de c`tre Analytiqa (firm` bri-tanic` de consultan]`).

C=[tig`torii...

A ob]ine locul al treilea la un a -semenea concurs este o reu[it`notabil` pentru orice transporta-tor european, dar succesul Inter-national Laz`r Company este cuat=t mai mare, cu c=t, la aceastèdi]ie, este singura firm` Est-eu-ropean` calificat` \n faza final` [iprima companie d in aceast` re -giune a Europei care urc` pe po -dium. International Laz`r Com-pany a demonstrat faptul c` [i \n]ara noastr` se poate face perfor-man]` \n transporturi, c` pot fi im-plementate cele mai mod ernetehnologii [i practici existente lanivel european.

Raportul realizat de Analytiqasintetizeaz`, poate cel mai bine,calit`]ile firmei rom=ne[ti: „Pla -nificare, transparen]` [i flexibilitatefa]` de nevoile clien]ilor, toateasigurate la un nivel foarte \nalt“.Iar aceste lucruri sunt atinse, \nprimul r=nd, datorit` profesiona -lismului angaja]ilor.

Ast`zi, International Laz`r Com-pany este una dintre cele maicunoscute companii de transportdin Rom=nia, realiz=nd transporturiinterna]ionale \n Vestul Europei, dar[i \n ]`ri precum Maroc, Iran, Tur-cia, Bulgaria, Rusia sau Ungaria.

Locul \nt=i la ETCY 2010 a fostc=[tigat de c`tre Tradeteam, ofirm` din Marea Britanie specia -lizat` \n logistica bùturilor. Juriula fost impresionat de puterea fi-nanciar` a acestei companii, de ca-pacitatea de a r`spunde [i a anti -cipa nevoile de pe pia]a pe care ac-tiveaz`, dar mai ales de capaci-tatea de a-[i cre[te cota de pia]`\ntr-o perioad` extrem de dificil`.|n Marea Britanie, pia]a trans-portului de bùturi c`tre pub-urieste \ntr-o puternic` sc`dere (a -pro ximativ 7% pe an). Ast`zi, Tra -deteam are peste 2.000 de anga-ja]i [i aproximativ 600 de [oferi [ilivreaz` marf` s`pt`m=nal c`tre37.000 de pub-uri. Flota companieieste alc`tuit` din 335 capete trac-tor, 194 camioane, 16 vanuri [i 642de remorci [i semiremorci.

Van Dievel din Belgia a ocupatlocul al doilea, fiind o companie ces-a specializat \n transportul dem`rfuri pe o raz` de 500 km \n ju-rul capitalei Bruxelles. Pentru aminimiza num`rul de km parcur[if`r` \nc`rc`tur` [i timpii dea[teptare la \nc`rcare/desc`rcare,compania dispune de 75 de capetetractor [i 150 de semiremorci. Se-lectarea atent` a clien]ilor [i\ncheierea de contracte pe termenlung au ajutat firma s` treac` re -lativ u[or peste momentele dificiledin ultima perioad`.

Amintim faptul c`, \n acest an,cele [ase companii calificate \n fi-mal` au fost: International Laz`rCompany (Rom=nia), Nuss Spedi-tion (Germania), Nybro Transport(Suedia), Tradeteam (Marea Bri-tanie), Van Dievel (Belgia) [i VanGansewinkel (Olanda).

Edi]ia 2009 a concursului afost c=[tigat` de c`tre firma olan-dez` Van Maanen.

Radu [email protected]

Bruxelles, Belgia

15februarie 2010 ....................................................................................................................

Juriul interna]ional a deliberat la Bruxelles:Tradeteam din Marea Britanie esteCompania European` a Anului 2010

InternationalLaz`r Companya primit premiul\n fa]a a peste1.200 detransportatori.Foto (de ladreapta sprest=nga):Daniela Midvichi,directorcomercial,Bogdan Zevedei,coordonatorv=nz`ri, al`turide Roxana Ilie,reprezentantUNTRR

Daniela Midvichi, director comercialInternational Laz`r Company: „Suntem bucuro[i [i onora]ide faptul c` am ob]inut acestpremiu, care este un semn c`[i transportatorii rom=ni sepot ridica la acelea[istandarde ca [i cei dinEuropa de Vest. Pentru noi,participarea la acest concursa fost o experien]ìnteresant`, am luat contactcu un mediu profesionist, amconcurat cu firme din ]`riputernice, precum MareaBritanie, Germania, Olanda,Belgia, Suedia [i acest lucruface ca rezultatul s` fie unulcu at=t mai important.“

FO

CU

S

16 .................................................................................................................... februarie 2010

„Nu mai este marf`de transportat, iar\n eco nomia ro -m=neasc` se for -meaz` oligopoluri.

De exemplu, retailul din Rom=nia sedesf`[oar` doar prin intermediul a6-7 firme foarte mari, care ape-leaz ̀fie la serviciile de transport aleunor firme din grup, fie ale unorcompanii puternice pe plan inter-na]ional, care practic` tarife foartemici“, a declarat Iulian Urban, sub-liniind c` foarte pu]ine dintre com-paniile mari apeleaz` la serviciiletransportatorilor rom=ni (fie pentruc` impun standarde cost - calitatela care rom=ni nu mai pot face fa]`,fie ca urmare a faptului c`, \n situa]iide criz`, \n]eleg s` \[i sus]in` par -tenerii de pe plan interna]ional). „Deexemplu, Asocia]ia Marilor Retaileridin Rom=nia exclude din start oriceposibilitate de a reu[i s` se aprovi -zioneze cu legume [i fruc te produse\n Rom=nia, pentru c` nu a pututpune la punct un sistem de co lec -tare de la produc`torii rom=ni, cares ̀asigure continuitatea“, a ar`tat el.

Pia]a ]ine cu expeditorii

Iulian Urban a sublinat c ,̀ \n con-di]iile \n care exist` din ce \n ce maipu]in` marf`, casele de expedi]ii\nfloresc, pentru c ̀puterea o are celcare de]ine informa]ia clientului.„|n general, transportatorii mari aureu[it s` \[i fac` un sistem \mbinat,dar \ncep s` cad`. A[a cum s-a\nt=mplat \n cazul CETA. Lucrurile sevor concentra \n jurul a maximum 20de firme mari de logistic` - dinpunctul meu de vedere, acestea \[ivor alege partenerii din ce \n ce maitìos pe latura cost - calitate - per-

forman]`. Nu cred c` mai mult de20% dintre c`rù[ii rom=ni se vor\ncadra \n aceste standarde“. Se -natorul este de p`rere c` 2010 va fiun an de u[oar` cre[tere economi -c`, dar, \n opinia sa, aceast` majo-rare nu se va produce acolo unde artrebui pentru ca transportatorii s`poat` dep`[i aceast` perioad`.„To]i ace[ti bani pe care \i lu`m dela FMI, \n condi]iile \n care se vorduce c`tre infrastructur`, c`treproiecte mari, vor ajunge tot \nb`nci. {tiu trei mari transportatoricare lucreaz` [i \n domeniul con-struc]iilor de drumuri, care a[teapt`ca s` li se deconteze lucr`rile dec`tre stat, pentru ca ei s` pl`teasc`

mai departe banii c`tre b`nci. Ce \ir`m=ne transportatorului din baniipe care \i va pl`ti statul rom=n de laFMI? Mai nimic. Nici nu [tiu dac` seva \ncadra \ntr-o marj` de profit. |[iva pl`ti subcontractorii, care, lar=ndul lor, au credite la b`nci sauprobleme cu firmele de leasing, iarbanii nu se re\ntorc din p`cate \neconomie, pentru c` sistemul decreditare bancar` este blocat“.

Negocieri la comun, [anse \n plus

„La ora actual`, toat` lumea se\ntreab` de ce firmele de leasing ]insus pre]urile la ma[inile din repo -sesii. Din punctul meu de vedere, nuvor s` induc` un trend descendent\n pia]` \n condi]iile \n care ausolu]ia d e a v inde m a[inile \ nstrìn`tate. Cea mai comod` vari-ant` la ora actual` este Polonia. Pede alt` parte, transportatorii rom=ninu sunt reactivi. Toat` lumea mergecu «Asta este» \n br a]e. Nu amv`zut c`rù[i care s ̀cear ̀explica]iiprivind clauzele contractelor d eleasing. De asemenea, a[ fi curioss` v`d c=]i dintre ei au contestat \ninstan]` decizia societ`]ilor de lea -sing de a le lua ma[inile“, a afirmatIulian Urban, subliniind c` este mo-mentul ca societ`]ile de leasing sòfere servicii adaptate crizei.

„C=]i c`rù[i au apelat la restruc-turarea debitului la firma de lea -sing?! C=]i s-au dus atunci c=nd s-apus problema reposesiilor s` spun`c` vor cesiona toate crean]ele pecare le au de \ncasat?! S` explice c`nu au for]a financiar` s` angajezeoameni care s ̀recupereze banii. S`spun`: l`sa-]i-m` s` muncesc [i voilucra fa]` de compania de leasing \n

Cel pu]in a[a afirm`senatorul Iulian Urban,care apreciaz` c` dac`transportatorii nu-[i vor sus]ineinteresele \ntr-un modconcentrat vor ajunge\n pragul dispari]iei.

Iulian Urban a invitattransportatorii care suferàbuzuri din parteaautorit`]ilor s` apeleze laajutorul lui. „Voi mergeum`r la um`r cu ei p=n` lacap`t atunci c=nd audreptate. |n momentul \ncare vom prefera s`lupt`m \mpotrivanedrept`]ilor dec=t s`\nchidem ochii, num`rulcelor care se vor g=ndi laabuzuri va fi mai mic“, aafirmat senatorul.

„2010 este

ANUL DECIZIILOR

RADICALE“

17februarie 2010 ....................................................................................................................

regim de carte mare transparent`,astfel \nc=t s` de]in` controlul [i s`preia \ncas`rile firmei“, sunt c=tevaprobleme pe care le ridic` Iulian Ur-ban, \ntreb=ndu-se, totodat`, ceface, de fapt, firma de leasing pen-tru dob=nda pe care o percepe. „Cuce vine compania de leasing \nRom=nia? Cu faptul c` ia bani de labanc` mai ieftin [i mi-i d` mie? Suntnecesare solu]ii complete. Cred c`doar \n cazul uneia sau a dou` so-ciet`]i de leasing am v`zut oamenicapabili s` gestioneze perioade decriz`: s` [tie ce \nseamn` o restruc-turare, o gestiune a \ncas`rii cre-an]elor de la clien]i. Din p`cate,nu-[i pun \n mod real problema càr trebui s`-[i ajute clien]ii“, acontinuat el.

|n opinia sa, transportatoriiac]ioneaz`, pe de alt` parte ca un„sac de cartofi“, sunt iner]i [i nu sepot impune \ntr-o negociere cu fir-ma de leasing. „C`rù[ii ar trebui s`se organizeze \n cadrul asocia]iilorprofesionale \n func]ie de soci-et`]ile de leasing cu care au\ncheiate contracte [i apoi s` nego-cieze pachete comune. S` pun`problema: ori ne ajuta]i [i ne oferi]ituturor condi]ii egale s` dep`[imcriza, ori m=ine noi to]i v` d`m

ma[inile \napoi, cu riscul ca tot dem=ine s` d`m afar` oamenii. Oastfel de problem` s-ar transforma\ntr-una social` [i ar atrage aten]iatuturor. Este un exerci]iu de solida -ritate de breasl`. Dac` transporta-torii nu \[i iau soarta \n m=n`, nu \[icaut` liderii pe care s` \i urmeze [ir`m=n \n aceast` letargie \n care sezbat acum, nu vor trece peste acestan“, a argumentat senatorul IulianUrban, \n opinia c`ruia, la ora actu-al`, pia]a transportului rutier dinRom=nia urmeaz` un curs depr`bu[ire controlat`.

Falimentul falimentului

Blocajul financiar a crescutenorm. „Mul]i transportatori se lasàm`gi]i de promisiunile partenerilor,cu care colaboreaz ,̀ \n unele cazuri,de mul]i ani. Nu \[i dau seama c`, laun moment dat, pot s` dea faliment.Din punctul meu de vedere, bloca-jul financiar este \ntins la nivelul\ntregii pie]e a transporturilor“, amen]ionat Iulian Urban. Conform de-clara]iilor sale, pia]a falimentelor seva bloca total. „Se va ajunge inva -riabil ca planurile de redresare fi-nanciar` s` nu mai dea nici un

rezultat, pentru c` pe o pia]` \ncriz`, unde nu exist` lichidit`]i, nuai cum s` reorganizezi. Se vaajunge la o situa]ie \n care se vorscoate active la v=nzare [i nu vaavea cine s` le cumpere“.

Alegeri f`r` sf=r[it, implica]ii f`r` num`r

Pe de alt` parte, dac` 2009 s-a\ncadrat \n parametrii reali ai unul anelectoral, 2010 va fi marcat de fap-tul c` vor fi alegeri \n toate cele treipartide mari de pe scena rom= -neasc`. „Acestea vor da ni[te influ-en]e asupra economiei na]ionale, pecare noi nici nu ni le imagin`m, pen-tru c`, la ora actual`, \n fiecare din-tre aceste partide, sunt grupule]e.Grupul X din PSD su]ine grupul Ydin PNL [i grupul Z din PDL [i in-vers. Sunt \ncreng`turi. Dac` ieseX [ef la PSD, \n PNL o s` ias` Ypentru c` ei se \n]eleg bine etc“, aexplicat Iulian Urban, care consi der`c` 2010 este un an perfect pentrureforme radicale.

Meda BORCESCU

[email protected]

O biectivele generaleale acestui programvin s` \m bu n` t` -]easc` tranzi]ia dela [coal` la via]a ac-

tiv` a absolven]ilor, ajut` la dez-voltarea capacit`]ii \ntreprinderilorde a sprijini cre[terea nivelului decalificare a angaja]ilor, cre[te ni -velul de per fec]ionare, respectivspecia lizare al acestora [i le oferàccesul [i participarea la o for-mare profesional` continu`, ga -rant=nd astfel o bun` func -]ionalitate [i dezvoltare a \ntre-prinderii solicitante.

Aceast` schem` de ajutor destat se aplic` pe \ntreg teritoriulRom=niei, \n toate cele 8 regiunide dezvoltare. Pot cere ajutor definan]are \ ntreprinderile c e a c-tiveaz` \n toate sectoarele eco-nomice, cu excep]ia ajutoarelorcare favorizeaz` activit`]ile \ndomeniul prelucr`rii [i comercia -liz`rii produselor agricole, celelegate de exporturi sau con-di]ionate de utilizarea prefe ren]ial̀a produselor na]ionale fa]` deprodusele importate.

Se acoper` p=n` la 80%

Finan]area nerambursabilàcoper` par]ial costul total alproiectului de formare profesio -nal`. |n func]ie de tipul \ntre-prinderii care solicit` finan]area(micro\ntreprinderi, \ntreprinderimici, mijlocii [i mari), suma ne -rambursabil` acoperit` variaz`de la 60% (\ntreprinderi mari) -80% (\ntreprinderi mici). |n func -

]ie de tipul de formare furnizatangaja]ilor, suma nerambursabilàco per` 25% din totalul cos-turilor pro iectului pentru forma -re speci fic` [i 80% din totalulcosturilor pro iectului pentru for-mare general`.

Valoarea minim` a unei cereride finan]are reprezint` echivalen-tul \n lei a 10.000 euro, iar plafonulmaxim echivalentul \n lei a2.000.000 euro pentru 2 ani de zileconsecutivi (\ncep=nd de la acor-darea primului ajutor).

Cheltuielile eligibile

Finan]area nerambursabil` seofer` pe baza unui proiect scris,care este depus online. Un proiectde formare profesional̀ presupuneo descriere detaliat` a nevoii deformare a angaja]ilor [i a tipului deformare necesar.

Formarea profesional` poate fiasigurat` de un angajat al \ntre-prinderii beneficiare sau de firmesubcontractate ce ofer` servicii deformare profesional .̀ |n cazul sub-contract`rii, ajutorul financiar ne -rambursabil este de maxim 60%din totalul cheltuielilor eligibile.

|n cadrul unui proiect de for-mare profesional`, pot fi acoperiteurm`toarele costuri:

• costurile de personal ale for-matorilor; • salariile personalului im pli -cat \n managementul proiec-tului (manager de proiect, res -ponsabil financiar, respons-abil resurse umane); • salariile participan]ilor la for-

FO

ND

UR

I EU

RO

PEN

E

18 .................................................................................................................... februarie 2010

Ultimultrenpentru

{COAL~ pe banii UE

P=n` pe data de 31 martie 2010,statul rom=n ofer` finan]arenerambursabil` companiilor dinRom=nia pentru formare profesionalà propriilor angaja]i, prin Schema deajutor de stat din cadrul ProgramuluiOpera]ional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane (POS DRU) - „Banipentru formare profesional`“, princare se subven]ioneaz` costurile cuprogramele de formare profesional`(calificare/recalificare,specializare/perfec]ionare) pentruangaja]ii proprii ai \ntreprinderii.

februarie 2010 .................................................................................................................... 19

mare - pe durata particip`rii laformare;• costurile de deplasare ale for-matorilor [i angaja]ilor la for-mare, inclusiv pentru cazare;• alte cheltuieli curente, pre-cum cele pentru materiale directlegate de proiect;• amortizarea instrumentelor [iechipamentelor, \n m`sura \ncare acestea sunt utilizate exclu-siv pentru proiectul de formare;• servicii de \ndrumare [i con-siliere privind proiectul deformare;• costuri indirecte generale -costuri de administra]ie;• taxe de certificare a compe-ten]elor.

Defini]ii [i exemple

Formare general` \nseamn` for-mare cu un con]inut care nu esteaplicabil exclusiv sau preponderentpostului actual sau viitor al angaja -tului \n \ntreprindere, \ns` care ofer`calific`ri ce pot fi transferate \ntr-omare m`sur` c`tre alte \ntreprinderisau alte domenii de activitate. For-marea este considerat` „general`“

dac`, de exemplu, este organizat`\n comun de \ntreprinderi indepen-dente diferite sau dac ̀este disponi-bil` pentru angaja]i ai unor \ntre-prinderi diferite. Este recunoscut`,certificat` sau validat` de autorit`]isau organisme publice sau de alteorganisme sau institu]ii c`rora unstat membru sau Comunitatea le-aacordat competen]ele necesare.

De exemplu, formarea general`poate fi reprezentat` de formareapersonalului care ocup` pozi]iide middle management, ce pot fi

instrui]i \ n c adrul u nui p rogramde Master of Bussiness Adminis-tration/ Leadership/Project ma na -gement sau angaja]i ce pot fi in-strui]i \n mo dule consecutive deTime Management, Project Ma -nagement, V=nz`ri etc.

Formare specific` \nseamn`formare cu un con]inut aplicabildirect [i principal postului actual sauviitor al angajatului \n \ntreprindere[i care ofer` calific`ri ce nu pot fitransferate c`tre alte \n treprinderisau alte domenii de ac tivitate saucare pot fi transfe rate numai \ntr-om`sur` limitat`.

De exemplu, formarea speci fic`poate reprezenta instruirea per-sonalului pentru ob]inerea uneicalific`ri necesare doar companiei\n care lucreaz` sau formarea per-sonalului care ocup` pozi]ii speci-fice companiei. Angaja]ii careocup` astfel de pozi]ii pot fi in-strui]i \n cadrul unui program despecializare specific pozi]iei pecare lucreaz`, cum ar fi formareasalaria]ilor pentru a folosi o apli-ca]ie IT din cadrul companiei.

Diana BERCEANUwww.bepa.ro

Diana Berceanu, managingpartner [i expert fondurieuropene \n cadrul BEPAAdvisors, este o t=n`r`antreprenoare cuexperien]` \n realizarea [iimplementarea de proiectecu finan]arenerambursabil` pentrudezvoltarea resurselorumane. Pentru mai multeinforma]ii o pute]i contactala adresa de e-mail:[email protected]

TR

AN

SP

OR

TA

TO

R

20 .................................................................................................................... februarie 2010

Atunci c=nd experien]a se\mplete[te cuseriozitatea, po]i punebazele unei afaceri. Iardac` mai adaugi [i unstrop de noroc... calea \]ieste deschis`. Sebastian[i Andreea sunt motivulpentru care totul semi[c`. Ana-Mariareprezint` baza desus]inere iar MariusGavril este motorul.|mpreun` au pornit \n2007 o frumoas` afacerede transport.

SEB & ANDRETRANS

O afaceredefamilie

„F irma a fost \nfiin]at` \n

2007. Am luat decizia\mpreun` cu so]ia,dup` ce, timp de 5 ani,am lucrat ca [ofer pro-

fesionist pe segmentul de trans-porturi interna]ionale de m`rfurigenerale [i sub temperatur` con-

trolat`“, \[i aminte[te (z=mbind)Marius Gavril, administratorul Seb& Andre Trans din Sibiu. Primulcamion al firmei a fost un Iveco din2001 cump`rat cu banii jos. A ur-mat primul contract de transport\ncheiat cu o firm` important` dinGermania, la sugestia unui apropi-

at al ac]ionarului majoritar pe careMarius Gavril \l cunoscuse \n pe-rioada \n care era [ofer. „La c=tevaluni dup` ce \ncepusem colabo-rarea, \n decembrie 2007, am fostchemat de c`tre reprezentan]iiconducerii firmei [i am \ncheiat uncontract pentru efectuarea unor

21februarie 2010 ....................................................................................................................

transporturi tur-retur, la Bremen.Mi s-a comunicat c` , \n marti e2008, se va re\nnoi contractul detransport pe o perioad` de doi ani[i c` ar fi bin e s` achizi] ionezdou` camioane noi. Am cerut untimp de g=ndire [i am decis s` vin-dem camionul pe care \l luasem cubanii jos [i s` contract`m un lea -sing“. |n acea perioad`, condi]iilede finan]are erau favorabile, iarpia]a deschis`, motiv pentru careachizi]ia a dou` autocamioaneIveco Stralis EURO 5 cu semire-morci Schmitz a mers ca pe roate.Atunci au fost angaja]i [i primii[oferi, \n contextul \n care fiecarecamion executa c=te 4 curse deGermania pe lun`.

Se spune c`reu[e[ti dac` aipu]in noroc...

„{oferii angaja]i atunci sunt [ila ora actual` \n firm`. Pe pri muldintre ei l-am luat de pe drum,vorbind prin sta]ie. Este [i el dinSibiu. U n om extraordinar, penume Stoia Ciprian, cu care po]ipune bazele unei afaceri. Ulteri-or, am angajat [i al doilea [ofer[i am \nceput s` facem c=te ocurs` pe s`pt`m=n` c`tre Germa-nia cu fiecare ma[in`. Eu amcontinuat s` conduc p=n` \n mai2008, apoi am renun]at; am maimers doar \n cazuri speciale(concedii sau dac` unul dintre[oferi se \mboln`vea). Am \n -ceput s` studiez pia]a \n ideea dea m` extinde“.

Pentru c` avea experien]` \ndomeniul m`rfurilor perisabile,Marius Gavril a decis, \n iunie2008, s` achizi]ioneze un IvecoStralis Black cu semiremorc` fri -gorific` din Germania, noi. „Cred c`am fost primul din Rom=nia care aadus acest model. O ma[in` fru-moas`, cu un design care mi-apl`cut \ntotdeauna. Atunci c=nd am\nceput s` ne ocup`m de acte, nuaveam nici m`car o promisiuneferm` privind \ncheierea unui con-tract de transport - doar pove[ti dinpia]`. Nimic sigur. Am dat drumul\n august la treab` pe acest seg-ment [i am \nceput s` caut m`rfuride la diver[i clien]i. Se spune c`reu[e[ti dac` ai pu]in noroc. S`[ti]i c` este adev`rat. |n noiembrie,am primit un telefon de la o com-

panie olandez`, care se ar`ta in-teresat` de un contract de trans-port flori dac` ma[ina mea se\ncadra \n anumite dimensiuni.Trebuie s` precizez c`, atuncic=nd am cump`rat duba frigorific`,am ales-o pe cea mai lat` [i cu o\n`l]ime de 2,7 metri. Dubele nor-male au 2,45 m. Transportul de florise face ca un puzzle, cu ajutorulunor c`rucioare. |ntr-o dub` nor-mal`, intr` 38 de c`rucioare, iar\ntr-una doar pu]in mai lat` - 43, unlucru foarte interesant pentruclien]i. Atunci c=nd am f`cutachizi]ia, nu m-am g=ndit c` voiface t ransport d e f lori, d ar a m

ales duba cea mai lat` de la Kögel,iar acest lucru urma s` fie bene fic.Cei din Olanda m-au g`sit prin in-termediul unei persoane dinRom=nia care fusese delegat` s`recomande o persoan` serioas`care s` se ocupe de transport“.

Condi]iile fiind \ntrunite, MariusGavril s-a deplasat personal \nOlanda pentru prima curs` de flori.A vorbit cu acea ocazie cu parteaolandez`, care s-a ar`tat foarte\nc=ntat` de faptul c` era vorba des pre o ma[in` nou`, cu un va -gon nou. „Am colaborat din noiem-

brie 2008, p=n` \n iunie 2009. Eraucurse regulate Olanda - Rom=nia“.

Cu 3 camioane \n plin` criz`. {i totu[i...

„Am pornit contractul de flori,beneficiind de sus]inere din parteacelor de la City Garden dinRom=nia, pentru care era livrat`marfa \n ]ar`. De altfel, ei au pre-luat la un moment dat plata trans-portului. |n acest timp, celelaltedou` ma[ini f`ceau 8 curse pe lun`de Germania. Am mers pe ideea c`dac` \]i dore[ti mai mult, prime[ti

mai mult. |n aprilie 2009, am f`cutun bilan] cu so]ia. Am v`zut ce binene merge [i am luat hot`r=rea ([ila insisten]el e unor clien]i dinRom=nia care se ocupau cu proce-sarea c`rnii) s` cump`r`m \nc`dou` camioane echipate pentrutransportul sub temperatur` con-trolat`. Vreau s` v` spun c` atuncic=nd am sunat la firma de leasing,persoana care ne gestiona con-tractul de la prima ma[in` a f`cuto pauz` [i mi-a spus: „DomnulGavril, suntem \n an de criz`. Al]iidau camioanele \napoi [i dum-neavoastr`...“ Eu i-am spus c`vreau s` merg \nainte. Au fost deacord... Am ales de data aceastaScania, pentru c` Iveco finan]a (dincauza crizei) doar camioane dinparcul propriu din Rom=nia [i nudispuneau de dot`rile pe care levoiam. Am lucrat ca [ofer [i cunoscfoarte bine componentele ma[inii[i ce poate fiecare s` fac`. Vor -besc despre un retarder bun, care

„Avem contracte [i sunt unom fericit, datorit` familiei.Copiii no[tri, Sebastian [iAndreea, m-au stimulat \nmomentul \n care am deciss` m` las de TIR“.

scute[te din uzura pl`cu]elor [idiscurilor de fr=n`, de motoare unpic mai puternice, de un confort alcabinei, unde un conduc`tor autotrebuie s` se simt` \n largul lui. Amoptat pentru dou` ma[ini Scaniafull dotate, cu semiremorci Schmitz,chiar dac` sunt pu]in mai scumpe“,a ar`tat managerul firmei Seb &Andre Trans.

Pentru c`, la jum`tatea anuluitrecut, lucrurile \ncepuser` s` sc=r -]=ie pe segmentul de transportgeneral, ma[inile au fost dotatepentru transport sub temperatur`controlat`. De asemenea, dubeleau fost alese la dimensiuni ma -xime. „Mi-am spus c` olandezii \mivor cere mai multe ma[ini. A[a a[i fost. |n aprilie, le-am achizi]ionat,iar \n mai am primit telefon c` suntnecesare mai multe ma[ini pentrutransportul de flori. Tot acestproiect a mai durat o lun` [i ju -m`tate, dup` care s-a sistat, dincauza crizei economice. Am ajunsla \nceputul lunii iunie cu 3 auto-camioane frigorifice \n curte. St` -team [i m` uitam la ele [i mi-amspus: [utul \n fund pe care l-amprimit va fi un pas \nainte“.

Experien]a \[ispune cuv=ntul

„M-am apucat de f`cut oferte.M-am dus \n Germania la maimulte companii. Am avut un mareavantaj prin faptul c` vorbescfoarte bine limba englez`. Este unlucru mare \ntr-o afacere de acestgen s` [tii s` vorbe[ti o limb`strìn`. Am discutat cu diferitecompanii din Germania care ex-port` carne \n Rom=nia. Apoi, ampus bazele colabor`rii cu o firmèxtraordinar de serioas` din Mizil,Carmistin. Este o firm` pe care a[putea-o clasifica undeva la 5 stele.Dup` ce am \nceput colaborareacu Carmestin Mizil, au mai urmat

[i a ltele. P =n` la f inalul a nului2009, am transportat pentru diver[iprocesatori de carne din Rom=nia.De asemenea, am lucrat foartebine cu fabrica Pirelli Slatina, pen-tru care duceam materie prim`(care trebuie p`strat` sub tempe -ratur` controlat`) \n Germania.Ulterior, am mai \ncheiat un con-tract cu o firm` din Bucure[ti cuobiecte electronice [i electrocas-nice, pentru care facem transport\n Spania [i Germania. Ei ne ofer`

.................................................................................................................... februarie 2010

|n decembrie 2007, compania avea o cifr` de afaceri de 225.544 ron, iar la sf=r[itul

anului 2009, a atins suma de 2.871.829 ron.

„Ne-au preocupat\ntotdeauna rela]iile cu clien]ii. Am vrut s` ledemonstr`m c` putem fi o familie, c` nu facemdoar afaceri \mpreun`. Am vrut s` cunoasc` [i cefel de oameni suntem. Tot timpul mi-am dorit s` cunosc omul de lacap`tul firului de telefon cu care lucrez. De c=te oriexecut pentru cineva untransport sau dou`, \i fac propunerea s` ne\nt=lnim pentru a punebazele unei colabor`ri petermen lung“.

Ana Maria Gavril:

„Tot timpul l-am sus]inutpe so]ul meu, pentru cèste o persoan` care \[idore[te mult [i, \n acela[itimp, mi-a oferit mie [icopiilor no[tri tot ce arenevoie o familie.Eu am muncit foarte mult[i mi-a fost foarte greu,mai ales atunci c=nd ellucra ca [ofer de TIR: atrebuit s` m` ocup decre[terea copiilor [i,totodat`, mai [i lucram lao firm` din Sibiu pe postulde operator.Ideea de a cump`ra uncamion [i a deschide ofirm` a fost a so]ului meu[i am fost de acord cu eadatorit` faptului c` [tiamc` tot ce \[i propusesep=n` la acea or`\nf`ptuise. De aceea l-amsus]inut [i \l sus]in \ncontinuare. La \nceput, mi-a fost foarte greu cuactele contabile, mai alesc` eram nou` \n acestdomeniu [i trebuia s`calculez fiecare bon [ifiecare decont \n parte, daram \nv`]at foarte repedepentru c` el [tia foartebine ce \nseamn` fiecarecheltuial` pentru fiecare]ar` tranzitat` decamioanele noastre. Am avut o perioad` maidificil` \n anul 2009, \nmomentul \n care s-a sistattransportul de flori, darso]ul meu a [tiut, princuno[tin]ele pe care lede]ine \n domeniultransporturilor, s` ias` dinimpas. |n viitor, \mi dorescs` fim s`n`to[i cu to]ii [i copiii no[tri s`se bucure de tot ce leputem oferi, s` creasc`mari [i s` duc` maideparte ce-am \nceput eucu so]ul meu.“

22

TR

AN

SP

OR

TA

TO

R

23

exporturile, iar importurile le facempentru diferite firme din Rom=niapentru care am \ncheiat un contractcu o firm` din Germania (de la

Hanovra), care distribuie mezeluri\n ]ara noastr`. Am avut de c=[tigatpentru c` am cuno[tin]e solide \ndomeniu [i, atunci c=nd am achi -zi]ionat «termokingul» [i dubelefrigorifice, am ales s` le cump`r cuimprimant` pe baz` de h=rtie [i cudispozitive potrivite de ancorare am`rfii. Mi-am luat, de asemenea,avizele sanitare [i FRC la toatedubele. Am vrut s` fiu exact aco-lo unde trebuie s` fie un om ca s`reu[easc` \n afaceri, pentru c`po]i s` mergi o dat` la \nc`rcat cuo u[` legat` cu s=rm`, dar a douaoar`, nu mai e[ti chemat. Un con-tract nu po]i s` \l ob]ii cu dubeg`urite sau necorespunz`toaredin punct de vedere estetic“, estede p`rere Marius Gavril.

Doar \nceputul...

|n prezent, Seb & Andre Transcontinu` achizi]iile cu 3 camioanefrigorifice, pentru care au fost fina -li zate negocierile. „Urmeaz`, deasemenea, s` deschidem, \n aprilie,un service de camioane [i, pentrua avea un studiu complet, dorim s`ne profil`m pe mai multe tipuri decamioane. De asemenea, vomdes chide [i pagina de web, pentrucare s-a f`cut rezervarea dome -niului. Mecanicii vor fi trimi[i la spe-cializ`ri pe toate tipurile de

camioane pe care le de]inem, ca s`putem r`spunde cererilor de pepia]`. Sper c` o s` ias` o treab`bun`, pentru c` sunt [i un buncunosc`tor de mecanic`. Mergpe ideea c` o s` reu[esc“, a expli-cat Marius Gavril.

Iar acesta este doar \nceputul....Meda BORCESCU

[email protected]

februarie 2010 ....................................................................................................................

Marius Gavril recunoa[tec` mult din succesul firmeise datoreaz` so]iei: „M-asprijinit [i \n cre[tereacopiilor [i \n ceea ceprive[te contabilitatea [igestiunea documentelor \ncadrul firmei. Atunci c=nd eram plecat din ]ar`,ea se ocupa de rela]iile cuclien]ii. Este un om cucoloan` vertebral`, dedicat muncii“.

„Sunt c=teva persoanec`rora ar trebui s` lemul]umesc. M` refer lafirmele pentru care amlucrat, care mi-au datposibilitatea s` muncesc,s` c=[tig un ban, s` \nv`].Ar mai trebui s` lemul]umesc colaboratorilormei cu care lucrez [i \nziua de ast`zi. |n special domnilor EmilPop, Mihai Dumitrescu,Eugen Vasilioiu de la SCRehau Polymer SRL,domnului Ettien Pana de la SC Carmistin SRL,dlui Dan Luca de la SCLuca SRL, dlui Ovidiu Urdade la Intercan DistributionSRL, dlui Dan Pu[ca[,reprezentantul firmei Tonnies Fleisch \n Rom=nia.

24 .................................................................................................................... februarie 2010

La \nceputul acestuian, Opel a anun]at

lansarea nouluimodel Movano \n

prim`var`. Acestava dispune de o

gam` mare decaroserii, cu

trac]iunedisponibil` pe

puntea fa]`, dar [ispate, greutatea

brut` a gameicre[te p=n` la 4,5 t

iar \nc`rc`turamaxim` ajunge [i eala 2,5 t. Spa]iul utilde transport a fost

optimizat, precum [iergonomia [i

confortul cabinei.De asemenea,

Movano vine cumotoare noi,

economice [i carepromit costuri de

\ntre]inere sc`zute.

PR

EZEN

TA

RE

Noi standarde

OPELMOVANO

25februarie 2010 ....................................................................................................................

A doua genera]ie O -pel Movano cre[ te\n dimensiuni [iex tinde gama a -coperit`, ridic=nd

astfel [tacheta vehiculelor comer-ciale u[oare cu o nou` platform`de van. Introduce tehnologii inova-toare, un interior confortabil [iprac tic, consum de carburant redus[i costuri sc`zute de exploatare.Designul acestui van versatil \l iden-tific` drept un membru al noii ge -nera]ii de produse premiate Opel,care include Insignia [i Astra.

Multiple tipuride carosare

Noul Movano ofer` o palet`vast` de caroserii, aduc=nd unmodel croit special pentru aproapeorice profil utilitar necesarclien]ilor. Aceast` gam` includeautodube [i versiuni Combi, plat-form` cu cabin` standard saudubl`, patru lungimi diferite ale ve-hiculului [i trei \n`l]imi diferite aleplafonului. Platforma modular`,dezvoltat` \n parteneriat cu Re-nault, vine cu trac]iune ori pe fa]`,ori pe spate. Variantele cu trac]iunepe spate pot fi comandate cu ro]iduble spate. Opel lucreaz`, deasemenea, cu o gam` larg` despeciali[ti \n transform`ri pentru aoferi [i mai multe op]iuni prindealerii Opel Vehicule Comerciale.Grutatea brut` a gamei de ve-hicule a fost crescut` p=n` la 4,5t cu \nc`rc`tur` de p=n` la 2,5 t.

Confort[i ergonomie

Cabina noului Opel Movanoeste extrem de confortabil` [iofer` multe caracteristici de con-fort. Acestea includ un nivel bun devizibilitate, scaune cu multiplereglaje, care pot fi configurate \nvariate feluri, [i o pozi]ie a coloaneila condus optimizat` din punct devedere ergonomic, ce faciliteaz`relaxarea la drumuri lungi. Echipa-mentul standard cuprinz`tor estecompletat de op]iuni inovatoare,precum farurile care urmeazùnghiul curbei, o banchet` dubl`multifunc]ional` cu scaunul dincentru rabatabil, un suport de lap-top rabatabil [i o surs` multipl` decurent. Numeroase spa]ii de de-pozitare aflate la \ndem=n` com-pleteaz` felul practic \n care spa]iuleste folosit la Movano.

Spa]iul de marfòptimizat

Spa]iul pentru marf` alediferitelor variante de autodubòfer` o bun` \n`l]ime a plafonului[i o capacitate de depozitare re-marcabil`, c u d imensiunile \ n -c`rc`turii extinse p=n` la aproape4,4 m etri lungime [ i capacitatede \nc`rcare de mai mult de 17 mc(versiunea L4 cu spa]iu extins pen-tru marf`). Praguri joase de\nc`rcare cu trepte, culisare late -ral` [i u[i spate cu unghi larg dedeschidere u[ureaz` \nc`rcatul [idesc`rcatul unor volume mari,precum europale]ii.

Motoriz`ri„proaspete“

O genera]ie complet nou` demotoare diesel cu patru cilindricommon-rail, 2.300 cmc, CDTI,asigur` performan]` [i costuri re-duse de operare. Sunt disponibiletrei variante de putere, de 100 CP[i cuplu de 285 Nm, de 125 CP [i310 Nm [i 150 CP [i 350 Nm.Toate motoarele sunt preg`tites` \ndeplineasc` at=t normeleEURO 4, c=t [i EURO 5. Specifi-ca]iile EURO 5 vin cu filtru de par-ticule diesel. Toate motoarele autransmisie standard cu 6 trepte, iarcele de 125 [i 150 CP pot fi com-

binate cu o transmisie manual` au-tomatizat` Easytronic. Noul Mo -vano are cel mai mic consum decarburant [i cele mai mici emisii dinsegment (de la 7.1 l/100 km [i 189gCO2/km), conform produ c`torului,lucru care \l favorizeaz` din plin \n]`rile cu taxe \n func]ie de emisii.Autonomia unui Movano poateajunge p=n` la 1.400 km, \n func]iede model [i de tipul de motor. Cos-turile de \ntre]inere mici aleMovano sunt, de asemenea, rezul-tatul costurilor reduse de service[i mentenan]`, cu intervale maimari de inspec]ie.

Siguran]a vine\n standard

{asiul avansat al Opel Movanoeste armonizat pentru manevrareagil` [i suspensii confortabile at=tcu \nc`rc`tur`, c=t [i f`r`. Echipa-mentele sale de siguran]` activ` [ipasiv` sunt de ultim` genera]ie [iinclud fr=ne ABS cu distribu]ieelectronic` a f or]ei d e f r=nare(EBD) ca standard pe toate vari-antele modelului. ESP-ul este, deasemenea, standard pe toate mo -delele cu trac]iune spate, dar pen-tru versiunea cu trac]iune fa]èste op]ional.

Lansarea pe pia]` a nouluiOpel Movano debuteaz` \ncep=nddin prim`vara lui 2010 cu versiunilede mare volum pe pie]ele eu-ropene cheie. Opel pl`nuie[te in-troducerea de noi variante pe par-cursul anului 2010. Abia a[tept`ms`-l vedem cum se mi[c` pe viu [icare va fi feed-back-ul din pia]arom=neasc`.

Alexandru [email protected]

26

Amarok

PICK-UP

Volkswagenatac` segmentul

PR

EZEN

TA

RE

.................................................................................................................... februarie 2010

A marok va fi disponibilini]ial \ntr-o versiunecu patru u[i [i cabin`dubl`, o variant` cucabin` single urm=nd

a fi lansat` \n prima jum`tate a anu -lui 2011. Are o lungime de p=n` la5,25 metri [i este un pick-up cu undesign „ca la carte“. Ca roseria re-flect` foarte clar tr s̀` turile nouluiADN al m`rcii Volkswagen.

Puternic [i eficient

Volkswagen a optat pentrudou` motoriz`ri. Motorul 2.0 TDIbiturbo cu sistem de injec]ie com-mon-rail [i o putere de 163 CPeste prev`zut cu supraalimentare \ndou` etape, care genereaz` un cu-plu de 400 Nm la o tura]ie redus` de1.500 rpm. Un alt motor este TDI-ulcu patru cilindri [i o putere de 122CP, care va fi disponibil ca o a douavariant` de motorizare \ncep=ndcu mijlocul anului 2010. Acest mo-tor este prev`zut cu un tur bocom -presor cu geometrie varia bil` [idezvolt ̀un cuplu maxim de 340 Nm

disponibil de la 2.000 rpm. Ambelemotoare sunt prev`zute cu o trans-misie manual` cu [ase trepte.

Versiunea Amarok cu trac]iuneintegral` nepermanent` este e -chipat` c u m otorul T DI d e 1 22CP, ce consum` 7,6 l/100 km (e chi -valentul unui nivel de emisii de 199g/km). {i \n cazul motorului TDI de163 CP, consumul de carbu ranteste, de asemenea, unul sc`zut, de7,8 litri (emisii de 206 g/km), con-form produc`torului. Este pentruprima dat` c=nd un autovehicul cutrac]iune integral` cu un nivel alemisiilor mai mic de 200 g/km esteprezent \n aceast` clas`. Datorit`rezervorului de 80 de litri, modelulpick-up poate oferi o autonomiede aproximativ 1.000 de kilometri.Toate versiunile de pick-up Ama -rok sunt echipate cu un indicatorde comutare \n treapta potri vit` devitez`, menit s`-i ajute pe [oferi \na ob]ine un consum c=t mai redus.Pentru transferarea puterii sunt ofe -rite trei concepte diferite de trac]iune:integral` permanent`, integral` ne -permanent` [i pe pun tea spate.

|n variantade baz ,̀ modelul Ama -rok este prev`zut cu trac]iune spate.

Cele dou` versiuni cu trac]iuneintegral` se adapteaz` perfectoric`rui tip de teren. VersiuneaAma rok 4MOTION cu trac]iuneintegral` nepermanent` este des-tinat` traseelor ce implic` de-plas`ri \n ramp` [i \n pant`.Amarok 4MOTION cu trac]iuneintegral` permanent` ofer` unconfort optim \n timpul c`l`toriei,pe drumurile asfaltate. Totodat`,un diferen]ial spate autoblocanteste disponibil op]ional pentrutoate tipurile de trac]iune.

Prin lansarea acestui model, Volkswagen \[i face debutul \n cadrul segmentului deautomobile pick-up de dimensiuni medii.Amarok reprezint` cea de-a patra gam`de modele marca VolkswagenAutovehicule Comerciale, iar produc]iava fi asigurat` de uzina „Pacheco“ dinBuenos Aires, Argentina.

27

Echipare pentrutoate gusturile

Sunt disponibile trei nivele deechipare. Versiunea de baz ̀includecomponente pur mecanice, rezis-tente, cu sisteme manuale deac]ionare a geamurilor, blocare aportierelor [i reglare a oglinzilor.Bara de protec]ie fa]`, m=nereleportierelor [i carcasele oglinzilor nusunt vopsite, ceea ce le face idealepentru utilizarea \n condi]ii dificile.

Varianta Amarok Trendline a -tinge un nivel mai \nalt \n privin]aechip`rii. Pentru aceast` versiune,bara de protec]ie din fa]`, m=nereleportierelor [i carcasele oglinzilorsunt vopsite \n culoarea caroseriei.Macaralele geamurilor, mecanis-mele de blocare a portierelor [i re -glarea oglinzilor sunt toate ac -]ionate electric. |n plus, sistemul au-dio cu CD player, sistemul de con-

trol al climatiz`rii (Climatic), afi[ajulmultifunc]ional, tempomatul [iproiectoarele de cea]` sunt in-cluse \n dotarea standard.

Varianta exclusivist` AmarokHighline este echipat` cu sistemecare asigur` un nivel optim deconfort. Fa]` de echiparea Trend-line, varianta Highline este actua -lizat` prin inser]ii cromate la car-casele oglinzilor, elemente deco-rative [i pasaje proeminente alearipilor, care creeaz` suficientspa]iu pentru jantele din aluminiude 17“. |n plus, cel mai \nalt nivelde echipare este individualizatprin culoarea contrastant` apanoului de instrumente [i, \nfunc]ie de configura]ia automobilu-lui, prin sistemul automat de con-trol al climatiz`rii (Climatronic),prin elementele din piele, sistemulaudio performant [i husele pentruscaune din material textil elegant.

Legat de partea de exterior,Amarok este prev`zut cu cel maimare spa]iu de \nc`rcare din clasasa. Platforma are \n`l]imea de 525mm [i spa]iu de \nc`rcare de 2,52mp (1.555 mm lungime, 1.620 mml`]ime). Datorit` celor 1.222 mml`]ime a zonei dintre pasajelero]ilor, Amarok devine primul au-tomobil pick-up din clasa mediecare poate fi \nc`rcat cu un eu-ropalet dispus pe l`]ime, pentru aeconomisi spa]iu. Sarcina util` aacestui model poate ajunge p=n`la 1,15 t. Cele patru inele de anco-rare aflate \n col]urile platformeivehiculului contribuie la prote-

jarea \nc`rc`turii \n timpul de-plas`rii. Op]ional, se poate achi -zi]iona un c=rlig, ce poate face fa]ùnei remorci cu greutatea de p=n`la 2,8 t.

Noi standarde de siguran]`

Amarok dispune de tetierereglabile pe \n`l]ime [ i centuri desiguran]` pentru toate cele cincilocuri. Centurile pentru locurile dinfa]` sunt prev`zute cu dispozitivede pretensionare [i sunt conectatela un sistem de avertizare vizual` [isonor` cu privire la fixarea acesto-ra. Airbagurile laterale de tip cortin ,̀care asigur` protec]ia zonei capu-lui sunt, de asemenea, disponibilepentru [ofer [i pentru pasagerul dinfa]`. Sistemele ABS [i ASR sunt in-cluse \n dotarea stand ard a modelu-lui Amarok, la fel cum este [i cazuldiferen]ialului a utoblocant e lec-tronic (EDL). O alt` func]ie standardcare poate fi activat` prin simplaap`sare a unui buton este Off-Road ABS, care scurteaz` semni-ficativ distan]a de fr=nare. Dac` sis-temul op]ional ESP este instalat, laactivarea func]iei Offroad-ABS,c=nd viteza automobilului sesitueaz` sub 30 km/h, va fi activat[i s istemul d e a sistare l a c obo -r=rea \n pant`, Hill Descent Assist.Acesta men]ine constant` viteza dedeplasare prin interven]ii selectiveale sistemului de fr=nare, asi gu -r=nd o cobor=re \n pant` sigur` [i controlat`.

Pentru prima dat` \n aceast`clas` de automobile, \n timpul de-plas`rii cu viteze sub 30 km/h,[oferul poate seta \n mod indivi -dual viteza de rulare pentru con-di]iile respective de cobor=re prinfr=nare [i accelerare. Toate auto-mobilele echipate cu ESP bene-ficiaz`, totodat`, de sistemul HillHold Assist, care imobilizeazàutovehiculul la pornirea \n ramp`,p=n` c=nd [oferul apas` pedalade accelera]ie.

Tot ceea ce se spune despreAmarok ne face s` ni-l dorim. A[ -tept`m s` vedem cum se com-port` acest model pe str`zi [i, maiales, cum va fi primit de c`tre pia]`,o pia]` nou` pentru Volkswagen.


februarie 2010 ....................................................................................................................

C`rù[ul Amarok

� Spa]iu \nc`rcare: 2,52mp;� |n`l]ime platform`: 525mm;� Sarcina util`: 1,15 t;� Poate \nc`rca uneuropalet dispus pe l`]ime;� Poate tracta o remorc`de p=n` la 2,8 t.

LO

GIS

TIC

~

28 .................................................................................................................... februarie 2010

{ase noi angaja]i Gebrüder Weiss[i-au \nceput activitatea, pe 12 oc-tombrie, \ n n oile b irouri d in S kopje.„Am g`sit angaja]i foarte motiva]i ceprovin din acest sector [i care se voradapta f`r` pro bleme normelor impusede grupul Gebrüder Weiss“, a afirmat, \nacest context, Marleta Grigorova, Direc-tor National Bulgaria.

Spa]iosul sediu este situat \n Ilinden,o suburbie a capitalei Skopje, \n parteanordic` a Macedoniei, chiar \n centruleconomic [i politic al acestei ]`ri.

„Acest pas ne deschide calea spreservicii de o calitate [i eficien]` supe-rioar` ce le putem oferi clien]ilor dinMacedonia. Mai mult, pozi]ia de opera-tor independent ne permite s` stabilimserviciile Gebrüder Weiss mult mai u[or

pe pia]`“, a declarat Thomas Moser,Manager Regional pe Europa de Sud. |njur de 70 de parteneri [i clien]i aus`rb`torit deschiderea pe 10 noiembrie,\mpreun` cu Managerul pe ]ar` Saso Di-moski [i echipa sa.

Gebrüder Weiss Macedonia esteparte a organiza]iei din Sofia. Sub con-ducerea lui Saso Dimoski, o echip`ini]ial` de 5 membri \[i vor asuma acti -vit`]ile. Din prima zi, Gebrüder WeissMacedonia [i-a oferit serviciile unorclien]i cunoscu]i precum HP, Daikin,Grundfoss sau Bosch.

|n plus, la o lun` dup` \nceperea ope -ra ]iunilor, patru plec`ri pe s`pt`m=n`sunt oferite dinspre Sofia [i dou ̀din Viena.


\ncepe afacerile \n Macedonia

GEBRÜDERWEISS

GebrüderWeiss \[i\ncepeactivitatea cu un nouterminal [i sediu de birouri \n Skopje,m`rind astfelgama deoportunit`]ipe carecompania leofer` la nivelinterna]ional.

LO

GIS

TIC

~

30 .................................................................................................................... februarie 2010

G rupul Wim Bosman,companie olandez`,activeaz` \n Rom=niadin 1992. „|n 2005,dup` mai mul]i ani de

dezvoltare, Wim Bosman a con-struit depozitul modern dinPloie[ti, una dintre primele fa-cilit`]i logistice din zon`“, a ar`tatThomas Bijl, Director OperationsWim Bosman Romania.

„Suprafa]a total` a terenului pecare \l de]ine compania \n ParculIndustrial Ploie[ti este de 85.000mp, iar pentru moment utiliz`m nu-mai partea din fa]`, cl`direa av=ndo suprafa]` de 10.000 mp [i avemoportunitatea de a ne dezvolta \ncontinuare, p=n` la 50.000 mpspa]ii de depozitare. Din 2007,de]inem u n a mplasament [ i l aArad, utilizat \n principal pentrucross-docking. Unul dintre obiec-tivele pentru 2010 este s` ne ex-tindem activitatea, pentru a in-clude opera]iuni logistice, solu]ii3PL etc“, a completat ThomasBijl. |n opinia sa, partea de Vest a]`rii cunoa[te un adev`rat „boom“\n ultimii ani - chiar [i pe timp decriz`. „2009 nu a fost un an u[or,dar, \n ultimul trimestru, am pututobserva o cre[tere a volumelor, nunumai la nivelul depozitului, ci [i lanivelul expedi]iilor interne [i inter-na]ionale. Astfel, p=n` la urm`, nua fost un an at=t de r`u pentru noi“,a mai spus reprezentantul WimBosman Romania.

Selgros, un proiect special

Compania a re c lien]i p entrucare dezvolt` solu]ii logistice at=tpentru m`rfuri periculoase, pentruindustria petrolului [i gazelor, c=t

[i pentru m`rfuri de larg consum.|n plus, anul trecut a demarat co-laborarea cu Selgros, pentru careWim Bosman a pus la punct osolu]ie centralizat` „vendor-hub“,prelu=nd marfa de la furnizori prinintermediul depozitului de laPloie[ti pentru ca, ulterior, s` o dis-tribuie c`tre cele 18 magazine din]ar`. „Furnizorii contracta]i de Sel-gros \n acest sistem livreaz`m`rfurile centralizat la depozitulnostru de la Ploie[ti, \n loc s`livreze la fiecare magazin \n parte.Facem separarea pale]ilor pe ma -gazin, iar apoi \nc`rc`m [i expe-diem camioane complete la ma -gazinele Selgros. Avem flota noas-tr` de camioane, dar lucr`m, deasemenea, zilnic, cu parteneri se-lec]iona]i. Avem, \n medie, apro -ximativ 30 de camioane pe zi pedrum \n Rom=nia“, a afirmatThomas Bijl. Concret, camioaneledescarc` la magazine, pentru caapoi s` \ncarce de la furnizori pedrumul de \ntoarcere. „Furnizoriiau \n]eles c` este mai profitabil s`prelu`m noi marfa de la ei, pe dru-mul de \ntoarcere, dec=t s` o ex-pedieze singuri c`tre depozitulnostru, uneori chiar cu camioanelelor proprii. De exemplu, dac` ex-pediem un camion complet laOradea, la \ntoarcere este mult maisimplu s` prelu`m \nc`rc`turapentru un camion complet de la unfurnizor pentru a o aduce la depo -zitul din Ploie[ti. De altfel, furnizoriine cunosc deja serviciile pe carele oferim pentru platforma Selgros[i sunt interesa]i s` colaboreze cunoi [i pentru al]i retaileri, precum[i \n privin]a altor servicii, cum arfi expedi]iile maritime, formalit`]ilevamale sau solu]iile de depo -zitare“, a ar`tat Thomas Bijl.

Business pe

Pentru Wim Bosman,Rom=nia reprezint`o investi]ie pe termen lung. Un pariu pus pe dezvoltare, chiar [i atunci c=ndpia]a nu este unatocmai favorabil`.

Thomas Bijl

31februarie 2010 ....................................................................................................................

Abordare direct`,r`spunsuri rapide

|n prezent, Wim Bosman Ro-mania lucreaz` cu circa 100 defurnizori \n sistemul Selgros, dar \n2010 are \n plan atragerea maimultor afaceri din partea unor noiparteneri. „Vom trece \n acestcontext la abordarea lor direct`, cumai multe informa]ii, pentru a le ex-plica ce anume putem face \n pluspentru ei. De exemplu, avem unfurnizor care expediaz` containerecu electronice din China prin Con-stan]a. Noi dispunem de multèxperien]` \n domeniu, cunoa[temopera]iunile din Constan]a [iaranj`m transporturile pe [osea dinConstan]a p=n` la depozitul nos-tru. Acolo se realizeaz` for-malit`]ile vamale (avem departa-ment de comisionariat vamal),m`rfurile sunt desc`rcate din con-tainere, paletizate [i etichetate \nconformitate cu cerin]ele clientu-lui pentru fiecare magazin \n parte,expedierile f`c=ndu-se aproapeconstant. Pe scurt, containerulajunge ast`zi, m`rfurile suntv`muite [i desc`rcate \n aceea[i zi[i e xpediate \ n z iua u rm`toarec`tre destina]ia final`“, a precizatThomas Bijl, adùg=nd c`, la nivelulanului 2009, compania a consem-nat o u[oar` majorare a intr`rilorprin Portul Constan]a.

Accent pe oameni[i soft

|n opinia sa, cele dou` puncteforte ale companiei sunt factoruluman [i echipamentele IT. „WimBosman se focalizeaz` pe acestedou` domenii foarte importante.Avem angaja]i foarte motiva]i, carecaut ̀\n permanen] ̀noi oportunit`]i;de exemplu, \ncuraj`m angaja]ii din

depozit sau [oferii s` se g=ndeascèi \n[i[i la solu]ii de \mbun`t`]ire aactivit`]ii. Primim feedback de lapropriii oameni [i din partea clien]ilor[i, dac` este nevoie, facem modi -fic`ri \n procesele noastre sau \n sis-temul IT pentru un plus de eficien]`[i pentru cre[terea calit`]ii. Manage-mentul sprijin ̀angaja]ii [i se asi gur`c` lucreaz` la maximum de capa -citate. Din punctul de vedere alsolu]iilor IT, folosim acela[i sistem\n toate loca]iile unde activeaz`Wim Bosman \n Europa. Este vorbaat=t de sistemul de management altransporturilor, c=t [i de cel demanagement al depozitelor. Chiardac`, adesea, clien]ii par similari,fiecare necesit` o abordare diferit`[i un proces opera]ional diferit [i, u -neori, trebuie s ̀proiectezi solu]ii in-teligente pentru a face fa]` nece-sit`]ilor lor. Clientul este pe primulplan, pentru c` dac` solu]ia estepotrivit`, cre[tem al`turi de el. Iartoate acestea necesit` solu]ii ITfoarte bine puse la punct“, a expli-cat reprezentantul Wim Bosman.

Volumele operate de WimBosman s-au majorat \n ultima pe-rioad`, fiind \n prezent cu 20-25%mai mari dec=t \n intervalul similarde timp al anului trecut „Afacerile cuFran]a [i cu Belgia sunt, de aseme-nea, \n cre[tere, at=t \n ceea ceprive[te camioanele complete, c=t[i pe segmentul de grupaje. Avemo curs` de linie zilnic` spre Olanda[i cel pu]in o dat` sau de dou` oripe s`pt`m=n ̀c`tre Fran]a [i Belgia,unde, dac ̀volumele vor continua s`creasc`, vom ajunge la o curs` pezi c`tre sf=r[itul acestui an. Iar dac`volumele cresc, vom putea s` ofe -rim solu]ii mai rapide la pre]urimai competitive“, a concluzionatThomas Bijl.


Wim Bosman \n Rom=nia

termen lungWim Bosman Romania esteo versiune la scar` redus` agrupului, oferind toateserviciile pe care le ofer`grupul: expedi]ii maritime,aeriene, distribu]ie intern`[i interna]ional`,depozitare, servicii cuvaloare adùgat`. Dinpunctul de vedere alveniturilor, Wim BosmanRomania se situeaz` la 2%din veniturile totale alegrupului. „Pia]arom=neasc` se dezvolt`rapid, iar \n perioadaurm`toare va atrageinvesti]ii strìnesemnificative. Wim Bosmanse a[teapt` ca multecompanii multina]ionale sìntre pe aceast` pia]` [i s`caute servicii logistice lastandarde Vestice. Acestaeste unul dintre motivelepentru care conducereagrupului a trimis mai multepersoane din Olanda pentrua fi aici, la fa]a locului, \npermanen]`, [i a sprijiniimplementarea unorstandarde \nalte de calitatela nivelul tuturor serviciilorpe care le oferim“, aafirmat Thomas Bijl.

STU

DIU

DE C

AZ

32 .................................................................................................................... februarie 2010

„D in punctul devedere al para-metrilor logistici,Yves Rocher nureprezint` un sis-

tem foarte complicat, deoarecevorbim de c=teva sute de repere,care nu implic` o mare complexi-tate. Este, \ns`, vorba despre unserviciu de la B la C (de la furnizorla consumatorul final), care secaracterizeaz` prin faptul c` estevorba despre o cantitate uria[` decomenzi foarte mici“, ne-a explicatSylvain Cotin, General ManagerFM Romania & Hungary.

Multe comenzi,pu]ine repere

Av=nd \n vedere num`rul co -menzilor, care ajunge la c=teva miipe lun`, opera]iunile din categoriaB to C trebuie s` fie \ntotdeaunasus]inute de un sistem informaticfoarte bine pus la punct. „Prime[ti

un pachet de comenzi, care trebuieintegrate de sistem. Dar, ]in=ndcont de dimensiunile sale foartemari, trebuie s` se reproiectezesistemul de comenzi, linia \n sine,capacitatea sistemului pentru aputea integra cantit`]i uria[e decomenzi [ i s ` c ombine t oatebazele de date necesare: de clien]i,de produse etc. Sistemul trebuies` lanseze toate aceste ac]iuni [ireflexiile lor \n depozit, pentru aface preg`tirile [i a lansa procese-le“, a ar`tat Sylvain Cotin, pre-ciz=nd c` sistemul informatic uti-lizat de FM Logistic este unuldezvoltat pe plan intern, companiabeneficiind de un departament ITfoarte bine pus la punct (\n Fran]a[i Polonia), care include circa 200de speciali[ti.

„|n acest context, a fost posi-bil` dimensionarea sistemelor \nfunc]ie d e a ctivitatea s pecific`.Suntem foarte reactivi [i, deasemenea, foarte flexibili. Ne

putem adapta foarte repede, pen-tru c` suntem proprietarii sis-temelor IT respective [i le putemajusta dup` necesit`]i“, a comple-tat oficialul FM Logistic.

Control prin greutate

|n cazul sistemelor de tipulcelor utilizate \n cadrul serviciilorpentru Yves Rocher, folosirea descanere n u m ai e ste e sen]ial`.„Scanerele nu ofer` neap`rat pro-ductivitate, ci calitate. Dac` ai o ac-tivitate cu mii de referin]e, atuncieste bine s` lucrezi cu scanere.Dar a[a cum am spus, Yves Rochernu e complex din punct de vederelogistic, ci are doar sute dereferin]e. Una dintre solu]ii ar fi s`ai mai mul]i pickeri, pentru c` evorba de cantit`]i mici [i de multecomenzi. Dar am decis c` exist` omodalitate mai bun` s` facem

FM Logistic[i Yves Rocher

B to C FM Logistic a preluatactivitatea logistic` aYves Rocher \n Rom=nia.Sistemul dezvoltat \nacest sens este unul celpu]in interesant pentruc` nu presupune unserviciu clasic „businessto business“, ci unul„business to customer“,sau, mai simplu, B to C.

33februarie 2010 ....................................................................................................................

asta: un proces de picking cu raf-turi dinamice. Plas`m \ntr-o anu-mit` zon` referin]ele care au ceamai mare rota]ie, iar pe rafturisunt a[ezate produsele cu omi[care de rota]ie mai mic`. C=ndprimim comenzile, vedem ce sepoate prelua dintr-o parte [i ce dinalt` parte, iar produsele se\nt=lnesc \ntr-un anumit punct.Practic, doar coletele se mi[c`, peconveyoare, de unde le preiauoperatorii \n puncte fixe. |n con-cluzie, este vorba despre maipu]in` mi[care, mai pu]ine echipa-mente [i un proces de picking mairapid“, a mai ar`tat Sylvain Cotin.

Verificarea coletelor se faceprin c=ntarirea acestora, fiind vor-ba despre produse care nu \[imodific` greutatea. „Pentru YvesRocher, avem comenzi foarte mici,care implic` pu]ine produse. Ast-fel, am implementat controlulgreut`]ii: scan`m num`rul comen-zii, punem pachetul pe c=ntar [iconfirm`m c` greutatea este ceacorect`. Astfel, se realizeaz` uncontrol dublu al procesului“, a ex-plicat oficialul FM.

Consumatorulfinal, mult mai exigent

|n cazul opera]iunilor care im-plic` beneficiarul final, punerea \npractic` \n mod corect a comen-zilor devine esen]ial`. „Nu ne per-mitem s` facem gre[eli, pentru còamenii care doresc s` primeasc`produsul acas` nu vor s` se com-plice cu probleme, reclama]ii, re-tururi etc. Atunci c=nd este vorbadespre opera]iuni B to B, o singur`comand` implic` mii de produse [i,dac` lipse[te unul, ai 99,98% dincomand` \ndeplinit`. Dar dac`livrezi clientului final o cutie cu 4-5 produse mici [i lipse[te unul,gradul de satisfac]ie scade drastic.Deci, vrem s` avem un procescare s` men]in` acest tip de gre[elila un nivel c=t se poate de redus.Mai ales c` este vorba desprepersoane particulare, care nu auacelea[i a[tept`ri sau reac]ii ca\ntr-o companie“, a concluzionatSylvain Cotin, preciz=nd c`, pentrulivrarea coletelor, FM Logistic co-laboreaz` cu Po[ta Rom=n`.


Cine este YvesRocher

� Marca num`rul 1 \nFran]a \n domeniul \ngrijiriitenului, parfumeriefeminin`, men]inereasuple]ei [i \ngrijireacorpului (potrivitWorldpanel Beauty - 2006,dup` cifra de afaceri)� Prima re]ea de Institutede \nfrumuse]are dinFran]a� Locul 3 \n Fran]a pentrudezvoltarea durabil` � A 5-a \ntreprinderepreferat` a viitorilorabsolven]i \n Fran]a� 700 de produse, dintoate familiile cosmetice:\ngrijirea tenului,parfumuri, machiaj,\ngrijirea corpului [iestetic` � O prezen]` activ` pe 5continente [i \n 80 de ]`ri � Peste 30 de milioane decliente care ader` lavalorile m`rcii� 300 de milioane deproduse fabricate \n fiecarean \n laboratoarele proprii � 1.600 de magazine YvesRocher, care ofer` zilnicsfaturi [i servicii de calitate � 26 de milioane de coletedistribuite anual la nivelmondial � Ghidul Frumuse]ii tradus\n 22 de limbi, inclusiv \nlimbajul Braille � Aproape 15.000 desalaria]i [i peste 220.000de locuri de muncìndirect.

FM Logistic pe scurt

Compania FM Logistic,specializat` pe segmentulserviciilor de logistic`pentru bunuri de largconsum, este prezent` pepia]a rom=neasc` din2004. |n prezent, are ocifr` de afaceri de 18milioane de euro [iaproape 600 de angaja]i.55% din volumul deactivitate reprezint`depozitare, 40% transport[i 5% servicii cu valoareadùgat`. FM dispune deplatforme logistice \njude]ul Timi[ (clien]i:Nestle, P&G) [i \n Bucure[ti(clien]i: Cora, SanofiAventis, L’Oreal, YvesRocher). |n 2009, a fostdemarat` construc]ia uneinoi platforme FM Logistic\n Petre[ti (D=mbovi]a),care, la finalizare, va avea110.000 mp.

LO

GIS

TIC

~

34 .................................................................................................................... februarie 2010

P ia]a spa]iilor logistices-a aliniat [i ea la situa -]ia economic` general`[i a intrat \n „hiber -nare“ \n 2009. Din cei

130.000 mp anun]a]i pentru livrare,doar 40.000 mp au fost \n final con-s trui]i, aceast` suprafa]` reprezen -t=nd aproximativ 10% din totalulspa]iilor logistice livrate \n 2008.

Vestul \n sc`dere

Zona de Vest a Bucure[tiului,\n care s-au concentrat majori-tatea parcurilor industriale mo -derne, proiecte precum BucharestIndustrial Park, ProLogis sauOly m pian Logistics se afl` pe listacelor ce au renun]at la construc]iaspeculativ`. Ei sunt acum determi-na]i de condi]iile de finan]are aleb`ncilor sau de investitori s`pre\nchirieze un minim de 30% dinsuprafa]a total` a unei faze de con-struc]ie pentru a demara proiectul,motivul fiind unul lesne de \n]eles.Dac` la sf=r[itul lui 2008 rata deneocupare era de aproximativ 4%,la finele lui 2009, unele parcuri in-dustriale aveau chiar [i 25% dinsuprafa]` disponibil`.

Astfel, \n 2009, nu se observadoar un num`r redus al tran-

zac]iilor \nregistrate comparativ cu2008, ci [i tendin]a companiilor dea-[i reduce spa]iul necesar des -f`[ur`rii activit`]ii. |n septembrie2009, Pepsi \[i mut` \ntreg sis-temul opera]ional \n Dra gomire[tiVale, \n zona autostr`zii A1. Unuldin centrele lor de distribu]ie aflat\n zona de Sud a Bucure[tiului [icu o suprafa]` de 11.000 mp nu r` -m=ne, \ns`, liber pentru mult timp.La \nceputul lui 2010, dreptul deproprietate asupra acestuia estetransferat c`tre retailerul germanLidl contra sumei de 3,2 milioaneeuro. Vestea achizi]iei vine parc`s` \nt`reasc` ideea c` Sudul a de-venit din ce \n ce mai atr`g`torpentru toate categoriile de in-vestitori.

Excep]iade la regul`

Anul 2010 vine [i cu o promi-siune sigur` din partea dezvolta-torului cu cea mai \ndelungat`experien]` pe pia]` - Cefin RealEstate. C ompania v a l ivra l a \ n -ceputul lunii iunie faza a t reia aparcului A1 Business Park. Noilespa]ii de depozitare au suprafe]emedii [i mici, reprezent=nd \n to-tal 13.000 mp.

noul punct de interes \n

DEPOZITARE

SUDUL BUCURE{TIULUI,

|n urma unei analizeasupra spa]iilorlogistice din jurulCapitalei, efectuat`cu ajutorulcompaniei deconsultan]` [iservicii imobiliareGVA ASCOProperties, amreu[it s` identific`mc`tre ce zon` \[i\ndreapt` acumlogisticienii aten]ia.

35februarie 2010 ....................................................................................................................

Migra]ia c`treSudul cald

Pre]ul ridicat al terenurilor dinzona de Vest a \mpins investitoriic`tre celelalte puncte cardinale aleCapitalei. „Odat` creat` infrastruc-tura necesar` transportului m`r -furilor, dezvoltatorii au putut lua \ncalcul varianta construirii de spa]iilogistice moderne [i \n zona sudic`a Bucure[tiului, iar clien]ii nu au\nt=rziat s` apar`“, spun cei de laGVA ASCO Properties. Momentan,acest segment de pia]` d` semnec` va fi [i mai activ \n anul carevine. Companii precum cele de dis-tribu]ie a bunurilor de larg consumse orienteaz` c`tre zona de Sud,iar dezvoltatorii se preg`tesc s ̀r`s-pund` nevoilor acestora. Mille niumLogistic Park [i Industrial Park -Sabaru anun]` livrarea a 12.500, res pectiv 4.000 mp \n cursul anu-

lui 2010. Neoficial, se pare c` a -ceste spa]ii au fost contractate petermen lung sau sunt \n stadiul ne-gocierilor avansate. Din do rin]a dea reduce costurile, companiile iau\n calcul [i vechile platforme indus-triale c a v ariant` p rovizorie d eaco modare a activit`]ii, platformeprecum Parcul Industrial Progre-sul, \nchiriat \n propor]ie de 80-85%, Fortuna Center sau Electro-magne tica Business Park. Astfel,se al`tur` companiilor precumHen kel, Kandia sau Petrom, careactiveaz` \n zon` \nc` de acum 4-5 ani.

Cele mai importanteachizi]ii \n 2009

Tranzac]iile de v=nzare cum -p`rare de pe pia]a imobiliar` aufost foarte rare anul care a trecut.

Cu toate acestea, Sudul Bucu -re[tiului s-a aflat \n continuare \naten]ia investitorilor. |n mai 2009,surse din mediul de afaceri anun -]au semnarea unui contract princare Minded Realty Services SRL,al c`rei administrator este Alexan-dre Hergan, prelua 100 hectare deteren precum [i halele de pro-duc]ie din cadrul fostei Danubianacontra sumei de 30 milioane euro.Hergan, care controleaz` de ase -menea [i compania Avrig 35, [i-adovedit de-a lungul timpului abi -lit`]ile sale de dezvoltator imobil-iar, el reu[ind s` dezvolte [i s`v=nd` cu succes proiecte precumIris Shopping Centre sau Charlesde Gaulle Plaza. }in=nd cont despecificul zonei, fosta platform`Danubiana se va transforma celmai probabil \ntr-un parc logisticmodern. |n aceea[i perioad`, areloc achizi]ia unui alt lot de teren \nsuprafa]` de 68.000 mp, situat tot\n zona industrial` a comuneiPope[ti-Leordeni. „Cump`r`torul,produc`tor [i comerciant de pro-duse metalurgice neferoase, ag=ndit pentru lotul \n cauz` con-struirea unui centru regional deproduc]ie [ i distribu]ie, u n con-cept ultramodern, a c`rui func -]ionalitate este redat` [i de po -zi]ia sa“, anun]` reprezentan]iiGVA ASCO Properties.

Prognozele de viitor sunt cuat=t mai \mbucur`toare cu c=tterenurile proasp`t achizi]ionatenu vor r`m=ne neconstruite preamult timp. O „roat`“ economic` sepune \n mi[care, cre=nd noi locuride munc`, fonduri pentru bugetulstatului [i aduc=nd noi speran]e deredresare a situa]iei. Exemplul,sper`m, le va fi urmat [i de al]ii.


Suprafe]e tranzac]ionate – Zona de Vest a Bucure[tiului – 2009

* conform datelor f`cute publice

Compania Suprafa]a Loca]ia spa]iului Tip tranzac]ieORBIT 6.600 mp Bucharest West expansiuneGeodis Calberson 8.400 mp ProLogis Park

Bucharest A1 expansiuneLagermax 2.230 mp Equest Logistic

Centre new entryDomo 8.960 mp Equest Logistic

Centre reducereStihl 400 mp Monsena reducere

Sursa: GVA ASCO Properties

CO

NCU

RS

36 .................................................................................................................... februarie 2010

Concursul de cuno[tin]e generale \n domeniul logisticii lansat de ZIUACARGO [i compania de consultan]` [itraining \n logistic` Supply ChainManagement Center continu` cuetapa a treia. |n fiecare lun`,public`m 3 \ntreb`ri tip gril`, pentruca, \n luna urm`toare, s` d`mpublicit`]ii variantele corecte der`spuns. C=[tig`torul este stabilitprin tragere la sor]i dintrepersoanele care r`spund corect.

Mirela Penciu, Alina Furtun`[i Sorin Stoler suntc=[tig`torii celei de-a douaetape a concursului delogistic`, pentru c` au fostsingurii care au reu[it s`r`spund` corect la cele trei\ntreb`ri. De aceea, amdecis ca, \n aceast` lun`, s`-[i \mpart` laurii!

C=[tig`toriilunii ianuarie

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (III)

|ntreb`rile din IANUARIE (etapa 2) [i r`spunsurile corecte

1. Modelul celor 8 R define[te obiectivelelogisticii. Identifica]i unele dintre acesteobiective dintre celeenumerate mai jos:

a. Right Material (materiale corecte) - CORECT

b. Right Quality (cu calitatecorespunz`toare) - CORECT

c. Right Quantity (\n cantitate corect`) -CORECT

d. Right Manager (cu conducerea corect`)

2. „Dock-to-stock“ se refer` la:

a. Un proces de livrare a materialelor \n sistem just-in-time, direct \n produc]ie, f`r` inspec]ie - CORECT

b. Faptul c` materialul livrat trebuie inspectat \nainte de a fi trimis \n spa]iul de depozitare

c. Faptul c` materialul livrat este trimis \n depozit [i nu \n spa]iile de produc]ie

d. Procesul normal pe care \lparcurge materialul procurat

3. SCORE card-urile utilizeaz` seturi de indicatori:

a. Cu privire la furnizorib. Interni - CORECTc. Cu privire la clien]i - CORECTd. Cu privire la ac]ionari -

CORECT

37februarie 2010 ....................................................................................................................

|ntreb`rile lunii FEBRUARIE (ETAPA 3)

Fiecare \ntrebare are unsingur r`spuns corect.

Pute]i r`spunde p`n` pe 10martie, prin e-mail la adresa

[email protected],men]ion=nd variantele de

r`spuns [i datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicat` concursului. C=[ti -g`torul edi]iei din februarie [ivariantele corecte de r`spunsvor fi publicate \n num`rul din

martie al revistei ZIUA CARGO.

1. Legea care stabile[te c` 80% din v=nz`ri sunt realizate de numai 20% din produse a fost formulat` de:a) Beretab) Pirellic) Paretod) Pareti

2. Rentabilitatea unui echipament de manipulare \n depozit reprezint`:

a) Raportul dintre costul anual [i amortizare

b) Raportul dintre costul anual [i randament

c) Raportul dintre costul anual [i venituri

d) Raportul dintre venituri [i randament

3. Coeficientul de productivitate \n depozit (CPD) este:

a) Num`rul de linii de comand`(pale]i) livrate anual/num`rul anualde persoane-or`

b) Num`rul de linii de comand`(pale]i) livrate anual/num`rul anualde camioane care se livreaz` din depozit

c) Num`rul de produse (pale]i)recep]ionate anual/num`rul anualde persoane/or`

d) Num`rul de linii de comand`(pale]i) livrate anual/num`rul de persoane

Premiile sunt oferite

HENKEL OTZ LOGISTICS GTI

CO

NSU

LTA

N}~

38 .................................................................................................................... februarie 2010

Cum putem dezvolta unadev`rat supplychain cu furnizorii[i clien]ii no[tri?

|n primul r=nd, ar trebui s` \n -cepem prin a cunoa[te cu adev`ratstrategia companiei. Produsele [iserviciile pe care le producem [icomercializ`m intr` sub regimulnivelului de serviciu pe care \l sta-bilim [i pe care \l comunic`m tutu -ror categoriilor de clien]i. Su pplychain reprezint` o mic` parte a unuilan] al valorii, \n care obiectivelemanagementului sunt \n principal di-rec]ionate c`tre a oferi valoareclien]ilor. |n consecin]`, manage-mentul supply chain-ului reprezint`mai mult dec=t managementul ma-terialelor intra [i inter companii,prezentat sub un alt nume. Reu -[e[te s` elimine o parte din limi -t`rile deja verificatelor just in time(JIT) [i material requirement plan-ning (MRP) [i s` extind` benefici-ile acestora \n interiorul lan]ului.

O component` a nivelului deserviciu este lead time-ul de ono-rare a comenzilor. Nu este foarteimportant ca lead time-ul s` fiescurt, c=t este important ca aces-ta s ` f ie r espectat c onform c udeclara]ia oficial` a companiei.De obicei, este promis de depar-tamentul de v=nz`ri [i trebuie res -pectat de cel de logistic`.

De aceea, la momentul pro -iect`rii unui supply chain, pornimde la strategia de punere a pro-duselor pe pia]`. |nt=lnim \n lite -ratura de specialitate, de multe ori,acronime precum:

MTS - Make to stock (fabricarepe stoc)

ATO - Assembly to order(asamblare la comand`)

MTO - Make to order (fabricarela comand`)

PTO - Purchase to order(achizi]ie la comand`)

ETO - Engineering to order(proiectare l a c omand`), r epre -zent=nd strategii ce definesc lan -]urile de aprovizionare ale diferi -telor companii sau linii de business.

Decizia de a aplica una sau altadintre strategii porne[te, de fapt,de la „Demand Chain“ [i de la ca -racteristicile cererii ce oglindescpia]a \n care companiile \[ideruleaz` activitatea.

Produselegenereaz` strategia

Primul pas pe calea dead`ugare de valoare de-a lungulsupply-chain-ului propriu este dea face leg`tura \ntre supply chain[i produsele, modelul cererii, [ipie]ele care constituie strategiaper ansamblu.

Pornind de la produse, acestease pot diviza \n trei grupuri descrip-tive din punct de vedere al rapo r -tului volum/margine profit:

Volum mare / margine redus`de profit (produsele care se\ncadreaz` cu u[urin]` \n cele20% din articolele care, conformlegii lui Pareto, produc 80% dinv=nz`ri). Cele mai multe dintreacestea sunt considerate „Co-modities“, produse de uz curent,care sunt descrise printr-o curb` acererii foarte elastic`.

Volum mic / margine mare deprofit sunt acele articole din cata-log, la polul opus raportului dinanaliza lui Pareto [i a c`ror marj`de profit reflect` pozi]ia pe care oocup` \n lan]ul valorii clien]ilor,put=nd justifica o complexitate \n

opera]iunile de produc]ie sau unsupply chain special. Curba cererii\n acest caz nu este foarte elastic`.

Produse la comand`, care nusunt standardizate [i care suntpreg`tite \n mod special la cerereaunui client, care poate fi repetitiv`sau nu.

Utiliz=nd aceast` \mp`r]ire aproduselor, care ne comunic` vo -lumele ce sunt transferate \n sup-ply chain [i locul pe care acestea\l ocup` \n lan]ul de valoare al clien -]ilor, putem [tii cu mai mult` pre-cizie cum trebuie s` aloc`m re -sursele [ i s ` p rioritiz`m a ctivi -t`]ile [i investi]iile la nivelul \ntre -gului lan]. |n r=ndurile de mai jos,voi prezenta c=teva idei desprecum supply chain-ul poate ficonectat l a c aracteristicile p ro-duselor [i stra tegiile care potasigura un anumit grad de predi -citibilitate [i repetabilitate.

Volum mare - margine mic`

Deoarece aceste produse au omargine mic` de profit, transferullor trebuie s` fie deosebit de efi-cient, dac` se poate s` formeze unflux continuu. Ata[`m o informa]iedin aceast` lun`, care a f`cut deli-ciul consumatorilor de [tiri: „Potri -vit datelor furnizate pentru G=ndulde c`tre Cegedim, companie inter-na]ional` independent` de studii \nindustria farmaceutic`, cea mai

Cererea - Nivelul de serviciu

SUPPLY CHAIN

Din ce \n ce mai mult, vorbim despre supply chain, cu toate c` num`rul decunosc`tori \ntr-ale supplychain-ulului este \nc` destulde mic. Putem vorbi despre o mod`? Pentru cei care nu au \ncercat s` aprofundezeconceptul, da. Dar pentru cei care, \ntr-un fel sau altul,i-au descoperit beneficiile a devenit o necesitate.

Proiectarea unui

Nu voi folosi, atunci c=ndvorbim de „Supply Chain”traducerea de lan] deaprovizionare, deoareceSupply Chain este ofilozofie, ce \[i pierde dinsens [i greutate \n cazultraducerii.

39februarie 2010 ....................................................................................................................

bine v=ndut` pastil` din Rom=niaeste Algocalminul. 190 de mi -lioane de pilule au fost cump`ratela liber din farmacii [i alte 29 demilioane pe baz` de re]et`. |n to -pul analgezicelor, urmeaz` Nuro-fenul - 108 milioane pastile [i Para -cetamol - 56 de milioane de pastile“.

L`s=nd deoparte subiectul prin-cipal al articolulului, \ncerca]i s`cuantitifica]i \n unit`]i logisticecum trebuie s` proiecta]i un sup-ply chain pentru a face fa]` uneiastfel de cereri!

Cererea este relativ stabil`,tehnologia n u f oarte c omplex`,un sistem de distribu]ie bine sta-bilit [i matur, un pre] redus. Nevoia\ntr-un astfel de supply chain estede a minimiza costurile prin con-trolul permanent al num`rului dezile de acoperire de stoc [i coor-donarea \ ntr-o m anier` c =t m aieficient` a logisticii transporturilor.Dac` discut`m de fabrica]ia unuiastfel de produs, aceasta benefi-ciaz` de stabilitate, de rela]ii petermen lung cu furnizorii de materiiprime [i ambalaje, nu sunt nece-sare inspec]ii deosebite pentrurecep]ie [i pot fi livrate \n loturi dedimensiuni fixe, direct la linia deproduc]ie, \n cele mai multe cazuriautomatizat`, deci cu o bun` pro-ductivitate constant` \n timp.

Un alt exemplu cunoscut pepia]a rom=neasc` sun` \n presa despecialitate cam a[a:

„Coca Cola a finalizat, lunatrecut`, la fabrica din Ploie[ti, o in-vesti]ie de 46 de milioane de euro\ntr-un depozit complet automati-zat [i o fabric` de cogenerare a e -nergiei electrice [i termice, care,dup` spusele lui Dr`gan, vorsc`dea substan]ial c osturile deproduc]ie. «Anul acesta, am avutgrij` de fiecare euro administrat.Investi]iile finalizate la Ploie[tivor duce la sc`deri de costuri», de-clara [eful Coca-Cola“.

Optimizarea transportului [istocurilor \n supply chain a fostf`cut` la Coca Cola prin comasareacapacit`]ilor de productie \ntr-unnum`r mai mic de fabrici cu pro-

ductivitate ridicat` prin automati-zare, investirea \n produc]ia propriede CO 2, u na d intre p rincipalelecomponente ale b`uturii, [i con-trolul [i produc]ia proprie de e -nergie, e limin=nd p ierderile d etransfer al acesteia de la mari dis-tan]e. Previzionarea cererii pentruproduc]ie nu este u[oar` ]in=ndcont de sezonalitate [i de impre-dictibilitatea unei pie]e precumRom=nia. Prin controlul unui sup-ply chain integrat, reu[e[ti s`ajustezi consumul de resurse ast-fel \nc=t s` fii \n pas cu pia]a. Potsc`dea volumele, \ns` po]i cre[teprofitul.

Volum mic - Margine mare de profit

Aceast` categorie de articolecon]ine produse ce pot fi pre-vizionate cu o doz` bun` de pre-cizie pe termen lung, \ns` potap`rea probleme pentru pre-vizionarea curent`. {i acestea tre-buie s` \ndeplineasc` condi]iilede livrare rapid` ca [i cele din pri-ma categorie, clien]ii a[tept=n -du-se la o valoare mare a graduluide onorare integral` a comenzilor.|n acest caz, trebuie construit unsupply chain agil, flexibil, [i care s`posede ceva mai mult stoc dec=tpentru categoria anterioar`. Unadintre solu]iile pentru o bun` ges-tionare este aplicarea VMI - Ven-door Managed Inventory) - inven-tar cogestionat, un concept carepermite furnizorilor gestionareastocurilor la client cu scopul flu-idiz`rii [i eficientiz`rii aprovizion`riiprin de]inerea „JIT“ a informa]iilorlegate de consumuri/v=nz`ri, directde la POS. Aici, cre[te riscul de ade]ine suprastoc sau a fi f`r` stoc[i, de aceea, sunt necesare instru-mente IT performante [i persoanededicate urm`ririi [i echilibr`riifluxurilor de m`rfuri \n supply chain.|n general, electrocasnicele pot fi\ncadrate \n astfel de categorii [iexperien]a de pe pia]` \n anul 2009a distribuitorilor de astfel de pro-

duse este una demn` de \nregistratla capitolul „a[a nu“. Un caz demen]ionat este acela al companieiBenneton, care men]ine stocuride tricouri gripe, pe care le trimitela colorat \n func]ie de evolu]iamodei, cerere etc. Astfel, o perso -nalizare c=t mai t=rzie a produsu-lui te fere[te de eventuale stocuripe care le po]i ]ine [i la nivel de ani,dac` nu intervii inteligent.

Produse la comand`

Acestea sunt produse care iesdin tiparele standard de fabrica]ie[i pot oferi margini generoase deprofit [i, de ce nu, o bun` recu -noa[tere a expertizei companiei.De cele mai multe ori, nu au un ci-clu de via]` prea lung, ]in=nd demod` sau, dac` vorbim \n dome -niul industrial de investi]ii majore,\n general, statele sunt cele carecomand` astfel de produse [i is-toria cu statul ca institu]ie \n ge -neral nu ne-a demonstrat c` poatefi o rela]ie predictibil` [i de succes\n condi]ii de pia]` liber`. Neput=ndpreviziona un anumit volum, nuvom [tii nici cum vom amortizaeventualele investi]ii [i acoperiunele costuri. De aceea, se aplic`margini foarte mari pentru a tam-pona riscurile inerente „Comen-zilor speciale“.

Ce se cere de la un astfel desupply chain: o mare flexibilitate \ndesign [i proiectare, o capacitatede produc]ie flexibil` cu costurimici de set-up, o eventual` stan-dardizare a subansamblelor, cuscopul de a putea reutiliza articole[i tehnologii \n proiecte ulterioare.Aceste articole caracteriz=ndu-seprintr-o absolut` inelasticitate apre]ului, orice pierdere poate ficlasificat` ca pierdere a valorii. Deaceea, este bine dac` nu uit`maplicarea unor concepte precumQuick response, care ne ajut` s`perform`m. (Va urma)

Adriana P~L~{ANManaging Partner

Supply Chain Management Center www.esupplychain.eu

STU

DIU

DE C

AZ

40 .................................................................................................................... februarie 2010

O rice cost, implicit celde logistic`, se reflect`\n pre]ul final de v=nzareal produsului. Imagineacompaniei IKEA este

aceea a unui ma gazin care comer-cializeaz` piese de mobilier [i acce-sorii func]ionale accesibile. Pentrumen]inerea acestei imagini, compa-nia a cùtat solu]ii de reducere acosturilor \n sfera supply chain-ului.

Descrierea problemei

Multe produse IKEA au valoaremic` [i volum mare. Transportulreprezint` o mare parte din costultotal al multor produse, fapt careface important` pentru companieminimizarea costurilor de trans-port, m anipulare [ i d epozitare,oriunde acest lucru este posibil.

O problem` identificat` deIKEA este c` multe dintre produse-le cu valoare mic` ocup` prea

mult spa]iu \n unit`]ile de \nc`rcaredin cauza proiect`rii ambalajelor.Acest design de ambalare duce, deasemenea, la sc`derea eficien]eiat=t \n opera]iunile de transport c=t[i \n opera]iunile de depozitare,cre=nd astfel costuri inutile. Exem-ple de produse cu dimensiunimari: perne, saltele, canapele [ialte produse umplute cu aer, careocup` spa]iu inutil \n timpul trans-portului [i depozit`rii. Un alt exem-plu de produs care includea multaer \n ambalaj erau lum=n`rileGlimma. Ambalajul ini]ial al aces-tora era o pung ̀ce con]inea 100 delum=n`ri c=nt`rind \n total 1,4 kg.

IKEA cùta s` elimine c=t maimult posibil aerul con]inut de am-balaje. Proced=nd astfel, rata deutilizare a unit`]ilor de transport [ia vehiculelor ar fi crescut, sporind\n acest fel eficien]a [i reduc=ndcosturile opera]ionale de transport,manipulare [i depozitare.

Spa]iul \n exces \n timpul trans-portului aducea, de asemenea,daune mediului, folosindu-se preamulte vehicule pentru opera]iunilede transport.

Rezolvarea acestor problemeafecta designul ambalajelor [i, \nunele cazuri, chiar [i pe cel alprodusului, deoarece trebuia s` fieadaptat l a n oul a mbalaj. F urni-zorii IKEA trebuie s` fie implica]i\n luarea deciziilor privind amba -lajele, deoarece procesele de pro-duc]ie pot fi adesea afectate.

BEST PRACTICESIKEA

Drumurile din ce \nce mai aglomeratereprezint` undezavantaj at=tpentru afacerileeuropene c=t [ipentru societate \nansamblul ei.Proiectul bestLogini]iat de ComisiaEuropean`stabile[te oplatform` deschimb pentru\mbun`t`]ireapracticilor degestionare a supplychain-ului \nEuropa. Un astfelde proiect adezvoltat retailerulIKEA, ce necesitùn program delogistic` foartebine pus la punct,care s` \i permitòb]inereaproduselor de lafurnizori \n timpscurt [i cu costuric=t mai mici.

Nume companie: IKEASediu central: SuediaIndustrie/sector: RetailDimensiuni companie: MareAngaja]i: 118.000Cifr` de afaceri:

19 miliarde euro (2007)Servicii/produse oferite:

Mobilier [i decora]iuniinterioare

41februarie 2010 ....................................................................................................................

Pentru a sc`dea costurile delogistic` [i pentru a spori efi-cien]a opera]iunilor de depo zitare[i t ransport, I KEA a d emarat ocompeti]ie la nivel intern pentrureducerea aerului din ambalajeleproduselor. Aceast` „competi]iepentru v =narea a erului“ s e c on-centra p e \ nl`turarea a c =t m aimult aer din ambalaje [i, prin ur-mare, pe reducerea adev`ratuluivolum al produsului \n timpultransportului [i depozit`rii. Aufost i dentificate m ai m ulte p ro-duse IKEA \n ve derea \mbun`t`]iriiambalajelor, unul dintre acesteafiind lum=n`rile Glimma. Dez-voltarea ambalajelor pentru aces-te lum=n`ri a dus la sporirea cu30% a volumului produselor \nfiecare unitate de \n c`rcare.Mul]umit` acestei \mbu n`t`]iri aambalajului, eficien]a opera ]iu -nilor de transport [i depo zitare afost sporit`, iar impactul asupramediului a sc`zut semnificativ.

Solu]ia

Ambalajul ini]ial al lum=n`rilorGlimma era o pung` de plasticumplut` la \nt=mplare cu 100 delum=n`ri. Forma rotund` a lu -m=n`rilor [i natura procesului deambalare au dus la existen]a uneicantit`]i importante de aer \n inte-riorul pungilor. Pentru a rezolvaaceast` problem`, aerul trebuiascos din pungi [i num`rul lum= -n`rilor pe unitate s` creasc`. S o -lu]ia era pozi]ionarea lum= n`rilorastfel \nc=t densitatea produselordin ambalaje s` fie sporit`, \nl` -tur=ndu-se aerul \n exces. Ambelesolu]ii depindeau de forma produ -sului [i de posibilit`]ile de \m -bun`t`]ire a designului ambalajului.

Prin folosirea unei noi metodede ambalare, era posibil s` se re-duc` volumul de aer introdus \ncursul ambal`rii lum=n`rilor Glim-ma. |n schimbul folosirii metodeiclasice de umplere a unei pungi cu100 de lum=n`ri, acestea au fostambalate \n pachete a c=te 5r=nduri cu 4x5 lum=n`ri pe fiecarer=nd. Ca rezultat, se puteau \nc`rcamai multe lum=n`ri pe palet,num`rul acestora cresc=nd de la250 la 360 de pachete, m`rindu-secu 30% num`rul de produse peunitatea de \nc`rcare.

Sporirea densit`]ii ambalajului

a dus la sporirea greut`]ii pepalet. Ini]ial, se expediau 60.000 depale]i anual \n toat` lumea. Cres -c=n du-se capacitatea de \nc`r -care cu 30%, num`rul total de pa -le]i a putut fi redus la 42.000. Astfel,s-au diminuat semnificativ vo lumulde munc` [i costurile de transport.

Totu[i, greutatea \nc`rc`turilora crescut p=n` la un nivel la caredep`[ea capacitatea vehiculelor \nmomentul \nc`rc`rii la volumultotal disponibil. Greutatea unuicontainer de 40 ft \nc`rcat completera de 22.000 de kg, dep`[indgreutatea maxim` admis` pentruun vehicul, semiremorc` sau \n -c`rc`tur` \n anumite ]`ri europene.

Solu]ia pentru aceast` supra -\nc`rcare era echilibrarea \nc`rc`riicamioanelor, folosindu-se pro-duse mai u[oare pentru a umplespa]iul r`mas. Aceasta se realizaprin produse voluminoase, dar u -[oare, cum ar fi saltelele saucanapelele extensibile. Astfel, sefolosea \n mod echilibrat at=tgreutatea c=t [i volumul.

Pentru a putea ob]ine acest tipde echilibru, produsele trebuiauconsolidate de la furnizori diferi]i[i trebuiau s` fie deplasate \mpre-un` c`tre o destina]ie comun`.IKEA a rezolvat aceast` situa]iefolosind a[a-numitul „furnizorbaz`“ (grup consolidat de furni-zori). Conceptul de „furnizor baz`“se refer` la o solu]ie \n care un fur -nizor major al IKEA \[i asum` res -ponsabilitatea pentru stocareabunurilor de la al]i furnizori pentruconsolidarea ulterioar` cu propri-ile bunuri la expedierea comenzilorc`tre centrele principale de dis-tribu]ie [i depozite din diferite]`ri. Pentru produsul Glimma,lum=n`rile erau trimise c`tre unfurnizor baz `, care, \n anum itecazuri, este [i furnizor de saltele.

Conceptul de furnizor baz`implic` \n mod normal mai mul]ifurnizori mai mici, de la 7 p=n` la24, din zona ce \nconjoar` furni-zorul baz` [i care \[i livreaz` pro-

dusele direct c`tre acesta. |n mo-mentul plas`rii comenzilor, toateexpedi]iile sunt consolidate [itrimise c`tre destina]ia final`. |nlume, sunt patru furnizori delum=n`ri Glimma, at=t \n Europac=t [i \n China.

Implementarestrategic`

Pentru IKEA, a fost importants` lucreze \ndeaproape cu furni-zorii, deoarece, \n multe situa]ii,procesul de amba lare trebuiaschimbat. |n anumite cazuri, eraunecesare investi]ii substan]iale,f`r` ca pre]ul final al produselors` creasc`; aceste costuri tre-buiau absorbite prin sporirea efi-cien]ei proceselor.

Un alt aspect important al im-plement`rii era \ncadrarea dis-tribu]iei produsului Glimma \n con-ceptul de „furnizor baz`“ al IKEA.Lum=n`rile trebuiau transportatec`tre un furnizor baz`, care s`poat` mai apoi s` consolidezelum=n`rile relativ grele cu pro-duse mai u[oare, cum ar fi pernele,saltelele etc. Pentru succesul pro -iectului, era esen]ial` realizareaacestui proces, altfel beneficiile re-ducerii volumului de aer din amba -laje nu se putea ob]ine cores -punz`tor. Acest fapt se datora in-capacit`]ii de a umple completunit`]ile de transport, ca urmare aconstr=ngerilor privind greutatea.Integr=nd fluxurile de la mai mul]ifurnizori, era posibil s` se con-solideze bunuri cu densit`]i diferitepentru a echilibra greutatea detransport [i rata volumului.

Provoc`ri

Provocarea 1: Identificarea demetode prin care s` se reduc`spa]iul inutil, f`r` a modifica preamult designul produselor

Provocarea 2: Echilibrarea\nc`rc`turilor de produse cu di-verse volume [i greut`]i, pentru aumple unit`]ile de transport at=t cuprivire la greutate c=t [i cu privirela volum

Provocarea 3: Motivarea furni-zorilor s` ia parte la dezvoltare,deoarece, \n anumite situa]ii, pro-cesul de produc]ie s-a dovedit a fimai scump

Provocarea 4: P`strarea pre -

- 522 de milioane de clien]iau vizitat magazinele IKEA\n 2007- Exist` aproximativ 1.350de furnizori \n 50 de ]`ri

42

STU

DIU

DE C

AZ

.................................................................................................................... februarie 2010

]ului original al produselor \n ciu-da investi]iei \n noua tehnologieprivind ambalajele

Provocarea 5: Dezvoltarea uneimetode de ambalare pentru p`s -trarea unui volum c=t mai mic deaer \n ambalaje

Provocarea 6: Integrarea demai mul]i furnizori \n zona „furni-zorului baz`“, inova]ia implic=ndstocarea produselor unei organi-za]ii \n spa]iile altei organiza]ii.

Lec]ii \nv`]ate [ifactori de succes

- Solu]ia \n sine nu este unaino vatoare, \ns` arat` c=t de multpot a fecta mi cile s chimb`ri u ti-lizarea resurselor de transport [idepozitare. |n timp, micile \m -bun`t`]iri continue atrag maimulte \m bun`t`]iri de ansamblu [ibe neficii d in punct de vedere a lcosturilor dec=t un num`r mic deproiecte mari, care risc` s` nu-[iating` o biectivele. Ac est t ip d eg=ndire s e p oate a plica [ i a ltorproduse pentru a sc`dea cos-turile [ i p entru a s pori a t=t e fi-cien]a economic` dar [i eficien]adin punct de vedere a l mediului\nconjur`tor, \n principal \n ope -ra]iunile de transport.

- Este important s` se g` seasc`noi modalit`]i de integrare a maimultor f urnizori \ n s upply c hainpentru a putea spori eficien]a [ipentru a sc`dea costurile. Nu toatecompaniile \[i pot integra furni-zorii \n maniera \n care a f`cut-oIKEA, \ns` companiile de ace ea[idimensiune ca IKEA au [anse maimari s` negocieze contracte ase -menea solu]iei de tip baz`.

- S chimb`rile m ici [ i r elativ

simple precum cele ale ambala-jelor produselor pot duce la \m -bun`t`]iri semnificative ale efi-cien]ei [i din punct de vedere alcosturilor. Totu[i, c hiar d ac` a -ceasta a fost o schimbare relativmic` a ambalajului produsului,poate s` duc` la investi]ii \n echi -pamente noi de ambalare, pentrua respecta cerin]ele proiectului. |nacest caz, este important s` se ia\n considerare dac` beneficiileinvesti]iei s unt c u a dev`rat m aimari dec=t costurile.

- Implicarea furnizorilor estefoarte important` \nc` din stadiulincipient al unei investi]ii, maiales a celor care au experien]` pri -vind manipularea produsului [ipot contribui cu idei bune privindobiectivele proiectului. |n majori-tatea c azurilor, c ontribu]iile d inpartea partenerilor de afaceri potfi mai de succes dec=t directiveledin partea clien]ilor.

Efectele secundare nepre v` -zute nu sunt ceva neobi[nuit, iar \ncazul Glimma, tehnologia de am-balare a dus la crearea unor amba -laje mult mai bine preg`tite pentruv=nzarea \n magazine. Proiectarea\nseamn` c` se petrece mult maipu]in timp cu preg`tirea produsu-lui pentru a fi a[ezat pe rafturile de-pozitelor de retail.

Reproiectarea ambalajelor Glim-ma reprezint` un caz tipic, caredemonstreaz` cum o simpl` mo -dificare de ambalaj poate avea unimpact considerabil asupra vo -lumelor d e t ransport [ i, p rin u r-mare, asupra costurilor precum [iasupra l imit`rii e fectelor privindmediul \nconjur`tor.

Beneficii

Principalul beneficiu estereprezentat de existen]a mult maimultor produse \ntr-o unitate de\nc`rcare, aceasta \nsemn=nd omai bun` utilizare a unit`]ilor detransport [i a spa]iului de depo -zitare. Mai mult, manipularea de -vine mult mai u[oar`, deoarece semanipuleaz` mai pu]ine unit`]i,at=t \n loca]ia furnizorilor, \n cen-trele de distribu]ie [i \n depozite.Mul]umit` sporirii eficien]ei \ntransport [i manipulare, impactulasupra supply chain-ului [i asupramediului scad.

Din punct de vedere economic- Utilizarea resurselor de trans-

port a crescut cu 30% at=t pentruIKEA, c=t [i pentru partenerii deafaceri ai companiei

- Mai mult spa]iu \n depozite,spa]iu ce poate fi folosit \n altescopuri, cum ar fi stocarea sauafi[area altor produse

- Noile ambalaje sunt mai u[orde manipulat de c`tre clien]i \nmagazin

- Depozitele se reapro vizio -neaz` mai u[or, deoarece pro-dusul este mai mult sau mai pu]in„gata pentru magazin“

Din punct de vedere almediului \nconjur`tor- Reducerea zgomotului [i

emisiilor - cu aproximativ 400 decontainere de 40 ft mai pu]ine pedrumuri

- Reducerea nevoii de spa]iu dedepozitare

- Ambalajele mai mici \nseamn`mai pu]ine materiale de ambalatfolosite (carton [i folie de plastic)

Din punct de vedere social- Un num`r de camioane cu 400

mai mic pe drumuri duce la redu -cerea riscului de accidente (nu sepot da cifre exacte)

- Reducerea volumului de tran s-port afecteaz`, pe de alt` parte,rata [omajului \n industria detransport

Transferabilitate

Beneficii transferabileEliminarea spa]iului (aerului)

din ambalaje \nseamn` sc`dereavolumului unit`]ilor, aceastaput=ndu-se ob]ine pentru majori-tatea produselor din majoritatea in-dustriilor, independent de loca]iageografic` [i de dimensiunile com-paniei.

Limit`riPentru modificarea produselor

sunt necesare investi]ii. Mihaela STOIAN

Supply Chain Management Center

Mr. Stefan Nilsson, Need Planner IKEA

|n depozitele IKEA, clien]ii\[i aleg singuri de pe rafturiarticolele pe care doresc s`le cumpere. Ambalajelearticolelor sunt importantedin punct de vedere alspa]iului ocupat [i dinpunct de vedere alopera]iunilor dereaprovizionare.

Nou job

Mai multe informa]ii privindBestLog, precum [i altestudii de succes pute]i g`siacces=nd www.bestlog.org[i www.esupplychain.eu.

43februarie 2010 ....................................................................................................................

{A

NTIE

R

44

C~DERE DE PESTE76% PE PIA}A UTILAJELOR

Pia]a utilajelor de construc]iia cunoscut \n 2009 o puter -nic` sc`dere sub impactulcrizei economice, se arat`\ntr-un comunicat ADUC(Asocia]ia Distribuitorilor deUtilaje pentru Construc]ii).Lu=nd \n considerare pia]a pecare au ac]ionat firmelemembre ADUC, \n anul 2009,s-au livrat \n total circa 780unit`]i, fa]` de 3.300 unit`]i \nanul 2008. Sc`derea dra -matic` a volumului livr`riloranul trecut \ntrerupe operioad` de mai mul]i ani \ncare s-au \nregistrat cre[teri.Cifrele subliniaz` c`dereaimportant` a v=nz`rilor \n anul2009, p=n` la un nivel multinferior, chiar [i anului 2006.Reducerea cea mai puternic`,cu un impact serios [i asupracifrei de afaceri, a fostresim]it` la utilajele terasiere.|n 2009, livr`rile de utilajeterasiere (excavatoare,buldoexcavatoare, buldozereetc) au \nregistrat o diminuarede 79,6% fa]` de anul 2008.Astfel, anul trecut au fostlivrate 89 de excavatoare, fa]`de 369 \n 2008, deci o dimi -nuare cu circa 76%. |n ceea ceprive[te \nc`rc`toarele, s-aulivrat 70 unit`]i, fa]` de 347,deci o diminuare cu 80%. Pe

segmentul utilajelor com -pacte (mini\nc`rc`toare [iminiexcavatoare) s-au livrat85 unit`]i, fa]` de 370 \n 2008,deci o diminuare cu 77%. Anul trecut, au fost livrate 269 buldoexcavatoare, fa]` de 1.344 \n 2008, deci o diminuare cu 80%.

INTERESPENTRU IMOBILIARE

Edi]ia de prim`var` a T=rguluiImobiliar PROJECT EXPO, ceva avea loc \n perioada 5-7martie 2009 la Palatul Copiilordin Bucure[ti, se anun]` a fiuna foarte bogat` \n oferteimobiliare, se arat` \ntr-un

comunicat publicat pewww.comunicatedepresa.ro.Conform comunicatului,spa]iul expozi]ional a fostepuizat, recurg=ndu-se lasuplimentarea acestuia princonstruirea unui nou pavilion.{tirile de profil relev` faptulc` pia]a imobiliar` va r`m=nestabil` \n acest an datorit`men]inerii plafonului garantatde stat pentru achizi]ionareaunei locuin]e finalizate prinintermediul programuluiguvernamental „Prima Cas`“la 60.000 de euro. Valoarea\mprumutului bancar garantatde stat prin programul „PrimaCas`“ pentru construc]ia delocuin]e va atinge plafonul de75.000 euro.

La sf=r[itul lunii ianuarie,ARACO (Asocia]ia Rom=n`a Antreprenorilor deConstruc]ii) a trimis oscrisoare deschis` primuluiministru, Emil Boc, \n careeste prezentat` situa]ia greatraversat` de sectorulconstruc]iilor [i necesitatearealiz`rii unor ac]iuniconcertate \ntre to]i juc`toriide pe pia]`, mediul deafaceri [i cel politic. |ndocument, se arat` faptul c`politicile publice dedezvoltare [i finan]areapublic`, inclusiv dinfondurile structurale,reprezint` una din solu]iilepentru men]inereapoten]ialului acestui sectordeasupra cotei de avarie. |nanul 2009, sectorul deconstruc]ii din Rom=nia acunoscut o contrac]ie avalorii sectorului de circa17%, mai mult dec=t dublulcontrac]iei PIB, ating=ndvaloarea de numai 12,2 mldeuro. Personalul din sectors-a redus de la 420.000 la\nceputul anului, la 350.000la finalul anului 2009 [i peste20.000 de societ`]i cu obiectprincipal de activitateconstruc]ii care suntinsolvente au suspendat

activitatea sau au falimentat.Printre propunerile ARACO,se num`r`: plata cuceleritate de c`tre entit`]ileachizitoare cu capital de stata crean]elor, evaluate la 1,2mld euro; promovarea unorm`suri urgente [i ferme dec`tre BNR \mpreun` cuGuvernul Rom=niei pentruasigurarea credit`riieconomiei private reale,finan]area produc]iei [i ainvesti]iilor cu dob=nzi lanivelul „b`ncilor mam`“ din]`rile membre UE;promovarea [i sus]inereafinanciar` continu` de c`treGuvern a investi]iilor \n infrastructur`.

SPERAN}A LA STAT

{TIR

I

.................................................................................................................... februarie 2010

AV

AN

PR

EM

IER

~

46 .................................................................................................................... februarie 2010

Nici nu a \nceputanul bine, c`preg`tirile pentruBauma 2010München, cel maimare t=rg deechipamente deconstruc]ii din lume,au demarat \ntromb`. Evenimentul,care va avea loc \nperioada 19-25aprilie, a pus nem]iipe jar, ariaexterioar` aexpozi]ieitransform=ndu-se,ea \ns`[i, \ntr-un[antier. MesseMünchen preg`te[te,astfel,infrastructuraacestui spa]iupentru sosirea„colo[ilor“, care va\ncepe \n martie.

C onform comunicatuluiorganizatorilor, una din-tre \mbun`t`]irile dejarealizate este construc -]ia unei noi intr`ri \n

partea de NV a centrului expo -zi]ional, care va fluidiza fluxul devizitatori. |n partea de Est a spa -]iului exterior, sunt \n preg`tire noizone, o anumit` suprafa]` urm=nds` fie ocupat` de dou` pavilioaneexpozi]ionale temporare. Capaci -tatea adi]ional` va aduce su prafa]aexpozi]ional` a Bauma 2010 lanu mai pu]in de 555.000 mp. Aces-ta reprezint` un nou record, d` -r=m=nd toate performan]ele ante-rioare din istoria Bauma, din 1954[i p=n` \n prezent.

„De[i, \n 2010, sectorul echipa-mentelor de construc]ii de pemulte pie]e la nivel mondial vacunoa[te doar o u[oar` revenire,suntem mul]umi]i s` comunic`mc` solicit`rile de spa]iu expo -zi]ional sunt foarte mari. Acest faptarat` c` expozan]ii privesc parti -ciparea la cel mai mare t=rg Bau-ma din lume ca pe o obliga]ie, de[imul]i trebuie s` \[i reduc` \n pre -zent bugetele de publicitate [i

cele destinate particip`rii la ex-pozi]ii. Suntem surprin[i \n modspecial de cererea puternic` dinpartea expozan]ilor din ]`ri precumChina, India [i Turcia.

Tot spa]iul este rezervat deja [isunt foarte mul te companii pe lis -ta de a[tep tare“, a declarat EugenEge ten meir, managing directorMesse Mün chen, subliniind c`, \nluna ianua rie, peste 50% dintre ex-pozan]ii \nscri [i proveneau dinafara Germaniei.

Preg`tiri intense

Edi]ia anterioar` a Bauma dinMünchen, \n 2007, a constituit dejaun eveniment major, atr`g=nd peste500.000 vizitatori din \ntreaga lume.Astfel, nu este o surpriz` pentru ni-meni faptul c` preparativele au\nceput deja, o latur` cheie a aces-tora fiind transportul [i infrastruc-tura aferent`. Calculele arat` c` vafi nevoie de peste 20.000 locuri deparcare pentru autoturisme [i 1.000pentru autocare, capacitate care vafi asigurat ̀de parc`rile centrului ex-pozi]ional, dar [i de cele din zona\nvecinat .̀ La acestea se va ad`uga,

BAUMA 2010 promite

SPECTACOL

47februarie 2010 ....................................................................................................................

\n timpul celui mai aglomerat week-end, parkingul supraetajat de la Al-lianz Arena, care va fi legat de cen-trul expozi]ional prin intermediulunui serviciu de shuttle.

De asemenea, c`ile ferate ger-mane, companiile de transportpublic [i aeroportul din Münchenfac planuri deja pentru afluxul deexpozan]i [i vizitatori, program=ndtrenuri [i zbo ruri speciale, precum[i garnituri suplimentare de metroupe linia respectiv`.

Sistemul de transport este co-ordonat de un grup de lucru consti-tuit din reprezentan]i ai organizato-rilor t=rgului, ai compan iilor detransport, ai autorit`]ilor [i ai poli]iei.

Companiile care asigur` ser-vicii \n cadrul Messe München, deexemplu, cele de catering, sunt lar=ndul lor \n priz` pentru Bauma,unele dintre ele recurg=nd chiar laangaj`ri suplimentare.

Mai mult, \n spa]iul expo -zi]ional exterior, a \nceput deja lu-crul la unele dintre standuri, pri -mele „schelete“ ale construc ]iilorfoarte sofisticate care vor face, de-sigur, deliciul publicului. Uneledintre s tanduri a u d imensiunifoarte mari [i vor fi prezentate \npremier`.

Vom reveni, data viitoare, cu alteam`nunte, care v` vor ajuta s` in-tra]i de pe acum \n atmosfera celuimai mare t=rg de echipamente deconstruc]ii din lume [i care v` vorspune la ce anume v ̀pute]i a[tepta[i \n privin]a exponatelor.

Raluca MIH~ILESCU

[email protected]

Bauma pe scurt

O suprafa]` record de555.000 mp [i mai multspa]iu interior [i exterior \ncadrul noului Munich TradeFair Centre sunt dedicateanul acesta expunerii celormai noi [i mai moderneechipamente [i ma[in`riidin domeniul construc]iilor,care v` a[teapt` s` levizita]i, \n cadrul Bauma2010, \n perioada 19-25aprilie. Vor fi prezen]ipeste 3.000 expozan]i.

INED

IT

48 .................................................................................................................... februarie 2010

podul de ap`

MAGDEB

49februarie 2010 ....................................................................................................................

podul de ap`

MAGDEB URG

Podul de ap` Magdeburgeste un apeduct navigabildin Germania, finalizat \nluna octombrie 2003, curolul de a conecta canalulElbe-Havel cuMittellandkanal, travers=ndr=ul Elbe. Este \n prezentcel mai lung apeductnavigabil din lume, cu olungime de 918 m.

INED

IT

50 .................................................................................................................... februarie 2010

P rimele idei de co -nectare a celor dou`canale au ap`rut \nlumea inginereasc`\nc` din 1919, \n 1938

fiind pus la punct un sistem deliftare a navelor, dar proiectul a fostam=nat p=n` dup` cel de-al doileaR`zboi Mondial. Dup` ce Germa-nia a fost tìat` \n dou` deR`zboiul Rece, proiectul a fostam=nat pe termen nedeterminat dec`tre guvernul Est-german.

Reunificarea Germaniei [i sta-bilirea unor rute majore de trans-port fluvial au f`cut din Podul deAp` din nou o prioritate strin-gent`. Astfel, lucr`rile au \nceput\n 1997, construc]ia dur=nd [aseani [i cost=nd nu mai pu]in de 500milioane de euro. |n prezent, a -peductul conecteaz` re]eaua in-terioar` de porturi a Berlinului cuporturile pres`rate de-a lungulRinului.

P=n` la deschiderea Podului deAp`, \n octombrie 2003, navelecare navigau \ntre Canalul Mediu[i canalul Elbe-Havel trebuiau sòcoleasc` \n zig-zag vreo 12 km,de la Mittellandkanal c`tre SE,prin ecluza Rothensee, \n r=ulElba, apoi la NE \n josul r=ului [i\napoi la canalul Elbe-Havel, \nSE, pe la ecluza Niegripp. Prin in-termediul acestui pod, este acumposibil un trafic direct Est-Vest, petot parcursul anului, indiferent de

cotele apelor r=ului Elbe, conexi-unea pe ap` \ntre Hanovra-Magde-burg-Berlin realiz=ndu-se mai eco-nomic [i ecologic.

Pentru cobor=rea pe canalulElbe-Havel, a fost construit` oecluz` dubl`, \n timp ce una sim-pl` a fost construit` la cel`laltcap`t al Podului de Ap` pentru co-bor=rea pe Elba c`tre portulMagdeburg.

Podul poate suporta „trenuri“de barje propulsate din spate de\mping`toare de mare putere [inave cargo destinate transportuluipe apele interioare.

Iute ca o]elul...

Apeductul const` dintr-un podprincipal cu o lungime de 228 m,construit din trei sec]iuni, [i un pod

auxiliar de 690 m, din 16 sec]iuni.Unit`]ile podului principal for -meaz` o „cutie“ ai c`rei pere]i in-teriori sunt solizi [i con]in ap`.Casetele principale sunt divizate \n11 sec]iuni constructive cu lun gimide la 13,8 la 30 m, de-a lungul lini -ei longitudinale a podului. Sec]iu -nile transversale constau dintr-unst=lp superior [i unul inferior, la -teralele podelei, precum [i din pi-lonii [i elementele diagonale aleramei. Masa fiec`rei unit`]i con-structive este cuprins` \ntre 90 [i120 t.

Structura \ncorporeaz` \n total24.000 t de o]el [i 68.000 mc de ci-ment. Piesele de o]el au trebuit sàib` dimensiuni foarte mari, pen-tru a se utiliza c=t mai pu]in posi-bil sudura, pentru folosirea efi-cient` din punct de vedere al cos-turilor a acestui material, dar [ipentru mai mult` rezisten]` struc-tural`. Astfel, Dillinger Hutte GTSa fost furnizorul unor piese de o]elde 28 m lungime [i p=n` la 4,5 ml`]ime, cu o grosime de p=n` la 30mm. Constructorii structurii suntcompania Dillinger Stahlbau GmbH[i Bilfinger-Berger-Bau AG, proiec-tul structurii din o]el apar]in=nd com -paniilor Dillinger Stahlbau GmbH,Inginieurburo HRA, Bochum [i In-ginieurburo Meyer und Schubart.

Raluca [email protected]

Magdeburg

Lungime total`: 918 m

(690 m deasupra p`m=ntului [i 228 m deasupra apei)L`]ime: 34 mAd=ncimea apei

4,25 m|n`l]ime dedesubt:

90,00 m x 6,25 mMateriale:

68.000 mc ciment [i 24.000 t o]el

51

PA

SA

GER

I

februarie 2010 ....................................................................................................................

INED

IT

52 .............................................................................................................................. februarie 2010

4.809 AUTOVEHICULEFURATE |N 2009

Conform unui comunicat alPoli]iei, ponderea cea mai\nsemnat` \ntreautovehiculele furate o de]inautoturismele (3.876), urmatede motociclete [i mopede(724), autobuze, autocare,autocamioane, tractoare (125)[i utilaje.Pe parcursul anului trecut,poli]i[tii de la furturi auto aucercetat 1.593 de persoane.Dintre acestea, 193 au fostprinse \n flagrant, 243re]inute, iar pentru 231instan]ele de judecat` auemis mandate de arestarepreventiv`.Cele mai vizate m`rci de c`treho]ii de ma[ini au fost Dacia,BMW, Audi, Volkswagen [iMercedes.

VALORI ALE TRAFICULUI AERIAN|N 2009

Aeroportul Interna]ional HenriCoand` Bucure[ti (AIHCB) a\nregistrat \n anul 2009 untotal de 4.483.661 pasageri,cu 11% mai pu]in fa]` de anul2008, c=nd pe acest aeroportau fost procesa]i 5.064.230pasageri (incluz=nd [i traficultransferat temporar de peAeroportul B`neasa \nperioada 29 septembrie – 12octombrie 2008). Fa]` de2008, num`rul de mi[c`riaeronave a cunoscut \ns` ocre[tere de 1,5%. Peparcursul anului 2009, pe celedou` piste ale aeroportului s-au efectuat 72.697 mi[c`ri

aeronave, ceea ce \nseamn`c` \n medie, la aproximativ 7minute, pe AIHCB a aterizatsau a decolat un avion.Traficul intern de pasageri seremarc` prin stabilitate, fiindcomparabil cu cel atins \n anulanterior (496.391 pasageri \n2009, fa]` de 497.253 \n 2008).Finalul anului 2009 areprezentat o redresare avalorilor traficului depasageri: \n noiembrie s-aatins un nivel similar celui dinnoiembrie 2008, reviriment cea fost confirmat \n lunadecembrie, c=nd s-a\nregistrat o cre[tere de 3,2%fa]` de decembrie anterior.

COMPANIANA}IONAL~ AEROPORTURIBUCURE{TI

Compania Na]ional`Aeroporturi Bucure[ti,societate care a fost \nfiin]at`prin fuziunea CompanieiNa]ionale „AeroportulInterna]ional Henri Coand`Bucure[ti“ cu SocietateaNa]ional` „Aeroportul

Interna]ional Bucure[tiB`neasa - Aurel Vlaicu“ [i-a\nceput oficial activitatea ladata de 11 februarie 2010.|nfiin]area CompanieiNa]ionale AeroporturiBucure[ti este unul dintreobiectivele ini]iate [i propusede ministrul Transporturilor [iInfrastructurii, RaduBerceanu, \n Programul deGuvernare 2009 – 2012,capitolul 12 „Infrastructura deTransport“. CompaniaNa]ional` AeroporturiBucure[ti va asiguramanagementul [icoordonarea opera]ional` acelor dou` aeroporturi aflate\n zona Capitalei. Nouacompanie va armoniza [icoordona proiectele dedezvoltare [i modernizare alecelor dou` aeroporturi pentrua r`spunde eficientstrategiilor pe termen mediu[i lung \n domeniulaeronautic. Una dintrepriorit`]ile noii companii estes` asigure un \nalt nivel alserviciilor, astfel \nc=t, celedou` platforme, de la Otopeni [i din B`neasa, s` devin` repere \n domeniul aeroportuar.

Compania TAROM anun]`deschiderea unei noi rute,\ncep=nd cu data de 28martie 2010, care va faceleg`tura \ntre Bucure[ti [iRiga, cu tarife speciale care\ncep de la 124 EUR - cutoate taxele incluse, pentruc`l`torii dus-\ntors, laachizi]ionarea biletelor depe website-ul companiei.TAROM va opera 4 zboruridirecte pe s`pt`m=n` peruta Bucure[ti - Riga \n zilelede luni, miercuri, vineri [iduminic` cu o aeronav` detip Boeing 737. Duratazborului este de dou` ore [i15 minute.|n sezonul de iarn`2009/2010, companiaTAROM opereaz` c`tre 49de destina]ii \n Europa,Africa de Nord [i Orientul

Mijlociu. Anul trecut,compania TAROM a introdusoperarea pe 11 noidestina]ii: Amsterdam, Bari,Budapesta, Belgrad,Dubrovnik (sezonierperioada de var`), Lyon,Geneva, Salzburg (sezonierperioada de iarn`),Strasbourg, Vene]ia [i Zurich.

TAROM INTRODUCE O NOU~ DESTINA}IE

REG

LEM

EN

T~

RI

54 .............................................................................................................................. februarie 2010

L egea 9 2/2007 a d us l aapari]ia a numeroaseprobleme \n transportuljude]ean d e p ersoane.Indiferent d ac` a f ost

vorba despre timpul necesar pen-tru implementarea legii, despre lip-sa unor persoane bine preg`titepe t ransportul r utier s au, pu r [ isimplu, despre dorin]a de im-punere pe p ia]` a u nor f irmepreferate, \n numeroase jude]eau ap`rut, din 2007 [i p=n` \nprezent, conflicte puternice, pecare doar justi]ia le mai poate re-zolva (dar \n c=t timp?).

Discut`m despre o perioad`„neagr`“ pentru numeroase firme

de transport ce opereaz` pe traseejude]ene [i, \n aceste condi]ii, erafiresc s` apar` dorin]a de re\n -toarcere a acestui segment detran sport sub controlul ARR (Au-toritatea Rutier` Rom=n`) - dorin]`manifestat` de mul]i transportatori.

Mai mult dec=t at=t, legisla]iaeuropean` pare s` intre \n conflictcu prevederile Legii 92/2007, iar lu-crurile nu au fost \nc` l`murite dec`tre autorit`]i.

|ns`, p=n` c=nd vor fi f`cuteclarific`rile, MAI (Ministerul Admi -nistra]iei [i Internelor) preg`te[temodificarea legii 92/2007, unadintre ]intele principale fiind cre[ -terea controlului exercitat de c`tre

consiliile jude]ene asupra trans-portului jude]ean.

Prin n oul a ct n ormativ, r e -prezentan]ii MAI sper` s` asigureo \mbun`t`]ire a serviciilor detransport local [i jude]ean.

ARR nu mai emite licen]ele

Pe principiul descentraliz`rii,proiectul actului normativ pentrumodificarea legii 92/2007 prevedefaptul c` transportul cu autobuzelese efectueaz` numai pe baz` de li-cen]e de traseu [i caiete de sar cini,elaborate [i eliberate de c`tre au-torit`]ile locale, jude]ene sau de

TRANSPORTATORI,

vi se maipreg`te[teceva!

Modificarea Legii 92/2007va definitiva procesul dedescentralizare atransportului jude]ean depersoane. Astfel,Autoritatea Rutier` esteexclus` aproape \ntotalitate de pe acestsegment de transport,autorit`]ile locale urm=nds` gestioneze exclusivactivit`]ile de licen]iere.

55februarie 2010 ..............................................................................................................................

c`tre asocia]iile de dezvoltare in-tercomunitar`.

Astfel, asocia]iile de dez-voltare intercomunitar` sunt o -bligate s` \nfiin]eze autorit`]i(servicii, compartimente) detransport prin care s` asigure, sòrgani zeze, s` reglementeze, s`coordoneze [i s` controlezeprestarea serviciului de trans-port public local de persoaneprin servicii regulate, desf`[urat\ntre localit`]ile membre, pre-cum [i s` \nfiin]eze societ`]i detransport public de persoane princurse r egulate n ecesare, d acàcestea nu exist`.

Consiliile locale, consiliilejude]ene, Consiliul General alMunicipiului Bucure[ti [i adu -narea general` din cadrul aso-cia]iilor de dezvoltare interco-munitar` vor primi o nou` atribu]ie- emiterea de licen]e de traseu \ntransportul public local [i jude ]eande persoane prin curse regulate.

ARR r`m=ne cu atribu]ii pre-cum: acordarea licen]ei de trans-port operatorilor de transportrutier, monitorizarea [i controlulprivind respectarea de c`tre o -peratorii de transport a condi]iilorimpuse prin licen]ele de trans-port, precum [i prin regle-ment`rile legale \n vigoare privindtransportul rutier, asigurareacorel`rii programelor de transportde persoane jude]ene cu pro-gramele de transport de per-

soane interjudetene [i inter-na]ionale \n vederea aprob`riilor de c`tre consiliile jude]ene.

Se vor abroga textele careprevedeau faptul c` ARR: par-ticip` la comisiile paritare pen-tru atribuirea licen]elor de tra -seu; elaboreaz` regulamente -cadru [i caiete de sarcini - cadrupentru efectuarea transportuluipublic local; emite licen]e detraseu \n transportul publicjude]ean de persoane prin curseregulate \n baza hot`r=rilor co -misiei pari tare formate dinreprezentan]ii consiliului jude -]ean [i reprezentan]ii agen]ieiARR din jude]ul respectiv.

Conform proiectului legislativ,ANRSC va elabora regulamente-cadru [i caiete de sarcini - cadrupentru efectuarea transportuluipublic local [i jude]ean, cu ex-cep]ia transportului public pecìle navigabile interioare, a trans-portului \n regim de taxi [i \nregim de \nchiriere [i a trans-portului cu metroul.

Autorit`]ile locale, jude]ene [iasocia]iile de dezvoltare interco-munitar` de reglementare voravea atribu]ii precum: realizareade regulamente de organizare [ifunc]ionare ale fiec`rui serviciude transport public local [ijude]ean, \n conformitate cu re -gulamentele-cadru existente;emiterea de licen]e de traseu \ntransportul public local [i ju -

de]ean de persoane prin curseregulate, dup` caz.

Valabilitatea pe 5 ani a licen]elora devenit posibil`

O modificare interesant` a -pare \n ceea ce prive[te valabi -litatea licen]elor de traseu.

„Licen]ele de traseu pentrutransportul public local [i jude -]ean de persoane realizat princurse regulate se elibereaz` dec`tre autoritatea de autorizare pebaza hot`r=rii consiliului local,consiliului jude]ean, ConsiliuluiGeneral al Municipiului Bucure[ti,sau adun`rii generale din cadrulasocia]iei de dezvoltare interco-munitar`, dup` caz, de dare \n ad-ministrare sau a hot`r=rii deatribuire \n gestiune delegat` aserviciului de transport publiclocal [i jude]ean, f`r` licita]ie, pre-cum [i a deciziei de acordare agestiunii delegate reali zate \ nurma licita]iilor. Valabilitatea li-cen]elor de traseu este de ma -ximum 5 ani“.

|n ceea ce prive[te consta -tarea contraven]iilor [i aplicareasanc]iunilor, acestea se fac de c` -tre reprezentan]i \mputernici]i aiministrului Administra]iei [i Inter-nelor, ai pre[edin]ilor ANRSC,ai pre[edin]ilor consiliilor jude -]ene, ai primarilor comunelor,ora[elor [i municipiilor, de c`treprimarul general al municipiuluiBucure[ti, sau, dup` caz, aipre[edin]ilor asocia]iilor de dez-voltare intercomunitar`, \n te -meiul mandatului ce le-a fostacordat de unit`]ile administrativ-teritoriale membre.

|n termen de 90 de zile de ladata public`rii legii, MAI [i ANRSCvor elabora [i vor aproba prin or-din al ministrului, respectiv alpre[edintelui autorit`]ii, regle-ment`rile stabilite prin lege cu prin -se \n domeniile lor de activitate,precum [i normele de aplicare.

Dac` acest act normativ va fiaprobat \n forma propus`, putemanticipa un nou val de nemul]u -miri ale transportatorilor jude]eni,care, \ns`, va fi repede \n`bu[it dec`tre „reprezentan]ii \mputerni-ci]i“ prin controale bine ]intite.


INED

IT

56 .............................................................................................................................. februarie 2010

S ` presupunem c` avemde f`cut o c`l`torie \n -tr-un alt ora[ [i dorim s`vizualiz`m op]iunile detransport. P=n` nu de

mult, transportul rutier ie[ea dinsfera normal` de informare - nu e -xista un num`r de telefon ori oadres` d e internet de unde s`po]i afla datele dorite. Practic,singura [ans` era s` [tii exactunde trebuie s` mergi - autogar`[i firm` de transport - apel=nd,eventual, la experien]a unui cunos-cut. |n aceste condi]ii, transportulrutier de persoane era, aproape \ntotalitate, destinat celor care c` -l`toresc regulat pe anumite trasee.{i trebuie s` recunoa[tem c` mul]itransportatori nici nu \[i doreau maimult de at=t - microbuzele e rau

pline p=n` la refuz [i orice for m`suplimentar` de informare (practic,nu era utilizat` nici o for m` de in-formare) era asimilat` cu ni[tecosturi inutile pentru promovare.

Din fericire, lucrurile s-au schim-bat, cel pu]in pentru unele firme detransport, care au intrat \ntr-unproces accelerat de mo dernizare.{i nu este vorba doar de \nnoireaflotei, de trecerea de la micro -buzele aglomerate [i nesigure laautocare confortabile, ci [i des preo nou` g=ndire a afacerii. C`l`torula intrat \n centrul aten]iei [i, de aici,a \nceput schimbarea.

Rezerv`ri online

Cu to]ii ne dorim un transportrealizat cu autovehicule moderne,

care s` asigure un grad ridicat desiguran]` [i confort. Ne dorim au-tog`ri primitoare, curate, cu nume -roase facilit`]i menite s` asigureun transfer rapid \ntre diferitecurse, s`li de a[teptare, spa]ii co -merciale etc. {i , b ine\n]eles, n edorim autostr`zi care s` lege o -ra[ele rom=ne[ti.

Suntem deja prea con[tien]i derealit`]ile cotidiene ca s ̀nu realiz`mc ̀asemenea dorin]e mai au mult dea[teptat. Dar putem \ncepe de unde-va - respect fa]` de pasageri.

{i exact la capitolul „respect“se \ncadreaz` o bun` informare.De[i ne a[teptam ca autorit`]ile s`fie primele care s` pun` la punctun „mers al autobuzelor“, solu]iaa venit din partea mediului privat- un site pe internet unde s` fie

BILETE la AUTOCAR via

INTERNETSuportul oferit de internet,deschiderea tot mai mare pecare operatorii de transporto au c`tre solu]iile modernede promovare a activit`]ii lor[i informare a c`l`torilor, dar[i ni[te oameni pasiona]i \negal` m`sur` de transportulrutier de persoane [i decalculatoare au f`cut posibil`realizarea unor pa[iimportan]i c`tre un sistemde informare [i rezervare u[or de utilizatde c`tre orice c`l`tor.

57februarie 2010 ..............................................................................................................................

adunate toate cursele regulaterealizate la nivel na]ional.

Este meritul celor de la Bilete-ria c` s-au g=ndit [i au pus \n prac-tic` acest proiect [i, de asemenea,al acelor transportatori care au tre-cut la o nou` abordare a afacerii [icare au f`cut posibil ca un astfel deproiect s` ia amploare.

Ast`zi, prin accesarea uneiadrese web, orice persoan` poateafla r`spunsul la \ntreb`rileesen]iale ale unui c`l`tor: de unde,c=nd, cu ce [i c=t cost`? Mai multdec=t at=t, pentru numeroasecurse, este posibil` inclusiv rezer-varea c`l`toriei direct prin internet.

|nfiin]at` \n 2004, firma Bilete-ria [i-a dedicat activitatea dez-volt`rii de tehnologii pentru tran-portul auto de persoane.

Printre realiz`ri se num`r` cu -noscutul portal Autogari.RO (denu -mit [i Mersul autobuzelor online)[i REZMax - sistemul de rezerv`ripentru companiile de transport.

Cu ajutorul proiectului dez-voltat de aceast` firm`, opera-torul de transport poate introdu cecursele pe care le realizeaz`, tari -fele [i locurile disponibile [i ob]inesitua]ia v=nz`rilor \n timp real.

Orice site afiliat Bileteria poatevinde bilete la cursele publicate [ichiar [i site-ul operatorului detransport se poate afilia.

Agen]iile de turism pot vinde,la r=ndul lor, bilete la orice curs`publicat` \n sistem. De asemenea,autog`rile v=nd bilete, \nregistrea -z` rezerv`ri [i pot ob]ine lista re -zerv`rilor pentru [ofer.

Parteneriatul dintre Bileteria [iun operator de transport interesat\ncepe prin \ncheierea unui con-tract de comision. Controlul \n -cas`rilor se face \n timp real, iarpl`]ile se realizeaz` lunar, ope -ratorul de transport fiind r`s pun -z`tor pentru disponibilitatea lo -curilor v=ndute. |n cazul anul`riiunei curse, transportatorul vaanun]a telefonic c`l`torii pentrureprogramare sau pentru resti-tuirea banilor.

Ast`zi, proiectul este \n plin`dezvoltare, t ot m ai m ul]i t rans-portatori devenind colaboratoriactivi [i oferind astfel posibili-tatea rezerv`rilor online.


UTIL

58 .............................................................................................................................. februarie 2010

|n general, dotarea autoca -relor cu sisteme audio-video\nseamn` pentru ope ratoriide transport din Ro m=nia e -lemente necesare pentru o

ob]ine o anumit` clasificare saupentru a putea trimite oferte c=tmai pompoase c`tre colaboratori(agen]ii de turism), utilizarea aces-tor sisteme r`m=n=nd la latitudinea[oferilor. |n aceste condi]ii, esteevident faptul c` filmele sau mu -zica difuzate \n autocare nu auacoperire din punct de vedere aldrepturilor de autor [i, mai multdec=t at=t, casetele, CD-urile sauDVD-urile sunt adesea piratate.

„La sf=r[itul anului 2009, amfost invita]i de Oficiul Rom=n alDrepturilor de Autor (ORDA) la odiscu]ie p entru c larificarea as -pectelor legate de proiec]ia pu blic`\n autocare, a unor opere audio -vizuale protejate prin drept de au-tor. |n urma acestei discu]ii, pot sàfirm, f`r` urm` de \ndoial`, c`2010 va fi cu siguran]` anul \n caredrepturile de autor vor fi reconsi -derate semnificativ de operatoriide transport. Motive sunt sufi-ciente. Spre exemplu, pentru unautocar clasificat, operatorul detransport datoreaz` o remunera]ielunar` \n cuantum de 50 lei numaipentru simplul fapt c` autocaruleste dotat cu un radio, la care seadaug` remunera]ii colective de\nc` 150 lei. Suma poate p`rea ne-semnificativ`. C=nd vine vorba,\ns`, de flote importante, sumele

ce trebuie achitate anual reprezintò avere, \n contextul macroeco-nomic actual. O cheltuial` supli-mentar` ridic` probleme majore,ce trebuie discutate imperativ detransportatori. Am f`cut deja acest

lucru \n cadrul Asocia]iei Trans-portatorilor Rutieri de PersoaneV=lcea [i urmeaz` s` ne formul`mo pozi]ie c=t se poate de ferm` \nleg`tur` cu acest subiect“, a pre-cizat Sabin Ogreanu, director exe -cutiv Dacos.

Legali, dar lapre]ul corect

Sumele, care, \n orice caz, nusunt mici, dar [i o veche practic`(nici un transportator nu a pl`tit

vreodat` pentru drepturi de autor)reprezint` obstacole importante pecare c`rù[ii trebuie s` le dep` -[easc`. A asculta muzic` sau a di-fuza filme sunt elemente de con-fort, ce se pot dovedi importantepentru pasageri, iar dac` faci acestlucru este firesc s` pl`te[ti pentrudrepturile de autor.

Transportatorii, pentru a asigu-ra acest confort c`l`torilor [i, to-todat`, a nu risca amenzi us-tur`toare, trebuie s` \nve]e [iacest nou aspect al afacerii.

„Suntem deja \n instan]` cuUniunea Produc`torilor de Fono-grame din Rom=nia (UPFR). |nvarianta UPFR, ar fi trebuit s`pl`tim, \n mod obligatoriu, remu-nera]iile invocate, chiar dac` amutilizat sau nu opere muzicale \nautocarele Dacos. Cu alte cu-vinte, \n orice situa]ie, trebuie s`pl`te[ti. |n schimb, la discu]ia dela Oficiul Rom=n al Drepturilor deAutor, am avut onoarea s` amparteneri de dialog interesa]i demodul \n care putem, \mpreun`,operatori de transport [i de]in`toride drepturi de autor, s` g`simvariante de cooperare. M` referaici la delega]ia RO Image -reprezentantul \n Rom=nia al Mo-tion Picture Licensing Company(MPLC). Pe l=ng` disponibilitateaextraordinar` a p artenerilor d edialog, pro punerea transmisÀTRP V=lcea a fost una foarte in-teresant`. M`car din dou` motive.

Filme cuLICEN}~pentruAUTOCARE

MPLC - Motion Picture Licensing

Company

A fost \nfiin]at` \n SUA,\n urm` cu 20 de ani,pentru a fi o surs` deinformare despredrepturile de autor, dar[i pentru a furnizalicen]e „non theatrical“(altele dec=t licen]elepentru cinematografe),adic` pentru spa]iile \ncare se difuzeaz` filmef`r` a se vinde bilete.

|ntr-o perioad` \n caresupravie]uirea este cuv=ntul deordine \n transporturi, ca [i \nmajoritatea domeniiloreconomice, sunt firme careg`sesc resurse pentru a asigura

pasagerilor servicii la un nivelc=t mai \nalt [i, \n acela[i timp,respect` cu tot dinadinsullegea. Mai exact, pl`tescinclusiv pentru licen]a dedifuzare a filmelor \n autocar.

59februarie 2010 ..............................................................................................................................

|n primul r=nd, pentru c` permiteoperatorilor de transport s`aleag` dac` vor s` pl`teasc`. |nviziunea RO Image, plata nu estemandatorie at=t timp c=t opera-torul de transport nu difuzeaz` \nautocarele sale filme protejate dedrepturi de autor. Dreptul de aalege ne face pe noi, operatorii detransport, s` ne sim]im cel pu]inbine. |n al doilea r=nd, pentru c`licen]ele sunt puse la dispozi]iamembrilor ATRP pentru sume re-zonabile. Devine hilar, nu-i a[a,c=nd studiouri precum ParamountPictures ori Warner pun la dis-pozi]ia noastr` licen]e la pre]uriatractive, iar UPFR, prin negocierice, \n opinia noastr`, nu ne suntopozabile, ajunge s` colecteze re-munera]ii exorbitante, numai pen-tru c` avem radio \n autocare!!!“,a explicat Sabin Ogreanu.

Mai complicatdec=t la primavedere

Nu este vorba numai despre aevita posibile nepl`ceri, ci despreasumarea obliga]iilor care s` per-mit` companiei s` func]ioneze100% legal. Discut`m despre onou` specie de firme, care intr` cufruntea sus \n r=ndul companiilorce activeaz` pe pie]ele dezvoltateale Uniunii Europene.

„Consider decizia noastr` una

util`. Sunt de acord c` este multprea devreme pentru Rom=nia,iar momentul este unul dificil, dareste corect s` pl`tim pentru drep-turile de autor. Pentru noi, momen-tul cheie a fost \nt=lnirea la care amfost invita]i la Oficiul Rom=n alDrepturilor de Autor, unde au par-ticipat [i reprezentan]i ai marilorcase produc`toare. Deschidereaspre dialog, spre a face ceva \n a -cest sens a celor de la RO Image,a f`cut diferen]a, \n condi]iile \ncare puteam alege s` nu avem nicio colaborare“, a spus Sabin Ogreanu.

Intrarea \ n l egalitate n u \ n -seamn` doar semnarea unui con-tract [i plata unei sume de bani, dar[i noi proceduri ce trebuie intro-duse \n activitatea firmei.

„Logistica este mult mai com-plicat` dec=t m` a[teptam la\nceput. Trebuie s` ne asigur`m c`filmele sunt cump` rate dintr-osurs` legitim` [i c` acestea suntacoperite de licen]a pe care oavem. Dacos a \nceput s` cumperefilme originale [i a creat o proce-dur` prin care [oferii intr` \n po -sesia DVD-urilor conforme. Vomextinde colaborarea cu RO Ima ge,\n func]ie de rezultatele pe care levom ob]ine \n urma acestui con-tract pe un an de zile“, a explicatdirectorul executiv Dacos.


Sabin Ogreanu, director executiv

Dacos:

„Ar fi inadmisibil ca, \ncondi]iile \n care avemautocare dotate cumonitoare LCD, cu DVD,pasagerii Dacos s` nubeneficieze de acestefacilit`]i. Implementareanoilor condi]ii va mai durao perioad`, \ns` suntconvins c`, la final, clien]iiDacos vor apreciademersul nostru. Trebuiemen]ionat c` noi am fostprimul operator detransport care a ob]inutlicen]e ne-exclusive pentruproiec]ii publice \nautocarele de]inute, \nbaza protocolului \ncheiatcu RO Image. Azi, altepatru firme au semnat dejaun asemenea protocol, iaraltele sunt \n discu]ii.“

PR

EZEN

TA

RE

60 .............................................................................................................................. februarie 2010

Touring este un autocarturistic de ultim`genera]ie, a[a cum Scania[tie s` fac`, av=nd dot`ri laun nivel \nalt, menite s`garanteze siguran]a [iconfortul pasagerilor [itoate acestea la un pre]incredibil. Secretul -produc]ia este asigurat` deconstructorul chinez Higer.

SCANIATOURINGProduc]ie

LOW-COST

61februarie 2010 ..............................................................................................................................

E ste tot mai dificil, dac` nuimposibil, pentru con-structorii europeni devehicule comerciale, s`ignore posibilele cola-

bor`ri cu pia]a chinez`. Pre]urileextrem de competitive, capaci-tatea mare de produc]ie, acu-rate]ea execu]iei fac din China „unt`r=m al f`g`duin]ei“, imposibilde neglijat. Indiferent c` este vor-ba despre scaune, componenteelectrice sau alte subansamble,mai mult sau mai pu]in complexe,marii constructori \[i reduc costurilede produc]ie prin colaborarea cufirme din China, dar, cel pu]in p=n`\n prezent, nu s-a mers mai departe.

Pe segmentul autocarelor,Scania este primul mare con-structor care a decis s` intre pepia]a european` cu un produs re-alizat \n China.

Prezentat \n premier` la Bus-world Kortrijk 2009, Scania Tour-ing intr` \n Europa la un pre] dev=nzare de sub 200.000 de euro.

Scania Touring este destinattransportului turistic de pasageri,

fiind dotat, \n echiparea standard,cu elementele necesare pentru aoferi confortul - dou` monitoare,cafetier`, toalet`, scaune confor -tabile, clim`...

Autocarul are o capacitate detransport de 49 + 1 + 1 locuri [ipoate primi patru stele prin dimi -nuarea num`rului de scaune, la 45+ 1 + 1 locuri.

100% Scania

Pe segmentul turistic, Scania apreferat, p=n` acum, s` colaborezecu carosieri europeni consacra]i.

|n condi]iile \n care costurile deproduc]ie sunt tot mai mari \n Eu-ropa, Scania a luat o decizie impor-tant` - mutarea produc]iei \n China.

„Dorin]a constructorului sue -dez a fost aceea de a dispune deun produs 100% Scania pe acestsegment. P=n` \n prezent, Scaniaa colaborat cu peste 100 decarosieri. Oricum, [i din cauzacosturilor mari de produc]ie din Eu-ropa, Scania s-a orientat c`treconstructorul chinez Higer, cu

Mihnea }`ranu, Buses &Coaches Salesman Scania:

„Sunt \n discu]ii cu mai mul]itransportatori rom=ni [i nuam sim]it nici un moment c`ar exista vreo re]inere dincauza faptului c` acestprodus este realizat \n China.Oamenii au \ncredere \nScania, pentru c`, indiferentunde va produce, Scania nuva face niciodat` rabat lacalitate.“

PR

EZEN

TA

RE

62 .............................................................................................................................. februarie 2010

care are o colaborare mai veche,exist=nd [i alte produse realizate\mpreun`, dar nu pentru pia]a eu-ropean`, ci exclusiv pentru zonaasiatic`“, a precizat Mihnea }`ranu,Buses & Coaches Salesman Sca-nia Romania.

Strategia pare a fi una menit`s` asigure succesul: cel mai micpre] pe segmentul autocarelorturistice (sub 200.000 euro), cali-tate ridicat`, dot`ri la nivel \nalt [io re]ea de service bine pus` lapunct \n Europa.

„Acest produs este unul detop, care va fi lansat \n toate ]`rileeuropene. Discut`m de un proiectScania, aceast` caroserie fiindmontat` exclusiv pe [asiu Scania.Linia de produc]ie-asamblare dinChina, destinat` modelului Touring,este complet separat` de restulproduc]iei. Higer este unul dintremarii constructori de autobuze [iautocare din China, av=nd o capa -citate de produc]ie de 14.000 deunit`]i pe an. |n ceea ce prive[teScania Touring, Higer poate pro-duce 1.500 - 2.000 de unit`]i \nprimul an. Practic, pentru acest

proiect, Higer nu face altcevadec=t s` asambleze caroseria pe[asiul venit din Suedia. Aspecteletehnice, dar [i designul autocaru-lui au fost realizate de Scania“, aexplicat Mihnea }`ranu.

Livrare \n patru luni

Pentru Scania Touring, a fostdezvoltat proiectul 4x2 de 12 mlungime, exist=nd dou` specifi-ca]ii, una standard [i alta high-class. Anul acesta, va fi dezvoltat`[i versiunea pe trei pun]i, 6x2, [ieste posibil ca, pe viitor, s` apar`modele destinate [i altor segmentede transport, precum cel interurban.

Standardizarea ridicat` a pro-dusului, precum [i capacitatea deproduc]ie pot asigura un termen delivrare obi[nuit [i \n cazul con-structorilor cu facilit`]i de pro-duc]ie \n Europa.

„Tot ce \nseamn` motor, trans-misie, sistem de fr=nare, suspen-sii sunt \n totalitate Scania. Prac-tic, \n China, ajunge un [asiu com-plet echipat. Datorit` capacit`]ii

Fi[` tehnic`

Dimensiuni(lungime/l`]ime/\n`l]ime):12.000/2.550/3.800 mmMotor: EURO 5Putere maxim`: 400 CPsau 440 CPCutie de viteze: automat`,OptiCruise, 12 trepteSistem de fr=nare: discuri,EBS, ABS, retarder, ESPCapacitate de transport: 49 + 1 + 1 locuriVolum cal` de bagaje: 7,5 mcCapacitate rezervorcombustibil: 530 lDot`ri: volan reglabil,cruise control, scaun\nc`lzit, sistem audio-video,clim`, sistem auxiliar de\nc`lzire, radio/CD/DVD, 2monitoare LCD 17“,camer` pentru mers cuspatele, toalet`.

63februarie 2010 ..............................................................................................................................

mari de produc]ie a constructoru-lui chinez, se va ajunge la un ter-men de livrare foarte bun. Nu se valucra pe stoc, \ns` lan]ul logisticeste bine pus la punct; \n plus, e -xist` doar dou` specifica]ii posi-bile. Comanda pleac` de la clientc`tre Scania Suedia [i \ncepe con-struc]ia [asiului conform aces-teia. Av=nd \n vedere gradul ridicatde standardizare, \n acela[i timp,produc`torul chinez poate \ncepelucr`rile la caroserie. Din momen-tul \n care primesc [asiul [i p=n`c=nd autocarul este complet, nudureaz` mai mult de trei s`pt` -m=ni. {asiul ajunge \n China pe va-por, iar autocarul complet se\ntoarce tot cu vaporul. |n Belgia,va exista o platform` logistic`,

de unde vor fi livrate autocarelec`tre clien]ii finali. De asemenea,tot \n Belgia, va exista [i un impor-tant stoc de piese de schimb pen-tru modelul Touring. |n acestecondi]ii, termenul de livrare nu artrebui s` dep`[easc` patru luni“,a completat Mihnea }`ranu.

|n Rom=nia, Scania Touring vafi prezentat \n luna iulie a acestuian, iar a[tept`rile sunt destul deridicate.

|n ceea ce prive[te service-ul [ipiesele de schimb, noul produs vabeneficia de acelea[i condi]ii pre-cum toate produsele realizate deconstructorul suedez. Nu va figreu, mai ales c` Scania a cola -borat \n timp cu mul]i carosieri,reu[ind s` acorde, f`r` probleme,

asisten]a tehnic` necesar`.Motorizarea este EURO 5 fiind

utilizat` tehnologia EGR (f`r` Ad-Blue). |n plus, noul autocar estedotat cu un nou bord [i nouatransmisie OptiCruise (f`r` pedalade ambreiaj), lansate de cur=nd deScania, pe camioane, odat` cunoua Serie R.

„Dorim s` propunem acestmodel pentru transportul inter-na]ional [i, acolo unde este posi-bil, pentru cel interjude]ean. |n2011, ne dorim s` comercializ`m\n Rom=nia \n jur de 20 de auto-care Scania Touring“, a spus Mih -nea }`ranu.


RESP

ON

SA

BIL

ITA

TE S

OCIA

L~

64 .............................................................................................................................. februarie 2010

Nu te cost` mai nimic!

Un copil pierdut...este prea mult. Un copil salvat...poate schimba lumea!

Se spune c` sunttrei tipuri deoameni: cei ce facca lucrurile s` se\nt=mple; cei ceprivesc lucrurile \n timp ce se\nt=mpl`; cei ce se \ntreab` ce s-a \nt=mplat.

Tel./fax/robot: (021) 344 28 85 Tel.: (021) 346 84 80Mobil: 0765 244 416

www.asociatiapavel.rowww.asociatiapavel.home.ro

http://apeluriumanitare.wordpress.com

Asocia]ia PAVEL - de 12 ani

\n slujba celorlal]iFII GENEROS!

65februarie 2010 ..............................................................................................................................

m=n` de oameni inimo[i, care\ncearc` s` aduc` z=mbetul pebuzele unor copii, pentru caresperan]a devine chiar ra]iunea dea trì. Exist` copii [i tineri cu can-cer, dar exist` [i speran]`! Aso-cia]ia PAVEL (asocia]ia p`rin]ilorcu copii bolnavi de cancer) \i ajut`s` spere! {i s` z=mbeasc`!

Ce ofer` Asocia]iaPAVEL?

- furnizare de materiale infor -ma tive privind preven]ia, depistareaprecoce [i tratamentul cancerului;

- g`zduirea gratuit` a pa-cien]ilor [i \nso]itorilor acestora peperioada spitaliz`rii;

- furnizarea de suport materi-al familiilor copiilor bolnavi, dar [ialtor pacien]i bolnavi de cancer -\n func]ie de posibilit`]i (protezeortopedice, proteze mamare, sca -une mobile, medicamente...);

- face leg`tura \ntre familiilecopiilor bolnavi (la solicitarea lor)[i diferite clinici de peste hotare,\n vederea efectu`rii unui trata-ment sau a unei opera]ii, \n cazurideosebite;

- organizeaz` evenimente pen-tru copiii spitaliza]i;

- ofer` terapie prin joc lasec]iile de oncologie [i hema-tologie pediatric`;

- ofer` consiliere psihologic`pacien]ilor [i familiilor;

- face lobby [i advocacy pen-tru drepturile pacien]ilor cu cancer.

De ce are nevoie?

Acum, asocia]ia \ncearc` s`str=ng` bani pentru a achizi]ionaun microbuz, care va fi folositpentru transportul copiilor. „Nudorim neap`rat un microbuz nou,poate fi unul second-hand. Im-portant este s` fie \n stare defunc]ionare“, a explicat Olga Crid-land, pre[edinte al asocia]iei.

Cei care vor s` fac` dona]ii opot face \n contul Asocia]iei PA -VEL, deschis la BANCPOST, sucur-sala TITAN, sector 3, Bucure[ti,Rom=nia.

Conturi curenteRON: RO81 BPOS 7100 3031

332R OL01 USD: RO92 BPOS 7100 3031

332U SD01 EURO: RO48 BPOS 7100 3031

332E UR01.Mai multe date privind ac]iunile

organiza]iei (care nu sunt pu]ine!)precum [i sugestii privind mo -dalit`]i de implicare g`si]i pe www.asociatiapavel.ro.


L a \nceputul acestui an,am avut surpriza pl`cut`s` descop`r c` un im-portant importator devehicule (care a dorit s`

\[i p`streze anonimatul) a donatsuma de 60.000 de lei c`tre o aso-cia]ie non profit care ofer` sprijinfamiliilor cu copii bolnavi de can-cer. Pentru asocia]ia PAVEL (Pri-mind Ajutor, Via]a Este Lumi-noas`), suma reprezint` mai multdec=t o raz` de speran]`. |nacela[i timp, donatorul a \napoiatceva societ`]ii \n care s-a dez-voltat. Este o dovad` c` se poates` privim dincolo de problemelezilnice. {i, uneori, aceste dona]iinici m`car nu trebuie s` reprezinteo cheltuial` \n plus pentru firm`.Astfel de contribu]ii se pot deducedin impozitul pe profit (\n limita a20% din suma datorat` statului,dar nu mai mult de 3 la mie dincifra de afaceri). Este o sum`care, oricum, se pl`te[te statului,dar care poate fi redirec]ionat`c`tre cei care au nevoie de ajutor.O contribu]ie g=ndit` la fel ca [icea pe care o pot face persoanelefizice, ce pot dona 2% din impo -zitul pe venit anual.

Cu alte cuvinte, \i po]i ajuta pecei din jurul tù f`r` s` te costenimic, doar ceva timp. Iar asocia]iaPAVEL demonstreaz` c` merit`. O

Pe 15 ianuarie 2002,p`rin]i din toat` lumea s-auunit pentru prima oar`pentru o cauz` comun`,aceea de a ajuta ca to]icopiii bolnavi de cancer s`primeasc` cel mai buntratament [i \ngrijire. Un anmai tarziu, 15 februariefost declarat` de c`treConfedera]ia Interna]ionalà Organiza]iilor P`rin]ilorcu Copii Bolnavi de Cancer- Ziua Interna]ional` aCopilului cu Cancer.

15 februarie

66 .............................................................................................................................. februarie 2010

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

|ncerca]i s` lua]i deciziicu luciditate, nu v` l`sa]i

du[i de valul idealismului [i ]ine]isub control st`rile de nervozitateprin activit`]i creative [i plimb`rifrecvente. Dac` vi se solicitàjutorul \ntr-o problem`, nu ezita]is`-l oferi]i. Situa]ia financiar` se\mbun`t`]e[te. Spre sf=r[itulintervalului, este posibil s` face]io c`l`torie peste hotare.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Este o perioadàgitat`, \n care ve]i

c`l`tori mult, lucrucare nu v` face foarte

mare pl`cere, pentru c` v` estegreu s` porni]i la drum. Pe de alt`parte, toate eforturile vor darezultate. |n m`sura \n care ve]iac]iona cu \n]elepciune, ve]i primisprijin \n toate ac]iuniledumneavoastr`. Situa]iafinanciar` este foarte bun` \nacest interval de timp.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Foarte mult` agita]ie,foarte mult stres. La

jum`tatea intervalului,este posibil s`

descoperi]i c` un prieten foartebun v-a \n[elat \ncrederea. Ve]i \ndrepta gre[eala elimin=ndu-l din cercul celorapropia]i, dar pierderile financiarevor fi considerabile. Respecta]itoate regulile de circula]ie c=ndv` afla]i la volan [i conduce]i cumaxim` pruden]`.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Lucrurile merg din ce\n ce mai bine. Din

p`cate \ns`, nu ve]i puteaevita s` face]i c=teva drumurifoarte lungi [i obositoare. Lua]itoate m`surile necesare pentru ac`l`tori c=t mai comod [irenun]a]i o perioad` la atitudineapesimist`. Dac` lucrurile nu merg ca pe roate, nu da]i vinape al]ii [i g`si]i singuri solu]iilepotrivite de rezolvare.

LEU (23 iulie - 22 august)

Ve]i c`l`tori foartemult \n aceast` perioad`

[i ve]i \ncheia multe parteneriate.Aten]ie, \ns`! Nu toate sunt at=tde favorabile precum par.Analiza]i de dou` ori un contract\nainte de a-l semna. Spresf=r[itul intervalului, situa]iafinanciar` se amelioreaz`. Ave]igrij` la volan: conduce]i cupruden]` [i purta]i \ntotdeaunacentura de siguran]`.

FECIOAR~ (23 august- 22 septembrie)

|n perioada imediaturm`toare, se poate

spune c` tot ce atinge]ise transform` \n aur. Drumuriscurte, \ncununate de succes \nplan profesional - ve]i \ncheiamulte contracte, extrem deprofitabile. Veniturile vor cre[tevertiginos [i vor urma un trendascendent pe tot parcursul anului.De[i ve]i fi foarte ocupa]i, ve]ig`si timp [i pentru apropia]i.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Se \ntrev`d ofertepentru un job mai bun

sau pentru o colaborare.Cu siguran]`, ve]i face alegereapotrivit`. Iar rezultatele nu vor\nt=rzia s` apar`: aceast`perioad` se eviden]iaz` princ=[tiguri mari. Evita]i c`l`toriilelungi [i obositoare. Dac` nu esteposibil, lua]i-v` toate m`surile deprecau]ie: conduce]i cu pruden]`[i nu uita]i s` v` pune]i centurade siguran]`.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

O perioad` agitat` dinpunctul de vedere al

drumurilor pe care leave]i de f`cut. Dar sunte]i \ntr-oform` deosebit`, a[a c` toateplanurile vor merge ca pe roate.La jum`tatea intervalului, nu l`sa]is` v` scape o ocazie favorabil`:ve]i primi o ofert` pentru un noujob, care v` va \ntruni toatea[tept`rile. Aten]ie la s`n`tate:feri]i-v` de umezeal` [i igrasie!

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Nu ve]i face mai multedrumuri dec=t de obicei,

dar toate vor fi \n interes deserviciu. Este o perioad` \n careproiectele profesionaledemonstreaz` c` au fostconstruite pe o funda]ie solid`:bune rezultate financiare, bunèvolu]ie social`. Pentru deciziileimportante, nu v` baza]i doar pepropriile instincte: cere]i [iasculta]i mai multe sfaturi.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Este timpul s` \nv`]a]ic=t mai multe [i f`r`

oprire. Ac]iona]i cu ointui]ie fantastic` [i o organizareirepro[abil`. {i rezultatelefinanciare vor fi pe m`sur`.Practic, pune]i bazele imperiuluipe care urmeaz` s` \l construi]i.Mare aten]ie la volan: dac`sunte]i tenta]i s` ap`sa]i prea tarepedala de accelera]ie, pune]i-v`m`car centura de siguran]`.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

Ve]i face c=tevadrumuri \n interes de

serviciu, multe dintre ele v` vorobosi peste m`sur`. Dar ve]i avea ve[ti foarte bune din zona financiar`: fie o m`rirede salariu fie ve]i primi un cadoude mare pre]. |n plan profesional,este o perioad` foarte bun`pentru a \ncheia contracte. Un pic mai mult` responsabilitate\n planificarea agendei ar fi binevenit`.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Se pare c` a]i reu[its` sc`pa]i de perioada

\n care a]i \notat numaicontra curen]ilor. Dac` nu l`sa]is` treac` oportunit`]ile pe l=ng`dumneavoastr`, ve]i vedea cum,pe plan profesional [i financiar,rezultatele sunt mai mult dec=tbune. Cele c=teva drumuri care se\ntrev`d v` vor ajuta s` v` face]irela]ii utile, materializate ulterior\n contracte profitabile.

15 februarie - 15 martie 2010

IHO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE

mihai pâl[u - ziua cargo · uzina din tramagal a fost inaugurat` \n 1964 \n urma unei colabor`ri...

Documents