microunde note curs

of 133 /133
CUPRINS 1.Linii de transmisie 7 1.1.Teoria generală a liniilor de transmisie 7 1.1.1.Surse de câmp electromagnetic 7 1.1.2.Ecuaţiile lui Maxwell 7 1.1.3.Condiţii pe frontieră 9 1.1.4.Ecuaţia undelor 11 1.1.5.Moduri normale de propagare a câmpului electromagnetic 12 1.2.Linii de transmisie cu două conductoare 13 1.2.1.Unde de tensiune şi curent 13 1.2.2.Ecuaţiile telegrafiştilor 14 1.2.3.Ecuaţiile undelor de tensiune şi curent 15 1.2.4.Parametrii secundari ai liniilor de transmisie 17 1.2.5.Coeficientul de reflexie 19 1.2.6.Tipuri de linii de transmisie cu două conductoare 19 1.3.Regimuri de propagare 24 1.3.1.Regimul adaptat 24 1.3.2.Regimul de undă staţionară 25 1.3.2.1.Linia în scurtcircuit 25 1.3.2.2.Linia în gol 26 1.3.2.3.Linia terminată pe o sarcină pur reactivă 26 1.3.2.4.Regimul de unde mixt 27 1.3.3.Transmiterea energiei electromagnetice pe linii 28 1.3.4.Linia de transmisie ca element de circuit 31 1.3.5.Diagrama circulară (Smith) 32 1.3.6.Adaptarea liniilor de transmisie 36 1.4.Linii coaxiale şi plate 41 1.4.1.Linii coaxiale 41 1.4.2.Linii plate 44 1.4.3.Linii de transmisie microstrip 47 1.4.3.1.Linii microstrip pe substrat dielectric izotrop 47 1.4.3.2.Linii microstrip pe substrat dielectric anizotrop 51 1.5.Probleme 1.5.1.Probleme rezolvate 1.5.2.Probleme propuse

Upload: istrate-marius

Post on 15-Jan-2016

142 views

Category:

Documents


11 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Microunde Note Curs

TRANSCRIPT

Page 1: Microunde Note Curs

CUPRINS

1.Linii de transmisie 71.1.Teoria generală a liniilor de transmisie 7 1.1.1.Surse de câmp electromagnetic 7 1.1.2.Ecuaţiile lui Maxwell 7 1.1.3.Condiţii pe frontieră 9 1.1.4.Ecuaţia undelor 11 1.1.5.Moduri normale de propagare a câmpului electromagnetic 121.2.Linii de transmisie cu două conductoare 13 1.2.1.Unde de tensiune şi curent 13 1.2.2.Ecuaţiile telegrafiştilor 14 1.2.3.Ecuaţiile undelor de tensiune şi curent 15 1.2.4.Parametrii secundari ai liniilor de transmisie 17 1.2.5.Coeficientul de reflexie 19 1.2.6.Tipuri de linii de transmisie cu două conductoare 191.3.Regimuri de propagare 24 1.3.1.Regimul adaptat 24 1.3.2.Regimul de undă staţionară 25 1.3.2.1.Linia în scurtcircuit 25 1.3.2.2.Linia în gol 26 1.3.2.3.Linia terminată pe o sarcină pur reactivă 26 1.3.2.4.Regimul de unde mixt 27 1.3.3.Transmiterea energiei electromagnetice pe linii 28 1.3.4.Linia de transmisie ca element de circuit 31 1.3.5.Diagrama circulară (Smith) 32 1.3.6.Adaptarea liniilor de transmisie 361.4.Linii coaxiale şi plate 41 1.4.1.Linii coaxiale 41 1.4.2.Linii plate 44 1.4.3.Linii de transmisie microstrip 47 1.4.3.1.Linii microstrip pe substrat dielectric izotrop 47 1.4.3.2.Linii microstrip pe substrat dielectric anizotrop 511.5.Probleme 1.5.1.Probleme rezolvate 1.5.2.Probleme propuse

Page 2: Microunde Note Curs

2.Ghiduri de undă 542.1.Ghidul de undă dreptunghiular 54 2.1.1.Clasificarea ghidurilor de undă 54 2.1.2.Ecuaţia caracteristică 57 2.1.3.Moduri normale în ghidul dreptunghiular 60 2.1.4.Vitezele undelor în ghidul dreptunghiular 61 2.1.5.Puterea transmisă în ghidul dreptunghiular 62 2.1.6.Modul fundamental în ghidul dreptunghiular 64 2.1.7.Impedanţa de undă 652.2.Ghidul de undă circular 67 2.2.1.Determinarea componentelor longitudinale 67 2.2.2.Determinarea componentelor transversale 68 2.2.3.Constanta de fază şi frecvenţa critică 70 2.2.4.Vitezele de fază şi de grup;impedanţa de undă 71 2.2.5.Filtre de mod 722.3.Discontinuităţi în liniile de transmisie 73 2.3.1.Diafragme 73 2.3.1.1.Diafragma cu fantă inductivă 74 2.3.1.2.Diafragma cu fantă capacitivă 77 2.3.1.3.Tije şi diafragme rezonante 79 2.3.2.Cavităţi rezonante 81 2.3.2.1.Cavităţi rezonante paralelipipedice 83 2.3.2.2.Cavităţi rezonante cilindrice 85 2.3.2.3.Cavităţi rezonante coaxiale 86 2.3.3.Variaţia frecvenţei cu modificarea volumului 872.4.Ghiduri de undă cu ferite 88 2.4.1.Ferite şi granaţi 88 2.4.2.Fenomene magnetice în ferite 89 2.4.3.Propagarea câmpului prin ferita polarizată 91 2.4.4.Dispozitive nereciproce cu ferite 94Anexe 95Bibliografie

Page 3: Microunde Note Curs

1.LINII DE TRANSMISIE

1.1.Teoria generală a liniilor de transmisie

1.1.1 Surse de câmp electromagnetic

Câmpul electromagnetic este o formă de existenţă a materiei caracterizat prin energie, masă şi impuls. Este pus în evidenţă prin acţiunile pondero-motoare pe care le exercită asupra substanţei şi poate fi generat de surse primare: densitati de sarcini electrice, densitati de curent (datorate deplasării sarcinilor de polarizare, a mişcărilor orbitale sau de spin).

Deoarece pentru analiza la scară macroscopică a câmpului electromagnetic numărul surselor primare de analizat este foarte mare, în analiza teoretică se folosesc sursele secundare pentru câmpul electric –inducţia magnetică iar pentru câmpul magnetic, densitatea curentului de deplasare.

Când sursele secundare variază în timp, produc câmp electromagnetic. Când sarcinile electrice sau curenţii nu variază în timp, crează câmpuri electrostatice, respectiv magnetostatice, care pot fi considerate cazuri degenerate ale câmpului electromagnetic, în care câmpul şi sursele sale sunt staţionare. În cazul static, câmpurile electric şi magnetic pot exista independent, pe când la câmpurile dinamice aceste componente se intercondiţionează şi se determină cu ecuaţiile lui Maxwell.

1.1.2. Ecuaţiile lui Maxwell

În electromagnetism se definesc urmatorii vectori fundamentali:E – intensitatea câmpului electric,H – intensitatea câmpului magnetic,B – inducţia magnetică,D – inducţia electrică,cu amplitudini, faze şi orientări variabile în spaţiu (x,y,z) şi timp (t). Fiecare componentă a vectorilor este o mărime complexă, caracterizată printr-o parte reală şi una imaginară.

Vectorii câmpului electromagnetic sunt grupaţi în două perechi E şi B, D şi H. Prima pereche de vectori determină forţa exercitată în spaţiu asupra sarcinilor şi a curentului electric, dependentă de constantele dielectrice şi magnetice ale mediului şi este exprimată prin forţa Lorentz:

Page 4: Microunde Note Curs

F = q(E + v x B) (1.1)Vectorii din a doua pereche au ca surse sarcinile şi curenţii din câmp,

determină liniile de forţă care rezultă de la acestea şi sunt independenţi de proprietăţile mediului.

IdlH

qdaDS

=

=

ò

òò (1.2)

La un câmp electromagnetic arbitrar , vectorii E şi H determină energia cu care se propagă câmpul.

Pentru rezolvarea diferitelor probleme de microunde, cea mai utilizată metodă foloseşte ecuaţiile lui Maxwell. Aceste ecuaţii exprimă interdependenţa câmpurilor electrice şi magnetice în interiorul oricărui mediu material:

ïïï

î

ïïï

í

ì

=Ñ=Ñ

¶¶

-=Ñ

++¶

¶=Ñ

0B

Dt

BEx

VJt

DHx

r

r

(1.3)

unde J – densitate de curentr - densitate de sarcină

Relaţiile dintre cei patru vectori fundamentali se pot stabili pentru orice mediu dacă sunt complet definite distribuţia de sarcini şi caracteristicile mediului. În medii mobile (V≠0) , cristaline sau feromagnetice, aceste relaţii sunt mai complicate. La mediile materiale caracterizate prin permitivitatea electrică e, perneabilitatea magnetică m şi conductivitatea s, există relaţiile suplimentare:

EJHBED sme === ,, (1.4)Vom considera parametrii de material constanţi în cadrul unor benzi

relativ înguste de frecvenţă, în care toate câmpurile variază armonic în timp (regim permanent sinusoidal).

În cazul mediilor imobile, (V = 0) ecuaţiile lui Maxwell devin:

( )

ïïî

ïïí

ì

=Ñ=Ñ

-=Ñ+=Ñ

0B

D

HjEx

EjHx

rwm

wes

(1.5)

Adăugăm ecuaţia de continuitate

tJ

¶¶

-=Ñr

(1.6)

Page 5: Microunde Note Curs

În unele probleme de microunde este utilă folosirea formei integrale a ecuaţiilor lui Maxwell în locul formei diferenţiale. Prin aplicarea teoremelor lui Stokes şi a divergenţei, se obţin ecuaţiile:

ïïïï

î

ïïïï

í

ì

=

=

¶¶

-=

¶¶

+=

òò

òòòòò

ò òò

òòòòò

0adB

dvadD

sdBt

ldE

sdDt

sdJldH

A

V

S

SS

r (1.7)

Sensul fizic al ecuaţiilor lui Maxwell sub formă integrală:- prima ecuaţie arată că integrala de linie pe o curbă închisă a

intensităţii câmpului magnetic este egală cu suma curenţilor de deplasare, de conducţie şi de convecţie (dacă este cazul) care trec prin acea buclă;

- din a doua ecuaţie rezultă că integrala de linie a intensităţii câmpului electric pe o curbă închisă este egală cu variaţia în timp a fluxului magnetic prin acea buclă;

- a treia ecuaţie, legea lui Gauss arată că fluxul electric prin orice suprafaţă închisă, la orice moment de timp este dat de sarcina electrică aflată în acel moment în interiorul volumului delimitat de suprafaţa închisă;

- ultima ecuaţie arată că în natură nu există sarcini magnetice.Câmpul electromagnetic este complet determinat dacă sunt cunoscute

poziţiile în spaţiu şi legea de deplasare a surselor.Câmpul în anumite regiuni se mai poate determina dacă se cunoaşte

distribuţia câmpului pe o anumită suprafaţă care înconjoară regiunea analizată.

Comportarea câmpului în orice punct din spaţiu este legată de comportarea într-un punct învecinat cu ajutorul ecuaţiilor cu derivate parţiale (1.5). Dacă se dă valoarea câmpului şi a derivatelor sale în orice punct, putem calcula de la punct la punct şi integrăm ecuaţiile diferenţiale pentru a obţine câmpul în orice alt punct.

Teorema unicităţii – arată că dacă anumite proprietăţi ale câmpului electromagnetic sunt cunoscute pe o suprafaţă închisă, câmpul este unic determinat în interiorul volumului delimitat de acea suprafaţă. Câmpul variant în timp aflat într-un volum V al unei substanţe cu comportare liniară , conform teoremei unicităţii , este unic determinat dacă este specificat la un moment de timp t0 în interiorul volumului şi prin componentele tangenţiale ale lui E sau H, determinate în fiecare punct al suprafeţei şi la toate momentele de timp anterioare.

Ecuaţiile lui Maxwell sunt valabile în orice punct din spaţiu în care nu au loc variaţii discontinue ale parametrilor de material. La suprafaţa de separaţie a două medii, acestor ecuaţii li se adaugă anumite condiţii la limită.

Page 6: Microunde Note Curs

1.1.3. Condiţii pe frontieră

Pentru a găsi soluţiile proprii şi unice ale ecuaţiilor lui Maxwell, în anumite cazuri particulare, este necesară cunoaşterea comportării câmpului electromagnetic la suprafaţa de separare a corpurilor. Condiţiile pe frontieră joacă acelaşi rol în rezolvarea ecuaţiilor cu derivate parţiale ca şi condiţiile iniţiale in ecuatiile diferenţiale pentru calculul circuitelor electrice.

Determinarea condiţiilor pe frontieră se face mai simplu folosind forma integrală a ecuaţiilor lui Maxwell (1.7).

Dacă la suprafaţa de separare a două medii cu parametrii e1, m1 şi e2, m2 nu sunt sarcini de suprafaţă la frontieră (cazul mediilor neconductoare), fluxul inducţiei electrice pe suprafaţa cilindrului (fig. 1.1b), la limită, când htinde le zero, este:

òò D-D=®

Snn

hsDsDsdD 12

0lim (1.8)

sau

2112 DnDnDD nn === (1.9)

Prin 0®h

iml se anulează fluxul pe peretele lateral al cilindrului. Rezultă

că fluxul liniilor de câmp al inducţiei electrice este continuu în direcţia normală la frontieră. Un rezultat asemănător se obţine şi pentru liniile de flux al inducţiei magnetice, deoarece divB = 0 şi

nB2=nB1 (1.10)Condiţiile la limită pentru componenta tangenţială a câmpului

electromagnetic se obţin analizând circulaţia vectorilor (fig. 1.1.c). La limită când h ® 0 fluxul câmpului magnetic prin contur se anulează:

0limlim 1200

=D-D=-= òòò ®®lElEDdsjldE tt

shch

w (1.11)

Rezultă: tt EE 12 = (1.12)Pentru acelaşi contur C, curentul total de deplasare se anulează:

D1n

D2n

E2t

E1t

n

(e1,m1)

(e2,m2)

h

DS

n

n

D2n

D1n E1t

E2t

h

a). b). c).Fig. 1.1. Condiţii locale pe frontieră

Page 7: Microunde Note Curs

0limlim 1200

=D-D== òòò ®®lHlHDdsjldH tt

shch

w (1.13)

sau tt HH 12 = (1.14)Relaţiile (1.12) şi (1.14) arată că la frontiera de separare,

componentele tangenţiale sunt continue.Dacă suprafaţa de separare a celor două domenii este un material bun

conductor (metal) sau puţin spaţiu liber, atunci condiţiile pe frontieră au forma particulare. Câmpul electromagnetic se propagă foarte puţin prin materiale conductoare. Amplitudinea câmpului scade exponenţial conform legii exp(-u/ds), unde u este distanţa evaluată pe direcţia normală spre conductor iar ds este adâncimea de pătrundere a câmpului în material. În cazul cuprului adâncimea de pătrundere la frecvenţa de 10GHz este la 6,6 10-7m. Dacă conductivitatea are valori foarte mari, adâncimea de pătrundere se apropie de zero iar curentul devine de suprafaţă.

1.1.4. Ecuaţia undelor

Componentele câmpului electromagnetic E şi H se exprimă prin funcţii de undă (funcţii care depind de timp şi spaţiu). Pentru determinarea funcţiilor de undă este necesară rezolvarea ecuaţiilor în care numai una din componentele câmpului trebuie să fie necunoscută. Aplicăm rotorul ecuaţiei (1.5) şi obţinem:

( )Hxt

Exx Ѷ¶

-=ÑÑ m (1.15)

Folosim dezvoltarea dublului produs vectorial şi ţinând seama de prima ecuaţie din (1.5), rezultă:

2

22

t

EEE

¶¶

-=Ñ-ÑÑ me (1.16)

Considerăm că mediul în care are loc propagarea nu are sarcini

electrice (divE = 0): 02

22 =

¶¶

-Ñt

EE me (1.17)

Relaţia (1.17) se numeşte ecuaţia undelor în spaţiul tridimensional.Pentru a determina natura soluţiilor ecuaţiei, presupunem E

nondimensional ( )Tx 0,0,EE = , cu componenta sa depinzând numai de

coordonata x. Ecuaţia (1.17) se poate scrie:

02

2

2

2

=¶¶

¶t

E

x

Ex me (1.18)

Orice funcţie continuă, împreună cu primele două derivate ale sale, de forma f(x-vt) este o soluţie a ecuaţiei anterioare. Deoarece,

( )'';;'' 2

2

22

2

2

2

2

fvvt

fv

t

ff

x

f=

¶¶

=¶¶

=¶¶

(1.19)

Page 8: Microunde Note Curs

obţinem: 01

2

2

2

2

=¶¶

=¶¶

t

f

vx

f (1.20)

Această soluţie (fig. 1.2) reprezintă o perturbaţie care se propagă în direcţia pozitivă a lui x cu viteza v.

Dacă componentele luzi E variază armonic în timp, ecuaţia undelor devine:

020

2 =+Ñ EkE (1.21)

unde k0 - numărul de undă, k0 = (wme)-0,5

Ecuaţia (1.21) se numeşte ecuaţia vectorială a lui Helmholtz.

1.1.5. Moduri normale de propagare a câmpului electromagnetic

Principalele moduri de propagare a câmpului electromagnetic sunt:- mod transversal electromagnetic sau TEM, dacă Ez = 0, Hz = 0;- mod transversal electric TE sau H, dacă Ez = 0, Hz ≠ 0;- mod transversal magnetic TM sau mod E, când Ez ¹ 0, Hz = 0;Pentru modul de propagare TEM, vectorii câmpurilor electric şi

magnetic sunt aşezaţi în planul transversal pe direcţia de propagare (Ez = 0, Hz = 0). Unda TEM constituie modul de propagare dominant în liniile cu două conductoare. Din punct de vedere matematic, frontierele acestor regiuni pot fi privite ca multiplu conectate (spaţii multiple conex) iar soluţia ecuaţiei Helmholtz presupune o valoare constantă pe o frontieră şi o altă valoare constantă pe altă frontieră. Câmpul se propagă fără atenuare.Pentru modul de propagare TE, câmpul nu are componentă electrică pe axa z, dar Hz ¹ 0 şi câmpul se propagă fără atenuare (g pur imaginar).

Câmpul electromagnetic obţinut când Hz = 0 şi Ez ¹ 0 se propagă pe modul TM.Din punct de vedere fizic, modurile constituie seturi de unde progresive care se propagă prin linia de transmisie (unele cu atenuare, altele fără atenuare). Matematic, modurile pot fi privite ca termenii unei serii infinite (Bessel sau Fourier), cu care se reprezintă câmpul în regiunea limitată.

x

f(x-vt)

t = 0

Fig. 1.2. Variaţia unei funcţii de undă

Page 9: Microunde Note Curs

1.2.Linii de transmisie cu două conductoare

1.2.1. Unde de tensiune şi curent

Linia de transmisie este formată din două sau mai multe conductoare cu care se conectează un generator de semnal la o anumită sarcină. Deoarece în microunde lungimile liniilor de transmisie sunt comparabile cu lungimile de undă ale semnalelor, liniile nu se pot reduce la un punct (ca în circuitele cu constante concentrate) iar timpul de propagare a unei perturbaţii electrice de-a lungul liniei este

Considerăm linia formată din două materiale perfect conductoare separate de un material dielectric (de obicei aerul), alimentate cu potenţialele V0/2 şi –V0/2 (fig.1.3.).

Pentru a determina câmpul electromagnetic care se propagă ca o undă TEM (mod transversal electromagnetic), calculăm potenţialul f(x,y) ca o soluţie a ecuaţiei:

Ñt2F=0 (1.22.)

care satisface condiţiile pe frontieră:

ïïî

ïïí

ì

-

+=F

20

10

2

2

peSV

peSV

(1.23.)

F se poate determina uşor când configuraţia liniilor de câmp este destul de simplă.

Se determină componentele câmpului E şi H care se propagă în direcţia Oz:

0y

z

x

H

S2

S1

E2

V0+

20V

-

E0

nH0

n

n E0

Fig.1.3. Secţiune transversală printr-o linie de transmisie

Page 10: Microunde Note Curs

îíì

-´==-F-Ñ=-==

)exp(

)exp()exp(

0030

000

zjkEaVHH

zjkzjkEEE

t

tt (1.24.)

unde k0 este numarul de undă din ecuaţia undelor (Helmholtz).Integrala de linie a lui E0 pe o curba oarecare, între cele două

conductoare, are expresia:

( ) ( )[ ] 0120

2

1

2

1

2

1

Vssdldt

ddldlE

s

s

s

st

s

s

-=F-F-=F

-=FÑ-= òòò (1.25.)

Asociat cu câmpul electric se poate defini unda de tensiune:V=V0exp(-jk0z) (1.26.)

deoarece în spaţiul dublu conex, integrala de linie a lui E0 între S1 şi S2 este independentă de drum (E0 este gradientul unui potenţial scalar). Integrala de linie a lui H în jurul unui conductor S2 are expresia:

00

2

IdlJdlH ss

=F=ò (1.27.)

Aplicăm legea lui Ampere JDjH +=´Ñ w ( D nu are componenta axială Dz) Din condiţiile pe frontiera conductoarelor 00 =´ En ,

şi sJHn =´ 0 , unde n este normala exterioară, iar JS densitatea de curent în

direcţia axială. La o anumită distanţă de conductoare 00 =´Ñ Ht , dar integrala de linie în jurul conductoarelor este nenulă, deoarece prin acestea circulă curent.Asociat cu intensitatea câmpului magnetic se poate defini o undă de curent:

I=I0exp(-jk0z) (1.28.)E0 şi H0 sunt independente de frecvenţă deoarece potenţialul este

independent de frecvenţă şi reprezintă distribuţia statică a câmpului între conductoare parcurse de curenţi când între ele există diferenţă de potenţial.

1.2.2. Ecuaţiile telegrafiştilorPropagarea undelor de tensiune şi curent se poate asocia cu modul

TEM al câmpurilor electrice şi magnetice pe o linie de transmisie. Linia de transmisie se poate descrie cu ajutorul unui circuit electric cu parametrii distribuiţi (fig. 1.4.).

D¢C¢B¢A¢

DCBA

Z Z+ DZ

Z+ DZ

C

B

V1 V2

ReLe

Ge Ce

a). b).Fig. 1.4. Schema echivalentă a unui tronson de linie cu două conductoare

I1 I2

Z

Page 11: Microunde Note Curs

Energia înmagazinată în câmpul magnetic este rezultatul existenţei unei inductanţe Le , dispusă în serie, iar energia înmagazinată în câmpul electric se poate asocia cu o capacitate Ce montată în paralel pe linie.

Puterea pierdută în conductoare se datorează rezistenţelor Re şi Ge. Parametrii Le, Ce, Re, Ge se mai numesc parametrii lineici sau primari şi se definesc pe unitatea de lungime a liniei de transmisie.

În general, conductoarele liniei de transmisie sunt neuniforme iar materialul dielectric, neomogen, astfel că parametrii variază de-a lungul liniei (Oz).

Aplicând legile lui Kirchhoff pentru tronsonul de linie de lungime Dz, obţinem:

ïïî

ïïí

ì

¶+D=+-

D¶¶

-D-=-

zt

VCzGVII

zt

ILzRIVV

ee

ee

2221

1112

(1.29.)

Dacă tensiunea în planul BB¢ (fig. 1.4.a) este V1=V(z), în planul CC¢va fi V2=V(z).+DV Analog I2=I(z) şi I1=I(z)+DI.

Pentru variaţii infinit mici Dz®dz, sistemul de ecuaţii devine:

ïïî

ïïí

ì

¶¶

--=¶¶

¶¶

--=¶¶

t

VCVG

z

It

ILIR

z

V

ee

ee

(1.30.)

Ecuaţiile sistemului (1.30.) se numesc ecuaţiile telegrafiştilor sau ecuaţiile liniilor lungi. Din acestea se deduc tensiunea şi curentul pe linie dacă se cunosc valorile tensiunii şi curentului într-un punct apropiat.

Pentru semnalele monocromatice, ecuaţiile telegrafiştilor devin:

ïïî

ïïí

ì

+-=¶¶

+-=¶¶

)(

)(

ee

ee

CjGVz

I

LjRIz

V

w

w (1.31.)

1.2.3. Ecuaţiile undelor de tensiune şi curent (parametrii principali ai liniei)

Ecuaţiile undelor se pot obţine din ecuaţiile telegrafiştilor prin derivare în raport cu z în prima ecuaţie şi în raport cu t în a doua ecuaţie (1.30.).

z

L

t

I

tz

IL

z

RI

z

IR

z

V ee

ee ¶

¶¶¶

-¶¶

¶-

¶¶

-¶¶

-=¶¶ 2

2

2

(1.32.)

2

22

t

VC

t

VG

tz

Iee ¶

¶-

¶¶

-=¶¶

¶(Ge, Ce nu variază în timp ) (1.33.)

Page 12: Microunde Note Curs

Presupunem că linia de transmisie este uniformă şi valoarea parametrilor nu depinde de z. Ecuaţia (1.32.) devine:

÷÷ø

öççè

涶

+¶¶

+÷øö

çèæ

¶¶

+=¶¶

2

2

2

2

t

VC

t

VGL

t

VCVGR

z

Veeeeee (1.34.)

( ) 02

2

2

2

=-¶¶

-¶¶

+=¶¶

VGRt

VCL

t

VGLCR

z

Veeeeeeee (1.35.)

Asemănător se determină şi ecuaţia monodimensională a undei de curent.

Considerăm o soluţie a ecuaţiei (1.35.) de forma:( )[ ]ztjURV e gw -= exp (1.36.)

atunci constanta de propagare g trebuie să fie o soluţie a ecuaţiei:

( ) 022 =-++- eeeeeeee GRCLGLCRj wwg (1.37.)În regim sinusoidal, ecuaţia undei de tensiune devine:

( ) ( ) 022

2

=+---¶¶

VGLCRjVCLGRz

Veeeeeeee ww (din 1.35.) (1.38.)

cu soluţia generală de forma:z

rz

d eVeVV gg '' += - (din 1.37.) (1.39.)

unde g=a+jb are forma ( )[ ]eeeeeeee GLCRjGRCL +++-= wwg 2 (1.40.)Constantele Vd’şi Vr’ reprezintă amplitudini constante pentru undele

ce se propagă în direcţiile +z şi –z (unda de tensiune directă şi inversă, ce se propagă în sensuri contrarii). Analog se află şi soluţia ecuaţiei undei de curent:

( )zr

zd

zr

zd eVeVZeIeII gggg ''1

0'' -=-= --- (1.41.)

unde Z0 se numeşte impedanţa caracteristică

ee

ee

CjG

LjRZ

ww

++

=0 (1.42.)

Constantele Vd’ şi Vr’ se determină din condiţiile iniţiale I=Ig şi V=Vg, dacă z=0 (distanţa).

''0

''

rdg

rdg

VVIZ

VVV

-=

+= (1.43.)

22

22

0''0

0''0

ggrrgg

ggddgg

IZUVVIZU

IZUVVIZU

-=Þ=-

+=Þ=+

(1.44.)

Înlocuim în (1.39.):

Page 13: Microunde Note Curs

÷÷ø

öççè

æ --÷÷

ø

öççè

æ +=

-+

+=

--

-

22

22

0

00

zz

g

zz

g

zggzgg

eeIZ

eeUV

eIZU

eIZU

V

gggg

gg

(1.45.)

zshIZzchUV gg gg 0-= (1.46.)

Înlocuim (1.44.) în (1.41.) obţinem:

÷÷ø

öççè

æ ++÷÷

ø

öççè

æ --=

--

+=

--

-

22

22

0

0

0

0

0

zz

g

zzg

zggzgg

eeI

ee

Z

UI

eZ

IZUe

Z

IZUI

gggg

gg

(1.47.)

zchIzshZ

UI g

g gg +-=0

(1.48.)

Revenim la ecuaţia (1.39.) şi (1.41.) şi obţinem:

ïî

ïí

ì

+-=

-=

zchIzshZ

VI

zshZIzchVV

gg

gg

gg

gg

0

0

(1.49.)

Ecuaţiile (1.49.) reprezintă ecuaţiile undelor directe, de la generator la

sarcină.Prin înlocuire: sVV ® ; sII ® şi zz -® , obţinem ecuaţiile undelor

reflectate, exprimate funcţie de valorile tensiunii şi curentului la sarcină.( )( ) zchzch

zshzsh

gggg

-=--=-

(1.50.)

Cunoscând trnsformările (1.50.), ecuaţiile (1.49.) devin:

ïî

ïí

ì

+=

+=

zshZIzchVV

zchIzshZ

VI

ss

ss

gg

gg

0

0 (1.51.)

Undele de tensiune şi curent reprezintă parametrii principali ai linei de transmisie.

1.2.4. Parametrii secundari ai liniilor de transmisie

Impedanţa caracteristică şi constanta de propagare formează parametrii secundari ai liniei de transmisie şi depind de geometria liniei şi de frecvenţa semnalelor ce se propagă.

Page 14: Microunde Note Curs

Impedanţa caracteristică – este o mărime fără suport fizic ce se exprimă matematic printr-un număr complex:

j

ww j

ee

ee eZCjG

LjRZ 00 =

++

= (1.52.)

Deoarece în domeniul microundelor se pot face următoarele aproximări: ee RL >>w şi ee GC >>w :

e

e

C

LZ =0 (1.53.)

Variaţia modulului impedanţei caracteristice şi fazei cu frecvenţa se poate observa în fig. 1.5.

Impedanţa caracteristică mai poate fi definită ca raportul undelor directe de tensiune şi curent sau al undelor reflectate, dar de semn schimbat.

r

r

d

dc I

U

I

UZ -== (1.54.)

Constanta de propagare – se exprimă printr-un număr complex bag j+= , unde =a partea reală reprezintă constanta de atenuare, iar

=b partea imaginară este constanta de fază.

( )( )[ ] 5,0eeee CjGLjRj wwbag ++=+= (1.55.)

Dependenţa neliniară de frecvenţă a componentelor constantei de propagare (fig. 1.6.) arată că linia de transmisie introduce distorsiuni de atenuare şi de fază.

w

j

e

eC

L

÷Z0÷

Fig. 1.5. Variaţia impedanţei caracteristice cu frecvenţa

Page 15: Microunde Note Curs

Dacă linia nu are pierderi, 0== ee GR , rezultă,

eeCLwba == ,0 (1.56.)

Liniile realizate profesional în gama microundelor au pierderi neglijabile, astfel că acestea nu introduc distorsiuni de fază importante.

1.2.5. Coeficientul de reflexie

Coeficientul de reflexie se măsoară la distanţa z de sarcină spre generator (-z)şi se defineşte ca raportul undelor de tensiune reflectată şi directă:

z

SS

SSz

d

zr

u eZIU

ZIU

eU

eU gg

g2

0

0 --

+-

==G (1.57.)

Asemănător se poate defini şi un raport al undelor de curent (Gi) egal cu coeficientul de reflexie în tensiune dar cu semn schimbat. Coeficientul de reflexie la sarcină are expresia:

0

0

0

0

0 jjS

S

S

SS

SSS e

ZZ

ZZ

ZIU

ZIUG=

+-

=+-

=G (1.58.)

Se observă că pe linia de transmisie, faza coeficientului de reflexie se modifică de două ori mai repede (1.57.) decât faza tensiunii sau curentului (1.58.).Tensiunea şi curentul pe linie se pot exprima funcţie de coeficientul de reflexie:

( )( )î

íì

G-=-=G+=+=

1

1

drd

drd

IIII

UUUU (1.59.)

Raportul de undă staţionar se defneşte ca:

m

M

U

U=

G-G+

=1

1s (1.60.)

a

b

we

e

G

R

g

Fig. 1.6. Variaţia constantei de propagare cu frecvenţa

Page 16: Microunde Note Curs

De-a lungul linie de transmisie, valoarea raportului de undă staţionară şi modulul coeficientului de reflexie nu depind de poziţia de analiză.

Pentru sarcini pasive, raportul de undă staţionară este supraunitar iar modulul coeficientului de reflexie este subunitar. Inversul raportului de unda stationara se numeşte coeficientul de undă proogresivă (K.U.P).

s1

... =PUK (1.61.)

1.2.6. Tipuri de linii de transmisie cu două conductoare

Liniile de transmisie cu două conductoare întâlnite în practică au o diversitate constructivă determinată de cerinţele impuse referitoare la pierderi (randament), radiaţii parazite minime, influenţă minimă din partea câmpurilor electromagnetice exterioare.

Din punct de vedere constructiv, liniile de transmisie se clasifică în:a). linii aeriene – bifilare

- plan-parelele b). linii izolate – bifilarec). linii ecranate – bifilare

- coaxialea). Linia aeriană bifilară sau deschisă (fig 1.7.) se compune din două

conductoare electrice paralele dispuse la o distanţă 4

l£a menţinută

constantă cu ajutorul unor suporturi dielectrice.

- influenţa câmpurilor electromagnetice exterioare ce duc la distorsionarea semnalului transmis;- sensibilitate la acţionări mecanice;- creşterea pierderilor de energie sub influenţa factorilor atmosferici;

Pentru micşorarea pierderilor este indicat ca transmiterea energiei printr-o astfel de linie să se facă la un curent mic şi o tensiune ridicată.

Parametrii lineici ai liniei aeriene se determină cu relaţiile de mai jos.Inductanta lineica:

a

d

221

1

Fig. 1.7. Linia aeriană bifilară1 – conductoare electrice

2 – suporţi izolatori

Avantajul principal al liniei bifilare aeriene este simplitatea constructivă şi deci preţ de cost redus.

Linia aeriană bifilară prezintă şi dezavantaje : - pierderi de energie determinate de radiaţiile spre exterior la frecvenţe ridicate (>200 MHz);

Page 17: Microunde Note Curs

[ ]mHr

raLe /lg10921,0 6 -

×= - (1.62.)

unde a – distanţa între centrele conductoarelorr – raza conductorului

sau ]/[2

ln104,0 6 mHd

aLe

-×= (1.63.)

Capacitatea lineica:

[ ]mF

r

raC r

e /10lg

06,12 12-

=e

(1.64.)

sau ]/[2

ln

8,27mF

d

aC r

ee

= (1.65.)

unde er – permitivitatea electrică relativă a spaţiului dintre conductoare

[ ]mr

fRe /10

3,8 6 W= - (1.66.)

sau ]/[10)(

64,16 6 mfcmd

Re W= - (1.67.)

unde f – frecvenţa oscilaţiilor electromagnetice transmise prin linie [Hz].Ge – depinde de proprietaţile electrice ale dielectricului dintre

conductoare şi de frecvenţa oscilaţiilor transmise. Se măsoară în (Wm)-1.Impedanţa caracteristică a liniei aeriene bifilare se determină cu

relaţia:

][2

ln120lg2760 W==d

a

r

aZ (1.68.)

unde – a – distanţa între conductoare

b). Linia izolată bifilară (fig. 1.9.) se compune din două conductoare electrice paralele, izolate fiecare cu dielectric de frecvenţă foarte înaltă.

h

d

Fig. 1.8.. Linie aerianăplan-paralelă

Pentru linia aeriană plan-paralelă (de obicei de lungime scurtă), impedanţa caracteristică se determină cu relaţia:

][4

ln6027,1lg1380 W=÷øö

çèæ=

d

h

d

hZ

r

r

pem

(1.69.)

unde h – distanţa între conductoarele planed – diametrul conductorului rotund

Page 18: Microunde Note Curs

Fiind compactă, linia izolată bifilară este comodă în lucrările de montaj şi întreţinere. Dezavantajele principale ale acestui tip de linie sunt:

- radiaţia în exterior cu creşterea frecvenţei semnalului transmis;- influenţa câmpurilor electromagnetice exterioare.Impedanţa caracteristică a liniei izolate bifilare se determină cu relaţia:

[ ]W-

=r

raZ

r

lg276

0 e (1.70.)

c). Liniile ecranate folosesc o împletitură metalică (Cu) numită “ecran” pentru înlăturarea radiaţiei exterioare (efect de antenă) şi protecţia liniei la influenţa câmpurilor electromagnetice exterioare.

Linia ecranata bifilară – se compune din două conductoare electrice paralele (fig 1.10.) introduse în acelaşi dielectric de frecvenţă foarte înaltă. Dielectricul este acoperit cu ecranul realizat din împletitura metalică şi toată construcţia este acoperită cu un strat izolator.

Impedanţa caracteristică se determină cu relaţia:( )( ) [ ]W

+-

=2

2

01

1lg

276

cr

caZ

re unde

R

ac

2= (1.71.)

3

Dielectricul folosit suportă o tensiune de străpungere mai mare decât aerul în cazul liniilor aeriene, ceea ce permite transmiterea unor puteri mai mari prin linia bifilară izolată. Linia bifilară izolată este protejată cu o izolaţie exterioară la lovituri, deformări şi acţiunile agenţilor atmosferici.

Acest tip de linie are următoarele avantaje:- lipsa pierderilor de ener-

gie prin radiaţie în exte-rior;

- lipsa influenţei câmpuri-lor electromagnetice ex-terioare;

- lipsa influenţei factorilor atmosferici;

- simplitate, uşurinţă în instalare, montare;

- posibilitatea instalării sub pământ şi în apă.

2

2r

2R

43

1a

Fig. 1.10. Linie ecranată bifilară1 – conductori; 2 – dielectric de FFI;

3 – tresă metalică; 4 – izolaţie exterioară.

Fig.1.9. Linie izolată bifilară1 – conductori; 2 – dielectrice de FFI;

3 – izolaţie exterioară.

a

2r

12

Page 19: Microunde Note Curs

Linia coaxială (fig 1.11.) se compune dintr-un conductor interior dispus axial în interiorul unui conductor exterior cilindric.

Conductorul exterior este realizat din impletitură metalică din Cu sau cilindru metalic rigid. Cei doi conductori (interior şi exterior) sunt izolaţă prin dielectric de FFI elastic, compact sau prin izolatoare dielectrice (5 din fig. 1.11.). Liniile coaxiale au toate avantajele celorlalte tipuri de linii :- permit transmiterea unei game largi de frecvenţe;- nu sunt influenţe ale câmpurilor electromagnetice exterioare;- pierderile de energie în linie sunt mici;- mărimea tensiunii de străpungere depinde de raportul razelor

conductorilor interior şi exterior;- nu au pierderi prin radiatie exterioara.

Parametrii lineici ai liniei coaxiale se determină cu relaţiile de mai jos.

Inductanta lineica:

[ ]mH

r

RLe lg1046,0 6-×= (1.72.)

sau ]/[ln102,0 6 mHd

DLe

-×= (1.73.)

unde R – raza cercului interior al conductorului exterior;r – raza conductorului interiorCapacitatea lineica:

[ ]mF

r

RC r

e1210

lg

1,24 -=e

(1.74.)

sau ]/[10ln

5,55 12 mF

d

DC r

e-=

e (1.75.)

Rezistenta lineica:

[ ]mrR

fRe W÷øö

çèæ += -610

112,4 (1.76.)

unde f – frecvenţa oscilaţiilor electromagnetice transmise prin linie [Hz]

2

2r

2R

43

1a 1

53

Fig. 1.11. Linie coaxială1 – conductor interior; 2 – dielectric; 3 – conductor exterior (ecran);

4 – izolaţie exterioară; 5 – şaibă dielectrică

Page 20: Microunde Note Curs

Impedanţa caracteristică a liniei coaxiale se determină cu relaţia:

][ln2

10 W÷

øö

çèæ=

d

DZ

em

p (1.77.)

unde RD 2= - diametrul conductorului exteriorrd 2= - diametrul conductorului interior

sau

[ ]W÷øö

çèæ=

d

DZ

r

lg138

0 e (1.78.)

Raportul d

D determină şi mărimea pierderilor de energie în rezistenţa

activă, mărimea puterii transmise şi mărimea tensiunii de străpungere.

Page 21: Microunde Note Curs

1.3.Regimuri de propagare

Din soluţia ecuaţiei telegrafiştilor se observă că tensiunea şi curentul reprezintă suma a două unde : directă şi reflectată.Amplitudinile acestor unde variază de-a lungul direcţiei de propagare, legea de variaţie fiind impusă de relaţia între impedanţa de sarcină şi impedanţa caracteristică.

Presupunând că linia nu are pierderi (a=0) şi ţinând cont de relaţiile lui Euler (1.79.), tensiunea şi curentul vor fi descrise de relaţiile (1.80.):

zchjee

z

zjshjj

eez

zjzj

zjzj

bb

bb

bb

bb

=+

=

=-

=

-

-

2cos

2sin

(1.79.)

zIzZ

UjzI

zIjZzUzU

SS

SS

bb

bb

cossin)(

sincos)(

0

0

+=

+= (1.80.)

In funcţie de valoarea impedanţei de sarcină pe linia de transmisie se pot stabili regimurile: adaptat, undă staţionară sau mixt.

1.3.1. Regimul adaptat

Regimul de propagare adaptat apare când 0ZZS = şi se mai numeşte regim de undă progresivă. Ecuaţiile (1.80.) devin:

ïî

ïíì

=

=zj

s

zjs

eII

eZIUb

b0 (1.81.)

I

ZS

i

ZS

U

u

Z Z

ui

Fig.1.12.Distribuţia tensiunii şi curentului la regimul adaptat.

Page 22: Microunde Note Curs

Amplitudinile tensiunii şi curentului nu depind de z (fig 1.12.).Valorile instantanee ale tensiunii şi curentului vor avea expresiile:

( ) ( )tzIZtzu s wb += cos, 0 (1.82.)

( ) ( )tzItzi s wb += cos, (1.83.)Unda se deplasează de la generator la sarcină ca o undă progresivă iar

tensiunea şi curentul pe linie sunt egale cu tensiunile şi curenţii direcţi. Regimul adaptat este modul ideal de transmisie a energiei prin linii, puterea

transmisă sarcinii având valoare maximă: 025,0 ZIP Ss =

1.3.2. Regimul de undă staţionară

Când impedanţa de sarcină are valori particulare de forma: 0=SZ(linie în scurt circuit); ¥=SZ (linie în gol); sS jXZ = (linie terminată pe sarcină pur reactivă), în linia de transmisie se stabileşte un regim de undă staţionară corespunzător.

1.3.2.1. Linia în scurt circuit

Regimul în scurtcircuit este un regim particular ce apare pe linia de transmisie când 0=SZ , ( 0³SU ). Din sistemul de ecuaţii (1.80.) rezultă:

îíì

==

zII

zIjZV

S

S

bb

cos

sin0 (1.84.)

Amplitudinile celor două unde variază armonic în raport cu parametrul z cu minime de valoare nulă iar puterea pe linie are caracter pur

reactiv (tensiunea şi curentul sunt decalate la 2

p ). După cum se observă în

fig. 1.13.

Valorile instantanee ale tensiunii si curentului se descriu cu relatiile:

0 Z

½U½

½I½ ½I½

½U½

Fig.1.13.Distribuţia tensiunii şi curentului la regimul de scurtcircuit

Page 23: Microunde Note Curs

( )( )î

íì

=-=

tzItzi

tzIZtzu

S

S

wbwb

coscos,

sinsin, 0 (1.85.)

1.3.2.2. Linia în gol

Acest regim apare când ( )0, ®¥® sS IZ . Înlocuind în sistemul de ecuaţii (3.2), obţinem:

ïî

ïí

ì

=

=

zUV

zZ

UjI

S

S

b

b

cos

sin0 (1.86.)

cu valorile instantanee:

( )( )î

íì

=-= -

tzUtzu

tzZUtzi

S

S

wbwb

coscos,

sinsin, 10 (1.87.)

În fig. 1.14. este reprezentată distribuţia tensiunii şi curentului în regimul în gol. Se observă menţinerea unui decalaj spaţio-temporal de 900

între cele două unde, iar puterea activă transmisă prin linie este nulă.

1.3.2.3. Linia terminală pe o sarcină pur reactivă

Acest regim se stabileşte când SS jXZ = şi SSS IZU = , adică

SSS IjXU = . Ecuaţiile (1.80.) devin:

( )

( )ïï

î

ïï

í

ì

÷÷ø

öççè

æ-=

÷÷ø

öççè

æ+=

zZ

XzIzI

zX

ZzUzU

SS

SS

bb

bb

sincos

sincos

0

0

(1.88.)

Notăm raportul ytgX

Z

S

=0 şi obţinem:

½u½

½I½½I½

½u½

z

Fig. 1.14. Distribuţia tensiunii şi curentului la regimul în gol

Page 24: Microunde Note Curs

( ) ( )

( ) ( )ïïî

ïïí

ì

--=

-=

yby

yby

zI

zI

zU

zU

S

S

sinsin

coscos

(1.89.)

Distribuţia tensiunii şi curentului este prezentată în fig. 1.15.:

Din relaţiile (1.89.) rezultă că minimele distribuţiei curentului sunt nule când ZnnZm Î=- ,pyb (1.90.)iar pentru tensiune, când

ZnnZm Î+=- ,2

ppyb (1.91.)

1.3.2.4. Regimul de unde mixt

Sunt situaţii când impedanţa de sarcină are o valoare complexă cu partea reală nenulă, obţinându-se un regim intermediar, între adaptat şi staţionar.

În acest caz, 0ZZS ¹ cu excepţia ïþ

ïý

ü

ïî

ïí

ì¥=

S

S

Xj

Z

0

există simultan

unde progresive şi staţionare (fig. 1.16.):

z0

½U½

l

½U½½I½

½I½

b

yp

by +

== 2, ll

Fig. 1.15. Distribuţia tensiunii şi curentului pe linia terminată pe sarcină pur reactivă

0

½U½

½I½

z

Z

½U½½I½

4

l2

l

Fig. 1.16. Distribuţia tensiunii şi curentului în regim de unde mixt.

Page 25: Microunde Note Curs

( )G+=÷÷ø

öççè

æ+=+= 11 d

d

rdrd U

U

UUUUU (1.92.)

Sj

S

Sz

S

S eZZ

ZZe

ZZ

ZZ jg r=+-

+-

=G -

0

02

0

0 ; (1.93.)

Presupunem 0=a şi obţinem:

( )zSS jzjj eee bjbj rr 22 -- ==G (1.94.)

Notăm jbj =- zS 2 şi obţinem jr je=G

iar ( ) 2222 cos21sincos1 rjrjrjr ++=++=dU

U (1.95.)

deoarece ( ) jjjrjjr sincos1cossin11 jjU

U

d

++=++=G+=

1.3.3. Transmiterea energiei electromagnetice pe linii

Soluţiile ecuaţiilor telegrafiştilor prezintă tensiunile şi curentul analizate la distanţa z de sarcină, astfel că putem înlocui ansamblul format din impedanţa de sarcină ZS şi tronsonul de linie cu o impedanţă, numită impedanţă de intrare.

a). Zint a liniei terminate pe o sarcină complexă

zchIzshZ

UzshIZzchU

ZI

UZ

sS

SSi

gg

gg

+

+===

0

0int (1.96.)

Fig.1.17.Linia terminată pe o sarcină complexa

Simplificăm cu zchIS g şi obţinem:

zthZZ

zthZZZZ

S

SS g

g++

=0

00 (1.97.)

Exprimăm tensiunea şi curentul în funcţie de mărimile directe şi reflectate:

G-G+

=G-G+

=-+

==1

1

)1(

)1(0Z

I

U

II

UU

I

UZ

d

d

rd

rdi (1.98.)

ZSZint

z

Page 26: Microunde Note Curs

Stiind ca d

d

I

UZ =0 si

G-G+

=1

1s (raport de unda stationara),

d

r

d

r

I

I

U

U-==G , rezulta Zi = sZ0 (1.99)

b). Zsint a liniei fără pierderiDacă linia nu are pierderi, zjtgzthj bgbga =Þ== ,0 şi obţinem:

ztgjZZ

ztgjZZZZ

S

Si b

b++

=0

00 (1.100.)

Dacă ,00 ZZZZ iS =Þ= adică în orice punct al liniei impedanţa este egală cu impedanţa caracteristică.

b1). Linia fără pierderi, terminată în scurtcircuitDacă ltgjZZZ iS b0,0 == (1.101.)Unde l = lungimea liniei

Din relaţia (1.101.) şi figura 1.18. se observă că impedanţa de intrare

a unei linii în scurtcircuit este o reactanţă pură, inductivă pentru 4

l<l ,

periodică cu perioada 2

l

Deoarece cc

f

f

f wplp

lpb ====

222 (1.102.)

lc

ftgZX

eL ÷øö

çèæ=

p20 (1.103.)

lc

ftgZLe ÷

øö

çèæ=

pw 20 (1.104.)

Zi

0

l

Fig. 1.18. Variaţia reactanţei cu lungimea liniei în scurtcircuit

l¤4 l¤2 3l¤4 l 5l¤4

Page 27: Microunde Note Curs

f

lc

ftgZ

Le p

p

2

20 ÷

øö

çèæ

= (1.105.)

Dacă pl

2<<l ,atunci lltg bb @ şi l

c

ZLe

0= (1.106.)

b2). Linia fără pierderi, terminată în golDacă în relaţia (1.100.), ¥=SZ rezultă că:

lctgjZZi b0-= (1.107.)

Reprezentarea grafică a impedanţei de intrare a liniei în gol se observă în figura 1.19.

Impedanţa de intrare a liniei în gol este o reactanţă pură, capacitivă

pentru 4

l<l şi periodică cu perioada

2

l .

Dacă lb este mic ( )l<<l ,atunci

lc

jZl

jZZi

÷øö

çèæ

-=-=wb11

00 (1.108.)

ltgZj

lctgjZZi bb 00

111=

-= (1.109.)

b3). Impedanţa de intrare a liniei cu pierderi mici terminată în scurtcircuit

Dacă în relaţia impedanţei de intrare a liniei lungi cu pierderi (1.97.) înlocuim:

l¤2

Zi

0l

l

Fig. 1.19. Variaţia reactanţei cu lungimea liniei în gol

l¤4 3l¤4

Page 28: Microunde Note Curs

( )lltgjth

ljtglthljlthlth

bababag

++

=+=1

(1.110.)

Obţinem:( ) ( )( ) ( )ljtglthZlltgjthZ

ljtglthZlltgjthZZZ

s

s

babababa

++++++

=1

1

0

001 (1.111.)

Când ¥®l , 1®ltha şi deci( )( )( )( ) 0

0

00 1

1Z

ljtgZZ

ljtgZZZZ

S

si =

++++

@bb

(1.112.)

Din această relaţie se observă că unda reflectată se atenuează, devine neglijabilă, astfel că la intrarea liniei există numai unda directă de tensiune şi curent, al căror raport este egal cu impedanţa caracteristică şi totodată cu impedanţa de intrare.

Pentru linia cu pierderi mici terminată în scurtcircuit, cu 0>a şi 0=sZ ,înlocuim în relaţia (1.97.) şi obţinem:

lzsijundezthZZi =+== bagg ,0 (1.113.)

( )[ ]llthjth

lthjlthZljthZZi ba

baba+

+=+=

100 (1.114.)

Pentru pierderi mici ( a foarte mic), llth aa @ şi rezultă

llthj

ljthlZZi ba

ba+

+=

10 (1.115.)

Pentru 4

l=l ,

24

2 pllpb ==l iar

l

ZZid a

0= (1.116.)

Relaţia de mai sus se numeşte impedanţa de intrare derivaţie

( )idZ deoarece o linie de lungime 4

l în scurtcircuit se comportă ca un circuit

oscilant derivaţie.

Pentru 2

l=l rezultă pl

lpb ==

2

2l şi obţinem:

lZZis a0= (1.117.)

ZiS impedanţa de intrare serie, deoarece o linie de lungime 2

l în

scurtcircuit se comportă ca un circuit oscilant serie.Valorile finite ale lui Zid, Zis arată că la liniile reale cu pierderi, în

punctele de rezonanţă, impedanţele nu sunt infinite sau nule, ci foarte mari sau foarte mici.

1.3.4. Linia de transmisie ca element de circuit

În linia de transmisie terminată pe o impedanţă de sarcină complexă se stabileşte un regim mixt de propagare a undelor (progresive şi staţionare). Coeficientul de reflexie se exprimă prin relaţia:

Page 29: Microunde Note Curs

bagg jundeeZZ

ZZ z

S

S +=+-

=G - ,2

0

0 şi

( ) jabjagj

jj

r

r

jzzjzs

zjs

js

j

S

Ss

eeeeee

eeZZ

ZZ

ss

ss

2222

0

0

---- =G=G=G

G==--

=G (1.118.)

unde zss bjjr 2, -=G= (1.119.)

Dacă linia nu are pierderi, jra je=GÞ= ,0 şi relaţia

0ZZi s= devine:

j

j

jr

j

j

ie

eZZ

-+

=1

10 (1.120.)

j

j

rr

j

ji

e

e

Z

Z

-+

=1

1

0

(impedanţă de intrare normată) (1.121.)

( )[ ] ( )[ ]( )

( )( )

inorminorm

i

jXRj

j

jj

j

j

Z

Z

+=+-

++-

-=

=++-

-+++--=

=+-

+-++=

--++

=

22

2

222

222222

2220

cos21

sin2

cos21

1

sincoscos21

cossinsincossinsinsincos1

sincos1

sincos1sincos1

sincos1

sincos1

rjrjr

rjrr

jjrjrjjrjrjjrjrjrjr

jrjrjrjrjrjr

jrjrjrjr

(1.122)

Pentru ( )

srr

r

rj =-+

=-

-==

1

1

1

1,0

22

2

inormR (1.123.)

Constatăm că dacă:( ) =ÞÎ iZpj ,0 corespunde unui rezistor în serie cu condensator

( ) =ÞÎ iZppj 2, corespunde unui rezistor în serie cu bobină=Þ= iZpj pur rezistiv, cu rezistenţă foarte mică, echivalenta cu un

circuit RLC serie la rezonanţă;=Þ= sZpj 2 pur rezistiv, cu rezistenţă foarte mare, echivalent cu un

circuit RLC derivaţie la rezonanţă

1.3.5. Diagrama circulară (Smith)

Determinarea impedanţelor ce se obţin pe linia de transmisie cu aceeaşi precizie la valori foarte mici sau foarte mari ale mărimilor componente R şi X, este uşurată de folosirea unei reprezentări circulare propusă de Smith în 1936. Această reprezentare se numeşte diagramă circulară sau diagrama Smith şi stabileşte legătura între impedanţă şi coeficientul de reflexie al unei linii de transmisie.

Page 30: Microunde Note Curs

Transformarea impedanţei de intrare a liniei de transmisie din planul complex cu semidrepte de rezistenţă şi reactanţe constante fig. 1.20., in cercuri ortogonale, are avantajul aducerii valorilor infinite la distanţă finită.

Coeficientul de reflexie exprimat în funcţie de impedanţă

0

0

ZZ

ZZ

+-

=G iar impedanţa de intrare normată: jxrZ

Z+=

0

(1.124.)

Considerăm jxr

jxr

Z

ZZ

Z

jVU+++-

=+

-=+=G

1

1

1

1

0

0 (1.125.)

Raţionalizăm numitorul: ( ) 22

22

1

21

xr

xjxrjVU

++++-

=+ (1.126.)

cu componentele:

( ) 22

22

1

1

xr

xrU

+++-

= (1.127.)

( ) 221

2

xr

xV

++= (1.128.)

Eliminăm x din ultimele două relaţii:

( ) ( )1

11 222

-+--

=U

rUrx (1.129.)

( ) ( )

( )sau

U

rUrr

U

rUr

V222

2

22

2

1

)1()1(1

1

114

úû

ùêë

é-

+--++

-+--

= (1.130.)

n

N

rUrUr

UrUrV =

+--+-+-+--

=2222

222

])1()1()1()1[(

)1]()1()1[(4(1.131.)

Fig. 1.20. Reprezentarea în coordonate carteziene

X

X1

0

Z1

R1

R

x = ct

R = ct

Page 31: Microunde Note Curs

După o serie de transformări, numărătorul N se poate scrie:

( )2

2

1144 ÷

øö

çèæ

+-+-=

r

rUrN (1.132.)

iar numitorul n devine

( )214 += rn (1.133.)

( )2

22

1

1

1 ++÷

øö

çèæ

+--=

rr

rUV (1.134.)

de unde rezultă:

( )22

2

1

1

1 +=+÷

øö

çèæ

+-

rV

r

rU (1.135.)

Această relaţie permite reprezentarea părţii reale a unei impedanţe normate z în planul complex jVU + al coeficientului de reflexie G. Această dependenţă reprezintă o familie de cercuri cu centrele în punctele

0,10 =

+= V

r

rU şi de rază

1

1

+r.

Dacă 1,0 22 =+= VUr . Cercul de rază unitate are centrul în origine (fig.1.21.).

V r = 0

r = ¥

r = 0,3

r = 1

0

U

VV

(1,0)

Fig. 1.23. Cercurile de rezistenţă constantă din diagrama circulară

0 U

V(0,1)

(1,0)

Fig. 1.21. Cercul de r = 0 în coordonatele U,V

Dacă r = ¥, relaţia (1.135.) devine:

( ) 01 22 =+- VU (1.136.)adică un cerc de rază nulă cu centrul în (1,0), ca în fig. 1.22.În diagrama circulară axa U este verticală

(rotire 2

p- ) iar cercurile cu r = ct. au

centrele pe această axă (fig. 1.23.).

U

0

(1,0)

Fig. 1.22. Cercul r = ¥ degenerat în punctul (1,0)

Page 32: Microunde Note Curs

Pentru r =1, cercul de rezistenţă constantă trece prin origine şi prin punctul

(1,0): 0122 =-+VU (1.137.)Cercurile de reactanţă constantă au centrele pe axa U = 1(fig. 1.24.).

Înlocuim (1.138.) în relaţia (1.139.) şi după o serie de transformări se

obţine în final:

( ) ( )( )[ ]222

22

1

141

xr

rU

++

+=- (1.139.)

222 1

)1

()1(xx

VU =-+- (1.140.)

Această expresie reprezintă o serie de cercuri cu centrele în punctele

xVU

1,1 00 == .

Se observă că reactanţele inductive sunt dispuse deasupra razei U iar cele capacitive dedesupt. Ambele familii de cercuri sunt trasate în diagrama Smith în interiorul cercului r = 0.

Diagrama circulară în coordonatele rotite cu 2

p- este prezentată în fig.

1.25.

U

V

0

Fig. 1.24. Cercurile de reactanţă constantă

1,0

Pentru aflarea curbelor de x = ct., se

elimină r din (1.128.) :

( )V

Vxxr

22 2

1-

=+ (1.138.) În

relaţia (1.127.) scădem din ambii

membrii -1 şi obţinem (1.139.)

Page 33: Microunde Note Curs

În diferite puncte ale liniei fără pierderi coeficientul de reflexie G îşi păstrează modulul constant şi numai faza variază cu z. Se obţin astfel cercuri de coeficient de reflexie constant, concentrice, cu centrul în originea axelor U,V. Acestea sunt cercuri de factor de undă staţionară s = ct., deoarece aceasta este determinat cu ajutorul modulului coeficientului de reflexie (G). Când G = 0, cercul devine punctul din origine (s= 1, cazul adaptării). Când ½G½=1, adică ¥=s , cercul .ct=G se confundă cu cercul de rezistenţă nulă

.0=rCercul de contur ( )¥==G= s,1,0R este gradat în l/l (lungimea pe

linie raportată la lungimea de undă) şi corespunde .5,02

÷øö

çèæ ==

ll l

saul

Cu ajutorul cercurilor .ct=G (sau .ct=s ) se poate determina

distribuţia tensiunii (sau curentului) pe linia de transmisie pentru o sarcină sau un factor de undă staţionară s cunoscut.Pe linia de transmisie, undele directă şi reflectata au amplitudinile constante în toate punctele liniei iar defazajul variază, bz fiind pentru unda directă şi -bz pentru unda reflectată.

Dacă amplitudinea undei directe se consideră unitate, fazorul undă

reflectată se deplasează pe cercul rd

r UU

Uct ===G . după cum se observă

în figura 1.26.

V

U

r =0

r = ct.

x = ct.x = ct.

(1,0)

Fig. 1.25. Cercurile de rezistenţă şi reactanţă în coordonate Ui V rotite cu 2

p-

Ud

UzUr

0

jr

Fig. 1.26. Tensiunea în orice punct al liniei

Page 34: Microunde Note Curs

Scara radiala a diagramei Smith permite determinarea modulului coeficientului de reflexie iar unghiul faţă de axa orizontală, argumentul acestuia.

Diagrama Smith se poate folosi şi pentru admitanţe: jBGY += . Dacă Y0=1/Z0 este admitanţă caracteristică, valorile normate ale conductanţei şi susceptanţei, vor fi: g=G/Y0 şi b=B/Y0. Cum impedanţele şi admitanţele sunt mărimi inverse, argumentele lor sunt egale şi opuse. Coeficientul de reflexie nu se schimba iar punctele figurative sunt pe acelaşi cerc de .ct=s Cercurile de rezistenţă constantă devin de conductanţa constantă iar cele de reactanţă constantă devin de susceptanţă constantă având susceptanţa capacitivă (+ jb) deasupra axei U iar susceptanţa inductivă (-jb) sub această axă.

1.3.6.Adaptarea liniilor de transmisie

Transferul maxim de putere de la generator la sarcină prin liniile de transmisie este limitat de pierderile active în linie şi de reflexiile datorate neadaptării.

Pierderile active în linie pot fi limitate prin utilizarea unor materiale dielectrice cu pierderi foarte mici şi a unor conductoare acoperite cu metale cu conductivitate foarte mare (aur, argint., etc.).

Pierderile datorită reflexiilor se micşorează prin utilizarea circuitelor de adaptare.

In regim de adaptare puterea maximă cedată de un generator, are expresia:

02

max YUIUPP dddd === (1.141.)

In cazul neadaptării apare o putere reflectata:

02YUIUP rrrr == (1.142.)

In sarcină se dezvoltă puterea activă:

)1(2G-=-= drds PPPP (1.143.)

Daca a ¹ 0 şi luăm în considerare pierderile pe linie, puterea la intrarea pe linie se obţine cu relaţia:

)( 22222 lld

lr

ldi eePePePP aaaa -- G-=-= (1.144.)

Randamentul liniei de transmisie:

l

lI

S eeP

P aa

h 2

42

2

1

1 --G-

G-== (1.145.)

La adaptare, le l ah a 21,0 2max -»==G - (1.146.)

Revenim la relaţia (1.145.):

Page 35: Microunde Note Curs

max2max

2

2

1

1h

hh

G-

G-= (1.147.)

Dacă nu se îndeplineşte condiţia de adaptare Zg=Zs , o parte din puterea directă se reflectă spre generator iar pe linie se stabileşte un regim mixt de propagare.

Dacă părţile reale ale impedanţelor generatorului şi sarcinii nu sunt nule, se pot conecta circuite pasive care să asigure un coeficient de reflexie egal în modul şi cu faza inversată faţă de cel prezentat de sarcină, astfel că generatorul va vedea o linie adaptată.

Circuitele de adaptare se realizeaza din linii de transmisie , circuite cu constante concentrate sau o combinaţie a acestora.

Circuitele de adaptare din linii de transmisie folosesc linii neuniforme (tranziţii) sau tronsoane de linii cu variaţia în trepte a impedanţei caracteristice.

Liniile de transmisie neuniforme au impedanţa caracteristică variabilă de-a lungul direcţiei de propagare, după o anumită lege, astfel că asigură la intrarea dispozitivului o impedanţă egală cu cea a generatorului iar la ieşire cu impedanţa sarcinii. Circuitul se foloseşte numai pentru

adaptarea impedanţelor pur reale.

Variaţia continuă a impedanţei caracteristice poate fi: exponenţială, hiperbolică, parabolică, oferind tranziţiile corespunzătoare pentru adaptare. Dacă părţile reale şi imaginare ale impedanţelor generatorului şi sarcinii se află în anumite raporturi, adaptarea se poate realiza cu un tronson de linie.

Considerăm un tronson de linie de lungime l , cu impedanţa caracteristică Z0, ce se termină pe o sarcină ZS=RS+jXS. Impedanţa de intrare a liniei se poate separa în :

- partea reală

-qq

q222

0

220

)(

)1(

tgRtgXZ

tgRZR

SS

SIN +-

+= ` (1.148.)

- partea imaginară

ZSZg

Z Z+dZ

dZ

ZSZg

l

a) b)

Fig.1.27.Adaptare cu linii de transmisie neuniforme: a) cu variaţia în trepte a ZC; b) cu variaţia continuă a ZC.

Page 36: Microunde Note Curs

-qq

qqq222

0

20000

)(

))((

tgRtgXZ

tgRZtgXZtgZXZX

SS

SSSIN +-

--+= (1.149.)

- unde q=2pl/l reprezintă lungimea electrică a liniei de adaptare.

Impunând comdiţiile de adaptare , RIN=Rg si XIN=Xg, parametrii liniei trebuie să satisfacă condiţiile:

5,022

0 ÷÷ø

öççè

æ

-

-+=

gS

gSSgSg RR

XRXRRRZ (1.150.)

sggS

Sg

RXRX

RRZtg

+

-= 0q (1.151.)

Coeficientul de reflexie transferat la intrare are expresia:

5,0

220

25,02

)(

)(,

úúû

ù

êêë

é

++

+-=GG=G -

SS

SgsS

jSI

XZR

XRRe q (1.152)

cu minim pentru Z0=RS, pentru care:5,02

minmin41

úúû

ù

êêë

é÷÷ø

öççè

æ+=G=G

S

SinS X

R(1.153.)

Dacă se consideră si reactanţa generatorului nulă, lungimea electrică a liniei se determină cu relaţia:

2

2

41

2 S

S

S

S

R

X

R

Xtg +±-=q (1.154.)

Dacă sarcina este pur rezistivă , q = 90°.Impedanţa caracteristică a liniei este media geometrică între impedanţa de sarcină şi impedanţa generatorului iar tronsonul de linie folosit se numeste transformator in sfert de lungime de undă.

Pentru o bandă de frecvenţe mai largă, circuitul de adaptare se realizează din mai multe tronsoane de linie, cu diferite impedanţe, conectate în cascadă.

ZS=RS+jXS

Zg=Rg+XG

Z0,lG

Fig.1.28.Circuit de adaptare cu un tronson de linie

Page 37: Microunde Note Curs

Adaptarea cu două tronsoane de linie se poate realiza în două variante:

- tronson de linie serie cu sarcina, urmat de un tronson paralel (fig.1.29.);

- tronson paralel cu sarcina, urmat de un tronson serie(fig.1.30.).

Tronsoanele dispuse paralel cu impedanţa caracteristică Z0 se termină în gol sau în scurtcircuit. Dacă sarcina trebuie să fie polarizată în curent continuu, se foloseşte linia paralelă în gol iar în celelalte cazuri se preferă linia paralelă în scurtcircuit deoarece nu radiază. Cele două tronsoane se pot conecta şi în serie (fig.1.31.).

Pentru adaptare se pot folosi şi circuite cu constante concentrate cu componente rezistive sau reactive.

ZS=RS+XS

Fig.1.29. Circuit de adaptare cu tronson de linie serie-paralel.

Zg=Rg+XgZ0

lP

lS

G

Zg=Rg+Xg

G ZS=RS+XS

Z0

LS=l¤4

lp

Fig.1.30. Circuit de adaptare cu tronson de linie paralel-serie.

ZIN1

Fig.1.31. Circuit de adaptare cu două tronsoane de linie în serie.

ZS=RS+XS

ZG=Rg+Xg

Z1,q1Z2,q2

ZIN2

G

Page 38: Microunde Note Curs

Circuitele de adaptare cu componente rezistive se folosesc pentru a uniformiza comportarea în bandă şi pentru a micşora dispersia parametrilor dispozitivelor semiconductoare.

Cel mai des sunt utilizate circuitele de adaptare cu elemente reactive deoarece nu consumă putere activă de microunde (fig.1.32.).

In circuitele integrate monolitice de microunde se folosesc pentru adaptare circuite combinate formate din segmente de linii şi din circuite cu constante concentrate.

Fig.1.32. Structuri de circuite de adaptare cu constante concentrate.

Page 39: Microunde Note Curs

1.4.Linii coaxiale şi plate

1.4.1. Linia coaxială

Structura geometrica a unei linii coaxiale este prezentată în figura 1.33.

F nu depinde de unghiul j şi (1.155.) se poate scrie:

01

=÷øö

çèæ

¶F¶

¶¶

rr

rr (1.156.)

Integrăm de doua ori şi rezultă:

F=C1lnr+C2 (1.157.)

Constantele C1 şi C2 se determină în condiţiile pe frontieră:

0,0 =F=F == brarV (1.158.)

şi rezultă:

a

b

CbC

CaCV

ln

ln

ln0

ln

121

210

-+=+=

(1.159.)

b

aV

Cb

aCV

lnln 0

110 =Þ= (1.160.)

2a

2b

F=0F=V0

Fig.1.33. Strucrura geometrică a liniei

coaxiale.

In interiorul liniei coaxiale potenţialul Fsatisface ecuaţia lui Laplace: 02 =FD t

In coordonate polare, ecuaţia

devine: 022

1

211

2

1

=÷÷ø

öççè

涶

¶¶

+÷÷ø

öççè

涶

¶¶

u

u

h

h

uu

u

h

h

u

unde h1=1, h2=r. (1.155.)

Page 40: Microunde Note Curs

b

abV

a

bbV

Ca

bCbV

ln

ln

ln

lnlnln 00

220 -==Þ= (1.161.)

1

000

21 lnlnln

ln

ln

lnln

-

÷øö

çèæ=-=+=F

b

a

b

rV

b

abV

b

arV

CrC (1.162.)

Pe linia coaxială câmpul electromagnetic se propagă în modul TEM, având componentele descrise cu ajutorul funcţiilor de undă:

)exp(ln

)exp(ln

01

1

0030

01

1

0

rjkara

bVYEaYH

rjkara

bVE

y

rt

-÷øö

çèæ=´=

-÷øö

çèæ=F-Ñ=

--

--

(1.163.)

Câmpului electric îi asociem tensiunea cu legea de variaţie:

V=V0exp(-jk0r) (1.164.)

Pe conductorul intern, densitatea curentului de conducţie este:

)exp(ln1

0

1

00 rjkaa

b

aHYHnJ zarS -÷

øö

çèæ=´=

-

= (1.165.)

Curentul total fără termenul exp(-jk0r), are forma:1

0

2

0000

1

0 ln2ln--

÷øö

çèæ=÷

øö

çèæ= ò a

bVYadVY

a

baI

p

pj (1.166.)

Pe partea interioară a conductorului exterior, curentul este I0, îndreptat în direcţia negativă a lui z, iar unda de curent este descrisă prin ecuaţia:

I=I0exp(-jk0r) (1.167.)

Puterea transmisă prin linie se determină cu relaţia :1

02

0 ln)(5,0-

÷øö

çèæ==

a

bYVVIRP et (1.168.)

Pe linia coaxială se produce o atenuare datorită conductivităţii finite a materialelor, care se determină cu expresia:

rC a

b

a

b

be

ldmpa

1

ln11

2

-

÷øö

çèæ

÷øö

çèæ += (1.169.)

Pentru b/a=3,6 se obţine valoarea minimă a atenuării, corespunzător unei impedanţe caracteristice Z0=77W.

Page 41: Microunde Note Curs

Tensiunea maximă permisă între conductoare până la apariţia străpungerilor are forma:

÷øö

çèæ=

a

bbE

b

aV mm lg3,2 (1.170.)

Pentru b/a=2,718, Z0=60W. Puterea maximă corespunzătoare 0

2

2Z

Vm se

obţine cu relaţia:

÷øö

çèæ

÷÷ø

öççè

æ=

a

bEaP m lg

2,52

22

max (1.171.)

Pentru b/a=1,65 se obţine Z0=30W. Dacă se realizează structuri rezonante în l¤4, impedanţa la rezonanţă este un extrem al funcţiei:

÷øö

çèæ

úû

ùêë

é÷øö

çèæ +=

-

a

b

a

bZ Sd

21

0 lg1807 d (1.172.)

cu valoarea Z0d max=133W pentru b/a=9,2.

Dacă se realizează o structură rezonantă în semiundă, impedanţa la rezonanţă este descrisă de relaţia:

÷øö

çèæ +=

a

b

bZ S

S 130

0pd

(1.173.)

cu o valoare minimă pentru b/a apropiat de unitate.

Concluziile rezultate din această analiză au condus la standardizarea impedanţei caracteristice utilizate la cablurile coaxiale.

Pentru lucrul în radiofrecvenţă, ca atenuarea în tensiune să fie minimă, impedanţa caracteristică se alege Z0=75W.

Pentru lucrul în microunde , pentru transferul maxim al puterii se alege o valoare intermediară a impedanţei

caracteristice Z0=50W.

In circuitele de foarte mare putere ce

lucreaza în gama inferioară a microundelor,

impedanţa caracteristică a cablurilor este

Z0=30W.Cablurile coaxiale se folosesc

până la 18 Ghz, având conductorul interior din cupru argintat, unifilar sau multifilar ( cu pierderi mai mici). Conductorul exterior se reali-

Fig.1.34. Distribuţia câmpului electromagnetic în linia coaxială

Page 42: Microunde Note Curs

zează din tresă de cupru. Materialul dielectric din interiorul liniei coaxiale (de cele mai multe ori polietilena) are pierderi mici.

1.4.2. Linii plate

Linia plată (panglica sau stripline) se obţine din deformarea liniei coaxiale neglijând câmpul din zonele îndepărtate de conductorul central.

Linia obţinută (fig.1.35.c.) are două plane de masă dispuse simetric faţă de conductorul central. Dacă un plan de masă se dispune la distanţă mult mai mare, cea mai mare parte a energiei este înmagazinată între conductorul central şi planul apropiat. De aceea se poate renunţa la planul îndepărtat şi se obţine linia microstrip sau linia plată asimetrică(fig.1.35.d.)

a) b) c) d)

Fig.1.35. Transformarea liniei coaxiale în linie plană.

D

dt

a) Linie plată nesimetrică cu dielectric solid

tD

d

b) Linie plată cu aer nesimetrică

d

D

t

c) Linie plată simetrică cu dielectric solid.

tb

s

g) Linie simetrică cu cuplaj suprapus.

t bs

h) Linie simetrică cu cuplaj lateral şi moduri de propagare.

+_

+ +

Fig.1.36. Tipuri de linii plate.

D2d+tt

d) Linie cu aer simetrică.

D

2d+tt

e) Linie nesimetrică cu dielectric mixt.

Dt

2d+2t+c

c

f) Linie simetrică cu placă dielectrică.

Page 43: Microunde Note Curs

Diferite tipuri de linii plate sunt prezentate în fig.1.36.

Structura liniilor plate permite realizarea lor cu tehnologiile aplicate circuitelor imprimate, obţinând siguranţă în funcţionare , economie de material, volum şi greutate mică. Deoarece secţiunea transversală este neomogenă iar geometria acestor linii nu conduce la separarea modurilor, se poate considera cu o bună aproximaţie distribuţia din regim staţionar (conform ecuaţiei lui Laplace).

Parametrii ce interesează la linia plată (impedanţa caracteristică şi dispersia) se pot determina analitic dacă se cunoaşte configuraţia liniilor de câmp sau structura potenţialului în secţiunea transversală a liniei. Pentru modul TEM, potenţialul este descris de ecuaţia

0),(2 =FD yxt .

Se poate aplica metoda transformării conforme şi în special transformata Schwartz-Christoffel, care conduce la integrale eliptice uşor integrabile în condiţiile date.In metoda aproximativă, se deduce impedanţa caracteristică din viteza de propagare, considerând capacitatea panglicii D fără efect marginal.

CZ

C

LZ

LC uu 11

00 =Þ=Þ= (1.174.)

In calculul exact al impedanţei caracteristice se consideră şi grosimea panglicii metalice:

20

12,165,047,0

194

÷øö

çèæ-++

÷øö

çèæ -

=

d

t

d

t

d

D

d

t

Z (1.175.)

pentru dt 5,0£ si )(35,0 tdD -³

÷÷÷÷

ø

ö

çççç

è

æ

+=

d

t

d

DZ

4,1

8

lg1380p (1.176.)

Considerând condensatorul plan,

D

dZ

940 = şi eroarea depinde de raportul D/d. Constanta de atenuare

este funcţie de pierderile în dielectric şi în metal: aT= ad+ am , unde constanta de atenuare în dielectric se exprimă prin:

Page 44: Microunde Note Curs

lde

atgr

d

3,27= (1.177.)

usor de dedus din expresia generala:

dba 20 112

tgd ++-= (1.178.)

unde- er= constanta dielectrică ,

wesd =tg - tangenta unghiului de pierderi,

s= conductivitatea,

w=2pf- frecvenţa unghiulară,

f= frecvenţa,

l= lungimea de undă în aer,

e= permitivitatea.

Constanta de atenuare datorită pierderilor în conductori are forma:

úûù

êëé=

dt

dZ

dD

dZ

dd

dZ

Z

R rm

000

0

;;0231,0 e

a (1.179.)

unde:

Z0= impedanţa caracteristică,

d = distanţa între suprafeţele conductoare,

D = lăţimea panglicii,

R = rezistivitatea (W/unitatea de suprafaţă).

In general,constanta de atenuare se determină:

r

P

P

P

2=a (1.180.)

unde

PP= puterea pierdută prin efect Joule pe unitatea de lungime,

Pr= puterea transmisă în secţiunea transversală,

ò=

C

MP

dlH

RP

22 t

(1.181.)

unde

Page 45: Microunde Note Curs

RM=1/ds rezistenţa în metal,

d= adâncimea de pătrundere,

s= conductivitatea,

Ht= câmpul magnetic tangenţial la conductor,

C= conturul transversal al conductorului.

daHZ

P Tu

r òå

= 2

2(1.182.)

unde

Zu= impedanţa de undă,

HT= câmpul magnetic în secţiunea transversală,

da= elementul de arie din secţiunea transversală,

S= suprafaţa transversală a liniei de transmisie.

Dacă se consideră H=ct ca la unda plană uniformă, constanta de atenuare are forma:

ò

ò

å

=daHZ

dlHR

TU

CM

2

2

2

t

a (1.183.)

unde adâncimea de pătrundere se determină cu relaţia:

70 1028,6

12)(

-==

sswmd

fm (1.184.)

şi atenuarea :

[ ]mdbdZ

r /36,17

0dse

a = (1.185.)

După cum s-a arătat mai sus, în calculul constantei de atenuare intervin puterea disipată în conductori şi puterea transmisă prin secţiunea transversală a liniei.

Puterea disipată conduce la ridicarea temperaturii conductorilor (mai ales cel central), îndeosebi la linia plată simetrică cu mediu dielectric, unde disipaţia căldurii este diferită.

Puterea transmisă este limitată de valoarea maximă a câmpului electric de străpungere,care dacă este depăşită duce la descărcări prin dielectric şi linia devine inutilizabilă.

Page 46: Microunde Note Curs

1.4.3.Linii de transmisie micropstrip

1.4.3.1.Linii microstrip pe substrat izotrop

Linia de transmisie microstrip are în compunere doi conductori: unul panglică îngustă cu lăţime w şi grosime t plasat pe o parte a dielectricului, iar celălalt, cu grosime variabilă, legat la pamânt, acoperă toată suprafaţa dielectricului.

Ambii conductori au rezistivitatea electrica r iar substratul dielectric se caracterizează prin parametrii:

H – grosimea substratului,

er – constanta dielectrică relativă,

tgde - factorul de pierderi dielectrice,

k – conductivitatea electrică,

er este o mărime scalară, iar efectul câmpului electric aplicat asupra substratului este independent de direcţia câmpului.

Parametrii de material enumeraţi nu sunt dependenţi de frecvenţă iar unda se propagă prin linia microstrip în modul TEM.

Vom presupune că circuitul are pierderi mici şi poate fi descris prin impedanţa caracteristică ZL şi constanta dielectrică efectivă eref.

Microstrip

Direcţia de propagare a undelor

Conductor de bază r

Substrat dielectric er,tgde

U

hI

w ZL

teref

E

E

H

a) b)

Fig.1.37. Linie microstripa) secţiune prin linie; b) distribuţia câmpului electromagnetic.

Page 47: Microunde Note Curs

Liniile de transmisie microstrip sunt studiate printr-o analiză statică la frecvenţe mici până la f=0 şi o analiză dinamică pentru cazul frecvenţelor înalte.

In domeniul frecvenţelor cuprinse între f=0 şi f=fg st (frecvenţa de tăiere pentru aproximaţia statică) există numai componentele transversale ale lui E şi H.

Intre conductorul strip şi conductorul de bază predomină componenta câmpului electric Ex iar la marginea conductorului predomină componentele Ex si Ey.

Componentele câmpului magnetic au aceeaşi distribuţie ca în cazul lipsei substratului dielectric.

La f > fg.st componentele longitudinale ale câmpului EZ,HZ cresc în mărime cu creşterea frecvenţei.

Definim o densitate a curentului de suprafaţă g[A/m] prin curentul care circulă pe o porţiune de unitate de lungime din suprafaţa conductorului, care este perpendiculară pe direcţia fluxului curentului.

Pentru frecvenţe 0 < f < fg.st = 1…5Ghz, componentele longitudinale ale câmpului magnetic se neglijează în analiza statică şi sunt prezenţi numai curenţii longitudinali:

gL1 – de pe suprafaţa superioară a conductorului strip,

gL2 – de pe suprafaţa inferioară a conductorului strip,

gL3 – din conductorul de bază.

Microstrip

Conductor de bază

h

t

w

er

gL1

gL2

gL3

gT1

gT2

gT3

Fig.1.38. Distribuţia curenţilor în linia microstrip pentru modul fundamental TEM la frecvenţe mici în aproximaţie statică.

a) longitudinali; b) transversali.

a) b)

Page 48: Microunde Note Curs

Distribuţia curenţilor este independentă de er şi la marginile conductorului microstrip apar maxime de curent iar densitatea de curent gL2 > gL1 (fig.1.38.a.).

La frecvenţe f > fg.st, componenta longitudinală HZ a câmpului magnetic devine semnificativă şi determină apariţia curenilor transversali (fig.1.38.b.):

gT1 – pe partea superioară a microstripului,

gT2 – pe partea inferioară a microstripului,

gT3 – în conductorul de bază.

Curenţii transversali sunt proporţionali cu w/l0 ,valorile lor maxime cresc cu creşterea frecvenţei dar sunt cu până la doua ordine de mărime mai mici decât valorile curenţilor longitudinali(pentru w/l0<0,1).

Frecvenţa maximă până la care pote fi utilizată aproximaţia statică la proiectarea practică a circuitelor se exprimă prin relaţia:

( ) h

Z

h

Zf L

efrstg 04,004,0

.

0. ==

e(1.186.)

unde efrLZZ .0 e= - impedanţa caracteristică a liniei exprimată

pentru er=1,h(mm) si fg.st(Ghz).

Wheeler a obţinut pentru parametrii liniei microstrip cu conductorul de grosime t=0 când mediul dielectric este omogen (parţial cu aer er=1, parţial dielectric cu er>1 ) următoarele expresii:

a) pentru conductori strip înguşti cu w/h <3,3 impedanţa caracteristică

úúú

û

ù

êêê

ë

é

÷÷÷÷

ø

ö

çççç

è

æ

+÷øö

çèæ

+-

-÷÷

ø

ö

çç

è

æ+÷

øö

çèæ+

+=

rr

r

rL w

h

w

hZ

e

pp

ee

e4

ln

2ln

)1(2

1216

4ln

)1(2

1202

(1.187.)

b) pentru conductori strip laţi cu w/h > 3,3 impedanţa caracteristică

úúúú

û

ù

êêêê

ë

é÷øö

çèæ-

+÷ø

öçè

æ÷øö

çèæ ++

+++=

2216

ln)1(94,0

2ln

2ln

2

14ln

2

60

r

r

r

r

rL

c

h

wc

h

wZ

pe

pep

pee

pep

(1.188.)

c) constanta dielectrică efectivă pentru conductori strip înguşti cu w/h<1,3

Page 49: Microunde Note Curs

22

0. 2

1÷øö

çèæ

-+

=÷÷ø

öççè

æ=

BA

A

Z

Z r

Lefr

ee (1.189.)

unde

úúúú

û

ù

êêêê

ë

é÷øö

çèæ

+÷øö

çèæ

+-

=

úúúú

û

ù

êêêê

ë

é÷øö

çèæ

+÷øö

çèæ=

rr

rBh

w

w

hA

epp

ee

4ln

2ln

)1(2

1;

32

8ln

2

(1.190.)

c) pentru conductori laţi care îndeplinesc relaţia 1,3 < w < 2

22

0. ÷

øö

çèæ -

=÷÷ø

öççè

æ=

E

DE

Z

ZR

Lefr ee (1.191.)

þýü

îíì

÷÷ø

öççè

æ-úû

ùêë

é÷øö

çèæ +

-=

16ln

194,0

22ln

2

1 2pe

ppe

e c

h

wcD

rr

r (1.192.)

þýü

îíì

úû

ùêë

é÷øö

çèæ ++= 94,0

22ln

1

2 h

wc

h

wE p

p(1.193.)

Când lăţimea conductorului microstrip se reduce la zero (w/h<1),energia câmpului este puternic concentrată în jurul conductorului şi putem considera că se împarte simetric în substratul dielectric şi în spaţiul liber din partea superioară a conductorului. Parametrii liniei microstrip devin:

2

1)0/(.

+=® r

efr hwee (1.194.)

÷÷ø

öççè

æ÷øö

çèæ

+=<<

w

hhwZ

rL

8ln

1

260)1/(

e(1.195.)

Pentru lăţimi foarte mari ale conductorului microstrip w/h>>1, câmpul electric de la marginea conductorului este mult mai mic în comparaţie cu câmpul concentrat în condensatorul cu plăci paralele format între conductor şi planul de bază (C). Capacitatea acestui condensator se determină cu relaţia:

h

whwC ree0)1/( =>> (1.196.)

Impedanţa caracteristică şi constanta dielectrică efectivă se exprimă prin relaţiile:

Page 50: Microunde Note Curs

rL

w

hhwZ

ep120

)1/( =>> (1.197.)

refr hw ee =¥® )/(. (1.198.)

1.4.3.2. Linii microstrip pe substrat dielectric anizotrop

Efectul unui câmp electric aplicat asupra substratului dielectric anizotrop este dependent de direcţia câmpului şi de axele de simetrie ale materialului.Daca aceeaşi linie microstrip (cu dimensiunile w si h) este construită pe două piese de acelaşi material anizotrop dar cu direcţii diferite ale axei cristaline principale, atunci cele două circuite vor avea valori diferite pentru ZL şi er.ef.

Materialele dielectrice anizotrope sunt cristale care nu au simetrie sferică , pentru care componenta paralelă şi componenta perpendiculară fată de axa de simetrie a cristalului au valori diferite

De obicei substratul anizotrop este tăiat astfel încât axa principală C să fie perpendiculară pe suprafaţa substratului (fig.1.39.).

Componentele erx = er┴ şi ery = er║ au aceeaşi valoare în secţiunea transversală a circuitului pentru orice direcţie z a liniei microstrip iar parametrii circuitului C,ZL,L şi er.ef sunt independenţi de direcţia liniei de transmisie. Prin linia microstrip cu substrat dielectric anizotrop, unda se propagă în mod TEM, cu frecvenţa de tăiere fg.st , cu impedanţa caracteristică ZL independentă de frecvenţa iar constanta dielectrică relativă, determinată din aproximaţia statică.

Pentru a determina relaţiile care exprimă parametrii circuitului, se foloseşte o transformare echivalentă a liniei de transmisie pe un substrat izotrop. Relaţiile transformării echivalente se exprimă prin:

Axa C

X = x

Y = h

Z = z

w

h

t = 0

rrh ee =^= rrx ee

Fig.1.39. Secţiune transversală prin linia microstrip cu substrat anizotrop.

Page 51: Microunde Note Curs

hxeeeee

ee

rrrrr

r

rhh

ww

==

=

=

^

·

·

(1.199.)

pentru orice dimensiuni w, h şi orice material cu rIIrrr eeee hx == ^ ; .

Linia microstrip echivalentă , pe substrat izotropic, are aceeaşi lăţime w dar o grosime a substratului diferită de materialul anizotrop,

Folosind relaţiile de transformare şi metoda de analiză a circuitului pe substrat izotrop, determinăm parametrii ZLşi er.ef.

efrefrLL ZZ ..; ee ==··

Deoarece 0

.0

00 ;C

C

CCZ efrL == eeh

, rezultă

0.

0

00;

C

C

CC

Z efrL

·

·== e

eh(1.200.)

unde C0 este capacitatea circuitului original iar Ċ capacitatea circuitului echivalent. Parametrii caracteristici pentru linia microstrip cu substrat anizotrop se calculează cu relaţiile:

5,0172,0

0 172,098,198,1

-

··ïþ

ïýü

ïî

ïíì

úúû

ù

êêë

é

÷÷

ø

ö

çç

è

æ+

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ+= A

h

w

h

w

h

w

h

wZL h (1.201.)

unde:

úúúúúú

û

ù

êêêêêê

ë

é

÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ

÷÷

ø

ö

çç

è

æ+

÷÷

ø

ö

çç

è

æ

úú

û

ù

êê

ë

é-

÷÷÷

ø

ö

ççç

è

æ+

-+

+=

·····

172,0

172,0

98,1

98,1

5,010

12

1

2

1

h

w

h

w

h

w

h

w

w

hA rr ee

(1.202.)

în domeniul de valori cuprins între limitele:

¥<£¥<£ ^

·),(1;)/,/(06,0 rrIIhwhw ee

Page 52: Microunde Note Curs

La frecvenţe mai mari de fg.st apare o dependenţă a parametrilor ZL

si er.ef de frecvenţă.

In concluzie, semnalele se propagă prin liniile plate pe modurile TEsau TM, dacă au lungimea de undă cel mult egală cu jumătate din distanţa dintre conductorul central şi planul de masă.

Liniile plate au permis miniaturizarea circuitelor de microunde, fiind realizate pentru impedanţe caracteristice de 10 – 250 W.

Lungimea electrică nu depăşeşte o semiundă iar atenuarea este mai mică de 0,01 db/l. Suportul dielectric este realizat din alumină, ferită cuarţ, duroid, etc.

Page 53: Microunde Note Curs

1.5.Probleme

1.5.1.Probleme rezolvate

1. Să se determine parametrii secundari (Zc ,g) ai unei linii bifilare aeriene din cupru, cu diametrul conductoarelor d = 2 mm, distanţa între conductoare D = 10 cm, pentru frecvenţa semnalului ce se transmite , de 25 Mhz.

Rezolvare:Se calculează parametrii lineici

0

056102112

2

84110324102

321042

2412

1010561610

0020

102561610

616

12

277

666

66

=dw=

úûù

êëé=

e=

pe=

úûù

êëém

=××=p

p=

pm

=

úûù

êëéW

=×××

==

-

--

---

CtgG

m

pF

d

D

d

DC

m

H

d

D

d

DL

md

fR

r ,ln

,

ln

,lg,lg,ln

,,

,

,,

Impedanţa caracteristică:

W== 5522

276d

DZc lg

Constanta de propagare:

524003730

5240

037302

,,

,

,

j

m

radLC

m

Np

Z

R

J

c

+=g

úûù

êëé=w=b

úûù

êëé==a

b+a=g

Page 54: Microunde Note Curs

2. Să se calculeze parametrii secundari ai unei linii coaxiale rigide cu diametrul conductorului interior d = 5 mm, diametrul conductorului exterior D = 5 cm, la frecvenţa de 400 Mhz, ştiind că L = 1mH/m şi C = 9 pF/m.

Rezolvare:Impedanţa caracteristică:

W=== 13813860d

D

d

DZc lgln

Constanta de propagare :

5470130

547

01302

6631011

328 6

,,

,

,

,,

j

m

radLC

m

Np

Z

R

mf

DdR

j

c

+=g

úûù

êëé=w=b

úûù

êëé==a

úûù

êëéW

=÷øö

çèæ +=

b+a=g

-

3.Un generator cu frecvenţa de 3Mhz este conectat la intrarea unei linii fără pierderi, cu lungimea de 20 m. Ştiind că tensiunea generatorului la intrarea liniei este de 20 V , să se determine tensiunea la capătul în gol al liniei ( rezistenţa internă a generatorului se consideră nulă).

Rezolvare:a) Pentru linia în gol, cu originea distanţei la sarcină,

u = U2cos bx sin wtNotăm U = U2cosbx, unde b=w/c=2pf/c=2p/l

Vl

U

x

UU 65

103

1032

20

8

61

2 =

××p

=b

=b

=cos

coscos

b) Când originea distanţei se consideră la generator:u = U1chgx – I1Zcshgxg=jb (a=0);

U1/I1=Zi = -jZcctgbxU = U1(chbx+tgbxsinbx)bx=bl=2pl/l=72U2=20(0,31+3,08.0,95)=65 V°

Page 55: Microunde Note Curs

4.Considerăm o linie fără pierderi cu impedanţa caracteristică Zc=100W, conectată la o sarcină inductivă Zs=100 +j100W. Ştiind că tensiunea la bornele sarcinii este de 100 V, să se determine amplitudinile maxime şi minime ale tensiunii pe linie şi poziţiile maximelor şi minimelor apropiate de sarcină.

Rezolvare:Calculăm coeficientul de reflexie

o46344702100100100

100100100 ,, j

cs

csr e

j

j

j

j

ZZ

ZZK =

+=

++-+

=+

-=

Calculăm raportul de undă staţionară

621

1,=

-+

=r

rs K

KK

Unda directă de tensiune la bornele sarcinii

VjK

UU

r

Sd 79

4021

100

1=

+=

+=

,,Amplitudinile maxime şi minime ale tensiunii pe linie sunt:

( )( )

d

rdrd

rdrd

UUU

KUUUU

KUUUU

2

1

1

=+

-=-=

+=+=

minmax

min

max

Ţinem seama de relaţia KS=Umax/Umin şi obţinem:

( )

dS

dS

S

dSdS

UK

UUK

KU

UKUUK

UU

1

2

1

2

212

+=

+=

=+==+

minmax

minmax

max

;

;

Înlocuim valorile cunoscute şi rezultă:

VUVU 84363

7921114

63

79622,

,;,

,

,minmax =

×==

××=

Deducem poziţiile punctelor de maxim şi de minim pe linie, pornind de la expresia tensiunii pe linie:

( ) ( ) ( )xjrdrdrd eKUKUUUU b-j+=+=+= 211

Tensiunea este maximă când j - 2bx=2np şi este minimă când j -2bx=(2n+1)p

Obţinem distanţele la cele mai apropiate puncte de maxim şi minim:

XM=j/2b=0,088l

Page 56: Microunde Note Curs

Xm=l/4+XM

5. Segmentele de linie AB, BC şi CD sunt cuplate la rezistenţe de sarcină de câte 300 W fiecare. Ştiind ca în toate cele trei segmente se asigură regim de undă progresivă, să se calculeze impedanţele acestor segmente.

Rezolvare:

W=+×

= 1502

2

CD

CDBC ZR

ZRZ

Segmentul AB are ca sarcină:

W=+×

= 1001

1

BC

BCAB ZR

ZRZ

6.Un cablu coaxial are raportul diametrelor conductoarelor exterior şi interior de 4. Ştiind că lungimea de undă a tensiunii prin cablu este 40 cm şi factorul de calitate 2500, să se determine diametrul interior al conductorului exterior.

Rezolvare:Determinăm impedanţa caracteristică a liniei coaxiale:

W== 83138d

DZC lg

Coeficientul de atenuare al liniei :

úûù

êëé=

×=

lp

=am

Np

Q003140

402500

143,

,

,

Calculăm rezistenţa lineică:Rl=2ZCa=0,521[W/m]

mmD

dDRl

9121

521022720

,

,,

=

=÷øö

çèæ +

l=

A1 B1 C1 D1

A B C D

R1 R2 R3

Impedanţa caracteristică a segmentului CD este ZCD=300W. Segmentul BC are ca sarcină R3

în paralel cu R2:

Page 57: Microunde Note Curs

7.Să se determine eroarea de calcul a impedanţei caracteristice pentru o linie plată cu D/d=3 şi t/d=0,1.

Rezolvare:Impedanţa caracteristică a unei linii plate are forma:

20

121650470

194

÷øö

çèæ-++

÷øö

çèæ -

=

d

t

d

t

d

D

d

t

Z

,,,

Pentru ( )tdDdt -³£ 35050 ,;,

d

t

d

DZ

41

8

1380

,lg

+

p=

( )

W=+

p=

W=×-++

-=

68191403

8

138

932301012106504703

10194

2

1

,,

lg

,,,,,

,

O

O

Z

Z

DZ=18%

8. Să se determine constanta de atenuare pe o linie plată cu ZO=120p.W, la f=3Ghz, cu d=4mm şi dielectric cu er=3,când d=1,28mm.

Rezolvare:

úûù

êëé=

dse

=a

m=×s×

=d-

m

Np

dZ

mf

r 3803617

28110286

1

0

7

,,

,,

9. Să se deducă raportul de undă staţionară folosind diagrama circulară, pentru o linie cu impedanţa caracteristică ZC=100W, terminată pe o sarcină ZS=100+j100W.

Rezolvare:Se normează impedanţa de sarcină:

Page 58: Microunde Note Curs

jj

zjxrZ

Zz SSS

C

SS +=

+=+== 1

100

100100;

Cercul pentru rS=1 se intersectează cu cercul pentru xS=1 şi indică zS.Prin acest punct trece cercul concentric cu R/Z0=1. Prin măsurare cu rigla se determină proporţional distanţa şi se află KS=2,66

10.Să se găsească impedanţa de intrare a unei linii cu bornele terminale legate în scurtcircuit. Lungimea liniei este 3,82l iar impedanţa caracteristică Z0=700W.

Rezolvare:Se foloseşte numai lungimea liniei mai mare decât multiplii de

0,5l,adică 0,32l iar lungimea normată este l’=0,32. Pornind de la punctul de impedanţă nulă (R=0;X=0), se roteşte raza vectoare spre generator cu o lungime normată 0,32 şi se află : xI= - 2,1

XI=ZCxI= - 1470W

Page 59: Microunde Note Curs

1.5.2.Probleme propuse

1.O linie de transmisie aeriană este formată din doi conductori de cupru cu diametrul d= 3mm, Distanţa între conductori este D= 20 cm. Ştiind că linia funcţionează la frecvenţa de 4 Mhz, să se determine parametrii lineici ai acesteia.

R:11,1W/m 1,95mH/m 5,68pF/m 0

2. Să se calculeze parametrii lineici ai liniilor bifilare aeriene cu parametrii din tabelul următor:

1 2 3 4 5 6 7 8D[cm] 10 15 20 30 10 15 20 30d[cm] 0,2 0,3 0,5 0,6 0,6 0,5 0,3 0,2l[m] 300 30 10 20 100 200 50 5Material Cu Al Cu Alama Cu Ag Cu Al

3.O linie de transmisie bifilară aeriană utilizată la frecvenţa de 16Mhz are conductoarele din aluminiu cu diametrul de 5 mm la distanţa de 40 cm.Să se determine parametrii lineici ai liniei.

R:13,31W/m 2,03mH/m 5,48pF/m 0

4.Să se calculeze parametrii lineici ai unui cablu coaxial din cupru cu izolaţie de polietilenă , dacă are d=1m, D=8mm şi lucrează la frecvenţe de 50Mhz sau 100Mhz.

R: 0,41mH/m ;61,67pF/m la f1 şi f2 33,41W/m; 0,58.10-51/Wm la f1 47,25W/m; 0,116.10-41/Wm la f2

5.O linie coaxială rigidă izolată cu aer, este din alamă , cu d=5mmşi D=10cm. Să se determine parametrii lineici dacă funcţionează la frecvenţa de 400 Mhz.

R: 34,94W/m; 0,6mH/m; 1,85pF/m; 0

Page 60: Microunde Note Curs

6.O linie coaxială rigidă cu dielectric aer, are capacitatea pe unitatea de lungime 25pF. Pentru ce raport între diametrul interior al conductorului exterior şi diametrul conductorului interior se obţine această capacitate?

R: D/d=9,2

7.Un generator de tensiune sinusoidală cu frecvenţa de 15 Mhzalimentează o linie cu parametrii lineici : C=25pF/m şi L=1mH/m. Să se determine viteza de propagare a undelor în linie şi lungimea de undă în linie.

R: v=2.108m/s;ll=13,3m

8.Admiţând că nu sunt pierderi în dielectric , să se determine relaţia de calcul a constantei de atenuare a în funcţie de dimensiunile geometrice ale liniei bifilare din cupru şi de lungimea de undă a generatorului.

R: úûù

êëé

l

×=a

-

m

Np

d

Dd

2100120 3

ln

,

9.Să se determine raportul dintre distanţa între conductoare şi diametrul conductoarelor (2D/d) liniei bifilare aeriene , pentru care atenuarea în linie este minimă (considerăm G=0).

R: 2D/d=2,7

10.Pentru un cablu coaxial cu parametrii lineici L=0,25mH/m şi C=100pF/m, să se determine impedanţa caracteristică a cablului, constanta dielectrică a izolaţiei şi viteza de propagare a semnalelor.

R: ZC=50W; er=2,25; v=2.108m/s

11.Un sistem de două linii coaxiale , concentrice, izolate cu aer, are grosimea pereţilor de 1mm. Ştiind că diametrul exterior este D3=54mm, să se afle diametrele exterioare ale tuburilor din compunerea sistemului, fiecare linie având impedanţa caracteristică ZC=50W.

D1D2

D3

Page 61: Microunde Note Curs

R: D2=22,6mm; D1=9mm.

12.Un generator cu frecvenţa de 100 Mhz , conectat la o linie în gol cu impedanţa caracteristică ZC=300W, furnizează la capătul liniei tensiunea de 60 V.Să se determine amplitudinea tensiunii şi curentului la 40 m de capătul liniei.

R: U=30V; I=0,173A.

13.Tensiunea la capătul unei linii în gol este de U2=100V. Ştiind valoarea curentului măsurat la 2 metri de capătul liniei , I=0,3A, să se calculeze impedanţa caracteristică a liniei parcursă de semnale cu l=10 m.

R: ZC=317W

14.Să se calculeze coeficientul de reflexie pentru o linie de transmisie cu impedanţa caracteristică ZC=400W, conectată la o impedanţă de sarcină ZS=200W.

R: p= jr eK

3

1

15. O linie de transmisie cu impedanţa caracteristică ZC=50W este conectată la o reactanţă capacitivă XC=50W. Să se determine coeficientul de reflexie şi tensiunea la bornele sarcinii cunoscând tensiunea corespunzătoare undei directe, Ud.

R: 42p

-=

j

dS eUU

16.O inductanţă L=1mH este conectată la capătul unei linii aeriene cu Zc = 100 W.Frecvenţa generatorului care alimentează circuitul este 15Mhz. Să se calculeze distanţa de la capătul liniei până la cel mai apropiat nod de tensiune.

R: lmin = 7,6 m

17. Un segment de linie cu dielectric aer având Zc = 80W se termină pe o inductanţă L. Frecvenţa generatorului de alimentare este de 750 Mhz . Nodul de tensiune se află la 15 cm de sarcină. Să se calculeze L.

R: L = 0,017mH

Page 62: Microunde Note Curs

18.Unei linii în scurtcircuit lungă de 10 m , cu Zc = 500W şi ll =9m, i se aplică la bornele de intrare o tensiune de 400 V. Să se calculeze curentul în bara de scurtcircuitare.

R: Iscc = 1,25 A.

19.Dimensiunile secţiunii transversale ale unei linii simetrice cu dielectric aer sunt d = 4mm, D = 10 cm. Să se calculeze cât trebuie să fie lungimea segmentului de linie în scurtcircuit, pentru ca la frecvenţa de 125 Mhz să fie echivalent cu un condensator C = 8pF.

R: l = 1,08m

20. O linie coaxială cu dielectric aer, cu lungimea de 10m şi Zc =70W se termină pe o rezistenţă de 280W. Să se calculeze impedanţa de intrare a liniei la frecvenţele de 7,5 Mhz şi 15Mhz.

R: Zi = 17,5W; 280W.

21.Să se determine impedanţa caracteristică şi atenuarea la o linie bifilară în aer, dacă diametrele conductoarelor de cupru sunt de 3mm, iar distanţa dintre ele de 200 mm. Generatorul care alimentează linia lucrează la frecvenţa de 150 Mhz.

R: Zc = 586W ; a = 5.10-3 db/m

22.Un cablu coaxial are următoarele dimensiuni: diametrul conductorului interior d = 2mm, iar diametrul interior al conductorului exterior D = 9mm. Izolatorul dintre conductoare are er = 2,3. Să se determine Zc.

R: 57W

23. Un cablu coaxial adaptat cu sarcina este legat la un generator care lucrează cu l = 70 cm. Cablul se caracterizează prin următoarele: d = 0,8mm, D = 4,2 mm;er = 2,5.

Să se determine lungimea cablului dacă la tensiunea generatorului U1 = 25V, curentul este I2 = 0,3 A.

I2 RSU1

Page 63: Microunde Note Curs

R: l = 14,65 m.

24.O linie cu o sarcină activă RS = 200W, de o lungime l=l se alimentează de la un generator de oscilaţii sinusoidale . Rezistenţa internă a generatorului , ri = 300W, iar t.e.m. de amplitudine 80V. Să se determine tensiunea la bornele generatorului şi puterea consumată în sarcină.

R:Um = 32V;P2 = 2,57 W.

25. Tensiunea la bornele generatorului care alimentează o linie în gol este 40V. Să se găsească tensiunea la capătul liniei cu l = 20 m, dacă frecvenţa generatorului este 3 Mhz.

R: U2 = 130V.

26.O linie scurtcircuitată la capăt primeşte la celelalte borne de la generator o tensiune de 30V cu frecvenţa de 150 MHz. Determinaţi amplitudinea curentului şi tensiunii la distanţa de 0,4 m de la capătul liniei , dacă ZC = 55W.

R: Imx = 0,336A; Umx = 57V.

27. Pentru determinarea frecvenţei de oscilaţie a unui generator, la acesta se cuplează o linie de măsură în scurtcircuit, de-a lungul căreia se stabileşte un regim de undă staţionar. Cu cât este egală frecvenţa oscilaţiei generate dacă distanţa între nodurile de tensiune este 25 cm.

R: f = 600 MHz.

28. O linie bifilară, deschisă la capăt, se alimentează de la un generator care are l = 1,5m. Dimensiunile liniei sunt: diametrul conductorului 3 mm, distanţa între conductoare 10 cm, lungimea 0,6 m. Determinaţi ce inductanţă echivalentă are linia.

R: Lech = 0,552mH

29. Sarcina unei linii coaxiale este o reactanţă inductivă de 50 W.Linia are diametrul conductorului interior de 2,5 mm, diametrul interior al conductorului exterior de 25 mm, lungimea 5m şi er = 2,5. Să se afle impedanţa de intrare pentru frecvenţa de 30 Mhz.

R: Zint = 50,5W

Page 64: Microunde Note Curs

30. Determinaţi factorul de calitate a circuitului realizat dint-un segment de linie coaxială de un sfert de lungime de undă dacă diametrul conductorului interior este de 5mm, diametrul interior al conductorului exterior este de 18mm şi l = 60 cm.

R: Q = 1690.

Page 65: Microunde Note Curs

2. GHIDURI DE UNDĂ

2.1. Ghiduri de undă dreptunghiulare

Ghidurile de undă sunt structuri pasive care permit transmiterea ghidată a energiei electromagnetice printr-un material dielectric delimitat de o suprafaţă conductoare.

Ghidurile cu secţiune transversală constantă şi cu material dielectric izotrop sunt ghiduri uniforme şi omogene.

2.1.1. Clasificarea ghidurilor de undă:

După modul de variaţie a secţiunii transversale a ghidului deosebim:a). – ghiduri de undă uniforme;b). – ghiduri de undă neuniforme.

a). Ghidurile de undă neuniforme se pot clasifica după natura dielectricului în:

a1). – ghiduri omogenea2). - ghiduri neomogene

a1). În funcţie de materialele utilizate, ghidurile uniforme omogene pot fi:

a11). – metalice (ghiduri închise, care nu au câmp electromagnetic în

exteriorul lor);a12). – dielectrice (ghiduri deschise, care au câmp

electromagnetic şi în exteriorul lor).

a11). Ghidurile metalice neuniforme şi omogene pot avea secţiuni de formă (fig.1.1.):

- a111 -dreptunghiulare;- a112 -circulare;- a113 -eliptice;- a114 -în formă de U;- a115 -în formă de H, etc.

Page 66: Microunde Note Curs

a12). Ghidurile dielectrice neuniforme şi omogene (fig.2.2.):- cilindrice.

a2). Ghidurile uniforme neomogene pot fi:a21 – metalice cu secţiune dreptunghiulară (fig.2.3.)a22 – dielectrice cu secţiune cilindrică (fig.2.4.)

care se clasifică după distribuţia constantei dielectrice.a21). Ghidurile metalice neuniforme transversal neomogene:a211 – cu mediu dielectric parţial pe bază şi complet pe înălţime;a212 – cu mediu dielectric parţial pe înălţime şi complet pe bază;

a213 – cu placă dielectrică verticală.a22). Ghidurile dielectrice cu secţiune cilindrică pot fi:

- a221 – cu salt de constantă dielectrică;- a222 – cu distribuţie parabolică a constantei dielectrice.

a). b).

Fig. 2.2. Ghiduri dielectrice

a211 a212

a213

Fig.2.3. Ghiduri neuniforme neomogene dreptunghiulare

a). b). c). d).

e).

Fig. 2.1. Ghiduri metalice

Page 67: Microunde Note Curs

b). Ghidurile neuniforme pot fi:b1). - metaliceb2). - dielectrice

b1). Ghidurile neuniforme metalice (fig.2.5.) se împart în:b11 – piramidaleb12 – coniceb13 – ghiduri diafragmentete.

b2). Ghidurile neuniforme dielectrice (fig.2.6.) sunt:b21 – piramidaleb22 – coniceb23 – helice cilindrică

er

er

er2

er1

a22

1

a22

2

Fig.2.4. Ghiduri de undă uniforme neomogene dielectrice (fibre optice)

Db12

Fig.2.5. Ghiduri neuniforme metalice

b13b11

b22

Fig.2.6. Ghiduri neuniforme dielectrice

b23b21

Page 68: Microunde Note Curs

Tronsoanele de ghid neuniforme se mai numesc pâlnii sau hornuri şi se folosesc ca antene (când îndeplinesc funcţii de sisteme radiante) sau ca circuite de adptare. Ghidurile neuniforme nu pot fi folosite ca linii de transmisie la distanţe mari.

În categoria ghidurilor neuniforme intră şi ghidurile periodice utilizate în acceleratoare liniare (ghiduri diafragmate) sau în tuburi de microunde (helicea cilindrică în tubul cu undă progresivă).

2.1.2. Ecuaţia caracteristică

Pentru analiza fenomenului de propagare a câmpului electromagnetic prin ghidurile de undă se impun următoarele condiţii:

- generatorul şi sarcina sunt dispuse pe direcţia de propagare, axa z, la - ¥ şi + ¥ (nu sunt unde reflectate);

- materialul dielectric este caracterizat prin er şi mr;- ghidul de undă este realizat dintr-un material perfect conductor

cu ¥-= jmr

e şi 0jmr

=m

Ecuaţia undelor pentru oricare din componentele Ez, Hz:

02

2

2

2

2

2

=÷÷ø

öççè

æ÷÷ø

öççè

涶

+¶¶

+¶¶

z

z

H

E

zyx (2.1)

Deoarece undele ce se deplasează în direcţia pozitivă a axei z sunt

descrise de funcţia ( )ztj bw -exp , 22

b-=¶¶

zşi ecuaţia (2.1) devine:

( ) 022

2

2

222 =÷÷

ø

öççè

æ÷÷ø

öççè

æ+

¶¶

+¶¶

=÷÷ø

öççè

æ+Ñ

z

z

z

zt H

Ek

yxH

Ek (2.2)

x

z

y

a

b

Fig.2.7. Ghid de undă dreptunghiular

Ghidul de undă dreptun-ghiular este neuniform şi omogen cu secţiunea transversală în dreptunghi (fig.2.7.).

Rezolvând ecuaţiile lui Maxwell determinăm componen-tele câmpului electromagnetic. Cum ghidul este uniform, com-ponentele câmpului în planul transversal se determină din componentele longitudinale.

Page 69: Microunde Note Curs

unde 200

22 bememw -= rrk (nr. de undă) (2.3)Presupunem soluţii de forma:

( )ztjygxfH

E

z

z bw -=÷÷ø

öççè

æexp)()( (2.4)

unde f(x) este independent de y şi z şi g(y) independent de x şi z.

fgfgkfggf

10'''' 2 =++ (2.5)

0'''' 2 =++ k

g

g

f

f (2.6)

Pentru integrarea în raport cu x, 2.''

ykctg

g-=

222''xy kkk

f

f-=-= (2.7)

Similar, la integrarea în raport cu y, 2.''

xkctf

f-==

222''yx kkk

g

g-=-= (2.8)

Constantele kx, ky, k se numesc constante de separare, ce separă componentele după axa x,y şi z.

Ecuaţiile (2.7) şi (2.8) au soluţiile:yjkyjkxjkxjk yyxx DeCegBeAef

-- +=+= , (2.9)Obţinem soluţiile ecuaţiei (2.2) de forma:

( )( )( )( ) ïþ

ïýü

++=

++=--

--

yjkyjkxjkxjkz

yjkyjkxjkxjkz

yyxx

yyxx

DeCeBeAeE

eDeCeBeAH 0000 (2.10)

Componentele din planul transversal se determină cu relaţiile:

ïïïïï

þ

ïïïïï

ý

ü

¶¶

¶-=

¶¶

¶-=

¶¶

¶-=

¶¶

¶-=

y

H

k

j

x

E

kjH

x

H

k

j

y

E

kjH

y

E

k

j

x

H

kjE

x

E

k

j

y

H

kjE

zzry

zzrx

zzry

zzrx

220

220

220

220

bewe

bewe

bmwm

bmwm

(2.11)

Constantele din (2.10) se determină prin impunerea condiţiilor pe frontieră. Componenta tangenţială a câmpului electric este nulă în cazul unui perete perfect conductor. Componenta normală a inducţiei B trebuie

Page 70: Microunde Note Curs

să fie continuă la frontieră dar 0j=m şi la suprafaţa ghidului această componentă este nulă.

1. 0=zE pentru 0=y . Din (2.9) rezultă că DC -= şi putem nota

( )ykjCDeCe yyjkyjk jy sin2=+ -

2. 0=zE pentru 0=x .Din (2.9) rezultă A = - B şi obţinem

( )xkjABeAe xxjkxjk xx sin2=+ -

3. 0=zE când x = a. Rezultă că ( ) 0sin =akx şi deci

Zpa

pkx Î= ,p

4. 0=zE când y = b. Rezultă că ( ) 0sin =bky şi deci Zb

k y Î= rrp,

Componenta longitudinală a câmpului electric devine:tjzj

z eeb

yq

a

xpNE wbpp -= sinsin (2.12)

unde ACN 4-=5. 0=xH la 0=x . Derivăm Hz din (2.10) în (2.11) şi obţinem

expresia lui Hx:

( )( )( )yjkyjkx

yj eDeCBAjkk

j-+--= 00002

0b

(2.13)

Această relaţie este adevărată pentru orice y când 000 =- BA . Putem

nota ( )xkAeBeA xxjkxjk xx cos2 000 =+ -

6. 0=yH la 0=y . Analog obţinem:

( ) ( )( )0002cos20 DCxkAjk

kj xy --=

b (2.14)

valabilă pentru orice x, deci 00 DC =

Notăm 000 4 CAN = şi obţinem componenta longitudinală a câmpului magnetic:

tjzjz ee

b

xq

a

xpNH wbpp -÷

øö

çèæ

÷øö

çèæ= coscos0 (2.15)

Constantele de separare se determină din relaţia:

2

22

2

22222

b

q

a

pkkk yx

pp+=+= (2.16)

denumită ecuaţia caracteristică.Pentru anumite valori întregi ale lui p şi q se obţine valoarea lui b =constanta de fază

2

22

2

22

0022

b

q

a

prr

ppeemmwb --= (2.17)

Page 71: Microunde Note Curs

Frecvenţa pentru care b = 0 se numeşte frecvenţă critică (fc). La frecvenţele w pentru care 2b este real, termenul zje b- reprezintă o funcţie de oscilaţie corespun zătoare propagării undei în lungul axei z. Valorile pozitive ale lui b corespund propagării în direcţia pozitivă a axei z. Dacă 2b este negativ, amplitudinea undei scade exponenţial cu distanţa.

Dacă notăm glpb 2

= , unde =gl lungimea de undă a semnalului în ghid,

obţinem:

( ) 5,020

200

---= llmell rrg (2.18)

unde =0l lungimea de undă a semnalului în aer

=cl lungimea de undă corespunzătoare frecvenţei critice.

2.1.3. Moduri normale în ghidul dreptunghiular

Pentru o frecvenţă dată, corespunzător perechilor de valori p şi q se obţin valorile particulare ale constantei de fază bpq şi componentelor câmpului electromagnetic din planul secţiunii transversale. Înlocuim (2.12) şi (2.15) în (2.10) şi (2.11) si obtinem:

( ) ( )

( ) ( )( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )( ) ( ) ï

ïïïïïï

þ

ïïïïïïï

ý

ü

=

÷÷ø

öççè

æ+-=

÷÷ø

öççè

æ+-=

=

÷÷ø

öççè

æ--=

÷÷ø

öççè

æ-=

ykxkNH

ykxkk

Nkj

k

NkjH

ykxkk

Nkj

k

NkjH

ykxkNE

ykxkk

Nkj

k

NkjE

ykxkk

Nkj

k

NkjE

yxz

yxyxr

y

yxxyr

x

yxz

yxyxr

y

yxxyr

x

coscos

sincos

cossin

sinsin

cossin

sincos

0

20

20

20

20

2200

2200

bewe

bewe

bmwm

bmwm

(2.19)

Au fost omişi factorii tje w şi zje b- iar N şi N0 sunt factori de normalizare.

Prin suprapunerea efectelor obţinem două familii de moduri normale prin ghidul de undă dreptunghiular:

- moduri Hpq când N = 0 sau 0=zE şi ;0¹zH

- moduri pqE când 00 =N sau 0=zH şi 0¹zE .

Page 72: Microunde Note Curs

Indicii p şi q arată câte semiunde cuprind distribuţiile de amplitudine ale câmpului în lungul laturii mari, respectiv laturii mici a ghidului dreptunghiular.Pentru orice mod particular, frecvenţa critică se determină cu relaţia:

÷÷ø

öççè

æ+=

2

2

2

2

00

22

b

q

a

p

rrc mmee

pw (2.20)

iar lungimea de undă critică:1

2

2

2

22 4

-

÷÷ø

öççè

æ+=

b

q

a

prrc eml (2.21)

Modul de propagare cu frecvenţă critică cea mai mică se numeşte mod fundamental, celelalte moduri fiind considerate moduri superioare. În ghidul de undă dreptunghiular, modul fundamental este H10.

2.1.4. Vitezele undelor in ghidul dreptunghiular

Din ecuaţia caracteristică (2.16), unde k este independent de wputem determina vitezele de fază şi de grup:

bw

bw

d

dVV gf == ; (2.22)

Înlocuim =b constanta de fază (2.17) şi obţinem:

( ) ( )[ ]( )[ ] ï

þ

ïý

ü

-==

-=

--

--

11

00222

2

22

1

00225,0 1

emwembw

eemmwem

kcV

kcV

rrf

rrrrg

(2.23)

emc este viteza undei plane în modul cu care este umplut ghidul.

Când frecvenţa semnalului se apropie de frecvenţa critică, viteza de fază, mai mare decâtteza luminii creşte spre infinit iar viteza de grup creşte asimptotic de la zero la viteza luminii (fig.2.8.).

1

Vg/c

w¤wc

Vf¤cV¤c

Fig. 2.8. Variaţia vitezelor undelor în ghidul dreptunghiular

Page 73: Microunde Note Curs

Reprezentarea variaţiei frecvenţei funcţiei de constantă de fază (fig.2.9.) constituie caracteristica de frecvenţă a ghidului.

Propagarea prin ghid are loc când lungimea de undă a semnalului este mai mică decât frecvenţa critică.

Când lungimea de undă este mai mare decât lungimea de undă critică, propagarea se face cu atenuare, constanta de atenuare având expresia:

2222

÷øö

çèæ-÷÷

ø

öççè

æ=

lp

lpac

(2.24)

Pentru cll >> rezultă a=54db/l şi reprezintă constanta de atenuare introdusă de un ghid sub frecvenţă critică.

2.1.5. Puterea transmisă prin ghidul dreptunghiular

Însumând puterea transmisă prin fiecare suprafaţă elementară a secţiunii transversale, putem evalua puterea transmisă prin ghidul dreptunghiular.

Energia în ghid se poate determina prin integrarea componentelor 2

E şi 2H , apoi se multiplică cu

2gV

sau se poate folosi vectorul Poynting.

Dacă se folosesc relaţiile (2.19) se poate arăta că:

( ) ( )òò òò =úû

ùêë

é+´

-

S

g

Srr

VdaHESdHE

2

1

20

20 mmee (2.25)

iar ( ) ( )òò òòòò +=´=P=S S

rrS

dSHEd

dSdHESdP 2

02

05,0 mmeebw

(2.26)

Pentru modurile Hpq, impunând 0=N în (2.19), obţinem:

P

0b

w

Fig.2.9. Caracteristica de frecventa a ghidului.

w/b

db/dw

Page 74: Microunde Note Curs

( )xyx

yxyrryxrr

kykk

ykxkkNkEEE222

22220

200

4220

20

sincos

sincos(5,0 +-=+= - weemmeeee(2.27)

( )ykxkNkxkykk

ykxkkNkHHHH

yxrxyx

yxyrzyxrr

22200

4222

2222200

42220

20

coscos5,0)sincos

sincos(5,0

mm

bmmmmmm-

-

-+

+-=-+=(2.28)

Dar

abykxkykxkykxk yS

xyS

xS

yx 25.0sincoscossincoscos 222222 === òòòòòò (2.29)

Înlocuim în relaţia (2.19) şi rezultă:

abNkP r200

21 125,0 bmwm--= (2.30)

Asemănător, pentru modurile Epq, când în ecuaţia (2.19) 00 =N se poate arăta că:

abNkP r2

02

2 125,0 bewe--= (2.31)Puterea totală transmisă prin ghid va avea expresia:

( )200

20

221 125,0 NNabkPPP rr mmbeewb +-=+= - (2.32)

La modurile Epq componentele câmpului electromagnetic conţin factorii N şi la modurile Hp,q , N0 iar puterea conţine termenii N2 şi 2

0N .Din relaţia (2.32) rezultă valorile constantelor N şi N0:

( )

( ) 5,00

00

5,00

0

22

22

ab

kjN

ab

kjN

r

r

bmwml

bewel

=

=

(2.33)

Componentele electrice şi magnetice ale câmpului electromagnetic vor avea expresiile:

a). Modul Epq ( ) :0H z =

Page 75: Microunde Note Curs

( ) ( )

( ) ( )

( )( ) ( )

( )( ) ( )

( )( ) ( ) ï

ïïïïïï

þ

ïïïïïïï

ý

ü

=

=

-=

÷ø

öçè

æ=

÷ø

öçè

æ-=

ykxkab

kjE

ykxkabk

kE

ykxkabk

kE

ykxkabk

kH

ykxkabk

kH

yxr

z

yxr

yy

yxr

xx

yxrx

y

yxry

x

sinsin22

cossin22

sincos22

sincos22

cossin22

5,00

0

5,00

0

5,00

0

5,0

00

5,0

00

bewel

ewe

bl

ewebl

bewel

bewel

(2.34)

b). Modul Hpq ( ) :0E z =

( ) ( )

( ) ( )

( )( ) ( )

( )( ) ( )

( )( ) ( ) ï

ïïïïïï

þ

ïïïïïïï

ý

ü

=

-=

-=

÷ø

öçè

æ=

÷ø

öçè

æ-=

ykxkab

kjH

ykxkabk

kH

ykxkabk

kH

ykxkabk

kE

ykxkabk

kE

yxr

z

yxr

yy

yxr

xx

yxrx

y

yxry

x

coscos22

sincos22

cossin22

cossin22

sincos22

5,00

0

5,00

0

5,00

0

5,0

00

5,0

00

bmwml

mwm

bl

mwmbl

bmwml

bmwml

(2.35)

Structura câmpului electromagnetic în ghidul dreptunghiular se poate observa în figurile din anexă.

2.1.6. Modul fundamental în ghidul dreptunghiular

Cel mai folosit în practică este modul TE10 (H10). Inpunem 0,1 == qp în relaţiile (2.35) obţinem componentele câmpului

electromagnetic ( ) ( )Tzx

Ty HHHEE ,0,,0,,0 == care sunt descrise de relaţiile:

Page 76: Microunde Note Curs

( )

( )

( ) ïïï

þ

ïïï

ý

ü

-=

--=

--=

-

-

zta

xHh

zta

xHh

zta

xZHe

z

gx

gy

bwp

bwpll

bwpll

coscos

sinsin

sinsin

0

01

0

001

0

(2.36)

Indicii p şi q au fost omişi deoarece ne referim la un singur mod. Parametrii b, Kc, ZTE au expresiile:

0

5,022 ;; Z

H

EZ

aaK g

x

xTEC l

lpmewbp=-=

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ-== (2.37)

În ghid lungimea de undă se calculează cu relaţia:5,02

00 1

2

úúû

ù

êêë

é÷÷ø

öççè

æ-==

cg l

llbpl (2.38)

Lungimea de undă critică cl este valoarea maximă a lungimii de undă a semnalului pentru care este posibil fenomenul de propagare.

Vitezele de fază şi de grup se determină cu relaţiile:

cVcV gggf1

01

0 ; -- == llll (2.39)

După cum se observă în fig.2.10., liniile de câmp magnetic înconjoară liniile câmpului electric, ce poate fi considerat ca sursă (curent de deplasare) pentru câmpul magnetic.

Liniile câmpului electric leagă distribuţia sarcinilor electrice pe suprafaţa inferioară şi superioară a pereţilor interni ai ghidului de undă.

Este necesară cunoaşterea distribuţiei componentelor câmpului electromagnetic pentru a proiecta circuitele de introducere sau de

HZy

HX

O xEY

EY

HX

z

HZ

Fig. 2.10.. Distribuţia componentelor câmpului electromagnetic la modul H10

Page 77: Microunde Note Curs

extragere a energiei din ghid prin cuplaje capacitive, inductive sau diafragme cu fante.

Componentele Hz şi Ey (fig.2.11.) sunt decalate spaţio-temporal cu 900.

2.1.7. Impedanţa de undă

Raportul componentelor câmpului electromagnetic al căror produs vectorial determină vectorul Poynting, determină un parametru teoretic numit impedanţa de undă

X

Y

Y

X

H

E

H

EZ -==mod (2.40.)

Inlocuim cu expresiile componentelor câmpului şi obţinem:- impedanţa de undă pe modul TE

5,022

0 221

-

ïþ

ïýü

ïî

ïíì

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ-=÷÷

ø

öççè

æ=

b

q

a

pZZ g

TEll

em

em

ll

(2.41.)

- impedanţa de undă pe modul TM5,0

22

0 221

-

ïþ

ïýü

ïî

ïíì

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ-=÷

÷ø

öççè

æ=

b

q

a

pZZ

gTM

llem

em

ll

(2.42.)

Analizând relaţiile anterioare se observă că impedanţa de undă in spatiul liber Z0 este media geometrică a impedanţelor de undă a celor două moduri:

TMTE ZZZ =20 (2.43.)

Cand propagarea microundelor se face fără atenuare, cele două impedanţe de undă sunt pur rezistive, impedanţa pe mod H având valori mai mari.

Ey

a).

z0

x

Hz

b).

+

Fig.2.11. Variaţia componentelor Ey, Hx (a) şi Hz (b) la modul H10

HX

_

Page 78: Microunde Note Curs

Variaţia impedanţelor în funcţie de frecvenţă este prezentată in figura 2.12. Impedanţa de undă este o noţiune teoretică, nu are suport fizic, fiind o mărime raportată la un punct din spaţiu.

ZTM

ZTE

Z0

fc

f

TMX TEX

Fig.2.12. Variaţia impedanţelor de mod in ghidul dreptunghiular

Page 79: Microunde Note Curs

2.2.Ghidul de undă circular

Ghidul de undă circular (fig.2.13.) este o structură pasivă ce permite transmiterea energiei electromagnetice printr-un material dielectric delimitat de o suprafaţă conductoare cilindrică. Şi la analiza câmpului electromagnetic intr-un astfel de ghid se pun aceleaşi condiţii iniţiale ca la ghidul dreptunghiular.

2.2.1. Determinarea componentelor longitudinale

Ecuaţia undelor

( ) 011 2

2

2

22

222 =÷÷

ø

öççè

æ÷÷ø

öççè

æ+

¶¶

+¶¶

+¶¶

=÷÷ø

öççè

æ+Ñ

Z

Z

Z

Z

H

Ek

rrrrH

Ek

q(2.44.)

se rezolvă prin metoda separării variabilelor.Notăm Y=R(r)T(q) unde Yexpj(wt-bz) este una din componentele

longitudina-le (EZ sau HZ) şi ecuaţia (2.44.) se poate scrie sub forma:

RT

rRTk

T

r

RT

r

R

rT

r

R 22

2

2

22

2

01

=+¶¶

+¶¶

+¶¶

q(2.45.)

0111

2

22

2

22 =

¶¶

+÷÷ø

öççè

æ+

¶¶

+¶¶

qT

Tk

r

R

Rrr

R

Rr (2.46.)

T(q) este independent de r şi la integrarea în raport cu r putem nota:

0,1 2

2

22

2

2

=+¶¶

-=¶¶

TpT

sipT

T qq(2.47.)

cu soluţia de forma :qq jpjp eBeAT -+= '' (2.48.)

r = a

r

q

Fig.2.13. Ghid de unda circular

Corespunzător formei ghidului de undă, folosim un sistem de coordo-nate cilindric pentru rezolvarea ecuaţiei lui Helmholtz şi determinarea coordo-natelor longitudinale. Ghidul este uni-form si dependenţa de z a funcţiilor de undă are forma exp(-jbz).

Page 80: Microunde Note Curs

unde A’ şi B’ sunt constante arbitrare.Ecuaţia (2.46.) se poate scrie sub forma:

01

2

22

2

2

=÷÷ø

öççè

æ-+

¶¶

+¶¶

Rr

pk

r

R

rr

R(2.49.)

Facem substituţia kr =x , de unde x

Rk

r

R

¶¶

=¶¶

si 2

22

2

2

x

Rk

r

R

¶¶

=¶¶

iar ecuaţia

(2.49.)

devine: 012

2

2

22 =÷÷

ø

öççè

æ-+

¶¶

+¶¶

Rx

p

x

R

r

k

x

Rk (2.50.)

Ecuaţia (2.50.) este o ecuaţie Bessel de ordin p cu soluţia, o combinaţie liniară de funcţii Bessel de speţa intâi şi a doua.

R = C’JP(kr) + D’YP(kr) (2.51.)unde C’ si D’ sunt constante arbitrare.

Soluţia generală a ecuaţiei (2.46.) are forma:RT = [C’JP(kr) + D’YP(kr)](A’ejpq+B’e-jpq) (2.52.)Funcţia RTexpj(wt-bz) poate fi EZ sau HZ. Notăm C’A’ = A, C’B’ =

B, D’/C’=C si componenta EZ va avea forma:EZ=[JP(kr)+CYP(kr)](Aejpq+Be-jpq)ejwte -jbz (2.53.)HZ=[JP(kr)+C1’YP(kr)](A1’e

jpq+B1’e-jpq)ejwte-jbz (2.54.)

cu C!’,A1’,B1’ alte constante arbitrare.

2.2.2. Determinarea componentelor transversale

Din ecuaţia undelor se obţine:

ZtZtZrt HjEajHk Ñ+Ñ´-= bewe 02 (2.55.)

ZtZtZrt EjHajEk Ñ-Ñ´= bmwm 02 (2.56.)

unde qjjj

¶¶

+¶¶

=Ñr

mrt

1l cu l şi m versorii direcţiei radiale şi azimutale

iar

qjjj

¶¶

-¶¶

=Ñ´rr

ma tZ1

l (2.57.)

Înlocuim şi separăm componentele radiale şi azimutale:

Page 81: Microunde Note Curs

ïïïï

î

ïïïï

í

ì

¶¶

¶=

¶¶

¶-=

¶¶

¶-=

¶¶

¶=

qbmwm

bq

mwmq

bewe

bq

ewe

q

q

ZZr

ZZrr

ZZr

ZZrr

E

kj

r

H

kjE

r

E

kj

H

rkjE

H

kj

r

E

kjH

r

H

kj

E

rkjH

220

220

220

220

(2.58.)

Pentru determinarea componentelor transversale ale câmpului electromagnetic în ghidul circular, aplicăm condiţiile pe frontieră şi specificăm constantele arbitrare.

Condiţiile pe frontieră constau în:- impunerea valorilor finite ale câmpului în toate punctele din

secţiunea transversală;- câmpurile la unghiurile q să fie egale cu cele de la unghiul

q+2p;- componentele tangenţiale ale lui E şi normale ale lui H să se

anuleze pe suprafaţa perfect conductoare r=a.C1. Pentru a obţine aceleaşi valori ale câmpului pentru unghiurile q şi q+2p trebuie ca valoarea lui p din (2.53.),(2.54.) să fie număr întreg.C2. Câmpurile trebuie să fie finite la r=0, dar YP(kr) este infinit în acel punct pentru orice p indiferent de k (real, imaginar sau complex). Termenul ce conţine YP(kr) este exclus dintre soluţii astfel că C sau C’vor fi nuli iar ecuaţiile (2.53.),(2.54.) devin:

EZ=JP(kr)(Aejpq+Be-jpq)ejwte-jbz (2.59.)HZ=JP(kr)(A’ejpq+B’e-jpq)ejwte-jbz (2.60.)

C3. Când r = a, EZ = 0 pentru orice q, când JP(ka) = 0. (2.61.)

Această ecuaţie determină valorile pentru care ka anulează JP.

C4. Pentru r = a, 0=¶

¶r

H Z pentru orice q, când JP’(ka) = 0

(2.62.)şi se determină valorile posibile ale lui k pentru care ka anulează JP’.

Condiţiile C3 şi C4 sunt satisfăcute simultan pe frontieră când EZ¹0, HZ=0, Ez=0, Hz¹0, când există modurile E şi H ca la ghidurile dreptunghiulare .

Alegând convenabil pe k, soluţiile ecuaţiilor (2.59.),(2.60.) satisfac condiţiile pe fronieră si câmpurile pot exista pentru orice valoare A şi B în cazul modurilor E, sau A’,B’ în cazul modurilor H.

Page 82: Microunde Note Curs

Dacă B = ±A factorii exponenţiali conduc la funcţii de sinus şi cosinus:

ïïî

ïï

í

ì

÷÷ø

öççè

æ=

÷÷ø

öççè

æ=

-

-

q

q

bw

bw

peekrJNH

peekrNJE

zjtjPZ

zjtjPZ

cos

sin)('

cos

sin)(

(2.63.)

unde N sau N’ sunt factori de normalizare.Dacă A sau B este zero , câmpul variază cu exp(-jpq) şi se

reprezintă ca suma a două unde :EZ=AJP(kr)(cospq ±sinpq)ejwte-jz (2.64.)

J se poate scrie ca ÷øö

çèæ±

2exp

pj , reprezentând o deplasare de faza de

90° a undei în sinus fată de unda în cosinus. Unda compusă , care cuprinde două unde în cuadratură spaţială şi temporală este polarizată circular pe axa ghidului.

Înlocuim relaţiile (2.63.),(2.64.) în (2.58.) şi obţinem componentele câmpului electromagnetic ce se propagă în cazul modurilor E şi H în ghidul circular.

În cazul modului E:

ïïïïïï

î

ïïïïïï

í

ì

=

-=

-=

-=

=

=

0

cos)('

sin)(

cos)('

sin)(

cos)(

0

20

2

Z

Pr

Pr

r

Pr

P

PZ

H

pkrNJk

jH

pkrNJrk

jH

pkrNJk

jE

pkrNJrk

pjE

pkrNJE

qewe

qewe

qb

qbq

q

q

(2.65.)

Componentele câmpului electromagnetic pentru modul H:

Page 83: Microunde Note Curs

ïïïïïï

î

ïïïïïï

í

ì

-=

=

==

=

=

qb

qbq

qmwm

qmwm

q

q

pkrJNk

jH

pkrJNrk

pjH

pkrJNH

E

pkrJNk

jE

pkrJNrk

pjE

Pr

P

PZ

Z

Pr

Pr

r

cos)(''

sin)('

cos)('

0

cos)(''

sin)('

2

0

20

(2.66.)

In ecuaţiile de mai sus a fost omis factorul ejwt. Distribuţia liniilor de câmp pentru câteva moduri particulare se poate observa în figurile din anexă.

2.2.3. Constanta de fază şi frecvenţa critică

Constanta de fază Ecuaţiile (2.61.) şi (2.62.) reprezintă ecuaţiile caracteristice pentru modurile E şi H. Dacă în ecuaţia caracteristică pentru modurile E (2.61.) rpq este radacina de ordinul q a lui JP, se obţine modul Epq. Pentru kpq=rpq rezultă ecuaţia constantei de fază:

2

2

002

cpq

rrpq

rmmeewb -= (2.67.)

cu o mulţime dublu infinită de valori ale lui b, în concordanţă cu valorile lui p şi q. Rădăcinile funcţiei Bessel se găsesc tabelate.

Analog pentru modurile Hpq se notează r’pq rădăcina a q-a a

funcţiei J’P (2.62.) şi rezultă ecuaţia:

2

2

002 '

cpq

rrpq

rmmeewb -= (2.68.)

Frecvenţa critică. În ecuaţiile (2.67.) şi (2.68.) se pune condiţia bpq

= 0 şi se obţine frecvenţa critică a modurilor Epq sau Hpq

Pentru modul Epq rezultă:

rr

pqcr

c mmeer

w00

= (2.69.)

iar pentru modurile Hpq se înlocuieşte rpq cu r’pq. Lungimea de undă în spaţiul liber are expresia:

00

22

mewp

wpl

ccrcr

c== (2.70.)

Page 84: Microunde Note Curs

se foloseşte pentru determinarea valorii lungimii de undă critice pentru modurile E şi H:

pq

rrcr

pq

rrcr aEa

'2);(2

rme

plr

mepl == (2.71.)

Modul fundamental se obţine pentru cele mai mici valori ale lui rpq sau r’pq.

2.2.4. Vitezele de fază şi de grup ; impedanţa de undă

Viteza de fază şi de grup. Pentru determinarea vitezei frontului de undă de fază constantă în ghidul circular se foloseşte aceeaşi metodologie ca la ghidul dreptunghiular.

5,0

092

2

1-

÷÷ø

öççè

æ-==

rrrrf

kcV

eemmwmebw

(2.72.)

Derivând expresia constantei de fază în raport cu frecvenţa unghiulară, obţinem:

5,0

002

21

1 ÷÷ø

öççè

æ-=÷

øö

çèæ=

-

rrrrg

kc

d

dV

eemmwmewb

(2.73.)

Se observă că: rr

fgc

VVme

2

= (2.74.)

Viteza de fază este mai mare decât viteza luminii iar când frecvenţa tinde spre infinit, ambele viteze se apropie de viteza luminii.

Impedanţa de undă se determină efectuând raportul între componentele câmpului electric şi cele ale câmpului magnetic din planul secţiunii transversale.

Pentru modul TE:

00 Z

kZTE b

= (2.75.)

iar pentru modul TM:

00

Zk

ZTMb

= (2.76.)

unde: 0

020 e

mZ = reprezintă impedanţa de undă în spaţiul liber.

2.2.5. Filtre de mod.

Când în interiorul ghidului de undă sunt prezente două sau mai multe moduri, este foarte greu de determinat circuitul echivalent de

Page 85: Microunde Note Curs

microunde. De asemenea , există mai multe moduri parazite care reduc eficienţa modului excitat şi nu poate fi utilizată întreaga putere transmisă. Pentru evitarea sau micşorarea modurilor nedorite, se utilizează filtre de mod sau absorbanţi de mod.

Filtrele de mod sunt realizate din ecrane metalice cu geometrie convenabilă, plasate în planul secţiunii transversale a ghidului de undă. Prin proiectarea acestor ecrane, modurile nedorite sunt refrlectate, fără a afecta transmisia modului excitat.

În construcţia filtrelor de mod se folosesc conductoare subţiri dispuse de-a lungul liniilor de câmp electric din planul secţiunii transversale pentru modul nedorit, dar să nu cuprindă componentele transversale ale modului util (fig.2.14.).

În figura 2.14.a. filtrul de mod prezentat suprimă alte moduri în afară de TE01 (care nu are componente radiale ale câmpului electric). Alte moduri TE din ghidul circular cu p¹0, sunt reflectate de ecran, deoarece conţin componente transversale ale câmpului electric de-a lungul direcţiei radiale. De asemenea sunt reflectate toate modurile TM care au componente electrice radiale . Filtrul din figura 2.14.b. este convenabil pentru modul TM01 în ghidul circular . Toate modurile TMpq cu p¹0 sunt reflectate de acest ecran şi toate modurile TEpq.

În figura 2.14.c. este prezentat un inel rezonant care reflectă modul TE11 în ghidul circular, chiar dacă şi modul TE01 este parţial reflectat.

Pentru asigurarea compatibilităţii mecanice, dimensiunile ghidurilor circulare folosite în microunde urmează recomandările de standardizare propuse de Comisia Internaţională de Electrotehnică, IEC 153, prezentate în anexe.

Fig.2.14. Filtre de mod din fire conductoare.

a) b) c)

Page 86: Microunde Note Curs

2.3. Discontinuităţi în liniile de transmisie

Modificarea bruscă a dimensiunilor geometrice sau a parametrilor de material în lungul liniilor de transmisie constituie discontinuităţi ale acestora. Aceste discontinuităţi duc la distorsiunea distribuţiei câmpului prin forma geometrică şi poziţia discontinuităţii. Reprezentarea câmpului distorsionat de o discontinuitate se face prin serii infinite care satisfac condiţiile la limită (pe frontiera sursei).

Obţinerea unor circuite cu constante concentrate echivalente depinde de posibilitatea cu care se pot determina câmpurile electrice şi magnetice care generează curenţi în zona discontinuităţii.

Reprezentarea printr-un circuit cu constante concentrate a unei discontinuităţi este valabilă dacă pe linia de transmisie se află un singur obstacol sau mai multe, la o distanţă mult mai mare decât lungimea de undă.Prin perturbarea structurii câmpului în zona discontinuităţii se strică echilibrul între energiile înmagazinate în câmp electric şi magnetic. În funcţie de valoarea dezacordului şi de modul de variaţie al acestuia cu frecvenţa, discontinuităţile pot fi realizate prin utilizarea unor suprafeţe conductoare (diafragme) cu fante de diferite forme în diferite poziţii sau cu materiale conductoare de formă cilindrică (tije).

2.3.1. Diafragme

Diafragmele sunt plăcuţe metalice subţiri aşezate în secţiunea transversală a ghidului astfel încât să nu o acopere în întregime.

Clasificarea diafragmelor se face după mai multe criterii:a). După reactanţele echivalente introduse în traseul de ghid

,diafragmele sunt:- inductive (fig.2.15.)- capacitive (fig.2.18.)- rezonante – parelel

- serie (fig.2.21.)b). După dispunerea în secţiunea transversală a ghidului,

diafragmele sunt:- simetrice (fig.2.15.a,b; fig 2.18.a,b)- asimetrice (fig.2.15.c,d; fig.2.18.c,d)

c). După forma fantei diafragmele sunt:- dreptunghiulare

Page 87: Microunde Note Curs

- cilindrice (circulare, inelare)Schematic , clasificarea diafragmelor poate fi reprezentată astfel :

– inductive simetrice cu o fantă cu două fante

Diafragme - capacitive nesimetrice parţiale totale

- rezonante paralel serie

2.3.1.1. Diafragme cu fantă inductivă

Considerăm că ghidul nu are pierderi, sursa şi sarcina se află la + ¥şi respectiv - ¥ , diafragma are o grosime neglijabilă şi este confecţionată din material conductor ideal.

Fanta paralelă cu liniile de câmp electric pe toată înălţimea ghidului are comportare asemănătoare cu o inductanţă dispusă paralel pe ghidul de undă, dacă prin aceasta se transmite modul fundamental H10.

dd

d

a

b d d

a). b). c). d).Fig.2.15. Tipuri de diafragme cu fantă inductivă

a). simetrică cu o fantă; b). simetrică cu două fante; c). nesimetrică totală;d)nesimetric d).nesimetrică parţială

Fig. 2.16. Diafgragmă cu fantă inductivă

0 a1 a2 aBA

ZZ = 0

Page 88: Microunde Note Curs

Componenta electrică este descrisă de relaţia:z

y ea

xEE 1

1sin0

gp -= (2.77.)

Diafragma introduce în acest caz perturbaţii pe latura mare (a) şi apar moduri superioare de tip Hom în care componenta electrică Eym se descrie prin funcţia:

4,3,2,sinsin0 == - mea

xm

a

xEE z

ym

m

gpp (2.78.)

care se propagă cu constanta de propagare gm . Lungimea de undă critică are valoarea:

m

amc

2=l (2.79.)

În zona A (z < 0) se însumează câmpul electric al modului fundamental (incident i

yE1şi r

yE1reflectat ) cu câmpurile electrice ale

modurilor superioare reflectate rym

E şi rezultă câmpul electric total:

å

å¥

=

=

G

+G+=++=

20

0102

sinsin

sinsin 11

11

m

zm

zz

m

ry

ry

iy

Ay

m

m

ea

xm

a

xE

ea

xEe

a

xEEEEE

g

gg

pp

pp

(2.80.)

În zona B (z > 0) câmpul electric se obţine din însumarea undelor directe ale modului fundamental şi a celor superioare:

åå¥

=

--¥

=+=+=

2001

21 sinsinsin 11

1m

zzm

z

m

iym

iy

By

m

me

a

xme

a

xETe

a

xETETETE ggg ppp

(2.81)

Din dezvoltarea funcţiei Ey în serie Fourier, obţinem coeficienţii de reflexie mG şi de transmisie Tm , reţinând numai termenii în sinus şi cosinus în zona discontinuităţii:

òò ==2

1

1

2

1

1sin

2,

11

a

aym

a

ay dx

a

xmE

aTdxE

aT

p (2.82.)

òò +=Ga

ay

a

y dxEa

dxEa

2

1

1

1

11

01 (2.83.)

òò +=Ga

ay

a

ym dxa

xmE

adx

a

xmE

a2

1

1

1sin

1sin

1

0

pp (2.84.)

În zona aperturii (diafragmei) intensitatea câmpului electric din zona A este egală cu intensitatea câmpului electric din zona B.

Page 89: Microunde Note Curs

00

2

1

2

1

1

==

òò =Z

a

a

By

Z

a

a

Ay dxEdxE (2.85.)

Înlocuim expresiile celor două câmpuri din zona aperturii (Z = 0):

òåò

òåòò

¥

=

¥

=

+=

=G+G+

2

1

2

1

2

1

2

1

2

1

sinsinsin

sinsinsinsin

2010

20100

a

amm

a

a

a

amm

a

a

a

a

dxa

xm

a

xTEdx

a

xTE

dxa

xm

a

xEdx

a

xEdx

a

xE

ppp

pppp

(2.86.)

Ţinând seama de relaţiile (2.82.),(2.83.),(2.84.) se obţin ecuaţiile:

åå¥

=

¥

==G=G+

2

2

2

21111 ;

mm

mmm TTTTT (2.87.)

Dacă cunoaştem componenta electrică Ey la modurile de tip 0mH ,

atunci , componentele magnetice se deduc cu relaţiile:

z

ECH

x

ECH y

xy

z ¶

¶=

¶= 21 ; (2.88.)

unde C1 şi C2 sunt constante.

Componentele transversale ale intensităţii câmpului magnetic din zonele A şi B se descriu cu relaţiile:

z

mmm

zzAx

mea

xm

a

xEe

a

xEe

a

xEH ggg ppgpgpg sinsinsinsin 0

201101

11 å¥

=

- G+G+-= (2.89.)

z

mmm

zBx

mea

xm

a

xETe

a

xTEH gg ppgpg -

¥

=

- å--= sinsinsin 02

1011 (2.90.)

În zona discontiunuităţii (fantei) impunem condiţia de continuitate a componentei magnetice:

00

2

1

2

1 ==

òò =Z

a

a

Bx

Z

a

a

Ax dxHdxH (2.91.)

Înlocuim componentele câmpului în zona diafragmei şi obţinem:

2

2

211

211111 2

1

2

1m

mm

mmmm TTTTT åå

¥

=

¥

=--=G+G+- ggggg (2.92.)

Dacă ţinem seama de relaţia (2.87.) rezultă:

Page 90: Microunde Note Curs

( ) å¥

=+=G-

2

2211111 1

mmmTTT ggg (2.93.)

În zona depărtată de diafragmă, câmpul se propagă numai pe modul fundamental. Coeficientul de reflexie are forma:

S

S

Y

Y

+-

=G1

11 (2.94.)

unde SY este sarcina normată dispusă în paralel pe discontinuitate:

jbYS +=G+

G-= 1

1

21

1

1 (2.95.)

unde Y

Bb = se determină în practică cu formula aproximată:

a

xctg

a

xctg

a

w

Y

Bb

g

p

ppl

2

22

2sin1 ÷

øö

çèæ ×+

== (2.96.)

unde w şi x se observă în figura 2.17.

Pentru diafragma simetrică ( )2ax = , susceptanţa fantei inductive devine:

a

xctg

aY

B g pl 2-= (2.97.)

Creşterea grosimii diafragmei sau plasarea la o distanţă mai mică decât 0,125 lg de o altă diafgragmă cu fantă, duce la creşterea valorii susceptanţei faţă de valorile estimate cu relaţiile anterioare.

2.3.1.2. Diafragma cu fantă capacitivă

Fanta capacitivă este practicată perpendicular pe latura mică a ghidului şi produce perturbarea liniilor de câmp electric.

w

x

0,5 a

Fig. 2.17. Diafragmă asimetrică cu fantă inductivă

Page 91: Microunde Note Curs

Metodologia de calcul a diafragmei cu fantă capacitivă este asemănătoare cu cea prezentată la diagrama cu fantă inductivă.

În ghidul de undă apar moduri superioare H1n în care amplitudinea componentei electrice a câmpului electromagnetic este dată de relaţia:

b

yn

a

xEE

nypp

cossin0= (2.98.)

iar constanta de propagare este:2

22

÷øö

çèæ+-÷

øö

çèæ=

ab

nn

pmewpg (2.99.)

Dezvoltăm în serie Fourier componenta1yE , reţinem numai

termenii în cosinus şi obţinem coeficienţii de transmisie şi de reflexie:

dyb

ynE

bTdyE

bT

b

byn

b

by

pcos

2,

1 2

1

1

2

1

11 òò == (2.100.)

d

d db

a a). b). c). d).

Fig.2.18. Tipuri de diafragme cu fante capacitivea). diafragmă capacitivă cu o fantă; b). diagramă capacitivă simetrică cu două fante;

c). diagramă capacitivă cu asimetrie totală; d). diagramă capacitivă cu asimetrie parţială.

BA

ZZ = 0

Fig. 2.19. Diafragmă cu fantă capacitivă

0

b1

b2

ba

Page 92: Microunde Note Curs

dyEb

dyEb

b

by

b

y òò +=G2

1

1

1

11

01 (2.101.)

dyb

ynE

bdy

b

ynE

b

b

by

b

ynpp

cos2

cos2 2

1

1

1

10

òò +=G (2.102.)

Valoarea susceptanţei diafragmei cu fantă capacitivă se determină din relaţia:

å¥

=÷÷ø

öççè

æ

-÷øö

çèæ

-÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ

=2

2

122

222

0 m

n

T

T

a

b

n

a

Y

B

mewp

mewpp

(2.103.)

000

1Y

Bj

G

G

Y

Y tt ++= (2.105.)

unde, ÷øö

çèæ -+=

b

w

w

b

Y

B

Y

B

g

t

lpd2

00

(2.106.)

b

w

Y

B

G

G

g

××=0

0

0

2

lpd

(2.107.)

2.3.1.3. Tije şi diafragme rezonante

Diafragma rezonantă este o diafragmă mixtă constituită din suprapunerea a două diafragme cu fante, una capacitivă şi una inductivă şi este echivalentă cu un circuit derivaţie rezonant conectat în paralel pe ghid.

a

wy

Fig.2.20. Diafragmă cu fantă capacitivă

Pentru o fantă capacitivă simetrică:

úû

ùêë

é÷øö

çèæ=

b

wec

b

Y

B

g 2cosln

4

0

pl

(2.104.)

Dacă se ia în considerare grosimea fantei şi pierderile active ce au loc în materialul conductor al diafragmei, valoarea totală a admitanţei se modifică.

Page 93: Microunde Note Curs

Condiţia de rezonanţă se obţine din relaţia:2

11

12

21

21 ÷÷

ø

öççè

æ-=÷

øö

çèæ-

ab

a

ab

a ll (2.108.)

Se observă că valoarea minimă a lăţimii fantei este 21

l=a astfel că

diafragma să fie rezonantă.

Când 4

,0l

== xy şi deci deschiderea totală este 2

l .

Când 2

,2

by

ax =-= hiperbola are vârful la ÷

øö

çèæ 0,

4

l şi trece prin colţul

ghidului 2,2ba . Această hiperbolă este locul geometric al colţurilor

fantei pentru care diafragma este rezonantă la frecvenţa dată. Dezavantajul acesteia diafragmei constă în aceea că nu se poate modifica frecvenţa de rezonanţă. Acest dezavantaj este înlăturat prin folosirea tijelor rezonante. Ca şi diafragmele, tijele, caracterizate prin diametru Fşi poziţia în ghidul dreptunghiular se clasifică astfel:

a

b a1b1

a). b).Fig.2.21. Tipuri de diafragme rezonante

a). paralel; b). serie

x

y

x

yb1

a1

l/2Fig. 2.22 Locul geometric al colţurilor fantei

Dacă notăm coordonatele colţului fantei cu x şi y.

yb

xa

==

1

1

2

2 (2.109.)

relaţia (2.108.) devine o hiperbolă

1

224

2

22

2

2

2

=

÷÷÷÷

ø

ö

çççç

è

æ

-

=

÷øö

çèæ

l

ll

a

b

yx

(2.110.)

Page 94: Microunde Note Curs

Asimetrice

inductive simplesimetrice

multiple Tije

cilindrice fixecapacitive

de lungime variabilă (şurub)

Diferite tipuri de tije sunt reprezentate în fig.2.23. şi 2.24. Tijele sunt folosite ca elemente de adaptare, ca elemente periodice

în filtre (fig.2.23.).Susceptanţa a trei tije cilindrice identice aşezate la distanţe egale a/4 se determină cu relaţia:

a

f

x0a/2 a/2 a/4a/4 a/4 a/4d da

a). b). c). d).Fig.2.23.. Tipuri de tije inductive

a). asimetrice; b). simetrice simple; c,d). simetrice multiple.

yf

y

fb0

f

b

a

h2

a

a

Fig.2.24. Tipuri de tije capacitivea). cilindrice fixe; b). de lungime variabilă

Page 95: Microunde Note Curs

2

0404,0081,0ln

4

÷øö

çèæ+÷

ø

öçè

æ-=

lfl aa

aB

g

g (2.111.)

Tijele capacitive (fig.2.24.) pot fi fixe cu axul perpendicular vectorului câmp electric (orizontal în ghidul dreptunghiular) sau cu lungime variabilă (şurub).

Dacă şurubul (sau tija de lungime variabilă) are lungimea h mică în comparaţie cu înălţimea ghidului dreptunghiular (fig.2.24.b.), respectiv cu lungimea de undă, şurubul este capacitiv. Când efectul grosimii nu este neglijabil, circuitul echivalent al şurubului este reprezentat de un cuadripol pur capacitiv.

Dacă lungimea h creşte (depăşeşte 4gl )reactanţa paralelă devine inductivă, trecând prin valoarea zero (rezonanţă serie).

2.3.2. Cavităţi rezonante

Rezonatorii electromagnetici sunt circuite pasive de microunde în care au loc fenomene de rezonanţă. Ele se folosesc în construcţia oscilatoarelor, amplificatoarelor de frecvenţe foarte mari, ca filtre, discriminatoare de frecvenţă, undametre,etc.

Rezonatorul este realizat sub forma unui corp geometric dielectric (rezonator cu pereţi deschişi), poate fi parţial deschis (cavitatea Fabry-Perot) sau poate fi complet delimitat de o suprafaţă conductoare (cavităţi rezonante).

Cavităţile rezonante pot preveni din ghiduri de undă uniforme şi au forme cilindrice, de paralelipiped sau pot avea o formă oarecare (sferice sau toroidale).

a

a

a

2acc

b

b c

a). b).

c).

d).

e).f).

Fig.2.25. Tipuri de rezonatori electromagneticia). paralelipipedic; b). cilindric; c). parţial deschis(Fabry-Perot; d). dielectric;

e). sferic; f). toroidal.

Page 96: Microunde Note Curs

Cavitatea rezonantă se poate realiza cu una sau mai multe părţi iar cuplajul cu generatorul sau sarcina se face prin aperturi (diafragme cu fante), inductiv sau capacitiv.

Parametrii fundamentali ai rezonatorului electromagnetic sunt: frecvenţa de rezonanţă, factorul de calitate şi impedanţa la rezonanţă.

Frecvenţa de rezonanţă este frecvenţa pentru care pe parcursul unei perioade, energia înmagazinată în câmp electric este transferată în totalitate în câmp magnetic şi invers.

Determinarea frecvenţei de rezonanţă presupune cunoaşterea mărimilor primare: inductanţă, capacitate, rezistenţă.

Pierderile active din circuitul pasiv de microunde se apreciază prin factorul de calitate. Pentru determinarea frecvenţei de rezonanţă şi a factorului de calitate trebuie cunoscută structura câmpului în interiorul rezonatorului.

La cavităţile rezonante provenite din linii uniforme la care se cunosc soluţiile analitice ale câmpului care se propagă, frecvenţa de rezonanţă se determină utilizând metoda reflexiilor.

2.3.2.1. Cavităţi rezonante paralelipipedice

Cavitatea rezonantă paralelipipedică se obţine dintr-un ghid dreptunghiular prin obturarea cu două diafragme metalice la capete (fig.2.27.).

cavitate rezonantă

ghid de undă

fantăa).b).

c).Fig.2.26. Tipuri de cuplaje la cavitatea rezonantă

a). cu difragmă cu fantă; b). capacitiv; c). inductiv

0

c

x

y

z

a

Fig.2.27. Cavitate rezonantă paralelipipedică

b

Page 97: Microunde Note Curs

Introducerea celor două plane la Z = 0 şi Z = c impune satisfacerea unor condiţii pe frontieră de către componentele câmpului electromagnetic şi introducerea unor restricţii asupra funcţiilor de undă.

Componentele longitudinale ale câmpului electromagnetic trebuie să satisfacă ecuaţia undelor:

0002

2

2

2

2

2

2

=þýü

îíì

þýü

îíì

+¶¶

+¶¶

+¶¶

z

z

H

Ek

zyxme (2.112.)

Considerăm că mediul are .1,1 == rr meSeparând variabilele, căutăm soluţii de forma:

( ) ( ) ( ) ( )tjzhygxfH

E

z

z wexp=þýü

(2.113.)

unde ( ) ( ) ( )yxhhzxggzyff ,,,,, ¹¹¹Pentru componenta Ez obţinem:

tjztjztjz efghz

Eefhg

y

Eeghf

x

E www '';'';''2

2

2

2

2

2

¶=

¶¶

¶(2.114.)

Ecuaţia (2.112.) devine:

0'''''' 002 =+++ fghfhggfhghf mew (2.115.)

Împărţind cu fgh şi integrăm succesiv în raport cu x,y,z:

( )( )( ) tjzjkzjkyjkyjkxjkxjkz eeCCeeBBeeAAeE zzyyxx w--- +++= ''' (2.116.)

Analog se determină soluţia pentru componenta Hz:

( )( )( ) tjzjkzjkyjkyjkxjkxjkz eeGGeeFFeeDDeH zzyyxx w--- +++= ''' (2.117.)

Din ecuaţiile lui Maxwell se determină componentele din planul secţiunii transversale cunoscând elementele longitudinale:

ïïïïï

þ

ïïïïï

ý

ü

¶¶

+¶¶

¶=

¶¶

-¶¶

¶=

¶¶

-¶¶

¶=

¶¶

+¶¶

¶=

x

Hj

yz

EEk

y

Hj

xz

EEk

x

Ej

yz

HHk

y

Ej

xz

HHk

zzy

zzx

zzy

zzx

0

22

0

22

0

22

0

22

wm

wm

we

we

(2.118.)

Putem analiza separat cazurile când componentele Ez şi Hz sunt nule şi însumăm rezultatele.

Presupunând ,0=zE constantele din (2.117.) se determină prin impunerea condiţiilor pe frontieră componentelor tangenţiale ale lui E şi normale ale lui H:

Page 98: Microunde Note Curs

-pentru 0=y şi 0, == xEby . Din ecuaţiile (2.118.) rezultă

',0 FFy

H z ==¶

¶şi ;0, >= qqbk y p

- la pereţii conductori 0,,0 === yEaxx Rezultă din (2.118.)

0=¶

¶x

H z şi se impune ca 'DD = şi ;0, >= ppakx p

- la pereţii conductori 0,,0 === xEczz . Din sistemul de ecuaţii

(2.118.) rezultă 0=¶

¶y

H z şi 'GG -= iar 0, >= rrckz p .

Revenind în ecuaţia (2.117.) rezultă:tj

z ec

zr

b

yq

a

xpBH wppp

sincoscos= (2.119.)

Înlocuind în (2.118.) obţinem elementele din planul secţiunii transversale:

ïïïï

þ

ïïïï

ý

ü

-=

-=

-=

=

tjy

tjx

tjy

tjx

ec

zr

b

yq

a

xp

cbk

BqrH

ec

zr

b

yq

a

xp

ack

BprH

ec

zr

b

yq

a

xp

bk

BjpE

ec

zr

b

yq

a

xp

bk

BjqE

w

w

w

w

pppp

pppp

pppwpm

pppwpm

cossincos

coscossin

sincossin

sinsincos

2

2

2

2

20

20

(2.120.)

Componenta Hz care se propagă de la generator la sarcină se descrie prin relaţia:

( )ztjdz e

b

yq

a

xpBH bwpp += coscos (2.121.)

Introducând diafragma la cz = , apare unda reflectată:( )ztjr

z eb

yq

a

xpBH bwpp -G= coscos (2.122.)

Componenta magnetică normală la suprafaţa conductoare are coeficientul de reflexie –1 şi câmpul total Hz are forma:

( ) ( )[ ]ztjztjrz

dz

tz ee

b

yq

a

xpBHHH bwbwpp -+ -=+= coscos (2.123.)

Pentru diafragma de la 0=z , condiţia pe frontieră este îndeplinită. Ca t

zH să fie nul la cz = , trebuie ca:

0sin ==czzb (2.124.)

relaţie ce se îndeplineşte pentru ZrrCg Î= ,0

pbRezultă lungimea rezonatorului

Page 99: Microunde Note Curs

20el

rc = (2.125.)

ca un multiplu de semiundă.

2.3.2.2. Cavităţi rezonante cilindrice

Cavitatea rezonantă cilindrică se obţine dintr-o secţiune de ghid circular de lungime c şi rază a, scurtcircuitat la ambele capete (fig. 2.25.b). Această cavitate are factor de calitate de valoare foarte mare, poate lucra într-o bandă largă de frecvenţe, astfel că se foloseşte foarte mult în construcţia undametrelor.

După cum pentru studiul cavităţii rezonante paralelipipedice am folosit analogii cu ghidul de undă dreptunghiular, asemănător vom folosi analogiile cu ghidul circular pentru studiul cavităţii cilindrice.

Ecuaţia undelor se rezolvă prin metoda separării variabilelor iar componentele transversale se deduc ca la cavitatea paralelipipedică.

Ecuaţia caracteristică este de forma:

2

22

2

2

002

c

s

a

prmew += (2.126.)

unde s este un întreg iar r este o constantă care depinde de mod.

Deoarece Ez sau r

H z

¶¶ trebuie să se anuleze pe suprafaţa cilindrului, r este

nul al funcţiei Jp(kr) pentru modurile tip E sau al funcţiei ( )rp kJ ' pentru

modurile H. În funcţie de condiţiile pe frontieră, se pot deduce două seturi ale componentelor de câmp pentru 0=zH sau 0=zE .

2.3.2.3. Cavitatea rezonantă coaxială

Cavitatea rezonantă coaxială se obţine dintr-un segment de linie coaxială obturat cu două diafragme metalice la capete. Conductorul interior poate fi pe toată lungimea segmentului, sau mai scurt (fig.2.28.).

AB

L

a). b).

Fig.2.28. Tipuri de cavităţi rezonante coaxiale

Page 100: Microunde Note Curs

Dacă la z = 0 se aplică un câmp electromagnetic cu faza 0ff =A , prin propagare pe lungimea L ajunge la capătul în scurtcircuit cu faza

L0B b+f=f . Considerând placa de scurtcircuitare cu conductivitate infinită, rezultă valoarea coeficientului de reflexie –1. La intrarea în linie, semnalul reflectat va avea faza pbff ++= LA 20 . Dacă la z = 0 unda reflectată este în fază cu unda directă, structura are o comportare rezonantă.Dacă k = 2 se obţine modul fundamental de oscilaţie în care L40 =l(2.127.)care ne arată dependenţa liniară între lungimea de undă şi lungimea fizică a rezonatorului.

Introducerea şi extragerea semnalelor din rezonator se face prin bucle inductive (fig.2.28.b).

Rezonatorul se proiectează cu conductorul intern mai scurt decât cel exterior obţinând un ghid cilindric sub frecvenţa critică ce va bloca propagarea semnalului în spaţiu.

2.3.3. Variaţia frecvenţei cavităţilor rezonante

Frecvenţa proprie de rezonanţă a cavităţilor se poate modifica în limite relativ mici prin modificarea geometriei acestora. Acest lucru este necesar în procesul de fabricaţie sau pentru reglaje pe timpul funcţionării.

De cele mai multe ori se introduce în cavitatea rezonantă, după axa de simetrie verticală, o mică tijă metalică (şurub). Variaţia frecvenţei de rezonanţă obţinută este de forma:

V

V

W

WWff EH D-

-=D0

0 2(2.128)

unde V – volumul cavităţii,DV – variaţia volumului datorită tijei (volumul tijei);W0 – energia la rezonanţă pe unitatea de volum;WE – variaţia energiei electrice pe unitatea de volum;WH – variaţia energiei magnetice pe unitatea de volum.Pentru o tijă de rază r şi lungime h, introdusă în cavitate în axul de

simetrie ÷øö

çèæ ==

2,

2

cz

ax :

ca

r

f

f

×-=

D 2

0

2p

(2.129.)

Semnul minus din relaţiile (2.128.), (2.129.) arată că scade frecvenţa de rezonanţă.

Modul de oscilaţie în cavitate este H101.

Page 101: Microunde Note Curs

Dacă în locul tijei metalice se introduce o tijă dielectrică sau magnetică, relaţia (2.128.) devine:

V

V

W

WW

f

f HE D×

D+

D

-=D

00 2mm

ee

(2.130.)

unde ( )( ) 0

0

1

1

mmmeee

-=D-=D

r

r

De aici se deduce pentru o tijă dielectrică, când 0=Dm

120

+D

×D

=V

V

f

fre (2.131.)

constanta dielectrică, cunoscând celelalte mărimi.

Page 102: Microunde Note Curs

2.4.Ghiduri de undă cu ferite

Ghidurile de undă cu ferite fac parte din categoria circuitelor nereciproce. Ele au permis construirea unor sisteme de microunde pentru propagarea undelor electromagnetice într-un sens cu o atenuare foarte mică dar sunt absorbite complet dacă propagarea se face în sens contrar. Astfel de circuite nereciproce permit folosirea aceleeaşi antene cuplată la un sistem de emisie sau cuplată la un sistem de recepţie.

Din punct de vedere constructiv, orice material cu parametrii fizici ca permeabilitate sau permitivitate ce nu sunt uniformi în toate direcţiile poate fi folosit ca element nereciproc. În această categorie intră şi ferita, a cărei permeabilitate magnetică are o structură tensorială.

2.4.1.Ferite şi granaţi

Fierul,nichelul şi cobaltul au proprietăţi feromagnetice determinate de orientarea momentelor de spin ale electronilor neâmperecheaţi, ai ionilor din structură. Prin polarizare este posibilă alinierea spinilor electronilor. Din cauza conductivităţii ridicate, materialele feromagnetice obişnuite nu se prea folosesc în domeniul microundelor.

Feritele au o rezistivitate de 1012 ori mai mare ca a metalelor şi sub acţiunea unui câmp magnetic exterior (fenomen de ferimagnetism), are loc alinierea spinilor dispuşi în diferite plane.

Feritele nu sunt bune conductoare electrice dar sunt penetrate de câmpul electromagnetic astfel că interacţiunea câmpului electromagnetic cu vectorul de polarizare conduce la efecte nereciproce importante în domeniul microundelor.

Feritele sunt substanţe cristaline anorganice formate din oxigen şi cel puţin două tipuri de metale, cu o structură cristalină cubică asemănătoare spinelilor minerali. Feritele sunt compuşi ionici cu structură chimică simplă (MO)(Fe2O3), unde nu lipseşte fierul (de unde denumirea de ferită ) şi unde M este ionul unui element bivalent. Cei mai des utilizaţi ioni sunt: Mn++,Zn++,Fe++,Co++,Cu++,Ni++,Mg++.

Pentru realizarea feritelor, oxidul de fier se amestecă cu oxidul elementului dorit, se menţine 4-24 ore la o temperatură de 1000 - 1400°C (mai mică decât temperatura de topire a oxizilor). Pe timpul arderii, oxizii

Page 103: Microunde Note Curs

sinterizează într-o reţea cubică, unde dimensiunea este dată de atomii de oxigen, iar atomii de metal contribuie la magnetizarea feritei.

Ferita este un material magneto-dielectric cu rezistivitate 106-108

W/cm şi permitivitatea electrică relativă între 10 şi 20. În câmp magnetic continuu, permeabilitatea magnetică relativă în domeniul microundelor poate lua valori între 10 şi 2000 variind cu frecvenţa.

Feritele spinelice sunt mixte şi se specifică după materialul utilizat (de exemplu NirZnk-rFe2O4).

Granaţii se obţin din silicaţi de tipul A3B2Si3O12 (de exemplu: ferosilicatul de calciu, Ca3Fe2Si3O12) prin schimbarea Ca++ cu A+++ şi Si+++ cu Fe++ rezultând o structură de forma 3A2O35Fe2O3, unde A reprezintă ionul unui element din grupa pământurilor rare (Z,La,Eu,Gd,etc.).

Granatul cel mai utilizat în practică este granatul de ytriu şi fier 3Y2O35Fe2O3 cu denumirea comercială YIG.

2.4.2. Fenomene magnetice în ferite

Comportamentul nereciproc în domeniul microundelor al feritelor a fost demonstrat teoretic în 1939 de D.Polder prin caracterul tensorial al permeabilităţii acestora la polarizarea cu un câmp magnetic continuu exterior.

În lipsa oricărui câmp vectorul de magnetizare al feritei rămâne paralel cu intensitatea câmpului magnetic continuuH0. Un câmp exterior duce la perturbarea din poziţia de echilibru a vectorului de magnetizare şi duce la o mişcare de precesie în jurul lui H0 datorită spinului electronului ce acţionează ca un giroscop când este deplasat sub acţiunea unui cuplu de forţe (fig.2.29.).

dt

pdBmT S

S =´= 0 (2.132.)

x

y

z

mS

B0

pS

Fig.2.29. Mişcarea de spin

Momentul magnetic de spin mS=(mX,mY,mZ)

T care apare ca urmare a mişcării de rotaţie a sarcinii electronului în jurul axei proprii, este dat de produsul între raportul giromagnetic de spin (gS=2e/m) şi momentul unghiular pS=(pX, pY, pZ)T. Prin aplicarea unui câmp magnetic continuu, cu altă direcţie decât mS, de inducţie B0= (0,0,B0)

T, se aplică asupra electronului un cuplu de forţe T=mSxB0 dat de viteza de variaţie a momentului unghiular de spin.

Page 104: Microunde Note Curs

Ţinând cont că mS=gSpS, şi folosind sistemul de coordonate carteziene, obţinem ecuaţiile:

ïïï

î

ïïï

í

ì

=

-=

0

00

00

dt

d

Hdt

d

Hdt

d

z

xy

yx

m

mgmm

mgmm

(2.133.)

Ultima ecuaţie ne arată că momentul magnetic de spin nu variază după axa z iar primele două indică o mişcare oscilatorie, descrisă parametric prin relaţiile :

ïî

ïí

ì

=

==

ct

tA

tA

z

y

x

m

wmwm

)sin(

)cos(

0

0

(2.134.)

unde A – constantă ce depinde de condiţiile iniţiale, iar w0=gSm0H0 este frecvenţa de girorezonanţă sau frecvenţa Larmor, cu care se roteşte mS în jurul axei z. Valoarea frecvenţei Larmor nu depinde de unghiul dintre B0

şi ms (inducţia magnetică şi momentul magnetic de spin) iar sensul de rotaţie se poate schimba prin inversarea sensului câmpului magnetic.

La deplasarea axei electronului faţă de direcţia câmpului, electronul nu mai revine în poziţia iniţială dar îşi continuă mişcarea de rotaţie în jurul axei câmpului, asemănător giroscopului.

Dacă perturbaţiile vectorului de polarizare sunt periodice, va conduce la oscilaţii forţate ce depind ca nivel de intensitatea excitaţiei. Excitaţia produsă de un câmp magnetic de microunde polarizat circular, perpendicular pe H0 va determina oscişaţii forţate circulare. Un câmp de microunde polarizat liniar se descompune în două polarizări circulare de sensuri inverse iar deplasarea magnetizării va fi eliptică.

Dacă excitaţia se roteşte în sensul precesiei naturale, deplasarea vectorului de magnetizare devine mare, când frecvenţa oscilaţiei este aceeaşi cu frecvenţa Larmor şi se produce rezonanţa giromagnetică.

x x

yy

z z

a) b)

Fig.2.30. Variaţia unghiului de precesie în funcţie de sensul de rotaţie al câmpului.

Page 105: Microunde Note Curs

Considerăm că asupra feritei acţionează două câmpuri: unul continuu, de polarizare, H0=(0,0,H0)

T, şi altul de microunde H~=(Hxe

jwt,Hyejwt,Hze

jwt)T, în care Hz<<H0. Câmpul de microunde paralel cu axa z are numai componente de ordinul doi,componentele de ordinul unu MZ=m0HZ fiind mai puţin semnificativă.

Dependenţa vectorului de magnetizare de intensitatea câmpului magnetic se descrie cu ecuaţia operatorială:

÷÷÷

ø

ö

ççç

è

æ

÷÷÷

ø

ö

ççç

è

æ -=

÷÷÷

ø

ö

ççç

è

æ

Z

Y

X

Z

Y

X

H

H

H

jk

jk

M

M

M

100

0

0

0 cc

m (2.135.)

unde susceptivitatea relativă este mărime tensorială. Inducţia în ferită se determină cu relaţiile:

( ) HHHHMHB mmcmcmmm 00000 1 =+=+=+= (2.136.)

unde tensorul permeabilităţii magnetice este descris de operatorul:

÷÷÷

ø

ö

ççç

è

æ+

-+=

100

01

01

cc

m jk

jk

(2.137.)

La dimensiuni finite ale feritei, câmpurile magnetice de polarizare , intern şi extern, au valori diferite, ceea ce duce la fenomenul denumit demagnetizarea feritei.

Dacă se aplică un câmp extern, uniform la o ferită de formă arbitrară, câmpul în interiorul feritei va fi neuniform din cauza efectelor de demagnetizare a polilor magnetici liberi de la suprafaţa feritei.

2.4.3. Propagarea câmpului prin ferită polarizată

Pentru determinarea caracteristicilor undelor electromagnetice care se propagă prin ghidurile ce conţin ferite se rezolvă ecuaţiile lui Maxwell în medii anizotrope. Pentru un sistem de coordonate cartezian, în lipsa surselor primare, ecuaţiile lui Maxwell au forma:

îíì

--=-´Ñ=´Ñ-=-´Ñ=´Ñ

)exp(),()exp(),(),,,('

)exp(),()exp(),(),,,('

zjyxBjztjyxEtzyxE

ztjyxEjztjyxHtzyxH

gwwgwgwwgw

(2.138.)

Descompunem câmpurile şi operatorii vectoriali în componente transversale şi longitudinale:

ïïï

î

ïïï

í

ì

¶¶

+¶¶

´Ñ=´Ñ´Ñ=´Ñ

ya

xa

yxEyxE

yxHyxH

t

t

t

21

),(),(

),(),(

(2.139.)

Page 106: Microunde Note Curs

Revenim la ecuaţiile (2.139.) şi obţinem:

ïî

ïí

ì

=´=´-=´-Ñ

=´-Ñ

033

3

3

ZZ

t

t

EaHa

BjEaE

EjHaH

wgwg

(2.140.)

Exprimăm componentele E şi H sub forma:

îíì

+=+=

Zt

Zt

HaHH

EaEE

3

3 (2.141.)

atunci,

îíì

´Ñ+´Ñ=´Ñ´Ñ+´Ñ=´Ñ

3

3

aEEE

aHHH

Zt

Zt (2.142.)

Înlocuim în relaţiile (2.140.) şi obţinem:

îíì

-=Ñ+´-´Ñ=Ñ+´-´Ñ

BjEEaE

EjHHaH

Ztt

Ztt

wgweg

)(

)(

3

3 (2.143.)

Vectorul inducţie magnetică se mai poate scrie:

303 aHHajkHB Ztt mm +´+= (2.144.)Înlocuim în (2.143.) , separăm componentele longitudinale de cele

transversale şi obţinem:

ïïî

ïïí

ì

=Ñ´-+´-=Ñ´-´-+´-

=+´Ñ=-´Ñ

0

0

0

0

33

333

3

3

Ztt

Zttt

Zt

Zt

HaEjHa

EaHakHjEa

aHjE

aEjH

wegwwmg

wmwe

(2.145.)

Eliminăm termenii care conţin a3xHt şi rezultă:

zzttt HakEaHjEjEa Ñ´+Ñ´-=--´- 3322

3 ' wgwmbg (2.146.)

unde kewb 22' =Înmulţim vectorial cu a3 şi eliminăm Ht din relaţia anterioară:

( ) ZZztt HkHajEEajE Ñ+Ñ´+Ñ-=´++ wwmgbbg 33222 ' (2.147.)

unde mewb 22 = . Înmulţim vectorial cu ja3 şi rezultă:

( ) ZtZtZttt HakjHEajEEaj Ñ´+Ñ+Ñ´-=+´+ 332

322 ' wwmgbbg (2.148.)

Ecuaţiile (2.147.),(2.148.) se rescriu sub forma:

( ) ( ) ( )( )( ) ( )ïî

ïíì

Ñ´+Ñ-Ñ´-=+´+

Ñ+Ñ´+Ñ-+=´+++

ZtZtZttt

ZtZtZtt

HakHjEajEEaj

HkHajEEajE

3324

3222

322

322222

'''

'

wwmgbbbbg

wwmgbgbbgbg

(2.149.)Similar se poate elimina Et şi obţinem:

Page 107: Microunde Note Curs

( ) ( ) ( )( )( ) ( )ïî

ïíì

Ñ+Ñ´-=-´+

Ñ´-Ñ-+=´+++

ZtZttt

ZtZttt

EjHajjEHaj

EajHHajH

wegbbbbg

wegbgbgbbg

324

3222

322

322222

'''

'

(2.150.)Din relaţiile (2.149.) şi (2.150.) se deduce că:

( )[ ] ( )[ ]( )[ ]

( )[ ] ( )[ ]( )[ ]ï

ïï

î

ïïï

í

ì

-+Ñ´

-+-Ñ=+

+-+Ñ´

+++-Ñ=-+

ZZt

ZZtt

ZZt

ZZtt

HHaj

HEH

EHkaj

kHEE

2223

2224222

22223

2224222

'

'_

''

'

gbwebg

gbgwebbbg

gbbmgmbw

wggbgbbg

(2.151.)

Sistemul de ecuaţii (2.149.) arată că în ghidul cu ferită anizotropă, componentele transversale pot fi determinate dacă sunt cunoscute componentele longitudinale (excepţie cazul când b2+g2-b’4=0).

În absenţa câmpului magnetic continuu, k®0, m®m0, şi sistemul de ecuaţii (2.151.) este acelaşi cu cel pentru medii izotrope. Pentru medii fără sarcini electrice:

ZttZtt HHEE gg =Ñ=Ñ ; (2.152.)iar din (2.139.) şi (2.143.)

ZZtt Ek

HHm

wemmg -=Ñ 0 (2.153.)

Înlocuim în sistemul de ecuaţii (2.151.) şi obţinem:

( )[ ] ( )( )[ ] ( )ï

î

ïí

ì

Ñ+Ñ+-=÷ø

öçè

æ+--+

Ñ+Ñ+-=-+

ZtZtZZ

ZtZtZ

EHEk

H

HkEE

2222204222

222224222

''

'

webgbgm

wemmgbbgg

wggbgbbgg

(2.154.)Relaţiile se mai pot scrie sub forma:

ïî

ïíì

=++Ñ

=++Ñ

0

02

2

ZZZt

ZZZt

dEcHH

bHaEE(2.155.)

unde, m

wgemmgb

mgwm

mbgb k

dck

bk

a -=+==-+= ;)(;;' 0220

222

Sistemul de ecuaţii (2.155.) arată că prin ferita polarizată nu există moduri pure E, H sau TEM.

Prin ghidul cu ferită apar moduri hibride în care există simultan EZ

şi HZ. Pentru a obţine ecuaţiile unor unde reale, de o singură variabilă, independentă, înmulţim prima ecuaţie din (2.155.) cu ( )c+Ñ2 şi ecuaţia a doua cu -b, rezultând:

Page 108: Microunde Note Curs

( )( ) ( )( )ïî

ïíì

+-+Ñ-

=+Ñ++Ñ+Ñ

0

02

222

ZZt

ZtZtt

bdEHcb

HcbEca(2.156.)

Adunăm cele două ecuaţii şi obţinem:

( )( )[ ] 022 =-+Ñ+Ñ Ztt Ebdca (2.157.)Această ecuaţie se mai poate scrie sub forma:

( )( ) 022

221

2 =+Ñ+Ñ Ztt ESS (2.158.)

unde: ( )( )( )( )bdaccaS

bdaccaS

45,0

45,0

222

221

---+=

--++= (2.159.)

Se poate găsi o relaţie asemănătoare cu (2.158.) şi pentru HZ. Rezultă ecuaţiile unor moduri cvasi TE sau cvasi TM astfel că unul din aceste moduri va fi dominant.

2.4.4. Dispozitive nereciproce cu ferite

Prin introducerea unei ferite polarizate într-un ghid de undă se poate realiza un element nereciproc de tipul defazoarelor, atenuatoarelor sau circulatoarelor.

Se are în vedere la realizarea dispozitivelor nereciproce: tipul ghidului de undă , direcţia de aplicare a câmpului magnetic continuu de polarizare, tipul de undă incidentă, posibilitatea de a se propaga un anumit mod prin ghidul cu ferită, etc.

La introducerea unei ferite în ghidul dreptunghiular, componenta electrică se modifică faţă de modul iniţial, sinusoidal. Plasarea feritei la o distanţă de aproximativ un sfert din lăţimea ghidului (fig.2.31.) permite folosirea polarizării circulare a câmpului de microunde. La dispunerea la o distanţă de trei sferturi din lăţimea ghidului, câmpul îşi schimbă sensul de rotaţie şi structura acţionează ca un defazor nereciproc. Un ansamblu de circuite pasive reciproce cu două defazoare nereciproce poate asigura funcţia de circulator de fază.

Dacă pe latura de lângă peretele îngust se depune o peliculă rezistivă, se realizează un atenuator nereciproc.

Ho

inversdirect

Fig.2.31. Distribuţia componentei electrice în ghidul cuferită polarizată

Page 109: Microunde Note Curs

2.5.Probleme

2.5.1.Probleme rezolvate

1.În ghidul de undă dreptunghiular cu dimensiunile interioare a = 3 cm şi b = 5 cm se propagă o undă electromagnetică cu frecvenţa f = 4000 Mhz.Să se calculeze constanta de propagare a fazei, lungimea de undă în ghid, viteza de propagare a fazei şi viteza de grup pentru modurile TE01 şi TE02.

Rezolvare:

( ) cmf

c5,7104103

198 =··==-

l

lC01 = 2b = 10 cm

cmradCg

/554,0662,05,7

2

10

5,71

5,7

21

22222

0101 ==÷

øö

çèæ-=÷÷

ø

öççè

æ-=

ppl

llp

lp

b

cm

C

g 3,11

10

5,71

5,7

122

01

01 =

÷øö

çèæ-

=

÷÷ø

öççè

æ-

=

ll

ll

smc

v

C

f /1052,4662,0

103

1

88

2

01

01 ·=·

=

÷÷ø

öççè

æ-

=

ll

smcvC

g /1098,1662,01031 882

0101 ·=··=÷÷

ø

öççè

æ-=

ll

2. Se dă ghidul dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale a = 3,4 cm şi b = 7,2 cm, umplut cu aer.Ghidul este conectat la un generator de microunde cu l=10 cm. Să se calculeze constanta de

Page 110: Microunde Note Curs

propagare şi impedanţa de undă pentru modul fundamental şi pentru modul superior imediat următor. Se vor neglija pierderile în pereţii ghidului.

Rezolvare:

a) Constanta de propagare - pentru modul H01

4512,7

10

1,0

21

2

222

01 jb

=-÷ø

öçè

æ=-÷

øö

çèæ=

pllp

g

g01 = jb = j 45 rad/s- pentru modul H02:

6012,7

10

1,0

21

222

02 =-÷ø

öçè

æ=-÷

øö

çèæ=

pllp

gb

g02= a = 60 N/m

b) Impedanţa de undă- pentru modul H01

W==

÷ø

öçè

æ-

=

÷øö

çèæ-

= 52572,0

120

4,14

101

120

21

1202201

pp

l

p

b

ZTE

- pentru modul H02

W-=-

=

÷ø

öçè

æ-

=

÷øö

çèæ-

= 38093,0

120

2,7

101

120

1

1202202

j

b

ZTEpp

l

p

3. Pentru ghidul de undă dreptunghiular cu dimensiunile interioare a = 34 mm şi b = 72 mm, să se calculeze frecvenţele critice ale principalelor moduri TEpq şi TMpq şi să se construiască diagrama modurilor.

Rezolvare:

Atât pentru modurile TEmn cât şi pentru modurile TMmn se calculează lungimea de undă critică cu relaţia:

Page 111: Microunde Note Curs

22

2

÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ

=

b

n

n

mCmnl

cmb

ba

C 4,142,7220

22201 =·==

÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ

=l

l

lC02= b 7,2 cmlC03 = 2b/3 = 4,8 cmlC10 = 2a = 6,8 cmlC20 = a 3,4 cmlC30 = 2a/3 = 2,26 cm

cmba

abC 16,6

2,74,3

2,74,322222211 =

+

··=

+=l

cm

b

a

abC 95,4

21

2212 =

÷øö

çèæ+

=l

cm

a

b

bC 3,3

12

2221 =

+÷øö

çèæ

=l

cm

b

a

aC 92,3

31

2213 =

÷øö

çèæ+

=l

cm

a

b

bC 23,2

13

2231 =

+÷øö

çèæ

=l

Diagrama modurilor este realizată ca în figura de mai jos:

Page 112: Microunde Note Curs

4. Pentru ghidul de undă cu secţiune circulară având raza interioară r0, să se calculeze frecvenţele critice ale principalelor moduri TEpq şi TMpq şi să se construiască diagrama modurilor.

Rezolvare:

a) Pentru modurile TMmn se calculează lungimile de undă critice cu relaţia:

0)(2

rrpq

TMCp

l = , unde rpq este rădăcina m a funcţiei Bessel de speţa

I-a şi ordinul n (tabel în anexe).

00012

12

00011

11

00010

10

22,1136,5

22

64,1832,3

22

61,2405,2

22

rrrr

rrrr

rrrr

C

C

C

===

===

===

ppl

ppl

ppl

00021

21 89,0016,7

22rrr

rC ===pp

l

00020

20 13,152,5

22rrr

rC ===pp

l

2,23 3,3 3,92 4,95 6,16 6,8 7,2 14,4

H31 şiE31

H21 şi E21

H20

H13 şi E13

H03

H12 şi E12

H11 şi E11

H10

H02

H01

Page 113: Microunde Note Curs

00022

22 75,0417,8

22rrr

rC ===pp

l

c) Pentru modurile TEmn se calculează lungimile de undă critice cu relaţia:

( ) 02

rrmn

TEC mn

pl = , unde r’

mn este rădăcina m- a a derivatei funcţiei

Bessel de speţa întâia şi ordinul n ( tabel din anexă).

oC rrrr

64,1832,3

2200'

1010 ===

ppl

000'11

11 4,3841,1

22rrr

rC ===

ppl

000'22

22

000'21

21

000'20

20

000'12

12

95,0706,6

22

17,1331,5

22

89,0016,7

22

06,2054,3

22

rrrr

rrrr

rrrr

rrrr

C

C

C

C

===

===

===

===

ppl

ppl

ppl

ppl

d) Se întocmeşte diagrama modurilor pentru ghidul cu secţiune circulară de rază r0.

0,75 0,89 0,95 1,13 1,17 1,22 1,64 2,06 2,61 3,4 l/r0

Modul

E22

E21 şi H20

H22

E20

H21

E12

E11 şi H10

H12

E10

H11

Page 114: Microunde Note Curs

5. Să se reprezinte distribuţia câmpului electromagnetic corespunzător modului TM10 în ghidul de undă cu secţiune circulară (diametrul = 2r0) şi lungimea infinită.

Rezolvare:

În expresiile componentelor câmpului electromagnetic în ghidul circular deduse pentru modurile TMmn se înlocuieşte m=1 şi n=0, precum

şi .,2

20

2102

r

rk

g

==lp

b Se obţin componentele câmpului (mărimi

complexe) pentru modul TM10:

( )

( )

( )

0

2

'102

10

20

00

'002

10

20

===

-=

=

-=

-

-

-

zr

ztj

ztjz

ztj

gr

HHE

eJEr

rjH

eJEE

eJEr

rjE

j

bwj

bw

bw

we

lp

Valorile instantanee ale componentelor sunt:

[ ] ( )

[ ] ( )

[ ] ( )

0~~~

sin~

cos~

sin2~

'102

10

2

00

'002

10

20

====

-==

-==

-==

zr

oe

zez

grer

HHE

ztJEr

rHRH

ztJEERE

ztJEr

rERE

j

jj bwwe

bw

bwlp

În figura de mai jos se reprezintă distribuţia liniilor de câmp electric şi magnetic, pe baza ultimelor relaţii la un anumit moment t=0.

H E

Page 115: Microunde Note Curs

6. Să se calculeze atenuarea şi randamentul de transmisie pentru ghidul dreptunghiular, confecţionat din cupru, cu simensiuni a = 3,4 cm, b = 7,2 cm şi lungimea l = 10 m. Ghidul este excitat cu modul fundamental, iar l = 10 cm.

Rezolvare:

a) Se calculează constanta de atenuare:

úûù

êëé

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ+

÷øö

çèæ-

=m

N

bb

a

ba

m

m2

2 221

21

1

2

l

lmsewm

a

Pentru cupru sm = 5,8 . 107 1/Wm şi mm = m0mrm = m0

Pentru dielectricul aer, e = e0 şi m= m0

Rezultă

2

2

21

2

21012,0

÷øö

çèæ-

úúû

ù

êêë

é÷øö

çèæ+

=

ba

bb

a

ll

l

a unde a, b, l sunt exprimate în cm.

mN /1024,2

2,72

101104,3

2,72

10

2,7

4,321012,0

3

2

2

-·=

÷ø

öçè

æ·

-

úúû

ù

êêë

é÷ø

öçè

æ·

·+

=a

a = 2,24.10-3 N/m

b) Calculul atenuării:a = al = 2,24.10-3.10 = 2,24.10-2 Neperia = 8,7.2,24.10-2 = 0,194 decibeli

c) Calculul randamentului de transmisie:

lah

÷÷ø

öççè

æ++

=

SKK

S

11

1

La adaptare KS = 1 deci h = 1/1+2alh = 1/1+2.2,24.10-2 = 0,955h = 95,5%

Page 116: Microunde Note Curs

7. O cavitate rezonantă paralelipipedică are dimensiunile :a = 2,4 cm, b = 4,8 cm, l = 6 cm.Se foloseşte ca dielectric aerul. Să se calculeze lungimea de undă de rezonanţă a cavităţii corespunzătoare modurilor H011, H012, H021, H022, H023, H111, E111, E123 şi să se reprezinte câmpul în cavitate pentru fiecare mod.

Rezolvare:

Atât pentru modurile Hmnp cât şi pentru modurile Emnp, se foloseşte relaţia:

2220

2

÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ+÷

øö

çèæ

=

l

p

b

n

a

ml

( ) cmb

b

b

H 5.768,4

68,422

11

22222

22

0110 =+

··=

+=

+=

l

l

l

l

( ) cm

b

H 1,521

2

2

2

2

0120 =

+

=

l

l

l0(H021)= 4,5 cm; l0(H022) = 3,74 cm; l0(H023) = 1,44 cm; l0(H111) = l0(E111) = 4,66 cm; l0(E123) = 2,6 cm.

Pentru reprezentarea câmpului în cavitate, se obţin pentru fiecare mod expresiile componentelor câmpului înlocuind valorile particulare ale numerelor m,n,p. Astfel, pentru modul H022 se obţin:

0~~~

cos2

sin2

sin2

120~

sin2

sin2

cos2~

sin2

cos2

sin2~

000

00

00

===

÷øö

çèæ

÷øö

çèæ=

÷øö

çèæ

÷øö

çèæ=

÷øö

çèæ

÷øö

çèæ-=

xzy

x

z

y

HEE

tzyb

Hb

E

tzyb

HH

tzyb

Hb

H

wpp

lp

wpp

wpp

l

l

ll

Pe baza acestor relaţii se reprezintă câmpul în cavitatea dată.

Page 117: Microunde Note Curs

8. Să se deducă expresiile componentelor câmpului electromagnetic în cavitatea rezonatoare cilindrică excitată cu modurile TMmnp (figura de mai jos).

Să se exprime de asemenea lungimea de undă la rezonanţă.

Rezolvare:

Undele directe din ghidul circular se adună sau se scad cu undele reflectate respectându-se condiţiile la limită ( la pereţii transversali) şi rezultă:

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

( ) ( )

0

coscos2

cossin2

coscos2

sinsin2

sincos2

0

0

0

0

0

'2

0

20

0

20

'20

=

÷øö

çèæ-=

÷øö

çèæ-=

÷øö

çèæ=

÷øö

çèæ=

÷øö

çèæ-=

z

tjn

tjnr

tjnz

tjn

tjnr

H

ezp

krJnk

EjH

ezp

krJnr

n

k

EjH

ezp

krJnEE

ezp

krJnr

np

k

EE

ezp

krJnp

k

EE

wj

w

w

wj

w

pj

we

pj

we

pj

pj

p

pj

p

l

l

l

ll

ll

2r0

l

Page 118: Microunde Note Curs

22

0

0

2

÷øö

çèæ+÷÷

ø

öççè

æ=

l

p

empl

p

r

rmn

rrTM unde k= rmn/r0

8. Să se deducă expresiile componentelor câmpului electromagnetic în cavitatea rezonatoare cilindrică excitată cu modurile TEmnp.

Să se exprime de asemenea lungimea de undă la rezonanţă.

Rezolvare:

( )

( ) tjn

tjnr

ezp

krJnHk

E

ezp

krJnr

nH

kE

0

0

coscos2

sinsin2

'02

02

wj

w

pj

wm

pj

wm

÷øö

çèæ·=

÷øö

çèæ·=

l

l

( )

( )

( ) tjnz

tjn

tjnr

z

ezp

krJnHjH

ezp

krJnr

nH

kjH

ezp

krJnHk

jH

E

0

0

0

sincos2

cossin2

coscos2

0

0

02

'02

w

wj

w

pj

pj

b

pj

b

÷øö

çèæ·-=

÷øö

çèæ·=

÷øö

çèæ·-=

=

l

l

l

22

0

'

2

÷øö

çèæ+÷

÷ø

öççè

æ=

l

p

empl

p

r

rmn

rroTE unde k = rmn

*/r0

10. Să se calculeze factorul de calitate al unui rezonator cubic izolat (necuplat cu alte circuite) cu latura de 10 cm, pentru modul TE011. Rezonatorul este confecţionat din cupru iar dielectric este aerul.

Rezolvare:‚

Lungimea de undă la rezonanţă va fi :

Page 119: Microunde Note Curs

)10(

1,1441,111

2

22

0

cmacb

cmb

cb=====

==+

=l

Frecvenţa de rezonanţă:

Ghzc

f 13,21,14

10.3 10

00 ===

lFactorul de calitate:

pa

bQ

3

10 = unde ap este adâncimea de pătrundere

msw0

2=pa

Pentru cupru : m = m0mr = m0 = 4p10-7

s = 5,8.107 1/Wmap = 0,143.10-5 m

300.2310.143,0

1,0

3

150 ==

-Q

Page 120: Microunde Note Curs

2.5.2. Probleme propuse

1.În ghidul de undă dreptunghiular cu a = 10,2 mm şi b = 22,9 mmse excită modul H01. Generatorul are lungimea de undă de 3 cm. Să se calculeze : lC01, lg, vf, vg, ZTE.

R: 4,58 cm; 3,97 cm; 3,973.108 m/sec; 2,265.108 m/sec; 500W.

2. Se dă un ghid de undă dreptunghiular cu dimensiuni interioare a = 3 cm şi b = 5 cm. Dielectricul ghidului este aerul. Se cere să se determine frecvenţele critice ale principalelor moduri TEmn. Să se deducă gama de frecvenţe în care prin ghid se propagă numai modul fundamental.

R:22

2÷øö

çèæ+÷

øö

çèæ=

b

n

a

mcfcmn

3. Se dă un ghid cu secţiune circulară având diametrul interior D = 2r0 = 5 cm şi dielectric aerul.Să se determine frecvenţele critice ale modurilor TMmn şi TEmn când m = 1 şi n = 0,1,2. Să se deducă gama de frecvenţe în care prin ghid se propagă numai modul fundamental.

R: Pentru TMmn: fC10 = 4,6 GhzfC11 = 7,33 GhzfC12 = 9,85 Ghz

Pentru TEmn : fC10 = 7,33 GhzfC11 = 3,54 GhzfC12 = 5,82 Ghz

În gama de frecvenţe 3,54 – 4,6 Ghz se propagă numai H11.

4. Printr-un ghid de undă dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale a = 2 cm şi b = 4,2 cm se propagă un semnal de FFÎ, ghidulfiind excitat cu modul H01. Cu ajutorul unui ghid de măsură s-a determinat lungimea de undă în ghid lg = 7 cm.

Să se deducă frecvenţa generatorului de semnal şi impedanţa de undă a ghidului.

Page 121: Microunde Note Curs

R: f = 5,6 Ghz; ZTE = 485 W

5. Un ghid dreptunghiular are a = 3,5 cm şi b = 8 cm. Care moduri se pot propaga prin acest ghid, la frecvenţa de 3000 Mhz? Dar la frecvenţa de 1500 Mhz?

R : La f = 3000 Mhz - H01

La f = 1500 Mhz - nu se propagă semnal.

6. Să se calculeze puterea maximă care se poate transmite printr-un ghid de undă dreptunghiular excitat cu modul fundamental, dacă valoarea maximă a câmpului electric nu trebuie să depăşească 15KV/cm. Se dau : a = 3,4 cm; b = 7,2 cm; l = 10 cm; KS = 1,2; dielectricul din ghid este aerul.

R : P = 2,2 Mw.

7. Un ghid de undă cu secţiunea dreptunghiulară (3,4 cm x7,2 cm) se termină cu o sarcină neadaptată. Cu ajutorul unui ghid de măsură s-a determinat o deplasare a minimului de câmp electric, către generator, cu 0,1 lg faţă de situaţia când ghidul era în scurtcircuit şi KS = 2.

Să se calculeze dimensiunile diafragmei utilizată pentru adaptare şi locul dispunerii acesteia.

R: Diafragmă inductivă cu dimensiunile :a = 3,4 cmb = 7,2 cm b’

= 4,71 cm

Se montează la 7 cm de sarcină.

8. Se dă o cavitate cilindrică cu dimensiunile: r0 = 3 cm şi l = 6 cm.Dielectric este aerul. Cu cât trebuie mărită lungimea cavităţii pentru a se obţine o frecvenţă de rezonanţă mai mică cu 5 % faţă de cea calculată pentru modul H111?

R: Dl = 7,2 mm.

9. Să se calculeze frecvenţa de rezonanţă a unui rezonator cilindric cu înălţimea de 10 cm şi diametrul de 5 cm , excitat cu modul TM100. Se ştie că dielectricul din interiorul rezonatorului este aerul.

R: l = 6,52 cm.

Page 122: Microunde Note Curs

10. Să se calculeze frecvenţele de rezonanţă ale unei cavităţi rezonante prismatice cu baza un pătrat şi cu dimensiunile : a = 10 cm, b = 5 cm şi c = 5 cm, pentru modurile TE011 şi TE111. Dielectricul cavităţii este aerul.

Ce valori vor avea frecvenţele de rezonanţă dacă rezonatorul este cubic (a = b = c = 5 cm)?

R: Pentru TE011, l = 7,07 cm când a = 10 cm şi a = 5 cm. Pentru TE111, l = 6,32 cm când a = 10 cm şi 5,76 cm când a = 5 cm.

11.Un ghid de undă dreptunghiular are dimensiunile secţiunii a =5 cm,

b = 2 cm. Să se determine lungimea de undă critică pentru modul H11.

R: lcr = 3,7 cm.

12. Să se determine lungimea de undă critică pentru modul E01, la un ghid

de undă circular cu diametrul de 3 cm.

R: lcr = 3,93 cm.

13. Să se determine dimensiunile secţiunilor unui ghid de undă dreptunghiular , dacă se cunoaşte că pentru unda H01 lcr = 5 cm, iar pentru H11,lcr = 2 cm.

R: a > 2,5 cm< b > 1,09 cm.

14. Într – un ghid de undă dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii a = 2,3 cm , b = 1,1 cm se excită unda H01 de către un generator care lucrează pe frecvenţa de 10000 Mhz. Să se determine lungimea de undă în ghid.

R: l = 3,94 cm.

15. Într – un ghid de undă dreptunghiular cu dimensiunile secţiunii transversale a = 4,3 cm şi b = 3,2 cm se excită o undă E11. Să se determine lungimea de undă în ghid, dacă generatorul lucrează pe lungimea de undă de laer = 3,16 cm.

Page 123: Microunde Note Curs

R: l = 4 cm.

16. Să se determine lungimea de undă critică, dacă se cunoaşte că lungimea de undă în ghid este 3,92 cm, iar lungimea de undă în aer 3 cm.

R: lcr = 4,6 cm.

17. Un generator de microunde care lucrează pe frecvenţa de 9400 Mhz excită într – un ghid de undă dreptunghiular o undă de tip H01. Să se determine dimensiunea peretelui lat , dacă lugimea de undă în ghid este 4 cm.

R: a = 2,71 cm.

18. Viteza de fază a undei H01 într – un ghid dreptunghiular este 3,68.108 m/s. Să se determine dimensiunea peretelui lat al ghidului , dacă generatorul lucrează pe frecvenţa 9375 Mhz.

R: a = 2,83 cm.

19. În ghidul circular cu diametrul interior de 4 cm se propagă unda E01. Să se determine viteza de fază a undei , dacă frecvenţa generatorului este 7500 Mhz.

R: Vf = 3,75.108 m/s.

20. Să se determine frecvenţa unui generator de microunde care excită într – un ghid unde cu lungimea de 6 cm şi viteza de fază 4.108 m/s.

R: f = 6670 Mhz.

21. Viteza de grup a propagării undei în ghid este 2,5.108 m/s. Să se determine lungimea de undă a generatorului , dacă lungimea de undă în ghid este .

R: l = 4,17 cm.

22. Lungimea de undă H01 în ghidul de undă dreptunghiular cu dimensiunea peretelui lat a = 4 cm., este de două ori mai mare ca în ghidul la care dimensiunea peretelui mare este a = 8 cm. Să se determine lungimea de undă a generatorului de excitaţie.

Page 124: Microunde Note Curs

R: l = 7,16 cm.

23. Într – un ghid de undă cu dimensiunea peretelui lat a = 4 cm se propagă unda H01. Să se determine impedanţa caracteristică a ghidului, dacă frecvenţa generatorului este de 10000 Mhz.

R: Zc = 408 W

24. Într – un ghid de undă dreptunghiular se excită unda H01 de la un generator care lucrează pe frecvenţa de 9390 Mhz. Impedanţa caracteristică pentru tipul de undă dat este 500 W. Să se determine dimensiunea peretelui lat,a.

R: a = 2,38 cm.

25. Ghidul de undă principal al unei staţii de radiolocaţie de unde centimetrice se leagă cu cavitatea amestecătorului RAF cu ajutorul unui atenuator a cărui atenuare este de 60 db. Puterea în impuls în ghidul principal este 100 Kw. Să se determine puterea semnalului în cavitatea amestecătorului.

R: P = 0,1 w.

26. Să se arate că impedanţa ghidului pentru unda H10 în ghidul de unde dreptunghiular cu conţinut de aer se apropie de 376,7 W, dacă dimensiunile ghidului sunt foarte mari în comparaţie cu lungimea undei.

27. Un ghid de unde metalic are o secţiune pătrată cu latura de 10 cm. Să se enumere toate tipurile de unde, care se pot propaga pe ghidul de unde la frecvenţele 2000, 3000, şi 5000 Mhz.

R: la f = 2000 Mhz- H10, H01

la f = 3000 Mhz – H10, H01, H11, H20, H02, E11.La f = 5000 Mhz – H10, H01, H11, H20, H02,

H12,H21, H22, H30, H31, H03, H13, E11, E12, E13, E21, E22, E31.

28.În cavitatea rezonatoare cilindrică, care are un diametru de 6 cmşi înălţimea de 5 cm , se excită o undă de tip TE011. Să se determine lungimea undei rezonatoare.

R: lr = 4,4 cm.

Page 125: Microunde Note Curs

29.Să se determine lungimea de undă de rezonanţă a oscilaţiilor E110 în cavitatea rezonatoare cubică , cu m. laturile a = b = c = 5 c

R: lr = 7,1 cm.

30 În cavitatea rezonatoare cilindrică cu înălţimea de 5 cm apare o undă TE011. Cât trebuie să fie diametrul rezonatorului ca să fie acordat la rezonanţă pe o frecvenţă de 10000 Mhz.

R: d = 3,82 cm.

31. Să se determine factorul de calitate al cavităţii rezonatoare cilindrice din cupru , având diametrul de 8 cm. şi înălţimea de 4 cm. În rezonator apar oscilaţii E010, cu o lungime de undă de .

R: Q = 16700

32. Să se determine factorul de calitate al rezonatorului toroidal din cupru, având dimensiunile de : R = 1 cm, r = 5 cm, a = 1 cm, dacă în el apar oscilaţii cu o lungime de undă de 10 cm.

R: Q =34400

Page 126: Microunde Note Curs

CLASIFICAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICEANEXA nr 1

Nr.crt.

Domeniul de frecvenţă(lungimi de undă)

Denumirea undelorSimbolizarea

Caracteristici,aplicatii

0 1 2 31 (3…30)Khz

sau(100…10)Km

UNDE MIRIAMETRICE(UMam)(unde foarte lungi)

Frecvenţe foarte joase (FJF)Very Low Freqvency (VLF)

- Unde de suprafaţă , cu caracteristici foarte sigure, a căror propagare nu depinde de anotimp, de zi sau noapte.

- (10…50)Khz- radiocomunicaţii, radionavigaţie.- (3…30)Khz- încălzire inductivă.

2 (30…300)Khzsau

(10…1)Km

UNDE KILOMETRICE(Ukm)(unde lungi=UL)

Frecvente joase(JF)Low Freqvency(LF)

- Unde de suprafaţă şi ionosferice cu propagarea de noapte similară cu a FJF, însă ceva mai puţin sigură; în timpul zilei absorbţia acestor frecvenţe este mai mare decât a FJF şi creşte cu frecvenţa.

- (151…281)Khz- radiodifuziune pe unde lungi.- (30…100)Khz- încălzire inductivă.

3 (300Khz…3Mhz)sau

(1Km…100m)

UNDE HECTOMETRICE(UHm)(unde medii=UM)

Frecvenţe medii (MF)Medium freqvency(MF)

- Unde de suprafaţă, cu atenuare mică noaptea şi mare ziua, iarna propagarea mai bună decât vara, cu siguranţa legăturilor mai mică decât la frecvenţe joase.

- (285…405)Khz-radionavigaţie.- (405…520)Khz-radiocomunicaţii- (520…1602)Khz-radiodifuziune pe unde medii.- (1602…3000)Khz-radiocomunicaţii

4 (3…30)Mhzsau

(100…10)m

UNDE DECAMETRICE(UDm)(unde scurte=US)

Frecvenţe înalte (ÎF)High Freqvency (HF)

- Unde de suprafaţă şi ionosferice cu transmisiile la distanţe foarte mari ce depind de ionizarea atmos-ferei şi de momentul transmisiei(vara, iarna, noapte, zi).

- (3…3,9)Mhz-radiocomunicaţii.- (3,9…26,1)Mhz-radiocomunicaţii şi radiodifuziune pe unde scurte.- (26,1…30)Mhz- radiocomunicaţii.- 13,56Mhz,27,12Mhz-încălzire de înaltă frecvenţă.

5 (30…300)Mhzsau

(10…1)m

UNDE METRICE(Um)(unde ultrascurte=UUS)

Frecvenţe foarte înalte (FIF)Very High Freqvency(VHF)

- Propagare în linie dreaptă, neafectate de ionosferă.- (41…68)Mhz-televiziune (banda I); (63…73)Mhz sau (87…108)Mhz-radiodifuziune pe unde

ultrascurte (UUS-MF)(banda II);(162…216)Mhz-televiziune (banda III); (30…300)Mhz radiocomunicaţii (în intervalele libere);40,68 Mhz-încălzire de înaltă frecvenţă.

Page 127: Microunde Note Curs

0 1 2 36 (300Mhz…3Ghz)

sau(1…0,1)m

UNDE DECIMETRICE(Udm)(microunde)

Frecvenţe ultraînalte(UIF)Ultra High Frequency(UHF)

- (470…960)Mhz- televiziune (banda IV, banda V)

- (2,5…2,69)Ghz-radiodifuziune prin satelit.- 2,375Ghz-încălzire de înaltă frecvenţă.- Radiolocaţie.

7 (3…30)Ghzsau

(0,1…0,01)m

UNDE CENTIMETRICE (Ucm)(microunde)

Frecvenţe supraînalte (SIF)Super High Frequency(SHF)

- (11,7…12,5)Ghz- radiodifuziune prin satelit- 22,125Ghz-încălzire de înaltă frecvenţă.- Radiocomunicaţii,radiolocaţie.

8 (30…300)Ghzsau

(0,01…0,001)m

UNDE MILIMETRICE (Umm)(microunde)

Frecvenţe extrem de înalte (EIF)Extremely High Frequency(EHF)

-(41…43)Ghz-radiodifuziune prin satelit-radiocomunicaţii, radiolocaţie.

9 (3.1011…4.1014)Hzsau

(10-3…7,8.10-7)m

Raze infraroşii(radiaţii infraroşii):-infraroşu apropriat(10-3…3.10-5)m-infraroşu mijlociu(3.10-5…3.10-6)m-infraroşu îndepărtat(3.10-6…7,8.10-7)m

- Sunt produse mai ales de corpurile încălzite; sunt realizate şi instalaţii electronice care generează unde submilimetrice.

10 (4.1014…8.1014)Hzsau

(7,8.10-7…3,8.10-7)m

Raze vizibile (radiaţii vizibile) -Sunt unde la care retina ochiului uman este sensibilă.

11 (8.1014…3.1017)Hzsau

(3,8.10-7…6.10-10)m

Raze ultraviolete(radiaţii ultraviolete) -Sunt unde generate de către atomii şi moleculele dintr-o descărcare electrică în gaze.-Soarele este o sursă puternică de radiaţii ultraviolete.

12 (3.1017…3.1019)Hzsau

(6.10-10…6.10-12)m

Raze X(radiaţia X sau Röntgen) - Sunt produse cu ajutorul unor tuburi speciale în care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei diferenţe mari de potenţial bombardează un electrod din elemente grele.

13 (3.1019…3.1022)Hzsau

(10-10…1014)m

Raze gamma(radiaţia g) -Sunt radiate de către nucleele atomilor.

14 - Razele cosmice -Ocupă partea superioară a spectrului undelor electromagnetice. Prezintă interes în fizica particulelor elementare.

Page 128: Microunde Note Curs
Page 129: Microunde Note Curs

ANEXA nr.2

CLASIFICAREA MICROUNDELOR

Nr.crt. Simbol Lungimea de unda Semnificatia

1 P 133,5 – 76,9 cm Unde metrice2 L 76,9 – 19,3 cm Unde decimetrice3 S 19,3 – 7,69 cm 10 cm4 C 7,69 – 4,84 cm 7 cm5 X 4,84 – 2,75 cm 3 cm6 J 2,75 – 1,74 cm 2 cm7 K 1,74 – 0,91 cm 1,2 cm8 Q 0,91 – 0,65 cm 8 mm9 V 0,65 – 0,54 cm 5 – 6 mm

Page 130: Microunde Note Curs

2

ANEXA nr 3Structura câmpului electromagnetic în ghidul dreptunghiular

TE10 TE20

TE11 TE21

Page 131: Microunde Note Curs

3

TM12 TM22

TM11 TM21

Page 132: Microunde Note Curs

4

ANEXAnr.4

Materiale conductoare folosite în construcţia liniilor de transmisie

Materialul Conductivitatea 107 S/m

Aluminiu curat3,25

Alamă (suprafaţă frezată) 1,48

Placă de aluminiu cadmiată1,33

Placă de alamă cromată3,48

Cupru laminat5,84

Cupru electrolitic5,92

Cupru argintat4,10

Argint6,14

Dielectrici folosiţi la frecvenţe înalte

Dielectricul er tgd 10- 4

Aer 1 0Polistirol 2,5 1,5 - 3Polietilen 2,3 2 - 5Policlorvinil 3,1 – 3,4 200Plexiglas 3,2 500Cuarţ 3,5 - 4 1 - 3Micalex 7 - 8 40Preşpan 3 - 6 350Sticlă 5,5 - 8 10 - 100Textolit 7 700 - 1000

Page 133: Microunde Note Curs

5

Bibliografie

1. Bucăţică,L.,Nicolae,G.,Pricop,G.,- Tehnica frecvenţelor înalte, vol.2., Universitatea “Transilvania” Braşov,2000.

2. Drăgoi,G.,- Culegere de probleme detehnica frecvenţelor foarte înalte, Editura militară, Bucureşti, 1972.

3. Drăgoi,G.-Tehnica frecvenţelor foarte înalte,Editura Academiei militare, Bucureşti,1988

4. Edmond,N., şi alţii,-Manualul inginerului electronist,Radiotehnica,vol1 şi II, Editura Tehnică, Bucureşti,1987.

5. Fîntîneru,i.,Negruş,M.,- Curs de bazele radiotehnicii şi radiolocaţiei, vol I şi II, Şcoala militară de ofiţeri activi de artilerie şi radiolocaţie “Leontin Sălăjan”, Braşov,1979.

6. Gavriloaia,G.,Bucăţică,L.,- Tehnica frecvenţelor înalte,vol I,Universitatea “Transilvania”, Braşov, 1997.

7. Negruş,M.,- Culegere de probleme pentru bazele radiotehnicii şi metodele radiolocaţiei, Şcoala militară de ofiţeri activi de artilerie şi radiolocaţie “Leontin Sălăjan”,Braşov,1975.

8. Preda,A.,D., şi alţii – Radiocomunicaţii,lucrări de laborator,Institutul Politehnic Bucureşti,1972.

9. Rulea,G.,- Radiolocaţia,Editura didactică şi pedagogică,Bucureşti,1966.10. Ştefan,A.,Strîmbu,C.,-Simularea asistată a circuitelor de microunde,

Editura Albastră, Cluj-Napoca,2000.11. Ţurcanu,I.,- Linii de transmitere a energiei electromagnetice de frecvenţă

foarte înaltă, Şcoala militară de maiştri militari şi subofiţeri de artilerie şi radiolocaţie , Braşov,1978.

12. * * * - Bazele radiotehnicii şi radiolocaţiei,Sisteme oscilante, Bucureşti, 1972.

13. * * * - Curs de bazele radiotehnicii şi radiolocaţiei, vol I, Şcoala militară de ofiţeri activi de artilerie şi radiolocaţie “Leontin Sălăjan”,Braşov,1981.

14. * * * - Radiotehnica frecvenţelor foarte înalte , Culegere deexerciţii şi probleme , Şcoala militară de ofiţeri activi de artilerie şi radiolocaţie “Leontin Sălăjan”,Braşov,1967.