MIHAI EMINESCU

DICTIONAREI{CICTOPEDTC

Mihai CIMPOI

MIHAI EMINESCUDrcTroNAR ENCTCLOPEDIC

Dramaturgia ...............284

Poezia populari ...........292

Poezii traduse ...............,.... ...................296Traduceri de prozd literarl ................299Teatrul tradus.................................. ...........................301Traduceri filozofice, istorice qi qtiin.tifice ................302

Subiecte abordate in publicistice .................... .......... 308Colaboriri laziare qi reviste ....................... ............... 311Caietele Eminescu ........ 313Note de curs. Note de lecturi. Excerpte ......"........... 314

Corespondenla .................. .................. 322

CAPITOLUL VI ............ ......................329Odiseea receptlrii .........329Receptarea universali ......................... 352In viziunea marilor scriitori romini ........................ 356Omagii lirice ............. ....362Antieminescianismul. Detractorii .... 368

CAPTTOLUL VII ........... .....................374Eminescologia ................... .................. 371Eminescologi. Eseiqi. Traducitori .....376

CAPITOLUL VIIIEminescu, erou literar ......................... 408Prezenla in istorii literare, diclionare qi enciclopedii .................... ...................... 409Eminescu qi muzica ......417Eminescu in artele vizuale ................. ........................ 419in viziunea marilor pictori ai lumii ......................... 420Eminesciana cinematografici .................. ................. 422Eminescu in filatelie .....423Eminescu in medalisticd .....................424

CAPITOLUL IX ............. ................."...4?6Edilii importante ale operei ........... ...........................425Editii in limbi strdine ..........................427Edilii multilingve .............. ..................432Rezumat in romhna ......433Rezumat in germand ....444Rezumat in englezd .......456Rezumat in francezd ..... 467Rezumat in italiand ......479Rezumat in spaniold .....491Rezumat in rusd ............ 503

Indice de opere eminesciene ............... ........................ 530Indice de opere de autori romAni Si strdini Si de traduceri ................... ....... 54LIndice de nume ............ ......................... 545

Pe urmele lui Eminescu cu Vasile $oimaru ........... 577

Portret-sintezl

EMINESCU, Mihai (15.L1850, Bo-togani - 15. VI.1889, Bucuregti), poet, pro-zator, dramaturg qi gazetar. Este al $apte-lea copil al Ralucii (fiica stolnicului VasileIuragcu gi a Paraschivei Dontu, originaridin Hotin) gi al ciminarului Gheorghe

1878

Eminovici. Eminovicii provin pe linie pa-terni din Transilvania. Bunicii poetului,Vasile (1780-1844) 9i Ioana (1782-1844),se stabilesc in localitatea Cilinegti, lingdSuceava. Gheorghe Eminovici, tatil, ftcu-se studii la Suceava qi lucreazi ca adminis-

trator de moqii in Moldova. Era un om re-lativ instruit, gtia pufin franfuzegte, scriacurgitor nemlegte (spun cei ce au consul-tat documentele famiiiei), vorbea rutenet-te, rusegte, legegte gi chiar idiq; in fine, inbiblioteca lui se aflau, in traducere, Istoriacavalerului Des Grieux de Abatele prevost,

Alzira sau Americanli de Voltaire, dramaAntoni de Dumas, Moartea lui Socrate deLamartine, Mizantropul de Molidre, scri-eri de Marmontel qi George Sand. in tB41este indlpt prin decret domnesc la rangulde cdminar de domnitorul Mihail Sturd-za, ca rdsplati pentru slujbele pe care lesdvirgise,,sub wemelniceasca cArmuire".Decretul ii di dreptul de a se iscili gi dea fi cunoscut de obgte cu rangul de clmi-nar. Ciminarui gi Raluca (Ralu, Rarila)Iuragcu au avut unsprezece copii: $erban(1841-1874), Nicolae (1343-1884), Iorgu(1844-1873), Ruxandra (i845, moarti detimpuriu), Ilie (i846-1862), Maria (1848,

moart[ la gapte ani), Mihail (1850), Aglaia(1852-1906), Henrieta (sau Harieta, 1854-1889), Matei (1856-1929), Vasiie (despre

care se gtie doar cd a murit la un an qi juml-

tate). Mulli dintre cei care au supraviefuitmor tineri de ftizie sau se sinucid. $erban,medic, se stinge la Berlin,la treizeci qi treide ani. Nicolae studiazi dreptul la Sibiu,se stabilegte apoi la Timiqoara; bolnag se

sinucide la lpotegti cind nu implinise pa-

truzeci de ani. Iorgu alege cariera milita-ri, face studii stralucite la Academia Mili-tari din Berlin; un tdnir cu o fire inchisi;moare la douizeci gi noui de ani. Ilie ur-meazd medicina ca gi fratele cel mare, se

imboln[vegte de tifos gi moare foarte tA-

nir. Aglae are o viald mai lungi, depdgindcincizeci de ani. Henrieta are o infirmitategravi gi moare uitati de toatd lumea. Ma-tei, al zecelea niscut, face studii Ia Institu-tul Politehnic din Praga gi ajunge cipitanin armata romini; prin 1923 triia la Tur-nu Severin ca ofi1er pensionar.

Gheorghe Eminovici, om aprig, iute lami'nie, incearci sd-qi dea bdielii la qcoali,

insl ei nu arati mult[ silinga pentru carte.

RimAn repetenfi, fug de la gcoali (ca Mi-hai, viitorul poet), iar tatdl este silit si umbledupi ei gi sd-i duci din nou la gcoali. Do-rinla lui este si-i chiverniseascl. Nu preareuge$te. Intervine gi fatalitatea, care lo-vegte fbri mi16 aceastl numeroasd familie.Au fost multe speculalii despre origineapoetului (rutean, turc, armean, rus etc.).

E. le va spulbera mai tdrziu, zicind ci ,,totce pomenegte despre originea mea suntpure minciuni iscodite din fantezia boln6-vicioas6". igi petrece copillria la Botogani(,,tArgul glodos") gi Ipotegti, unde Ghe-orghe Eminovici iqi cumpirase in 1848 o

sfoari de mogie. Un prim portret al viitoru-lui poet se afli in cererea intocmiti de tatilsiu in lB57 cdtre postelnicul de Iagi, pen-

tru a obline pagaportul de trecere in Buco-

vina (aflatft sub austrieci): ,,Totodatd, rog

si se inscrie in pagaport pe al cincilea fiual meu, Mihail, care este in vArsti de 7 ani.

Statul crescitoriu, pdrul negru, ochii negri,

nasul potrivit, fala smoliti, avdnd gi aces-

ta a urma studiile". E. este inscris in cla-

sa a III-a la National Hauptschule (qcoala

primari ortodoxi orientali) din Cerndufi;la sfirqitul anului se clasifici al 15-lea din72 de elevi,iar in clasa a IV-a ajunge pe lo-cul 5 din 83 de elevi. Nu se gtie unde a ur-mat primele doui clase primare, probabilla un pension particular din Botogani sau

Cerniuli. La National Hauptschule are ca

invildtor pe Ioan Litviniuc, autor de ma-nuale gcolare. Continul studiile la OberGymnasium, liceul german din Cerniuli,unde inva!6 9i fralii sii $erban gi Nicolae.in 1860 se inscrie in prima clasi de liceu.Aici, printre profesori, se afll Aron Pum-nul, autorul unui faimos Lepturariu rumh-nesc..., tipdrit la Viena intre 1862 gi 1865,

in patru volume. E. termini prima clasicu note bune. in clasa a II-a are ca profe-sor de romAni pe I. G. Sbiera, suplinitorullui Aron Pumnul. Rimdne repetent, intru-cdt nu obfne note de trecere la matema-ticd gi latini. in jurul inerliei gcolare a luiE. s-a creat o adevirati legendd, in par-te suslinuti de fapte reale. Este sigur ci el

fuge in mai multe rdnduri de la Cerniuli gi

ci Gheorghe Eminovici este furios cd tre-buie si-gi lase treburile gospodireqti de laIpoteqti pentru a-l duce ,,pe tilharul istala gcoali". ,,Tilharul" evadeazd, din nou,gi tatil trimite oameni cillri si-l prindi.$colarul recalcitrant se apdri de m1nia pd-rinteascd suslinAnd cd ,,eu sunt invilat gi

fir[ Cernlufi". Argument care nu convin-ge pe proprietarul Ipotegtilor. in septem-

brie 1862 E. nu are incotro gi se inscriedin nou in clasa a II-a, iar in aprilie 1863

se retrage ca ,,privatist" (elev particular).Soliciti, in februarie 1864, bursi de la Mi-nisterul Cultelor gi Instrucfiunii Publicepentru a-Ei continua studiile; nu o primeg-te. in toamna aceluiagi an este angajat deConsiliul Permanent al judelului Botoganica ,,scrietor al cancelariei", de unde demi-sioneazi in martie 1865, cu motivafia cidoregte sb urmeze ,,studiile colegiale dinGimnaziul Plenariu din Bucovina".

E. debuteazd in ianuarie 1866 cu ver-suri dedicate lui Aron Pumnul, publicatein brogura Ldcrimioarele invdldceilor gim-ndziasti din Cernduli la mormdntul prea-iubitului lor profesoriu Arune pumnul.

Brogura apare din iniliativa gi sub supra-vegherea lui I. G. Sbiera. E., care semnea-ze,,M. Eminoviciu (privatist)", scrie versurisolemne gi intristate ca acestea: ,,lmbraci-te ln doliu, frumoasd Bucovind, / Cu cipruverde-ncinge antici. fruntea ta; / C-acumadin pleiada-$ auroasi gi senini / Se stinseun luceafhr, se stinse-o dalbi stea". ,,Dalb6stea" este o formuli care circula in versuri-le lui V. Alecsandri gi D. Bolintineanu. inacelagi an (25 februarie/9 martie),,,Fami-lia", revista lui Iosif Vulcan, tipdriti la Pes-

ta, publici poezia De-aS avea..., insolitd deurmitoarea noti: ,,Cu bucurie deschidemcoloanele foaiei noastre acestui june nu-mai de 16 ani, care cu primele sale incer-ciri poetice trimise noui ne-a surprinspl6cut". Poezia este semnati M. Emi-nescu. Iosif Vulcan va limuri mai tirziu ciel a romAnizat numele poetului. Modifica-re norocoasl, botez providenfial. Tot aiciiivor aplrea in cursul anului 1866 O cdld-rire in zori, Din strdindtate, La Bucovina,Speranla, Misterele noptii, iar in foaia

,,Umoristul", scoase tot de Iosif Vulcan,Asta vreu, dragul meu. in,,Familia" apare

,,novela svedicl" Lan{ul de aur de OnkelAdam, tradusi din germani. Tot in 1866

face prima cllitorie in Transilvania (mai-octombrie). in ianuarie-mai 1867 este laCernduli Ei se ocupl de biblioteca elevilorromini adipostitd in casa lui Aron Pum-nul; publicd, in acest ristimp, poemul Ce-

li doresc eu fie, dulce Romdnie in ,,Fami-lia",iar in iunie trimite poemul la Heliade.In acelagi an se afl6 in trupa lui Iorgu Cara-giali, iar peste pufini vreme (martie-apri-lie 1868) trece in trupa lui Mihail Pascaly,

ca ,,sufleur II gi copist"; in mai-septembrieinsolegte trupa Pascaly in turneul dinTransilvania gi Banat (Braqov, Sibiu, Lu-goj,Arad gi Oravifa). Publicl in,,Familia"La o artistd qi Amorul unei marmure gi

traduce, la indemnul lui Mihail Pascaly,

tratatul Die Kunst der dramatischen Dar-stellung de Heinrich Theodor Rritscher,rimas in manuscris. Pascaly, care il ajutisd intre ca sufleor la Teatrul Nalional dinBucuregti, 1l prezintd pe E. ca ,,un tAn6.r

romdn din Moldova [...] foarte cult, foartestudios, cu cunogtinle minunate de litera-turi germani gi romind [...] sirac ai pedrumuri". Din 1868 dateazd gi romanul,rimas in manuscris ca multe alte scrieri,Geniu pustiu. E. are optsprezece ani gi

ambilia de a face un studiu social gi istoricasupra societllii timpului siu. Studiul in-tri in schema unui roman care, inifial, tre-buia si se numeascl Naturi catilinare. Ti-tlul amintegte de acela al unei scrieri a luiFriedrich Spielhagen, Problematische Natu-ren (1860). E. mirturisegte intr-o scrisoa-

re trimisi din Viena in februarie 1871 luiIacob Negruzzi cd n-a cunoscut acest ro-man: ,,Am scris multe coale dintr-un stu-diu de cultur6, in care cerc a veni cu mineinsumi in clar asupra fenomenelor epoce-

lor de tranzifiune in genere gi asupra mi-zeriilor genera{iunii prezente in parte.Scrierea e complecti ca roman, ce s-atin-ge de scenele de sentiment, de descrierilelocurilor etc., necomplectd ca studiu, astfelincAt cartea mea de notife e piini de cuge-

tdrile cu care cerc a mi clarifica pe mineinsumi qi cirora le-am destinat de pe-acu-ma locul in scheletul romanului. E intitu-lat Naturi catilinare. Astfel, degi el poartesignatura timpului, totuqi am cercat a

pune in el gi un simbure, care si fie maiconsistent decAt pirlile ce se agazi impre-jurul lui". Cam tot in aceasti perioadi(toamna 1868 - toamna 1869) se consumigi iubirea poetului pentru Eufrosina Po-pescu, o actrifd de mAna a doua, frumoa-sd - se spune - gi cu ochi alunecogi. S-a

creat o veritabili legendi gi in jurul acesteipasiuni, gi unii istorici literari (intre eichiar gi G. Cdlinescu) identifici pe zbur-dalnica Eufrosina cu persorrajul Poesis dinGeniu pustiu. Mai mult, unele urme dinaceasti istorie s-ar regdsi in poezia Venere

Si Madond. Supozilii. Poezia are, in modsigur, alte cauzalitili. Peregrinirile teatraleale tAnirului nu sunt, evident, pe placul luiGheorghe Eminovici. Cind trupa Pascalyajunge Ia Botoqani (1869), tatil reugegte

si-i dea de urml sufleorului gi-l aduce laIpotegti, unde, spun istoriografii, fu $nutdezbricat pdni ce trupa pdrdsi finutul.To{i comentatorii sunt de acord c6 aceste

peregriniri l-au ajutat pe E. sI cunoasciregiunile locuite de romAni (el insugi re-cunoaqte acest fapt) gi totodatd si-i dea

gustul de a scrie teatru. Colaborarea cu

,,Familia" continui in 1869, cind ii apar

lunii corupli gi Amicului F. L La I aprilie1869, al5turi de un grup de tineri avin-du-l in frunte pe Gr. H. Grandea, devine

membru al Societllii literare ,,Orientul",care avea menirea sd strAng[ folclor gi do-cumente de istorie. El este repartizat pen-tru asemenea acfiuni in Moldova. Con-temporanii ii fixeazi chipul de ,,artist":,,Eminescu la 1868/1869 era un tinir de

19 ani. Staturi mijlocie, bine legat. Frunteinalti, trlslturi frumoase qi regulate, pdrbogat gi negru dat inapoi pe umere, cumpoarti artigtii. C-un cuvint, un tip ropo-van foarte frumos" ($tefan Cacoveanu).Turneele cu trupa lui Pascaly (Iagi, Cern6-ufi) sunt intrerupte de tatdl siu, care insis-ti ca fiul si urmeze cursurile universitarela Viena, unde se aflau majoritatea colegi-lor sdi cerniuteni, promilAndu-i o bursiregulati. in semestrul de iarnl 1869-1870,

este student ,,auditor extraordinar" laUniversitatea din Viena; ii citegte pe Con-fucius, Spinoza, Hegel, Zoroastru, Buddha,Schiller, Btichner, Cantemir, Ricardo, ve-chile scrieri indiene Vede, Sakuntala (no-tele de lecturl gi reflecfiile proprii suntadunate intr-un Fragmentarium); in oc-tombrie 1869 se inscrie in Societatea lite-rar-gtiinfificd a romdnilor din Viena gi inSocietatea literar-sociald,,RomAnia", iarin 1871 in Societatea academicd social-li-terari ,,Romdnia jund", unde ia parte lapregitirea slrbitoririi a patru sute de anide la sfin$rea mlnistirii Putna, ctitoria lui$tefan cel Mare. in gazeta,,Federatiunea"din Pesta, editati de Al. Roman, E. publiciin 1870 articolul Sdfacem un congres, strs-

linAnd solidaritatea rominilor cu popoa-rele oprimate, urmat de articolele in uniree tdria, semnat Varro, in care ataci funda-mentele constitulionale ale dualismuluiaustro-maghiar (il numegte ,,o fictiune di-plomaticd"), Si Echilibrul. Publici, la 15

aprilie 1870, in revista ,,Convorbiri litera-

re", poernul Venere Si Madond, urmat innumdrul din august de Epigonii. Se poate

spune ci acum E. igi gisegte stilul propriugi ci poezia lui devine eminesciani. intr-oscrisoare adresati lui Iacob Negruzzi iniunie 1870, E. aduce ldmuriri asupra te-mei poemului Epigonii, vorbind de Welfschmerz (sentimentul dominant ce bAntu-ie tdnlra generatie de poeli) gi de forlamorali, tiria de cuget a genera{iei anteri-oare: ,,Daci in Epigonii veti vedea laudepentru poefi ca Bolliac, Muregan gi Eliade,acelea nu sunt pentru meritul intern a lu-cririlor lor, ci numai pentru cd intr-adevirte migci acea naivitate sincer[, necongtiu-td cu care lucrau ei. Noi, ceqti mai noi, cu-noa$tem starea noastrf,, suntem ttezi desuflarea secolului * gi de aceea aveam atAta

cauz6, de-a ne descuraja. Nimic - decAt

culmile strilucite, nimic - decdt congtiinlasigurl cd nu le vom ajunge niciodatd. $i sinu fim sceptici? Atita lucru, cele mai mul-te puteri sfrrAmAndu-se in van, in luptesterile, cele puline descurajate, ame(ite de

strigdtul gunoiului ce inoatd asupra apei".

,,Ideea fundamentald - explicd mai depar-te poetul * e colnparatiunea dintre lucra-rea increzutd qi naivi a predecesorilornogtri gi lucrarea noastrd trezite, dar rece.

Prin operele liricilor romAni tineri se ma-nit'esti acel aer bolnav, deqi dulce, pe care

germanii il numesc Weltschmerz. AEa Ni-coleanu, aEa Schelitti, aga Matilda Cugler -e oarecum congtiinla adevlrului trist gi

sceptic, invins de citri colorile gi formeleliumoase - e ruptura intre lumea bulglru-lui qi lumea ideei. Predecesorii nogtri cre-

deau in ceea ce scriau, cum Shakespeare

;redea in fantasmele sale; indati insi ce

;onqtiinla vine [gi arat[] cd imaginele nusunt decAt un joc - atuncea, dupd p6rerea

mea, se nagte neincrederea scepticd inpropriile sale creatiuni. Comparatiuneadin poezia mea cade in defavorul genera-

liunei noi, gi - cred - cu drept". Publici totin revista junimistl basmul Fdt-Frumosdin lacrimd (noiembrie 1870), urmat in1 871 de Mortua est!, inger de paza Ei Noap-tea, iar in IB72 de Egipetul (octombrie)gi de nuvela fantastici Sdrmanul Dionis(decembrie I872-ianuarie 1873). Nuvela,redactat4 la Viena, cum reiese dintr-o scri-soare a lui Slavici citre Iacob Negruzzi,a fost cititi de E. in gedinla de la 1 septem-brie 1872 a ,,funimii". Lectura a produso impresie de extravaganli in rdndurile,,caracudei". George Panu, memorialistulsocietdlii iegene, spune cd efectul acestei

,,elucubrafiuni filosofice" a fost catastro-fal: ,,$i daci n-ar fi fost limba - acea limblfrumoasl a iui Eminescu -, insl limba cupretenlie qi emfaticS in Sdrmanul Dio-nis *, nuvela ar fi fost consideratd o extra-vagan![ a unui ascet torturat de fbame, de

sete gi de abstinenfl gi sldbit de flagelaliunizilnice". Maiorescu o acceptd gi o reco-mandl pentru publicare.

in august 1871 are loc serbarea de laPutna (Slar,'ici este pregedintele Societf,-

fii ,,Rom1nia juni", iar poetul e secrel'ar),urmati de congresul studenlesc care lan-seazd ideea uniti{ii culturale gi politice a

rorndnilor. E. se inscrie la Facultatea de

Drept a Universitdlii din Viena, audiindcursurile din semestrul de iarni l87l-I8729i in semestrul de vard 1872. Este interesatde istoria filosofiei (Robert Zimmermann),dreptul roman (Robert Ihering), pedago-

gie gi logici (Theodor Vogt), i.;ioria drep-tului (Heinrich Siegel), fiziologia gi anato-mia rnicroscopici, anatomia descriptivd qi

topografici. La Viena o intdlnegte, in 1872,

Acolo decid ei moartea Romei qi o scriuin rune" (Odin Si poetul).

OKEANOS, in mitologia greacl, zeu al

,,Fluviului Okeanos", care se credea c6

inconjoarl ca un briu plmintul; ndscut

de titanii Cronos gi Geea (al Cerului gi

PdmAntului); ,,Okeanos se plange pe ca-

nale" (Venefia).

ORESTE, cf. lui Homer figuri mitic[ ciu-dati, fiu al lui Agamemnon gi al Klytaim-nestrei, care rizbuni moartea tatilui siu,ucigindu-i pe Aegistus gi pe mama sa,

dup[ care fapt are mustrlri de congtiinligi este purificat de Apollo. Aduce impre-uni cu Pylades statuia lui Artemis. Emi-nescu elogiazi fidelitatea in intovirigi-rea celor doi: ,,in viata-ne fost-am Piladgi Oreste..." (Povestea magului cdldtor instele).

ORFEU, poet mitic prehomeric, fiu al luiApollo gi al muzei Caliope, care, dup6. ce

moare Euridice, sofia lui mugcati de ungarpe, o cauti in palatul subpimAntean allui Hades. incilcind porunca acestuia de

a nu privi inapoi spre ea, o pierde. Or-fismul este o doctrinl teologicd construi-td pe credinta in metempsihozi, unitatealumii, in suflet ca principiu al binelui Ei

in trup ca inchisoare a acestuia, ascetismgi in for[a oraculari a cintecului. Invidi-os pe cintecul sdu, tatll Apollo ii arun-ci lira de argint in mare, fapt valorificatde imaginarul eminescian: ,,Iar pe piatraprivlliti, lAngd marea-ntunecatd / StiOrfeu cotul in razim pe-a lui arfb sfbri-mati..." (Memento mori).