28.08.2017

SINTEZArezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative(ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale)

Denumirea legii, numărul şi conţinutul articolelor, care se propun spre modificare sau completare

Propunerile de modificare şi completare Autoritatea publică, părţile interesate şi conţinutul obiecţiei sau propunerii

Rezultatul examinării obiecţiei sau propunerii

1 2 3 4Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 Art.I. – Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 5. Noţiuni generale Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Propunem completarea art. 5 cu pct. 32 cu lit.g), bazată pe necesitatea unei noi modalități de determinare a datoriei drept una compromisă. „g) datoria în mărime de pînă la 1000 de lei cu o vechime de 3 ani sau datoria în mărime de pînă la 5.000 lei și o vechime de cel puțin 1 an de zile în privința căreia există un raport al unei companii, membru al Asociației Patronale a Companiilor de Colectare a Datoriilor, ce confirmă inoportunitatea recuperării datoriei pe cale judiciară și/sau de executare;” Argumentare: Agenții economici dispun de creanțe nerecuperabile. Pentru casarea acestora, agentul economic urmează sau să achite impozitul pe venit (cu reintroducerea impozitului pe venit de 12% problema a devenit actuală) sau, conform art. 5 p. 32) din Codul Fiscal, pentru a confirma că datoria este compromisă să suporte costuri suplimentare sub formă de taxă de stat de 3% + serviciile avocaților + costurile executorului judecătoresc + costuri de timp - doar pentru a obține în final un act care

Nu se acceptăOrice propunere este formulată sau reformulată doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, veniturilor cetăţenilor, precum şi asupra bugetului public naţional.Totodată, menţionăm că propunerea data reprezintă un factor subiectiv şi poate duce la cazuri de abuz.La elaborarea noului titlul ,,Impozitul pe profit” din Codul fiscal

1

confirmă imposibilitatea executării creanței. Ulterior în temeiul acestui act, agentul economic trece la cheltuieli deductibile datoria compromisă.

vor fi revizuite criteriile de calificare şi determinare a datoriei drept una compromise.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Articolul 5 se completează cu pct.47), având următorul cuprins:„Zboruri de agrement cu caracter privat - utilizarea unui aparat de zbor de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce îl folosește, fie prin închiriere, fie prin alte mijloace, pentru alte destinații decât cele de uz comercial, în special, altele decât transportul de călători sau de bunuri ori prestarea de servicii".

Nu se acceptă.În contextul prevederilor Acordului de Asociere dintre RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind  armonizarea legislaţiei fiscale aferente TVA la Directiva 2006/112/CE a Consiliului  din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care se va realiza în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.Astfel, revizuirea cotelor şi scutirilor TVA urmează a fi efectuată în cadrul celei de a doua etape de armonizare a legislaţiei fiscale la Directiva 2006/112/CE. Totodată, potrivit prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal, cota zero a TVA se aplică pentru  serviciile de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate

2

aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional.

Articolul 6. Impozite şi taxe şi tipurile lor(9) La stabilirea impozitelor şi taxelor se determină următoarele elemente:a) obiectul impunerii – materia impozabilă;b) subiectul impunerii (contribuabilul) – persoana specificată la art.5 pct.2);c) sursa de plată a impozitului sau taxei – sursa din care se achită impozitul sau taxa;d) unitatea de impunere – unitatea de măsură care exprimă dimensiunea obiectului impozabil;e) cota (cotele) de impunere – cuantumul unitar al impozitului sau taxei în raport cu obiectul impozabil;f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor – perioada în decursul căreia contribuabilul este obligat să achite impozitul sau taxa sub formă de interval de timp sau zi fixă a plăţii;g) facilităţile (înlesnirile) fiscale – elemente de care se ţine seama la estimarea obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum şi la încasarea acestuia, sub formă de:- scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;- scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;- reducerea obiectului impozabil;- amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;- eşalonări ale obligaţiei fiscale.Scutirile specificate la articolele 33, 34 şi 35 şi cota zero la aplicarea TVA nu se consideră facilităţi (înlesniri) fiscale.

2. La articolul 6 alineatul (9) litera g), ultimul alineat va avea următorul cuprins:„Scutirile specificate la articolele 33, 34 şi 35, cota redusă a TVA şi scutirea de T.V.A. cu drept de deducere nu se consideră facilităţi (înlesniri) fiscale.”.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării EuropeneElaborarea proiectului Hotărârii Guvernului vizat, vine în contextul asigurării cadrului juridic adecvat îndeplinirii angajamentelor asumate de către Republica Moldova (RM) prin art.57 și anexa VI din Acordul de Asociere între RM și Uniunea Europeană (UE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, prin transpunerea mai multor Directive ale UE în domeniul impozitării indirecte şi accizelor, cum ar fi: - Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21.06.2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat;- Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19.10.1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice;- Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27.10.2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității;- Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16.12.2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE;- Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20.12.2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe; - Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28.11.2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată;- A XIII-a Directivă a Consiliului din 17.11.1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe

Se acceptă.Tabelele de concordanță aferente propunerilor de modificare și completare a Titlului III „Taxa pe valoarea adăugată” și Titlului IV „Accize” au fost remise MAEIE pe data de 26.07.2017 prin poșta electronică secdep@mfa.md (Direcția documentare, probleme speciale și arhivă diplomatică de stat), după discuția cu executorul avizului – dna Nicoleta Critoru – Bantea.

3

cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE).Totodată, în conformitate cu prevederile pct. 21 al Regulamentului privind mecanismul de armonizare a legislaţiei RM cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1345 din 24 noiembrie 2006, fiecare proiect al actului naţional de transpunere a normelor dreptului Uniunii Europene trebuie să fie, în mod obligatoriu, însoţit de Tabelul de concordanţă, folosit pentru a demonstra compatibilitatea unui act normativ naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu actul normativ pe întreg parcursul  circulaţiei sale, până la adoptarea sa, după caz, de către Guvern sau Parlament. Astfel, MAEIE se va expune asupra proiectului în speţă, după transmiterea tabelului de concordanţă.

Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi taxelor de stat şi locale(1) Impozitele şi taxele de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea prezentului cod.(11) Modificările şi/sau completările prezentului cod şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.(2) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe de stat şi locale, în afară de cele prevăzute de prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.(4) Deciziile autorităţilor administraţiei publice – ale

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Art.7 se completează cu pct.7), care va avea următorul cuprins:„Subdiviziunile ÎS „Calea Ferată din Moldova", amplasate în unitățile administrativ-teritoriale, achită impozitele taxele la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află sediul central al întreprinderii".Motivăm prezenta propunere de modificare, prin următoarele:La moment, I.S. „Calea Ferată din Moldova" este înregistrată ca contribuabil și achită la 580 unități administrativ-teritoriale obligațiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile, corespunzător locului amplasării acestora.Scopul prezentei propuneri legislative este de a simplifica mecanismele fiscale, care în

Nu se acceptăRealizarea măsurii respective va duce la încălcarea principiului echităţii fiscale oferind un tratament diferit faţă de alţi agenţi economici care dispun de subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile în diferite unităţi administrativ-teritoriale. La fel, măsura va duce la încălcarea prevederilor Legii finanţelor publice locale nr.397-XV din 16.10.2003, afectînd veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale care se

4

municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor), precum şi ale altor unităţi administrativ-teritoriale instituite în condiţiile legislaţiei, – cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenţei lor, a cotelor, a modului şi termenelor de achitare şi la aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.(5) Pentru executarea prevederilor art.6 alin.(10), contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier şi a impozitului pe venit stabilit conform cap. 71 din titlul II).(6) Subdiviziunile amplasate în unităţile administrativ-teritoriale, al căror buget nu constituie parte componentă a bugetului public naţional, plătesc impozitele şi taxele la bugetul unităţii administrativ-teritoriale unde se află reşedinţa de bază a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.

mod evident va reduce din volumul de lucru, atât al organului fiscal teritorial, cât al agentului economic.

contituie inclusiv din impozite şi taxe.Astfel, amendamentul propus va crea un dezechilibru bugetar afectînd bugetele a 580 de unităţi administrativ- teritoriale, fără a estima impactul fiscal şi identifica surse de compensare a veniturilor ratate de către aceste bugete.Menţionăm că Ministerul Finanţelor de comun cu Serviciul Fiscal de Stat este în continuă dezvoltare a serviciilor electronice prestate pentru a simplifica şi diminua efortul contribuabililor în vederea conformării fiscale.

Articolul 12. NoţiuniÎn sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:1) Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)Membrii ATIC propun revenirea la redacția precedentă: 1) Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Nu se acceptă.Modificarea a parvenit de la părţile interesate pentru a fi specificate ce tipuri de plăţi nu pot calificate ca royalty.Totodată, menţionăm că, completarea are drept scop evitarea interpretărilor duale a noţiunii de royalty, prin calificarea drept royalty a unor tipuri de servici prestate sau operaţiuni de vînzare.De asemenea, are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului de

5

Argumentare: Membrii ATIC mențin poziția de anul trecut, cu argumentarea detaliată și solicită întoarcerea art.12 pct.1) din Codul Fiscal în redacția precedentă, pentru a evita actualele confuzii și dispute.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, în cazul în care Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State: (i) definesc noţiunea de royalty (redevenţă) într-o altă formulă, se va aplica noţiunea respectivă din Convenţie (Acord); (ii) stabilesc alte cote ale impozitului pe venitul obţinut din royalty (redevenţe) de către nerezidenţi, se vor aplica cotele impozitului din Convenţie (Acord). Totodată, potrivit prevederilor art. 793 din Codul fiscal pentru interpretarea prevederilor tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova cu alte state se utilizează Comentariile la Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Din aceste considerente, solicităm o expunere fidelă a noțiunii de royalty (redevențe) în raport cu tratatele de evitare a dublei impuneri și Convenției Model OCDE.

optimizare fiscală prin calificarea unor plăţi salariale drept royalty în scopul evitării achitării contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale.

Se acceptă parţial . Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State sînt încheiate atît în baza Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cît şi în baza Modelului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Totodată, în cadrul negocierilor părţile pot conveni asupra introducerii normelor suplimentare.Totodată, fiecare stat în legislaţia internă este în drept să-şi definească/stabilească alte norme decît în tratatele internaţionale.

Articolul 15. Cotele de impozit 3. La articolul 15 litera a), cifra ,,31140” se Confederaţia Naţională a Sindicatelor Nu se acceptă.

6

Suma totală a impozitului pe venit se determină:a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 31140 lei;- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 31140 lei;

înlocuieşte, în ambele cazuri, cu cifra ,,33000”. din MoldovaReferitor la art.15 al Codului fiscal propunem stabilirea noii grile de impozitare a veniturilor ce depășesc 240 de mii de lei anual.CNSM propune completarea completarea lit. a) a art.15 cu liniuța a treia, în următoarea redacție: „ - 22% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 240.000 de lei”, pentru tendința de a implementa standardele europene.În țările europene, pentru persoanele fizice cu venituri mari sînt stabilite cote de impozitare maxime. Așadar, cotele maxime de impozitare a veniturilor prelevate de stat sînt de: 25% - în Suedia, Lituania și Letonia, de 26% - în Estonia, 33% - în Noua Zeelandă, 40% - în Bulgaria, Polonia, Portugalia, 42% - în Slovacia, 45% - în Italia, 50% - în Austria, 55% - în Belgia și de 60% în Țările de Jos. În Irlanda și Noua Zeelandă, contribuabilii al căror nivel de venit corespunde venitului mediu pe economie, sînt asimilați la cote maxime de 48%, șirespectiv 33%. În Germania, Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Franța, Țările de Jos și Marea Britanie salariații sînt impozitați cu cota maximă în cazul cînd venitul lor este de două ori mai mare decît venitul mediu pe economie. CNSM consideră că pentru persoanele fizice cu venituri ce depășesc de 8-10 ori salariul mediu pe economie în Republica Moldova, stabilirea cotei maxime a impozitului pe venit în mărime de 22% față de 55 - 60%, precum în Belgia, Țările de Jos - este destul de argumentată. În rezultatul implementării propunerii prezentate de CNSM, veniturile bugetului de stat pot fi suplinite cu circa 172,0 de mil. de lei. E de menționat că în prezent salariile de bază ce depășesc 20 de mii de lei lunar, sînt stabilite și în statele de personal pentru persoanele fizice - conducători din sfera

Instituirea unei noi cote (22%) a impozitului pe venit şi a unei noi tranşe de venit impozabil va conduce la motivarea persoanelor fizice de a primi salariul „în plic” şi respectiv, diminuarea încasărilor la buget din impozitul pe venitul persoanelor fizice, plăţilor obligatorii către bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.De asemenea, informăm că a fost analizat scenariul introducerii unei a treia cote de impozitare.Astfel, conform modelului elaborat, poate fi estimat un impact asupra încasărilor la Bugetul Public Național în cuantum de circa 53,84 mil. lei, în cazul introducerii unei a treia cote de impozitare de 22% pe venitul persoanelor fizice și a unei noi tranșe de venit impozabil de 240.000 mii lei, aceasta, însă, fără a lua în calcul probabilitatea că operarea unor asemenea modificări ar putea motiva persoanele fizice spre

7

sistemului bancar, companiilor cu funcții de reglementare a prețurilor la serviciile comunale, companiilor - prestatori de diferite servicii, respectiv și colaboratorilor din sistemul justiției, fiscal, vamal.

Ministerul EconomieiArt.15 lit.a)- propunem introducerea cotei unice a impozitului pe venit persoanelor fizice (15%), concomitent cu majorarea scutirii personale până la nivelul minimului de existenţă (1800 lei), cu ajustarea concomitentă a scutirilor majore şi a celor pentru persoanele întreţinute.Experiența statelor din regiunea Europei Centrale și de Est arată că mai multe dintre acestea au aplicat sau continuă să aplice acest model de impozitare: Estonia, Lituania, Latvia, Rusia, Serbia, Ucraine, Slovacia,Georgia, România(Obiecția vizează art.15 lit.a),art.33 alin.(1),art.34 alin.(1), art.35 alin.(1) și alin.(2) lit.d), art.83 alin.(2) lit.b) ale proiectului de lege).

acceptarea „salariului în plic”.În acest context, s-a constatat că scenariul respectiv este unul ineficient, în condițiile în care contravine realizării obiectivului prioritar al Ministerului Finanțelor privind reducerea fenomenului „salariilor în plic”.

Nu se acceptă.Introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice, în schimbul impozitării progresive concomitent cu majorarea mărimii scutirilor anuale, contravine principiului echităţii fiscale în plan social la nivelul persoanelor fizice, care presupune impunerea diferenţiată a veniturilor în funcţie de capacitatea contributivă a beneficiarilor de venituri impozabile. Urmare implementării cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice relaxarea fiscală va fi resimţită doar de persoanele cu venituri mari, de cei care cîştigă peste salariul mediu din economie. Astfel, potrivit estimărilor Ministerului

8

Finanţelor, în cazul aplicării cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice, în defavorizare se va afla populaţia cu venituri mici de pînă la 3500 lei lunar (net), la care va spori impozitul cu aproximativ 60 lei la fiecare 1000 lei cîştigaţi (în special în sectorul bugetar), ceea ce va creşte riscul unor tensiuni sociale. Urmare impozitării cu o cotă unică a impozitului pe venitul persoanelor fizice, cei mai avantajați vor fi persoanele cu venituri mari, deoarece acestea vor beneficia de o reducere a cotei de impozitare și o creștere a scutirii personale.Acceptarea acestei propuneri va contribui la reducerea încasărilor la buget și respectiv reducerea cheltuielilor sau identificarea altor surse de finanțare, prin majorarea altor impozite și taxe, respectiv prin majorarea poverii fiscale.Totodată, reformarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice urmează a fi examinată de comun cu

9

Confedera ția Națională a Patronatului Tradițional, propunem ca aceste sume să fie aduse la nivelul minimului de existență.Nu este argumentată situația prin care se impozitează sărăcia.

reformarea sistemului impozitelor sociale, pentru a produce efectul scontat.

Nu se acceptă. A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal aferente Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Articolul 18. Sursele de venit impozabileÎn venitul brut se includ:a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare;b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii;c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de angajator, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;d) venitul din chirie (arendă);e) creşterea de capital definită la art.40 alin.(6);f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16), art.31 alin.(6);f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul perioadei fiscale;f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Începând cu 1 ianuarie 2012 entităţile de interes public sunt obligate să întocmească situaţii financiare conform IFRS. Iar, entităţile care aplică sistemul contabil în partidă dublă, altele decît entităţile de interes public, au dreptul să ţină evidența contabilă potrivit IFRS. În mod special, dorim să atragem atenția asupa prevederilor pct.13 din IAS 41 Agriculture, care presupune înregistrarea de către entitate în momentul recoltării a veniturilor/cheltuielilor din evaluarea produselor agricole la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Astfel, valoarea stocurilor (producției agricole) după recoltare este nivelată la prețurile de piață. Și această valoare deja constituie drept bază la determinarea costului vînzărilor.Pentru întreprinderile agricole care doresc să aplice IFRS, este important ca diferențele

Nu se acceptăPrincipiul nerecunoașteri în scopuri fiscale a veniturilor și cheltuielilor rezultate din n reevaluarea mijloacelor fixe şi a altor active, precum şi din reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe şi a altor active, urmează a fi aplicat tuturor agenților economici indiferent de specificul activității.Exceptarea unei categorii de la principiu respectiv va ducea la apariția unui tratament

10

împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau rambursării acestora pe parcursul perioadei fiscale;g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;h) royalty (redevenţe);i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă; n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate şi care nu sînt neimpozabile conform legislaţiei fiscale.

dintre evidența fiscală și evidența contabilă potrvit IFRS să fie minime. De altfel, timpul petrecut pentru pregătirea declarațiilor fiscale se majorează și, respectiv, întreprinderile sunt descurajate să aplice IFRS. În acest sens, art. 44 alin. (7) al Codului fiscal stabilește că în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile IFRS, dacă aceste nu contravin prevederilor legislaţiei fiscale. Dar în același timp, există prevederi ale legislației fiscale (art.24, alin.(18) și art.20, lit.z9 din Codul fiscal) care nu recunosc evaluarea producției agricole în corespundere cu IAS 41.În acest sens, recomandăm completarea art.18 cu litera p) cu următorul cuprins: “p) veniturile din evaluarea producției agricole la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare potrivit IAS 41 Agricultura”.

diferit față de agenții economici din alte domenii de activitate, încâlcind astfel principiul echității fiscale.

Articolul 20. Sursele de venit neimpozabileÎn venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

5. Articolul 20:litera r) se completează în final cu următoarea propoziţie ,,În cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat şi aprobat anual de Guvern per angajat anual.”;

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 20 litera r) stabileşte că ajutorul material obţinut de persoane fizice din mijloacele sindicatelor nu se includ în venitul brut, astfel fiind surse de venit neimpozabile. Dispoziţia dată a fost completată cu următoarea propoziţie „în cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat şi aprobat anual de Guvern per angajat anual.” Considerăm că ar fi oportun de a lăsa ajutorul material achitat din cotizaţiile sindicale a persoanelor fizice ca fiind surse de venit neimpozabile, iar ajutorul material achitat din mijloacele

Se acceptă parţial.prin menținerea amendamentului propus cu completarea acestuia cu norme ce prevăd că în caz de deces și/sau boală a  angajatului  sau a rudelor și/sau afinilor de gradul I ale acestuia, ajutorul material acordat să fie neimpozabil în mărime totală. Se remarcă faptul că anume operarea modificării

11

băneşti obţinute din transferuri de la întreprinderi să fie impozitat la cota generală. În aşa mod, ar fi posibilă prevenirea fenomenului de achitare a salariilor sub formă de ajutor material şi totodată acordarea ajutorului material neimpozabil în valoare mai mare de un salariu mediu lunar pe economie, în cazuri excepţionale (organizarea unei înmormîntări, achitarea unei operaţii).

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem de a păstra conținutul art. 20 lit.r) în redacția veche din următoarele motive: efectul contracarării fenomenului de achitare a salariilor prin intermediul organizațiilor sindicale nu va fi în final obținut, deoarece ca urmare a impozitării ajutoarelor materiale acordate din mijloacele sindicale (peste limita anual stabilită) din punct de vedere fiscal cel mai mult vor avea de suferit persoanele fizice – beneficiare ale acestor ajutoare, iar angajatorul va continua virarea recompenselor salariaților-membrilor sindicali prin intermediul organizațiilor sindicale, în același mod ca și până în prezent;

modificarea va avea un impact negativ

propuse va face posibilă contracararea fenomenului de achitare a salariilor sub formă de ajutor material prin intermediul organelor sindicale.Totodată, se menționează faptul că ajutorul material achitat din mijloacele bănești obținute din transferuri de la întreprinderi se impozitează în baza cotelor generale de impozitare, fapt prevăzut la art.18 lit.c) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Se acceptă parţial.La formularea propunerii de completare a art.20 din Codul fiscal s-a ținut cont de faptul că ajutoarele materiale acordate din mijloacele sindicatelor au un caracter social și anume din aceste considerente s-a propus stabilirea unei limite neimpozabile care să constituie un salariu mediu lunar prognozat pe economie.Totodată, se menționează că aplicarea unor amenzi

12

asupra salariaților, manifestat prin faptul că aceștia participând prin contribuția proprie la defalcări în fondurile sindicale și având dreptul la ajutoare materiale, acordate de Comitetul sindical  (pentru sănătate, pentru organizarea odihnei anuale, alte efecte sociale), vor fi obligați să declare venitul suplimentar obţinut și să achite impozit pe venit, ceea ce ar avea drept consecință refuzul de a face parte din organizațiile sindicale;

introducerea modificării respective dezavantajează beneficiarii de ajutoare materiale a membrilor organizațiilor sindicale, comparativ de exemplu cu ajutoarele materiale unice de repararea a prejudiciilor unor categorii de funcționari publici (art. 20, lit.q) al Codului fiscal);

există pârghii de control care ar stopa utilizarea practicii respective de către contribuabili, care necesită a fi efectiv utilizate și anume: prevederile art.35, alin. 5) din Legea sindicatelor nr.1129 din 07.07.2000 (virarea mijloacelor în fondul organizațiilor în mărime de cel mult 0,15%  din fondul de salarii pentru utilizarea  lor), prevederile art. 10 alin. 7) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 (diminuarea sau tăinuirea fondului de salarizare și altor recompense la care urmau să fie calculate contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii se sancționează cu o amendă egală cu suma dublă a contribuțiilor calculate la suma cu care au fost diminuate sau tăinuite fondul de salarizare și alte recompense).

Considerăm că este important de a specifica în mod expres noțiunea de "ajutor material", prin prisma scopului acordării acestuia, deoarece aceste ajutoare au efecte sociale, în

în cazul achitării salariilor sub formă de ajutor material prin intermediul organizațiilor sindicale se consideră inoportună în condițiile în care această măsură va determina un procedeu dificil de administrare fiscală.În acest context, reiterăm că anume operarea modificării propuse va face posibilă contracararea fenomenului de achitare a salariilor sub formă de ajutor material prin intermediul organelor sindicale.

13

mod normal, acesta nu ar trebui să fie impozitate.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Propunem următoarea redacție la litera r),,În cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat, cuantumul căruia se stabilește și se aproba anual de Guvern”.

Se acceptă în următoarea redacție:,,În cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat şi aprobat anual de Guvern per angajat anual, cu excepția ajutorului acordat în caz de deces și/sau boală a angajatului sau a rudelor și/sau afinilor de gradul I ale acestuia.” 

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaCNSM, repetat, solicită restabilirea prevederilor lit. g) la art. 20 din Codul fiscal, exclusă prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.71 din 12.04.2015, aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament, conform căreia indemnizația de eliberare a fost exclusă din categoria surselor de venituri neimpozabile. Accentuăm faptul că, conform prevederilor art. 186 din Codul muncii, salariaților concediați în legătură cu lichidarea unității sau cu încetarea activității angajatorului, persoană fizică (art. 86, alin. (1), lit. b) sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate (art.86, alin. (1), lit. c)) li se garantează plata indemnizațiilor de eliberare din serviciu. Aceste compensații acordate salariatului sînt prevăzute de art.172 și art.173 din Codul

Nu se acceptă.Orice propunere este formulată sau reformulată doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, veniturilor cetăţenilor, precum şi asupra bugetului public naţional.Această măsură a avut drept scop acordarea

14

muncii și constituie doar o despăgubire pentru un prejudiciu, pentru o pagubă suferită ca urmare a pierderii sursei de existență/întreținere în cazul încetării contractului de muncă. Prevederile lit. d) al art. 173 din Codul muncii stipulează: „Pe lîngă garanțiile și compensațiile generale prevăzute de prezentul cod (garanții la angajare, la transfer, în domeniul salarizării etc.), salariaților li se acordă garanții și compensații în caz de încetare a contractului individual de muncă”.

Concomitent, atenționăm că plățile făcute către salariat, la momentul concedierii acestuia, nu fac parte din categoria de plăți salariale, deoarece nu constituie echivalentul muncii prestate de salariat angajatorului în rezultatul căreia survine obligația angajatorului de a remunera salariatul pentru munca prestată, ci fac parte din categoria de indemnizații, adică plăți menite să asigure salariatul rămas fără o sursă de existență, cu un minim necesar de resurse, pînă la găsirea unui nou loc de muncă.

Conform prevederilor lit. g) al art. 110 din Codul de executare, la categoria veniturilor care nu pot fi urmărite, se atribuie și indemnizațiile de eliberare din serviciu. Aceasta este o plată similară cu alte tipuri de indemnizații (de boală, accidente, traumatisme și alte incapacități temporare de muncă) care nu se impozitează, deoarece scopul lor este să acopere anumite riscuri și să contribuie la protecția socială a persoanelor care au rămas fără un loc de muncă.

Pentru a înlătura această nedreptate, propunem următorul cuprins al lit. g), art. 20 din Codul fiscal: „ g) - indemnizația de eliberare din serviciu în mărimile indicate la art.186 din Codul muncii nr.154-XV din 28 martie 2003, plătită conform legislației, cu excepția indemnizației unice acordate

aceluiaşi regim fiscal aplicat indemnizaţiilor pentru toate formele de încetare a rapoartelor de muncă (concediere, demisie, eliberare din funcţie, etc.) şi prevede excluderea din categoria surselor de venit neimpozabile a indemnizaţiilor de concediere.

15

potrivit art.42 alin. (3) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 25 alin. (1) din Legea nr. 768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, art. 45 din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, art. 62 alin. (2) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, art.17 alin. (1) din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică”. Totodată, în cazul neacceptării propunerii respective, CNSM solicită stabilirea obligativității achitării contribuțiilor de asigurare socială de stat și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală din indemnizația respectivă.

p1) cîştigurile obţinute de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii;

litera p1) va avea următorul cuprins:,,p1) cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1);”.

Ministerul EconomieiArt.20 litera p1)- se propune următoarea redacție a literei date: „p1) cîștigurile obținute de la campaniile promoționale și/sau din loterii și pariuri”. (Scrisoarea Ministerului Economiei nr.04/2-3613 din 24.06.2017).

Se acceptă în redacţia autoruluilitera p1) va avea următorul cuprins:,,p1) cîştigurile din loterii, şi/sau din pariurile sportive;”;  se completeză cu litera p2) cu următorul cuprins:,,p2) cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilită la art.33 alin.(1);”.

16

Ministerul EconomieiArticolul 20 se completează cu lit.y4) și lit. z14) cu următorul cuprins:„y4) venitul obținut de către instituțiile bancare și organizațiile de microfinanțare din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani în scopul efectuării investițiilor în elaborarea, proiectarea și implementarea tehnicii și tehnologiilor noi de producere”;Argumente: Propunerea dată are ca scop motivarea băncilor comerciale pentru ca acestea să acorde credite pe termen lung. Actualmente, băncile comerciale acordă credite pe termen scurt şi refuză să contracteze credite pe termen lung. Astfel, agenţii economici nu pot implementa proiecte importante din cauza lipsei finanţelor. Creditarea pe termen scurt, în multe cazuri, nu poate soluţiona problema investiţiilor, dat fiind faptul că implementarea proiectelor de amploare durează perioade mai îndelungate şi necesită din start investiţii considerabile. Necesitatea rambursării creditelor în termene restrînse lipseşte unităţile economice de posibilitatea de a rambursa creditele prin veniturile acumulate de la comercializarea produselor şi serviciilor obţinute în rezultatul realizării proiectelor investiţionale respective. Noile condiţii de acordare a creditelor pe termen lung va stimula băncile comerciale să acorde credite pe un termen mai mare de trei ani, deoarece riscul legat de creditare va fi mai rezonabil.Implementarea tehnologiilor noi şi fabricarea în baza acestora a produselor competitive va avea drept consecinţă majorarea esenţială a volumului vînzărilor şi, respectiv, a defalcărilor la bugetele de toate nivelurile. Totodată, vor fi create locuri noi de muncă bine plătite. Persoanele fizice încadrate în cîmpul muncii, de asemenea, vor contribui la majorarea veniturilor

Nu se acceptă. Extinderea facilităţilor fiscale pentru instituţiile bancare şi organizaţiile de microfinanţare ar conduce la distorsionarea sistemului fiscal naţional, complicarea administrării fiscale, ar constitui o frână în adoptarea de reguli comune pentru impozitare în genere, precum şi încălcarea principiului echităţii fiscale pus la baza sistemului fiscal naţional.Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea graduală a facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.Creditarea pe termen lung a investiţiilor în dezvoltarea tehnologiilor şi fabricarea produselor competitive, precum şi susţinerii activităţii de cercetare-dezvoltare este influenţată de mai mulţi factori (rata de creditare, stabilitatea economică, cererea pe piaţă) şi mai puţin de acordarea facilităţilor fiscale.Urmare acceptării acestei propuneri prin acordarea facilităţilor fiscale fără respectarea strictă a destinaţiei, vor

17

acumulate la buget.”z14) veniturile obținute din realizarea proiectelor de cercetare științifică, elaborările experimentale și de proiectare și alte lucrări, legate de crearea noilor tipuri de produse sau de perfecționarea producției și tehnologiilor”.Argumente: Scutirea de impozitul pe venit obţinut de la realizarea proiectelor menţionate ar motiva şi încuraja eforturile agenţilor economici îndreptate spre fabricarea produselor şi prestarea serviciilor performante prin implementarea proiectelor respective. Crearea noilor tehnologii şi produse, de regulă, este însoţită de un grad sporit de risc, necesită cheltuieli pentru cercetare, lucrări experimentale etc. Scutirea de impozitare ar reduce cheltuielile agenţilor economici utilizate pentru însuşirea în producţie a noilor tehnologii şi produse. Fabricarea produselor şi prestarea serviciilor performante înseamnă locuri de muncă, extinderea bazei de impozitare şi alte beneficii conexe.

avea de cîştigat doar instituţiile financiare, nu va fi atins scopul dorit şi se vor rata veniturile la buget. În practica naţională anterioară au fost acordate facilităţi fiscale pentru creditarea pe termen lung însă scopul dorit nu a fost atins, deoarece domeniul dat este influenţat de mai mulţi factori nu doar de cei de natură fiscală.

Asociația Businessului European din MoldovaPentru Republica Moldova industria turismului este un sector, dezvoltarea este stagnată nu din lipsa infrastructurii sau a monumentelor de arhitectură, ci de lipsa unei promovări pe scară largă. În special este vorba de tendința negativă de dezvoltare a turismului rural. Strategia de Dezvoltare a Turismului ”Turism 2020” care are ca obiectiv general impulsionarea activităţii turistice în Republica Moldova prin dezvoltarea turismului intern şi receptor. Strategia abordează turismul rural ca formă activă de turism, care poate aduce beneficii importante comunității rurale şi băştinaşilor.Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii populare,

Nu se acceptă.Măsurile de politică fiscală sunt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cât şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.

18

desfășurând activităţi agricole specifice, reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe comunităţilor rurale, unde salariile populaţiei sunt sub nivelul mediu, creând noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru fermieri.Mai mult decât atât, experții din domeniu au făcut o analiză a situației agroturismului din Franța, Austria, Elveția, Ungaria, Germania, tări în care statul oferă facilități de natură fiscală și materială. În Germania, în anumite landuri, nu se percep taxe, iar în Austria activitatea este neimpozitată (de aceea acolo într-o localitate cu zece mii de locuitori există 85 de restaurante agroturistice).În contextul celor menționate mai sus, întru dezvoltarea turismului rural, propunem completarea art. 20 al Codului fiscal prin introducerea unui alineat nou și anume:“z14 ) veniturile persoanelor fizice și juridice obținute în rezultatul practicării turismului rural, cu condiția că numărul camerelor oferite turiștilor nu va fi mai mare de zece”.

Totodată, se consideră oportună susținerea și dezvoltarea industriei turismului și, în special a turismului rural, prin alte măsuri și pârghii decât cele de natură fiscală, fără a avea impact asupra bugetului public naţional.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)Pentru înviorarea pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare, se consideră relevant extinderea actualului regim fiscal aferent tranzacțiilor cu valorile mobiliare de stat si asupra valorilor mobiliare corporative.În această ordine de idei, se propune completarea articolului 20 din Codul fiscal (nr.1163-Xlll din 24.04.1997) cu literele v) si z10), după cum urmează:„v) dobânzile aferente obligațiunilor emise de către societățile pe acțiuni, autoritățile publice centrale locale.z10) dividendele achitate de societățile pe acțiuni ale căror valori mobiliare sunt admise

Nu se acceptă.Extinderea surselor de venit neimpozabile cu dobânzile aferente obligațiunilor emise de către societățile pe acțiuni, autoritățile publice centrale locale și dividendele achitate de societățile pe acțiuni ale căror valori mobiliare sunt admise pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare, ar contribui la

19

pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare."

De asemenea, se propune ajustarea CF cu prevederi ce vizează facilități fiscale pentru investiții (similar prevederilor art.492 exclus prin Legea nr.267 din 23.12.2011), în special în situațiile de majorări de capital social prin intermediul ofertelor publice de valori mobiliare (IPO-uri) sau scutirea impozitării părții de profit net repartizat pentru plata dividendelor si reinvestite, conform deciziei adunării generale a acționarilor/asociaților în scopul majorării de capital social.Același mediu fiscal existent în privința plăților depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, este justificat a fi aplicabil si în cazul includerii surselor de venit neimpozabile cu prevederi aferente compensației achitate din contul Fondului de compensare a investitorilor. Astfel, călăuzindu-ne de circulara MF (nr.13/2-3/159/363 din 16.05.2017), CNPF susține completarea art.20 cu litera z14), aceasta fiind expusă în următoarea redacție:

z14) compensația achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor, în conformitate cu prevederile legislației privind piața de capital;".

prejudicierea bugetului de stat. Încasările la bugetul de stat pentru anul 2016 din impozitul pe dividendele au constituit 375 mil. lei.Sistemul de impozitare urmează a fi efectuată pe principii generale fără distorsionarea acestuia prin diferite scutiri de impozite.Regimul fiscal trebuie să fie acelaşi indiferent de forma organizatorico-juridică sau tipurile de valori mobiliare.

Ministerul EconomieiExaminarea posibilității de scutire de la impozitul pe venit a tinerilor angajați sub 25 ani (Art.21).Conștientizînd inevitabilitatea unui declin demografic, fenomenul ascendent a migrației, sunt necesare politici de susținerea tinerilor. Examinarea posibilității de scutire cu 50% de la impozitul pe venit, pentru primii 3 ani de activitate a unei SRL/ÎI – debutant, condusă de un tînăr de pînă la 35 ani care desfăşoară pentru prima datăactivitate de

Nu se acceptă.Potrivit art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, unul dintre principiile impozitării este echitatea fiscală care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

20

întreprinzător, cu condiţia reinvestirii în dezvoltarea afacerii şi menţinerii profilului de activitate (Art.21).Propunerea dată vine în scopul antrenării tinerilor în economie, în special, pe cei din străinătate (ex. diasporă), care decid să lanseze o afacere profitabilă/inovatoare în ţară şi pentru diminuarea ratei şomajului.

În acest context, scutirea de impozitul pe venit doar a unor categorii de contribuabili va determina creşterea inechităţii fiscale, urmare aplicării unui tratament fiscal diferit de alte categorii de contribuabili, şi va încuraja scheme de evaziune fiscale legale prin migrarea dintr-o formă în alta de contribuabil. La aceasta, favorizarea unor întreprinderi mici nou-înfiinţate în raport cu altele asemenea, în lipsa justificării statutului privilegiat, aduce atingerea principiului protecţiei concurenţei loiale, statuat la art.126 alin.(2) lit.b) din Constituţia Republicii Moldova.

Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferente activității de întreprinzător(3) Deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern, cu excepţia celor reglementate de prezentul articol.

6. Articolul 24: A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Pentru a deduce cheltuielile de reprezentanță, legislația fiscală (HG 130 din 06.02.1998) obligă agenții economici să întocmească: ordinul conducătorului întreprinderii, emis în baza înţelegerilor prealabile ale părţilor, informaţiile referitoare la rezultatele vizitei şi darea de seamă asupra cheltuielilor efectuate, justificate documentar. Recomandăm simplificarea confirmării documentare a acestor cheltuieli, pentru a evita costurile administrative ale mediului de afaceri pentru deducerea cheltuielilor de reprezentanță.

NotăHotărârea Guvernului nr.130 din 06.02.1998 nu face obiectul prezentului proiect de lege și urmează a fi examinată separat.Concomitent, menţionăm că Ministerul Finanţelor a elaborat şi prezentat spre dezbateri publice proiectul Hotarării de Guvern cu privire la determinarea

21

(6) Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează uzura (amortizarea) şi faţă de care se aplică prevederile art.26, 28 şi 29.

la alineatul (6), cuvintele „uzura (amortizarea)” se înlocuiesc cu cuvîntul „amortizarea”;

Agenţia Naţională Transport AutoÎn cazul, în care, conform art. 24 și 26 din proiectului de lege propus, noțiunea de ”uzură (amortizarea)” se înlocuiește cu cuvîntul ”amortizarea”, iar cuvintele ”mărimea deducerii uzurii calculate a proprietății” se înlocuiesc cu cuvintele ”mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor fixe” , în continuare în toate articolele expuse în noua redacție, urmează a fi utilizate noile noțiuni.

obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit, în cadrul căruia se propune unificarea şi revederea tuturor reglementărilor a cadrului fiscal secundar privind obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit, cu abrogarea concomitentă a Hotarării de Guvernnr.130 din 06.02.1998.Astfel, autorul are posibilitate să se expună asupra subiectului invocat în cadrul procesului respectiv.

Se acceptă. 

(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

alineatul (13) se completeză în final cu textul ,,dar nu mai mult de 1% din venitul impozabil.”.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 24 alin.(13) a fost completat cu sintagma, "Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar nu mai mult de 1% din venitul impozabil.” Considerăm că este în competenţa Ministerelor de ramură să aprobe normele de

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

22

bază, iar abaterea de la acestea poate fi deductibilă sau nu. Pentru unele genuri de activitate (cum ar fi Consulting) norma stabilită este convenabilă, iar pentru alte genuri (producere, construcţii, agricultura) norma dată este inadecvată.

Concernul Republican de Producţie al Industriei Materialelor de Constructie „Inmacom”Propunerea de a completa p. 13) din art. 24 a Codului fiscal cu textul ..dar nu mai mult de 1% din venitul impozabil." nu se acceptă categoric. Motivul - industria materialelor de construcţii azi activează cu o rentabilitate joasă deoarece piaţa nu permite şi în aşa fel veniturile impozabile sunt nesemnificative, fot odată volumele de producţie sunt mari şi evident perisabilităţile naturale au volume serioase şi uneori depăşesc venitul impozabil. Ca variantă posibilă propunem completarea p. 13) din art. 24 a Codului fiscal cu textul „dar nu mai mult de 1% din costul vânzărilor.”

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Considerăm inacceptabilă poziția de deducere a unor costuri inevitabile și necontrolabile cum sunt pierderile din perisabilitate naturală, reziduurile etc. În cazul în care entitatea suportă pierderi fiscale ea nu va avea dreptul la deducerea unor costuri ordinare și firești.Totodata propunem următoarea modificare:Alineatul (13) se completeaza la final cu textul „dar nu mai mult de 3,5% din venitul impozabil”, sau „dar nu mai mult de 0,2% din venitul din vinzari”Argumentare:Ca urmare a analizei datelor la intreprinderi, s-a constatat ca limita de 1% din venitul impozabil este prea mica in raport cu cifrele

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

23

reale obtinute in perioadele precedente.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)La alineatul (13) propunem următoarea completare: Alineatul (13) se completează la final cu textul ”dar nu mai mult de 0,5% din venitul din vânzări” Argumentare: Urmare a analizei datelor la intreprinderile membre AmCham (atât în domeniul comerțului, cât și din domeniul agricol), s-a constat că coeficientul (venit impozabil) propus în cadrul proiectului este unul inechitabil, deoarece nu va permite deducerea pierderilor din perisabilități, deșeuri și reziduri în cazul contribuabililor care înregistrează pierderi fiscale.

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)În opinia noastră nu este oportună corelarea limitei de deducere a reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale cu venitul impozabil, întrucât aceste procese tehnologice legate de obţinerea reziduurilor au la bază reacţii chimice care nu manifestă legătură logică directă 1cu obţinerea venitului impozabil. Un exemplu de inechitate în acest sens ar fi persoana juridică cu mai multe genuri de activitate, unde doar un singur gen de activitate condiţionează obţinerea reziduurilor. În acest caz venitul impozabil cumulativ de la toate genurile de activitate este mai semnificativ şi prin urmare mai semnificativă este limita de deducere a reziduurilor. Prin urmare, considerăm mai oportun aplicarea cotei de 1% asupra costului vânzărilor a mărfurilor şi produselor care condiţionează obţinerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale etc.

Ministerul Economiei

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

Se acceptă prin

24

Art.24 alin.(13)- nu susținem limitarea deducerii reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilordar nu mai mult de 1% din venitul impozabil. Considerăm că propunerea nu este suficient argumentată de autor.

Confedera ția Națională a Patronatului Din propunerea de modificare Cifra 1 se va substitui cu cifra 3 și sintagma ”venitul impozabil” se va substitui cu sintagma ”venitul brut”. Nu există suficientă argumentare pentru cifra de 1%. Pentru unele genuri de activitate (cum ar fi consulting) norma stabilită este convenabilă, iar pentru alte genuri (producere, construcții, agricultură) norma dată este inadecvată Perisabilitatea se calculă din volumul vânzărilor, prelucrării, expedierii etc. de acea considerăm oportun de a indica ”venitul brut”.

Asociația Businessului European din MoldovaDiversitatea domeniilor de activitate ale entităților, ale produselor procesate, transportate, comercializate și depozitate, precum și tehnologiilor, echipamentelor utilizate implică aplicarea unui spectru foarte diversificat a limitelor de reziduuri, și perisabilități. Reieșind din experiența reprezentanților mediului de afaceri, există domenii de activitate care au rate înalte de perisabilități cum ar fi spre exemplu: producătorii / procesatorii de fructe și legume, producători de cablaje electrice etc., în așa mod limitarea deductibilității acestor cheltuieli la 1% din venitul impozabil ar dezavantaja unii contribuabili, comparativ

excluderea propunerii din proiectul de lege

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

Se acceptă prin excluderea propunerii din proiectul de lege

25

cu alții. De aceea propunem de a modifica art. 24 alin. (13) în următoarea redacție: “Deducerea reziduurilor, deșeurilor şi perisabilității naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar nu mai mult decât 1% din venitul din vânzări”.Reieșind din practica unor țări comunitare (spre exemplu prevederile Codului fiscal al României) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare sunt deductibile, dacă acestea se încadrează în norma legală, în așa mod existând limite maxime de perisabilitate aprobate de Guvern, stabilite per produs pentru procesele de transport, depozitare și desfacere.Astfel alternativ se propune de a elabora/aproba Regulamente de ar stabili norme de perisabilități pe categorii de produse și pe tipuri de activități, iar chetuielile de perisabilitate care se încadrează în limitele aprobate să fie permise spre deducere.A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Începând cu 1 ianuarie 2012 entităţile de interes public sunt obligate să întocmească situaţii financiare conform IFRS. Iar, entităţile care aplică sistemul contabil în partidă dublă, altele decît entităţile de interes public, au dreptul să ţină evidența contabilă potrivit IFRS. În mod special, dorim să atragem atenția asupa prevederilor pct.13 din IAS 41 Agriculture, care presupune înregistrarea de către entitate în momentul recoltării a veniturilor/cheltuielilor din evaluarea produselor agricole la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Astfel, valoarea stocurilor (producției agricole) după recoltare este nivelată la prețurile de piață. Și această valoare deja constituie drept bază la determinarea costului vînzărilor. Pentru

Se acceptă parţial.A se vedea argumentele expuse la propunerea respectivă de la art.18 din Codul fiscal.

26

întreprinderile agricole care doresc să aplice IFRS, este important ca diferențele dintre evidența fiscală și evidența contabilă potrvit IFRS să fie minime. De altfel, timpul petrecut pentru pregătirea declarațiilor fiscale se majorează și, respectiv, întreprinderile sunt descurajate să aplice IFRS. În acest sens, art.44 alin.(7) al Codului fiscal stabilește că în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile IFRS, dacă aceste nu contravin prevederilor legislaţiei fiscale. Dar în același timp, există prevederi ale legislației fiscale (art.24, alin.(18) și art.20, lit.z9 din Codul fiscal) care nu recunosc evaluarea producției agricole în corespundere cu IAS 41.În acest sens, recomandăm completarea art.24 cu alin.(23) cu următorul cuprins: “(23) Se permite deducerea cheltuielilor din evaluarea producției agricole la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare potrivit IAS 41 Agricultura.”

Articolul 26. Deducerea uzurii calculate(1) Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietăţii se determină în conformitate cu prezentul articol, cu art.24 şi 27.(2) Proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei.(3) Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează uzura investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea, în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform

7. Articolul 26:la alineatul (1), cuvintele „Mărimea deducerii uzurii calculate a proprietății” se înlocuiesc cu cuvintele „Mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor fixe”;

la alineatul (2), cuvintele „Proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială” se înlocuiesc cu cuvintele „Mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt mijloacele fixe”;

la alineatul (3) cuvintele „proprietate pe care se calculează uzura”, se înlocuiesc cu cuvintele „mijloacele fixe supuse amortizării fiscale”;

Agenţia Naţională Transport AutoÎn cazul, în care, conform art. 24 și 26 din proiectului de lege propus, noțiunea de ”uzură (amortizarea)” se înlocuiește cu cuvîntul ”amortizarea”, iar cuvintele ”mărimea deducerii uzurii calculate a proprietății” se înlocuiesc cu cuvintele ”mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor fixe”, în continuare în toate articolele expuse în noua redacție, urmează a fi utilizate noile noțiuni.

Asociația Băncilor din Moldova1. La punctele 7 şi 8 din proiectul modificărilor

la articolele 26 şi 27 din Codul fiscal cu referire la „Deducerea uzurii calculate” și „Valoarea mijloacelor fixe”:

a. Deoarece şi în SNC „Imobilizări corporale şi necorporale”, şi în IAS 16 „Imobilizări corporale” se utilizează noţiunea

Se acceptă. 

Se acceptă parţial în redacţia autorului.Se acceptă, propunerile privind acordarea unei perioade de tranziție pentru trecerea la noua metodă de evidență și calcul a amortizării în

27

modului stabilit la art.27 alin.(9).(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operaţional, calitatea de proprietar o are locatorul. Calcularea şi deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar şi de către locator în cazul leasingului operaţional.(5) Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la sfîrşitul perioadei de gestiune, ce se raportă la o anumită categorie de proprietate, la norma de uzură respectivă prevăzută la alin.(8). Baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină ca valoare a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate şi cu suma corectărilor şi micşorată cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul altor ieşiri. Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune ce se raportă la categoria respectivă de proprietate se determină ca diferenţă dintre baza valorică a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune precedente şi suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente.

(6) Întreaga proprietate a contribuabilului trebuie să fie raportată la una din categoriile de proprietate, în ordinea stabilită de Guvern.(7) Se stabileşte următoarea ordine de evidenţă a proprietăţii pe categorii:a) pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect;b) pentru proprietatea raportată la categoriile II-V, calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea normei de uzură la baza valorică a categoriei respective. Raportarea proprietăţii la categoriile de proprietate se efectuează în modul prevăzut de Guvern;c) pentru proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate

alineatele (5) - (7) vor avea următorul cuprins:,,(5) Evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține per fiecare obiect separat.

(6) Amortizarea mijloacelor fixe se calculează prin utilizarea metodei de amortizare liniară. Mărimea amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulțirea valorii mijloacelor fixe la norma de amortizare respectivă prevăzută la alin.(7) proporţional lunilor aflate în bilanţul contribuabilului.(7) Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determina ca raport dintre 100% şi durata de funcționare utilă stabilită de Guvern.”;

„imobilizări corporale” (noţiunea „mijloace fixe” fiind utilizată doar în SNC), propunem înlocuirea sintagmei „mijloace fixe” cu „imobilizări corporale”;

b. În denumirea art.26 şi la art.27 alineatul (2) în ultima propoziţie cuvântul „uzurii” de înlocuit cu „amortizării”;

c. Considerăm, ca stabilirea metodei lineare pentru calcularea amortizării în scopuri fiscale cu deducerea în modul propus în proiect nu va asigura simplificarea calculelor nici pentru agentul economic, nici pentru organele de control, deoarece din motivul diferenţelor dintre valoarea contabilă şi baza valorică la 01.01.2018 contribuabilul va ţine evidenţa separat în scopuri financiare şi fiscale pentru toate imobilizările corporale înregistrate în bilanţ la situaţia din 01.01.2018 până la ieşirea acestora. Astfel, efectul simplificării se va realiza doar în cazul înlocuirii complete a imobilizărilor corporale cu cele procurate după 01.01.2018, ceea ce este practic imposibil pentru contribuabili mari, care deţin un număr mare de imobilizări corporale din categoria I de proprietate (clădiri), cu termenul de amortizare până la 40 ani. De asemenea necesitatea ţinerii evidenţei separate in scopuri financiare şi fiscale pentru fiecare obiect în parte va conduce la suportarea costurilor suplimentare de către agenţii economici pentru resurse umane şi ajustarea soft-urilor. Astfel, modificările la art.26 şi 27 urmează a fi revizuite în scopul determinării unei metode mai simple de deducere sau impozitare a diferenţelor la situaţia din 01.01.2018, de exemplu, ajustarea la data tranziţiei sau proporţional pe 3-5 ani.

d. Concomitent cu modificarea art.26 şi 27 urmează a fi modificat Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.289 din 14.03.2017 din

scopuri fiscale.Respectiv, noua medotă de calcul se propune a fi regelmentată printr-un articol separat – art.261

din Codul fiscal.Noul sistem prevede:1) evidenta mijloacelor fixe urmează a fi efectuata per fiecare obiect de mijloc fix. 2) Calculul uzurii in scopuri fiscale urmează a fi realizata doar prin aplicarea metodei liniare.3)Excluderea clasificării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate si gruparea mijloacelor fixe in funcție de durata de funcționare utila conform catalogului aprobat de Guvern4) Permiterea deducerii cheltuielilor de reparații pentru proprietatea contribuabilului conform principiilor stabilite în SNC5)Păstrarea plafonul valoric pentru calificarea propietății drept mijloace fixe.6)Păstrarea limitării mărimii deductibile a cheltuielor suportate pentrureparația mijloacelor fixe închiriate.Concomitent, se

28

la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, uzura se calculează în modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective.(8) La fiecare categorie de proprietate se aplică următoarele norme de uzură: 

Categoria de proprietate

Norma de uzură, %

I 5II 8III 12,5IV 20V 30

 (9) Calcularea uzurii şi deducerea acesteia pentru întreţinerea autoturismului se efectuează în felul următor:a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la 200000 lei, uzura calculată se deduce integral, în funcţie de valoarea autoturismului;b) în cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte 200000 lei, deducerea se limitează la suma calculată a uzurii, reieşind din valoarea autoturismului egală cu 200000 lei. Prevederea nu se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază care reprezintă acordare de servicii, a căror uzură constituie parte componentă a costului vînzărilor.(10) Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

alineatul (8) se abrogă.

motivul unor situaţii specifice, care nu se regăsesc în codul fiscal. Astfel, în scopul evitării interpretărilor diferite de către agenţii economici şi organele de control, aceste modificări urmează a fi examinate în complex.

e. Limitarea cheltuielilor pentru reparaţie separat pe fiecare obiect în conformitate cu art.27 alin.(8) va avea un impact negativ pentru contribuabili, deoarece reparaţie de obicei sunt supuse activele uzate cu a bază valorica diminuată cu amortizarea calculată sau complet amortizate, dar nu cele noi procurate cu a bază valorică mare. Astfel, valoarea cheltuielilor de reparaţie permisa spre deducere va fi nesemnificativă sau egală cu zero, dar necesitatea ţinerii evidenţei separate in scopuri financiare şi fiscale pentru fiecare obiect în parte va conduce la suportarea costurilor suplimentare. Astfel, contribuabilul va suporta cheltuieli necesare în activitatea de întreprinzător şi nu le va deduce în scopuri fiscale, ceea ce nu corespunde principiului stabilit în art. 24 alin (1).

2. Deoarece şi în conformitate cu prevederile SNC „Investiţii imobiliare”, şi în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare” în dependenţă de politicile contabile poate fi calculată amortizarea la investiţiile imobiliare, nu este clar cum vor fi deduse cheltuielile pentru amortizare, conform prevederilor art.24 alineatul (1) sau art.26 şi 27.

3.AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) (2) Definiția necesită a fi modificată toată, nu numai prima parte. De exemplu, expresia „scade prezumptiv” nu este clară.

propune aplicarea abordări implementate anterior prin determinarea valorii fiscale neamortizate a fiecărui mijloc fix prin calcul, reieșind din ponderea procentuală a valorii de bilanț a obiectului respectiv în suma totala a valorii de bilanț aferenta obiectelor atribuite la categoria respectivă. În acest context, se propune stabilirea dreptului agentului economic de a alege modul de calcul a amortizării și cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii conform art.26 și 27 din Codul fiscal sau conform art.261 din Codul fiscal pentru perioada fiscală 2018.Alegerea regimului fiscal se va realiza, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii care s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.Astfel, la 01.01.2018 contribuabilul poate opta pentru aplicare

29

(3) Nu este concordanță de formulare cu expresia din alin. (2) – mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea. Trebuie de unificat noțiunile și formulările.

(5) Se propune excluderea din proiectul de lege a acestei prevederi Argumentare:Salutam intentia Ministerului Finantelor de a simplifica modalitatea de calculare a amortizarii mijloacelor fixe in scop de impozitare, dar consideram ca modificarea metodei de evidenta per fiecare obiect separat nu va simplifica, ci dimpotriva va complica evidenta la intreprinderi si va duce la aparitia unui volum de lucru suplimentar. In present, evidenta reparatiilor se duce in total pe categorii de mijloace fixe, exceptie categoria I la care evidenta se duce per fiecare obiect. O data cu aprobarea modificarilor propuse de Ministerul Finantelor, va trebui de impelementat o evidenta separata a reparatiilor per fiecare mijloc fix. Aceasta evidenta va trebui tinuta separat fata de evidenta din contabilitatea financiara pe motiv ca in propunerea curenta se vor permite la deduceri doar reparatiile curente, pe cind in evidenta contabila se vor regasi si reparatii capitale ale mijloacelor fixe.

(6)-(7) Propunere: Se propune excluderea din proiectul de lege a acestor prevederi si lasarea in vigoare a modalitatii actuale de calculare a uzurii.Argumentare:Metoda actuala de calcul a uzurii (amortizarii) mijloacelor fixe in scop de impozitare stimuleaza intreprinderile sa investeasca in mijloace fixe noi prin faptul ca ofera o aminare a achitarii impozitului pe venit pentru perioada in care intreprinderea a efectuat investitia (procurarea si punerea in functiune) prin faptul ca ofera posibilitatea

metodei existente a calcului amortizării (uzurii) în scopuri fiscale sau aplicarea noii metodologii.În decursul perioadei respective, agentul economic dispune de timpul suficient pentru ajustarea după necesitate a sistemelor informaționale utilizate pentru calcularea amortizării în scopuri fiscale și efectuarea inventarierii și calcului bazei valorice a mijloacelor fixe aflate în gestiune.Noua metodă de calculul amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale are drept scop diminuarea discrepanțelor privind metodologia evidenței mijloacelor fixe în scopuri financiare și fiscale, evidența urmînd a fi efectuată per fiecare obiect de mijloc fix excluzînd clasificarea pe categorii de proprietate. Calculul amortizării în scopuri fiscale urmează a fi realizata prin aplicarea metodei liniare.Stabilirea metodei liniare presupune următoarele avantaje:

30

de a deduce uzura calculata in scopuri fiscale pentru intreaga perioada fiscala, indiferent de faptul cind au fost puse in exploatare mijloacele fixe noi. De asemenea, prin utilizarea metodei soldului degresiv, ofera avantaje suplimentare prin permiterea la deduceri a unos sume mai mari in primii ani de functionare a mijlocului fix, adica in perioadele imediat urmatoare momentului in care intreprinderea a investit in mijloace fixe.In plus la cele enuntate, tinem sa enuntam ca modificarea metodei de tinere a evidentei uzurii (amortizarii) per fiecare obiect in parte va dezavantaja intreprinderile prin faptul ca limita de deducere a cheltuielilor cu reparatiile se va micsora o data cu majorarea duratei de exploatare a mijlocului fix, ceea ce vine in contradictie cu sensul economic – de fapt, cheltuielile cu reparatiile mijloacelor fixe cresc o data cu majorarea termenului de exploatare a mijlocului fix. In consecinta, in ultimii ani de exploatare a mijlocului fix, intreprinderile vor avea posibilitati limitate de deducere a cheltuielilor crescinde cu reparatia acestuia. In varianta actuala, acest dezavantaj se compenseaza prin adaugarea la baza valorica a categoriei respective a valorii mijloacelor fixe nou procurate. Astfel, in varianta actuala, metoda de calculare a uzurii (amortizarii) mijloacelor fixe creaza un stimulent fiscal pentru intreprinderi de a investi in mijloace fixe noi si astfel de a micsora cheltuielile cu reparatia celor vechi, ceea ce in consecinta duce la majorarea profitului si a impozitului aferent.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 26 alin.(6) stabileşte "Mărimea amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea valorii mijloacelor fixe la norma de amortizare respectivă prevăzută la alin. (7) proporţional

- simplificarea modului de calcul atît pentru agentul economic cît și pentru organele de control;- reducerea timpului și personalului necesar pentru calculul și evidența uzurii în scopuri fiscale;- excluderea riscului admiterii unor erori la efectuarea calcului;- excluderea riscului sancționării de către organele de control;- asigurarea echilibrului și previzibilității estimării cheltuielilor permise spre deducere în scopuri fiscale, în contextul în care reportarea pierderile fiscale se realizează în mărimi arbitrare;- se aplică în majoritatea statelor;- sistemului actual este unul ineficient și nu asigură efectul metodei degresive existente în cazul investițiilor în mijloacele fixe;La fel, după adoptarea cadrului legal primar, se va revizui cadrul normativ secundar, în special Hotărârea Guvernului nr.289 din 14.03.2017, care la moment nu poate face obiectul prezentului proiect de lege și

31

lunilor aflate în bilanţul contribuabil.” Considerăm că a fost comisă o greşeală şi textul trebuie să fie după cum urmează "prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe”.

Confedera ția Națională a Patronatului În aliniatul (6) sintagma ”valorii mijloacelor fixe” se substitui cu intagma ”bazei valorice a mijloacelor fixe”.Propunem ca perioada de implementare să fie 01.01.2019.Consideram că a fost comisă o gregeală și textul trebuie să fie după cum urmează "prin înmulțire a bazei valorice a mijloacelor fixe"Termenul de trecere este unul restrăns deoarece acest proces vă solicita timp și cost, deci perioada de intrare în vigoare din 01.01.2019.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Considerăm că redacția propusă necesită anumite ajustări. Un exemplu în acest sens poate fi considerat modalitatea de deducere a cheltuielilor de reparație a mijloaceloe fixe.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Modificarea metodei de evidenta a uzurii/amortizării mijloacelor fixe in scopul impozitări nu este benefica, iar argumentele din aviz nu sunt convingătoare:- prin modificarea metodei de evidenta din degresiva in liniara se anulează mecanismul prin care antreprenorul beneficia anterior de un credit fiscal chiar din perioada următoare anului in care a investit in procurarea de mijloace fixe;- prin instituirea evidentei separate pe fiecare  obiect de mijloace fixe se impune o munca suplimentara pentru contabili, care

urmează a fi examinată separat în cadrul unui alt proiect.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

32

vor trebui sa aibă doua evidente separate in softurile contabile (cheltuieli cu adaptări de soft); plus la asta, la etapa de tranziție va trebui de depus un efort suplimentar pentru determinarea bazei valorice a fiecărui obiect in parte pentru categoriile II-V (similar cu tranziția care a avut loc după aprobarea Clasificatorului mijloacelor fixe);- in condițiile menținerii limitei de 15% pentru deducerea cheltuielilor cu reparația mijloacelor fixe, se va ajunge la situații când la sfârșitul termenului de exploatare a mijlocului fix, atunci când baza lui valorica va fi foarte mica, cheltuielile deductibile cu reparația mijlocului fix vor tinde spre zero, in condițiile in care suma efectiva a reparațiilor va tinde sa se majoreze; astfel vor apărea diferențe care se vor include iar in tabelul de calcul a uzurii si nu vor reuși sa se amortizeze pe deplin pe durata de viață a mijlocului fix la care se refera (nu este clar cum vor fi tratate aceste reparații neamortizate după ieșirea/casarea mijlocului fix din evidenta contabila).

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Membrii FSEA, salută diminuarea discrepanțelor privindmetodologiaevidenței mijloacelor fixe în scopuri financiare și fiscale. În acelaşi timp, companiile care au la bilanţ un număr foarte mare de mijloace fixe invocă volumul mare de lucru şi dificultateaevidenţei mijloacelor fixe în scopuri fiscale per fiecare obiect separat.

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)Propunem menținerea formulei actuale de calculare a uzurii din Codul Fiscal, cu includerea procesului de elaborare a modificărilor ce vizează uzura mijloacelor fixe în proiectul de rescriere a Codului Fiscal sau alta platforma similară și

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

33

elaborarea modificărilor simultane în toate acte legislative și normative care vizează acest subiect.Argumentare:Salutăm inițiativa Ministerului Finanțelor de a simplifica metodologia de calcul a uzurii mijloacelor fixe, totodată, luând în considerație complexitatea acestei modificări propunem elaborarea în ansamblu a legislației ce vizează uzura calculată în scopuri fiscale și discutarea modificărilor pe o platformă altă, decât realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018.

Asociația Businessului European din MoldovaSalutăm intenția Ministerului de Finanțe în ce privește diminuarea discrepanțelor privind metodologia evidenței mijloacelor fixe în scopuri financiare și fiscale, aplicând în ambele cazuri metoda lineară de calcul al uzurii individuale a mijloacelor fixe. Înțelegem că această modificare a fost efectuată în contextul Propunerilor de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților și anume art. 33 alin. (1) prevede că imobilizările se amortizează liniar în mod individual de-a lungul duratei lor de viață utilă.În mod sigur în primii ani după tranziția la noua modalitate de calcul a uzurii în scop fiscal vor exista diferențe între uzura calculată în scop fiscal și financiar în special din cauza existenței divergențelor între: valorile contabile înregistrate în evidența financiară și cele calculate conform redacției noi al art. 27 alin. (3) din Codul fiscal. Însă reieșind din experiența țărilor comunitare (de exemplu România), aceste divergente se vor diminua treptat în anii următori, iar pentru activele cu o durată de funcționare utilă de până la 4 ani diferența va fi nesemnificativă.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

34

Luând în considerație realitatea mediului business al R. Moldova, considerăm că modificarea respectivă nu poate fi introdusă începând cu 01 ianuarie 2018, așa întrucât la moment entitățile nu sunt pregătite efectiv pentru această tranziție din următoarele motive: pentru implementare este necesar de a elabora programe informatice sau module noi la softurile existente, care ar permite ținerea evidenței uzurii în scopuri fiscale pentru fiecare obiect separat; bugetarea resurselor financiare necesare a fi alocate, planificarea timpului și resurselor umane implicate pentru aceasta trebuie efectuate din timp; entitățile vor avea nevoie de o perioadă suplimentară de timp atât pentru formularea sarcinilor tehnice cât și în special pentru testarea funcționalității noilor aplicații, întru evitarea eventualelor erori;- la moment, unele noțiuni operate în Codul fiscal nu sunt echivalente cu cele din Standardele Naționale de Contabilitate, Standardele Internaționale de Raportare Financiară și Standardele Internaționale de Contabilitate (de exemplu active imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte (IFRS 5) versus mijloace fixe (art. 26 alin. (2) din Codul fiscal), investiții imobiliare (IAS 40  "Investiții imobiliare", SNC Investiții imobiliare) versus mijloacele fixe supuse amortizării fiscale (art. 26 alin. (3) din Codul fiscal) etc.), ceea ce creează dificultăți în abordarea și aplicarea legislației fiscale.Reieșind din cele expuse mai sus, propunem ca implementarea efectivă a trecerii la noua modalitate de calcul al uzurii în scopuri fiscale să se efectueze începând cu 01.01.2019, anul 2018 fiind o perioadă de

35

tranziție, analogic acordării unei perioade de tranziție de la anterioarele standarde naționale de contabilitate la Standardele Internaționale de Raportare Financiară și Standardele Internaționale de Contabilitate. În această perioadă se vor căuta soluții informatice de implementare, se vor formula sarcini tehnice către elaboratori, va fi posibil de a testa calculul, a comensura impactul și de a identifica unele eventuale erori. În această perioadă reprezentanții mediului de afaceri vor avea posibilitatea să colaboreze reciproc și în comun să intervină către Ministerului Finanțelor cu propuneri și sugestii aferent tranziției respective. Autoritățile vor avea posibilitatea să armonizeze noțiunile operate în Codul Fiscal cu cele utilizate în standardele internaționale de contabilitate și cele de raportare financiară.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Prin modificarea definițiilor la art. 26 al Codului fiscal, vor apărea incertitudini privind deducerea amortizării calculate pentru investițiile imobiliare pentru care se aplică metoda de evaluare bazată pe cost (potrivit SNC “Investiții imobiliare” sau IAS 40 „Investment property”). Pentru a exclude aceste incertitudini și neclarități recomandăm completarea art. 26, alin. (2) al Codului fiscal cu următorul text:“În sensul prezentului titlu, se consideră mijloc fix - investiția imobiliară (cu excepția terenurilor) pentru care se aplică metoda de evaluare bazată pe cost”.

Concomitent:Casarea anvelopelor are loc potrivit kilometrajului parcurs de mijlocul de transport căreia se atribuie (Ordinul

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse mai sus.

NotăOrdinul Ministerului Finanțelor nr.87 din 23 decembrie 2004nu este

36

Ministerului Finanțelor nr. 87 din 23 decembrie 2004). Pentru agenții economici a căror parc de mijloace de transport nu este mare și cheltuielile ce țin de casarea anvelopelor sunt nesemnificative comparativ cu volumul de afaceri, precum și a căror activitate operațională de bază nu este prestarea serviciilor de transport, casarea anvelopelor conform cadrului curent presupune timp și resurse administrative suplimentare.Recomandăm modificarea metodei de evidență a casării anvelopelor, astfel încât valoarea acestora să se repartizeze la cheltuieli conform normei de uzură de 2 ani.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Propunem la alin.(9) lit.a) și b) cifra „200 000” sa fie substituită cu cifra „300 000”.Considerăm necesar de a majora cel puțin până la MDL 300 000 valoarea autoturismului considerat drept autoturism de lux. Limitarea actuală de doar MDL 200 000 a valorii autoturismului reglementată prin art.27 alin.(9) al Codului fiscal, nu corespunde absolut prețurilor de piață aplicabile autoturismelor. Drept exemplu în interpretarea noastră pot servi autoturismele noi procurate și utilizate de către instituțiile de stat.Din momentul ultimei modificări a limitei pentru deducerea amortizării autoturismelor au trecut 10 ani, timp în care prețurile în lei la autoturisme au crescut datorită următorilor factori:a)Rata cumulată a inflației pentru perioada 2007-2017 a constituit peste 50%b) Rata de schimb MDL/EUR s-a modificat de la 16,6 media in 2007 la 20,9 media pe

un act legislativ şi nu poate fi obiectul proiectului de lege respectiv. Propunerea urmează a fi examinată separat de proiectul de lege respectiv.

Nu se acceptă.Orice propunere este formulată sau reformulată doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, veniturilor cetăţenilor, precum şi asupra bugetului public naţional.

37

anul in curs, ceea ce reprezinta o crestere de 126%;Cota accizelor la importul de autoturisme a crescut de 2 ori (de la aproximativ 10 lei/1 cm3 la peste 20 lei/1cm3 pentru un autoturism cu motor-benzină de maximum 2 000 cm3).

Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care se trece în cont, cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se majorează cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii şi cu suma corectărilor în perioada de gestiune, prevăzute la alin.(8).(2) Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepţia celor obţinute din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), se raportează la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată conduce, la sfîrşitul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pe categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune corespunzătoare se egalează cu zero. În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art.26 alin.(9) lit.b), baza valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea rămasă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţă între suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea

8. Articolul 27:

la alineatul (1), propoziția a treia se exclude;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:,,(2) În cazul înstrăinării autoturismului specificat la art.26 alin.(9) lit.b), venitul sau pierderea calculată ca diferență între suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micșorată cu suma uzurii calculate.”;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:,,(3) Baza valorică a fiecărui mijloc fix la data de 1 ianuarie 2018 va fi determinată în felul următor:a) pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de proprietate – baza valorică determinată la 31 decembrie 2017;b) pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate – baza valorică determinată prin calcul, reieșind din ponderea procentuală a valorii de bilanț a

obiectului respectiv în suma totală a valorii de bilanț aferentă obiectelor atribuite la categoria respectivă la

Ministerul EconomieiArt.27 alin.(2) - cuvîntul „uzurii” se substituie cu cuvîntul „amortizării” (Art.1 pct.1 din proiect).

Agenţia Naţională Transport Auto Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLRedacția propusă în art. 27 (8) sintagma ”proprietății” urmează a fi înlocuită cu sintagma ”mijloacelor fixe”, iar în alin. (13) sintagma ”uzura” urmează a fi înlocuită cu sintagma ”amortizare”.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Art.27 alineatul (10) va avea următorul cuprins:(10) Baza valorică a mijloacelor fixe se ajustează cu: a) costurile ulterioare de reparație şi dezvoltare capitalizate a mijloacelor fixe aflate în proprietate; b)suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi dedusă în conformitate cu prezentul cod.Conform prevederilor SNC Alin.6 nu prevede corectări. TVA calculata nu presupune trecere in cont (iar cuvintele trecerea in cont in cod se substituie cu deducerea TVA). Mijloacele fixe uzate total nu au valoare restanta, iar materialele evaluate in urma ieşirii se trec in componenta stocurilor. Diferenţele pozitive din reevaluare propuse ţin de activele declarate prin amnistia si

Se acceptă.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.A se vedea argumentele expuse la art.26 al codului fiscal din Sinteza rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative(ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale).

38

autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaşte drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma uzurii calculate.(3) Includerea iniţială a mijloacelor fixe la categoria respectivă de proprietate se face la momentul punerii lor în exploatare.(4) Valoarea iniţială a unei proprietăţi aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998 va fi baza ei valorică, determinată conform art.38 alin.(1) şi (2), la această dată. În acest caz, calculele uzurii şi toate celelalte ajustări ale valorii pentru perioadele precedente se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Baza valorică a fiecărui mijloc fix se determină în modul stabilit de Guvern.(5) Dacă la sfîrşitul perioadei fiscale la categoria respectivă nu se află nici o proprietate sau suma rămasă este mai mică de 6000 lei, după efectuarea ajustărilor specificate la alin.(1) şi (2) ale prezentului articol şi la art.26 alin.(3), valoarea restantă urmează a fi dedusă.(6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, achitate sau suportate pe parcursul perioadei fiscale în calitate de cheltuieli curente.(7) Prevederile alin.(6) nu se aplică faţă de terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor.(8) Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se efectuează după cum urmează:a) dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale pentru reparaţia proprietăţii nu depăşesc 15% din baza valorică a categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în considerare schimbările pe parcursul perioadei fiscale respective), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în perioada fiscală respectivă;b) dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 15% din baza valorică pentru fiecare obiect a categoriei I de

31 decembrie 2017, aplicată la baza valorică a categoriei la care a fost atribuit mijlocul fix respectiv.Baza valorică a mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 2017 se determină în condițiile legislației fiscale aplicabile la această dată.Determinarea bazei valorice la data de 1 ianuarie 2018 se va efectua în modul stabilit de Guvern.”;

se completează alineatul (31) cu următorul cuprins:,,(31) Prin derogare de la prevederile alin.(3), contribuabilii care aplică perioada fiscală diferită de anul calendaristic, în conformitate cu art.121 alin.(4), vor determina baza valorică a mijloacelor fixe în conformitate cu modul descris la alin.(3) la începutul următoarei perioade fiscale care urmează după 1 ianuarie 2018.”;

la alineatul (4), textul ,,art.38 alin.(1) şi (2)” se înlocuiește cu textul ,,art.42”;

alineatul (5) se abrogă;

alineatul (8) va avea următorul cuprins:,,(8) Deducerea cheltuielilor pentru reparația curentă a proprietății suportate pe parcursul perioadei fiscale se permite în limita de 15% din baza valorică a mijlocului fix respectiv. Suma cheltuielilor ce depășesc plafonul stabilit se reflectă la majorarea bazei valorice a mijlocului fix reparat.”;

la alineatul (9), textul ,,lit.a) şi b)” se exclude;

alineatul (10) va avea următorul cuprins:,,(10) Baza valorică a mijloacelor fixe se ajustează cu:a) costurile aferente reparației capitale a mijloacelor fixe aflate în proprietate;b) suma corectărilor în perioada de gestiune, prevăzute la alin.(6);c) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în contabilitate, cu taxa pe valoarea adăugată;

legalizarea capitalului. Nu este clar de ce doar cu aceste diferenţe se propune a majora baza valorica si nu toate diferentele din reevaluare.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLConfedera ția Națională a Patronatului Articolul 27, alin. (3) stabilește că baza valorică a fiecărui mijloc fix la data de 01.01.2018 va fi determinată în modalitățile descrise mai departe în text. În ultima propoziție din alineatul dat este menționat, că determinarea bazei valorice la data de 01.01.2018 se va efectua în modul stabilit de Guvern. Atunci nu este clar despre care mijloace fixe merge vorba în prima propoziție și despre care în ultima. Intuim, că baza valorică a mijloacelor fixe aflate în exploatare la data de 01.01.2018 se va determina în modul descris în Codul fiscal, iar în ultima propoziție merge vorba despre mijloacele fixe care vor fi transmise în exploatare după data de 01.01.2018.

În aliniatul (13) sintagma ”uzura” se va substitui cu sintagma ” amortizare”

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) (3) Consideram că sintagma „Includerea iniţială a mijloacelor fixe la categoria respectivă de proprietate se face la momentul punerii lor în exploatare” din redacția veche trebuie păstrată.

b) Nu este clară abordarea față de obiectele de calcul a amortizării fiscale sub formă de investiții în mijloace fixe care nu sunt reflectate în bilanțul contribuabilului (închiriate, primite în leasing operațional etc.), atribuite în perioadele fiscale

Se acceptă parţial în redacţia autorului. A se vedea argumentele expuse la art.26 al codului fiscal din Sinteza rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative(ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale).

Se acceptă parţial în redacţia autorului. A se vedea argumentele expuse la art.26 al codului fiscal din Sinteza rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind

39

proprietate şi baza valorică a categoriilor II-V de proprietate, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la majorarea bazei valorice pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate şi baza valorică a categoriilor II-V de proprietate.(9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a) şi b), în perioada fiscală respectivă se permite deducerea:a) cheltuielilor de reparaţie a drumurilor, a mijloacelor de transport aerian internaţional de pasageri şi cargo – ca cheltuieli curente;b) cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) şi care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional al mijloacelor de transport aerian internaţional – cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendaşului (locatarului). Deducerea cheltuielilor în cauză se permite în limita a 15% din suma calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional, în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operaţional suportate pe parcursul perioadei fiscale.(10) Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajustează cu:a) suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea contabilă a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute, în contabilitate, cu taxa pe valoarea adăugată;b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în contabilitate, în legătură cu uzura totală;c) diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.(11) În scopuri fiscale nu se recunosc diferenţele din reevaluarea mijloacelor fixe.(12) Se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepţia cazurilor cînd valoarea acestora a fost inclusă în venitul neimpozabil

d) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în contabilitate, în legătură cu uzura totală;e) diferențele pozitive rezultate din reevaluarea efectuată în conformitate cu cap.IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.”;

se completează cu alineatele (13) şi (14) cu următorul cuprins:,,(13) Nu se calculează uzura mijloacelor fixe procurate pentru care nu au fost determinate obligaţiuni privind plata lor. În cazul finanţării parţiale a procurărilor, uzura se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. În cazul în care există finanţarea totală a procurărilor mijloacelor fixe, uzura aferentă acestora nu se calculează.(14) Prin derogare de la (13) suma subvențiilor obținute urmare a efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influențează asupra mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.”.

precedente la majorarea bazei valorice a categoeriilor corespunzătoare

(8)Prevederea se referă la întreaga proprietate, sau doar la cele în funcțiune, dat fiind faptul că mijloacele fixe aflate la conservare de asemenea au bază valorică?

b) Nu este clară trimitearea. Alin. (6) se referă la investigații și cercetări științifice

d) Nu este clar ce se va întâmpla dacă, în urma ajustărilor efectuate se vor obține următoarel situații: Mijlocul fix a fost derecunoscut, dar a

rămas o parte din baza valorică Se obține bază valorică negativă(13) Într-o asemenea redacție contribuabilul este lipsit de dreptul de a calcula amortizare fiscală inclusiv și pentru mijloacele fixe constatate plusuri la inventariere. Considerăm nejustificată o asemenea tratare, dat fiind faptul că venitul corespunzător se impozitează în modul general stabilit.

Se propune excluderea din proiectul de lege a acestei prevederi

Argumentare:Prevederea actuala a fost introdusa la insistenta mediului de afaceri incepind cu anul 2014 ca urmare a faptului ca in cazul primirii mijloacelor fixe cu titlu gratuit, venitul obtinut de la aceasta operatiune se impoziteaza in regim obisnuit cu 12%. In cazul cind nu se permite deducerea uzurii acestui mijloc fix, reiese ca acesta tranzactie este impozitata dublu cu acelasi impozit pe profit in marime de 12%.

Asociația Băncilor din Moldova4. La punctele 7 şi 8 din proiectul

modificarea şi completarea unor acte legislative(ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale).

NotăNu s-a înţeles scopul normei propuse. Norma nu are scop anularea prevederilor art.27 alin.(12) din Codul fiscal, ci doar corcretizarea unor aspect ce țin de determinarea bazei valorice în cazul obțineii unor subvenții. Se propune revederea propunerilor înaintate la art.27 alin. (13) şi (14) din codul fiscal.

Se acceptă parţial în redacţia autorului.

40

al contribuabilului.(121) Începînd cu perioada fiscală 2014, se permite deducerea uzurii mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit şi puse în funcţiune în perioadele fiscale anterioare anului 2014, a căror valoare a fost inclusă la venituri impozabile ale contribuabilului. Uzura acestor mijloace fixe se calculează reieşind din valoarea reflectată în bilanţul contribuabilului conform situaţiei din 31 decembrie 2013.

modificărilor la articolele 26 şi 27 din Codul fiscal cu referire la „Deducerea uzurii calculate” și „Valoarea mijloacelor fixe”:f. Deoarece şi în SNC „Imobilizări corporale şi necorporale”, şi în IAS 16 „Imobilizări corporale” se utilizează noţiunea „imobilizări corporale” (noţiunea „mijloace fixe” fiind utilizată doar în SNC), propunem înlocuirea sintagmei „mijloace fixe” cu „imobilizări corporale”;g. În denumirea art.26 şi la art.27 alineatul (2) în ultima propoziţie cuvântul „uzurii” de înlocuit cu „amortizării”;h. Considerăm, ca stabilirea metodei lineare pentru calcularea amortizării în scopuri fiscale cu deducerea în modul propus în proiect nu va asigura simplificarea calculelor nici pentru agentul economic, nici pentru organele de control, deoarece din motivul diferenţelor dintre valoarea contabilă şi baza valorică la 01.01.2018 contribuabilul va ţine evidenţa separat în scopuri financiare şi fiscale pentru toate imobilizările corporale înregistrate în bilanţ la situaţia din 01.01.2018 până la ieşirea acestora. Astfel, efectul simplificării se va realiza doar în cazul înlocuirii complete a imobilizărilor corporale cu cele procurate după 01.01.2018, ceea ce este practic imposibil pentru contribuabili mari, care deţin un număr mare de imobilizări corporale din categoria I de proprietate (clădiri), cu termenul de amortizare până la 40 ani. De asemenea necesitatea ţinerii evidenţei separate in scopuri financiare şi fiscale pentru fiecare obiect în parte va conduce la suportarea costurilor suplimentare de către agenţii economici pentru resurse umane şi ajustarea soft-urilor. Astfel, modificările la art.26 şi 27 urmează a fi revizuite în scopul determinării unei metode mai simple de deducere sau impozitare a diferenţelor la situaţia din 01.01.2018, de exemplu, ajustarea la data

A se vedea argumentele expuse la art.26 al codului fiscal din Sinteza rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative(ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea legislaţiei fiscale şi vamale).

41

tranziţiei sau proporţional pe 3-5 ani.i. Concomitent cu modificarea art.26 şi 27 urmează a fi modificat Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.289 din 14.03.2017 din motivul unor situaţii specifice, care nu se regăsesc în codul fiscal. Astfel, în scopul evitării interpretărilor diferite de către agenţii economici şi organele de control, aceste modificări urmează a fi examinate în complex.j. Limitarea cheltuielilor pentru reparaţie separat pe fiecare obiect în conformitate cu art.27 alin (8) va avea un impact negativ pentru contribuabili, deoarece reparaţie de obicei sunt supuse activele uzate cu a bază valorica diminuată cu amortizarea calculată sau complet amortizate, dar nu cele noi procurate cu a bază valorică mare. Astfel, valoarea cheltuielilor de reparaţie permisa spre deducere va fi nesemnificativă sau egală cu zero, dar necesitatea ţinerii evidenţei separate in scopuri financiare şi fiscale pentru fiecare obiect în parte va conduce la suportarea costurilor suplimentare. Astfel, contribuabilul va suporta cheltuieli necesare în activitatea de întreprinzător şi nu le va deduce în scopuri fiscale, ceea ce nu corespunde principiului stabilit în art. 24 alin (1). Deoarece şi în conformitate cu prevederile SNC „Investiţii imobiliare”, şi în conformitate cu IAS 40 „Investiţii imobiliare” în dependenţă de politicile contabile poate fi calculată amortizarea la investiţiile imobiliare, nu este clar cum vor fi deduse cheltuielile pentru amortizare, conform prevederilor art.24 alineatul (1) sau art.26 şi 27.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO

NotăNu s-a înţeles scopul

42

ACAP RM) La subiectul mijloace fixe - anularea posibilității calculării uzurii in scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primate cu titlu gratuit, cu toate ca venitul de la primirea acestui activ intra in veniturile impozabile. Prevederea dată a fost introdusă la insistența contribuabililor cu trei ani în urmă ;

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”) A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Propunem abrogarea alin. (13) și (14) deoarece acestea contravin prevederilor existente de la alin. (12) din același articol. Argumentare: Reglementările actuale de la alin. (12) au fost introduse la insistența mediului de afaceri începând cu anul 2014, dat fiind faptul că la primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit, venitul obținut de la această operațiune se impozitează în regim obișnuit cu 12%, iar amortizarea acestui mijloc fix nu se permite spre deducere - tranzacția fiind impozitată dublu cu impozit pe venit din activitatea de întreprinzător.

Asociația Businessului European din MoldovaSe propune excluderea alin. (13), (14) la art. 27 a redacției noi al Codului fiscal, deoarece in cazul în care procurările finanțate nu presupun suportarea unor obligațiuni privind plata, în mod ordinar acesta ar presupune pe de o parte înregistrarea veniturilor impozabile (cu excepţia cazurilor în care cad sub incidenta art. 20 lit. z2 (mijloacele bănești obținute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinației acestora), iar pe de altă parte – nu ar fi deduse cheltuielile de amortizare calculate în

normei propuse. Norma nu are scop anularea prevederilor art.27 alin.(12) din Codul fiscal, ci doar corcretizarea unor aspect ce țin de determinarea bazei valorice în cazul obțineii unor subvenții. Se propune revederea propunerilor înaintate la art.27 alin. (13) şi (14) din codul fiscal.

NotăNu s-a înţeles scopul normei propuse. Norma nu are scop anularea prevederilor art.27 alin.(12) din Codul fiscal, ci doar corcretizarea unor aspect ce țin de determinarea bazei valorice în cazul obțineii unor subvenții. Se propune revederea propunerilor înaintate la art.27 alin. (13) şi (14) din codul fiscal.

43

contabilitatea financiară. În acest caz aceasta ar presupune un efect al dublei impuneri pe întreaga perioadă de viață a mijloacelor fixe finanțate.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Propunere Art.27 la alineatul (9) va avea următorul cuprins: ,,(9) Deducerea cheltuielilor pentru reparația curentă a mijloacelor fixe închiriate, utilizate în activitatea de întreprinzător, suportate pe parcursul perioadei fiscale se permite în limita de 100% din suma calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale. Suma cheltuielilor ce depășesc plafonul stabilit se reflectă la cheltuieli proporţional perioadei de valabilitate a contractului de arendă (locaţiune), leasing operaţional”;Deducerea cheltuielilor de reparaţie a mijlocelor fixe închiriate trebuie sa se regăsească expres in Codul fiscal. Pentru mijloacele fixe închiriate utilizate in scop de antreprenoriat, decizia privind necesitatea si modul de îmbunătăţire a acestora inclusiv reparaţia trebuie sa-i revină locatarului. Respectiv, si deducerea cheltuielilor aferente trebuie sa fie permise la deducere de către Locatar.

Nu se acceptă.Orice propunere este formulată sau reformulată doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, veniturilor cetăţenilor, precum şi asupra bugetului public naţional.

Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole în cazul atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern se permite în limitele mărimii calculate, care se determină ca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenului existent atribuit, înmulţit la volumul substanţelor utile extrase pe perioada de gestiune

Concernul Republican de Producţie al Industriei Materialelor de Constructie „Inmacom”Reieşind din modificările introduse anterior în art.71 al Codului Funciar privind schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, propunem ca în art.29 p.(5) din Codul Fiscal să fie prevăzut că deducerea cheltuielilor viitoare se permite nu numai în cazul schimbării destinaţiei terenurilor sau atribuirii terenurilor prin Hotărîri de Guvern dar şi prin hotărîrile organelor publice locale. Astfel în p.(5) din art. 29 din Codul

Se acceptă parţial în redacţia autorului,,La articolul 29 alineatul (5), după cuvintele „atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern” se introduce textul ,,sau decizia organelor publice locale”.

44

Fiscal cuvintele „atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern” să fie înlocuite cu cuvintele ”schimbării destinaţiei terenurilor prin hotărîre de Guvern sau organelor publice locale”.

Articolul 31. Limitarea altor deduceri(1) Se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător.(2) Nu se permite deducerea provizioanelor, cu excepţia reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, pentru instituţiile financiare, efectuate conform alin.(3), şi pentru pierderi la împrumuturi şi dobînzile aferente (provizioane), pentru organizaţiile de microfinanţare, efectuate conform alin.(4).(3) Instituţiilor financiare li se permite deducerea reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, calculate conform IFRS.(4) Organizaţiilor de microfinanţare li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, al căror volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiţionate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente.(5) Băncilor admise şi obligate de Banca Naţională a Moldovei să participe la formarea mijloacelor Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar li se permite de a efectua deduceri ale vărsămîntului obligatoriu anual, contribuţiilor iniţiale, contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.(51) Producătorilor de produse vitivinicole, obligaţi să contribuie la formarea mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, li se permite să efectueze deduceri ale contribuţiilor în fondul menţionat, stabilite prin Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.(6) Companiilor de leasing li se permite deducerea

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Se propune comasarea alineatelor (4), (6) şi (7) din cadrul art.31 într-un alineat unic, după cum urmează: „Persoanele juridice, care practică activitatea de împrumut și/sau leasing financiar, li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, al căror volum se determină conform regulamentelor Comisiei Naționale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiționate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente și deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanțelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanțelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanțe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.” Argumentare: Concurența acerbă pe piața de creditare a condiționat companiile de leasing să se aventureze în activitatea de microfinanțare şi viceversa. Acest fapt se confirmă de către CNPF în cadrul „Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014”, ce atestă o creștere continuă a produselor de finanțare. Acest fenomen nu contravine obiectivelor de dezvoltare a pieţei financiare în materie de diversificare a spectrului de instrumente financiare şi servicii financiare acordate persoanelor

Se acceptă, în redacția autorului:,,Organizaţiilor de microfinanţare și/sau persoanelor juridice care practică activitatea de leasing financiar, li se permite deducerea:a) provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente, care se determină conform regulamentelor Comisiei Naționale a Pieţei Financiare cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condiționate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente; și/saub)provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şidobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor

45

provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.(7) Prin derogare de la alin.(6), organizaţiilor de microfinanţare care practică activitatea de leasing financiar li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi dobînzilor de leasing în mărime de pînă la 5% din soldul mediu anual al creanţelor aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţe sînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

fizice şi juridice. Drept urmare, companiile ce practică activitate de microfinanţare şi prestează servicii de leasing formează atât provizioane destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerecuperarea ratelor, dobânzilor de leasing şi altor sume calculate conform contractului, cât şi provizioane destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobânzilor aferente şi altor sume calculate conform contractului. CNPF recunoaște atât activitatea de microfinanţare, cât şi activitatea de prestare a serviciilor de leasing ca componente ale pieţei financiare nebancare. În acest sens, merită a fi menționat că o serie de contribuabili ce şi-au început activitatea ca prestatori de servicii de leasing, ulterior extinzându-şi activitatea şi în domeniul de microfinanţare, sunt înregistrați în lista entităților supravegheate de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare, raportând în deplină conformitate cu exigențele regulamentelor CNPF, dar prevederile art. 31, alin. (4) nu se răsfrâng asupra companiilor respective. Datorită redacției actuale a alin. (4), art. 31, CF, companiile de leasing sunt descurajate de a-și extinde spectrul de activităţi prin practicarea activității de microfinanţare, datorită faptului că le este interzisă deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea împrumuturilor şi a dobânzilor aferente, normă ce încalcă principiul echității fiscal, tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiții similare. Remarcăm că alin.(7), art.31 nu soluționează problema întrucât derogarea specificată în respectivul alineat este opozabilă organismelor de microfinanțare ce suplimentar dezvoltă servicii de leasing financiar și nu viceversa.

aferente contractelor de leasing, dacă aceste creanţesînt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.”.

46

Articolul 33. Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 10620 lei pe an.(2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui 15840 lei pe an pentru orice persoană care:a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;b) este persoană cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;d) este persoană cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;e) este persoană cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

9. La articolul 33 alineatul (1), cifra ,,10620” se înlocuieşte cu cifra ,,11280”.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaReferitor la alin.(1) si (2), în obiectivele politicii fiscale pe anii 2011-2013 a fost prevăzut ca, începînd cu anul 2012, scutirea personală să fie stabilită la nivelul minimului de existență, scutirea personală majoră - în cuantumul nivelului minim de existență majorat cu 50% din acest indicator, iar scutirea pentru persoanele întreținute – în cuantum de 25% din nivelul minimului de existență, prevederi care au fost susținute de sindicate.CNSM menționează că în 19 din 28 de țări europene, la impozitarea veniturilor persoanelor fizice este stabilit un cuantum minim (în dolari SUA) care nu se impozitează, și anume: în Finlanda -1246, în Marele Ducat al Luxemburgului - 1056, în Suedia - 958, în Federația Germană – 830, în Republica Franceză – 773, în Danemarca – 615, în Spania - 398, în Austria – 394, în Republica Portugheză – 177. Scutirea personală în Republica Moldova constituie 50,5% din minimul de existență a persoanelor active.

Se acceptă parţial. Majorarea bruscă a scutirii personale pînă la nivelul minim de existenţă va determina pierderi la bugetul autorităţilor publice locale în mărime de aproximativ 700 mil. lei.Respectiv, reducerea veniturilor autorităţilor locale va avea ca efect nerealizarea obiectivelor şi sarcinilor acestora.Mai mult ca atît, de reducerea poverii fiscale respective, urmare a majorării scutirii personale, va beneficia nu doar populaţia cu venituri mici şi medii, dar şi cea cu venituri majore.Astfel, ţinînd cont de resursele bugetare existente se propune majorarea mărimii tranşelor de venit impozabil, a mărimii scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore, scutirii anuale pentru persoanele întreținute la mărimea ratei inflaţiei prognozate pentru anul 2018 (6%). Măsurile de politică fiscală respective au drept scop reducerea într-o anumită măsură a

47

efectului inflaţiei asupra veniturilor populaţiei.

Articolul 34. Scutiri acordate soţiei (soţului) (1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 10620 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.(2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 15840 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

10. La articolul 34 alineatul (1), cifra ,,10620” se înlocuieşte cu cifra ,,11280”.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova Referitor la alin.(1) si (2), in obiectivele politicii fiscale pe anii 2011-2013 a fost prevăzut ca, începînd cu anul 2012, scutirea personală să fie stabilită la nivelul minimului de existență, scutirea personală majoră - în cuantumul nivelului minim de existență majorat cu 50% din acest indicator, iar scutirea pentru persoanele întreținute – în cuantum de 25% din nivelul minimului de existență, prevederi care au fost susținute de sindicate.CNSM menționează că în 19 din 28 de țări europene, la impozitarea veniturilor persoanelor fizice este stabilit un cuantum minim (în dolari SUA) care nu se impozitează, și anume: în Finlanda -1246, în Marele Ducat al Luxemburgului - 1056, în Suedia - 958, în Federația Germană – 830, în Republica Franceză – 773, în Danemarca – 615, în Spania - 398, în Austria – 394, în Republica Portugheză – 177. Scutirea personală în Republica Moldova constituie 50,5% din minimul de existență a persoanelor active.

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întreţinute (1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2340 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie pentru care scutirea constituie 10620 de lei anual.

11. Articolul 35: la alineatul (1), cifra ,,2340” se înlocuieşte cu cifra ,,2520”, iar cifra ,,10620” se înlocuieşte cu cifra ,,11280”;

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaLa art.35, alin.1) cu referire la stabilirea scutirii pentru persoanele întreținute în cuantum de 0,25 din minimul de existență, calculat și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Biroul Național de Statistică, înmulțit la 12 luni. Dintre țările europene, care au un sistem fiscal bazat pe credite pentru impozit este Italia, al cărei credit pentru fiecare copil sau persoană la întreținere a evoluat de la 408.000 ITL (211€), în anul 2000, pînă la 775.000 TL (400€), în 2005. Se mai acordă

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.33 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi

48

un credit s uplimentar pentru fiecare copil cu vîrsta sub trei ani, în suma de 240.000 ITL (124€). CNSM pledează ca scutirea pentru persoanele întreținute să fie stabilită în mărime de circa 31 de dolari SUA.În același timp, considerăm necesar stabilirea scutirii pentru persoanele întreținute (copii) din familiile monoparentale la nivelul scutirii personale.

completarea unor acte legislative.

Articolul 36. Alte deduceri(1) Agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil.(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1), precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.(3) Donaţiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai în cazul confirmării lor în modul stabilit de Guvern.

12. La articolul 36 alineatul (2), cuvintele ,,prezentul articol” se înlocuiesc cu textul ,,alin.(1)”.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaCNSM, solicită neadmiterea discriminării membrilor de sindicat prin introducerea prevederilor lit.r) la art.20 al Codului fiscal. Prin urmare, cerem ca cotizațiile de membru de sindicat, reținute din salariile membrilor de sindicat să fie deductibile la fel ca și taxa de aderare și cotizațiile de membru destinate activității patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestora să constituie 1% din salarul unui membri de sindicat. Această completare, solicităm să fie introdusă la art.36, completîndu-l cu alineatul (9) cu următorul conținut:„(9) Se permite deducerea taxei de înscriere și cotizații de membru de sindicat, achitate de persoanele fizice-membri de sindicat pe parcursul perioadei fiscale în cuantum de 1% din salariul lunar.”

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaPotrivit art.25 din Legea sindicatelor, statutul juridic al sindicatului, ca subiect al dreptului de proprietate, este bazat pe normele dreptului internațional, pe prevederile Constituției, Codului civil, legislației cu privire la proprietate, altor acte normative, precum și ale statutului sindicatului. Sindicatele și asociațiile lor posedă, se folosesc și dispun de mijloace financiare pentru asigurarea realizării scopurilor și sarcinilor statutare.

Nu se acceptă.Examinarea posibilităţii de atribuire a cheltuielilor aferente cotizaţiilor de membru de sindicat achitate de persoanele fizice pe parcursul anului fiscal precum şi la cele deductibile din venitul impozabil al persoanei fizice poate fi efectuată concomitent cu dezicerea de la actualul sistem de deducere a scutirilor anuale personale şi pentru persoanele întreţinute, care nu ţine cont de cheltuielile personale.Suplimentar, actualul sistem de impozitare al persoanelor fizice prevede deducerea doar a cheltuielilor personale cu caracter obligatoriu, cum ar fi contribuţiile de asigurări sociale şi medicale. Astfel, ţinînd cont că aderarea la organizaţia sindicală are caracter benevol, cotizaţiile de membru

49

Sursele și modul de formare și utilizare a mijloacelor și bunurilor sindicatelor sînt stabilite în statutele lor. Reieșind din principiile parteneriatului social, conform cărora părțile sînt egale în drepturi, CNSM, în repetate rînduri, a cerut ca în politica fiscală, sindicatele să beneficieze de aceleași facilități ca și instituțiile administrației publice și organizațiile patronatelor, astfel, solicitînd, ca partenerii sociali să fie egalați în drepturi, așa cum se stipulează în convențiile OIM nr. 87 și 98 și aducerea lor în concordanță cu prevederile Codului fiscal, ca taxe de intrare și cotizații de membru de sindicat reținute din salariul unui membru de sindicat să nu fie impozitate. Avînd în vedere faptul că Ministerul Finanțelor nu acceptă propunerile noastre, în cazul dat, persoanele fizice-membri de sindicat vor fi discriminate față de alți salariați care nu sînt membri de sindicat, deoarece ei vor fi supuși dublei impozitări, achitînd 1% din salariul lunar cotizații de membru de sindicat în bugetul sindical, apoi achitînd impozitul de venit reținut din ajutorul material, acordat din mijloacele bugetului sindical format din rețineri din salariile lor. CNSM, în cazul dat, solicită neadmiterea discriminării membrilor de sindicat prin introducerea prevederilor lit. r) la art.20 al Codului fiscal. Prin urmare, cerem ca cotizațiile de membru de sindicat, reținute din salariile membrilor de sindicat să fie deductibile la fel ca și taxa de aderare și cotizațiile de membru destinate activității patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestora să constituie 1% din salarul unui membri de sindicat. Această completare, solicităm să fie introdusă la art. 36, completîndu-l cu alineatul (9) cu următorul conținut:„ (9) Se permite deducerea taxei de înscriere și cotizații de membru de sindicat, achitate de persoanele fizice-membri de

de sindicat nu pot fi permise spre deducere.

50

sindicat pe parcursul perioadei fiscale în cuantum de 1% din salariul lunar.”

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)Se propune completarea articolului 36 CF, cu alin.(9), având următorul cuprins:„(9) Se permite deducerea anuală în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de referință a primelor de asigurare plătite în baza contractului de asigurare de viată, de sănătate, accidente riscuri de calamități naturale de către persoana fizică sau în favoarea acesteia de către angajatorul său". Argumentare:În contextul deteriorărilor demografice, stimularea economisirilor private pe termen lung devine una din principalele opțiuni pentru sustenabilitatea asigurărilor sociale. Mai mult, primele colectate de către asiguratorii care practică asigurări de viață, de regulă, sunt investite astfel motivând activitatea economică.Relevante, în acest sens, sunt practicile internaționale, în mod constant fiind utilizate facilități fiscale aferente redistribuirii de către persoanele fizice a propriilor mijloace în asigurări de viață. Spre exemplu, deductibilități acordă:Bulgaria - primelor de asigurare de viață în limita a 10% din venitul personal anual;Cehia - asigurărilor de viață în limita a 400 € anual;Slovacia asigurărilor de viată în limita a 300 € anual;Estonia - pentru toate primele plătite pentru asigurări de viață, încheiate pentru minim 10 ani;Lituania - pentru toate primele plătite pentru asigurări de viață, încheiate pentru minim 10 ani, dar nu mai mult de limita a 4 salarii minime pe economie.În cazul RM se propune ca deducerea

Nu se acceptă.În practica internațională există 2 sisteme de impozitare a persoanelor fizice: (1) cu acordarea unor scutiri personale și/sau pentru persoane întreținute (sistemul aplicat în Republica Moldova);(2) Acordarea dreptului de a deduce cheltuielile personale fără a fi acordate scutiri personale.În cadrul aplicării celui de a 2-lea sistem la determinarea venitului impozabil din veniturile brute, se deduc anumite cheltuieli sau se operează anumite scăzăminte care diferă de la ţară la ţară ca structură, mărime şi condiţii. În mod frecvent, se iau în considerare cheltuielile ce duc la formarea sau conservarea veniturilor; cheltuielile profesionale, cotizaţiile de asigurări de boală; primele de asigurare pe viaţă; ratele plătite caselor de economii în vederea rambursării împrumuturilor pentru construcţii de locuinţe,

51

primelor de asigurări de viață, de sănătate, accidente riscuri de calamități naturale achitate de persoanele fizice Să constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de referință.Spre exemplu, pentru 2017, conform Hotărârii Guvernului nr.1233 din 09.11.2016, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat constituie 5300 lei.

alte cheltuieli specifice. Astfel, examinarea posibilității de atribuire a cheltuielilor aferente primelor de asigurări de viață, de sănătate, accidente, riscuri de calamități naturale poate fi efectuată concomitent cu dezicerea de la actualul sistem de deducere a scutirilor anuale personale și pentru persoanele întreținute, deoarce conform practicii mondiale în domeniu acesta face obiectul a două sisteme de deducere diferite.

Articolul 40. Determinarea creşterii sau pierderii de capital(1) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.(2) Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau a înstrăinării în alt mod a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor băneşti sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de capital obţinute sub formă nemonetară.(3) Mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din tranzacţionarea la bursă a acţiunilor prin intermediul unui broker/unei societăţi de investiţii se determină în baza raportului brokerului/societăţii de investiţii, conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor.

13. La articolul 40 alineatul (2), cuvîntul ,,sau” se înlocuieşte cu textul ,,şi/sau“.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Se propune suplinirea art.40 cu un nou alineat în următoarea redacție: „Creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de lease-back.” Argumentare: Conform art.4, Legea nr.59 din 28.04.2005, lease-back este o operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing, reprezentând una din formele leasingului. Deși produsul de lease-back nu este prea răspândit pe piața financiară a Republicii Moldova, acesta este destinat clienților care au o istorie de creditare precară și necesită lichidități financiare urgente. În termeni practici, operațiunea de lease-back constă din două componente: (1) finanțatorul și beneficiarul încheie un

Nu se acceptăLa înstrăinarea sub orice formă a activelor de capital urmează a fi determinată suma creşterii sau pierderii de capital. Propunerea înaintată va crea deficienţe în administrarea acesteia precum şi va crea un tratament inechitabil faţă de contribuabili. Concomitent, va aduce la neclarităţi asupra tratamentului fiscal în cazul în care persoana va renunţa la răscumpărarea activului.

52

contract de vânzare-cumpărare a activului, în baza căruia se transmite dreptul de proprietate către locator; (2) paralel se semnează un contract de leasing financiar, la expirarea căruia, se face transferul către locatar al dreptului de proprietate asupra bunului. Astfel conchidem că obiectul contractelor de vânzare-cumpărare și cel al leasingului financiar, poate fi calificată drept o formă de garantare a împrumutului. În aceeași ordine de idei menționăm prevederile Codului Civil și anume art.725, alin. (2) „Contractul se interpretează după intenţia comună a părţilor, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizați”, în coroborare cu art. 726 „La interpretarea contractului se va ține cont de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la şi de după încheierea contractului, precum şi de uzanțe." Așadar, înțelegem că contractul de vînzare-cumparare nu poate fi interpretat în modul obișnuit, ca o tranzacție care are drept scop obținerea unui venit, deoarece obiectul contractului servește drept garanție pentru finanțare ce este acordată în baza contractului de leasing financiar.

Articolul 42. Baza valorică a activelor de capital(1) Bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:a) valoarea activelor de capital procurate;b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Articolul 42 necesită modificare urgentă dat fiind faptul că el nu prevede modalități de determinare a bazei valorice pentru toate cazurile de dobândire a activului de capital (de exemplu, partea socială majorată din contul profitului net).

Se acceptă parțial în redacția autorului:,,La articolul 42, alineatul (4) se completează cu literele c) și d) cu următorul cuprins:,,c) redusă cu mărimea sumei retrase din capitalul social, proportional cu cota de participaţie;d) majorată cu suma

53

(transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;f) valoarea activelor de capital privatizate;g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.(2) Baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.(3) Baza valorică a acţiunilor dobîndite pînă la data de 1 ianuarie 1998 se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise.(4) Baza valorică ajustată a activelor de capital reprezintă baza valorică a activelor de capital:a) redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări ale valorii activelor de capital, care se anulează de pe contul mijloacelor fixe;b) majorată cu valoarea recondiţionărilor şi altor modificări ale valorii activelor de capital, care se acumulează pe contul mijloacelor fixe.(5) Reducerile şi majorările bazei valorice a activelor de capital care au avut loc pînă la 1 ianuarie 1998 se efectuează conform actelor normative în vigoare pînă la acea dată.(6) Baza valorică a activelor de capital se ajustează cu diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea capitalului efectuată în conformitate cu cap. IV din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.”

majorării capitalului social, proportional cu cota de participaţie.”.

Articolul 44. Metodele de evidenţă şi aplicarea lor Asociația Băncilor din Moldova Nu se acceptă

54

(1) Cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva, se aplică următoarele metode de evidenţă:a) pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă;b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – contabilitatea de casă sau contabilitatea de angajamente;c) pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente.(2) Prin contabilitate de casă se înţelege metoda conform căreia:a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială;b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului.(3) Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda conform căreia:a) venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost cîştigat;b) deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului;c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerii de preţ, disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate. (5) Contribuabilul care foloseşte contabilitatea angajamentelor nu are dreptul să facă nici un fel de deduceri pînă la momentul efectuării plăţilor dacă el are obligaţii faţă de o persoană interdependentă care foloseşte contabilitatea de casă.(6) În scopul reflectării corecte a venitului de pe urma activităţii de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să ceară persoanei care practică afaceri de proporţii folosirea contabilităţii de angajamente.(7) În scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă

Se propune de a completa art.44 cu alineatul (11):„(11) Veniturile şi cheltuielile rezultate din trecerea de la IFRS vechi la IFRS noi nu se recunosc în scopuri fiscale”Argumentare: Pe motivul ca la situaţia din 01 ianuarie 2018 toate instituţiile financiare vor trece calculul reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, calculate conform IAS 39 la IFRS 9, ceea ce va genera cheltuieli suplimentare efectuate cu caracter obligatoriu.

Prevederile IFRS sunt în continuă adaptare de către organele regulatorii.Astfel, se consideră inoportună propunerea de extindere a normelor privind nerecunoaşterea în scopuri fiscale a diferenţelor rezultate din ajustarea prevederilor IFRS.

55

financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.(8) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă metoda de evidenţă, corectările corespunzătoare în articolele care reflectă venitul, deducerile, trecerile în cont şi alte operaţiuni se fac astfel încît nici un articol să nu fie omis sau să se repete. Dacă schimbarea metodei de evidenţă duce la majorarea venitului impozabil al contribuabilului în chiar prima perioadă fiscală de aplicare a noii metode, atunci mărimea excedentului care rezultă exclusiv din schimbarea metodei de evidenţă se distribuie în părţi egale pe perioada fiscală curentă şi pe fiecare din următoarele două perioade fiscale.(9) Veniturile şi cheltuielile rezultate din trecerea de la Standardele Naţionale de Contabilitate la IFRS nu sînt recunoscute în scopuri fiscale.(10) Diferenţele rezultate din tranziţia la Standardele Naţionale de Contabilitate în vigoare din 1 ianuarie 2014 nu se recunosc în scopuri fiscale.Articolul 49. Agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice libereImpozitarea rezidenţilor zonelor economice libere reglementate de Legea nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere are următoarele particularităţi:a) impozitul pe venitul rezidenţilor obţinut de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova;b) impozitul pe venitul de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia celei stabilite la lit.a), se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova;c) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel

Ministerul EconomieiArticolul 49 se completează cu lit.g) cu următorul cuprins: „g) Micșorează baza impozabilă pentru calcularea impozitului pe venit proporțional volumului de investiții pentru companiile care investesc resurse proprii în dezvoltarea infrastructurii industriale, conform Regulamentului stabilit de Guvern.”.Argumente: Măsura dată este prevăzută de Strategia naţională de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.511 din 25.04.2016. Actualmente, marea majoritate a întreprinderilor autohtone nu investesc în dezvoltarea infrastructurii, deoarece nu dispun de suficiente mijloace financiare. Fără dezvoltarea infrastructurii întreprinderile nu vor putea face faţă concurenţei şi vor dispărea ca contribuabili ai bugetului de toate nivelurile sau vor fi

Nu se acceptă.Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra  activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.Concomitent, aceasta se va aplica doar

56

puţin un milion de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 3 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;d) rezidenţii care au investit în mijloacele fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA sînt scutiţi, pe o perioadă de 5 ani, începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii, de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere pentru mărfurile (serviciile) orientate spre export;e) rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit.c) şi d) şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă sau de la livrarea mărfurilor (serviciilor) produse în zona economică liberă către alţi rezidenţi ai zonelor economice libere începînd cu trimestrul următor în care a fost atins volumul de investiţii suplimentare, cu condiţia că numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul calendaristic următor anului atingerii volumului de investiţii suplimentare va depăşi cu 20% numărul mediu de angajaţi înregistrat în anul calendaristic precedent atingerii volumului de investiţii suplimentare;f) facilitatea fiscală prevăzută la lit.e) se acordă în funcţie de mărimea capitalului investit, după cum urmează:

contribuabili neînsemnaţi (practica demonstrează această tendinţă). Măsura în cauză va permite acumularea de către agenţii economici a mijloacelor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii de producţie.

asupra agenţilor economici rezidenţi ai zonelor economice libere, ceea va crea o inechitate fiscală față de alți agenți economici.Totodată, menționăm că, art.27 alin.(9) lit.a) din Codul fiscal acordă dreptul la deducerea cheltuielilor de reparaţie a drumurilor în mărime totală. 

57

– pentru un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari SUA – scutire pe un termen de un an;– pentru un capital echivalent cu cel puţin 3 milioane de dolari SUA – scutire pe un termen de 3 ani;– pentru un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA – scutire pe un termen de 5 ani.Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.Articolul 492. Facilităţi fiscale pentru investiţii Ministerul Economiei

Se completează cu Art.492 cu următorul cuprins: „Articolul 492. Facilități fiscale pentru investiții Acordarea unei garanții de 5 ani de stabilitate a regimului fiscal-vamal (pentru cazul înrăutățirii condițiilor fiscal-vamale), pentru investitorii orientați spre export, care au atins volumul investiției de 5 milioane USD. Clauza se va aplica începând cu trimestrul în care a fost depășit volumul investiției menționat, conform Regulamentului stabilit de Guvern.”Argumente: Măsura dată este prevăzută de Strategia naţională de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020. Reducerea esenţială a volumului de investiţii în economia naţională din ultimii doi ani impune necesitatea de a crea garanţii suplimentare pentru investitori. Anume stabilitatea condiţiilor de activitate este una dintre cerinţele de bază ale investitorilor. Fără investiţii, nu este posibil de a dezvolta în mod normal economia. Respectiv, majorarea investiţiilor în economia naţională ar însemna crearea locurilor noi de muncă, stoparea exodului de cadre, îmbunătăţirea situaţiei economice în ansamblu.

Nu se acceptă.Acordarea de garanţii reduce din eficienţa măsurilor de politică fiscală pe termen mediu. Totodată, aceasta ar contribui la apariţia concurenţei neloiale între agenţii economici care beneficiază de garanţii şi cei care nu, dar activează în condiţii similare.

Articolul 513. Instituţiile de învăţămînt publice şi privateInstituţiile de învăţămînt publice, prin derogare de la art.51, şi instituţiile de învăţămînt private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)

Menționăm că Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor, în varianta inițială a proiectului, a menționat scutirea Agenției Navale de taxe si impozite, dar în

Nu se acceptă.În Codul fiscal nu pot fi prevăzute regimuri de impozitare separate pentru fiecare autoritate sau instituţie publică.

58

Codului educaţiei. procesul consultării proiectului cu Ministerul Finanțelor această prevedere a fost exclusă, urmând să fie propusă modificarea Codului fiscal al Republicii Moldova prin introducerea unei astfel de prevederi.

Având în vedere cele menționate, propunem completarea Codului fiscal cu art.513 cu următorul text:

Articolul 513 Agenția Navală a Republicii Moldova

Prin derogare de la art.51, patrimoniul mijloacele financiare obținute de Agenția Navală a Republicii Moldova sunt scutite de impozite taxe.

Capitolul 71

REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI SUBIECŢI

AI SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Articolul 541. Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.

 

(3) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:a) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 600000 de lei;b) conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională;c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de

La articolul 541 alineatul (1), textul ,,şi întreprinzătorilor individuali” se înlocuiește cu textul ,, , întreprinzătorilor individuali, precum și agenților economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct.70.22 din Nomenclatorul CAEM) este mai mare de 70% din total venituri”.

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Considerăm introducerea acestei prevederi drept una care generează inechitate între agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Această modificare va avea efecte negative,în opinia noastră, asupra agenţilor economici ai căror activitate de bază reprezintă activităţile de consultanţă pentru afaceri şi management pct.70.22 din Nomenclatorul CAEM, care comparativ cu alţi agenţi economici ai sectorului IMM (care practică alte genuri de activitate decît 70.22), vor fi supuşi unei poveri fiscale mai accentuate. Totodată, organul fiscal ladepistarea unor companii ai sectorului IMM special create pentru optimizarea plăţilor fiscale ale unei companii ce aplică regimul general stabilit, identifică cheltuielile companiei ce aplică regimul general stabilit, drept cheltuieli nedeductibile în partea ce sunt generate de companii ale sectorului IMM special create pentru a genera astfel de cheltuieli. Prin urmare consideram inechitabil defaforizarea (discriminarea) companiilor IMM ce desfăşoară activităţi de consultanţă pentru afaceri şi

Nu se acceptă.Măsura are drept scop prevenirea cazurilor de optimizare fiscală în partea ce ține de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, precum şi substituirea plăţilor salariale.Pct.70.22 din Nomenclatorul CAEM prevede că, activităţile de consultanţă pentru afaceri şi management include acordarea de consultaţii, îndrumare şi asistenţă operaţională pentru firme şi alte organizaţii pe probleme de management, cum ar fi: planificarea strategică şi organizatorică, procese de retehnologizare, managementul schimbărilor, reducerea costurilor şi alte

59

declarare.Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit.a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit.c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.(31) Agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. în mărime ce depăşeşte 600000 lei, aplică regimul de impozitare în modul general stabilit.(4) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. (5) Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol din momentul menţionat la art.113 alin.(4). (6) Agenţii economici care aplică regimul de impozitare conform prezentului capitol utilizează regulile de evidenţă prevăzute la cap.6 din prezentul titlu.

management. Această modificare este una care abordează în special doar o categorie specifică de contribuabili – fapt care ar fi contrar Concepției reformei fiscale, aprobate prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 1165-XIII din 24.04.1997 și anume principiului echității care presupune că sistemul fiscal este menit să asigure o atitudine unică şi echitabilă din partea statului față de toţi contribuabilii. Astfel propunem ca redacția articolului 541 să nu fie modificată.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) 1) Este nejustificată tendința de a face excepție discriminatorie a modului de impozitare a agenților economici care corespund tuturor criteriilor paragrafului 7/1, dar desfășoară un anumit gen de activitate – consultanță pentru afaceri.

Se propune excluderea din proiectul de lege a acestei prevederi.

Argumentare:In primul rind, modificarea in cauza va crea mari dificultati in administrarea fiscala, deoarece anumite servicii care nimeresc in categoria 70.22 pot fi usor confundate cu alte servicii ce nu nimeresc la acest punct si asupra carora nu se va rasfringe limitarea. Spre exemplu:- Serviciile de consultanţă, îndrumare sau asistenţă operaţională pentru firme şi servicii publice cu privire la proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, pot fi confundate cu activităţi de contabilitate şi audit financiar (p.69.20).

- Serviciile de consultanţă, îndrumare sau asistenţă operaţională pentru firme şi servicii publice cu privire la programe de contabilizare a costurilorpot fi confundate cu

probleme financiare, obiective şi strategii de marketing, planificarea şi politici privind resursele umane, strategii de compensare şi pensionare, planificarea producţiei şi planificarea controlului.Aceste servicii pentru afaceri pot include consultanţă, îndrumare sau asistenţă operaţională pentru firme şi servicii publice cu privire la:

-  proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri de control bugetar-  consultanţă şi asistenţă acordată firmelor şi serviciilor publice pentru planificare, organizare eficientă şi control, managementul informaţiei etc.Această clasă exclude:- proiectarea de software (programe) pentru sisteme de contabilitate;- consultanţă şi reprezentare juridică, - activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal;- activităţi de consultanţă legate de

60

proiectarea de software (programe) pentru sisteme de contabilitate (vezi p. 62.01.).

Cu atit mai mult, ca la multe firme de consultanta, serviciile specificate in exemplele de mai sus, pot fi combinate in acelasi contract. Spre exemplu, o firma specializata in tinerea evidentei contabile in baza de contract (p.69.20), poate include in costul abonamentului lunar si anumite servicii privind proiectarea metodelor contabile si/sau consultarea clientului pe probleme operationale ce tin de utilizarea softului contabil. In aceeasi ordine de idei, firmele specializate in implementarea softurilor de contabilitate (p.62.01), de obicei ofera clientilor sai si consultatii privind “proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri de control bugetar”.

In al doilea rind, implementarea modificarii ar duce la descurajarea spiritului antreprenor in rindul tinerilor absolventi ai specialitatilor economice (Managment, Marketing) care mizeaza pe acest regim preferential de impozitare pentru a-si porni o afacere in domeniul consultantei.

Asociația Businessului European din MoldovaPropunerea de a completa alin.(1) cu textul „întreprinzătorilor individuali, precum și agenților economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanță pentru afaceri şi management (pct.70.22 din Nomenclatorul CAEM) este mai mare de 70% din total venituri” este una care abordează în special doar o categorie specifică de contribuabili – fapt care ar fi contrar Concepției reformei fiscale, aprobate

arhitectură şi inginerie;- activităţi de consultanţă legate de mediul înconjurător, agronomie, securitate şi similar;- activităţi de consultanţă privind selecţia şi plasarea forţei de muncă;-  activităţi de consultanţă în învăţământ.Menţionăm că asemenea prevedere de exceptare a unor activităţi de la regimul IVAO există şi în practica internaţională.

61

prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 1165-XIII din 24.04.1997 și anume principiului echității care presupune că  sistemul fiscal este menit să asigure o atitudine unică şi echitabilă din partea statului față de toţi contribuabilii. Astfel propunem ca redacția articolului 541 alin. (1) să nu fie modificată.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Susținem necesitatea revizuirii propunerii autorului de revizuire a alin. (1). Argumentare: Primo, modificarea în cauza va crea mari dificultăți în administrarea fiscală, deoarece anumite servicii care nimeresc în categoria 70.22 pot fi ușor confundate cu alte servicii ce nu nimeresc la acest punct și asupra cărora nu se va răsfrânge limitarea. Spre exemplu:Serviciile de consultanţă, îndrumare sau asistenţă operaţională pentru firme şi servicii publice cu privire la proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, pot fi confundate cu activităţi de contabilitate şi audit financiar (p.69.20) - Serviciile de consultanţă, îndrumare sau asistenţă operaţională pentru firme şi servicii publice cu privire la programe de contabilizare a costurilor pot fi confundate cu proiectarea de software (programe) pentru sisteme de contabilitate, (p. 62.01)

Totodată, constatăm că la multe firme de consultanță, serviciile specificate în exemplele de mai sus, pot fi combinate în același contract. Spre exemplu, o firmă specializată în ținerea evidenței contabile în baza de contract (p.69.20), poate include în costul abonamentului lunar și anumite servicii privind proiectarea metodelor contabile și/sau consultarea clientului pe probleme operaționale ce țin de utilizarea softului contabil. În aceeași ordine de idei,

62

firmele specializate în implementarea softurilor de contabilitate (p.62.01), de obicei oferă clienților săi și consultații privind “proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri de control bugetar”. Secundo, implementarea modificării ar duce la descurajarea spiritului antreprenor în rândul tinerilor absolvenți ai specialităților economice (managment, marketing) care mizează pe acest regim preferențial de impozitare pentru a-și porni o afacere în domeniul consultanței.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) PropunereLa articolul 54¹ alineatul (1), textul ,,şi întreprinzătorilor individuali” se înlocuiește cu textul ,,întreprinzătorilor individuali, precum și agenților economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii este mai mare de 70% din total venituri”. Regimul fiscal este prevăzut pentru întreprinderi mici si mijlocii. Divizarea pe tipuri de servicii este inechitabila la acest capitol.

Articolul 67. Restricţiile privind deducerea vărsămintelor(1) Pentru persoana fizică, suma dedusă, conform art.66 alin.(1), împreună cu suma dedusă, conform art.66 alin.(2), nu trebuie să depăşească 15% din venitul cîştigat de ea în anul fiscal.(2) În sensul prezentului titlu, prin venit cîştigat al persoanei fizice se înţelege venitul brut calculat pentru munca în calitate de angajat, obţinut pentru munca în calitate de antreprenor independent sau obţinut în alt mod, conform legislaţiei. Noţiunea dată nu include venitul sub formă de pensii. Articolul 68. Impozitarea venitului fondului nestatal

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) Pentru facilitarea edificării și dezvoltării durabile a fondurilor nestatale de pensii, se propune modificarea articolului 67 alineat (1) CF, astfel, cifra "15%" fiind substituită cu cifra "25%", iar articolul 68, respectiv, a se expune potrivit următoarei redacții:"(1) Veniturile fondurilor nestatale de pensii si plățile efectuate din aceste fonduri sub formă de pensie suplimentară de anuități nu sunt supuse impozitării.(2) Orice plăți, cu excepția celor de la alin.(l) al prezentului articol, efectuate din fondurile

Nu se acceptă.Sistemul fiscal nu este unul definitoriu în stimularea unor procese economice, în cazul dat, fondurile nestatale de pensii. Astfel, dezvoltarea domeniului respectiv este condiționată și de alți factori, precum: veniturile populaţiei, numărul populaţiei, informarea populaţiei şi

63

de pensiiVenitul fondului nestatal de pensii nu este supus impozitării, însă orice plăţi efectuate din acest fond se includ în venitul brut al beneficiarului.

nestatale de pensii, se includ în venitul brut al membrului (beneficiarului)."Argumentare:Potrivit CF, pentru persoana fizică suma dedusă totală din venitul impozabil nu trebuie să depășească 15% din venitul brut câștigat. De regulă, cuantumul deductibilității este mai mic, comparativ cu jurisdicțiile europene (nelimitat pentru persoane fizice - cazul Ungariei, cu o piață a pensiilor facultative foarte bine dezvoltată), încât mulți dintre angajatori consideră că salariații nu reclamă interes pentru o sumă infimă ce urmează a fi dedusă din venitul impozabil.Practica multor țări, unde situația demografică, (ca în cazul RM) este una nefastă, iar bugetul asigurărilor sociale de stat nu poate garanta o pensie relativ decentă, demonstrează că facilitățile fiscale sunt admise si la etapa de plată a pensiei. Aceasta se referă exclusiv doar la plățile efectuate sub formă de pensii si în niciun caz la alte plăți, cum ar fi, (de exemplu): restituiri din întreruperea contractului până la deschiderea dreptului la pensie. Astfel, are loc stimularea acumulărilor prin economisire si realizarea scopului de bază al legii — plata pensiei suplimentare.

încrederea populaţiei etc.

La aceasta, în scopul impulsionării dezvoltării fondurilor nestatale de pensii se consideră oportună examinarea unor măsuri şi pârghii eficiente de susţinere, altele decât cele de natură fiscală, aplicate de către autorităţile competente în domeniu, fără a avea impact asupra bugetului public naţional.

Articolul 83. Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii

(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează în modul şi forma stabilite de Ministerul Finanţelor. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. Excepţie fac persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care vor prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit nu mai tîrziu de data de 30

alineatul (4) va avea următorul cuprins:,,(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează în modul şi forma stabilite de Ministerul Finanţelor. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat cu excepția, cazurilor prevăzute la alin.(5)–(10), nu mai tîrziu de:a) data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – pentru persoanele juridice rezidente, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, reprezentanţele permanente a nerezidentului în Republica Moldova;b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune – pentru persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii,

Asociația Businessului European din MoldovaAsociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Consideram oportun de a completa art.83 cu indicarea termenului de declarare a veniturilor nerezidenților care au obținut venituri de la companiile străine pentru activitatea desfășurata în Republica Moldova. La moment prin prisma prevederilor art.74, nu este reglementat nici un termen de declarare a acestor venituri.

Se acceptă în redacția autorului:,,(4) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează în modul şi forma stabilite de Ministerul Finanţelor. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat cu excepția, cazurilor prevăzute la alin.(5)–(10), nu mai

64

aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune, şi cazurile prevăzute la alin.(5)–(10).

inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii).”;

tîrziu de:a) data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – pentru persoanele juridice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, reprezentanţele permanente a nerezidentului în Republica Moldova;b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune – pentru persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii).”;

Articolul 84. Achitarea impozitului în rate(1) Agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform prezentului titlu, pentru anul respectiv; saub) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.

Ministerul EconomieiDe a modifica obligația de achitarea impozitului pe venit perceput de la persoanele juridice în rate (avans) și stabilirea termenului de achitare pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului respectiv

Nu se acceptă Termenele de încasare a veniturilor publice urmează a fi corelat cu termenele de efectuare a cheltuielilor publice. Ori în cazul dat veniturile publice din impozitul pe venit vor fi încasate cu o lună mai târziu.

Articolul 90. Reţinerile din alte plăţi efectuate în folosul rezidentului Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi

20. La articolul 90 după cuvintele ,,patente de întreprinzător” se introduce textul ,,şi persoanelor care desfăşoară activităţi conform cap.102”, iar după textul ,,efectuate în folosul persoanei fizice” se introduc cuvintele ,,pentru contraprestații”.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Se propune înlocuirea cuvântului „contraprestație”. Presupunem că este vorba de plată pentru un serviciu. Însă articolul 90 se referă la situații de achiziție de bunuri de

Se acceptă prin retragerea propunerii privind completarea art.90 cu cuvintele ,,pentru contraprestații”.

65

instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

la persoanele menționate.

Asociația Băncilor din MoldovaLa punctul 20 din proiectul modificărilor la articolul 90 din Codul fiscal: introducerea cuvintelor „pentru contraprestaţii” va conduce la situaţia în care vor fi aplicabile concomitent prevederile art. 90 şi art.88 alin (5) în care este stipulat, ca veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitatea de înterprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit. a).

Asociația Businessului European din MoldovaÎn redacția propusă de către autorități, nu va fi clar care prevedere se va aplica relațiilor civile: prevederile art.88 sau art. 90. Menționăm faptul ca în conformitate cu prevederile legii cu privire la actul legislativ , una din trăsăturile calitative ale codului este claritatea. Adițional, plățile ce se vor efectua în lipsa unei contraprestații nu se vor regăsi în nici un notă informativă remisă autorităților fiscale.Propunem ca redacția articolului să fie modificată în sensul clarificării tratării persoanei fizice către care este realizată plata în lipsa unei contraprestații.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)La articolul 90 propunem mentinerea redactiei actuale . Argumentare: Prin modificarea propusa se vom impune cu impozit pe venit retinut la sursa de plata platile efectuate in folosul peroanelor fizice pentru contra prestariile acestor persoane. In

Se acceptă A se vedea argumentele expuse mai sus.

Se acceptă A se vedea argumentele expuse mai sus.

Se acceptă A se vedea argumentele expuse mai sus.

66

redactia propusa de autoritati, prevederile de aplicare a legislatie fiscale vor fi neclare din perspectiva carui articol urmeaza a se efectua imponerea pentru contraprestatiile persoanei fizice - conform art.88 alin 5 sau art.90. Aditional, potrivit prevederlor legii cu privire la actul legislativ, una din trasaturile codului este claritatea.

Articolul 901. Reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit (3 3 ) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii şi pariuri.”

20. Articolul 901:alineatul (33) va avea următorul cuprins:,,(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive;- 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei;- 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii lei.”;

Ministerul EconomieiSe propune în următoarea redacție:„(33) Fiecare plătitor de cîștiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția cîștigurilor de la campaniile promoționale și/sau din loterii și pariuri”. (Scrisoarea Ministerului Economiei nr.04/2-3613 din 24.06.2017).

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Propunem menținerea prevederii actuale a alin. (33). Argumentare: Excluderea impozitării câştigurilor de la campaniile promoţionale a fost aprobată la solicitarea entităţilor, reieşind din impedimentele întâmpinate la colectarea şi raportarea datelor despre persoanele care au câştigat bunuri. În cadrul campaniilor promoţionale în stradă, la concerte, la deschiderea magazinelor etc., persoanele fizice, de regulă, nu deţin acte de identitate, iar colectarea ulterioară este imposibilă.

Se acceptă în redacția autorului:alineatul (33) va avea următorul cuprins:,,(33) Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de:- 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive;- 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1);”;

(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decît cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii

la alineatul (34), în final se introduce textul ,,În cazul neînregistrării și neachitării contractului de locațiune, arendă, uzufruct a proprietății imobiliare, de către persoana fizică, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul prin metode și surse indirecte în conformitate cu prevederile prezentului cod.”;

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Nu este clar sintagma neachitarea contractului de locațiune.

Se acceptă în redacția autorului:,,În cazul neînregistrării contractului de locațiune, arendă, uzufruct a proprietății imobiliare și

67

contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

neachitării impozitului pe venit din venitul obținut, Serviciul Fiscal de Stat va estima venitul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător prin metode și surse indirect în conformitate cu prevederile art. 189 şi art. 225 din Codul fiscal”;

(35) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 3% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

la alineatul (35), cifra ,,3” se înlocuiește cu cifra ,,5”; A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Înţelegem faptul că această măsură are drept scop asigurarea echității fiscale față de cetățenii care realizează venituri altele decît cele salariale, prin egalarea cotelor impozitului la cotele standard stabilite pentru persoanele fizice cetățeni. În acelaşi timp atenţionăm faptul că majorarea cotei acestui impozit va afecta populaţia rurală, care furnizează preponderent producţie din fitotehnie, zootehnie şi horticultură în formă naturală. La fel, din punct de vedere al agenţilor economici, în cele mai dese cazuri povara achităii acestui impozit revine agentului economic, deoarece presoana fizică nu înţelege faptul că acest impozit utmează a fi suportat de către el personal (pentru persoana fizică este important să primească exact preţul convenit, fără careva reţineri).

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Se propune excluderea din proiectul de lege a acestei prevederi.

Argumentare:

Nu se acceptă.Această măsură are drept scop asigurarea echităţii fiscale faţă de cetăţenii care realizează venituri altele decît cele salariale, prin egalarea cotelor impozitului la cotele standard stabilite pentru persoanele fizice cetăţeni. Concomitent, menţionăm că la introducerea acestui impozit, s-a convenit asupra faptului că acest impozit va fi majorat gradual pentru această categorie de venituri.Totodată, menţionăm că, impozitul respectiv nu reprezintă costul companiei, el se reţine din valoare (venitul) acordat persoanei fizice pentru livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a

68

Trebuie de mentionat ca un impozit de 5% cu retinere finala din venitul realizat de persoanele fizice de la vinzarea productiei de horticultura este mai mare de 2,8 ori decit impozitul pe profit achitat de intreprinderile agricole pentru aceleasi venituri. Ca baza servesc urmatoarele calculi:

Indicatori

Mere de

masaMere

pentru suc

Struguri de masa

Pret de vinzare, lei/kg 4,00 1,50 7,00Marja bruta max. in horticultura, 15% 15% 15% 15%Profit brut (marja bruta),lei 0,60 0,23 1,05Rezultat net,lei 0,48 0,18 0,84Impozit din profit 12% 0,07 0,03 0,13Impozit retinut - 3% 0,12 0,05 0,21Ix (retinere finala 3% Vs Impozit profit 12%) 167%Impozit retinut - 5% 0,20 0,08 0,35Ix (retinere finala 5% Vs Impozit profit 12%) 278%

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem de a păstra redacția art. 901 alin. (35) în redacția actuală, deoarece majorarea impozitului pe venitul persoanei fizice

nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Nu se acceptăA se vedea argumentele expuse mai sus.

69

cetățeni de la 3% la 5% din livrarea agenților economici a producției din fitotehnie şi horticultură în formă naturală ar duce efectiv la: dezavantajarea și descurajarea persoanelor fizice în ce privește realizarea produselor agricole; dezvoltarea economiei tenebre, stimulând vânzările la negru; crearea dificultăților la colectarea producției agricole; un impact negativ asupra formării prețurilor producției agricole și dezavantajarea producătorilor autohtoni față de competitorii de pe piețele din exterior.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)La art. 901, alin. (35), cifra „3%” se înlocuieşte cu „cifra 5%”. Argumentare: Este necesar de ținut cont de natura impozitului care a fost propus inițial cu scopul de a introduce miezul de nucă colectat, în circuitul economic oficial, achitând o taxă, care ar fi aproximativ egală cu impozitul pe care-l achită persoanele juridice sau fizice din activități similare. Astfel, de exemplu, pentru gospodăriile țărănești (de fermier) Codul fiscal prevede o cotă de impozit în valoare de 5% din venitul impozabil. În același timp, impozitul prevăzut în art. 90 prevede reținere finală de 3% pe veniturile obținute din livrarea producției din fitotehnie și horticultură din toate plățile efectuate. Astfel, majorarea impozitului de la 3% la 5% ar însemna o majorare enormă a poverii fiscale pentru persoanele fizice, care comercializează producție din fitotehnie și horticultură în comparație cu gospodăriile țărănești, pentru care obiectul impunerii este venitul

Nu se acceptăA se vedea argumentele expuse mai sus.

70

impozabil (venitul din vânzări redus cu cheltuielile aferente și alte deduceri), iar pentru persoanele fizice – venitul global. Astfel, o taxă de 2-3% din venitul global ar fi comparabilă cu taxa de 7% din venitul impozabil, dar nicidecum nu poate fi egalată. Totodată este necesar de ținut cont de faptul că, impozitul planificat de 5% se percepe la momentul cumpărării materiei prime (preponderent august – decembrie), care ulterior se exportă în perioada de circa 12 luni (până la roada nouă). Deci, de către procesatori se mobilizează resurse financiare la achiziție și plata impozitului la sursa de plată, care de obicei sunt din credit pentru care se plătesc dobânzi suplimentare (pe suma impozitului), și respectiv cota de 5% se majorează pentru companie. De asemenea, acest impozit se reține de la toată materia primă procurată, pe când ea conține circa 10% deșeuri și producție neconformă, iar în cazul nucilor în coajă până la 60 - 65%, are umeditatea mărită și este necesar de a fi uscată, respectiv, au loc iarăși costuri și pierderi. Astfel, în realitate acest impozit ar crește în practică până la 10-12%. Dat fiind faptul că, nucile și produsele nucifere reprezintă o marfă cotată la nivel internațional și prețurile globale sunt absolut transparente, marja de profit este de obicei destul de mică 5-7%. Un impozit suplimentar de circa 8-10% ar face această afacere neprofitabilă și economic absolut nerațională. Aceasta ar duce la pierderea rapidă a piețelor de desfacere, care au fost cucerite timp de peste 10 ani, făcându-i pe cumpărători să se reorienteze către alte țări, iar industria ar decădea într-un timp foarte restrâns. În scopul promovării exporturilor nu poate fi

71

subestimat factorul competiției cu principalii concurenți regionali – Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria, Serbia etc., care nu impozitează industriile respective, mai ales livrarea și exportul miezului de nucă, ci oferă suport și subvenționează agenții economici. Constrângerile pe calea exporturilor vor poziționa imediat Republica Moldova net inferior față de concurenții săi de bază și vor conduce la creșterea competitivității exportatorilor din țările vecine, iar o parte din materia primă va migra ilegal către piața din Ucraina și România, respectiv, vor scădea exporturile oficiale. Ar fi de menționat, că sectorul nucifer nu este practic susținut de Stat (cu excepția subvențiilor pentru sădirea livezilor), pe când incasările în buget de la exportul acestor produse este foarte considerabil, spre deosebire de alte sectoare, cum ar fi merele, vița de vie etc., unde investițiile din partea Statului sunt mult mai mari, iar incasările net inferioare. Ar fi bine ca politica Statului să fie orientată spre dezvoltarea acestui sector, eliminând impedimentele și hărțuirile existente la moment și în termen scurt și mediu efectul asupra bugetului ar fi în creștere. Dorim Să amintim, că impozitul de 2% reținut la sursa de plată a fost introdus din anul 2014 la inițiativa exportatorilor ca soluție în hotărârea problemei actelor de achiziție și introducerii produselor nucifere în circuitul fiscal, precum și evitării verificărilor ulterioare. În realitate însă impozitul a fost introdus, și ulterior din anul 2017 mărit la 3%, iar controalele tendențioase a agenților economici la acest capitol continuă. Astfel, propunem să menținem nivelul de 3% (art.90 alin.35) la impozitul reținut la sursa de plată, fără a efectua careva majorări.

72

(4) Reţinerea finală a impozitului stabilit prin prezentul articol scuteşte beneficiarul cîştigurilor şi veniturilor specificate la alin.(3), (31), (33), (34), (35) şi (36) de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum şi de la declararea acestora.

se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins: „(5) Veniturile, obținute de persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, din care a fost reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu alin.(35), sunt pasibile verificării în cadrul controalelor fiscale, în cazul în care depășesc suma de 300 mii lei cumulativ, pe parcursul unui an fiscal. (6) Veniturile, obținute de persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător până la 31 decembrie 2017, din care a fost reținut și achitat la buget impozitul în conformitate cu alin.(35), nu sunt pasibile verificării în cadrul controalelor fiscale.”.

Agenţia Naţională Transport Auto Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Propunerea de a completa art.901 cu alineatele (5) și (6) nu o susținem și propunem de a o exclude, deoarece Codul fiscal nu prevede deducerea cheltuielilor, în astfel de situații, suportate de persoana fizică și nu se ține cont de cheltuielile suportate de persoana fizică la procurarea și întreținerea acestor bunuri.Asociația Businessului European din MoldovaSe propune de a exclude alin. (5), (6) la art. 901, astfel încât persoanele fizice ce realizează producție din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv nuci şi produse derivate din nuci şi a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural, să nu fie pasibili verificărilor în cadrul controalelor fiscale, deoarece: actualmente unele persoane fizice au o percepție nesigură față de instituțiile de stat și refuză să-și realizeze producția, în acest sens fiind necesară în primul rând informarea acestora privind mecanismul de colectare a impozitelor și de realizare a controalelor fiscale; acest fapt ar obstrucționa procesul colectării producției respective și implicit ar avea un impact negativ asupra stimulării dezvoltării sectorului agricol, care este component al unei din principalele direcții strategice de dezvoltare a țării.

Notă.Propunerea în cauză are drept scop stabilirea dreptului organului fiscal de a supune verificării veniturile, obținute de persoanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, în conformitate cu alin.(35), doar în cazul în care depășesc suma de 300 mii lei cumulativ, pe parcursul unui an fiscal. În alte cazuri veniturile respective nu vor fi pasibile verificării.Verificarea veniturilor obținute de către persoanele specificate la art.90, care depășesc suma de 300 mii lei cumulativ, este condiționată de faptul că există riscul ca persoanele fizice respective să desfășoare activitatea de întreprinzător fără a fi înregistrate în modul prevăzut. De asemenea, capitolul 111 din Codul fiscal prevede diferenţa stabilită dintre veniturile și cheltuielile persoanei fizice în sumă de pînă la 300 mii lei inclusiv se va considera risc minim acceptat pentru estimarea venitului acesteia prin metode și

73

surse indirecte.Articolul 91. Reţinerile din veniturile nerezidentului(1) Persoanele menţionate la art.90 reţin şi achită un impozit în mărime de:- 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat;- 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;- 15% din sumele specificate la art.901 alin.(31) liniuţa a treia;- 6% din dividendele specificate la art.71 lit.e).

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Acordul de asociere cu UE prevede obligativitatea apropierii legislației Republicii Moldova de actele normative ale UE. Directiva 2011/96/EU prevede scutirea de la impozitul pe venit la sursa de plată a dividendelor achitate către companiile-mamă din statele membre UE (care dețin o cotă de participare de minim 10% în capitalul entității fiice pentru o perioadă de cel puțin 2 ani), astfel eliminând impozitarea dublă a acestor venituri. Luând în considerare Acordul de asociere cu UE, precum și faptul că Republica Moldova nu are semnate Convenții de evitare a dublei impuneri cu unele statele membre UE (de ex. Franța) sau unele Convenții existente sunt învechite (de ex. Germania), recomandăm implementarea în legislația fiscală a Directivei 2011/96/EU.Scutirea de impozitare a dividendelor achitate companiilor-mamă (rezidente în UE) va alinia legislația fiscală din Moldova la Directivele europene și vor fi stimulate investițiile UE în Moldova. În acest sens, recomandăm completarea art. 91, alin. (1) al Codului fiscal cu următorul cuprins:“Nu se va reține un impozit pe venit la sursa de plată din dividendele achitate către companiile-nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene, care dețin pentru o perioadă de cel puțin 2 ani o cotă de participare de minim 10% în capitalul persoanei care plătește dividendele.”

Nu s e accepta Acordul de asociere dintre RM şi UE nu prevede careva angajamente de armonizare a legislaţiei naţionale în domeniul impozitării directe. Astfel, propunerea urmează a fi analizată la etapa de aderare a RM la UE.

Articolul 92. Achitarea impozitelor reţinute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute(3) Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.88-90, art.90 1 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91 vor prezenta organului fiscal

La articolul 92 alineatul (3), textul ,,art.88-90, art.901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91” se înlocuieşte cu textul ,,art.88-91”.

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Consideram ca anume anularea plafonului presupune o sarcină suplimentară pentru contribuabilii ce au obligația de declarare a acestor venituri.

Nu se acceptăNorma s-a propus la solicitarea contribuabililor, dat fiind că, existența plafonului de declarare aferent veniturilor pentru care se asigură

74

teritorial, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi sumele veniturilor achitate în folosul lor.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) La articolul 92 alineatul (3), textul „art.88-90, art.90¹ – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depăşeşte scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), şi art.91” se înlocuieşte cu textul „art.88-91”. Argumentare: Propunem aplicarea modificării pentru raportarea veniturilor obţinute cu începere din 01.01.2018. Pe parcursul anului 2017 nu au fost colectate datele persoanelor ce au obţinut venituri conform art.90¹ în valoare mai mică decât scutirea personală anuală.

reținerea finală a impozitului pe venit presupune o sarcină suplimentară pentru contribuabilii ce au obligația de declarare a acestor venituri în vederea delimitării sumelor necesare de a fi declarate. Din altă perspectivă, modificarea are drept scop optimizarea activităţii curente a organului fiscal pentru estimarea obligațiilor fiscale prin metode și surse indirecte.

Se acceptă în redacția autorului:,,prevederile art.92 alin.(3) din Codul fiscal va întra în vigoare la 01.01.2018 și se vor aplica pentru perioadele începînd cu 2018.”.

Articolul 93. Noţiuni generaleÎn sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:1) Taxă pe valoarea adăugată (în continuare - T.V.A.) - impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

23. Articolul 93:

la punctul 2), cuvintele „activele nemateriale” se exclud;

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) La pct.4)a) cuvintele ”, cu plată parțială” se vor exclude, ținând cont de faptul că acestea pot fi încadrate în ”transmiterea cu plată”; b) textul ”, precum și a drepturilor aferente acestora”, se va exclude, ceea ce va asigura o ajustare a terminologiei utilizate în proiect la legislația din domeniul proprietății

Se acceptă parţial, cu excluderea cuvintelor „cu plată parţială”.

75

2) Marfă, valori materiale - rezultat al muncii sub formă de articole, mărfuri de larg consum şi produse cu destinaţie tehnico-economică, clădiri, construcţii şi alte bunuri imobiliare, activele nemateriale.3) Livrare de mărfuri - transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.4) Livrare (prestare) de servicii - activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitate de prestare a serviciilor de către administratorul fiduciar cumpărătorului şi de către administratorul fiduciar fondatorului administrării fiduciare în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară. Se consideră livrare efectuată de către fondatorul administrării fiduciare administratorului fiduciar serviciile prestate de către administratorul fiduciar cumpărătorului în cadrul realizării contractului de administrare fiduciară.

la punctul 4), cuvintele „transmiterea drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit ” se înlocuiesc cu textul „transmiterea cu plată, cu plată parţială sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietății industriale și obiecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe, precum și a drepturilor aferente acestora”;

intelectuale, reieșind din faptul că transmiterea drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală nu presupune transmiterea altor drepturi aferente.

6) Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.13) Cotă zero – cota T.V.A. ce constituie zero procente.

Asociația Businessului European din MoldovaLa acest capitol intervenim cu următoarele propuneri: așa întrucât se propune ca în redacția nouă a Codului fiscal noțiunea de “cota zero” sa fie înlocuită cu „livrare scutită de TVA cu drept de deducere”, este necesar de a

Se acceptă

76

modifica noțiunea de livrare impozabilă și anume prin “livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A. fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activității de întreprinzător”.

În condițiile în care art. 104 al Codului se modifică în principal în sensul introducerii noțiunii de „scutire de TVA cu drept de deducere”, se propune de a exclude alin. (13) din art 93 al Codului fiscal.

18) Investiţii (cheltuieli) capitale – cheltuieli efectuate de către agenţii economici în legătură cu procurarea şi/sau crearea activelor pe termen lung, destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung.

la punctul 18), cuvintele „activelor pe termen lung” se înlocuiesc cu cuvintele „mijloace fixe”, în ambele cazuri;

Confedera ția Națională a Patronatului În conextul modificării propuse apare o întrebare logică ”Ce se întâmplă cu activele nemateriale?”

Se acceptă, în următoarea redacţie:„18) Investiţii (cheltuieli) capitale – costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu crearea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale şi/sau preţul de procurare al acestora, destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.”.

Articolul 95. Obiectele impozabile (1) Obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaLa art. 95, alin.1) al Codului fiscal se propun următoarele:- Restabilirea impozitării livrărilor autoturismelor pe piaţa internă, precum şi la importul lor.

Nu se acceptă.Aplicarea TVA în schimbul accizei pentru autoturisme poate fi realizată odată cu implementarea Catalogului mijloacelor

77

importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;c) importul serviciilor în Republica Moldova.(2) Nu constituie obiecte impozabile: a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.

- Propunem, repetat, completarea alin. (1) al art. 95 din Codul fiscal cu două litere noi d) şi e), avînd următorul conţinut:„d) importul autoturismelor în Republica Moldova de către persoanele fizice şi juridice”;„e) livrarea de autoturisme pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice şi juridice, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova”.Conform Obiectivelor politicii fiscale pentru anii 2016-2018 la compartimentul „Taxa pe valoare adăugată” pentru anul 2016, a fost prevăzută reexaminarea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA şi la compartimentul „Accize”. În anul 2016 se prevedea reexaminarea sistemului de impozitare a autoturismelor, prin anularea accizului şi introducerea TVA pentru aceste tipuri de mărfuri.De menţionat că, conform prevederilor actuale, accizul pentru importul autoturismelor este stabilit în dependenţă de capacitatea cilindrică a motorului şi termenul de exploatare a mijlocului de transport şi nu ţine cont în nici un fel de preţul real al autoturismului. În contextul celor relatate, considerăm că odată cu introducerea aplicării cotei TVA la importul şi livrarea de autoturisme pe teritoriul Republicii Moldova şi anularea accizului, se vor majora semnificativ veniturile la bugetul de stat. Luînd ca bază numărul de maşini noi vîndute în ţară (4186 de unităţi) şi numărul de maşini de mîna a doua vîndute (14920 de unităţi) ca urmare a supunerii TVA a procurărilor de automobile, estimativ, bugetul de stat va fi suplimentat cu peste 967,8 de mil. de lei (calcul efectuat în baza datelor vînzărilor automobilelor în anul 2016: [(1247 unit.*9000 euro * 22,3 lei*20%) + (634 unit.*12000 euro * 22,3 lei * 20%) + (287 unit.*20000 euro*22,3 lei *

de transport de către Serviciul Vamal. Or, aplicarea în continuare a accizei aferent mijloacelor de transport este motivată prin faptul că, determinarea sumei TVA spre plată la importul autoturismelor se realizează în baza valorii în vamă a cărei cuantum este stabilit doar în baza documentelor primare prezentate de persoana fizică sau juridică, iar Serviciul Vamal, neavînd un Catalog internaţional de preţuri la mijloacele de transport, nu poate interveni pentru modificarea şi stabilirea unei valori reale a mijlocului de transport.Introducerea prematură a normei în cauză va determina reducerea valorii în vamă a mijloacelor de transport importate de către plătitorii vamali şi respectiv micşorarea considerabilă a încasărilor în bugetul public naţional.

78

20%) + (2018 unit.* 30000 euro * 22,3 lei * 20%)] + [(1790 unit.*20000 euro * 22,3 lei*20%) + (4326 unit.*10000 euro * 22,3 lei * 20%) + (8804 unit.*6000 euro*22,3 lei * 20%)].

AO Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (AO ACAP RM) De majorat limita procentuală ce permite neimpunerea cu TVA a bunurilor distribuite cu titlu gratuit in cadrul promoţiilor si de prevăzut posibilitatea ca de aceasta facilitate sa beneficieze si firmele nou create, care investesc activ in promovare chiar din primul an de activitate (in prezent limita este de 0,2% din venitul din vânzări a anului precedent);

Se propune de inlocuit cifra „0,2%” cu cifra „0,5%”, iar in final de completat cu urmatoarele ”iar pentru intreprinderile nou create pe parcursul anului, in marime lunara de 0,5% din venitul realizat in luna precedenta”.Argumentare: Limita actuala nu este suficenta pentru desfasurarea activitatii de promovare a vinzarilor. Practica arata ca aceast limita, la intreprinderile mari se consuma in 3-5 luni. Pe de alta parte, intreprinderile nou create au nevoie sa-si promoveze vinzarile mai agresiv la inceputul activitatii, respectiv trebuie de prevazut un mecanism prin care sa beneficieze de aceasta prevedere.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)La lit. c) se propune de substituit cifra „0,2%” cu cifra „0,5%”, iar în final de completat cu următoarea sintagmă ”iar pentru întreprinderile nou create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5%

Se acceptă.

Se acceptă.

79

din venitul realizat în luna precedentă” Argumentare: Limita actuală nu este suficientă pentru desfăşurarea activităţii de promovare a vânzărilor. Practica arată că această limită, la întreprinderile mari se consumă în 3-5 luni. Pe de altă parte, întreprinderile nou create au nevoie să-şi promoveze vânzările mai agresiv la începutul activităţii, respectiv trebuie de prevăzut un mecanism prin care să beneficieze de această prevedere.

Articolul 96. Cotele T.V.A.Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:b) cote reduse în mărime de:

- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610200), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);

- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;

- 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;

- 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaPropunem, repetat, completarea art.96, lit.b) din Codul fiscal cu un alineat (liniuță) nou(ă), avînd următorul conținut: „- 8% - îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii”.Indemnizația care reprezintă o sursă de întreținere nu doar pentru copil, dar și pentru persoana care se ocupă de îngrijirea acestuia, nu acoperă nici minimul de existență care pentru un copil în vîrstă de 7-17 ani a constituit în anul 2016 - 1863,5 de lei. Considerăm că aplicarea unei cote reduse a TVA în cazul îmbrăcămintei și încălțămintei pentru copii va constitui o măsura necesară de susținere a tinerelor familii cu copii în situația actuală de criză. Pentru a procura îmbrăcămintea și încălțămintea necesară unui copil ce urmează să frecventeze școala este necesar de a cheltui peste 5000 de lei.

Nu se acceptă. Propunerea privind aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii va atrage după sine diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare, astfel încît, în condiţiile actuale aceasta nu poate fi acceptată. Concomitent, obiectivele politicii fiscale pe termen mediu sunt orientate spre un sistem de impozitare echitabil, bazat pe principii generale de impozitare şi trecerea la subvenţionarea directă din partea statului, iar realizarea propunerii privind reducerea cotei TVA pentru mărfurile propuse, de la 20% la 8%, vine în contradicţie cu aceasta. La aceasta, în scopul îmbunătăţirii nivelului

80

naturale;- 8% – la producţia din zootehnie în formă

naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare: 010221, 010231000, 010290200, 010310000, 010410100, 010420100, ex.0105 – pui vii de reproducţie, 060210, 060220, 0701, 07020000, 0703, 0704, 0705, 0706, 070700, 0708, 070920000, 070930000, 070940000, 070951000, 070959100, 070959300, 070960, 070970000, 070993100, 070999100, 070999400, 070999500, 070999600, ex. 070999900 – mărar şi pătrunjel, 0713, 071420100, 080231000, 080610, 080711000, 080719000, 080810, 080830, 080840000, 0809, 08101000, 081020, 081030, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1007, 1201, 1205, 120600, 1209, ex.121291 – sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată, 121300000, 1214;

- 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;

- 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn;

de trai ale familiilor tinere se consideră oportun examinarea unor măsuri şi pîrghii eficiente de susţinere altele decît cele de natură fiscală aplicate de către autorităţile competente din domeniu, fără a avea impact asupra bugetului public naţional. De asemenea, conform practicii Uniunii Europene, majoritatea statelor membre UE aplică cota standard a TVA (18%-25%) pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii.Suplimentar, menţionăm că, conform art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA produsele alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991.

Articolul 97. Valoarea impozabilă a livrării impozabile(1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.).(2) Dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei

26. Articolul 97:la alineatul (5), cuvintele „activele supuse uzurii” se înlocuiesc cu cuvintele „activelor care au fost sau sunt supuse amortizării de către furnizor”;

se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:„(8) Valoarea impozabilă a livrării impozabile nu include:

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 97, alin.(6), lit.(d) stabileşte că dobînzile, percepute după data livrării pentru plăţi efectuate cu întîrziere nu se includ în valoarea impozabilă a livrătii impozabile. Reiese, că dobînzile percepute pînă la data livrării urmează să fie incluse în valoarea impozabilă a livrarii impozabile.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

81

de piaţă, care se determină în conformitate cu art.5 pct.26) şi art.99.(3) Valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia T.V.A.(31) În cazul aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a sumei obligaţiei fiscale, valoarea impozabilă a livrării impozabile se consideră valoarea estimată în conformitate cu art.225. (5) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea mai mare din valoarea lor contabilă şi valoarea de piaţă.

a) disconturile acordate de furnizori sau prestatori direct în beneficiul cumpărătorului (beneficiarului) la momentul livrării;b) sumele ce reprezintă despăgubiri, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă sau definitivă şi irevocabilă, penalităţile şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.”

AO Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din Republica Moldova (AO ACAP RM) La p.26 pentru modificarea art.97 (8) – ce se are in vedere prin “discount acordat de furnizor direct beneficiarului la momentul livrării”;

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Articolul 97 se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins: „(8) Valoarea impozabilă a livrării impozabile nu include: a) disconturile acordate de furnizori sau prestatori direct în beneficiul cumpărătorului (beneficiarului) la momentul livrării;

Articolul 98 alineatul (1): litera c) se completează în final cu cuvintele „după efectuarea livrării”. Argumentare: Nu este clar ce presupune această prevedere pentru a înţelege impactul. De ce aprecierea valorii impozabile diferă în dependenţă de momentul acordării discontului?

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Articolul 98. Ajustarea valorii impozabile a livrării impozabile(1) Valoarea impozabilă a livrării impozabile a mărfurilor, serviciilor, după livrarea sau achitarea lor, urmează a fi ajustată, cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, dacă:a) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţurilor;b) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a efectuat livrarea;c) valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului.

27. Articolul 98 alineatul (1):litera c) se completează în final cu cuvintele „după efectuarea livrării”.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 98, alin. (1) a fost completat cu lit.(d) astfel valoarea impozabilă a livrării impozabile va fi ajustată în cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma returnării ambalajelor în care s-au expediat mărfuri, fiind eliberată factura fiscală pentru ambalajele respective. În comentarii la proiectul de lege, se explică că modificarea dată vine cu menirea de a armoniza legislaţia naţională cu cea europeană. Totodată, se menţionează că în UE se practică două măsuri de reglementare

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

82

permise în cazul dat: - excluderea (valorii ambalajului) din baza de impozitare şi adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că suma respectivă este regularizată în cazul în care ambalajul nu este returnat; - includerea (ambalajului) în baza de impozitare şi adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că suma respectivă este regularizată în cazul în care ambalajul este efectiv returnat. În proiectul de lege a fost aleasă metoda a doua. S-a făcut o analiză a practicii utilizate în RM pentru a vedea care opţiune este mai benefică pentru mediul antreprenorial de la noi din ţară?

Articolul 99. Livrările efectuate la un preţ mai mic decît cel de piaţă, fără efectuarea plăţii, în contul retribuirii muncii(6) Valoarea de piaţă a livrării impozabile nu trebuie să fie mai mică decît costul vînzărilor ei.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) În prezent, reglementările fiscale obligă calcularea TVA de la prețul de piață a producției livrate în contul arendei terenurilor agricole.În același timp, prețul de piață a producției livrate nu poate fi mai mic decât costul acesteia (art. 99, alin. (6) al Codului fiscal) – ceea ce duce la costuri suplimentare pentru întreprinderile agricole, în special în anii secetoși, atunci când costul pentru unele produse recoltate poate fi mai mare prețul de piață a acestora.

Nu se acceptă.Conform Indicației metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, costul de producție constituie resurse exprimate valoric şi consumate pentru fabricaţia produselor/prestarea serviciilor. Astfel, agentul economic a trecut în cont sumele TVA aferent procurărilor de materii prime, materiale, servicii consumate pentru fabricarea producției agricole. Totodată,

83

recompensa ce urmează a fi achitată arendatorului pentru folosirea terenului dat, prin prisma unor relații specifice, este achitată sub formă de marfă - producție agricolă, care indirect ar trebui să conțină în costul său „prețul” terenului arendat.Astfel, practicarea unor preturi de vînzare sub cost de producție, în special în cadrul relațiilor specifice, constituie o formă de concurență neloială (dumping), putînd fi interpretată de organele fiscale ca o practică de evaziune fiscală prin declararea unor impozite și taxe mai mici la bugetul de stat.

Articolul 101. Modul de calculare şi achitare a T.V.A.(3) Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de lege, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

la alineatul (3), cuvintele „şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate” se înlocuiesc cu textul „ , întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament termic corespunzător şi destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate”, iar cuvintele „ cotei-standard a T.V.A.” se înlocuiesc cu textul „diferenței dintre cota standard și cea redusă”;

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareLa alin.(3) textul „întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament termic corespunzător şi destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate” urmează a fi substituit cu textul „exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate”. Concomitent, la alin. (3), propunem substituirea sintagmei „produse de panificație” cu „derivatele produselor de origine vegetală produse în țară” sau „produse obținute la prelucrarea producției vegetale autohtone”

Se acceptă parţial, prin înlocuirea textului „întreprinderile ce produc lapte nesupus unui tratament termic corespunzător şi destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate” cu textul „exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi

84

Argumentare : reieșind din prevederile Legii 221 din 19.10.2007 cu privire la activitatea sanitar-veterinară și a Hotărîrii Guvernului nr.435 din 28.05.2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală care operează cu noțiuni de ,,exploatație”, ,,exploatație de producție a laptelui” și a pct.128 a aceleiași hotărîri care prevede că agenţii economici la livrarea laptelui şi colostrului către întreprinderea de procesare trebuie să asigure că laptele a fost răcit rapid la o temperatură nu mai mare de 6°C şi menţinut la această temperatură până la procesare. Astfel, nu este posibilă livrarea laptelui nesupus unui tratament termic corespunzător către consum direct sau prelucrare ulterioară.Ținând cont de taxa de 8 % percepută la achiziție și 20 % pentru produsul finit, considerăm necesar acordarea dreptului de restituire a sumei TVA şi pentru întreprinderile de procesare a produselor de origine vegetală. Acest lucru ar micșora prețul produsului finit, care va deveni mai competitiv pe piață, iar sectorul va deveni mult mai atractiv pentru potențialii investitori.

produc produse lactate”.Totodată, în partea ce ţine de acordarea dreptului la restituirea sumei TVA aferente derivatelor produselor de origine vegetală produse în ţară, menţionăm că aceasta nu se susţine în contextul în care acesta este un domeniu vast şi nu fac partea din produsele social importante.Totodată, scopul micşorării preţului produsului finit la produsele de origine vegetală nu poate fi atins prin intermediul acordării dreptului la restituirea sumei TVA pentru producători, dat fiind că doar agentul economic beneficiază de suma TVA restituită, aceasta neavînd impact asupra preţului produsului final.Concomitent, obiectivul de diminuare a preţului la produsele de origine vegetală şi susţinerea competitivităţii pe piaţă poate fi asigurat prin intermediul politicilor comerciale sectoriale, subvenţionare directă şi alte pîrghii ale statului de dezvoltare şi

85

Ministerul EconomieiArt.101 alin.(3)-este binevenită introducerea tratării modului egal a producătorilor autohtoni de lapte cu procesatorii de lapte în partea ce ține de dreptul de restituire a sumei TVA. Totodată, optăm asupra examinării posibilității privind stabilirea cotei unice a TVA pentru producătorii și prelucrătorii de toate tirurile de produse agricole.

atragere a investiţiilor decît prin intermediul TVA.Suplimentar, comunicăm că, conceptul de restituire a sumei TVA este în examinare de către Ministerului Finanţelor, inclusiv prin prisma procesului de transpunere integrală a prevederilor Directivelor UE, în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere, precum şi impactului asupra bugetului de stat.

Nu se acceptă.În contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Republica Moldova urmează să armonizeze legislaţia fiscală în partea ce ţine de cotele TVA în conformitate cu calendarul stabilit, şi anume 2019.În acest context, revizuirea cotelor TVA pentru produsele agricole urmează a fi efectuată în cea de a doua etapă de armonizare a legislaţiei fiscale privind TVA la

86

(4) Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.

alineatul (4) se abrogă;

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Abrogarea alineatului (4) o considerăm foarte binevenită, deoarece achitarea TVA-ului la importul serviciilor crea mari probleme contribuabililor, mai ales în cazul retagerilor automate de pe business carduri pentru serviciile procurate, cînd este practic imposibil de a ţine evidenţa TVA-ului ce urmează a fi calculat şi achitat la buget în aceeaşi zi în care a avut loc plata.

Asociația Businessului European din MoldovaActualmente entitățile ce activează în domeniul agricol se confruntă cu un deficit de cash flow în perioadele extra-sezon, ceea ce afectează semnificativ activitatea acestora, iar în multe cazul se impune necesar apelarea la resurse creditare pentru a acoperi acest decalaj, ceea ce în mod direct se răsfrânge și asupra costurilor și respectiv prețurilor de producție. Reieșind din aceea că agricultura reprezintă o ramură strategică de dezvoltare a economiei, care necesită a fi stimulată de către stat, propunem, ca prin derogare de la prevederile art. 101 al Codului fiscal, a Regulamentului privind restituirea taxei pe valoare adăugată (Hotărârea Guvernului nr. 93 din 01.02.2013), pentru această categorie de contribuabili să fie redus semnificativ termenul de restituire a taxei pe valoare adăugată, cu condiția ca cererea și toate

Directiva 2006/112/CE.

Nu se aceeptă, dat fiind faptul că, norma respectivă se regăseşte la art.109 alin.(2) din Codul fiscal al proiectului de lege.Totodată, potrivit art.65 din Directiva 2006/112/CE, în cazul în care plata este făcută înainte de livrarea bunurilor sau prestarea de servicii, TVA devine exigibilă la încasarea plăţii şi la suma încasată.

Nu se accept ă. În conformitate cu prevederile art.101 alin.(3) şi alin.(5) din Codul fiscal, precum şi potrivit Hotărîrii Guvernului nr.93 din 01.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, termenul de 45 de zile destinat pentru efectuarea restituirii TVA se motivează prin faptul că, 37 de zile sunt destinate pentru efectuarea controalelor şi adoptarea deciziei, iar celelalte 8 zile sunt destinate pentru efectuarea restituirii

87

documentele necesare expuse la p. 32 al Regulamentului menționat să fie prezentate organelor fiscale în regim on-line, pentru a urgenta termenele de verificare și respectiv de restituire.

efective. Astfel restituirea sumei TVA într-un termen mai restrîns decît 45 de zile nu poate fi executată prin prisma administrării fiscale.La aceasta, prin reducerea termenului de restituire a sumei TVA doar pentru o singură ramură încalcă principiul entităţii fiscale reglementat la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal.

Ministerul EconomieiExaminarea posibilității privind acordareadreptului la restituirea TVA din buget tuturor agenţilor economici, care pe parcursul a trei luni de zile consecutive au înregistrat valoarea TVA pe achiziţii mai mare decât valoarea TVA pe vânzări astfel, ajustând normele naţionale cu practica europeană (Art.101).

Nu se acceptă.În conformitate cu prevederile art.183 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, atunci când, pentru o anumită perioadă fiscală, valoarea deducerilor depăşeşte valoarea TVA datorate, statele membre pot fie efectua o rambursare, fie reporta excedentul în perioada următoare, în condiţiile pe care le stabilesc. În acest context, menţionăm că, prevederile actuale ale Codului fiscal în partea ce ţine de restituirea sumei TVA sunt compatibile cu prevederile Directivei 2006/112/CE.

88

Totodată, acordarea dreptului la restituirea din buget a sumelor TVA pentru toţi agenţii economici care pe parcursul a 3 luni de zile consecutive au înregistrat valoarea TVA pe achiziţii mai mari decît valoarea TVA pe vînzări va condiţiona o creştere considerabilă a poverii asupra bugetului, care la moment nu poate fi acceptată.Suplimentar, comunicăm că, conceptul de restituire a sumei TVA este în examinare de către Ministerului Finanţelor, includiv prin prisma procesului de transpunere integrală a prevederilor Directivelor UE, în conformitate calendarul stabilit în Acordul de Asociere, precum şi impactului asupra bugetului de stat.

Articolul 102. Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (1) În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se

28. Articolul 102 va avea următorul cuprins: „Articolul 102. Deducerea sumei T.V.A. pentru mărfurile, serviciile procurate(1) În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se permite deducerea sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 102, alin. (6), în propozițiile a doua și a treia sunt utilizate noțiunile de ”active materiale și nemateriale”, ar fi mai corectă utilizarea noțiunilor ”imobilizări corporale și necorporale”.

Se acceptă parţial. prin substituirea cuvintelor „active materiale şi nemateriale” cu cuvintele „mijloace fixe şi imobilizări necorporale”.

89

permite trecerea în cont a T.V.A. la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu art.115. Subiecţilor impunerii, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A. , li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor. (2) Suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A nu se trece în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli. (3) Suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.Mărimea trecerii în cont a T.V.A se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. Prorata se determină prin aplicarea următorului raport:a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A) şi a livrărilor scutite, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă la completarea declaraţiei privind T.V.A pentru ultima perioadă fiscală a anului

desfăşurării activităţii de întreprinzător. Se permite deducerea T.V.A. la mărfurile, serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru mărfurile, serviciile menţionate în conformitate cu art.115.(2) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A. conform art.103 nu se deduce şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.(3) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. conform art.103 se deduce dacă se referă la livrările impozabile.(4) Mărimea deducerii a sumei T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei, faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. Prorata lunară se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A.), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A..) şi a livrărilor scutite fără drept de deducere, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă la completarea declaraţiei privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului(5) Deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează

Ministerul EconomieiNu se acceptă propunerea că, documentele confirmative ce urmează a fi prezentate de agentul economic în scopul beneficierii de restituire de TVA reprezintă aspecte de ordin tehnic şi administrativ care pot fi modificate şi completate fără mari tergiversări în cazul în care acestea sunt reglementate prin hotărîre de Guvern în vederea evitării împovărării conţinutului Codului fiscal. Modificările propuse contravin reglementărilor stabilite la art.7 al Legii nr.235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător care prevăd că în scopul respectării principiului previzibilității documentele normativ tehniceacestea sunt obligatorii în cazul în care sînt stabilite prin legi.(Obiecția vizează art.125 alin.(4) și alin.(41)).

Nu se acceptă.Documentele confirmative ce urmează a fi prezentate de agentul economic în scopul beneficierii de restituirea de TVA reprezintă aspecte de ordin tehnic şi administrativ care pot fi modificate şi completate fără mari tergiversări în cazul în care acestea sunt reglementate prin Hotărîre de Guvern.De asemenea, atît practica internaţională, cît şi experţii străini recomandă ca toate prevederile de ordin administrativ, inclusiv documentele confirmative, să fie reglementate într-un act normativ, în vederea evitării împovărării conţinutului Codului fiscal.Totodată, existenţa listei în act legislativ a condus la neaplicarea continuă a prevederilor privind restituirea TVA.Spre exemplu, prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative au fost excluse prevederile privind aplicarea cotei zero a TVA pentru

90

şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma T.V.A trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului. (3 1 ) Trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art. 95 alin. (2) lit. c) şi d) se efectuează similar livrărilor impozabile.Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art. 95 alin. (2) lit. a) şi b) nu se trece în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli. (3 2 ) Sumele T.V.A. trecute în cont de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud din trecerea în cont şi se raportează la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A.Din trecerea în cont se exclud sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la trecerea în cont pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Sumele T.V.A. care se exclud din trecerea în cont în conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul mărfurilor, serviciilor, inclusiv al activelor materiale şi nemateriale supuse uzurii, ci se raportează la cheltuieli.Raportarea sumelor T.V.A. la cheltuieli se efectuează în perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul fiscal. (3 3 ) Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile, serviciile procurate se trec în cont la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din scutit de T.V.A. în impozabil.

a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2) lit.c) şi d) se efectuează similar livrărilor impozabile.Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu T.V.A. în conformitate cu art.95 alin.(2) lit.a) şi b) nu se deduce şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.(6) Sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud din deducere şi se raportează la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. conform art.103.Din deducere se exclud sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată.Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat nu se includ în costul mărfurilor, serviciilor, inclusiv al activelor materiale şi nemateriale supuse amortizării, ci se raportează la cheltuieli.Raportarea sumelor T.V.A. la cheltuieli se efectuează în perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul fiscal.(7) Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli pe mărfurile, serviciile procurate se deduc în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din scutit de T.V.A. conform art.103 în impozabil.Se deduc sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată.Deducerea sumelor T.V.A. se efectuează în perioada

livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe precum şi documentele confirmative pentru restituirea TVA aferent livrărilor respective, acestea rămînînd doar la nivel de act normativ. Astfel, actualmente agenţii economici care au efectuat livrări de biomasă lemnoasă, erbacee şi din frute nu pot beneficia de restituirea sumei TVA pentru perioada cînd se aplica cota zero a TVA, dat fiind faptul că, documentele nu sunt prevăzute la nivel de act legislativ.Un alt exemplu este imposibilitatea beneficierii de restituire a sumei TVA pentru livrările de mărfuri şi servicii în cadrul Programului de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău, în contextul în care documentele confirmative erau reglementate la nivel de act normativ, acestea nefiind prevăzute şi în Codul fiscal.Respectiv, imposibilitatea modificării în termeni

91

Se trec în cont sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse uzurii – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Trecerea în cont a sumelor T.V.A. se efectuează în perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul fiscal. (4) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe valorile materiale procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform legislaţiei, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă uzurii a mijloacelor fixe casate, nu se trece în cont şi se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei. (5) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii sale de întreprinzător nu se trece în cont şi se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sînt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate.(6) Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A., saub) de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile importate,c) de documentul care confirmă achitarea T.V.A pentru serviciile importate.Dacă, după vînzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are

fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul fiscal.În sensul alineatelor (6) şi (7), modificarea regimului fiscal presupune schimbarea printr-un act legislativ a regimului de impozitare din scutit în impozabil sau invers, sau schimbarea destinaţiei utilizării mărfurilor pentru efectuarea livrărilor impozabile sau scutite conform art.103. (8) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe mărfurile procurate care în procesul activităţii de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele prevăzute în art.24 din Codul fiscal, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării a mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei.(9) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii sale de întreprinzător nu se deduce şi se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile procurate sînt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la deducerea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate.(10) Subiectul impozabil are dreptul la deducerea T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A., saub) de documentul, eliberat de organul vamal, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile importate;c) de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate.(11) Dacă, după vînzarea valorilor materiale gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vînzare, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA achitate sau care

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 102, alin. (7) prevede deducerea sumelor TVA anterior raportate la costuri sau cheltuieli în cazul modificării regimului de impozitare. Nu este clar dacă se va recalcula venitul impozabil sau nu în cazul cînd TVA a fost raportată în costuri și cheltuieli în anii fiscali precedenți sau conform prevederilor SNC sumele TVA permise la deduceri se vor raporta la veniturile anului curent? Considerăm, că pentru evitarea abuzurilor urmează a fi indicat expres cum se va proceda în cazul dat.

Ministerul Tehnologiei Informației și ComunicațiilorLa pct. 30 (amendarea art. 102 alin.(12)) cuvintele ,,servicii de telefonie” de substituit cu cuvintele ,,servicii publice de telefonie”, potrivit prevederilor art. 2 din Legea comunicațiilor electronice nr. 214-XVI din 15 noiembrie 2007.

Confedera ția Națională a Patronatului În tot textul alin. (6) sintagma ”active materiale și nemateriale” se va substitui cu sintagma "imobilizări corporale și necorporale"

În propozițiile a doua și a treia sunt utilizate noțiunile de "active materiale și nemateriale", ar fi mai corectă utilizarea noțiunilor "imobilizări corporale și necorporale".

Propunere neclară la alin.(7). Articolul 102.

restrînşi a Codului fiscal în partea ce ţine de documentele confirmative a dus la perturbarea activităţii agenţilor economici, aceştea neavînd dreptul la restituirea sumei TVA.

Se acceptă cu efectuarea modificărilor la art.44 alin.(3) lit.b) din Codul fiscal

Se acceptă parţial, cu substituirea cuvintelor ,,servicii de telefonie” cu cuvintele ,,servicii publice de telefonie fixă şi mobilă”.

Se acceptă parţial. prin substituirea cuvintelor „active materiale şi nemateriale” cu cuvintele „mijloace fixe şi imobilizări necorporale”.

92

dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vînzare a bunurilor gajate. (6 1 ) În cazul în care factura fiscală pentru servicii a căror livrare se realizează regulat, pe o perioadă de 6 luni calendaristice consecutive, precum şi pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii de telefonie, servicii comunale, este primită de către cumpărător pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pentru serviciile, mărfurile menţionate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.(7) Livrarea, în privinţa căreia se permite trecerea în cont a T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil de către furnizorul care a eliberat factura fiscală (eliberată în modul stabilit de Ministerul Finanţelor sau imprimată cu aplicarea seriei şi numărului atribuit de Serviciul Fiscal de Stat subiectului care îşi exercită dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale) sau să fie importată de către subiectul impozabil. (8) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de: 1) pentru livrări de mărfuri: a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; b) factura comercială (invoice);d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilor efectuate prin intermediul poştei; f) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei, suplimentar se prezintă:- documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura pentru serviciile poştale prestate;- documentul indicat în borderoul documentelor

urmează a fi achitate, în baza contractului de vînzare a valorilor materiale gajate.(12) În cazul în care factura fiscală pentru servicii a căror livrare se realizează regulat, pe o perioadă de 6 luni calendaristice consecutive, precum şi pentru energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii de telefonie, servicii comunale, este primită de către cumpărător (beneficiar) pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pentru serviciile, mărfurile menţionate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.(13) În cazul în care factura fiscală pentru livrarea mărfurilor, serviciilor este primită de către cumpărător (beneficiar) – subiect impozabil ulterior perioadei fiscale în care aceasta a fost emisă, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A achitate sau care urmează a fi achitată pentru mărfurile, servicii utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător aferentă facturii fiscale respective în perioada fiscală în care aceasta a fost primită de către cumpărător (beneficiar). Deducerea T.V.A se efectuează prin înscrierea sumei respective în Declaraţia privind T.V.A aferentă perioadei fiscale în care a fost primită nemijlocit factura fiscală, fără corectarea Declaraţiilor privind T.V.A pentru perioadele fiscale anterioare.(14) Livrarea, în privinţa căreia se permite deducerea T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate pe mărfurile, serviciile procurate, trebuie să fie efectuată subiectului impozabil de către furnizorul care a eliberat factura fiscală (eliberată în modul stabilit de Ministerul Finanţelor sau imprimată cu aplicarea seriei şi numărului atribuit de Serviciul Fiscal de Stat subiectului care îşi exercită dreptul la imprimarea de sine stătător a facturilor fiscale) sau să fie importată de către subiectul impozabil.(15) În scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A. pe mărfurile şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în afară de declaraţiile privind T.V.A. şi

alin. (7) prevede deducerea sumelor TVA anterior raportate la costuri sau cheltuieli in cazul modificării regimului de impozitare. Nu este clar dacă se va recalcula venitul impozabil sau nu în cazul cînd TVA a fost raportată în costuri și cheltuieli șn anii fiscali precedenți sau conform prevederilor SNC sumele TVA permise la deduceri se vor raporta la veniturile anului curent? Considerăm, că pentru evitarea abuzurilor urrnează, a fi indicat expres cum se va proceda in cazul dat.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) Propunere:La final de completat cu textul “mecanismul descris in alineatul (4) nu se aplica in cazul cind intreprinderea realizeaza livrari ocazionale (vinzare de autoturism neutilizat in activitatea operationala) scutite de TVA a caror valoare nu depaseste 1% din totalul vinzarilor pentru luna respectiva”

Argumentare:In cazul livrarilor ocazionale de marfuri/servicii ce nu reprezinta obiectul de activitate al intreprinderii, mecanismul de deducere al TVA aferent cheltuielilor ce nu pot fi atribuite direct pe tipuri de livrari (impozabile/neimpozabile) impune agentul economic sa efectuieze calcule inutile pentru determinarea proratei ce nu influienteaza semnificativ la valoarea TVA spre deducere. De obicei, valoarea coeficientului este atit de mica, incit rezultatul obtinut este de citeva zeci de lei. Astfel, se complica atit unca contabilului, cit si administrarea fiscala.

Se acceptă, cu efectuarea modificărilor la art.44 alin.(3) lit.b) din Codul fiscal.

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:“(4) Mărimea deducerii a sumei T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei, faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, cît şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A.), cu

93

anexate la declaraţia vamală de export, perfectat de către operatorul poştal pe faptul expedierii poştale; 2) pentru livrări de servicii: a) confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea perfectată de traducător autorizat conform legislaţiei);b) documentele de plată ce confirmă achitarea serviciului; c) în cazul exportului de servicii legate de livrarea bunurilor materiale – declaraţia vamală şi documentele ce atestă transportarea bunurilor materiale în cauză în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova;3) pentru serviciile de transport internaţional de pasageri efectuate cu:a) transportul auto, cu regularitate – foaia de parcurs, fişa de evidenţă a biletelor, pentru transportările unice – foaia de parcurs, borderourile de control; b) transportul feroviar – fişa de evidenţă a biletelor; c) transportul avia – misiunea de zbor;d) transport naval – conosamentul;4) la prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu: a) transportul auto – contractul sau comanda ori copiile lor privind prestarea serviciului de transport sau expediţie, documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate, CMR – factura de transport internaţional auto, cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de destinaţie şi prezenţa ştampilelor organului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor cînd transportul se efectuează fără trecerea frontierei ţării; b) transportul feroviar – copia facturii de transport feroviar cu ştampilele organului vamal al Republicii Moldova, actele lucrărilor (serviciilor) executate pentru perioada de gestiune. Pentru serviciile de expediţie se prezintă actele de verificare efectuate cu Î.S. ”Calea Ferată din Moldova” şi cu alţi expeditori care au participat la prestarea serviciilor respective, factura de transport internaţional pe cale ferată (forma 4A); c) transportul aerian – factura de expediţie avia (Air Waybill), cu nota de sosire a mărfurilor în ţara de destinaţie; d) transportul naval – conosamentul care, prin

registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sînt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare, trebuie să dispună de documente confirmative stabilite de Guvern.(16) La apariţia condiţiilor stabilite la art.1181, subiectul impozabil este în drept să deducă suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului pe mărfurile, serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor, serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.1181

alin.(11), cumpărătorul (beneficiarul) va avea dreptul la deducerea sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu informarea Serviciului Fiscal de Stat, în modul şi în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, despre nerespectarea de către furnizor a prevederilor art.1181.(17) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova se deduce doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia a mai mult de un singur autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova nu se deduce şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.(18) În cazul procurării de pe teritoriul ţării a valorilor materiale, serviciilor de la un furnizor inclus în lista contribuabililor obligaţi să utilizeze facturi fiscale electronice (e-factura), aprobată de Serviciul Fiscal de Stat, subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată dacă dispune de factura fiscală electronică, eliberată de furnizor în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”.

excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A.) şi a livrărilor scutite fără drept de deducere, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă la completarea declaraţiei privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.Se permite spre deducere suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată,

94

înscrierile şi ştampilele aplicate, atestă prestarea serviciului de transport internaţional; 5) pentru serviciile operatorului aerodrom (aeroport), pentru serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional cu aeronave, de deservire la sol a aeronavelor, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional; pentru serviciile de comercializare a biletelor de transport internaţional auto, feroviar şi fluvial – documentele ce confirmă prestarea serviciilor enumerate şi valoarea acestora; 6) pentru serviciile acordate prin intermediul mijloacelor electronice: a) confirmarea prin semnătură electronică şi confirmarea primirii plăţii pentru serviciile respective (dacă aceasta a avut loc) sau informaţia privind mijloacele băneşti încasate prin intermediul cardurilor sistemelor internaţionale de plăţi, prezentate de către bancă, în baza căreia va fi posibilă identificarea destinatarului străin; b) în lipsa semnăturii electronice – confirmarea privind recepţionarea serviciilor de către beneficiar cu semnătura olografă; 7) pentru energia electrică, energia termică şi gaze la export: a) confirmarea destinatarului străin privind recepţionarea livrărilor; b) declaraţiile vamale sau extrasele din declaraţiile vamale în format electronic, pe care a fost aplicată semnătura electronică a subiectului impozabil sau a brokerului vamal care a depus la organul vamal declaraţia vamală în formă electronică în numele subiectului impozabil, documentele ce atestă transportarea energiei electrice, termice şi a gazelor la adresa importatorului;c) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export efectuate de subiectul impozabil sau brokerul vamal care a depus la organul vamal declaraţia vamală în formă electronică în numele subiectului impozabil; 8) pentru serviciile de transport internaţional prin conducte, reţele electrice:a) contractul în baza căruia a fost efectuat transportul;b) factura comercială (invoice);

1. La p. 30, redacția art. 102 alin.(10), lit.b – care document eliberat de organul vamal confirmă achitarea TVA în vama pentru mărfurile importate;2. La p.30 pentru modificarea art. 102 alin (13) – nu este clar de ce s-a introdus alineatul referitor la posibilitatea de a lua deduceri TVA de la facturile primare cu întârziere;

pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere, dacă mărimea raportului dintre livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere și total livrări impozabile (fără T.V.A.) şi livrări scutite, fără drept de deducere, este mai mic de coeficientul 0,05.”

Nu se acceptă.Documentul eliberat de organul vamal care confirmă achitarea TVA în vamă pentru mărfurile importate reprezintă Declaraţia vamală pentru mărfurile importate pe care este aplicată ştampila Serviciului vamal care atestă acordarea liberului de vamă. Acest fapt presupuse nemijlocit achitarea efectivă a TVA pentru mărfurile importate.Totodată, prevederile art.102 alin.(13) din Codul fiscal al proiectului de lege privind acordarea posibilităţii deducerii sumei TVA aferent facturilor fiscale cu

95

c) documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate;d) documentele ce atestă livrările efectuate;9) pentru livrările efectuate de către producătorii de pîine şi produse de panificaţie, precum şi de către întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate – documentele (facturile fiscale) care atestă livrările; 10) pentru energia electrică, energia termică şi apa caldă destinate populaţiei – documentele care atestă livrările; în cazul livrării operatorilor reţelelor de distribuţie şi furnizorilor energiei electrice de către întreprinderile producătoare – actele de recepţie între operatorii reţelelor de distribuţie şi producători, respectiv între furnizorii energiei electrice şi producători, în celelalte cazuri – facturile fiscale ce confirmă livrările ; 11) pentru mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art. 104 lit. f) şi i): a) copia declaraţiei vamale despre introducerea de către rezidentul zonei economice libere, rezidentul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti sau rezidentul Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti a mărfurilor în zona economică liberă, în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau în Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;b) contractul de livrare; c) copia certificatului rezidentului zonei economice libere, rezidentului Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti sau rezidentului Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti căruia îi este efectuată livrarea; d) pentru livrările impozabile la cota zero a T.V.A.: – de mărfuri – factura fiscală, în cazul în care este indicată zona economică liberă, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti drept punct de destinaţie; – de servicii – factura fiscală eliberată pe faptul acordării serviciilor, al căror loc de livrare reprezintă zona economică liberă, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti sau Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti;12) pentru livrările efectuate în cadrul contractelor de

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) La alin. (3) venim cu o propunere redacțională: „(3) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. se deduce doar în partea ce se referă la livrările impozabile şi cele scutite de TVA cu drept de deducere”.

La alin. (4) propunem următoarea redacție: (4) Mărimea deducerii a sumei T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei, faţă de suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de T.V.A. Prorata lunară se determină prin aplicarea următorului raport: a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A.), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror

întîrziere, are drept scop evitarea întrepretărilor duale, precum şi evitarea abuzurilor din partea inspectorilor fiscale privind situaţia respectivă.Astfel, agenţii economici nu vor fi obligaţi să depună Declaraţii fiscale privind TVA corectate condiţionate de deducerea sumei TVA aferentă facturii fiscale recepţionate cu întîrziere.

Se acceptă, prin modificarea noţiunii de livrare impozabilă după cum urmează:„Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător”

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:“(4) Mărimea deducerii a sumei T.V.A. se determină lunar prin aplicarea proratei, faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile

96

leasing:a) documentele (facturile fiscale) care atestă livrările; b) facturile care atestă predarea bunului către locatar; c) facturile fiscale care atestă primirea ratelor de leasing; 13) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate realizării proiectelor Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (în continuare – FISM ): a) contractele încheiate între FISM şi agenţii economici care execută lucrări din resursele FISM; b) contractele încheiate între unităţile administrativ-teritoriale, agenţiile de implementare şi agenţii economici privind executarea lucrărilor finanţate din resursele FISM; c) contractele încheiate între agenţii economici antreprenori care solicită restituirea T.V.A. şi agenţii economici care au încheiate contracte cu FISM – în cazul solicitării restituirii T.V.A. de către agenţii economici antreprenori pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate realizării proiectelor FISM; d) facturile fiscale eliberate pentru volumul de lucrări executate şi documentele în baza cărora ele sînt eliberate (actele de îndeplinire a lucrărilor etc.);14) pentru livrările de mărfuri în magazinele duty-free: a) contractele de livrare a mărfurilor în magazinul duty-free; b) facturile fiscale pentru livrările la cota zero a T.V.A., în care este indicat drept punct de destinaţie magazinul duty-free, avînd aplicată ştampila Serviciului Vamal; c) confirmarea Serviciului Vamal privind introducerea mărfurilor în magazinul duty-free; 15) pentru efectuarea investiţiilor (cheltuielilor) capitale:a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor materiale, serviciilor, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea valorii procurărilor în cauză, inclusiv T.V.A.; b) la procurarea valorilor materiale de la nerezidenţi sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele de plată ce

efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză; b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A..) şi a livrărilor scutite fără drept de deducere, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză. Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi la completarea declaraţiei privind T.V.A. pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma T.V.A. dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului. Mecanismul descris in alineatul (4) nu se aplica in cazul cind intreprinderea realizeaza livrari ocazionale (vinzare de autoturism neutilizat in activitatea operationala) scutite de TVA a caror valoare nu depaseste 1% din totalul vinzarilor pentru luna respectiv. Argumentare: În cazul livrărilor ocazionale de mărfuri/servicii ce nu reprezintă obiectul de activitate al întreprinderii, mecanismul de deducere al TVA aferent cheltuielilor ce nu pot fi atribuite direct pe tipuri de livrări (impozabile/neimpozabile) impune agentul economic să efectuieze calcule inutile pentru determinarea proratei ce nu influiențează semnificativ la valoarea TVA spre deducere. De obicei, valoarea coeficientului este atât de mica, încât rezultatul obținut este de câteva zeci de lei. Astfel, se complică atât munca contabilului, cât și administrarea fiscală.

materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, cît şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:a) la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără T.V.A.), cu excepţia avansurilor primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;b) la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără T.V.A.) şi a livrărilor scutite fără drept de deducere, cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză.Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus şi se aproximează conform regulilor matematice pînă la un semn după virgulă la completarea declaraţiei privind T.V.A. pentru ultima

97

confirmă achitarea T.V.A. la Serviciul Vamal; c) la beneficierea de servicii de la nerezidenţi sau de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, utilizate pentru efectuarea investiţiilor – documentele ce atestă achitarea la Serviciul Fiscal de Stat a T.V.A. aferentă procurării lor, precum şi documentele de plată ce atestă beneficierea de aceste servicii;d) în cazul investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), care sînt date în exploatare şi utilizate conform destinaţiei lor finale, suplimentar la documentele specificate la lit. a)–c), procesul-verbal de recepţie finală, extrasul documentului cadastral ce atestă înscrierea acestora în registrul bunurilor imobiliare;16) la prestarea pe teritoriul ţării a serviciilor de prelucrare solicitantului plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă de către agenţii economici din industria uşoară:a) contractele de prestare a serviciilor, încheiate cu solicitantul plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă; b) factura fiscală pentru serviciile prestate;c) facturile care confirmă primirea materiei prime şi returnarea produselor prelucrate; d) actul de executare a lucrărilor, cu indicarea menţiunilor contractului în baza căruia acestea au fost executate; e) documentele agenţilor economici ce confirmă achitarea serviciilor prestate ; 18) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”:a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero a T.V.A.;b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, actul de executare a lucrărilor;c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant autorizat al Primăriei municipiului Chişinău sau al beneficiarului;d) copia scrisorii Primăriei municipiului Chişinău pe

La alin. (6) propunem următoarea redacție: „(6) Sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud din deducere şi se raportează la cheltuieli în cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. conform art.103. Din deducere se exclud sumele T.V.A. în

perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Diferenţa dintre suma TVA dedusă în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima perioadă fiscală a anului.Se permite spre deducere suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere, dacă mărimea raportului dintre livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere și total livrări impozabile (fără T.V.A.) şi livrări scutite, fără drept de deducere, este mai mic de coeficientul 0,05.”

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:„(6) Sumele T.V.A. deduse de subiectul impozabil pe mărfurile, serviciile procurate se exclud din deducere şi se raportează la costuri sau la cheltuieli în

98

formular oficial, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului, cu confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei zero a T.V.A. la mărfurile, serviciile şi lucrările procurate în Republica Moldova, destinate realizării proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”;19) pentru livrările de mărfuri şi servicii destinate Programului de investiţii prioritare prevăzut de Studiul de fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău:a) contractul în baza căruia au fost efectuate livrări la cota zero a T.V.A.;b) în cazul prestării serviciilor şi lucrărilor, actul de executare a lucrărilor;c) factura fiscală, contrasemnată de către un reprezentant autorizat al S.A. „Apă-Canal Chişinău” sau al beneficiarului; d) copia scrisorii S.A. „Apă-Canal Chişinău” pe formular oficial, cu indicarea denumirii beneficiarului şi a proiectului, cu confirmarea că acesta beneficiază de aplicarea cotei zero a T.V.A. la mărfurile, serviciile şi lucrările procurate în Republica Moldova, destinate realizării Programului de investiţii prioritare prevăzut de Studiul de fezabilitate la Programul de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în municipiul Chişinău. (9) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată pentru alcoolul etilic procurat şi utilizat în medicină, se trece în cont.(10) La apariţia condiţiilor stabilite la art. 118 1 , subiectul impozabil este în drept să treacă în cont suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului pe valorile materiale, serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor, serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art. 118 1 alin. (1 1 ), cumpărătorul (beneficiarul) va avea dreptul la trecerea în cont a sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu informarea Serviciului Fiscal de Stat, în modul şi în termenul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, despre nerespectarea de către

mărimea atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru activele materiale şi nemateriale supuse amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată. Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat referitoare la mărfuri şi servicii nu se includ în costul mărfurilor, serviciilor, ci se raportează la cheltuieli la momentul livrării/ieşirii mărfurilor, prestării/consumului de servicii. Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat referitoare la activele materiale şi nemateriale supuse amortizării, nu se raportează la cheltuieli ci se includ în costul acestora în perioada fiscală imediat următoare celei în care a fost modificat regimul fiscal”. Argumentare: În aceste condiții vor fi evítate: calcularea unor sume enorme de T.V.A. spre plată într-o singură perioadă din contul T.V.A. deduse pe parcursul a mai multe perioade fiscale/ani, cît și evitarea majorării esenţiale a cheltuielilor într-o singură perioadă fiscală din contul atribuirii T.V.A. din totalul de stocuri. La fel nu considerăm corectă atribuirea la cheltuieli a T.V.A. pentru activele supuse amortizării, care prin esenţă se trec la cheltuieli proporţional duratei de viaţă.

cazul modificării regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, sau schimbării destinaţiei utilizării mărfurilor pentru efectuarea livrărilor impozabile sau scutite de T.V.A. fără drept de deducere.Din deducere se exclud sumele T.V.A. în mărimea atribuită anterior la deducere pentru stocurile de mărfuri rămase, iar pentru mijloace fixe şi imobilizări necorporale supuse amortizării – în mărimea sumei T.V.A. aferente valorii contabile, fără a lua în considerare valoarea reevaluată.Sumele T.V.A. care se exclud din deducere în conformitate cu prezentul alineat se raportează la costuri sau la cheltuieli, după caz.Raportarea sumelor T.V.A. la costuri sau la cheltuieli la modificarea regimului fiscal se efectuează în perioada fiscală în care a avut loc modificarea regimului fiscal din

99

furnizor a prevederilor art. 118 1 . (11) Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova se trece în cont doar pentru un singur autoturism pentru fiecare persoană specificată la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova. Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia a mai mult de un singur autoturism folosit de către persoanele specificate la grupele minore 112 şi 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova nu se trece în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli.

La alin. (16) propunem următoarea redacție: „(16) La apariţia condiţiilor stabilite la art.118¹, subiectul impozabil este în drept să deducă suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului pe mărfurile, serviciile procurate pe teritoriul ţării numai în cazul în care factura fiscală este înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale. În cazul în care furnizorul mărfurilor, serviciilor nu a înregistrat factura fiscală eliberată în Registrul general electronic al facturilor fiscale sau a înregistrat-o cu depăşirea termenului stabilit la art.118¹ alin.(11), cumpărătorul (beneficiarul) va avea dreptul la deducerea sumei T.V.A. în condiţiile stabilite de prezentul articol, cu condiţia prezentării la organul fiscal a anexei la declaraţia privind T.V.A. în care sînt reflectate facturile fiscale pasibile înregistrării în Registrul General Electronic al Facturilor Fiscale. În cazul neprezentării organului fiscal a anexei la declaraţia privind T.V.A. în care urmează a fi reflectate facturile fiscale neînregistrate sau înregistrate în RGEFF cu depăşirea termenului stabilit, nu se acceptă deducerea T.V.A. în baza facturilor fiscale în cauză”. Argumentare: În conformitate cu prevederile Ordinului IFPS Nr. 1388 din 20.08.2013 privind modul de prezentare a informaţiei despre facturile fiscale pasibile înregistrării în Registrul general electronic al facturilor fiscale, care n-au fost înregistrate sau înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.118¹ al Codului fiscal.

livrare impozabilă în livrare scutită de T.V.A. fără drept de deducere.Raportarea sumelor T.V.A. la costuri sau la cheltuieli în cazul schimbării destinaţiei utilizării mărfurilor se efectuează la momentul utilizării mărfurilor în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea livrărilor impozabile sau scutite de T.V.A. fără drept de deducere.

Nu se acceptă.În conformitate cu prevederile pct.1 din Ordinul SFS nr.1138 din 20.08.2013 privind modul de prezentare a informaţiei despre facturile fiscale pasibileînregistrării în Registrul general electronic al facturilor fiscale,care n-au fost înregistrate sau înregistrate cu depăşireatermenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, contribuabilii înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA au dreptul la trecerea în cont a sumelor TVA în baza facturilor fiscale pasibile înregistrării în

100

Alin. (18) propus de autori solicităm să fie exclus. Argumentare: Penalizarea pentru neutilizarea facturilor fiscale electronice trebuie să fie pe seama emitentului și nicidecum lipsirea de deducerea TVA a cumpărătorului

Registrul general electronic al facturilor fiscale (în continuare RGEFF), dar care nu au fost înregistrate în acesta sau au fost înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, cu condiţia prezentării la organul fiscal a anexei la declaraţia privind TVA în care sînt reflectate facturile fiscale pasibile înregistrării în Registrul General Electronic al Facturilor Fiscale.Astfel, considerăm inoportundublarea normelor deja prevăzute în actul normativ al SFS şi considerăm oportun de a păstra redacţia propusă cu referinţa privind stabilirea procedurii de către SFS.

Nu se acceptă.Cumpărătorul trebuie să fie conştient despre acţiunile furnizorului, şi în cazul în care acesta din urmă este în grupul de risc şi este obligat să utilizeze e-factura, cumpărătorul urmează să aplice legislaţia cu buna- credinţă şi să sprijine

101

statul prin solicitarea de la furnizor a e-facturii în cazurile stabilite de lege.Totodată, conform prevederilor art.260 alin.(4) şi (41) din Codul fiscal, sunt aplicate sancţiuni furnizorilor care nu au prezentat la timp factura fiscală şi care nu au înregistrat facturile fiscale în RGEFF.

Articolul 103. Scutirea de T.V.A.(1) T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:

3. Articolul 103 alineatul (1): textul ,,T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:” se înlocuieşte cu textul ,,Sunt scutite de TVA, fără drept de deducere:”;

6) serviciile (acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate, pentru care se aplică taxa de stat; toate tipurile de activităţi legate de taxele şi plăţile încasate de stat pentru acordare de licenţe, înregistrare şi eliberare de brevete, precum şi taxele şi plăţile încasate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale; activitatea profesională în sectorul justiţiei; serviciile de înregistrare în registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru; serviciile de înregistrare de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali şi de furnizare a informaţiei din registrele de stat respective;

la punctul 6), după textul „autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;” se introduc cuvintele „serviciile cu semnificație juridică în domeniul protecției obiectelor proprietății intelectuale”;

Confedera ţia Naţională a Patronatului Considerăm necesar de a indicat expres serviciile cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale. Deoarece ASPI este o instituţie publică serviciile acestei sunt clar definite deci este rezonabil de a le indica exaustiv.

Se acceptă, în următoarea redacţie:„la punctul 6), după textul „autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;” se introduc cuvintele „serviciile în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale prestate de către autoritatea responsabilă de promovarea şi realizarea activităţilor în domeniu””.Suplimentar, este de menţionat că, Hotărîrea Guvernului nr.774 din 13.08.1997 cu privire la

102

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLÎn articolul 103, alin. (1), pct 6 au fost introduse ”serviciile cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale” ca fiind scutite de TVA, fără drept de deducere. În contextul dat nu este clar care servicii prestate de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală sunt cu semnificaţie juridică, pentru a fi scutite de TVA. Considerăm că ar fi oportun de dat o noţiune la acestea din momentul în care este expres specificat că sunt cu semnificaţie juridică.

nomenclatorul serviciilor cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale prevede expres lista serviciilor ce se includ în serviciile cu semnificaţie juridică în domeniul proprietăţii intelectuale, considerăm că stabilirea unei noţiuni în Codul fiscal a serviciilor respective va dubla normele în cauză.

Se acceptă parţial,A se vedea argumentele expuse mai sus.

10) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, serviciile de ambulanţă medicală aeriană; materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia alcoolului etilic, mijloacelor cosmetice, conform listei aprobate de Guvern; articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021); biletele de tratament (inclusiv cele fără cazare) şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pachetele de servicii turistice; mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosit

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Considerăm că redacția actuală a normelor art. 103 alin. (1) pct. 10) din Codul fiscal și art. 28 lit. z ) din Legea cu privire la tariful vamal, nu asigură, în mod eficient, corelația dintre facilitățile fiscale și vamale acordate, pe de o parte, și efectele pozitive pentru sistemul național de sănătate, pe de altă parte. Potrivit normelor indicate din Codul fiscal și Legea cu privire la tariful vamal, scutirile de

Nu se acceptă.Listele materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor cu specificarea expresă a poziţiilor tarifare a acestora au fost

103

exclusiv în scopuri legate de profilaxia dizabilităţii şi reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi;

T.V.A. și, respectiv, de taxe vamale la import sunt aplicabile materiei prime utilizate la producerea medicamentelor autorizate de Ministerul Sănătății. În acest context, considerăm că este importantă expertizarea Listei materiei prime medicamentoase de către autoritățile publice din domeniul ocrotirii sănătății – Ministerul Sănătății, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – în scopul verificării existenței și valabilității autorizațiilor (i.e. certificatelor de înregistrare) medicamentelor pentru producerea cărora este destinată materia primă scutită de taxe. Or, tabelele anexate la Hotărârea de Guvern nr.1165/24.10.2016 pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar și secundar utilizate la prepararea și producerea medicamentelor, nu conțin date corespondente referitoare la denumirile comerciale ale medicamentelor și autorizațiile acestora. Astfel, în vederea prevenirii unor eventuale abuzuri în beneficierea de facilitățile acordate de stat, este necesară efectuarea controlului asupra acestei liste de către specialiștii din domeniul farmaceutic. Într-o altă ordine de idei, conform Planului de Acțiuni pe anul 2016 pentru soluționarea unor probleme identificate în domeniul medicamentului și activității farmaceutice, aprobat prin Dispoziția Prim-ministrului nr. 29-d din 10 martie 2016, scutirea analizată de taxe vamale a fost inclusă în calitate de măsură îndreptată spre rezolvarea problemelor accesibilității fizice a medicamentelor și ponderii reduse pe piață a medicamentelor autohtone. În același timp, acordarea scutirilor fiscale și vamale menționate va diminua, în mod corespunzător, încasările la bugetul public național aferente importurilor de

elaborate în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Asociaţiei Producătorilor de Produse Farmaceutice şi Parafarmaceutice din Republica Moldova şi Serviciul Vamal.Totodată, în procesul consultării publice cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, partenerii sociali şi alte părţi interesate, listele respective au fost examinate şi avizate de părţile interesate, inclusiv de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Facilităţile fiscale la importul şi/sau livrarea materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor, se acordau şi pînă la adoptarea Legii nr.138 din 17.06.2016 prin beneficierea de scutire de TVA conform art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi fără a fi specificate expres poziţiile tarifare a

104

materii prime medicamentoase și ambalaje, iar această reducere urmează a fi corelată proporțional cu facilitarea accesului consumatorilor la medicamente esențiale prezente efectiv pe piața locală. De altfel, întru stabilirea unui echilibru între interesul bugetar și beneficiile pentru piața farmaceutică, propunem includerea unor criterii suplimentare de selecție a materiilor prime medicamentoase și ambalajelor care constituie obiectul scutirilor fiscale, în funcție de categoriile medicamentelor întru prepararea și/sau producerea cărora sunt destinate. Așa fiind, pentru a se asigura că măsurile sunt îndreptate anume către produsele importante pentru sistemul național de sănătate și consumator, facilitățile ar putea fi aplicate doar față de materia primă destinată producerii medicamentelor cuprinse în Lista medicamentelor esențiale, aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 162 din 23.04.2007. În acest sens, denumirile comune internaționale din Lista medicamentelor esențiale (în continuare „LME”), bazându-se pe modelul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, sunt supuse selecției în baza unor criterii definite precum importanța pentru sistemul de stat al ocrotirii sănătății, eficiența și inofensivitatea demonstrată, corelația comparativă cost-beneficiu-risc, precum prevede Regulamentul Listei medicamentelor esențiale, anexă la Ordinul Ministerului Sănătății nr.162 din 23.04.2007. În aceeași ordine de idei, se notează că parcurgerea procedurii de autorizare a medicamentului în RM nu este un indicator concluziv pentru prezența efectivă a acestui produs pe piață autohtonă, fiind posibilă utilizarea scutirilor pentru activități de producție destinate exportului, fără a fi generate beneficiile urmărite pentru

acestora.În acest sens, modificarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 şi Legii nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal a fost condiţionată de faptul că, Republica Moldova în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Organizaţiei Mondiale a Vămilor, precum şi în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014, a elaborat un nou nomenclator al mărfurilor, act ce întruneşte în sine concomitent nomenclatura tarifară şi statistică, precum şi tariful vamal de import.Astfel, prin Legea nr.172 din 25.07.2014 a fost aprobată Nomenclatura Combinată a mărfurilor, în care şi-au găsit reflectare atît

105

consumatorul local. Luând în considerație cele expuse, propunem examinarea oportunității de a restrânge categoriile de materii prime medicamentoase și ambalaje, care constituie obiectul scutirilor, astfel încât să fie facilitat accesul consumatorului doar la acele produse medicamentoase care sunt conforme cu recomandările clinice standardizate și sunt indispensabile satisfacerii necesităților terapeutice ale populației, fiind comercializate efectiv pe piața autohtonă.

noile modificări la nivel de clasificare şi codificare a mărfurilor, precum şi, au fost supuse revizuirii unele cote ale taxelor vamale, fiind racordate la mărimile negociate cu OMC. În acest context, unui şir întreg de mărfuri (materie primă medicamentoasă, materiale, articole, ambalaj primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor) cărora pînă la finele anului 2014 nu erau aplicate taxe vamale, începînd cu 01.01.2015, odată cu intrarea în vigoare a Nomenclaturii Combinate a mărfurilor, se aplică taxe vamale datorită modificării poziţiilor tarifare sau cuantumului cotei taxei vamale aplicate mărfurilor respective, fapt care a dus la crearea unei situaţii dificile la importul acestora.Concomitent cu modificarea poziţiilor tarifare, mărfurile menţionate au fost poziţionate împreună cu mărfurile de larg consum, cu substanţe

106

chimice, cosmetice, sanitare, recipiente de uz gospodăresc, fapt care, de asemenea a dus la aplicarea taxelor vamale la importul mărfurilor respective.În acest sens, s-a propus specificarea expresă a poziţiilor tarifare aferente importului şi livrării materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor, care a dus la restrîngerea categoriilor de mărfuri (materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar) scutite de TVA şi taxă vamală.Totodată, materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar, care beneficiază de scutirea de TVA şi taxă vamală la import şi/sau livrare nu este utilizată doar la producerea medicamentelor pentru piaţa autohtonă, ci inclusiv şi pentru medicamente destinate exportului, avînd ca

107

rezultat reducerea preţurilor în industria producerii medicamentelor.Suplimentar, menționăm căHotărârea Guvernului nr.1165 din 24.10.2016 pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar și secundar utilizate la prepararea și producerea medicamentelor nu face obiectul prezentului proiect de lege și urmează a fi examinată separat în cadrul unui alt exercițiu.

12) serviciile financiare:a) acordarea sau transmiterea creditelor, garanţiilor de credit, alte garanţii ale operaţiilor în numerar şi de creditare, inclusiv gestionarea împrumuturilor, creditelor sau garanţiilor de credit din partea creditorilor (operaţiile de creditare, de virament, fiduciare, legate de creditare, de decontări de casă, căutarea sumelor care nu au intrat în cont, deschiderea, închiderea şi reîntocmirea conturilor);b) operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor de depunere, de decontare şi bugetare, transferurile de credit (plăţi şi/sau încasări), inclusiv prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată, titlurile de creanţă, cecurile şi alte instrumente financiare, cu excepţia veniturilor de pe vînzarea mărfurilor în cazul nerambursării creditului, din acordarea serviciilor informaţionale, de consultanţă şi de expertiză, din procurarea şi arendarea locurilor de broker la bursă, din darea în arendă, din serviciile de încasare şi livrare a banilor în numerar clienţilor, din

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)O modificare a CF (subalin.12, art. 103 alin.(l)), care ar susține dezvoltarea birourilor istoriilor de credit, o constituie următoarea amendare:"h) serviciile informaționale prestate de către birourile istoriilor de credit în conformitate cu Legea nr. 122-XVI din 29.052008 privind birourile istoriilor de credit. "Argumentare:În conformitate cu Legea privind birourile istoriilor de credit nr. 122-XVI din 29.05.2008, biroul de credit activează pentru sporirea gradului de protecție a creditorilor si debitorilor pe contul diminuării generale a riscurilor de credit, în scopul sporirii eficientei activității instituțiilor financiare si a altor societăți care acordă credite. Respectiv, serviciile acestor entități sunt

Nu se acceptă.În contextul Legii nr.122-XVI din 29.05.2008 privind birourile istoriilor de credit, scopul birourilor istoriilor de credit este acordarea serviciilor informaţionale aferente istoriilor de credit, care caracterizează executarea de către debitor a obligaţiilor asumate prin contractul de credit.Totodată, conform art.103 alin.(1) pct.12) lit.b) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA serviciile financiare

108

serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de preţ, a banilor în numerar, a valorilor mobiliare şi a documentelor, a veniturilor de la operaţiile fiduciare de gestionare a bunurilor clienţilor, de la lichidarea bunurilor întreprinderilor care au dat faliment, din aprovizionarea contra plată a clienţilor cu documentaţia normativă;c) importul de bancnote de la poziţia tarifară 490700300 şi monede metalice de la poziţia tarifară 7118 (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională, de bancnote de la poziţia tarifară 490700300 şi monede metalice de la poziţia tarifară 7118 în valută străină (inclusiv în scopuri numismatice) şi alte operaţiuni legate de circulaţia monedei naţionale şi valutei străine (inclusiv operaţiunilor legate de folosirea acestora în scopuri numismatice), precum şi importul de mărfuri de la poziţia tarifară 7108 de către Banca Naţională a Moldovei şi alte livrări către/de către Banca Naţională a Moldovei cu aceste mărfuri;d) operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor valori mobiliare, inclusiv operaţiile comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor mobiliare, operaţiile registratorilor independenţi;e) operaţiile legate de instrumentele financiare derivate, de acordurile forward, de opţiuni şi de alte operaţii financiare;f) serviciile legate de gestionarea fondurilor investiţionale şi fondurilor nestatale calificate de pensii;g) operaţiile de asigurare şi/sau de reasigurare, inclusiv serviciile de intermediere a acestora;

destinate exclusiv pentru deservirea sectorului financiar bancar si nebancar si pot fi folosite doar cu scopul estimării riscurilor aferente acordării unui credit subiectului istoriei de credit si/sau gestiunii unui cont existent de credit. în momentul de față, birourile de credit prestează servicii informaționale privind formarea, prelucrarea si păstrarea istoriilor de credit, precum si de prezentare a rapoartelor de credit către toate băncile comerciale din R. Moldova care sunt obligate, în conformitate cu legislația în vigoare, să transmită către biroul istoriilor de credit informația ce constituie parte a istoriilor de credit si să consulte istoria de credit a subiectului - atât la acordarea creditului, cat si pe parcursul executării contractului de credit.În contextul celor prenotate, având în vedere că serviciile financiare care țin de acordarea sau transmiterea creditelor, inclusiv gestionarea creditelor, sunt calificate drept servicii financiare scutite de TVA (temei: art. 103 alin.(l) subalin.12) lit. (a) al CF), se solicită modificări adiționale în sensul includerii serviciilor informaționale prestate de către birourile istoriilor de credit, potrivit Legii nr.122-XVI din 29.05.2008, în lista livrărilor scutite de TVA.

aferente operaţiunilor legate de evidenţa conturilor de depozit, inclusiv a conturilor de depunere, de decontare şi bugetare, viramentele, titlurile de creanţă, cecurile şi alte instrumente financiare, cu excepţia veniturilor obţinute din acordare serviciilor informaţionale, de consultanţă şi expertiză.În acest context, dat fiind faptul că, scopul creării birourilor istoriilor de credit este nemijlocit prestarea serviciilor informaţionale, iar art.103 alin.(1) pct.12) lit.b) din Codul fiscal prevede expres excluderea de la aplicarea scutirii de TVA asupra serviciilor informaţionale, norma privind scutirea de TVA a serviciilor informaţionale prestate de către birourile istoriilor de credit nu poate fi acceptată.

16) cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei: închirierea spaţiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuinţe, alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor;

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică

În rezultatul examinärii materialelor prezentate, tinem Sä mentionäm cä, actualmente Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 stabile$e regimuri fiscale diferite în privinta unor servicii activitäti cu caracter similar, cât îi a operatorilor care presteazä serviciile respective.

Nu se acceptă.În contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Republica Moldova

109

De relevat, cä pentru serviciile de alimentare cu apä si de canalizare prestate populatiei este preväzutä scutirea de TVA (art. 103 alin. (16) CF), iar pentru energia electricä, energia termicä apa caldä pentru bunurile imobiliare cu destinatie locativä, se aplicä impozitarea la cota zero a TVA (art. 104 lit. b) CF), conform redactiei actuale, sau livrärile scutite de TVA cu drept de deducere, conform redactiei proiectului de modificare a Codului fiscal.

Reiesind din considerentele expuse având drept principiu stabilirea unor regimuri fiscale identice pentru toate tipurile de servicii destinate consumatorilor casnici, propunem modificarea prevederilor Codului fiscal, dupä cum urmeazä:

La art.103 alin.(16) Cod fiscal, de exclus sintagma “alimentarea cu apă, canalizarea".

urmează să armonizeze legislaţia fiscală în partea ce ţine de cotele TVA în conformitate cu calendarul stabilit, şi anume 2019.În acest context, conform Anexei III la Directiva 2006/112/CE, pentru serviciile de furnizare a apei se aplică cota redusă a TVA, care conform Directivei 2006/112/CE nu poate fi mai mică decît 5%.Totodată, serviciile de alimentare cu apă şi canalizare constituie parte componentă a serviciilor comunale, iar conform art.4 din Legea nr.75 din 30.04.2015 cu pivire la locuinţe, servicii comunale pentru consumatorii din locuinţe şi încăperi cu altă destinaţie decît cea de locuinţă (în continuare – servicii comunale) includ servicii ce ţin de livrarea energiei termice pentru încălzirea locuinţelor şi a încăperilor de uz comun din blocurile locative, alimentarea cu apă caldă menajeră, cu apă potabilă, evacuarea apelor uzate, evacuarea deşeurilor menajere solide şi lichide,

110

servicii pentru întreţinerea ascensoarelor, administrarea fondului public de locuinţe şi a locuinţelor proprietate privată, prestate prin activităţi de închiriere, deservire tehnică şi reparaţie a blocurilor locative şi căminelor, deservirea tehnică a echipamentelor din interiorul blocului locativ, salubrizarea şi amenajarea terenului aferent, a încăperilor şi locurilor de uz comun din blocul locativ, reabilitarea locuinţelor şi valorificarea investiţiilor în acest domeniu.În acest context, conform art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal care prevede principiul echităţii fiscale, urmează a fi examinată regimul TVA pentru toate serviciile comunale menţionate supra şi nu doar pentru apă şi canalizare, în cadrul celei de a doua etapă de armonizare a legislaţiei fiscale privind TVA, care include revizuirea scutirilor şi cotelor TVA, în conformitate cu prevederile Directivei 2006/112/CE.

111

21) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;

punctul 21) va avea următorul cuprins:,,21) timbrele de acciz importate destinate marcării mărfurilor supuse accizelor precum şi hîrtii speciale importate pentru marcarea mărfurilor supuse accizelor destinate exportului;”;

27) serviciile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Scutirea va fi acordată începînd cu perioada fiscală în care organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării a fost acreditată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. În cazul retragerii certificatului de acreditare, organizaţia va fi privată de dreptul la scutire începînd cu perioada fiscală în care i se retrage certificatul de acreditare;

Ministerul EconomieiLa articolul 103 alin.(1), punctul 27 se expune în următoarea redacţie:„27) lucrările de cercetare științifică și de proiectare, elaborările experimentale, efectuate în scopul creării noilor tipuri de produse sau de perfecționare a producției și tehnologiilor, contractate de agenți economici sau efectuate de către aceștia în interesul propriu, în modul stabilit de Guvern”.Argumente: Modificarea propusă are scopul de a stimula elaborarea şi implementarea tehnologiilor şi produselor noi. Crearea noilor tehnologii şi produse, de regulă, este însoţită de un grad sporit de risc, necesită cheltuieli pentru cercetare, lucrări experimentale etc. Scutirea de impozitare ar reduce cheltuielile agenţilor economici suportate pentru însuşirea în producţie a noilor tehnologii şi produse care constituie baza pentru dezvoltarea unei economii competitive.Codul fiscal în vigoare, prin pct. 27 al art. 103, alineatul (1) prevede scutirea dată doar pentru serviciile organizațiilor din sfera științei și inovării acreditate de Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, însă, practica a demonstrat, că această facilitate acordată instituţiilor acreditate nu dă rezultatele scontate, acestea, în principal, fiind orientate spre generarea de noi cunoştinţe. Astfel, în prezent, din alocaţiile bugetare acordate Academiei de Ştiinţe a Moldovei doar mai puţin de 2% sunt utilizate pentru proiectele de inovare şi transfer tehnologic care au menirea să dezvolte economia naţională. Acordarea

Nu se acceptă. Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.27) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA serviciile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Scutirea se acordată începînd cu perioada fiscală în care organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării a fost acreditată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. În cazul retragerii certificatului de acreditare, organizaţia va fi privată de dreptul la scutire începînd cu perioada fiscală în care i se retrage certificatul de acreditare.Astfel, potrivit art.15 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15.07.2004, organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării reprezintă persoană juridică cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare care, în

112

facilităţii menţionate va motiva agenţii economici să participe mai activ la realizarea proiectelor de inovare şi transfer tehnologic.

calitate de activităţi de bază, efectuează cercetări ştiinţifice şi/sau ştiinţifico-tehnologice, ştiinţifico-organizatorice, consulting ştiinţific, practică instruirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare.Reieşind din cele expuse supra, orice agent economic poate beneficia de scutire de TVA pentru serviciile prestate de organizaţiile respective acreditate. La aceasta, în cazul efectuării lucrărilor de către agenţii economici în interes propriu, acestea nu reprezintă livrări impozabile cu TVA şi respectiv nu este raţional de a aplica scutire de TVA pentru lucrările respective.Suplimentar, acordarea scutirii de TVA pentru lucrările de cercetare ştiinţifică şi proiectare, elaborările experimentale efectuate de agenţi economici care nu sunt acreditaţi în domeniu poate favoriza acordarea serviciilor necalitative, fictive, fără a fi supuse unui control din partea

113

organelor abilitate.De asemenea, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată nu prevede scutirea de TVA a lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, elaborările experimentale, efectuate în scopul creării noilor tipuri de produse sau de perfecţionare a producţiei şi tehnologiilor.Totodată, obiectivele politicii fiscale pe termen mediu sunt orientate spre un sistem de impozitare echitabil, bazat pe principii generale de impozitare şi trecerea la subvenţionarea directă din partea statului, iar realizarea propunerii privind aplicarea scutirii de TVA pentru lucrările de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, elaborările experimentale acordate de orice agent economic vine în contradicţie cu aceasta.În acest context, urmează a se aplica prevederile actuale ale Codului fiscal în partea ce ţine de scutirea de

114

TVA a serviciilor organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

29) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte de Guvern.La active materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate, serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate.Activele materiale pe termen lung care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu pot fi înstrăinate, transmise în folosinţă sau posesie (exceptînd locațiunea bunurilor imobile), atît integral, cît şi părţi componente ale acestora, pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii, cu excepţia cazului în care aceste active materiale pe termen lung sînt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara uzurii normale. În cazul în care aceste active materiale pe termen lung se înstrăinează, se transmit în folosinţă sau posesie, atît integral, cît şi părţi componente ale acestora, pînă la expirarea a 3 ani, T.V.A. se calculează şi se achită de către beneficiar (cumpărător) pornind de la valoarea indicată în factura eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală respectivă, în cazul livrării de active materiale pe termen lung, sau de la valoarea în vamă la momentul depunerii declaraţiei vamale, în cazul importului acestora;

la punctul 29):

cuvintele „activele materiale pe termen lung” se înlocuiesc cu cuvintele „mijloacele fixe”, iar cuvintele „active materiale pe termen lung” se înlocuiesc cu cuvintele „mijloace fixe”;

cuvîntul „facturii” se înlocuieşte cu cuvintele „facturii fiscale”, iar cuvîntul „factura” se înlocuieşte cu cuvintele „factura fiscală”;

alineatul al treilea: în propoziția a doua, textul „beneficiar (cumpărător)” se înlocuiește cu cuvintele „persoana în a cărei capital a fost introdus bunul în capitalul statutar (social)”;se completează în final cu următoarea frază:„Persoana în a cărei capital a fost introdus bunul în capitalul statutar (social) nu are dreptul de deducere a sumei TVA achitate pentru bunul corporal înstrăinat și se obligă să prezinte Declarația privind TVA;”;

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLArticolul 103, alin. (1), pct. 29 a fost modificat. Prin urmare, au fost scutiți de la calcularea TVA agenții economici în numele cărora au fost emise facturile sau care au efectuat devamarea în cazul în care mijlocul fix a fost procurat de către întreprinderea în capitalul statutar al căreia acesta a fost introdus. Persoana care a introdus bunul în capitalul statutar în majoritatea cazurilor este persoana fizică, care depune mijloace bănești pe contul curent al întreprinderii din contul cărora întreprinderea procură (importă) mijlocul fix destinat introducerii în capitalul social. În cazul dat TVA nu va fi calculat deoarece persoana fizică nu ține evidența contabilă și nu prezintă declarația privind TVA.

Confedera ția Națională a Patronatului Articolul 103. alin. (3). pct. 29 a fost modificat. Prin urmare, au fost scutiți de la calcularea TVA agenții economici in numele cărora au fost emise facturile sau care au efectuat devamarea in cazul in care mijlocul fix a fost procurat de către intreprinderea in capitalul statutar al căreia acesta a fost introdus. Persoana care a introdus bunul in capitalul statutar in majoritatea cazurilor este persoanafrzică, care depune mijloace bănegti pe contul curent al intreprinderii din contul căroara intreprinderea procură (importă) mijlocul fix destinat introducerii in capitalul social. in cazul dat TVA nu va fi calculat deoarece persoana fizică nu ține evidența contabilă și nu prezintă declarația privind TVA.

Se acceptă parţial.Actualmente, conform prevederilor pct.14 din Hotărîrea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite la art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal şi art.28 lit.q2) din Legea cu privire la tariful vamal, pentru a beneficia de scutirea de taxa vamală şi de TVA, agentul economic prezintă la organul vamal, în a cărei rază activează, copia deciziei Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” privind înregistrarea formării sau majorării capitalului social, certificată de către Î.S. “Camera Înregistrării de Stat” sau autentificată notarial.Astfel, conform prevederilor Regulamentului menţionat, pentru a beneficia de facilităţile fiscale şi vamale la importul activelor

115

materiale pe termen lung, agentul economic obţine certificatul de înregistrare a majorării capitalul statutar, care poate fi realizată atît de agentul economic din contul profitului net şi/sau din capitalul de rezervă, cît şi de fondator, din contul propriu, acţionar din contul mijloacelor băneşti depuse de acesta. Doar după obţinerea certificatului, agentul economic efectuează importul acestor active materiale pe termen lung, cu prezentarea certificatului la momentul vămuirii.În contextul celor expuse supra, persoana fizică (acţionarul) nu va fi subiect al scutirii de TVA în cauză, ci compania în cadrul căreia s-au depus mijloacele băneşti.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Propunem completarea art. 103 cu următorul punct: „301) utilaj și tehnică pentru parcurile eoliene și parcurile fotovoltaice;”. Argumentare: Ținând cont de obiectivele Republicii Moldova care trebuie realizate către anul 2020, în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în consumul total brut de

Nu se acceptă.Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu sunt orientate spre un sistem de impozitare echitabil, bazat pe principii generale de impozitare şi trecerea la subvenţionarea directă din partea statului a sectorului energetic, iar

116

energie, pe de o parte, și estimările preventive făcute de minister de minim 188 MW pe diferite tehnologii până în 2020, pe de altă parte, putem să facem următoarea estimare: Total investiții estimate pentru 188 MW – 376 mil. euro, dintre care aprox. 75% reprezintă costul echipamentelor care vor fi importate. Adică baza impozabilă va fi de aprox. 282 mil. euro sau 56 mil. euro T.V.A. plătit la vămuire. Scutirea prevazută la art. 103 Cod Fiscal pentru lucrări de construcție și montaj trebuie să se aplice și pentru importul echipamentelor, ținând cont că ponderea costului investiției este în echipamente și nu în lucrări. De exemplu, pentru un proiect de 10 MW eolian, T.V.A.-ul plătit la vămuire pentru turbine eoliene va fi de aprox. 2,3 mill euro., aprox. 15% din valoarea investiției care trebuiesc plătiți pentru o afacere, din care încasările vor veni în cel puțin 2 ani. Mai mult ca atât, finanțarea și prognoza cash-flow-ului va avea de suferit ținând cont de costuri foarte ridicate cu T.V.A.-ul la vămuire. Pe de altă parte așa cum am menționat, trebuie de corelat și cu faptul că aceste echipamente se instalează pentru a produce energie electrică. Comercializarea energiei electrice este scutită de T.V.A. Prin urmare, 15% din valoarea investiției neputând fi compensați prin vânzarea bunului produs, fapt care va duce la creșterea tarifului pentru populație.

realizarea propunerii privind aplicarea scutirii de TVA pentru utilajul şi tehnica pentru parcurile eoliene şi parcurile fotovoltaice vine în contradicţie cu aceasta.Totodată, obiectivele în ceea ce priveşte susţinerea şi dezvoltarea sectorului energiei regenerabile pot fi realizate prin intermediul altor politici şi pîrghii ale statului decît prin intermediul TVA.De asemenea, art.103 alin.(1) pct.30) din Codul fiscal prevede scutire de TVA pentru lucrările de construcţie şi montaj al parcurilor eoliene şi al parcurilor fotovoltaice.Totodată, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(202) din Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, în perioada de pînă la 31 decembrie 2015 nu se aplică T.V.A. la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană, care nu au fost valorificate, de la poziţia tarifară ex.8502 31 000 cu capacitatea

117

generatorului electric mai mare de 1 MW.Însă, conform informaţiei prezentate de Serviciul vamal, importuri de grupuri electrogene pentru energia eoliană practic nu s-a efectuat.Concomitent, potrivit prevederilor art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. De asemenea, comunicăm că, potrivit art.1011 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţii impozabili înregistraţi în calitate de contribuabili ai TVA, au dreptul la restituirea sumei TVA aferentă investiţiilor capitale, efectuate începînd cu 01.01.2012.În acest context, agenţii economici urmează să beneficieze de facilităţile fiscale şi vamale existente actualmente în legislaţie.

118

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Se propune completarea alin. (1) cu un punct nou în următoarea redacție: „Taxele arbitrale în cuantumul onorariilor arbitrilor în cazul arbitrajului organizat în cadrul instituțiilor permanente de arbitraj.”. Argumentare: În vederea impulsionării dezvoltării căilor alternative de soluționare a litigiilor se propune scutirea de TVA a serviciilor de arbitraj în cuantumul aferent remunerației/plății onorariilor arbitrilor. Conform art. 2, Legea nr. 23 din 22.02.2008 cu privire la arbitraj, arbitrajul este o cale alternativă de soluționare a litigiilor atât de către arbitri numiți pentru fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cât şi de instituții permanente de arbitraj. Art. 6 alin. (2) specifică că arbitrajul poate fi instituţionalizat ca organ permanent pe lîngă camere de comerţ, burse, uniuni, asociaţii sau alte organizaţii, unde funcţionează, acestea fiind de profil necomercial. În continuare, conform art. 11 alin. (1) „Poate fi arbitru orice persoană fizică având capacitate deplină de exercițiu care şi-a dat consimțământul să arbitreze şi care, după părerea părții în cauză, este competentă în a soluționa litigiul.” Prin coroborarea art. 32 alin. (1) și (3) se enumeră o listă neexhaustivă a categoriilor de cheltuieli calificate drept cheltuieli arbitrale, și a faptului că în cazul în care arbitrajul a fost organizat pe lângă o instituție permanentă, cheltuielile arbitrale se stabilesc şi se plătesc potrivit regulamentului respectivei instituții. În acest context se disting două categorii majore de cheltuieli: (1) taxa administrativă

Nu se acceptă.În contextul prevederilor Acordului de Asociere dintre RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind armonizarea legislaţiei fiscale aferente TVA la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care se va realiza în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.Astfel, revizuirea cotelor şi scutirilor TVA urmează a fi efectuată în cadrul celei de a doua etape de armonizare a legislaţiei fiscale la Directiva 2006/112/CE.În acest sens, vă informăm că, Directiva 2006/112/CE nu prevede scutire de TVA pentru taxele arbitrale.Concomitent, aplicarea scutirii de TVA pentru taxele de arbitraj ar încălca principiul echităţii fiscale, stipulat la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, şi anume ar presupune tratarea inegală a persoanelor fizice care prestează servicii.

119

ce revine instituției de arbitraj; și (2) onorariile/remunerația arbitrilor. Conform art. 88 alin. (5) din Codul Fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor sânt considerate drept salariu din care se reține impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit. a) din Cod Fiscal. Remarcăm că conform art. 103 alin. (1) pct. 6 serviciile livrate de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul Justiţiei sunt scutite de T.V.A. Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011–2016, Pilonul V. Rolul justiției în dezvoltarea economică, Punctul 5.1. Consolidarea sistemului de soluționare alternativă a disputelor evidențiază dezideratul promovării mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor (prin prisma intereselor economice ale statului) drept modalitate de raționalizare a costurilor administrative (salarii, numărul personalului auxiliar, materialele logistice etc.).

Remarcăm că practica europeană pe acest segment nu este uniformă, în Danemarca cheltuielile arbitrale fiind scutite de TVA.

se completează cu alineatele (98) şi (99), cu următorul cuprins:,,(98) Bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară străină sunt scutite de T.V.A la import, cu condiţia ca acestea să nu fie introduse în scopuri comerciale şi valoarea acestora să nu depăşească 300 euro de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul financiar pentru bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor este de 430 euro.În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro sau 430

Ministerul EconomieiLa alin.(98) -considerăm că, valoarea bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţara străină nu în scopuri comerciale necesită a fi scutite de TVA în mărimea egală (principiul egalităţii fiscale)indiferent de tipul de transport folosit (proiectul prevede pragul financiar 430 euro pentru transportul maritim şi aerian, dar în alte cazuri 300 euro).În acest sens,propunem examinarea suplimentară a reglementărilor renunţate deoarece acestea nu sunt suficient argumentate. (Obiecţia vizează art.128 alin

Se acceptă parţial, cu excluderea propunerii de la art.103 alin.(98) din Codul fiscal al proiectului de lege şi modificarea art.101 alin.(7) din Codul fiscal al proiectului de lege, după cum urmează:„la articolul 101 alineatul (7), după textul „de 300 de euro” se completează cu

120

euro, T.V.A. se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.În sensul aplicării scutirilor, bagajele personale reprezintă toate bagajele pe care călătorul le poate prezenta organului vamal la sosire în ţară, precum şi bagajele pe care acesta le prezintă aceluiaşi organ la o dată ulterioară, cu condiţia ca acesta să demonstreze că bagajul a fost înregistrat, la momentul plecării sale, ca bagaj însoţit la compania care l-a transportat în Republica Moldova dintr-o ţară străină.

(99) Se scutesc de T.V.A. serviciile de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.”.

(19) din Codul fiscal şi art.28 lit.h) din Legea cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(4) lit.a) şi b), art.5 alin.(1) din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice ale proiectului de lege).Mai mult ca atît, evidenţiem că prin Hotărîrea Guvernului nr.398 din 05.06.2017 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative (actualmente se află la examinare în Parlamentul Republicii Moldova), se urmăreşte modificarea Codului Fiscal, Legii cu privire la tariful vamal, Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice fiind majorat de la 300 euro la 800 euro pragul financiar de scutire de la dreptul de import a bunurilor introduse de către persoanele fizice care nu sunt desemnate activităţii comerciale sau de producţie.

Confedera ţia Naţională a Patronatului Care este argumentarea pentru existenţa limitelor impozabile diferite?Pe tot parcursul proiectului de lege propunem unificarea sumelor indiferent care ar fi valoare ”300” sau ”430”

Ministerul EconomieiLa alin.(99)- sepropune următoarea redacţiea aliniatului „Se scutesc de T.V.A. serviciile de transport livrate în Portul Internaţional

textul „în cazul transportului terestru sau de 430 de euro în cazul transportului aerian şi maritim”.”.Modificările respective sunt argumentate de necesitatea armonizării în baza angajamentelor asumate în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a legislației naționale la prevederile Regulamentului (CE) nr.1186/2009 din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale și la prevederile Directivei 2007/74/CE din 20.12.2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc în țări terțe.

Se acceptă parţial. A se vedea argumentele expuse supra.

Nu se acceptă.Propunerea respectivă urmează a fi exclusă din proiectul de lege.

121

Liber Giurgiuleşti, Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti şi în zonele libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.”.De menţionat că, propunerea în cauză va îmbunătăţi condiţiile de activitate ale rezidenţilor zonelor economice libere, şi, astfel, va spori atractivitatea investiţională a zonelor libere, va contribui la sporirea numărului de investiţii străine în Republica Moldova şi creşterea exporturilor.Suplimentar, în scopul neadmiterii scumpirii cu 20% a preţului la serviciile de transport cu destinaţii indicate supra propunem examinarea posibilităţii includerii regimului de impozitare cu TVA a serviciilor de transport la art.104 „Livrările scutite de TVA cu drept de deducere”.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)La art.1 alin.(31) al proiectului înaintat: articolul 103 alin.(l):Alineatul (99) propus de autor, după sintagmele „Portul International Liber Giurgiulești", după virgulă, propunem completarea cu sintagma „Portul de pasageri Giurgiulești" mai departe după text.

Asociația Businessului European din MoldovaConsiderăm că alineatul 99, propus în noua redacție a Codului fiscal, nu trebuie inclus în articolul 103. Aceasta modificare nu va face decât sa cauzeze scumpirea cu 20% a prețului la serviciile de transport de pe restul teritoriului Republicii Moldova în Portul

Nu se acceptă.Propunerea respectivă urmează a fi exclusă din proiectul de lege.

Nu se acceptă.Propunerea respectivă urmează a fi exclusă din proiectul de lege.

122

Internațional Liber Giurgiulești (PILG) și în Aeroportul Mărculești (AILM), dat fiind că transportatorul, în virtutea includerii acestor livrări în articolul 103 Cod fiscal, nu va avea dreptul la deducerea TVA pe care el însuși îl achită în scopul prestării acestor servicii de transport (d.e. TVA la combustibil etc.).

Cu referire la argumentarea acestei propuneri de modificare, înaintate de Ministerul Finanțelor în Sinteza tabelară, notăm că serviciile menționate în această prevedere nu au nimic comun cu transportul mărfurilor destinate exportului. Pentru acestea propunem mai jos o modificare la art 104 (a) Cod fiscal.Adăugăm că pentru ca regimul fiscal al serviciilor de transport livrate în PILG și, în Aeroportul Mărculești să se îmbunătățească și să devină mai coerent, este suficientă adoptarea modificărilor deja propuse de autorități la art. 104 (i) (anume, excluderea excepției respective). Odată cu această excludere, serviciile de transport în cauză vor cădea sub incidența art. 104 (i) Cod fiscal, aplicându-li-se astfel scutirea de TVA cu drept de deducere În acest fel, se va uniformiza tratamentul fiscal al livrărilor relevante de mărfuri în PILG și Aeroportul Mărculești și al serviciilor de transportare care însoțesc aceste livrări de mărfuri, inclusiv în conformitate cu regula articolului 105 Cod fiscal, conform căreia livrarea serviciilor legată de livrarea mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri.

Articolul 104. Livrările impozitate la cota zero 4. Articolul 104:

La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale, precum şi serviciile

textul ,,La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:” se înlocuieşte cu textul „Se scutesc de T.V.A. cu drept de deducere:”;

la litera a), după cuvintele „bordul aeronavei” se introduce textul „şi de aprovizionare a navelor cu

Ministerul EconomieiSe propune de a completa după cuvintele „de mărfuri şi pasageri” cu următoarea sintagmă„indiferent de naţionalitatea proprietarului navei saupavilionul acesteia”.Modificarea se propune în vederea

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:la litera a), după textul „în trafic internaţional;” se introduce textul

123

operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;

dreptul de navigaţie, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri”;

armonizării la practicile internaţionale similar aprovizionării cu combustibil a aeronavelor, indiferent în a cui proprietate se află (subiect de drept autohton sau străin) şi indiferent de pavilionul sub care este înregistrată nava. (Propunerea vizează art.104 lit.a), art.124 alin.(20) din Codul fiscal şi art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal ale proiectului de lege.)

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID)La art.1 alin.(33):articolul 104 lit.a):Se propune înlocuirea sintagmei de aprovizionare a navelor cu dreptul de navigaţie, implicate în transportul internaţional de mărfuri pasageri" cu sintagma “şi de aprovizionare a navelor maritime fluviale, implicate în transportul internaţional de mărfuri pasageri".

Articolul 104 se completează cu: lit.al ), care va avea următorul cuprins:„mărfurile, serviciile pentru export toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv, de expediţie) pasageri, serviciile operatorului aerodrom (aeroport), comercializarea biletelor de călătorie în trafic internaţional, deservirea la sol a aeronavelor, inclusiv echipamentele

„mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiuleşti la bordul navelor cu dreptul de navigaţie, indiferent de naţionalitatea navei sau pavilionului acesteia, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri;”.

Nu se acceptă.Modificarea art.104 lit.a) din Codul fiscal al proiectului de lege prevede aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru serviciile de aprovizionare a navelor cu drept de navigaţie aflate atît sub pavilionul naţional cît şi sub pavilion străin, destinate transportului internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent dacă transportul este realizat pe cale maritimă sau fluvială.

Nu se acceptă.În contextul prevederilor Acordului de Asociere dintre RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind armonizarea legislaţiei fiscale aferente TVA la

124

piesele de schimb aferente acestei activităţi, livrarea mărfurilor la bordul aeronavei, securitatea aeronautică, căutare-salvare de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional";

lit.a2), care va avea următorul cuprins:„produsele energetice livrate si utilizate drept carburant de aviaţie pentru transport internaţional, cu excepţia zborurilor de agrement cu caracter privat".Aceste modificări completări la Codul fiscal, urmăresc distingerea dintre zborurile

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care se va realiza în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.Astfel, revizuirea cotelor şi scutirilor TVA urmează a fi efectuată în cadrul celei de a doua etape de armonizare a legislaţiei fiscale la Directiva 2006/112/CE.Totodată, potrivit prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal, cota zero a TVA se aplică pentru serviciile de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional.

Nu se acceptă.A se vedea argumenetle expuse supra.

125

de agrement cu caracter privat cele care se referă la transportul de călători sau de bunuri ori prestarea de servicii plătite, cele din urmă fiind supuse cotei zero a T.V.A.

Propunem de a completa art.104 lit.a3), care va avea următorul cuprins:„Mărfurile, serviciile pentru export toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) pasageri, utilizarea vagoanelor marfare proprietate a altor administraţii, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale, precum serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional".Motivăm prezenta propunere de modificare, prin următoarele:Efectuarea transportării feroviare în traficul internaţional direct de mărfuri are loc în baza Acordului privind transportul feroviar internaţional de mărfuri (SMGS) din 01.11.1951, în redacţia din 01.07.2015, care reglementează natura juridică procesul tehnologic de transportare între ţarile membre ale Organizaţiei Internaţionale de Colaborare a Administraţiilor Căilor Ferate, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.439 din 16.01.2009.Toate vagoanele ce nu sunt proprietate a I.S. „Calea Ferată din Moldova" dar intră circulă pe liniile de cale ferată, administrate de către I.S. „Calea Ferată din Moldova", aferente transportului feroviar internaţional de mărfuri sunt calificate drept marfă nicidecum servicii de utilizare a vagoanelor marfare, iar deplasarea lor este condiţionată

Nu se acceptă.Prin prisma art.93 pct.3) şi 4) din Codul fiscal, introducerea vagoanelor pe teritoriul Republicii Moldova pentru a asigura transportul internaţional al mărfii reprezintă o livrare de servicii, inclusiv parte componentă a serviciilor de transport, şi nu poate fi atribuită ca livrare de marfă. Or, prin livrare de marfă se înţelege transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfii prin comercializarea acesteia, transmiterea gratuită sau cu plată parţială.Totodată, potrivit pct.264 din Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, prin mijloace de transport feroviar se înţelege toate

126

conform scrisorii de trăsură — SMGS.Specificăm, că vagoanele altor administraţii, care au circulat pe liniile de cale ferată administrate de Î.S. „Calea Ferată din Moldova", pe întreaga perioadă de activitate a întreprinderii, sunt aferente transportului feroviar internaţional de mărfuri, iar actele ce se perfectează la circulaţia lor pe teritoriul Republicii Moldova sunt formulare aprobate prin SMGS.Toate vagoanele, altor administraţii, sau private al agenţilor economici, ce intră circulă pe teritoriul liniilor ferate administrate de către I.S. „Calea Ferată din Moldova" sunt înregistrate aferent încărcăturilor în baza scrisorilor de trăsură SMGS, care în esenţă sunt contracte de transportare internaţională de marfă şi asigură trafic feroviar de mărfuri. In baza înregistrărilor din SMGS, Centrul de calcul efectuează înscrierile în registrul unic electronic a mişcării vagoanelor, care în esenţă are ca scop identificarea mişcării mărfii, dar nu perioada de utilizare a vagoanelor.Menţionăm că, SMGS este un act juridic care asigură traficul feroviar internaţional de mărfuri, dar nu transmiterea ca serviciu separat de folosinţă a vagoanelor.In afara traficului feroviar internaţional de mărfuri, pe teritoriul I.S. „Calea Ferată din Moldova" vagoanele altor administraţii nu sunt acceptate spre utilizare.Aplicând legislaţia în varianta actuală, are loc dubla impozitare, fapt ce contravine principiului de bază a impozitării esenţei TVA - impozit suportat de consumator al produsului/serviciului.

mijloacele de tracţiune, vagoanele automotoare, drezinele şi materialul rulant de orice natură utilizate pentru transportul de persoane sau mărfuri pe cale ferată.Astfel, vagoanele marfare proprietate a altor administraţii reprezintă mijloace de transport feroviar utilizate pentru asigurarea transportării mărfii în trafic international care pot fi introduse în regim de admitere temporară, cu condiţia să aparţină unei persoane nerezidente şi să fie înmatriculate pe o reţea feroviară din afara teritoriului Republicii Moldova.În acest sens, mijloacele de transport menţionate, inclusiv vagoanele şi containerele, pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere temporară cu suspendare totală de la plata drepturilor de import şi cu scutire de la obligaţia depunerii declaraţiei vamale, iar acestea nu pot fi vîndute, închiriate sau subînchiriate ori date în comodat, gajate,

127

Asociaţia Businessului European din MoldovaPropunem, după cuvintele ”şi pasageri,” să se introducă textul ” serviciile de transport a mărfurilor, plasate în regim vamal de tranzit naţional, prestate între rezidenţii Republicii Moldova,”;

Această propunere de modificare urmăreşte aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere livrărilor de servicii de transport a mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit naţional. Plasarea mărfurilor în tranzit naţional înseamnă de fapt că sunt transportate pe teritoriul Republicii Moldova mărfuri care fie că vin din afara teritoriului ţării, dar nu au fost încă vămuite, fie că sunt exportate din ţară, fiind vămuite la birourile vamale interne. În esenţă, asemenea transporturi nu reprezintă decât o porţiune din transportul internaţional al mărfurilor respective. În ambele cazuri, valoarea serviciilor de transport (inclusiv pe porţiunea de teritoriu moldovenesc) este inclusă în valoarea în vamă a mărfurilor, asupra acesteia calculându-se drepturi vamale, inclusiv T.V.A. Pe de altă parte, în prezent, atunci cînd aceste servicii sunt contractate între rezidenţii Republicii Moldova (d.e. importatorul contractează transportul auto

transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi îndeplinirea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie.

Nu se acceptă.Potrivit Codului transporturilor rutiere nr.150 din 17.07.2014, transport rutier în trafic internaţional reprezintă operaţiune de transport rutier care se efectuează între o localitate de plecare şi o localitate de destinaţie situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor state terţeLa aceasta, potrivit art.421 alin.(3) din Codul vamal, tranzitul este national atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern.Astfel, categorizarea acestor tipuri de transporturi drept o porţiune din transportul internaţional al mărfurilor respective nu îşi găseşte

128

sau feroviar din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti spre destinaţia finală a mărfurilor sosite pe cale navală), autorităţile fiscale pretind să se aplice T.V.A. la cotă standard, pe temeiul faptului că are loc o livrare internă şi nu este vorba de un transport internaţional. Rezultă, astfel, o dublă impunere cu T.V.A. a uneia şi aceleiaşi baze impozabile, dar şi încălcarea principiului neutralităţii impunerii şi echităţii fiscale, proclamate în articolul 6 Cod fiscal, conform cărora legislaţia fiscală trebuie să asigure condiţii egale capitalului autohton şi străin, precum şi persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare. Modificarea propusă are scopul de a soluţiona problema descrisă.

argumentare legală. Or, operaţiunile de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe teritoriul Republicii Moldova, fără a depăşi teritoriul statului, constituie transport rutier în trafic national.Concomitent, este oportun de a menţiona faptul că potrivit art.32 şi art.46 din Directiva 2006/112/CE din 28.11.2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, conform căruia Republica Moldova urmează să armonizeze legislaţia fiscală aferent TVA în termenii stabiliţi, atunci când bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor sau de client sau de o terţă persoană, locul livrării este considerat a fi locul unde se găsesc bunurile la momentul la care începe expedierea sau transportul bunurilor către client, iar locul prestării de servicii de transport altele decât transportul intracomunitar de bunuri este locul unde are loc transportul, în funcţie de distanţele parcurse.Concomitent, potrivit

129

Asociaţia Businessului European din MoldovaÎn loc de propunerea de modificare înaintată la această literă de autorităţi, propunem ca, după cuvintele „bordul aeronavei” să se introducă textul „şi de aprovizionare cu mărfuri a navelor, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de naţionalitatea navei sau pavilionul acesteia”.

Propunerea în cauză reprezintă un demers de precizare a modificării deja propuse în acest sens de autorităţi. În general, salutăm această propunere de modificare, în privinţa căreia înţelegem că este menită să clarifice regimul fiscal al aprovizionării navelor implicate în traficul internaţional de mărfuri şi pasageri,

Codului vamal al Uniunii, în baza căruia a fost elaborat noul Cod vamal al Republicii Moldova, tranzitul national nu se regăseşte, acesta avînd o altă abordare prin prisma Convenţiei privind regimul de tranzit comun.De asemenea, de menţionat, că în cazul implementării propunerii în cauză, urmează a fi aplicată cota zero a TVA pentru mărfurile transportate din stînga Nistrului în regim de tranzit între 2 rezindenţi ai Republicii Moldova, fapt ce va majora considerabil riscul unor tranzacţii dubioase.

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:la litera a), după textul „în trafic internaţional;” se introduce textul „mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiuleşti la bordul navelor cu dreptul de navigaţie, indiferent de naţionalitatea navei sau pavilionului acesteia, implicate în transportul internaţional de mărfuri

130

în mod similar prevederilor aplicate aeronavelor.

Actualmente, unicele prevederi normative existente referitor la subiectul aprovizionării navelor, implicate în transporturi internaţionale, sunt prevăzute la nivel de act normativ guvernamental, în Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (pct.414). Normele în cauză nu operează cu noţiuni ambigui – ”nave străine” şi ”nave autohtone” (nu se poate stabili în mod univoc dacă ”navă autohtonă” este o navă înregistrată sub pavilion moldovenesc sau este o navă deţinută în proprietate de un subiect de drept moldovenesc), nu reglementează în mod nemijlocit aplicarea TVA în asemenea cazuri, şi, cel mai important, pot fi interpretate ca reclamînd regimuri fiscal şi vamal diferite în funcţie de faptul dacă nava, care se aprovizionează în vederea realizării unui transport internaţional, este sau nu ”autohtonă”.

Pe lângă faptul că prevederile Regulamentului menţionat pot servi ca bază pentru a argumenta formal (dar, fără vreo justificare de fond) aplicarea unui regim de aprovizionare a navelor diferit de cel al aeronavelor, această ambiguitate normativă prezintă riscuri sporite de interpretare divergentă de către autorităţile publice, în raport cu subiectele de drept privat, fapt pe care îl dovedeşte litigiul în valoare de peste 4 milioane de lei, dintre Serviciul Vamal şi ICS Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti SRL, aflat în prezent la examinare în Judecătoria Cahul şi suspendat în virtutea excepţiei de neconstituţionalitate a normelor

şi pasageri;”.

131

menţionate ale Regulamentului, ridicate de ICS Danube Logistics SRL. În acest caz, Serviciul Vamal a reinterpretat în dezavantajul societăţii comerciale prevederile Regulamentului în privinţa drepturilor vamale ce trebuiau sa fie achitate, după ce timp de patru ani a validat 84 de declaraţii vamale legate de aprovizionarea navelor.

Reieşind din cele de mai sus, s-a concretizat expres si faptul că acest regim fiscal este aplicabil tuturor navelor vizate, indiferent de naţionalitatea proprietarului navei sau pavilionul arborat.

b) energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

Primăria mun. BălțiSe propune completarea articolului 104 litera b) cu sintagma “serviciile comunale acordate populației: închirierea spațiului locativ, deservirea tehnică a blocurilor de locuințe, alimentare cu apă, canalizarea, salubrizarea, folosirea ascensoarelor” și excluderea corelativă a ei de la articolul 103 Cod Fiscal RM. Modificarea propusă va micșora costurile pentru serviciile comunale și va facilita dezvoltarea sectorului dat a economiei, fără impact principal în majorarea tarifelor, ce va corespunde politicii social-economice a statului.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică

În rezultatul examinärii materialelor prezentate, tinem Sä mentionäm cä, actualmente Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 stabile$e regimuri fiscale diferite în privinta unor servicii activitäti cu caracter similar, cât îi a operatorilor care presteazä serviciile respective.

De relevat, cä pentru serviciile de

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.16) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.103 alin.(1) pct.16) din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate

132

alimentare cu apä si de canalizare prestate populatiei este preväzutä scutirea de TVA (art. 103 alin. (16) CF), iar pentru energia electricä, energia termicä apa caldä pentru bunurile imobiliare cu destinatie locativä, se aplicä impozitarea la cota zero a TVA (art. 104 lit. b) CF), conform redactiei actuale, sau livrärile scutite de TVA cu drept de deducere, conform redactiei proiectului de modificare a Codului fiscal.

Reiesind din considerentele expuse având drept principiu stabilirea unor regimuri fiscale identice pentru toate tipurile de servicii destinate consumatorilor casnici, propunem modificarea prevederilor Codului fiscal, dupä cum urmeazä:

La art.104 lit.b) Cod fiscal, după cuvintele ,,energia termică" de completat cu sintagma “serviciul public de alimentare cu apă potabi1ă, evacuarea şi epurarea apelor uzate", iar in continuare după text.

ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţiilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Ministerul EconomieiÎn scopul de a aduce în concordanță prevederile Codului fiscal cu prevederile legislației în domeniul energiei din surse regenerabile propunem următoarea redacție a lit.b1): „b1) biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice, inclusiv și materia primă utilizată în scopul producerii acestuia, precum produsele din activitatea agricolă şi silvică, reziduurile vegetale agricole şi forestiere, reziduurile vegetale provenite din industria alimentară, reziduurile de lemn, reziduurile vegetale fibroase rezultate din producţia de celuloză pură şi din producţia de hîrtie obţinută din celuloză, reziduurile de plută; Articolul se completează cu o literă nouă b2): „b2) energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituțiilor publice”(actualmente TVA „0” pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă).

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:„Articolul 96, litera b), liniuta a şaptea se completează, în final, cu textul:„ ,precum şi pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice;””.Totodată, potrivit art.96 lit.b) liniuţa a şaptea din Codul fiscal, cota redusă a TVA de 8% se aplică pentru biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei

133

calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn.Astfel, aplicarea aceeaşi cote a TVA de 8% pe întreg lanţ de producere, inclusiv livrarea energiei termice va permite reducerea cheltuielilor suportate de instituţiile publice (şcoli, grădiniţe), precum şi de reducerea poverii fiscale pentru agenţii economici ce produc biocombustibil şi livrează energie termică.În contextul prevederilor Acordului de Asociere dintre RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind armonizarea legislaţiei fiscale aferente TVA la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată,

134

care se va realiza în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.Astfel, revizuirea cotelor şi scutirilor TVA urmează a fi efectuată în cadrul cele de a doua etape de armonizare a legislaţiei fiscale la Directiva 2006/112/CE.În acest sens, vă informăm că, Directiva 2006/112/CE nu conţine prevederi privind acordarea facilităţilor fiscale pentru livrarea biocombustibilului solid, inclusiv şi pentru materia primă livrată în scopul producerii acestuia, inclus pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituţiilor publice.

c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;– proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.

litera c1):la ultimul alineat, cuvintele „cotei zero a T.V.A.” se înlocuiesc cu cuvintele „a scutirii T.V.A. cu drept de deducere”;

se completează cu alineatul cu următorul cuprins:„Scutirea de TVA cu drept de deducere se aplică integral la valoarea mărfurilor, serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriul ţării, destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică sau de asistenţă investiţională în cazul în care mărfurile, serviciile respective sunt finanţate de donator în mărime de 60% şi mai mult.

Ministerul EconomieiAlin.(c1)- redacţia propusă nu prevede modul în care va fi administrată scutirea de TVA de către,ca exemplu, Serviciul Vamal a mărimii finanţării 60% din surse donatorului a mărfurilor la introducerea lor în ţară, sau aplicarea drepturilor de import proporţional contribuţiei donatorului. Astfel propunem revizuirea sau completarea aliniatului nou propus cu norme ce ar prevedea modul de administrare.(Obiecţia vizează art.124 alin.(3), art.128 alin.(2) al Codului fiscal şi art.28 lit.n) şi lit.n3), pct.1 şi pct.15 din Anexa 2 la

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

135

Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, precum şi modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;

În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de 60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională, scutirea de TVA cu drept de deducere se aplică proporţional contribuţiei donatorului.”;

Legea cu privire la tariful vamal.)

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRL Confederaţia Naţională a PatronatuluiPropunem modificarea cifrei ”60” cu cifra ”50”Modificările stabilite în articolul 104 (c 1 ) ţin de scutirea de TVA cu drept de deducere a valorii mărfurilor, serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriu ţării, destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică sau de asistenţă investiţională. Astfel, în cazul în care mărfurile, serviciile respective sunt finanţate de donator în mărime de 60% şi mai mult scutirea se va aplica integral, iar în cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de 60% scutirea de TVA cu drept de deducere se va aplica proporţional contribuţiei donatorului. Considerăm oportună revizuirea cotei de 60% şi micşorarea acesteia la 50%.

Asociaţia Businessului European din MoldovaConsiderăm că este binevenită modificarea ce presupune reglementarea tratamentului fiscal aferent TVA, accizei, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în cazul contribuţiei parţiale a beneficiarului cu sursele sale proprii în scopul realizării proiectului de asistenţă tehnică sau investiţională.În acest caz considerăm oportun şi necesar existenţa unei clarităţi în ceea ce priveşte modalitatea de aplicare a normei respective, deoarece pot apărea cazuri în care iniţial cota mărfurilor şi serviciilor finanţate de donator în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională este una, apoi pe parcurs şi efectiv aceasta se poate modifica, în consecinţă se schimbă şi modalitatea conformării normelor corespunzătoare. Acest fapt ar permite contribuabilului să

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

136

aplice corect şi coerent norma legală, precum şi să se evite dualitatea interpretării legislaţiei fiscale şi vamale.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)Redactarea literei c¹) de exclus din proiect. Argumentare: Nu este definit vre-un mecanism prin care furnizorul de mărfuri şi servicii să delimiteze impozitarea livrărilor conform valorii contribuţiei donatorului, furnizorul nedispunând de asemenea date.

Se acceptă, cu excluderea propunerii din proiectul de lege.

g) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Serviciul Vamal;

la litera g), după cuvintele ,,pe teritoriul Republicii Moldova” se introduce textul ,,solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă,”, iar cuvintele ,,Serviciul Vamal” se înlocuieşte cu cuvintele ,,Ministerul Economiei”;

i) mărfurile şi serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber

la litera i), textul ,, , cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia.” se exclude.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID)Totodată, la art.104 lit.i) după sintagmele „Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti", după virgulă, propunem completarea cu sintagma „Portul de pasageri Giurgiuleşti" mai departe după text.

Se acceptă, în contextul excluderii propunerii din proiectul de lege.

137

Mărculeşti unul altuia.Articolul 108. Termenele obligaţiei fiscale(1) Data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6) şi (7). (2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova. (3) În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare. (4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în dependenţă de ce re loc mai înainte.(5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.(6) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.(7) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului.

35. Articolul 108 va avea următorul cuprins:,,(1) Data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6) şi (7).(2) Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor pentru export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova.(3) În cazul livrării de bunuri imobile, data livrării se consideră data trecerii bunurilor imobile în proprietatea cumpărătorului.(4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în dependenţă de ce are loc mai înainte.(5) Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul importat.(6) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte.(7) Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.(8) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului.(9) În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de arendă, locaţiune, uzufruct, data livrării se consideră la fiecare dată specifică în contract pentru efectuarea plăţii.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) La alin. (5) propunem următoarea redacție: „(5) Subiecţii impozabili care importă servicii şi/sau active nemateriale achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul/activul nematerial importat”. Argumentare: Este necesar de prevăzut data plăţii T.V.A. la importul activelor nemateriale. Totodată este necesar de prevăzut în legislaţia vamală neplata T.V.A. la importul de servicii şi active nemateriale incluse în declaraţia vamală.

Nu se acceptă. În contextul modificărilor propuse la art.93 pct.3) din Codul fiscal al proiectului de lege, noţiunea de livrare de marfă nu include şi livrarea activelor nemateriale, respectiv, livrarea activelor nemateriale sunt considerate drept servicii.În acest context, data apariţiei obligaţiei fiscale pentru importul de servicii, inclusiv active nemateriale este data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile aferent serviciului respectiv.Astfel, nu apare necesitatea completării prevederilor art.108 alin.(5) din Codul fiscal al proiectului de lege, dat fiind faptul că prin import de servicii se subînţeleg şi importul de active nemateriale.

138

(10) Prestările de servicii care determină plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţie-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt întocmite procese-verbale de predare-primire a lucrărilor şi alte documente similare, pe baza cărora se stabilesc livrarea serviciilor sau, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiar.”.

Articolul 109. Termenele obligaţiei fiscale în cazul importurilor

36.se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins:„(3) În cazul în care, la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova, mărfurile sunt plasate într-un regim vamal suspensiv (conform legislaţiei vamale), cu scutirea totală de drepturi de import sau sub regim vamal de tranzit, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A. se consideră data la care regimul vamal este închis şi marfa este pusă în liberă circulaţie.”.

Ministerul EconomieiArt.109 alin.(3)– redacția propusă nu este clară și corectă și nu corespunde prevederilor art.42, art.50, art.57, art.63, art.67 și art.74 (regimurile vamale suspensive) ale Codului vamal. Astfel, propunem revederea acesteia.

Nu se acceptă.Modificarea respectivă prevede termenul apariţiei obligaţiei fiscale şi data achitării TVA pentru importul de mărfuri plasate în unul dintre regimurile vamale suspensive prevăzute de Codul vamal sau sub regim vamal de tranzit, care se încheie cu regim vamal de import (acordarea liberului de vamă).Astfel, în cazul în care mărfurile plasate într-un regim vamal suspensiv sau regim vamal de tranzit sunt ulterior importate în ţară, agentul economic urmează să achite drepturile de import în momentul în care mărfurile sunt puse în liberă circulaţie.Subsidiar, informăm că, potrivit art.71 alin.(1) din Directiva 2006/112/CE, atunci când, la introducerea în Comunitate, bunurile

139

sunt plasate într-unul dintre regimurile sau se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolele 156, 276 şi 277 sau sub regimuri de admitere temporară cu scutire totală de drepturi de import sau sub regimuri de tranzit extern, faptul generator intervine şi TVA devine exigibilă doar în momentul în care bunurile nu mai intră sub incidenţa regimurilor sau situaţiilor respective.Cu toate acestea, atunci când bunurile importate sunt supuse drepturi vamale, prelevărilor agricole sau unor taxe similare stabilite în cadrul unei politici comune, faptul generator intervine şi TVA devine exigibilă în momentul în care intervine faptul generator privind taxele respective, iar drepturile respective devin exigibile.

Articolul 111. Locul livrării serviciilor(1) Locul livrării serviciilor se consideră:a) locul aflării bunurilor imobile - dacă serviciile sînt legate nemijlocit de aceste bunuri;b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă - la prestarea serviciilor de transport;c) locul prestării efective a serviciilor:- legate de bunurile mobile tangibile;

38. Articolul 111 va avea următorul cuprins:„(1) Locul livrării serviciilor către un subiect impozabil de pe teritoriul Republicii Moldova este locul unde subiectul care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii de întreprinzător. (2) Prin derogare de la art.111 alin.(1), locul livrării serviciilor se consideră:a) locul aflării bunurilor imobile – serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, servicii de cazare indiferent

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)Înlocuirea textului: Prin derogare de la art.111 alin.(1), locul livrării serviciilor se consideră:” cu textul: Prin derogare de la art.111 alin.(1), locul livrării serviciilor, inclusiv și pentru exportul și importul de servicii, se consideră:”Argumentare:

Nu se acceptă.În conformitate cu prevederile art.93 din Codul fiscal:- import de servicii – prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale

140

- prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea, descărcarea, strămutarea;d) locul utilizării şi posedării serviciului - la darea în arendă a bunurilor mobile tangibile;e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte - domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:– de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;- servicii de publicitate;- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing, precum şi servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică;- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul mijloacelor electronice;- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de personal);- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor persoane - pentru serviciile enumerate la prezentul punct;f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara teritoriului vamal. (2) Locul livrării serviciilor se consideră sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa persoanei care prestează:- servicii de telefonie IP;- alte servicii care nu au fost enumerate la alin.(1).

de categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, servicii de acordare a drepturilor de utilizare a bunurilor imobile şi serviciile de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, care includ serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă – la prestarea serviciilor de transport;c) locul prestării efective a serviciilor:- legate de bunurile mobile tangibile;- prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcare, descărcare, manipulare şi alte activităţi similare, strămutare, asamblare;- evaluări ale bunurilor mobile tangibile şi lucrări efectuate asupra acestora;d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie a bunurilor mobile tangibile;e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:- de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;- servicii de publicitate;- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing (studiere a pieții), traduceri de texte, precum şi servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică;- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul mijloacelor electronice;- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de personal);- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor persoane – pentru serviciile enumerate la prezentul punct;f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul

Modificarea propusă clarifică domeniul de aplicare a normei propuse din art. 111 (alin. 2), stabilind o referire clară la situații de export și import de servicii.

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) În ceea ce privește redacția propusă a art.111 alin.(2) lit.e), cuvintele ”și acordare” se vor exclude, pentru a asigura utilizarea uniformă a noțiunii de Livrare (prestare) de servicii (art.93 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997).

Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova (pct.9);- export de servicii – prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova de servicii al căror loc de livrare nu este Republica Moldova (pct.11).În acest context, stabilirea operaţiunii de import sau de export de servicii, precum şi determinarea regimului fiscal al TVA aferent acestor operaţiuni, se efetuează doar în urma determinării locului prestării serviciilor, conform regulilor stabilite în art.111 din Codul fiscal.

Se acceptă.

141

vamal şi în afara teritoriului vamal.(3) Locul livrării următoarelor servicii către un subiect neimpozabil stabilit pe teritoriul Republicii Moldova este locul unde respectiva persoană își are sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa persoanei ce primește serviciul:a) serviciile de telecomunicaţii;b) serviciile de radiodifuziune şi televiziune;c) serviciile furnizate pe cale electronică.(4) Servicii furnizate pe cale electronică, în sensul alin.(4) lit.c), cuprind:a) furnizare şi găzduire de site-uri de Internet, mentenanţă la distanţă a programelor şi echipamentelor;b) furnizarea de software şi actualizarea acestora;c) furnizarea de imagini, texte şi informaţii şi punerea la dispoziţie a unor baze de date;d) furnizarea de muzică, filme şi jocuri, inclusiv jocuri de noroc şi pariuri, şi de emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice şi de divertisment;e) furnizarea de servicii de învăţămînt la distanţă.”.

Ministerul Tehnologiei Informației și ComunicațiilorLa pct.38 (amendarea art.111) după cum urmează:2.1. la alin.(2) lit.e) cuvântul ,,telefonică” de substituit cu sintagma „serviciilor publice de telefonie”, potrivit prevederilor art.2 din Legea comunicațiilor electronice nr. 214-XVI din 15 noiembrie 2007, iar sintagma ,,mijloacelor electronice” de substituit cu sintagma ,,echipamentelor de comunicaţii electronice”, în conformitate cu prevederile art.2 din Legea comunicațiilor electronice nr.214-XVI din 15 noiembrie 2007;2.2. la alin.(3) lit.a) din articolul prenotat, cuvântul ,,telecomunicații” de substituit cu sintagma ,,comunicaţii electronice”, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.214-XVI din 15 noiembrie 2007;2.3. la alin.(3) lit.c) și alin.(4) cuvintele ,,cale electronică” de substituit cu cuvintele ,,mijloace radioelectronice”, pentru aducerea în concordanță cu terminologia utilizată în art.7 alin.(3) lit.i) din Legea comunicațiilor electronice nr.214-XVI din 15 noiembrie 2007.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLConfedera ția Națională a Patronatului Cifra ”4” se va substitui cu cifra ”3”În articolul 111, alin.(4) credem că s-a comis o greșeală redacțională. Astfel, conținutul alin. (4) face trimitere tot la alin.(4), pare a fi corectă referirea la alin. (3).

Asociația Băncilor din MoldovaLa punctul 28 din proiectul modificărilor la articolul 111 alineatul (2) lit. e) din Codul fiscal considerăm, că în cazul plasării

Se acceptă parţial, cu substituirea cuvîntului „telefonică” cu cuvintele „serviciilor publice de telefonie fixă şi mobilă”; substituirea cuvintelor „mijloacelor electronice” cu cuvintele „ echipamentelor de comunicaţii electronice”; substituirea cuvîntului „ telecomunicaţii” cu cuvintele „ comunicaţii electronice” şi substituirea cuvintelor „ cale electronică” cu cuvintele „ mijloace radioelectronice”.

Se acceptă.

Nu se acceptă.Actualmente, conform prevederilor art.111 alin.(1) lit.e) liniuţa a doua din Codul fiscal,

142

materialelor publicitare în presă în afara RM locul prestării serviciilor de publicitate este locul prestării efective a serviciilor şi nu locul de reşedinţă a beneficiarului – rezident RM. Astfel, propunem excluderea serviciilor de publicitate din alineatul (2) lit. e) şi includerea în alineatul (2) lit. c).

In propunerea de modificare a art.111 alin.(3) «Locul livrării următoarelor servicii către un subiect neimpozabil stabilit pe teritoriul Republicii Moldova este locul unde respectiva persoană își are sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa persoanei ce primește serviciul:a) serviciile de telecomunicaţii;b) serviciile de radiodifuziune şi televiziune;c) serviciile furnizate pe cale electronică.Astfel, nu este clar stipulat care ar fi locul livrării pentru serviciile enumerate mai sus

locul prestării serviciilor de publicitate se consideră sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului.Totodată, art.59 lit.b) din Directiva 2006/112/CE, locul de prestare a serviciilor de publicitate către o persoană neimpozabilă care este stabilită sau îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afara Comunităţii este locul unde respectiva persoană este stabilită, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.Astfel, prevederile respective sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare.

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:“(1) Locul livrării serviciilor se consideră:a) locul aflării bunurilor imobile – serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, lucrările de construcţie aferente bunurilor imobile, servicii de cazare indiferent de categoria de confort în hotel,

143

in cazul când acestea sunt livrate către un subiect impozabil.

hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, servicii de acordare a drepturilor de utilizare a bunurilor imobile şi serviciile de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, care includ serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă – la prestarea serviciilor de transport;c) locul prestării efective a serviciilor:- legate de bunurile mobile tangibile;- prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate;- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcare, descărcare, manipulare şi alte activităţi similare, strămutare, asamblare;- evaluări ale bunurilor

144

mobile tangibile şi lucrări efectuate asupra acestora;d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie a bunurilor mobile tangibile;e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:- de transmitere a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe;- servicii de publicitate;- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing (studiere a pieţii), traduceri de texte, precum şi servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere a serviciilor publice de telefonie fixă şi mobilă;- servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul echipamentelor de comunicaţii electronice;- de angajare şi furnizare de personal

145

(punere la dispoziţie de personal);- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor persoane – pentru serviciile enumerate la prezentul punct;f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara teritoriului vamal. (2) Locul livrării se consideră sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii:a) serviciile de comunicaţii electronice;b) serviciile de radiodifuziune şi televiziune;c) serviciile furnizate prin mijloace radioelectronice.(3) Servicii furnizate prin mijloace radioelectronice, în sensul alin.(2) lit.c), cuprind:a) furnizare şi găzduire de site-uri de Internet, mentenanţă la distanţă a programelor şi echipamentelor;b) furnizarea de software şi actualizarea acestora;c) furnizarea de imagini, texte şi

146

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem reformularea alin. (2) la art. 111 și anume: „Prin derogare de la art.111 alin.(1), locul livrării serviciilor către un subiect impozabil de pe teritoriul Republicii Moldova se consideră:” pentru a facilita aplicarea articolului respectiv în cazul prestării serviciilor de un subiect neimpozabil în favoarea subiectului impozabil de pe teritoriul Republicii Moldova.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Se propune revizuirea în totalitate a acestui

informaţii şi punerea la dispoziţie a unor baze de date;d) furnizarea de muzică, filme şi jocuri, inclusiv jocuri de noroc şi pariuri, şi de emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice şi de divertisment;e) furnizarea de servicii de învăţămînt la distanţă.(4) Locul livrării serviciilor se consideră sediul, iar în cazul în care un asemenea loc lipseşte – domiciliul sau reşedinţa persoanei care prestează alte servicii care nu au fost enumerate la alin.(1) - (3).”.

Se acceptă parţial, în redacţia expusă supra.

Se acceptă parţial, în redacţia expusă supra.

147

articol cu scop de aliniere a cerințelor stabilite de Directivele UE privind TVA, cât și pentru calificarea relațiilor dintre subiecții impozabili cu TVA rezidenți ai Republicii Moldova cu contribuabilii nerezidenți. A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Nu este clară necesitatea divizării locului livrării serviciilor după tipul subiecţilor: impozabil/neimpozabil. Serviciile de telecomunicaţii nu sunt obiecte impozabile cu TVA in temeiul Conventiei Internaţionale în Telecomunicaţii şi a art.4 din Codul fiscal.Se propune:Articolul 111 va avea următorul cuprins: Locul livrării serviciilor se consideră: a) locul aflării bunurilor imobile – serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, servicii de cazare indiferent de categoria de confort în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, servicii de acordare a drepturilor de utilizare a bunurilor imobile şi serviciile de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, care includ serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier; b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă – la prestarea serviciilor de transport; c) locul prestării efective a serviciilor: - legate de bunurile mobile tangibile; - prestate în domeniul culturii, artei, ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului sau sportului ori într-un alt domeniu similar de activitate; legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcare, descărcare, manipulare şi alte activităţi similare, strămutare, asamblare;- evaluări ale bunurilor mobile tangibile şi lucrări efectuate asupra acestora;

Se acceptă parţial, în partea ce ţine de determinarea locului prestării serviciilor atît pentru persoane impozabile, cît şi pentru persoane neimpozabile, fiind propusă excluderea determinării locului livrării prin prisma tipului subiecților.Totodată, în contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, art.24 alin.(2) şi art.56 din Directiva 2006/112/CE stabilesc expres regula de determinare a locului prestării serviciilor de telecomunicații, precum și ce semnifică termenul de „servicii de telecomunicații”.La aceasta, legislația în vigoare din domeniu, în special Legea comunicațiilor electronice nr.241-XVI din 15.11.007 reglementează doar noțiunea de „serviciu de comunicații electronice”, care se aproximează ca sens cu termenii reglementați

148

d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în chirie a bunurilor mobile tangibile; e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor servicii: - de transmitere şi acordare a obiectelor de proprietate industrială, precum şi cele referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe; - servicii de publicitate; - servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de marketing (studiere a pieții), traduceri de texte, precum şi servicii de furnizare a informaţiei, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică; - servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul mijloacelor electronice; - de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de personal); - servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor persoane – pentru serviciile enumerate la prezentul punct; - serviciile de radiodifuziune şi televiziune; - serviciile de găzduire de site-uri de Internet, mentenanţă la distanţă a programelor şi echipamentelor; - serviciile actualizare de programe electronice şi software; - serviciile de furnizare de imagini, texte şi informaţii şi punerea la dispoziţie a unor baze de date; - serviciile de furnizare de muzică, filme şi jocuri, inclusiv jocuri de noroc şi pariuri, şi de emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice şi de divertisment; - servicii de învăţămînt la distanţă; - servicii de telefonie IP; - alte servicii care nu sunt enumerate la

în Directivă, nefiind aplicat în cadrul legislativ actual termenul de „servicii de IP telefonie”.Astfel, reieșind din practica statelor membre ale Uniunii Europene, care de asemenea au ratificat Regulamentul telecomunicațiilor internaționale,și în același timp reglementează în actele legislative naționale norme cu privire la determinarea locului prestării serviciilor de telecomunicații.Respectiv, existența în Codul fiscal a normelor cu privire la determinarea locului prestării serviciilor de comunicații electronice nu restricționează aplicarea prevederilor Regulamentului telecomunicațiilor internaționale, în contextul aplicării art.4 alin.(1) din Codul fiscal aferent aplicării regulilor și prevederilor tratatului internațional în cazul discrepanțelor între acesta și legislația fiscală.

149

prezentul alineat. f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul vamal şi în afara teritoriului vamal.

Articolul 112. Înregistrarea subiectului impozabil(1) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art. 511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art. 95 alin. (2). Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea.

39. Articolul 112:la alineatul (1), textul „exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private” se înlocuiește cu textul „ exceptînd instituţiile de învăţămînt publice”, iar după cuvintele „scutite de TVA” se introduc cuvintele „fără drept de deducere”;

Ministerul SănătaţiiLa punctul 39., articolul 112, alineatul (1), după cuvintele „exceptînd instituţiile de învăţămînt publice” se completează cu cuvîntele „şi instituţiile medico-sanitare publice”.Această propunere se explică prin faptul că, instituţiile medico-sanitare publice nu pot fi plătitori de TVA în cazul prestării serviciilor medico-sanitare, deoarece în conformitate cu prevederile art.7 din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995 precum şi a regulamentelor instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP), acestea deţin statutul de persoană juridică şi îşi desfăşoară activitatea necomercială pe principiul autofinanţării, de nonprofit, iar tarifele pentru serviciile medico-sanitare nu includ TVA.

Ministerul EconomieiPropunerea de aplicare a principiilor generale de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în cazul prestării serviciilor de către instituţiile medico-sanitare publice şi private nu corespunde principiului de echitate fiscală dintre instituţiile de învăţămînt publice, care tot prestează serviciile cu plată şi instituţiile medico-sanitare publice. Astfel,amendamentele propuse nu se acceptă.

Direcţia finanţele în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socialăEste de menţionat că, potrivit prevederilor articolului 7 al Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995, activitatea instituţiilor medico-sanitare publice

Se acceptă parţial.În contextul modificărilor operate la art.51 şi 511 din Codul fiscal al proiectului de lege, instituţiile medico-sanitare publice nu vor avea obligativitatea înregistrării în calitate de contribuabili ai TVA.Astfel, potrivit modificărilor propuse, instituţiile medico-sanitare private urmează a se înregistra în calitate de plătitori ai TVA în cazul în care valoarea livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii, inclusiv scutite de TVA cu drept de deducere, depăşeste pragul de 600000 lei pe o perioadă de 12 luni consecutive.Totodată, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, serviciile de ambulanţă medicală aeriană.

150

încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se desfăşoară pe principiul de autofinanţare, de non-profit, mijloacele financiare ale cărora provin din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală în bază de contract de asistenţă medicală încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau cu agenţiile ei teritoriale.Astfel, în contextul celor expuse precum şi a prevederilor articolului 51 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 precum că, de impozit sunt scutite autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional, iar una din componentele bugetului public naţional este fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, se consideră necesar revizuirea punctului 39 din proiectul prezentat prin prisma că, instituţiile medico-sanitare publice nu pot fi înregistrate în calitate de plătitori al TVA.

Confedera ţia Naţională a Patronatului Se propune aplicarea principiilor generale de înregistrare în calitate de plătitor al TVA în

În acest context, pentru prestarea serviciilor medicale, care sunt scutite de TVA fără drept de deducere, potrivit art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, instituţiile medico – sanitare private nu vor avea obligativitatea înregistrării în calitate de contribuabil al TVA.Plafonul de înregistrare pentru instituţiile medico-sanitare private se va determina reieşind din valoarea livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii, cum ar fi spre exemplu: servicii cosmetologice, locaţiunea bunurilor imobile etc.Subsidiar, menţionăm că, potrivit prevederilor art.103 alin.(1) pct.5) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt publice şi private, legate de desfăşurarea nemijlocită a procesului de învăţămînt conform Codului educaţiei.

Se acceptă.Se propune ca instituţiile medico-sanitare private să fie

151

cazul prestării serviciile de către instituţiile medico-sanitare publice şi private.

obligate să se înregistreze în calitate de plătitori ai TVA în cazul în care valoarea livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii, inclusiv scutite de TVA cu drept de deducere, depășește pragul de 600000 lei pe o perioadă de 12 luni consecutive.

Articolul 117. Factura fiscală(1) Subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art.104 lit.a).

42. Articolul 117:

,,(12) La efectuarea livrării impozabile în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pe livrarea în cauză factura fiscală electronică (e-factura), eliberată în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.”.

Asociaţia Băncilor din MoldovaLa punctul 28 din proiectul modificărilor la articolul 117 din Codul fiscal, în cazul introducerii alineatului (12), prin care la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pe livrarea în cauză factura fiscală electronică (e-factura), vor fi defavorizaţi contribuabilii, care din anumite motive n-au reuşit să implementeze emiterea facturilor electronice, dar pot oferi autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate din buget mărfuri sau servicii mai calitative sau la preţuri mai reduse. Obligaţiunea prezentării e-facturii poate fi obligatorie pentru efectuarea livrărilor regulate sau în volume semnificative.

Se acceptă parţial.Propunerea respectivă vine întru crearea unui mecanism de monitorizare a tranzacţiilor efectuate în contextul achiziţiilor publice.Totodată, potrivit pct.4 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.562 din 04.04.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de creare şi circulaţie a facturilor şi facturilor fiscale electronice „e-Factura” , conectarea la Sistemul informaţional

152

“e-Factura” se realizează prin accesarea serviciului respectiv în cadrul biroului virtual al contribuabilului, prin care se asigură utilizarea serviciilor fiscale electronice.Astfel, agenţii economici nu vor fi defavorizaţi pentru participarea în cadrul licitaţiilor, dat fiind faptul că înregistrarea în sistemul e-Factura nu reprezintă o procedură anevoioasă.Concomitent, se propune acordarea unei perioade de tranziţie pentru implementarea propunerii privind utilizarea obligatorie a e-facturii pentru livrările de mărfuri în cadrul achiziţiilor publice, cu intrarea în vigoare a propunerii respective de la 01.01.2019.

Articolul 1171. Cazuri speciale de eliberare a facturilor fiscale(11) În cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii lor de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi calităţilor lor de consum, la expedierea mărfurilor se va elibera factura. După stabilirea valorii impozabile pe livrarea în cauză, în baza documentelor confirmative despre recepţionarea mărfurilor, furnizorul prezintă cumpărătorului factura fiscală, în care se vor reflecta numerele şi seriile

43. Articolul 1171 alineatul (11) va avea următorul cuprins:„(11) În cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii lor de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi calităţilor lor de consum, la expedierea mărfurilor se va elibera factura fiscală. După stabilirea valorii impozabile pe livrarea în cauză, în baza documentelor confirmative despre recepţionarea mărfurilor, furnizorul prezintă cumpărătorului factura fiscală corectată.”.

AO Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (AO ACAP RM) De operat modificări la art.1171  “Cazuri special de eliberare a facturii fiscale”,   alin.(12), astfel ca sa existe posibilitatea de a elibera factura fiscală de discount, nu pe fiecare poziție cum se prevede in prezent, ci pe un singur rând cu indicarea “Discount comercial”.

Nu se acceptă.Actualmente, Codul fiscal nu prevede noţiunea de discount comercial.De asemenea, reducerile de preţ (discounturile) se acordă de cele mai multe ori pe anumite poziţii de mărfuri,

153

facturilor şi informaţia despre livrările efectuate. La efectuarea multiplă a unor astfel de livrări în decursul unei luni, furnizorul, în baza facturilor, eliberează nu mai puţin de două ori pe lună factura fiscală pe valoarea livrărilor efectuate.

Propunere:De inlocuit expresia „factura fiscala corectata” cu „factura fiscala la suma diferentei”.

De completat alineatul (12) cu cuvintele: „In cazul oferirii discontului comercial in conformitate cu art98, alin. 1, liter c), furnizorul va emite factura fiscala cu indicarea in aceasta a denumirii generice „Discount comercial”, a obligatiei fiscale ajustate privind TVA si a marimii ajustarii valorii impozabile a marfurilor/serviciilor cu semnul minus”.

Argumentare:In conditiile actuale, este foarte anevoios de a emite factura fiscala de acordare a discountului pe fiecare pozitie de marfa vinduta in cursul unei perioade de timp (de obicei o luna, un an).

Asociația Businessului European din MoldovaÎn alineatul (11) în redacție nouă “În cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii lor de către cumpărător ca rezultat al determinării calității, masei şi calităților lor de consum, la expedierea mărfurilor se va elibera factura fiscală. După stabilirea valorii impozabile pe livrarea în cauză, în baza documentelor confirmative despre recepționarea mărfurilor, furnizorul prezintă cumpărătorului factura fiscală corectată.”, considerăm necesar de a clarifica noțiunea de „factură fiscală corectată”, deoarece în condițiile art.19 alin.(13) al Legii contabilității 113 din 27.04.2007, corectări în documentele de livrare şi achiziție a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit.

respectiv este indispensabil de a face diferenţă şi claritate în evidenţa mărfurilor pentru care au fost acordate reduceri de preţ, precum şi a preţului final pentru marfa respectivă.

Se acceptă parţial, în următoarea redacţie:„(11) În cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii lor de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi calităţilor lor de consum, la expedierea mărfurilor se eliberează factura fiscală, fără completarea indicatorilor obligatorii care la momentul expedierii mărfurilor nu sunt indicaţi. După stabilirea valorii

154

impozabile pe livrarea în cauză, în baza documentelor confirmative despre recepţionarea mărfurilor, furnizorul prezintă cumpărătorului factura fiscală, în care se vor reflecta numerele şi seriile facturilor fiscale şi informaţia despre livrările efectuate. La efectuarea multiplă a unor astfel de livrări în decursul unei luni, furnizorul, în baza facturilor fiscale, eliberează nu mai puţin de două ori pe lună factura fiscală pe valoarea livrărilor efectuate.”

Articolul 119. NoţiuniÎn sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:1) Acciz – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.2) Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul Fiscal de Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.3) Încăpere de acciz – totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.4) Expediere (transportare) – deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.5) Informaţie despre expediere (transportare) – înscriere făcută în registrul de evidenţă a producţiei

45. Articolul 119 va avea următorul cuprins:,,Articolul 119. NoțiuniÎn sensul prezentului titlu, se definesc următoarele

noțiuni: 1) Acciz - impozit de stat perceput direct sau indirect asupra consumului următoarelor mărfuri: a) alcool și băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice;d) caviar și înlocuitori de caviar;e) parfumuri și apa de toaletă;f) îmbrăcăminte din blană;g) articole de bijuterie sau de giuvaiergerie și părți ale acestora;h) mijloace de transport de la poziția tarifară 8703.2) Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul Fiscal de Stat antrepozitarilor autorizați, care atestă înregistrarea acestora şi le atribuie dreptul de a efectua tranzacții cu mărfurile supuse accizului; 3) Antrepozit fiscal sunt totalitatea locurilor,

Ministerul EconomieiArt.119 alin.(1) lit.c) - se propune de a substituinoțiunea „produse energetice” cu noțiunea „unele produse energetice”, deoarece nu toate produsele energetice sunt supuse accizelor (energia electrică, energia termică, etc).

Se acceptă,Potrivit Legii nr.461-XV din 30.07.2011 privind piaţa produselor petroliere, noțiunea de produse petroliere cuprinde petrolul şi derivatele lui:benzina, motorina, kerosenul, gazullampant, petrolul turboreactor, combustibilul pentru cuptoare, gazele lichefiate, păcura, uleiurile și lubrifianții.Astfel, pct.1 lit.c) va avea următorul text: „c) produse petroliere și derivații lor.”

155

expediate (transportate). determinate în certificatul de acciz, în care mărfurile supuse accizului sînt produse, transformate, deținute, primite sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în cadrul activității sale, în cadrul căruia nu se calculează și se achită accizele; 4) Antrepozitar autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze (transporte) mărfuri supuse accizului într-un antrepozit fiscal;5) Expediere (transportare) – deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizului din/în antrepozit fiscal;6) Informație despre expediere (transportare) – înscriere făcută în registrul de evidentă a mărfurilor expediate (transportate).”.

Confedera ția Națională a Patronatului Considerăm judicios să se definească și noțiunea de ”produse energetice”

Membrii CNPM consideră necesară descrierea noțiunii de ”produse energetice” pentru a afla dacă pe lângă produsele tradiționale de carbohidrați se consideră și lemnul de foc sau cărbunele sunt supuți accizării.

Articolul 122. Cotele accizelor Ministerul EconomieiArt.122 alin.(2) - reglementările propuse nu au nimic comun cu art.122 „Cotele accizelor”, se propune revizuirea completărilor.Suplimentar, evidențiem că reieșind din noțiunea „antrepozit fiscal” (art.119 alin.3)) și reglementările din art.122 alin.(2) lit.a) în redacția proiectului de lege este necesară reexaminarea prevederilor art.4 alin.(6) și alin.(66) al Legii nr.1054-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal, care stabilesc modul de impozitare cu acciz a mărfurilor în cadrul antrepozitului fiscal.

Se acceptă, prin ajustarea Legii nr.1054-XIV din 16.06.2000.Astfel, s-a propus înlocuirea cuvintelor „Subiecţii impunerii” cu cuvintele „Persoanele impozabile”, iar„încăperea de accize” cu cuvintele „antrepozitul fiscal”;

Articolul 123 1 . Modul de calculare a accizelor la ţigaretele cu filtru(1) La ţigaretele cu filtru (poziţia tarifară 240220), accizele se calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul în expresie naturală (1000 bucăţi) la momentul expedierii din încăperea de acciz sau la momentul importării şi a accizei determinate prin aplicarea (înmulţirea) cotei ad valorem în procente stabilite la preţul maxim de vînzare cu amănuntul.(2) Preţul maxim de vînzare cu amănuntul este preţul la care produsul a fost vîndut altor persoane pentru

50. Articolul 1231 va avea următorul cuprins:,,Articolul 1231. Modul de calculare a accizelor la ţigarete(1) Țigaretele cu filtru și fără filtru (poziția tarifară 240220) fabricate în Republica Moldova și cele importate din statele străine fac obiectul unei accize ad valorem, calculate la prețul maxim de vânzare cu amănuntul, precum și al unei accize calculate pe unitatea de produs.(2) La țigaretele cu filtru și fără filtru, accizele se calculează ca sumă a accizei determinate prin aplicarea (înmulțirea) cotei stabilite în sumă absolută la volumul

Ministerul EconomieiLa alin.(1)- sintagma „din statele străine” este inutilă și se propune a fi exclusă.

La alin.(2)- se propune completarea în final cu sintagma„precum şi un rabat comercial pentru vînzătorul final în mărime de 30%”.Evidențiem că, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru țigări este preţul la care produsul a fost vîndut altor persoane pentru

Se acceptă.La art.1231 alin.(1) din Codul fiscal, cuvintele „din statele străine” se exclud.

Nu se acceptă . Introducerea unui rabat comercial pentru vînzătorul final în mărime de 30% la calcularea accizei nu se

156

consum final şi care include toate impozitele şi taxele. în expresie naturală (1000 bucăți) la momentul expedierii din antrepozitul fiscal sau la momentul importării și a accizei determinate prin aplicarea (înmulțirea) cotei ad valorem în procente stabilite la prețul maxim de vînzare cu amănuntul.

consum final şi care include toate impozitele şi taxele, acesta este stabilit de producător/importator. Totodată, preţul dat nu include în prezent o cotă procentuală, destinată să acopere cheltuielile de circulaţie şi să asigure beneficii unităţilor comerciale.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Salutăm propunerea Ministerului Finanțelor cu privire la structura accizei la țigarete pentru anii 2018-2020 și apreciem pozitiv introducerea unui calendar pe termen mediu privind alinierea treptată a accizei pentru țigaretele fără filtru cu ratele țigaretelor cu filtru. Considerăm importantă implementarea eficientă a ratelor de accize propuse în scopul realizării angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. Amintim că acciza la țigarete urmează să atingă nivelul minim de 90 Euro pentru o mie de țigarete până în anul 2025, iar în cazul în care această creştere se va dovedi nesustenabilă, termenul de implementare a acestui prag urmează să fie amânat cu cel puţin 5 ani, conform asigurărilor transmise operatorilor pieţei de către autorităţile de resort în procesul de negociere a Acordului. În prezent acciza

acceptă, din considerentul că normele Codului fiscal sunt pentru determinarea accizului și nu reglementarea normelor de formare a prețurilor în comerțul interior. Orice agent economic are dreptul să își stabilească orice adaos comercial aferent prețului, cu excepția produselor sociale și la care este reglementat prețul.De asemenea, măsura nu este în conformitate cu Directivele UE şi cu practica internaţională.

Se acceptă parțial. Cotele accizelor pentru țigarete a fost stabilite pe un termen mediu de 3 ani în vederea creării unei previzibilități a politicii fiscale. Implementarea propunerilor ce se reflectă asupra veniturilor bugetare necesită o analiză amplă în vederea asigurării unui echilibru bugetar și a unui efect economic-social pozitiv. Cotele accizelor pentru țigaretele fără filtru a fost stabilit în vederea ajustării gradule a acestora la nivelul cotei

157

minimă pentru o mie de țigarete, care este plătită de cele mai ieftine țigarete cu filtru este de aproximativ 24 Euro sau 480 lei. Menționăm, de asemenea, că acciza plătită de țigaretele fără filtru este mai mică de 6 Euro, în acest moment reprezentând 120 lei pentru o mie de țigarete, astfel bugetul de stat ratând venituri de peste 300 mln lei anual. Totodată, menționăm că în conformitate cu principiile expuse în Directiva 2011/64/EU acciza minimă se calculează în baza prețului mediu ponderat din anul precedent, iar structura accizei vizează în mod egal țigaretele cu filtru și cele fără filtru. În acest context, luând în considerație noua structură de acciză propusă pentru țigaretele fără filtru, propunem Ministerului Finanțelor examinarea oportunității de introducere a ratei de acciză minimă pentru țigaretele fără filtru. Astfel, va fi realizată pe deplin alinierea structurii accizei pentru țigaretele cu filtru și cele fără filtru care va facilita implementarea măsurilor necesare pentru realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE la acest capitol. Menționăm că în acest moment diferența de preț între țigaretele fără filtru şi cele mai ieftine țigarete cu filtru depășește 9 lei, iar cota de piață a țigaretelor fără filtru înregistrează o creștere galopantă, triplându-se în ultimele 12 luni, ajungând la peste 20% din piață în acest moment. Un aspect important al proiectului Politicii Fiscale pentru 2018-2020 îl reprezintă și asigurarea consecvenței și continuității acțiunilor de succes implementate în anii precedenți. În acest context, menționăm că din septembrie 2013 evoluția cotelor de accize pentru țigaretele cu filtru s-a bazat pe

accizei țigaretelor cu filtru, fără a aduce perturbări pe piața tutungeriei din Republica Moldova, în vederea neadmiterii comercializării ilicite a produselor din tutun și a contrabandei. Propunerea privind introducerea ratei de acciz minim pentru țigaretele fără filtru urmează a fi realizat pe termen lung, astfel încît structura de impozitare să fie aceeași ca și pentru țigaretele cu filtru.

158

o restructurare descendentă a cotei ad-valorem și o majorare echilibrată a cotei specifice. Această abordare a asigurat creșterea veniturilor fiscale și un nivel de colectare a veniturilor la buget mai ridicat și fix, indiferent de preț, precum și a protejat piața internă legală și a contribuit la reducerea traficului ilicit de țigarete. Reieșind din cele expuse, propunem Ministerului Finanțelor să examineze oportunitatea de a revizui cotele de acciză pentru țigaretele cu filtru pentru 2020 prin scăderea în continuare a acesteia și majorarea corespunzătoare a cotei specifice sau menținerea la 12% anual a cotei ad-valorem. Reiterăm poziția noastră că orice majorare viitoare a accizei este necesar să fie una graduală și bazată exclusiv pe componenta specifică. Aplicarea în practică a acestor mecanisme va asigura predictibilitatea veniturilor fiscale la bugetul de stat, va determina stabilizarea situației din piața produselor din tutun și va contribui la realizarea eficientă a politicilor de stat de reglementare în domeniu. Este de menționat și faptul că această abordare este susținută și de politica fiscală a statelor-membre ale UE și este recomandată de Banca Mondială și FMI. În concluzie, pledăm pentru majorarea graduală a cotei accizei, bazată pe o structură echilibrată, rezonabilă și durabilă, care să asigure realizarea obiectivelor fiscale ale Guvernului în ceea ce privește veniturile bugetare prin continuarea calendarului existent de creștere graduală a accizei pe termen mediu, şi dezvoltarea unei previziuni până în anul 2030. Aceasta ar permite asigurarea previzibilității și consistenței politicii fiscale a statului, fără a distorsiona piața produselor din tutun și evitând

159

fenomenul de trafic ilegal cu țigarete.Articolul 124. Înlesniri la plata accizelor(1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.(2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte. Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de asistenţă tehnică se stabileşte de Guvern.(21) În baza principiului reciprocităţii, accizele nu se achită la introducerea şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova.(22) Accizele nu se achită pentru mărfurile consumabile importate de forţa militară străină care desfăşoară aplicaţii militare temporare, destinate uzului sau consumului exclusiv al forţei militare şi al componentei civile. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova.(3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din

52. Articolul 124:alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:,,(1) Mărfurile supuse accizului aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară străină sunt scutite de acciz, cu condiţia ca acestea sa nu fie introduse în scopuri comerciale și valoarea acestora să nu depășească 300 euro de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul financiar se stabilește în valoare de 430 euro.Dacă valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro sau 430 euro, acizul se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.(2) Accizele nu se achită la importul mărfurilor supuse accizului definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.(3) Se scutesc de acciz mărfurile supuse accizului:- destinate proiectelor de asistență tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizațiile internaționale și țările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;- mărfurile finanțate din contul împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de asistenţă tehnică, lista împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget se stabilesc de Guvern.Scutirea de acciz se aplică integral la valoarea mărfurilor, serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriul ţării, destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică sau de asistenţă investiţională în cazul

Asociația Businessului European din MoldovaConsiderăm că este binevenită modificarea ce presupune reglementarea tratamentului fiscal aferent TVA, accizei, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în cazul contribuției parțiale a beneficiarului cu sursele sale proprii în scopul realizării proiectului de asistență tehnică sau investițională.În acest caz considerăm oportun și necesar existența unei clarități în ceea ce privește modalitatea de aplicare a normei respective, deoarece pot apărea cazuri în care inițial cota mărfurilor și serviciilor finanțate de donator în cadrul proiectelor de asistență tehnică și investițională este una, apoi pe parcurs și efectiv aceasta se poate modifica, în consecință se schimbă și modalitatea conformării normelor corespunzătoare. Acest fapt ar permite contribuabilului să aplice corect și coerent norma legală, precum și să se evite dualitatea interpretării legislației fiscale și vamale.

Firma de audit Ecofin-Audit-Service SRLDin articolul 124, alin. (13) a fost exclusă reglementarea cu privire la aplicarea amenzii în cazul nerespectării prevederilor alin. (5)-(9) și a condițiilor regimului vamal ales. Aceasta din urmă, a fost exclusă în totalitate sau transferată în altă prevedere?

Confedera ția Națională a Patronatului Din articolul 124. alin.(13) a fost exclusă reglementarea cu privire la aplicarea amenzii in cazul nerespectării prevederilor alin. (5)-(9) și a condițiilor regimului vamal ales. Aceasta din urmă a fost exclusă in totalitate sau transferată in altă prevedere?

Se acceptă cu excluderea propunerii din proiecul de lege.

Nu se acceptă,Norma respectivă a fost exclusă din art.124 alin.(13) reieșind din faptul că, a devenit caducă urmare a excluderii alin.(2) și alin.(3) ale art.261 din Codul fiscal prin prisma Legii nr.177-XVI din 20.07.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

160

contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.(4) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenţei documentelor stabilite în art.125 alin.(4).(41) Accizele nu se achită pentru proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesia statului cu drept de succesiune şi pentru comori.(5) Accizele nu se achită la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free şi comercializarea de către aceste magazine a mărfurilor supuse accizelor, precum şi la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul statului.(6) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimul vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea ulterioară a sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare, în modul stabilit de Guvern.(7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal admiterea temporară.(8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare, conform reglementărilor vamale.(9) Suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de import se restituie la scoaterea acestora de pe teritoriul vamal, la plasarea lor sub destinaţie vamală magazin duty-free, la plasarea lor sub destinaţie vamală zonă liberă, în modul stabilit de Guvern.

în care mărfurile, serviciile respective sunt finanţate de donator în mărime de 60% şi mai mult.În cazul în care contribuţia donatorului este mai mică de 60% din valoarea totală a mărfurilor, serviciilor destinate realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională, scutirea de acciz se aplică proporţional contribuţiei donatorului.”;

la alineatul (4) textul ,,stabilite în art.125 alin.(4)” se înlocuiește cu textul ”justificative stabilite de Guvern.”;

la alineatul (10), textul ”, din alte zone economice libere” se exclude;

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)La art.1 alin.(52):Articolul 124:La art. 124 alin.(20) se propune înlocuirea sintagmei „Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul International Liber Giurgiulești pentru aprovizionarea cu combustibil carburanți navele cu drept de navigație, implicate în transportul internațional de mărfuri pasageri" cu sintagma „Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești Portul de pasageri Giurgiulești, pentru aprovizionarea cu combustibil carburanți a navelor maritime fluviale implicate în transportul internațional de mărfuri și pasageri".

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem modificarea redacției art. 124 alin. (20) Cod fiscal, propuse de autorități, după cum urmează: ”(20) Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești pentru aprovizionarea cu mărfuri a navelor, implicate în transportul internațional de mărfuri și pasageri, indiferent de naționalitatea proprietarului navei sau pavilionul acesteia”.

Propunerea de modificare este justificată de considerentul că ar putea exista si alte mărfuri supuse accizelor (de ex. țigări), cu care s-ar putea aproviziona o navă. Considerăm că prevederea nu trebuie să se limiteze doar la carburanți.

În privința precizării incluse în acest alineat, referitor la naționalitatea proprietarului

Se acceptă parțial în următoarea redacție:„(20) Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești la bordul navelor cu drept de navigație, indiferent de naţionalitatea navei sau pavilionului acesteia, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri.”.

Se acceptă în varianta sus-menționată.

161

(10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.(101) Nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă.(11) Mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se supun accizelor.(111) Accizele nu se achită pentru mărfurile supuse accizelor, importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 100 de euro. În cazul în care valoarea lor în vamă depăşeşte limita neimpozabilă indicată, accizele se calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.(112) Se scuteşte de accize importul mostrelor de mărfuri cu valoarea în vamă care nu depăşeşte 22 euro pentru un import şi care nu include cheltuielile prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie distincte. În cazul în care valoarea mostrelor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, accizul se calculează pornind de la valoarea în vamă a mostrelor de mărfuri, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora. Pentru a beneficia de scutire, mostrele trebuie să fie de nefolosit prin rupere, perforare sau marcare clară şi permanentă sau prin alte procedee, cu condiţia ca această operaţiune să nu le distrugă caracterul de mostre. Scutirea de acciz nu se aplică produselor alcoolice de la poziţiile tarifare 220300, 2204, 2205, 220600, 2207, 2208, parfumurilor şi apelor de toaletă de la poziţia tarifară 330300, tutunului şi produselor pe bază de tutun de la poziţiile tarifare 2401, 2402, 2403.

la alineatul (13), textul ,,o amendă în mărimile prevăzute la art.261 alin.(2) şi (3)” se exclude;

se completează cu alineatele (19) și (20) cu următorul cuprins: ,,(19) Se scutește de acciz berea, vinul și băuturile fermentate produse de persoana fizică, ce nu desfășoară activitate de întrepinzător și consumate de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie comercializate.(20) Se scutesc de acciz mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești pentru aprovizionarea cu combustibil și carburanți navele cu drept de navigație, implicate în transportul internațional de mărfuri și pasageri.”.

navei si pavilionul acesteia, a se vedea argumentele expuse mai sus la articolul 104 lit.a) Cod fiscal.

162

(13) În cazul nerespectării prevederilor alin.(5)-(9) din prezentul articol şi a condiţiilor regimului vamal ales, stabilit de legislaţia vamală a Republicii Moldova, subiectul impunerii şi persoanele specificate la art.4 alin.(5) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal achită accizele conform cotelor stabilite în anexa nr.1 la prezentul titlu, o amendă în mărimile prevăzute la art.261 alin.(2) şi (3) şi o penalitate în mărimea determinată conform art.228.(14) Se scutesc de accize mijloacele de transport importate şi livrate cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de termenul de exploatare, destinate:a) pentru scopuri medicale, clasificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8703;b) pentru transportarea persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor (reutilate în modul corespunzător), clasificate la poziţia tarifară 8703;c) pentru stingerea incendiilor, clasificate la poziţia tarifară 8705 30000;d) pentru curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materiale, pentru colectarea deşeurilor, clasificate la poziţia tarifară 8705.Pot beneficia de facilitatea fiscală respectivă atît beneficiarii, cu condiţia utilizării mijloacelor de transport menţionate exclusiv în conformitate cu destinaţia lor finală, cît şi persoanele terţe care au importat şi livrat aceste mijloace de transport către beneficiari.Beneficiarii şi persoanele terţe nu pot comercializa, transmite în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar mijloacele de transport menţionate la lit.a)-d).Modul de introducere, plasare sub regim vamal de import a mijloacelor de transport menţionate şi de beneficiere de facilitatea fiscală respectivă este stabilit de Guvern.(15) Se scuteşte de acciz alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern.(16) Alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este scutit de plata accizelor

163

în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv.Nu este scutit de acciz alcoolul etilic nedenaturat utilizat de subiecţii impunerii care desfăşoară în acelaşi timp activitate atît în industria de parfumerie şi cosmetică, cît şi în domeniul producerii şi comercializării produselor alcoolice.(17) Mărfurile de la poziţiile tarifare 280430000 şi 280440000 produse pe teritoriul ţării sînt scutite de plata accizului.(18) Cota accizului se micşorează cu 50% pentru autoturismele cu motor hibrid de la poziţia tarifară 8703.Articolul 125. Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate(1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse la maturare, subiectului impunerii i se permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la fabricarea de mărfuri similare supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare supuse accizelor din încăperea de acciz şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor.(2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la

53. Articolul 125: la alineatul (1), cuvintele ,,Subiectului impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Antrepozitarului fiscal”, iar cuvintele ,,încăperea de acciz” în ambele cazuri se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”;

la alineatul (2), în ambele cazuri, cuvintele ,,încăperea de acciz” se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitul fiscal”;

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Completa art.125 Cod Fiscal cu alin.(23) care va avea următorul cuprins:„Suma accizelor achitată la procurarea mărfurilor supuse accizelor de la pozițiile tarifare, 271020110-271020190 se restituie în modul stabilit de Guvern, agenților economici care procură aceste mărfuri pentru alimentarea locomotivelor".Motivăm propunerea de modificare completare a actelor normative menționate, prin următoarele:Potrivit art.4 alin.(l) al Codului Transportului Feroviar, transportul feroviar constituie o parte componentă a sistemului unitar de transport al țării si, în interacțiunea lui cu alte tipuri de transport, este destinat să asigure la timp și calitativ, în traficul feroviar intern internațional, necesitățile populației în transport alte servicii, activitatea tuturor ramurilor economiei si securitatea națională a statului, dezvoltarea eficientă a activității de întreprinzător a întreprinderilor din ramură, formarea pieței serviciilor de transport.

Nu se acceptă.Pornind de la faptul că, facilitățile fiscale reprezintă pârghii de subvenționare indirectă din partea statului, considerăm irațională subvenționarea transportului feroviar în dependență de consumul de combustibilul diesel importat pentru tracțiunea trenurilor, subvenționarea urmează a fi realizată prin metode directe din partea statului în funcție de priorități, în vederea eficientizării utilizării banilor publici.În plus, aceasta afectează reputația și credibilitatea

164

mărfurile supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la costuri sau la cheltuieli în perioada fiscală în care a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.(21) Suma accizelor achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri nesupuse accizelor se reportează la costuri sau la cheltuieli.(22) Suma accizelor achitată la importul mărfurilor supuse accizelor de la poziţiile tarifare 271012310, 271012700 şi 271019210 se restituie ulterior, în modul stabilit de Guvern, agenţilor economici care livrează aceste mărfuri pentru alimentarea aeronavelor.(3) În cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, de asemenea, livrează mărfuri supuse accizelor în magazinele duty-free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import, şi/sau în zonele economice libere, suma accizului achitată anterior pentru mărfurile supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, se restituie în modul stabilit de Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor justificative specificate la alin.(4) din prezentul articol.(31) La livrarea mărfurilor supuse accizelor la export prin intermediul poştei, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător nu poate beneficia de dreptul la restituirea sumei accizului.(32) În cazul în care subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize exportă în mod independent sau în baza contractului de comision mărfuri supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, suma accizului achitată la procurarea acestor mărfuri, expediate (transportate) pentru export, se restituie în modul stabilit de Guvern, în termen de 45 de zile după prezentarea documentelor justificative specificate la alin.(41) din prezentul articol.(4) Pentru a obţine restituirea accizului achitat la mărfurile supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate pentru

la alineatul (3), cuvintele ,,subiectul impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ,,antrepozitarul fiscal”;

la alineatele (4) şi (41), cuvintele ,,următoarele documente justificative” se înlocuiesc cu cuvintele ,,următoarele documente justificative stabilite de Guvern”;

Totodată, conform art.4 alin.(3) al codului prenotat, baza tehnico -materială a transportului feroviar se dezvoltă din contul mijloacelor proprii ale întreprinderilor acestuia, precum al mijloacelor bugetului de stat bugetelor locale, prin atragerea împrumuturilor interne și externe.Astfel, anual, Î.S. „Calea Ferată din Moldova" procură combustibil diesel, importat pentru tracțiunea trenurilor pe liniile de cale ferată de uz comun. Consumul combustibilului diesel de către depourile de locomotive ale întreprinderii este utilizat doar pentru tracțiunea trenurilor pe cale ferată. In anul 2014 au fost procurate 18 460,2 tone, în anul 2015- 14 189,5 tone, în anul 2016- 11943, 2 tone.

Conform anexei la Capitolul IV al Codului Fiscal, cota accizelor la motorină pe anii 2017-2019 va crește anual constant, majorându-se în anul 2017 la 1926 lei pe tonă, în anul 2018-2092 lei pe tonă, în anul 2019-2280 lei pe tonă.In cazul realizării de către I.S. „Calea Ferată din Moldova" în anii 2017-2019 a volumului de transport pe cale ferată la nivelul minim al anului 2016, această sumă va constitui în anul 2017 cca 11,5 mil lei va crește în anul 2018 la 20,0 mil. lei, iar în anul 2019 la 21,8 mil. lei.Transportul feroviar, cât cel rutier, constituie o parte componentă a sistemului unitar de transport al țării, ambele căi de comunicație sunt publice, cu toate acestea, un fond „feroviar" după modelul celui rutier lipește.In acest sens, considerăm necesare actuale modificările propuse.

Guvernului, care urmează să promoveze o politică fiscală eficientă, echitabilă și durabilă.

165

prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor destinate exportului, subiectul impunerii prezintă Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente justificative:a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează, conform contractului de comision, de către comisionar, subiectul impunerii (comitentul) prezintă Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul (copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin;b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto pe contul subiectului impunerii a sumei rezultate din vînzarea mărfurilor supuse accizelor partenerului străin.(41) Pentru a obţine restituirea accizului achitat pentru mărfurile supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, destinate exportului, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize prezintă Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente justificative:a) contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin privind livrarea mărfurilor supuse accizelor. În cazul în care livrarea pentru export a mărfurilor supuse accizelor se efectuează, conform contractului de comision, de către comisionar, comitentul prezintă Serviciului Fiscal de Stat contractul de comision şi contractul (copia contractului) încheiat de comisionar cu partenerul străin;b) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului), care confirmă achitarea de facto către furnizor, de pe contul subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize (comitentul), a sumei rezultate din procurarea mărfurilor supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova;b1) factura fiscală aferentă procurării mărfurilor supuse accizelor, prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul

la alineatul (5), în toate cazurile, cuvintele ,,subiectului impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ,,persoanei impozabile”;

166

Republicii Moldova, expediate (transportate) pentru export, cu specificarea sumei accizului;c) documentele de plată şi extrasul băncii (dacă aceasta rezultă din condiţiile contractului), care confirmă încasarea de facto, pe contul subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu accize, a sumei rezultate din vînzarea către partenerul străin a mărfurilor supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova.(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează numai subiectului impunerii care dispune de decizie de restituire a accizelor în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al subiectului impunerii respectiv.Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii care dispune de decizie de restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.(6) Exportarea mărfurilor de către persoane fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care nu sînt subiecţi ai impunerii se permite fără dreptul la restituirea sumelor accizelor la mărfurile supuse accizelor expediate (transportate) pentru export.(7) Sumele accizelor achitate de agenţii economici la procurarea mărfurilor de la poziţiile tarifare 270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271012110–271019290, 290110000, 290124000, 290129000, 290211000–290230000, 290244000, 290290000, 290511000–290513000, 290514, 290516, 290519000, 2909, 381400900, 381700800 se trec în cont dacă mărfurile în cauză sînt utilizate în procesul de producţie în altă calitate decît cea de carburanţi şi combustibili. Prin derogare de la prevederile prezentului articol, în cazul utilizării mărfurilor menţionate în calitate de materie primă pentru prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor care nu sînt supuse accizelor, trecerea în cont a sumelor accizelor se efectuează în formă de stingere a restanţelor plătitorului faţă de buget la alte impozite şi taxe, iar în lipsa restanţelor sumele accizelor se

la alineatul (6), cuvintele ”subiecți ai impunerii” se înlocuiesc cu cuvintele ” persoanei impozabile”;

se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins: ,,(8) Pentru băuturile alcoolice și produsele din tutun retrase de pe piață, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condițiile legale de comercializare, accizele plătite de agenții economici la bugetul public național pot fi restituite la solicitarea acestuia.”.

167

transferă la contul bancar al agentului economic în modul stabilit de Guvern.

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareCapitolul 3, se completează cu un articol nou „Articolul 1252”, cu următorul conţinut: „Articolul 1252. Restituirea accizelor prin compensarea obligaţiilor fiscale(1) Producătorul agricol are dreptul la restituirea accizelor la motorina utilizată la efectuarea lucrărilor agricole în contul compensării obligațiilor fiscale .(2) Restituirea accizelor se efectuează într-un termen ce nu depășește 45 de zile din data depunerii cererii de restituire.(3) Pentru a obţine restituirea accizului la motorina utilizată pentru efectuarea lucrărilor agricole, producătorul agricol prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat următoarele documente justificative: a) documente ce confirmă dispunerea suprafeţei de teren agricol;b) factura fiscală aferentă procurărilor de motorină;c) documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă plata de facto pe cont; d) documente ce atestă utilizarea motorinei de către producătorul agricol.Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor producătorului agricol faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.Argumentare:Potrivit Notei informative la proiectul de lege se menţionează că, pct.60 din proiectul de lege este inclus cu scopul de a apropia cerinţele naţionale cu cele europene, dar fără a se menţiona despre

Nu se acceptă.Măsurile de politică fiscală sînt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cît şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.Totodată, măsura propusă va atrage după sine diminuarea veniturilor bugetare, astfel încît, în condiţiile actuale aceasta nu poate fi acceptată.Suplimentar menționăm, că legislația națională urmează a fi armonizată la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii pe parcursul a 10 ani de la data întrării în vigoare

168

restituirea accizului la motorină producătorilor agricoli, fapt prevăzut de Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii.Reieşind din cele menţionate, propunem transpunerea în totalmente a normelor europene în legislaţia naţională cu completarea proiectului de lege cu prevederile care să prevadă restituirea accizului majorat la motorina utilizată în sectorul agricol.

a Acordului de Asociere.

Articolul 128. Controlul efectuat de Serviciul Fiscal de Stat şi de Serviciul Vamal”(1) Persoana cu funcţii de răspundere autorizată a Serviciului Fiscal de Stat este în drept:a) să intre şi/sau să controleze orice loc, clădire, încăpere (cu excepţia celor folosite exclusiv ca locuinţă), să controleze orice mijloc de transport în încăpere sau pe drum, precum şi mărfurile aflate în ele, să controleze orice dări de seamă, documente, inclusiv de transport, care, la părerea acestei persoane, se folosesc în tranzacţii cu mărfuri pasibile impunerii cu accize. Aceste acţiuni se permit numai în timpul orelor de lucru;b) să întreprindă acţiunile specificate la lit.a) în afara orelor de lucru ori să controleze încăperile de locuit numai în baza încheierii judecătorului de instrucţie – în cazul în care există bănuieli întemeiate că se admite o încălcare la achitarea accizelor sau că în locul, clădirea, încăperea, mijlocul de transport în cauză se află mărfuri pasibile impunerii cu accize, dar pentru care accizele nu au fost achitate;c) să sechestreze mărfurile pasibile impunerii cu accize, mijloacele de transport în care au fost depistate mărfuri supuse accizelor şi care se află la dispoziţia sau în folosinţa persoanei juridice sau persoanei fizice, dacă această persoană nu poate prezenta dovezi de achitare a accizelor. În acest caz, persoana cu funcţii de răspundere este obligată să elibereze o înştiinţare scrisă de sechestrare, care trebuie să conţină o descriere detaliată a mărfurilor sau a mijlocului de

59. Articolul 128 se abrogă. Ministerul EconomieiNu este argumentată abrogarea art.128 „Controlul efectuat de către Serviciul Fiscal de Stat și de Serviciul Vamal” (inclusiv prin explicațiile la art.119) din punct de vedere a posibililor consecințe pentru agentul economic.

Nu se acceptă.Prevederile art.128 dublează prevederile reglementate în Titlul V din Codul fiscal și cele din Codul vamal aferente realizării controlului fiscal și vamal de organizațiile competente.Totodată, art.1251 din Codul vamal prevede modul de asigurare a evidenţei obligaţiilor vamale, conform căruia,organele vamale asigură evidenţa drepturilor de import şi de export, a penalităţilor şi a amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale a căror administrare şi/sau evidenţă sînt atribuite, în corespundere cu legislaţia în vigoare, organelor vamale.

169

transport, a locului şi timpului sechestrării. Dacă persoana ale cărei mărfuri sau mijloc de transport au fost sechestrate nu achită accizele în termen de 20 de zile din data sechestrării, accizele se percep prin executare silită, în conformitate cu legislaţia fiscală.(2) Controlul asupra achitării accizelor se efectuează de către organele vamale în conformitate cu prezentul titlu şi cu legislaţia vamală.

Anexa nr.1 Mărfurile supuse accizelor

Poziţia tarifar

ă

Denumirea mărfii

Unitatea de

măsură

Cota accizuluiAnul2017

Anul2018

Anul2019

160431000

Caviar valoarea în lei

25% 25% 25%

160432000

Înlocuitori de caviar

valoarea în lei

25% 25% 25%

220300 Bere fabricată din malţ

litru 2,50 lei 2,50 lei 2,50 lei

2205 Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizante

litru 12,96 lei

13,61 lei

14,29 lei

220600 Alte băuturi fermentate (hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri

litru 12,96 lei

13,61 lei

14,29 lei

60. Anexa nr. 1 la titlul IV va avea următorul cuprins:

Anexa nr.1 Mărfurile supuse accizelor

Poziţia tarifar

ă

Denumirea mărfii

Unitatea de

măsură

Cota accizuluiAnul 2018

Anul 2019

Anul 2020

160431000

Caviar valoarea în lei

25% 25% 25%

160432000

Înlocuitori de caviar

valoarea în lei

25% 25% 25%

220300 Bere fabricată din malţ

litru 2,50 lei

2,50 lei

2,63 lei

2205 Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizante

litru 13,61 lei

14,29 lei

15,00 lei

220600 Alte băuturi fermentate (hidromel); amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi

litru 13,61 lei

14,29 lei

15,00 lei

Ministerul SănătaţiiÎn conformitate cu prevederile Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova2016-2018, precum și a Planului de acțiuni ale Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotîrîrea Guvernului nr.890 din 20 iulie 2016, este stabilit drept obiectiv și respectiv acțiune pentru anul 2018 la Capitolul „Sănătatea” -aplicarea taxei pe viciu și creșterea accizelor pentru produsele din tutun și băuturile alcoolice, ca sursă de finanțare suplimentară pentru sistemul de sănătate.

Astfel, solicităm ca pentru anul 2018 sa se prevadă aplicarea taxei pe viciu cât și majorarea cotei accizului pentru țigaretele cu filtru și fără filtru, băuturilor alcoolice, în vederea ajustării graduale a acestora la nivelul țărilor din regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiarela buget, precum și diminuarea consumului articolelor din tutun, mărfuri ce au o influență negativă asupra sănătății populației și a dezvoltării societății în general.

Nu se acceptă.Introducerea „taxei pe viciu” pentru articolele din tutun contravine obiectivelor generale ale politicii fiscale, care prevăd simplificarea sistemului fiscal şi al administrării fiscale.Mai mult ca atît, accizul reprezintă un impozit ce se aplică de regulă la mărfurile dăunătoare sănătăţii, sau de lux, din care considerente introducerea unei taxe noi în acest sens ar conduce la dublarea acestuia. Suplimentar la aceasta, menţionăm că Obiectivele politicii fiscale şi vamale prevăd majorarea cotelor accizelor la articolele din tutun. Modificarea dată are drept scop ajustarea graduală a cotelor accizelor la nivelul ţărilor Uniunii Europene, armonizarea acestora la Directivele UE, cît şi 

170

de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte, cu excepţia cidrului de mere, cidrului de pere

220600310

Cidru de mere şi de pere, spumoase

litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei

220600510

Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de maximum 2 l

litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei

220600810

Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de peste 2 l

litru 2,50 lei 2,63 lei 2,76 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minimum 80% vol;

litru alcool absolut

90,12 lei

94,63 lei

99,36 lei

necuprinse în altă parte, cu excepţia cidrului de mere, cidrului de pere

220600310

Cidru de mere şi de pere, spumoase

litru 2,63 lei

2,76 lei

2,90 lei

220600510

Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de maximum 2 l

litru 2,63 lei

2,76 lei

2,90 lei

220600810

Cidru de mere şi de pere, nespumoase, prezentate în recipiente cu un conţinut de peste 2 l

litru 2,63 lei

2,76 lei

2,90 lei

2207 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minimum 80% vol; alcool etilic şi alte distilate denaturate, cu orice tărie alcoolică

litru alcool absolut

94,63 lei

99,36 lei

104,33 lei

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase

litru alcool absolut

94,63 lei

99,36 lei

104,33 lei

Asociația Businessului European din MoldovaÎn condițiile în care R. Moldova s-a angajat ca până în 2025 valoarea accizelor per 1.000 de țigarete să ajungă la 90 de euro, salutăm propunerea Ministerului Finanțelor cu privire la structura accizei la țigarete pentru anii 2018-2020 și apreciem pozitiv introducerea unui calendar pe termen mediu privind alinierea treptată a accizei pentru țigaretele fără filtru cu ratele țigaretelor cu filtru.Un aspect important al proiectului Politicii Fiscale pentru 2018-2020 îl reprezintă și asigurarea consecvenței și continuității acțiunilor de succes implementate în anii precedenți. În acest context, menționăm că din septembrie 2013 evoluția cotelor de accize pentru țigaretele cu filtru s-a bazat pe o restructurare descendentă a cotei ad-valorem și o majorare echilibrată a cotei

îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării populaţiei prin reducerea consumului de tutun şi diminuarea impactului negativ al acestor mărfuri.Conform prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, Republica Moldova s-a angajat să atingă nivelul minim de 90 Euro/1000 buc. țigarete până în anul 2025.

Se acceptă parțial. Cotele accizelor pentru țigarete a fost stabilite pe un termen mediu de 3 ani în vederea creării unei previzibilități a politicii fiscale. Implementarea propunerilor ce se reflectă asupra veniturilor bugetare necesită o analiză amplă în vederea asigurării unui echilibru bugetar și a unui efect economic-social pozitiv. Cotele accizelor pentru țigaretele fără filtru a

171

alcool etilic şi alte distilate denaturate, cu orice tărie alcoolică

2208 Alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică sub 80% vol; distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase

litru alcool absolut

90,12 lei

94,63 lei

99,36 lei

240210000

Ţigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun

valoarea în lei

41% 41% 41%

240220 Ţigarete care conţin tutun:– cu filtru 1000

bucăţi/ valoarea în lei

360 lei+ 12%,

darnu maipuţin

de480 lei

410 lei+ 12%,

darnu maipuţin

de 540 lei

460 lei+

12%,darnu mai

puţin de

 610 lei

– fără filtru 1000 bucăţ

120 lei 160 lei 200 lei

240210000

Ţigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun

valoarea în lei

41% 41% 41%

240220 Ţigarete care conţin tutun:– cu filtru 1000

bucăţi/ valoarea

în lei

410 lei+

12%,darnu mai

puţin de

 540 lei

460 lei+

12%,darnu mai

puţin de

 610 lei

540 lei+

13%,darnu mai

puţin de

 700 lei

– fără filtru 1000 bucăţi/

valoarea în lei

350 lei

+3%

460 lei + 6%

540 lei

+9%240290000

Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun

valoarea în lei

41% 41% 41%

2403 Tutun pentru fumat, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi esenţe de tutun

kilogram 136,41 lei

143,17 lei

150,33 lei

270710 Benzoli tonă 4961 5414 5960

specifice. Această abordare a asigurat creșterea veniturilor fiscale și un nivel de colectare a veniturilor la buget mai ridicat și fix, indiferent de preț, precum și a protejat piața internă legală și a contribuit la reducerea traficului ilicit de țigarete. Reieșind din cele expuse, propunem Ministerului Finanțelor să examineze oportunitatea de a revizui cotele de accize pentru țigaretele cu filtru pentru 2020 prin scăderea în continuare a acesteia și majorarea corespunzătoare a cotei specifice.În același context, propunem Ministerului Finanțelor examinarea oportunității de introducere a ratei de acciză minimă pentru țigaretele fără filtru. Astfel, va fi realizată pe deplin alinierea structurii accizei pentru țigaretele cu filtru.Reiterăm poziția noastră că orice majorare viitoare a accizei este necesar  să fie una graduală și bazată exclusiv pe componenta specifică. Aplicarea în practică a acestor mecanisme va asigura predictibilitatea veniturilor fiscale la bugetul de stat, va determina stabilizarea situației din piața produselor din tutun și va contribui la realizarea eficientă a politicilor de stat de reglementare în domeniu. Este de menționat și faptul că această abordare este susținută și de politica fiscală a statelor-membre ale UE și este recomandată de Banca Mondială și FMI.

fost stabilit în vederea ajustării gradule a acestora la nivelul cotei accizei țigaretelor cu filtru, fără a aduce perturbări pe piața tutungeriei din Republica Moldova, în vederea neadmiterii comercializării ilicite a produselor din tutun și a contrabandei. Propunerea privind introducerea ratei de acciz minim pentru țigaretele fără filtru urmează a fi realizat pe termen lung, astfel încît structura de impozitare să fie aceeași ca și pentru țigaretele cu filtru.

172

i240290000

Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun

valoarea în lei

41% 41% 41%

2403 Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau “reconstituite”; extracte şi esenţe de tutun

kilogram

130 lei 136,41 lei

143,17 lei

270710100

Benzoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

270720100

Toluoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

270730100

Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

270750 Alte tona 4560 4961 5414

100 destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

lei lei lei

270720100

Toluoli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

270730100

Xiloli destinaţi utilizării drept carburanţi sau combustibili

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

270750 Alte amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în proporţie de minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250o C după metoda ASTM D 86

tona 4961 lei

5414 lei

5960 lei

270900100

Condensate de gaz natural

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

271019310-271019480

Motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare

tonă 2092 lei

2280 lei

2508 lei

271019510

Păcură destinată a fi

tonă 409 lei

409 lei

409 lei

173

amestecuri de hidrocarburi aromatice, care distilează în proporţie de minimum 65% (inclusiv pierderile) la 250o C după metoda ASTM D 86

lei lei lei

270900100

Condensate de gaz natural

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

271012110-271019290

Uleiuri (distilate) uşoare şi medii

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

271019310-271019480

Motorină, inclusiv combustibil (carburant) diesel şi combustibil pentru cuptoare

tonă 1926 lei

2092 lei

2280 lei

271019510

Păcură destinată a fi supusă unui tratament specific

tonă 409 lei 409 lei 409 lei

271019620- 271019680

Păcură cu un conţinut de sulf

tonă 409 lei 409 lei 409 lei

271020110-271020

Motorină tonă 1926 lei

2092 lei

2280 lei

supusă unui tratament specific

271019620- 271019680

Păcură cu un conţinut de sulf

tonă 409 lei

409 lei

409 lei

271020110-271020190

Motorină tonă 2092 lei

2280 lei

2508 lei

271020310- 271020390

Păcură tonă 409 lei

409 lei

409 lei

271112 Propan tonă 3124 lei

3406 lei

3580 lei

271113 Butan tonă 3124 lei

3406 lei

3580 lei

271114000

Etilenă, propilenă, butilenă şi butadienă

tonă 3124 lei

3406 lei

3580 lei

271119000

Alte lichefiate tonă 3124 lei

3406 lei

3580 lei

280430000

Azot tonă 3156 lei

3314 lei

3480 lei

280440000

Oxigen tonă 3488 lei

3662 lei

3845 lei

290110000

Hidrocarburi aciclice saturate

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

ex.290124000

Buta-1, 3-dienă

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290211000

Ciclohexan tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

174

190271020310- 271020390

Păcură tonă 409 lei 409 lei 409 lei

271112 Propan tonă 2875 lei

3124 lei

3406 lei

271113 Butan tonă 2875 lei

3124 lei

3406 lei

271114000

Etilenă, propilenă, butilenă şi butadienă

tonă 2875 lei

3124 lei

3406 lei

271119000

Alte lichefiate

tonă 2875 lei

3124 lei

3406 lei

280430000

Azot tonă 3006 lei

3156 lei

3314 lei

280440000

Oxigen tonă 3322 lei

3488 lei

3662 lei

290110000

Hidrocarburi aciclice saturate

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

ex.290124000

Buta-1, 3-dienă

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290129000

Alte hidrocarburi aciclice nesaturate

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290211000

Ciclohexan tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290219000

Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 4560 lei

4961 lei

5414 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290219000

Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice şi cicloterpenice

tona 4961 lei

5414 lei

5960 lei

ex.290220000

Benzen destinat a fi utilizat drept carburant sau combustibil

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290230000

Toluen tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290244000

Amestec de izomeri ai xilenului

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290290000

Alte hidrocarburi ciclice

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290514 Alţi butanoli tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic)

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri-alcool-fenoli, peroxizi ai alcoolilor, peroxizi ai eterilor, peroxizi ai cetonelor (cu compoziţie

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

175

sau combustibil

290230000

Toluen tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290244000

Amestec de izomeri ai xilenului

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290290000

Alte hidrocarburi ciclice

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290511000-290513000

Alcooli monohidroxilici (metanol, propanol, butan-1-ol)

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290514 Alţi butanoli tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

ex.290519000

Pentanol (alcool amelic)

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri-alcool-fenoli, peroxizi ai alcoolilor, peroxizi ai eterilor, peroxizi ai cetonelor (cu compoziţie chimică definită sau nu) şi

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

chimică definită sau nu) şi derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

330300 Parfumuri şi ape de toaletă

valoarea în lei

30% 30% 30%

381400900

Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte; preparate pentru îndepărtarea vopselelor sau lacurilor

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

381700500

Achilbenzeni lineari

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

381700800

Alţi achilbenzeni

tonă 4961 lei

5414 lei

5960 lei

ex.430310

Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară, vulpe, samur)

valoarea în lei

25% 25% 25%

711311000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale preţioase

gram 2,59 lei

2,59 lei

2,72 lei

176

derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

330300 Parfumuri şi ape de toaletă

valoarea în lei

30% 30% 30%

381400900

Alţi solvenţi şi diluanţi organici compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în altă parte; preparate pentru îndepărtarea vopselelor sau lacurilor

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

381700500

Achilbenzeni lineari

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

381700800

Alţi achilbenzeni

tonă 4560 lei

4961 lei

5414 lei

ex.430310

Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară, vulpe, samur)

valoarea în lei

25% 25% 25%

711311000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din argint, chiar acoperite, placate sau dublate cu alte metale

gram 2,59 lei 2,59 lei 2,59 lei

711319000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din alte metale preţioase, chiar acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase

gram 39,27 lei

39,27 lei

41,23 lei

711320000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase

gram 39,27 lei

39,27 lei

41,23 lei

177

preţioase711319000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din alte metale preţioase, chiar acoperite, placate sau dublate cu metale preţioase

gram 39,27 lei

39,27 lei

39,27 lei

711320000

Articole de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora din metale comune placate sau dublate cu metale preţioase

gram 39,27 lei

39,27 lei

39,27 lei

Anexa nr.2 

Cota accizului pentru mijloacele de transport 

Poziţia

tarifară

Denumirea mărfii

Unitatea de

măsură

Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport, lei

de la 0 la 2

ani

inclusiv

de la 3 la 4 ani

inclusiv

de la 5 la 6 ani inclusiv

de 7

ani

de 8 ani

de 9 ani

de 10 ani

8703 Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate

Ministerul EconomieiPropunem stabilirea următoarelor cote ale accizului pentru autoturisme care cad sub noțiunea „second hand”:Poziţiatarifară

Denumireamărfii

Unitateademăsură

Cotaaccizuluiînfuncţiedetermenuldeexploatare a mijloculuidetransport

0-7 ani 8 ani 9 ani 10 ani

Nu se acceptă.Mașinile „second-hand” sunt cu mult mai poluante în cazul în care este indispensabil de a favoriza importurile de mașini noi, prin aplicarea unei accize mai mici asupra acestora dar nu asupra celor de mîna a doua.Referitor la introducerea unei taxe pentru mijloacele de transport de lux, menționăm că proiectul

178

în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip “break” şi maşinile de curse:– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:

870321

– – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1000 cm3

cm3 9,56

10,00 10,23

10,45

11,50 12,19 12,89

870322

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1000 cm3, dar de maximum 1500 cm3

cm3 12,23

12,67 12,90

13,12

14,49 15,17 16,33

870323

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2000 cm3

cm3 18,90

19,34 19,57

19,79

21,62 23,23 24,39

870323

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3, dar de maximum 3000 cm3

cm3 31,14

31,58 31,81

32,03

35,20 37,03 38,88

870324

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm3

cm3 55,60

56,04 56,27

56,49

58,66 58,89 59,13

– Alte

8703 AutoturismeŞiAlteautovehicule, proiectateînprincipalpentrutransportulpersoanelor (alteledecîtceledelapoziţia 8702), inclusiveMaşinileDetip “break” şimaşiniledecurse:

870321-870322

Altevehiculecumotorcupistonalternativcuaprindereprinscînteie:Cucapacitateacilindricădemaximum 1500

Cm3 0-80 0-85 0-90 1-00

870323 - Cucapacitateacilindricădepeste 1500

Cm3 1-00 1-05 1-10 1-20

- Altevehicule cu motor cu piston, cu aprindereprincompresie (diesel sau semidiesel)

870331 - Cucapacitateacilindricădemaximum 1500

Cm3 0-80 0-85 0-90 1-00

870332-870333

- Cucapacitateacilindricădepeste 1500

Cm3 1-00 1-05 1-10 1-20

Suplimentar, avînd în vedere reducerea propusă a cotei accizului în mod liniar pentru toate tipurile de autovehicule „second hand”, indiferent de capacitatea motorului acestora, se impune introducerea unei taxe suplimentare pentru

de lege prevede deja introducerea unui concept nou privind aplicarea impozitului pe avere pentru mijloacele de transport de lux. Astfel, introducerea normelor privind aplicarea TVA la importul mijloacelor de transport de lux, la momentul actual, este una inoportună, dat fiind faptul că aplicarea cotei TVA de 20% favorizează achitarea la buget a TVA în valoarea mai mică față de sistemul actual de impozitare și ar spori importul automobilelor cu vîrsta mai mare care au și o valoarea cu mult mai mică față de automobilele noi.De asemenea, aplicarea TVA la importul mijloacelor de transport, nu permite determinarea cu certitudine și corect a valorii în vamă.

179

vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

870331

– – Cu capacitatea cilindrică de maximum 1500 cm3

cm3 12,23

12,67 12,90

13,12

14,49 15,17 16,33

870332

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 1500 cm3, dar de maximum 2500 cm3

cm3 31,14

31,58 31,81

32,03

35,20 37,03 38,88

870333

– – Cu capacitatea cilindrică de peste 2500 cm3

cm3 55,60

56,04 56,27

56,49

58,66 58,89 59,13

8703 Autovehicul de epocă

222 400,00

autovehiculele care ar putea fi calificate la categoria „de lux”, precum şi taxei ecologice plătită odată în an.Propunem introducerea TVA şi a taxei „de lux” la autoturisme importate noi.

Articolul 129. NoţiuniÎn scopul exercitării administrării fiscale, se definesc următoarele noţiuni:2) Serviciul Fiscal de Stat – autoritate publică, împuternicită să administreze impozitele, taxele şi alte plăţi în interesul statului.3) Conducerea Serviciului Fiscal de Stat – director (director adjunct) al Serviciului Fiscal de Stat; şef (şef adjunct) al subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat.4) Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în Serviciul Fiscal de Stat. Noţiunea “funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile “funcţionar public”, şi “persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.5) Reprezentant al contribuabilului (al persoanei) – persoană care acţionează în baza unei procuri, eliberate

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareArt. 129, se completează cu un nou aliniat „23)” cu următorul conţinut:„23) producător agricol – persoană fizică care practică activitate de întreprinzător, gospodăria ţărănească (de fermier), persoană juridică – societăţi comerciale, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cooperativele şi întreprinderile de stat, instituţie, inclusiv creată cu participarea unei persoane străine, şi alte organizaţii, cu excepţia subdiviziunilor organizaţiilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom şi a formelor organizatorice cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei şi care desfăşoară activitate agricolă pe teritoriul localităţilor republicii.”Argumentare:

Nu se acceptă.A se vedea argumentele aduse la art.1252.

180

în conformitate cu legislaţia; avocat învestit cu împuterniciri conform legislaţiei; părinte, înfietor, tutore sau curator în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă; alte persoane care, conform legislaţiei, pot avea calitatea de reprezentant.51) Martor – persoană cu capacitatea de exerciţiu deplină, care nu este interesată de săvîrşirea actelor de executare şi care nu se află cu participanţii la procedura de executare în legături de rudenie pînă la al patrulea grad sau în relaţii de subordonare şi nu este supus controlului din partea lor.6) Obligaţie fiscală – obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă.61) Conformare fiscală voluntară – calculare corectă, raportare şi achitare deplină şi la timp la buget a obligaţiei fiscale de către contribuabil în mod benevol.7) Perioadă fiscală – timp, stabilit conform legislaţiei fiscale, pentru care se execută obligaţia fiscală.8) Termen de stingere a obligaţiei fiscale – perioadă, stabilită conform legislaţiei fiscale, în care trebuie să fie executată obligaţia fiscală, incluzînd şi ultima sa zi în orele de program ale Serviciului Fiscal de Stat. Dacă ultima zi a perioadei este una de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă. În cazul prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră ziua deplină. În mod analogic se determină şi termenele de executare a altor acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală.9) Dare de seamă fiscală – orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sînt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.91) Dare de seamă fiscală unificată – declaraţie, prezentată sau care trebuie să fie prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor de către întreprinzătorul

Completarea propusă reiese din art.1252, care prevede restituirea accizului la motorină doar producătorilor agricoli şi nu pentru toţi agenţii economici.

181

individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.10) Documente de evidenţă – documente privitoare la operaţiuni, la efectuarea plăţilor aferente acestor operaţiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte documente prevăzute, conform actelor normative, pentru activitatea contribuabilului. În categoria documentelor de evidenţă intră documentele de contabilitate (prevăzute în legislaţia privind contabilitatea), situaţiile financiare, informaţiile, registrele contabile, titlurile de creanţă, datele contabile (sub orice formă, inclusiv computerizată) etc.11) Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală şi alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme şi operaţiuni prevăzute de prezentul cod.111) Vizită fiscală – procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului.12) Încălcare fiscală – acţiune sau inacţiune, exprimată prin neîndeplinire sau îndeplinire neadecvată a prevederilor legislaţiei fiscale, prin încălcare a drepturilor şi intereselor legitime ale participanţilor la raporturile fiscale.13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de pînă la 100 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul:a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea fiscală;b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la contul bancar al

182

contribuabilului, emisă pentru asigurarea încasării restanţelor;c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional ale agenţilor economici;d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod.Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada aflării la evidenţa fiscală specială, cu excepţia obligaţiilor fiscale aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.14) Executare silită a obligaţiei fiscale – acţiuni întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat pentru perceperea forţată a restanţei.15) Bunuri – totalitate de valori materiale şi de active imateriale, inclusiv de bani şi de valori mobiliare, care se află în proprietatea persoanei, indiferent de faptul în a cărei folosinţă efectivă este, precum şi de alte drepturi patrimoniale.16) Sechestrare a bunurilor – acţiuni întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat pentru indisponibilizarea bunurilor persoanei.17) Cont bancar – cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.18) Sumă plătită în plus – sumă plătită ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă prin vărsare sau încasare, inclusiv prin executare silită, în cuantum mai mare decît cel prevăzut în conformitate cu legislaţia fiscală.181) Diminuare a impozitelor, taxelor şi/sau altor plăţi – totalitate a acţiunilor sau inacţiunilor în rezultatul cărora contribuabilul declară sumele impozitelor, taxelor şi/sau altor plăţi în cuantum mai mic decît cel prevăzut de legislaţie.19) Secret fiscal – orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret

183

comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale.20) Conducere a organelor vamale – directorul general al Serviciului Vamal (vicedirectorii acestuia), şefii birourilor vamale (şefii adjuncţi ai acestora).21) Sigiliu – produs electronic sau obiect alcătuit dintr-o placă de cauciuc, metal, lemn, hîrtie sau alte materiale, fixată pe un suport, avînd gravată o emblemă, o inscripţie sau un alt semn distinctiv oficial, ca dovadă a autenticităţii.22) Sigilare – aplicarea sigiliului pe uşile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondenţă, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.Articolul 131. Organele cu atribuţii de administrare fiscală (51) Organele cu atribuţii de administrare fiscală prezintă Ministerului Finanţelor informaţiile necesare îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii fiscale.

61. Articolul 131 se completează cu alineatul (52) cu următorul cuprins:,,(52) Serviciul Fiscal de Stat acordă acces biroului de creditare la informaţia referitor la veniturile obţinute din toate sursele de venit de un contribuabil concret într-o anumită perioadă fiscală, în scopul monitorizării creditelor acordate de către acestea, în baza unui acord stabilit între părți.”.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)- La alin. (1) art. 131 din Codul fiscal propunem modificarea după cum urmează: Sintagma „și alte organe abilitate conform legislației” se substituie cu sintagma „și alte entități în condițiile contractelor de parteneriat publico-privat încheiate, conform legislației.” Argumentare: În baza studiului efectuat asupra problematicii ”Urmărirea și încasarea restanțelor la BPN înregistrate de persoanele fizice neînregistrate ca subiect de întreprinzător”, s-a confirmat eficiența înaltă în recuperarea restanțelor care atinge 96,7%, restanța fiind de doar 3,3% în valoare de circa 40.000.000 lei, dacă ignorăm și valoarea penalității calculate (deși nici suma de 40 MLN nu este de ignorat). De asemenea s-au confirmat și costurile înalte de administrare a restanțelor de către autoritățile fiscale. Conform studiului de caz, pe parcursul anului 2013, de către autoritatea fiscală au fost efectuate cheltuieli pentru asigurarea activității Serviciului Fiscal de Stat în sumă de 266,3 mil. lei

Nu se acceptă.Respectarea disciplinei bugetare în partea ce ține de colectarea veniturilor la buget, precum și asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal este sarcina primordială prin care este învestit Serviciul Fiscal de Stat, conform prevederilor imperative statuate de Codul fiscal.Totodată, menționăm că raporturile fiscale sunt rezultatul exclusiv al reglementărilor legale, prin urmare și atribuțiile de colectare

184

(indicatorul a fost prezentat în Raportul de activitate pentru anul 2013 a Serviciului Fiscal de Stat (pagina 21) – în continuare Raportul de activitate) și efectivul - limită de 1892 unități de personal, a cărui activitate este orientată spre asigurarea încasării impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii la buget. Totodată, în cadrul secțiilor antrenate în urmărirea și încasarea restanțelor și de la persoanele fizice – cetățeni, în aceiași perioadă, au fost 156 persoane. Iar dacă menționăm că ponderea majoră a sumelor restante nu depășesc valoare de 1000 lei, este clar cât de important sub aspect financiar poate deveni procesul de mediere și colectare benevolă a restanțelor prin cooperarea pe principii de outsourcing cu un agent economic specializat (companie de colectare a datoriilor), în baza legii privind parteneriatul publico-privat, cel puțin la compartimentul colectare de restanțe mici de la persoane fizice. Deși există Legea nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat, care este și ea o lege organică, având în vedere practica aplicării legislației fiscale și utilizarea principiului aplicării legii speciale (Codului fiscal) considerăm important reiterarea posibilității organului fiscal de a semna contracte de parteneriat public-private inclusiv în domeniul colectării de taxe și impozite.

- Propunem expunerea lit.k) a alin.(5) în următoarea redacție: k) contribuabilului și/sau fondatorului / acționarului acestuia – informația cu caracter personal despre acesta privind obligațiile fiscale și alte plăți la bugetul public național, a căror evidență este ținută de Serviciul Fiscal de Stat;

a restanțelor sunt stipulate de lege și se efectuează numai de organul fiscal pe cale extrajudecătorească și/sau pe cale judecătorească, cu participarea executorului judecătoresc competent. Cadrul legal în vigoare prevede expres de competența cui este recuperarea restanțelor și nu prevede contractarea acestor atribuții persoanelor private. Prin urmare, întru exercitarea acestor atribuții, SFS este învestit cu drepturi de urmărire și resurse necesare asigurării unei bune administrări fiscale în acest sens.

Se acceptă parțial în redacția autorului: ,,Articolul 131 alineatul (5) se completează cu litera n) cu următorul cuprins:,,n) fondatorilor și /sau acționarilor acestuia - la informația privind lipsa sau existența restanțelor (eliberarea certificatelor privind lipsa sau existența restanțelor)”.Această modificare este o concretizare pentru

185

Argumentare: Actualmente, în interpretarea organelor fiscale, doar contribuabilul poate avea acces la informația despre prezența sau lipsa restanțelor față de buget. În asemenea situație, fondatorul/fondatorii persoanei juridice nu au acces la date despre restanțele agentului economic în care au investit banii, iar în cazul în care sunt neînțelegeri cu administratorul fondatorii nu pot de fapt urmări evoluția lucrurilor în companie, astfel li se încalcă dreptul fundamental la proprietate. Sub alt aspect, conform legii cu privire la notariat, pentru tranzacțiile ce țin vânzarea-cumpărarea de cote, notarul solicită prezentarea de certificate despre lipsa sau prezența restanțelor față de buget, iar în cazul în care administratorul refuză (nu poate solicita/prezenta), nu vrea, fondatorul de fapt este limitat prin lipsa acestui certificat de posibilitatea exercitării dreptului său de proprietate. Propunem completarea art. 131 alin. 5 lit.k pentru a oferi acces la asemenea informație și fondatorului companiei. - Propunem completarea art.131 din Codul Fiscal cu alin.(52) în următoarea redacție: „(52) Serviciul Fiscal de Stat acordă acces biroului istoriilor de credit la informația referitor la veniturile obținute din toate sursele de venit de un contribuabil concret într-o anumită perioadă fiscală, inclusiv informația care a fost furnizată de alte instituții sau persoane juridice care au colectat-o, în scopul evaluării contribuabilului la faza precontractuală și a monitorizării angajamentelor de plată acordate de către acestea, în baza unui acord stabilit între părți.”. Argumentare:

mediul de afaceri, în scopul excluderii încălcării privind limitarea dreptului la proprietate a fondatorilor și acționarilor, precum și a da posibilitate de a-și exercita dreptul său asupra proprietății lor.”. În acest context, considerăm inoportun de a modifica lit. k) din alin. (5) al art. 131 din Codul fiscal, propus de ”AmCham”.

Se acceptă în redacția autorului: ,,Articolul 131 alineatul (5) se completează cu litera p) cu următorul cuprins:,,p) Serviciul Fiscal de Stat acordă acces biroului istoriilor de credit la informația referitor la veniturile obținute din toate sursele de venit de un contribuabil concret într-o anumită perioadă fiscală, în scopul evaluării

186

Salutăm această modificare care este una importantă și așteptată de mediul de afaceri. Este important să putem avea acces la toate datele incluse în Fișa contribuabilului, inclusiv la datele colectate de Serviciul Fiscal de Stat de la alte surse. De aceea propunem, după sintagma „perioadă fiscală” completarea cu textul „inclusiv informația care a fost furnizată de alte instituții sau persoane juridice care au colectat-o”. Acces la așa informație este necesară nu doar pentru a monitoriza executarea obligațiilor de returnare a creditului, dar și pentru a evalua și decide necesitatea/oportunitatea acordării acestuia. De aceea propunem completarea după sintagma ”în scopul” cu sintagma ”evaluării contribuabilului la faza precontractuală”. De asemenea atenționăm importanța monitorizării nu doar a creditelor, dar și a oricăror angajamente financiare cu plata în rate. Peste 40% de vânzări se fac pe direcția retail și reprezintă angajamente financiare de plată în rate. De asemenea este o pondere extrem de mare a relațiilor pe direcția B2B unde plata se face în rate. Ministerul EconomieiArt.131 alin.(52) – completarea nu se acceptă, deoarece potrivit art.11 al Legii nr.122-XVI din 29.05.2008 privind birourile istoriilor de credit nu este prevăzut dreptul birourilor istoriilor de credit de avea accesul la registru Serviciului Fiscal de Stat nici de a solicita astfel de informații.

Asociația Businessului European din MoldovaEste binevenită modificarea, însă este necesară specificarea termenului de „birou de creditare” în art. 129 Noțiuni, Cap. 1 titlul V (spre exemplu instituţie financiară, instituţie de micro finanțare etc.).

contribuabilului la faza precontractuală și a monitorizării angajamentelor de plată acordate de către acestea, în baza unui acord stabilit între părți.”.

Nu se acceptă.Se consideră suficient introducerea modificărilor aferente acordării de către Serviciul Fiscal de Stat a accesului biroului istoriilor de credit doar în Codul fiscal.

Nu se acceptă, în contextul acceptării redacției propuse de Comisia Națională a Pieței Financiare.

Se acceptă.

187

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)La pct. 61 (completarea art. 131 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997) sintagma "biroului de creditare" se substituie cu sintagma "biroului istoriilor de credit", sintagma utilizată în Legea privind birourile istoriilor de credit (nr. 122 din 29.05.2008), iar după sintagma "acordate de către acestea" se include sintagma "precum și datoriile față de bugetul public național". Această modificare se propune în contextul amendamentelor la art.11 alin. l ) lit. g) din Legea privind birourile istoriilor de credit (nr. 122 din 29.05.2008), aprobate în Parlament în data de 14.07.2017.

Articolul 133. Atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat(1) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat are următoarele atribuţii generale:1) contribuie la implementarea, în domeniul său de activitate, a programului de guvernare şi a altor politici publice prin elaborarea şi aplicarea de strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, generale sau sectoriale;2) urmăreşte organizarea unui management eficient şi coerent al administrării fiscale;3) îndrumează şi controlează activitatea serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale;4) implementează modelul de management al riscurilor interne şi externe ale instituţiei;

Primăria mun. BălțiLa articolul 133 aliniatul (1) punctul 3) cuvintele „şi controlează" se exclud.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii. Pe de o parte, prin aceasta se asigură APL cu instrumente reale și concrete în scopul creșterii colectării impozitelor și taxelor locale, precum și de a le da dreptul de a avea întreg arsenalul de instrumente. Anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic. Anume APL cunoscând bine situația în teritoriu și fiind interesați să combată aceste fenomene extrem de negative care afectează mediul de afaceri și colectarea veniturilor la bugetul de stat și cel local. În prezent, APL și structurile sale, nu au aceste

Nu se acceptă.Se consideră inoportună realizarea propunerii date, în contextul în care nu toate autoritățile publice locale dispun de personal calificat, care să dețină competențele necesare în domeniul vizat, fapt care va face dificilă administrarea impozitelor și taxelor locale de către Serviciul de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii.Totodată, aceasta contravine conceptului de reformare a organelor de control care, prevede ca obiectiv prioritar, diminuarea numărului

188

pârghii/competențe și pot să se adreseze doar la Serviciul Fiscal de Stat, care de regulă nu are interesul și capacitățile necesare pentru a se ocupa efectiv de taxele și impozitele locale. De aceea, este necesar de examinat inclusiv posibilitatea APL/serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de a executa silit anumite obligații a plătitorilor de taxe si impozite. Astăzi această competentă o deține doar organul fiscal. Aceasta este important și în contextul luptei cu economia tenebră și plata salariilor în plic. Deoarece, mai bine decât APL nimeni nu știe situația din teritoriu si care oameni lucrează la negru, fără contracte de munca etc. Prin urmare, domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale ar trebui decentralizat către APL. Propunere concretă: La articolul 133 aliniatul (1) punctul 3) cuvintele „şi controlează” se exclud.

organelor cu competență de control.De asemenea, nu se susțin modificările propuse la Codul fiscal la art.133, art.1324, art.134, art.136, art.156, art.157, art.158, art.160 care acordă dreptul (împuternicirile) Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale de a exercita obligații și funcții de control aparte, fără implicarea și participarea Serviciului Fiscal de Stat și nerespectarea prevederilor art.132 din Codul fiscal, care stipulează că sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții pentru contribuabili pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.

Articolul 134. Drepturile Serviciului Fiscal de Stat şi ale funcţionarilor fiscali(1) Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au următoarele drepturi:

63. La articolul 134, alineatul (1) se completează cu punctul 26) cu următorul cuprins:,,26) să stabilească criterii și să aprobe lista contribuabililor care, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA pe teritoriul țării, sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală electronică.”.

Confedera ția Națională a Patronatului Propunem excluderea sintagmei ”și să aprobe lista contribuabililor care,”Considerăm că există un surplus de exercițiu (ori criterii ori liste)

Nu se acceptă.Modificarea în cauză este strîns legată de propunerile la art.117 din Codul fiscal, care prevede utilizarea obligatorie de către anumite categorii de

189

agenți economici a facturilor fiscale electronice, în contextul identificării potențialilor utilizatori, reieșind din una din atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat și anume - diminuarea fenomenului de evaziune fiscală.Astfel, în vederea aplicării exacte a criteriilor stabilite de către Serviciul Fiscal de Stat, este indispensabil de a deține lista agenților economici care cad sub incidența acestor criterii. Or, inexistența unei liste exhaustive privind agenții economici care sunt obligați să utilizeze factura fiscală electronică conform criteriilor, presupune și neaplicarea acestei obligații.

Articolul 156. Atribuţiile serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale(1) În cadrul primăriilor funcţionează serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale cu atribuţii de administrare a impozitelor şi taxelor.(2) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale exercită, corespunzător domeniului de activitate, atribuţiile de popularizare a legislaţiei fiscale şi de examinare a petiţiilor, cererilor şi reclamaţiilor contribuabililor, de asigurare a evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de serviciul respectiv şi a evidenţei acestor obligaţii, alte atribuţii prevăzute expres de

Primăria mun. BălțiLa articolul 156, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale exercită, corespunzător domeniului de activitate stabilit la alin.(l), funcţiile şi atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat, prevăzute la art. 1324, 133 alin. (2) - (4), cu excepţia emiterii actelor normative, cooperarea internaţională în domeniul de administrare fiscală constatarea infracţiunilor prevăzute la art. 2441, 250-253 din Codul penal, domeniului insolvabilităţii,

Nu se acceptă.În legătură cu reducerea numărului organelor învestite cu funcţii de control, nu există necesitate în dublarea funcţiilor Serviciului Fiscal de Stat.Prin art.1324 și art.133 al Codului fiscal sunt stabilite funcţiile şi atribuţiile Serviciului

190

legislaţia fiscală. Atribuţiile privind compensarea sau restituirea sumelor plătite în plus, privind efectuarea controlului fiscal sînt exercitate, conform prezentului cod, în comun cu Serviciul Fiscal de Stat.

a modului de utilizare a dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiilor cu numerar, a maşinilor de casă şi control, precum şi criteriile de selectare, lista contribuabililor mari. Autoritatea administraţiei publice locale reprezentativă şi deliberativă poate lua decizia ca unele funcţii şi atribuţii ale serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale să fie exercitate în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, care se aduce la cunoştinţa Directorului Serviciului Fiscal de Stat. Directorul Serviciului Fiscal de Stat are obligaţia de a asigura procesul respectiv, similar funcţiilor ordinare ale Serviciului.";

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii. Pe de o parte, prin aceasta se asigură APL cu instrumente reale și concrete în scopul creșterii colectării impozitelor și taxelor locale, precum și de a le da dreptul de a avea întreg arsenalul de instrumente. Anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic. Anume APL cunoscând bine situația în teritoriu și fiind interesați să combată aceste fenomene extrem de negative care afectează mediul de afaceri și colectarea veniturilor la bugetul de stat și cel local. În prezent, APL și structurile sale, nu au aceste pârghii/competențe și pot să se adreseze doar la Serviciul Fiscal de Stat, care de regulă nu are interesul și capacitățile necesare pentru a

Fiscal de Stat– autoritate publică, împuternicită să administreze impozitele, taxele şi alte plăţi în interesul statului. Totodată, Serviciule de colectare a impozitelor și taxelor locale sunt investite doar cu atribuţii de administrare a impozitelor pe proprietate și 4 taxe locale din 14 stabilite prin titlul VII al Codului fiscal.Drept urmare, stabilirea unor astfel de atribuţii pentru Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale prin art.156-158 al Codului fiscal, vizează un segment îngust şi vor fi insuficiente pentru realizarea funcțiilor corespunzătoare domeniului de activitate.

191

se ocupa efectiv de taxele și impozitele locale. De aceea, este necesar de examinat inclusiv posibilitatea APL/serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de a executa silit anumite obligații a plătitorilor de taxe si impozite. Astăzi această competentă o deține doar organul fiscal. Aceasta este important și în contextul luptei cu economia tenebră și plata salariilor în plic. Deoarece, mai bine decât APL nimeni nu știe situația din teritoriu si care oameni lucrează la negru, fără contracte de munca etc. Prin urmare, domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale ar trebui decentralizat către APL. Propunere concretă: La articolul 156, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale exercită, corespunzător domeniului de activitate stabilit la alin.(1), funcţiile şi atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat, prevăzute la art. 1324, 133 alin. (2) – (4), cu excepţia emiterii actelor normative, cooperarea internaţională în domeniul de administrare fiscală, constatarea infracţiunilor prevăzute la art. 2441, 250-253 din Codul penal, domeniului insolvabilităţii, a modului de utilizare a dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiilor cu numerar, a maşinilor de casă şi control, precum şi criteriile de selectare, lista contribuabililor mari. Autoritatea administraţiei publice locale reprezentativă şi deliberativă poate lua decizia ca unele funcţii şi atribuţii ale serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale să fie exercitate în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, care se aduce la cunoştinţa Directorului Serviciului Fiscal de Stat. Directorul Serviciului Fiscal de Stat are obligaţia de a asigura procesul respectiv, similar funcţiilor ordinare ale

192

Serviciului.”; Articolul 157. Drepturile serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale(1) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale este învestit, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art.156, cu dreptul de a efectua de sine stătător:a) calcularea obligaţiilor fiscale în raport cu plăţile şi contribuabilii administraţi;b) ţinerea evidenţei contribuabililor şi obligaţiilor fiscale administrate;c) aplicarea majorărilor de întîrziere (penalităţilor);d) încasarea în numerar a impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor;e) alte drepturi prevăzute expres de legislaţia fiscală.(2) Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale exercită împreună cu Serviciul Fiscal de Stat următoarele drepturi:a) controlează autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului;b) efectuează controale asupra modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală, conform competenţei de administrare;c) cere explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemei identificate în timpul controlului;d) cere şi primeşte gratuit, în procesul controalelor fiscale, de la orice persoană informaţii, date, documente necesare în exercitarea atribuţiilor, cu excepţia informaţiilor care constituie secret de stat, precum şi copiile de pe ele, dacă acestea se anexează la actul de control;e) compensează şi/sau restituie sumele plătite în plus.

Primăria mun. BălțiArticolul 157 va avea următorul cuprins:,,Articolul 157. Drepturile (împuternicirile) serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor localeServiciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale este învestit, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art. 156 alin.(l), cu drepturile (împuternicirile) Serviciului Fiscal de Stat prevăzute la art. 134, cu excepţia atribuţiilor internaţionale în domeniul de administrării fiscale, iniţierea lichidării întreprinderii, organizaţiei, precum şi cazul când autoritatea administraţiei publice locale reprezentativă şi deliberativă ia decizia ca unele funcţii şi atribuţii ale serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale să fie exercitate în comun cu Serviciul Fiscal de Stat. ".

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii. Pe de o parte, prin aceasta se asigură APL cu instrumente reale și concrete în scopul creșterii colectării impozitelor și taxelor locale, precum și de a le da dreptul de a avea întreg arsenalul de instrumente. Anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic. Anume APL cunoscând bine situația în teritoriu și fiind interesați să combată aceste fenomene extrem de negative care afectează mediul de afaceri și colectarea veniturilor la bugetul de stat și cel local. În prezent, APL și structurile sale, nu au aceste

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) pct.3) și art.156 din Codul fiscal al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse mai sus.

193

pârghii/competențe și pot să se adreseze doar la Serviciul Fiscal de Stat, care de regulă nu are interesul și capacitățile necesare pentru a se ocupa efectiv de taxele și impozitele locale. De aceea, este necesar de examinat inclusiv posibilitatea APL/serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de a executa silit anumite obligații a plătitorilor de taxe si impozite. Astăzi această competentă o deține doar organul fiscal. Aceasta este important și în contextul luptei cu economia tenebră și plata salariilor în plic. Deoarece, mai bine decât APL nimeni nu știe situația din teritoriu si care oameni lucrează la negru, fără contracte de munca etc. Prin urmare, domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale ar trebui decentralizat către APL. Propunere concretă: Articolul 157 va avea următorul cuprins: „Articolul 157. Drepturile (împuternicirile) serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale este învestit, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art.156 alin.(1), cu drepturile (împuternicirile) Serviciului Fiscal de Stat prevăzute la art. 134, cu excepţia atribuţiilor internaţionale în domeniul de administrării fiscale, iniţierea lichidării întreprinderii, organizaţiei, precum şi cazul când autoritatea administraţiei publice locale reprezentativă şi deliberativă ia decizia ca unele funcţii şi atribuţii ale serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale să fie exercitate în comun cu Serviciul Fiscal de Stat.”.

Articolul 158. Obligaţiile serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor localeServiciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale este obligat, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art.156 şi referitor la obligaţiile fiscale a

Primăria mun. BălțiArticolul 158 va avea următorul cuprins:,, Articolul 158. Obligaţiile serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor localeServiciul de colectare a impozitelor şi

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) pct.3) și art.156 din Codul fiscal

194

căror evidenţă este ţinută de el:a) să acţioneze în strictă conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative;b) să trateze cu respect şi corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile fiscale;c) să popularizeze legislaţia fiscală;d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi obligaţiile lui;e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi despre actele normative privind impozitele şi taxele administrate;f) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte informaţii despre încălcările fiscale şi să le verifice, după caz;g) să prezinte lunar, nu mai tîrziu de data de 5 a fiecărei luni, Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă privind impozitele şi taxele administrate;h) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică destinaţia certificatului, să elibereze, în cazurile reglementate de legislaţie sau la solicitarea organelor şi autorităţilor publice abilitate legal, certificate privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget referitoare la obligaţiile fiscale a căror evidenţă o ţine;i) să ţină evidenţa contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de serviciul respectiv şi evidenţa acestor obligaţii fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi), amenzi, conform legislaţiei fiscale şi în modul stabilit de Guvern;j) să întocmească, cu concursul Serviciului Fiscal de Stat, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, să distribuie gratuit contribuabililor formulare tipizate de dări de seamă fiscale;k) să remită contribuabililor, conform legislaţiei fiscale, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, precum şi deciziile emise;l) în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, să execute, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite, să efectueze controale fiscale şi

taxelor locale, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art. 156 alin.(l), are obligaţiile Serviciului Fiscal de Stat prevăzute la art. 136. Restituirea sumelor plătite în plus şi eliberarea certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget se exercită în colaborare cu Serviciul Fiscal de Stat. ".

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii. Pe de o parte, prin aceasta se asigură APL cu instrumente reale și concrete în scopul creșterii colectării impozitelor și taxelor locale, precum și de a le da dreptul de a avea întreg arsenalul de instrumente. Anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic. Anume APL cunoscând bine situația în teritoriu și fiind interesați să combată aceste fenomene extrem de negative care afectează mediul de afaceri și colectarea veniturilor la bugetul de stat și cel local. În prezent, APL și structurile sale, nu au aceste pârghii/competențe și pot să se adreseze doar la Serviciul Fiscal de Stat, care de regulă nu are interesul și capacitățile necesare pentru a se ocupa efectiv de taxele și impozitele locale. De aceea, este necesar de examinat inclusiv posibilitatea APL/serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de a executa silit anumite obligații a plătitorilor

al Sintezei rezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse mai sus.

195

să întocmească actele de rigoare;m) să execute alte obligaţii prevăzute expres de legislaţia fiscală.

de taxe si impozite. Astăzi această competentă o deține doar organul fiscal. Aceasta este important și în contextul luptei cu economia tenebră și plata salariilor în plic. Deoarece, mai bine decât APL nimeni nu știe situația din teritoriu si care oameni lucrează la negru, fără contracte de munca etc. Prin urmare, domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale ar trebui decentralizat către APL. Propunere concretă: Articolul 158 va avea următorul cuprins: „Articolul 158. Obligaţiile serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, corespunzător domeniului de activitate stabilit la art.156 alin.(1), are obligaţiile Serviciului Fiscal de Stat prevăzute la art. 136. Restituirea sumelor plătite în plus şi eliberarea certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget se exercită în colaborare cu Serviciul Fiscal de Stat.”. La articolul 160 alineatul (2) se exclude”.

Articolul 160. Organizarea şi funcţionarea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale(1) Organizarea şi funcţionarea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale sînt reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul este elaborat în baza unui regulament-tip, aprobat de Guvern.(2) Perceptorul este încadrat în serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale cu avizul Serviciului Fiscal de Stat. Acesta este obligat să asigure instruirea perceptorului şi să-i acorde ajutor în exercitarea atribuţiilor.(3) În sate (comune), funcţiile perceptorului pot fi exercitate, ca excepţie, de secretarul primăriei sau de un alt funcţionar al ei care nu este învestit cu dreptul de a semna documente de casă.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii. Pe de o parte, prin aceasta se asigură APL cu instrumente reale și concrete în scopul creșterii colectării impozitelor și taxelor locale, precum și de a le da dreptul de a avea întreg arsenalul de instrumente. Anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic. Anume APL cunoscând bine situația în teritoriu și fiind interesați să combată aceste fenomene extrem de negative care

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse la art.133 alin.(1) pct.3) și art.156 din Codul fiscal al SintezeiRezultatelor examinării propunerilor şi obiecţiilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, partenerilor sociali şi asociaţilor obşteşti la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative

196

afectează mediul de afaceri și colectarea veniturilor la bugetul de stat și cel local. În prezent, APL și structurile sale, nu au aceste pârghii/competențe și pot să se adreseze doar la Serviciul Fiscal de Stat, care de regulă nu are interesul și capacitățile necesare pentru a se ocupa efectiv de taxele și impozitele locale. De aceea, este necesar de examinat inclusiv posibilitatea APL/serviciului de colectare a taxelor şi impozitelor locale de a executa silit anumite obligații a plătitorilor de taxe si impozite. Astăzi această competentă o deține doar organul fiscal. Aceasta este important și în contextul luptei cu economia tenebră și plata salariilor în plic. Deoarece, mai bine decât APL nimeni nu știe situația din teritoriu si care oameni lucrează la negru, fără contracte de munca etc. Prin urmare, domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale ar trebui decentralizat către APL. Propunere concretă: La articolul 160 alineatul (2) se exclude”.

Articolul 161. Dispoziţii generale(1) Serviciul Fiscal de Stat ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi actualizînd registrul fiscal în modul stabilit de prezentul titlu şi de instrucţiunea aprobată de Serviciul Fiscal de Stat.(2) Codul fiscal, conform prezentului capitol, se atribuie o singură dată, indiferent de dispoziţiile legislaţiei fiscale privind stabilirea şi stingerea obligaţiilor fiscale. Legislaţia fiscală poate să prevadă ca persoana căreia i s-a atribuit cod fiscal să se înregistreze suplimentar ca plătitor al diferitelor tipuri de impozite şi taxe, inclusiv în cazul practicării activităţii profesionale licenţiate ori autorizate sau activităţii de întreprinzător.(3) Persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către Serviciul Fiscal de Stat li se deschid dosare în care sînt îndosariate următoarele documente şi informaţii:a) cererea de atribuire a codului fiscal;

65. Articolul 161: A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Este binevenită modificarea aferent informării Serviciului Fiscal de Stat despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, însă insistăm asupra păstrării termenului de 60 de zile stabilit în redacția veche.

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Propunem păstrarea termenului de 60 zile prevăzut în redacția curentă a articoluluiArgumentare:Din practica membrii Asociației s-au întâlnit cu mai multe situații de ordin logistic sau juridic în care termenul de 30 zile nu ar fi suficient pentru înregistrarea modificărilor privind crearea sau sistarea

Se acceptă prin retragerea propunerii de modificare a art.161 alin.(8) al Codului fiscal din proiectul de lege.

Se acceptă prin retragerea propunerii de modificare a art.161 alin.(8) al Codului fiscal din proiectul de lege.

Se acceptă prin retragerea propunerii de modificare a art.161

197

b) fişa de înregistrare, eliberată de organul autorizat să înregistreze activităţile respective;c) copia de pe documentul care confirmă înregistrarea de stat sau care permite practicarea activităţii respective;d) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal;e) documentele care confirmă existenţa conturilor bancare;f) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale conducătorului şi ale contabilului-şef (numele, prenumele, data naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de identitate).(4) Persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat le deschide dosare în care se păstrează informaţiile acumulate şi transmise de entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, conform unui regulament aprobat de aceasta şi de Serviciul Fiscal de Stat.(5) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică amplasate în altă parte decît sediul persoanei juridice din care fac parte este ţinută de Serviciul Fiscal de Stat care atribuie fiecărei subdiviziuni codul acesteia.(6) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul (domiciliul), el va depune o cerere pentru transmiterea dosarului la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, subdiviziunea responsabilă a Serviciului Fiscal de Stat va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un nou cod fiscal.(7) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, după publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Serviciul Fiscal de Stat eliberează, la cererea contribuabilului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, un duplicat al certificatului pierdut.

(8) La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobîndirii dreptului

alineatul (6) se completează în final cu textul:„Pentru contribuabilii al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat care îi administrează, în termen de 5 zile lucrătoare din data primirii informației de la organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat privind schimbarea sediului, va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu al acestora.”;

alineatul (8) va avea următorul cuprins:,,(8) La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului (cu excepția contribuabililor a căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal) şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 30 de zile de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului (cu excepția contribuabililor a căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal), iar ulterior în termenul menționat, informează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat despre modificările cu privire la

activității subdiviziunii.

Confedera ția Națională a Patronatului Pentru adresa juridică SFS poate primi informații directe de la organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat.Pentru adresa în care contribuablui își desfășoară activitate (poate să nu coincidă cu adresa juridică) contribuabilul va depune o notificare despre crearea unui nou punct de desășurare a activității.

Asociația Businessului European din MoldovaEste binevenită modificarea aferent informării Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, însă insistăm asupra păstrării termenului de 60 de zile stabilit în redacția veche. Din practica membrilor Asociției, s-au întâlnit cu mai multe situații de ordin logistic sau juridic în care termenul de 30 zile nu ar fi suficient pentru înregistrarea modificărilor privind crearea sau sistarea activității subdiviziunii.

alin.(8) al Codului fiscal din proiectul de lege.

Se acceptă prin retragerea propunerii de modificare a art.161 alin.(8) al Codului fiscal din proiectul de lege.

198

de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

subdiviziunile sale, precum şi despre închiderea/sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.”.

Articolul 167. Obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare(1) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide conturi bancare persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi c), iar Banca Naţională deschide conturi bancare în conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei numai dacă acestea prezintă certificatul de atribuire a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. Despre deschiderea conturilor bancare (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)), instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să informeze în aceeaşi zi Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare.

Articolul 162. Atribuirea codului fiscal (1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal: a) oricărei persoane juridice, oricărui întreprinzător individual, oricărei gospodării ţărăneşti (de fermieri), precum şi oricărei persoane fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate;b) oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale, conform legislaţiei fiscale, sau care a obţinut dreptul de a exercita o anumită activitate în baza patentei de întreprinzător; c) oricărei persoane juridice sau organizaţii cu statut

67.Articolul 167:la alineatul (1), textul „lit. a) și c)” se exclude;

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem de păstra redacția actuală a art. 167 alin. (1), deoarece nu considerăm rezonabilă introducerea obligativității prezentării Serviciul Fiscal de Stat a informației cu privire la deschiderea, modificarea și închiderea conturilor bancare ale persoanelor fizice, din următoarele considerente: în conformitate cu art. 22611, alin. (2) și (5), instituțiile financiare prezintă intrările şi/sau ieșirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace bănești în/din fiecare cont bancar şi/sau în/din conturile bancare ale unei persoane fizice, dacă rulajul cumulativ debitor sau creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal, depășește 300 mii de lei;

de asemenea în conformitate cu art. 226, alin. (5), instituțiile financiare prezintă informații despre persoana supusă controlului fiscal ori pasibilă de el şi documentele referitoare la operațiunile din conturile bancare ale persoanei;

numărul conturilor bancare deschise pentru persoane fizice în bănci este foarte mare iar furnizarea operativă a informației despre deschiderea, modificarea sau închiderea acestora nu va avea careva efecte pentru Serviciul Fiscal de Stat, ci doar va tergiversa procedura de deschidere a conturilor clienților-persoane fizice, inclusiv și a depozitelor, deoarece demararea operațiunilor în aceste conturi va fi posibilă

Nu se acceptă.Se propune stabilirea obligației instituțiilor financiare de a prezenta organelor fiscale, prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, a informației cu privire la deschiderea, modificarea și închiderea conturilor bancare ale persoanelor fizice.Acestă normă are drept scop racordarea prevederilor Codului fiscal la prevederile art.14 alin.(20) din proiectul de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin care este stabilit, că Serviciul Fiscal de Stat crează, gestionează și actualizează Registrul conturilor bancare ale persoanelor fizice și juridice.La momentul actual, Serviciul Fiscal de Stat

199

de persoană fizică nerezidente care dispune de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care are obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală.

doar după luarea acestor conturi la evidența la Serviciului Fiscal de Stat.

Asociația Băncilor din MoldovaPunctul 67 din proiectul modificărilor Codului Fiscal prevede excluderea sintagmei „lit. a) și c)”, la alineatul (1), art. 167. Prin urmare, se propune stabilirea obligației instituțiilor financiare de a prezenta organelor fiscale, prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, a informației cu privire la deschiderea, modificarea și închiderea conturilor bancare ale persoanelor fizice rezidente şi nerezidente.

Considerăm că modificarea data este inadmisibilă.

Acestă normă nu duce la racordarea prevederilor Codului fiscal la prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Art. 8 din Legea menţionată prevede, că entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor despre orice activitate sau despre orice tranzacţie suspectă de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată.Inspectoratul Fiscal şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor au dreptul de a solicita informaţia referitor la conturile bancare ale persoanelor fizice, care au efectuat tranzacţia suspectăMajoritatea conturilor bancare (curente) sunt folosite de persoanee fizice pentru primirea salariilor, pensilor, dobinzilor etc., adică pentru tranzacţii cu volum mic şi care nu cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și

nu deține informații despre conturile bancare ale persoanelor prevăzute la art.162 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal.

200

finanțării terorismului.Prin urmare, propunem excluderea punctului 67 din proiectul modificării Codului Fiscal şi respectiv punctul 76, în privinţa modificării art.22611 , punctul (2).

(3) Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) are dreptul să deschidă conturi bancare persoanei fizice rezidente (cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii Moldova numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau un alt document, prevăzut la art.163 alin.(4), care serveşte la stabilirea codului fiscal şi să utilizeze acest cod la ţinerea evidenţei şi în relaţiile cu clientul sau cu alte persoane, în modul stabilit de legislaţie. Persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau nu au obligaţii fiscale sînt în drept să deschidă conturi bancare în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora) ale Republicii Moldova potrivit reglementărilor în vigoare.

alineatul (3) se completează în final cu textul ,,Persoanelor juridice/fizice, nerezidenți, cetățeni străini și apatrizi, despre identitatea cărora lipsește informația în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) deschide conturi bancare acestora în baza documentelor confirmative privind identitatea lor sau documentului recunoscut ca certificat de atribuire a codului fiscal/decizie de înregistrare. Despre deschiderea/modificarea/închiderea conturilor bancare ale acestora, instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să informeze Serviciul Fiscal de Stat, prin sistemul informațional automatizat de creare și circulație a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat și instituțiile financiare în corespundere cu prezentul articol.”.

Banca Națională a Moldovei La pct.67 din proiect propunem alin.(3) art.167 să se completeze pe final cu următorul text: „ Instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia) are dreptul să deschidă conturi bancare persoanelor juridice/fizice, nerezidenți, cetățeni străini și apatrizi, care cad sub incidența art.162, despre identitatea cărora lipsește informație în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, dacă aceștia prezintă documente confirmative privind identitatea lor sau documentul recunoscut ca certificat de atribuire a codului fiscal/decizie de înregistrare, conform legislației. Instituţiile financiare vor informa în aceeaşi zi Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare despre deschiderea/modificarea/închiderea conturilor bancare ale acestora (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)).” Remarcăm că potrivit legislației de domeniu, băncile dezvoltă proceduri interne privind deschiderea conturilor, care includ lista documentelor ce urmează a fi prezentate pentru deschiderea conturilor, inclusiv cele expuse în legislația fiscală, și cerințele specifice la prezentarea unor documente.

Se acceptă parțial, în redacția autorului, cu condiția că instituția financiară este obligată să informeze Serviciul fiscal de Stat despre deschidere conturilor, despre persoanele vizate.Acest amendament vine să îmbunătățească cadrul de reglementare în vigoare aferent luării la evidența fiscală a conturilor bancare a persoanelor juridice/fizice, inclusiv nerezidenți, care nu au obiecte impozabile și/sau obligații fiscale în Republica Moldova, dar în cazul dat Serviciul Fiscal de Stat va deține informații că aceste persoane pot deveni ca potențiali contribuabili.

Articolul 188. Darea de seamă fiscală corectată(1) Darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.(2) Contribuabilul care descoperă că darea de seamă

Asociația Băncilor din MoldovaSe propune de a modifica art.188 alin.(4) în sensul prevederii unei excepții pentru instituțiile financiare și acceptării unei Dări

Nu se acceptă.Potrivit art. 129 pct. 11), controlul fiscal reprezintă verificarea

201

fiscală prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.(3) Darea de seamă fiscală corectată, depusă înainte sau în termenul stabilit pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale pe o anumită perioadă fiscală se consideră dare de seamă fiscală pentru perioada respectivă.(4) Darea de seamă fiscală corectată nu va fi luată în considerare şi, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată:b) după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă prezentată greşit sau cu omisiuni;c) pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

de seama corectate urmare emiterii de către conducerea organului care exercita controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă prezentată greşit sau cu omisiuni; sau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.Drept argumentare servește obligația aprobării Darii de seama financiară anuale a Băncii pentru anul precedent de gestiune la Adunarea generala a acționarilor, care la rândul sau poate genera modificări a situațiilor financiare. In cazul in care aceasta aprobare are loc după efectuarea unui control fiscal (fără posibilitatea modificării Dării de seamă) apar divergente intre situațiile financiare, rapoartele bancare către BNM si rapoartele fiscale.

corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală şi alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme şi operaţiuni prevăzute de Codul fiscal.În cazul în care, instituțiile financiare vor fi în drept să prezinte darea de seamă fiscală corectată după inițierea controlului fiscal sausau pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea, apare riscul ca darea de seamă fiscală corectată să nu fie supusă verificării, or, în acest caz se impune efectuarea unui control fiscal repetat al cărui obiect va fi și darea de seamă respectivă.De asemenea, nu pot fi create premise doar pentru instituțiile financiare, luînd în calcul că și alte societăți pe acțiuni, la adunarea generală a acționarilor aprobă darea de seamă financiară anulă pentru anul precedent de gestiune, în acest mod

202

fiind încălcat principiul de echitate fiscală.

Articolul 197. Încasarea de mijloace băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului

(3) În cazul în care contribuabilul nu deţine la contul său bancar mijloace băneşti pentru a stinge, total sau parţial, obligaţia fiscală şi nu există situaţiile prevăzute la alin.(21), instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) remite Serviciului Fiscal de Stat, în termen de 3 ore după termenul reglementat de alin.(2) al prezentului articol, informaţia privind executarea ordinului incaso. În cazul suspendării operaţiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligaţiei fiscale, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) informează imediat Serviciul Fiscal de Stat despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor băneşti. Procedura încasării incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei în comun cu Ministerul Finanţelor.

71. La articolul 197 alineatul (3), după textul ,,mijloacelor băneşti” se introduce textul ,,în valoare mai mare decît 100 de lei”.

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem de a înlocui cuvântul "imediat" de la art.197 alin.(3) cu următoarea sintagma: "nu mai târziu decât sfârșitul următoarei zile operaționale bancare", deoarece pentru conturile bancare ale clienților băncii în care au fost suspendate operațiunile, informația despre înscrierea mijloacelor bănești în aceste conturi pe parcursul unei zile  este posibila doar după închiderea zilei operaționale bancare (ultima sesiune de clearing cu Banca Națională a Moldovei are loc în jurul orei 22.00).

Se acceptă prin excluderea propunerii înaintate la art.197 alin.(3) din proiectul de lege.

Articolul 205. Urmărirea datoriei debitoare(6) Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului Fiscal de Stat, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător, modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale enumerate la art.194 alin.(1) lit.a), b) şi c).

73. La articolul 205 alineatul (6), cifra ,,10” se înlocuiește cu cifra ,,3”.

Confedera ția Națională a Patronatului A se pastra redacția actuală.În opinia membrilor CNPM termenul propus nu este unul rezonabil.

Se acceptă prin excluderea propunerii înaintate la art.205 alin.(6) din proiectul de lege.

Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul Serviciului Fiscal de Stat sau al altui organ cu atribuţii de administrare fiscală

(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) şi (3), în cazul în care depistarea încălcării fiscale este posibilă în cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la faţa locului, funcţionarii fiscali sau persoanele cu funcţie de răspundere ale altor organe cu atribuţii de administrare fiscală pot întocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) şi (8).

74. La articolul 215 alineatul (4), textul ,,pot întocmi actul de control fiscal, ” se înlocuieşte cu textul ,, vor întocmi decizia de inițiere a controlului și actul de control fiscal,”.

Confederația Națională a PatronatuluiÎn opinia membrilor CNPM între întocmirea deciziei de inițiere a controlului și actul de control este necesară o perioadă de repaus.

Nu se acceptăConform art. 215 alin.(1), controlul fiscal cameral constă în verificarea corectitudinii întocmirii dărilor de seamă fiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calcularea şi achitarea impozitelor şi

203

taxelor, a altor documente de care dispune Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ cu atribuţii de administrare fiscală, precum şi în verificarea altor circumstanţe ce ţin de respectarea legislaţiei fiscale.Astfel, la depistarea încălcării fiscale, în cadrul controlului cameral contribuabilul este invitat la sediul Serviciului Fiscal de Stat, iar în ziua în care se prezintă este emisă decizia de inițere a controlului. Dat fiind faptul că controlul cameral, în sine, nu necesită o perioadă îndelungată pentru efectuarea verificării, actul de control se întocmește în aceiași zi în care contribuabilul s-a prezentat la Serviciul Fiscal de Stat.

Articolul 22611. Surse indirecte de informaţii (2) În vederea executării prezentului capitol, persoanele fizice şi/sau juridice enumerate mai jos vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat următoarele informaţii:1) Agenţia Servicii Publice:a) informaţia privind datele personale;b) informaţia privind documentarea mijloacelor de transport, inclusiv a celor transmise de către proprietari în folosinţă cu titlu oneros sau gratuit.2) instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mişcările) pe aceste conturi;

76. Articolul 22611:la alineatul (2):

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Considerăm că prevederile art.22611, alin.(5), lit.a)1 nu sunt formulate explicit, deoarece: - nu este clar tipul operațiunilor bancare efectuate de persoanele fizice ce urmează a fi incluse în aceste informații, - informația prezentată conform art. 22611, alin.(5), lit.a1) dublează informația ce necesită a fi prezentată conform prevederilor art. 22611, alin.(5), lit.a).

Banca Națională a Moldovei

Se acceptă parțial în redacția autorului:Propunerile înaintate la articolul 22611

alineatul (2), punctul 2) și alineatul (5) litera a1) se exclud din proiectul de lege.

La articolul 22611

alineatul (2), punctul 15) va avea următorul cuprins:

204

3) Poliţia de Frontieră – informaţia privind trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova;4) companiile turistice – informaţia privind serviciile turistice prestate;5) companiile de asigurare – informaţia privind contractele de asigurare;6) deţinătorii de registre ale deţinătorilor de valori mobiliare – informaţia privind tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;7) Banca Naţională a Moldovei – informaţia despre persoanele cărora li s-a autorizat, conform legislaţiei valutare, deschiderea de conturi în străinătate, precum şi rapoartele privind conturile deschise în străinătate prezentate conform legislaţiei de titularii de conturi;8) notarii şi alte persoane care desfăşoară activitate notarială:a) informaţia privind contractele de vînzare-cumpărare, de schimb, de arendă a bunurilor imobiliare şi mobiliare;b) informaţia privind contractele de împrumut şi de donaţii;c) informaţia privind alte contracte aferente activelor de capital;9) executorii judecătoreşti – informaţia privind realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare.(3) Persoanele indicate la alin.(2) sînt obligate să prezinte informaţiile gratuit, în modul şi în termenele stabilite de Serviciul Fiscal de Stat.(4) Modul de prezentare şi structura informaţiei se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat.

(5) Informaţiile vor conţine date despre:a) intrările şi/sau ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace băneşti în/din fiecare cont bancar şi/sau în/din conturile bancare ale unei persoane fizice, dacă rulajul cumulativ debitor sau creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal, depăşeşte 300 mii de lei;b) serviciile turistice procurate de o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei;c) primele de asigurare achitate de o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă

punctul 2) va avea următorul cuprins:,,instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, rulajele (mişcările) pe aceste conturi, inclusiv informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice;”;

se completează cu punctele 10) - 15) cu următorul cuprins: ,,10) birourile istoriilor de credit - informația privind subiecții istoriilor de credit persoane fizice și informațiile privind obligațiile debitoriale;11) persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă – informația despre cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport.12) persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă – informația privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal;13) societăţile de plată – informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele

La pct. 76 din proiect, ce se referă la art. 22611 din Codul Fiscal:-la alin. (2), pct. 13), 14), 15), propunem a da o claritate textului ,,activitățile sau tranzacțiile”, precum și a examina dacă acestea se referă la “operațiunile de plată” în sensul Legii nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică;-la fel, nu este clar înțelesul noțiunii de ,,cont activ” prezentă la art. 22611, respectiv se propune definirea acesteia;-la alin.(5), lit.a1) propunem revizuirea textului „operațiuni bancare”, și anume dacă acestea se referă la operațiunile de plată efectuate;-la alin.(2), pct.13) și 14), propunem de examinat necesitatea de furnizare în contextul articolului respectiv, și a informațiilor privind operațiunile de pată fără numerar efectuate de utilizatorii serviciilor de plată (care pot fi atât persoane fizice, cât și juridice).Suplimentar, propunem examinarea oportunității luării la evidență a conturilor de plăți deschise de către prestatorii de servicii de plată nebancari, prin prisma art. 167 din Codul Fiscal și art.4, 5, 7, 26 din Legea nr.114 din 18 mai 2012.

Asociația Băncilor din MoldovaConform punctului 76 din proiectul modificărilor Codului Fiscal, art.22611, punctul 2) va avea următorul cuprins:Articolul 22611. Surse indirecte de informaţii(1) În scopul determinării venitului impozabil estimat, pot fi utilizate următoarele surse indirecte:,,instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, rulajele (mişcările) pe aceste conturi, inclusiv informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în

,,15) furnizorii de servicii poştale care activează în conformitate cu Legea comunicaţiilor poştale nr.36 din 17 martie 2016 şi care prestează servicii de plată în conformitate cu Legea nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică – informația privind activităţile sau tranzacţiile prin sisteme de remitere de bani de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.”;

Se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus.

205

depăşeşte suma de 100 mii lei;d) tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate pe parcursul unui an fisca a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei pentru o persoană fizică;e) contractele autentificate notarial pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 300 mii lei pe numele unei persoane fizice;f) realizarea drepturilor creditorilor efectuate pe parcursul unui an fiscal, care cumulativ depăşesc suma de 300 mii lei pentru o persoană fizică.

fizice pe parcursul unui an fiscal;14) societăţile emitente de monedă electronică – informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal;15) furnizorii de servicii poştale care activează în conformitate cu Legea comunicaţiilor poştale nr.36 din 17 martie 2016 şi care prestează servicii de plată în conformitate cu Legea nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică – informația privind activităţile sau tranzacţiile realizate în numerar de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.”;

alineatul (5) se completează cu literele a1), g), h), i) şi j) cu următorul cuprins:,,a1) operaţiuni bancare efectuate pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depășește 100 de mii de lei (sau echivalentul acesteia);g) datele privind realizarea istoriile de credit cu valoarea cumulativă a obligațiilor executate pe parcursul anului fiscal care cumulativ depășesc suma de 100 mii lei;h) procurarea de către persoana fizică a autoturismelor valoarea căreia depășește cumulativ suma de 300 mii lei.i) contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei;j) operaţiuni menţionate la alin.(2) punctele 13), 14) şi 15) efectuate pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depășește 100 de mii de lei (sau echivalentul acesteia).”.

numerar de către persoanele fizice;”;Menționăm că instituţia financiară nu poate identifica toate cheltuielile personale ale persoanelor fizice, ceea ce face inutila modificarea dată (lipsa informaţiei, lipsa acordului persoanei fizice de a prelucra datele cu caracter personal, lipsa posibilităţilor tehnice etc). De asemenea, completarea alineatului (5) cu litera ,,a1) operaţiuni bancare efectuate pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depășește 100 de mii de lei (sau echivalentul acesteia), eclipsează litera a) întrările şi/sau ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace băneşti în/din fiecare cont bancar şi/sau în/din conturile bancare ale unei persoane fizice, dacă rulajul cumulativ debitor sau creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal, depăşeşte 300 mii de lei, deoarece nu există în redacția expusă vreo diferențiere între ele în ceea ce privește conținutul economic al selecției.Probabil a fost omisă sintagma ”în numerar”, 100 mii lei referindu-se la cazurile în care o persoană nu înregistrează 300 mii lei lunar rulaje totale, dar în schimb a realizat cel puțin 100 mii lei în numerar.Totodată, noua prevedere implică un efort mai mare pentru bănci, care urmează să întreprindă următoarele:- Să adauge la baza de date, și așa imensă, destinată impozitării indirecte și operațiunile cu numerarul care nu se realizează prin conturile bancare ale persoanelor fizice (dar prin conturi de tranzit direct în conturile persoanelor juridice)- Din noua bază de date să efectueze o nouă filtrare care să presupună selectarea subiecților atât în cazurile în care depășesc 300 mii rulaje totale, cât și în cazul în care nu înregistrează 300 mii lei rulaje totale, dar depășesc cel puțin 100 mii lei numerar- La încărcarea bazei de date pe portalul

206

Fiscservinform, se va utiliza și mai mult timp, fiind vorba de un volum de date mai mare de raportat (și până în prezent fișierele se încărcau timp de câteva zile, respectiv perioada utilă de prelucrare a informației pentru bănci se scurtează).Prin urmare, propunem excluderea punctului 67 din proiectul modificării Codului Fiscal şi respectiv punctul 76, în privinţa modificării art.22611 , punctul (2).

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem de a modifica redacția art. 22611

alin.(2), punctul 2) după cum urmează: “instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi lucrative pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi”, de a modifica redacția art.22611 alin.(5), lit.a) după cum urmează: “intrările pe parcursul unui an fiscal de mijloace bănești în fiecare cont bancar al persoanei fizice şi/sau în conturile bancare ale unei persoane fizice, dacă rulajul cumulativ creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal, depășește 500 mii de lei”. De asemenea propunem introducerea noțiunii de cont lucrativ în art. 2261 Noțiuni: “cont lucrativ- cont bancar în care s-au înregistrat operațiuni de intrare a mijloacelor bănești”În acest sens aducem următoarele argumente: Serviciul Fiscal de Stat urmărește indirect obținerea de către persoanele fizice a unor venituri suplimentare, iar un venit poate fi considerat doar suma înscrisă sau intrată în contul clientului, iar sumele înregistrate la ieșiri nu ar însemna în mod obligatoriu efectuarea unei plăți, deoarece pot presupune și eliberări de numerar din cont;

Se acceptă. A se vedea argumentele expuse mai sus.

207

urmărirea intrărilor și ieșirilor a mijloacelor bănești pe conturile persoanelor fizice presupune practic dublarea informațiilor prezentate către Serviciul Fiscal de Stat, iar cumularea intrărilor și ieșirilor din cont ar presupune prezentarea informațiilor aferent veniturilor persoanelor fizice mai mici decât limita stabilită la art. 22611 alin. (5), lit.a); mărirea limitei de raportare de la 300 la 500 de mii lei este motivată prin creșterea volumului operațiunilor bancare;

- în legislația actuală nu este dată definirea noțiunii de “cont activ”.

Considerăm că prevederile art.22611, alin.(5), lit.a1) nu sunt formulate explicit, deoarece: nu este clar tipul operațiunilor bancare efectuate de persoanele fizice ce urmează a fi incluse în aceste informații;informația prezentată conform art.22611, alin.(5), lit.a1) dublează informația, ce necesită a fi prezentată conform prevederilor art. 22611, alin. (5), lit. a).

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)La pct.76 (modificarea si completarea art.22611 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997) completarea cu pct.10) poate fi acceptată, în principiu.Totodată menționăm că informația deținută care urmează a fi furnizată de biroul istoriilor de credit se va suprapune cu informația transmisă de primele surse - instituțiile financiare, care, în condițiile Codului fiscal, de asemenea sunt obligate să furnizeze date.Lit.g) din alin.(5) pct.76 urmează a fi exclusă, dat fiind faptul că biroul istoriilor de credit nu monitorizează activitatea subiecților istoriilor de credit, respectiv este

Se acceptă parțial. A se vedea argumentele expuse mai sus.

208

în incapacitate de a prezenta rezultatele acestei activități. Unor astfel de entități precum birourile istoriilor de credit le sunt improprii atribuțiile de monitorizare.

Articolul 22616. Mecanismul de declarare şi de asigurare a confidenţialităţii (14) Conducerea Serviciului Fiscal de Stat deţine dreptul exclusiv de semnare a citaţiei bancare cu privire la solicitarea de la băncile comerciale a informaţiei care este secret bancar.

77. La articolul 22616, alineatul (14) se abrogă. Banca Națională a Moldovei Avînd în vedere ca prin pct. 77 din proiect se abrogă art.22616 alin.(14) care prevede dreptul exclusiv al conducerii Serviciului Fiscal de Stat de a semna citația bancară cu privire la solicitarea de la băncile comerciale a informației ce constituie secret bancar, remarcăm că în conformitate cu art.22 alin. (6) din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, solicitarea de furnizare a informaţiei ce constituie secret bancar trebuie să fie semnată de persoana cu funcţie de răspundere împuternicită şi să aibă aplicată ştampila autorităţii date.

Nu se acceptăConform art. 1323 alin. (1), Serviciul Fiscal de Stat este condus de un director, care este asistat de 4 directori adjuncţi.Reieșind din redacția actuală a art. 22616 alin. (14), citația bancară poate fi semnată doar de către director și directorii adjuncți, ceia ce crează impedimente în cadrul activității regionale a Serviciului Fiscal de Stat.Astfel, odată cu abrogarea alineatului (14), va fi în drept să semneze citația bancară persoana cu funcţie de răspundere împuternicită conducerea Serviciului Fiscal de Stat.Totodată, art.136 pct.18) prevede că Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au obligaţia să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia aflată în exerciţiul funcţiunii, inclusiv informaţia

209

referitoare la viaţa personală, la cinstea şi demnitatea persoanei.

Articolul 233. Condiţii generale de tragere la răspundere pentru încălcare fiscală

(3) Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform prezentului titlu sau la o altă răspundere juridică pentru încălcarea legislaţiei fiscale nu exonerează persoana sancţionată de obligaţia plăţii impozitului, taxei şi/sau majorării de întîrziere (penalităţii), stabilite de legislaţie. Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală a contribuabililor specificaţi la art.232 nu eliberează persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora, dacă există temeiurile respective, de răspundere contravenţională, penală sau de altă răspundere prevăzută de legislaţie.

79. La articolul 233, alineatul (3) propoziția a doua va avea următorul cuprins:,,Tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală a contribuabililor specificaţi la art.232 nu eliberează de răspundere contravenţională, penală sau de altă răspundere prevăzută de legislaţie, dacă există temeiurile respective.”.

Confederația Națională a PatronatuluiA se pastra redacția actuală.Nu se poate justifica prezența situației în care se pot aplica două amenzi pentru o încălcare.

Nu se acceptăConform art.232 lit.c), este tras la răspundere pentru încălcare fiscal, contribuabilul persoană fizică care practică activitate de întreprinzător ce a săvîrşit o încălcare fiscală sau a cărui persoană cu funcţie de răspundere a săvîrşit o încălcare fiscală. Prin urmare, persoana fizică cetățean care practică activitate de întreprinzător, fără înregistrare şi fără autorizare în modul prevăzut de legislaţie, ce a săvârşit personal o faptă, calificată ca încălcare fiscală, urmează a fi tras la răspundere pentru încălcarea fiscală.În același timp, art.233 alin. (3) prevede că tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală nu eliberează persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora, dacă există temeiurile respective, de răspundere contravenţională, penală sau de altă răspundere prevăzută de legislaţie.

210

Astfel, dat fiind faptul că persoana fizică cetățean nu are persoană cu funcție de răspundere, se propune aducerea în concordanță a prevederilor art. 232 și 233, cu scopul ca activitatea cetăţeanului fără înregistrare şi fără autorizare în modul prevăzut de legislaţie, ce a săvârşit personal o faptă, calificată ca încălcare fiscală, să fie pasibil sancţionată în baza Codului fiscal.

Articolul 253. Împiedicarea activităţii Serviciului Fiscal de Stat

(1 1 ) Neprezentarea, prezentarea tardivă a informaţiei şi/sau prezentarea informaţiei neautentice conform prevederilor art.197 alin.(3 2 ) şi art.229 alin.(2 2 ) se sancţionează cu amendă de 3000 de lei. (4) Neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se sancţionează cu amendă în proporţie de 30% din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a operaţiunilor.(4 1 ) Neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor art.197 alin.(3 2 ) şi (3 3 ) şi ale art.229 alin. (2 2 ) se sancţionează, pentru fiecare încălcare, cu amendă în proporţie de 30% din suma încasată sau ce urma a fi încasată de la contribuabil în contul stingerii obligaţiei fiscale.

81. Articolul 253:alineatul (11) se abrogă;

alineatul (41), în final se completează cu textul ,, , dar nu mai puțin de 3000 lei.”.

Confederația Națională a PatronatuluiCifra ”3000” se va substitui cu cifra ”100”Nu suntem de acord cu majorarea amenzilor. Norma nu are caracter de propoționalitate față de încălcare comisă. Efect nefast pentru IMM-uri.

Nu se acceptăLa moment, pentru încălcarea prevederilor art.197 alin.(32) şi art.229 alin.(22) sunt prevăzute sancțiuni atât la alin. (1), cât și la alin. (41) al art.253, ceia ce creează divergențe la aplicarea corectă a acestora.În acest mod, s-a propus abrogarea alin.(11) și stabilirea unui plafon minim al amenzii pentru neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor art.197 alin.(32) şi (33) şi ale art.229 alin.(22).De menționat că stabilirea unui plafon minim are ca scop disciplinarea

211

executorului judecătoresc în partea ce ține de neadmiterea împiedicării activității Serviciului Fiscal de Stat. Or, art.235 alin.(1) din Codul fiscal prevede că sancţiunea fiscală este o măsură cu caracter punitiv şi se aplică pentru a se preveni săvîrşirea, de către delincvent sau de către alte persoane, a unor noi încălcări, pentru educarea lor în spiritul respectării legii.

Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor şi taxelor (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data de prezentare a declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din perioada fiscală curentă, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai mic de 1000 de lei. Amenda nu se aplică contribuabililor menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se aplică (nu se calculează) majorări de întîrziere (penalităţi).

83. La articolul 261, alineatul (6) după cuvintele ,,Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate” se introduc cuvintele ,,de către marii contribuabili”.

A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Penalizări în dependenţă de statutul contribuabilului?

Se acceptă, prin retragerea propunerii din proiectul de lege.

Ministerul EconomieiÎn scopul respectării principiului echității fiscale al impozitării, se impune aplicarea

Nu se acceptă.Menționăm că măsurile de politică fiscală sunt

212

unui sistem progresiv analogic regimului de impozitare a venitului persoanelor fizice, și pentru contribuabilii care au ca obligație achitarea impozitului pe avere. Astfel, pentru suma de până la 1,5 mil. lei din valoarea imobilului se va aplica cota impozitului pentru bunuri imobiliare cu destinație locativă (cota de la 0,05% pînă la 0,4%, art.280, alin.(1), lit.a) din Codul fiscal), iar pentru suma ce depășește 1,5 mil. lei, să se aplice cota actuală de 0,8%.

formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite de argumentarea economico-financiară a acestora, cât şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra  activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetului public naţional.Mai mult ca atît, proiectul  de lege respectiv prevede extinderea bazei de aplicare a impozitului pe avere asupra altor componente ale averii, sub forma unor bunuri mobile, în cazul dat autoturisme cu o valoare mai mare de 1,5 mil. lei, în cazul dat bunurile mobile sunt impozitate și cu accize, fapt ce va contribui la crearea unei inechități fiscale și în cazul respectiv.Totodată, e necesar de menționat că, scopul impozitului pe avere este stimularea investiţiilor în active comerciale, care creează cererea de forţă de muncă, creşterea

213

economică. Acest impozit ţinteşte impunerea capitalului care nu este angajat în mod productiv, acesta fiind privit ca un impozit pe venitul potenţial din capital.

Articolul 277. Subiecţii impunerii(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova:a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova;d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar;f) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenţilor Republicii Moldova, dacă contractul de arendă/locaţiune nu prevede altfel.Autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sînt obligate să prezinte gratuit subiecţilor impunerii, în termen de pînă la data de 25 mai a anului fiscal în curs, informaţia privind valoarea estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune.(2) Faptul că persoanele specificate la alin.(1) nu deţin un document ce ar atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare, precum şi faptul neexecutării obligaţiei de înregistrare a drepturilor patrimoniale prevăzute de legislaţie nu pot constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobiliare respective, în

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Propunem completarea art.277 pct.1) alin.(2) din Codul Fiscal cu următoare teză: „În cazul neprezentării informaţiei în termenul stabilit, subiectul impunerii este exonerat de obligaţia de calculare şi plată a impozitului pentru bunurile imobiliare pentru acele bunuri imobiliare primite în arendă sau locaţiune, pentru care nu dispune de informaţia privind valoarea estimată/valoarea contabilă.” Argumentare: Deşi Codul fiscal a fost completat cu obligaţia de prezentare de către autorităţile publice a informaţiei privind valoarea estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune în termen de până la 25 mai, unele autorităţi publice nu îsi onorează această obligaţiune chiar la solicitarea informaţiei prin adresarea de scrisori oficiale, obligaţia de plată rămânând oricum după subiectul impunerii.

Se acceptă parţial, prin stabilirea sancţiunii fiscale pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă a informaţiei privind valoarea estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobile transmise în arendă sau locaţiune

214

cazul în care aceste persoane exercită, de fapt, dreptul de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra acestor bunuri.(3) În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate (în folosinţă) comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare dintre aceste persoane, în cota-parte care îi revine.(4) În cazul în care bunurile imobiliare se află în proprietate comună în devălmăşie, subiect al impunerii este considerată, în baza acordului comun, unul din proprietari (coproprietari). În acest caz toţi proprietarii (coproprietarii) poartă o răspundere solidară pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale.Articolul 278. Obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor imobiliare(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie. Gradul de finalizare a construcţiei în scopul impozitării se determină de către experţii tehnici în construcţii sau de către agenţii economici cu activităţi în domeniul expertizei tehnice.(2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri.

Primăria mun. BălțiÎn alin.1, art.278 propunem de a întroduce după cuvintele expertizei tehnice sintagma „precum și APL în baza metodicei de calcul elaborate și aprobate în conformitate cu legislația în vigoare”.

Cu scopul de a economisi mijloace bugetare și extinderea atribuțiilor APL.

Se acceptă în redacția autorului:,,Articolul 278 alineatul (1) se completează în final cu textul ,, sau autoritatea administraţiei publice locale în baza metodei stabilite de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.”.

Articolul 279. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare(6) Finanţarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se efectuează de la bugetul de stat, bugetul local şi alte surse conform legislaţiei.

85. La articolul 279 alineatul (6) se completează cu textul ,,cu excepţia împrumuturilor contractate de autoritatea administraţiei publice locale”.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Se propune adoptarea/ consolidarea/ precizarea cadrului legal necesar pentru asigurarea unui mecanism simplificat de evaluare/impozitare a bunurilor imobile în mediul rural și urban, care ar asigura în regim de urgență (pe parcursul anului 2017), realizarea evaluării bunurilor imobile direct de către APL și creșterea esențială a veniturilor la bugetele locale din această sursă(circa 10 ori). Acest mecanism, ar putea fi unul provizoriu, până când va fi realizată în următorii 5 ani evaluarea masivă pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Notă Obiecţia poartă un caracter general şi expune mecanismul simplificat de evaluare/ impozitate a bunurilor imobile. Autorul urmează să vină cu propuneri concrete cu referinţă la subiectul invocat însoţite cu o analiză amplă privind impactul social-economic asupra părţilor invocate. La fel

215

urmează a fi efectuate analize privind sursele financiare nevalorificate de AAPL urmare a majorării cotelor maxime pentru impozitul pe bunurile imobiliare- pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); - pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele:– cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Articolul 280. Cotele impozitului(1) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare:a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele:– cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă a administraţiei publice locale;a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)

Creșterea veniturilor din impozitul pe imobil/funciar. Impozitul pe imobil/funciar, în majoritatea țărilor UE cu un sistem de administrație publică locală dezvoltat și consolidat, reprezintă una din sursele principale ale bugetelor locale. Mai mult ca atât impozitul dat este o sursă exclusivă și integrală de venit propriu al bugetelor locale. Însă, în Republica Moldova, această sursă este nesemnificativă și absolut neimportantă. In același timp, acesta sursă de venit, posedă un potențial destul de mare de creștere.

Nu se acceptă.În cazul acordării drepturilor autorităților executive ale administrației publice locale de a stabili cotele maxime ale impozitului funciar, în dependență de situația de pe teritoriul administrat de acestea, nu vor fi respectate prevederile art.6 alin.8) lit.c) și alin.9) din Codul fiscal, potrivit

216

pe ele:- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;- cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă a administraţiei publice locale;b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.(2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului local privind aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă Serviciului Fiscal de Stat în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă contribuabililor.

Printre cauzele principale a acestei situații pot fi considerate tărăgănarea de mai mult timp a unei evaluări obiective/de piață a bunurilor imobile (în special la nivelul localităților rurale); lipsa unor mecanisme simplificate de a evalua bunurile imobile direct de către APL; plafoanele minimale la nivel foarte scăzut și existența unor plafoane maximale, care nu permit APL o mai mare libertate/flexibilitate de a discuta cu comunitate și de a crește mărimea impozitului pe imobil în proporții mai semnificative și corespunzător cererii/calității serviciilor solicitate de cetățeni. De asemenea, cu referire la impozitul funciar, menționăm că acest impozit local NU a fost ajustat/corelat/indexat încă din anul 1999, prin ce sau adus prejudicii și pierderi enorme bugetelor locale.

Propuneri concrete:

Acordarea dreptului APL de a stabili cota maximală a impozitului funciar, în dependență de situația din teritoriile respective. Plus, asigurarea indexării anuale obligatorii a acestui și altor impozite locale în conformitate cu inflația.

cărora, impozitele și taxele urmează să se bazeze pe principiul de echitate fiscală - tratare egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale și, unul din elementele care se determină la stabilirea impozitelor și taxelor este cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei în raport cu obiectul impozabil.

De asemenea, menționăm faptul că, prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, autorităților publice locale li s-a oferit posibilitatea să decidă de sine stătător asupra anulării scutirilor de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru categoriile de persoane indicate la art.283 alin.(1) lit. h)-l) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Astfel, urmează să fie prezentată o analiză care să reflecte numărul autorităților publice locale care au recurs la utilizarea

217

acestui drept și, în conformitate cu aceasta, de stabilit posibilitatea și necesitatea acordării drepturilor suplimentare.

Articolul 283. Scutirea de impozit (1) De impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi: r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

Primăria mun. BălțiSe propune de exclus din art. 283 alin.1 lit.r).Contrazice art.277 alin.1 lit. d) a Codului Fiscal RM.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Anularea/revizuirea modului de acordare a tuturor facilităților/scutirilor la impozitul pe imobil/funciar precum şi taxele locale prin compensarea venitului ratat de către bugetele locale și/sau transferarea competentei respective integrale către APL, care va decide independent categoriile care pot fi scutite, precum și formele, mărimile scutirilor. Sistemul actual de facilități/scutiri stabilite unilateral de către Parlament, este unul neconstituțional și contrar intereselor comunităților locale, deoarece afectează direct bugetele locale care sunt lipsite de surse de venit care aparțin în exclusivitate APL și fără a li se compensa pierderile din contul bugetului de stat. Propunere concretă: „Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: Articolul

Se accept parţial Prin acordarea dreptului AAPL de a decide desinestătător asupra acordării scutirii menţionate actual la art.283 alin.(1) lit.r)

Nu se acceptă.În primul rînd,

cadrul normativ în vigoare nu prevede astfel de reglementări.

Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006, la art.6 prevede doar compensarea sau asigurarea de resurse financiare a APL de nivelul I și II doar în cazul delegării de competențe. Totodată, la instituirea noului sistem de formare a bugetelor locale, prin amendamentele aduse la Legea privind finanțele publice locale și Codul fiscal nu s-au adus atingere la competențele autorităților

218

283: la alineatul (1) cuvântul „sînt” se substituie prin cuvintele „pot fi”; alineatele (2) şi (21) se exclud; la alineatul (4) cuvântul „sînt” se substituie prin cuvintele „pot fi”; articolul se completează cu un nou alineat (41) cu următorul cuprins: „(41) Categoriile prevăzute de prezentul articol sunt scutite în baza deciziei autorităţii deliberative şi reprezentative a administraţiei publice locale, cu consultarea prealabilă a entităţilor şi colectivităţii locale. În cazul în care pierderile de la acordarea scutirilor sunt compensate de la bugetul de stat, autoritatea respectivă este obligată să ia decizia privind acordarea scutirilor în totalitate.”. La articolul 295: alineatul unic devine alineatul (1), iar cuvintele „Se scutesc” se substituie cu cuvintele „Pot fi scutite”; articolul se completeazăă cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Categoriile prevăzute de prezentul articol sunt scutite în baza deciziei autorităţii deliberative şi reprezentative a administraţiei publice locale, cu consultarea prealabilă a entităţilor şi colectivităţii locale. În cazul în care pierderile de la acordarea scutirilor sunt compensate de la bugetul de stat, autoritatea respectivă este obligată să ia decizia privind acordarea scutirilor în totalitate.”.

administrației publice locale de nivelul I și II.

Drept urmare, compensarea pierderilor bugetelor locale de la facilitățile/scutirile prevăzute de Codul fiscal nu are temei legal, respectiv, nu poate fi susținută.

În al doilea rînd, unul din principiile care a stat la baza fundamentării sistemului nou de formare a bugetelor locale a fost păstrarea anvelopei financiare. Astfel, la efectuarea simulărilor în condițiile noului sistem de formare a bugetelor UAT și sistemul vechi, au fost comparate veniturile APL în conformitate cu datele execuției pe anul respectiv, fiind luată ca bază suma executată aferentă impozitului pe proprietate și a taxelor locale, care din start lua în calcul scutirile/facilitățile acordate de Codul fiscal pentru aceste impozit și taxe (nu erau contabilizate), fără impact negativ asupra bugetelor locale

În al treilea rînd, gama de facilități fiscale este compusă

219

din scutiri acordate în mare parte instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile, astfel, încît anularea acestora va presupune creșterea cheltuielilor bugetare, cu impact negativ asupra bugetelor componente ale bugetului consolidat central. De asemenea, sunt scutiri cu caracter social și scutiri pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare, care se acordă pe bază de reciprocitate, precum și scutiri aferente terenurilor destinate fondului silvic sau apelor. Acordarea dreptului exclusiv APL de a acorda scutiri la aceste impozite și taxe va duce la tratarea neuniformă și dispersată a categoriilor actuale care beneficiază de scutiri, ce presupune identificarea de mijloace financiare suplimentare fie pentru plata impozitului pe bunurile imobiliare/taxe locale de către instituțiile publice, fie materializate în compensații nominative păturilor și categoriilor defavorizate. Drept

220

urmare, în cazul anulării scutirilor și facilităților din Codul fiscal la impozitul pe bunurile imobiliare și la taxele locale este necesar calculul impactului negativ asupra bugetelor componente a bugetului consolidat central (BS, BASS, FAOAM), respectiv, impactul pozitiv asupra bugetelor UAT de nivelul I.

În al patrulea rînd, menționăm faptul că, prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, autorităților publice locale li s-a oferit posibilitatea să decidă de sine stătător asupra anulării scutirilor de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru categoriile de persoane indicate la art.283 alin.(1) lit. h)-l) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Astfel, urmează să fie prezentată o analiză care să reflecte numărul autorităților publice locale care au recurs la utilizarea acestui drept și, în conformitate cu aceasta, de stabilit

221

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Revizuirea scutirii de la plata impozitelor, taxelor locale și a altor plăți (chirie) a unor astfel de agenți economici prosperi precum: Moldtelecom, Posta Moldovei, MoldSilva și altor agenți economici de stat, precum și a întreprinderilor Union Fenosa, MoldovaGaz etc.

În prezent toate acești agenți economici prosperi, folosesc bunurile proprietate a unităților administrativteritoriale, fiind scutite absolut nemotivat și ilegal/neconsituțional de diverse taxe, impozite și plăți care urmau să ajungă în bugetele locale și care sunt în exclusivitate proprietatea unităților administrativteritoriale respective. O astfel de scutire din partea legislatorului, fără a compensa pierderile bugetelor locale, este total abuzivă și încalcă art. 127 alin 3 al Constituției, prin care se garantează dreptul de proprietate publică al unităților administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului. Conform esenței acestui principiu constituțional, NIMENI decât proprietarul nu este în drept să decidă privind acordarea sau neacordarea unor scutiri. Mai mult ca atât, situația actuală prin care acestor agenți economici prosperi li se acordă scutiri în mod unilateral și în detrimentul comunităților locale, este una total disproporțională, inechitabilă și contrară logii, deoarece acești agenți la rândul său, impun și percep plăți enorme

posibilitatea și necesitatea acordării drepturilor suplimentare.

Nu se acceptă.Menționăm că întreprinderile „Moldetelecom”, Î.S. „Poșta Moldovei”, Î.C.S „Red Union Fenosa” S.A., S.A. „MoldovaGaz” nu sunt scutite de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe bunurile imobiliare, astfel încât, acestea cad sub incidența normelor fiscale existente aferente achitării taxelor locale și impozitului pe bunurile imobiliare. Cu referire la Agenția „MoldSilva”, menționăm că aceasta este scutită de impozitul funciar în condițiile art.283 alin.4 din Codul fiscal.De asemenea, remarcăm faptul că unul din principiile care a stat la baza fundamentării sistemului nou de formare a bugetelor locale a fost păstrarea anvelopei financiare. Astfel, la efectuarea simulărilor în condiţiile noului sistem de

222

din partea autorităților locale pentru orice serviciu prestate, fără ca cei din APL să poate negocia în interesul comunității locale.

formare a bugetelor UAT şi sistemul vechi, au fost comparate veniturile APL în conformitate cu datele execuţiei pe anul respectiv, fiind luată ca bază suma executată aferentă impozitului pe proprietate, care din start lua în calcul scutirile/facilităţile acordate de Codul fiscal pentru acest impozit (nu erau contabilizate), fără impact negativ asupra bugetelor locale. (Similar s-a procedat şi în cazul taxelor locale).Drept urmare, nu pot fi invocate solicitări de acoperire a veniturilor ratate de către APL de la acest impozit pentru anul curent sau cei precedenţi. Una din opţiuni ar fi eliminarea treptată a scutirilor, nu radical pentru toate tipurile de impozite şi taxe proprii ale APL, pentru a cuantifica efectul real la nivel local urmare a eliminării acestora.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Subsecvent, cu referire la impozitul pe bunurile imobiliare, considerăm oportun de a modifica completa:f) art.283 alin.(4) lit.f) Cod Fiscal al RM, după cum urmează:

Nu se acceptă.Menționăm că măsurile de politică fiscală sunt formulate sau reformulate doar în urma efectuării unor studii, analize însoţite

223

„Sunt atribuite permanent căilor ferate, inclusiv bunurilor imobiliare amplasate în zona de expropriere, drumurilor auto publice, porturilor fluviale pistelor de decolare".Motivăm propunerea de modificare completare a art.283 alin.(4), prin următoarele:Conform pct.5 din Statutul Î.S. „Calea Ferată din Moldova" înregistrat la Camera Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Justiției aprobat de Ministerul Transporturilor Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova: „ IS "Calea Ferată din Moldova" este agent economic își desfășoară activitatea de întreprinzător în baza proprietății de stat ce i-a fost transmisă în gestiune".Potrivit art.1 alin.(l), (2) al Legii nr.146 din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat, întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparține în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietății de stat transmise ei în gestiune, desfășoară activitate de întreprinzător.Totodată, conform art.5 alin.(l) alin.(2) al Codului Transportului Feroviar, calea ferată reprezintă o structură publică de interes statal, iar Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ea este condusă de organul de specialitate al administrației publice centrale.În conformitate cu art.8 alin.(l) al Codului Transportului Feroviar, patrimoniul întreprinderilor, organizațiilor, instituțiilor obiectelor de transport feroviar care asigură

de argumentarea economico-financiară a acestora, cât şi împreună cu calculele şi datele necesare privind impactul acestora atât asupra  activităţii economico-financiare a agenţilor economici, persoanelor fizice, precum şi asupra bugetelor locale.

224

nemijlocit procesul de transportare executare a lucrărilor de intervenție repunere în funcțiune constituie, în exclusivitate, proprietate publică.Astfel, având în vedere că la crearea întreprinderii, bunurile nu se transmit în proprietate, ci se transmit în gestiune operativă, bunurile fiind transmise cu un drept similar celui de folosință, acestea continuă să rămână în proprietatea statului, în acest sens, I.S. „Calea Ferată din Moldova" nu poate să achite impozitul pe bunurile imobiliare ce nu-i aparțin cu drept de proprietate.Prin urmare, aceste modificări sunt necesare în vederea menținerii echilibrului bugetar între cheltuieli venituri publice, care pot fi considerate ca urmărind un scop de utilitate publică.Mai mult ca atât, modificările propuse au ca finalitate protecția patrimoniului instituțiilor publice, la caz, întreprinderii de stat, ca o premisă indispensabilă a desfășurării activității lor în condiția optime prin aceasta, a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului.Scopul modificărilor propuse este de a asigura condiția echitabile competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor provenite din impozite, asigurarea echității stabilității fiscale., precum ajustarea politicii fiscale vamale la evoluția proceselor economice sociale atât la nivel național, cât si internațional.

Articolul 285. Furnizarea informaţiei(1) Agenţia Servicii Publice prezintă, zilnic, Serviciului Fiscal de Stat informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat. 

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Dincolo de prevederile propuse în proiectul de lege, propunem următorul subiect nou: Completarea art. 285 din Codul Fiscal cu

Se acceptă parţial Prin stabilirea sancţiunii fiscale pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă a informaţiei privind valoarea

225

(3) Organele cadastrale teritoriale sînt în drept să solicite informaţia necesară referitoare la obiectul impunerii de la persoanele care înfăptuiesc înregistrarea drepturilor patrimoniale sau a tranzacţiilor cu bunurile imobiliare (inclusiv de la birourile notariale, serviciile comunale, realteri, brokeri) şi de la proprietarii bunurilor imobiliare.(4) Subiectul impunerii este obligat să prezinte organelor cadastrale teritoriale informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare, care se efectuează în conformitate cu legislaţia.(5) În cazul în care subiectul impunerii refuză să prezinte informaţia necesară pentru evaluarea bunurilor imobiliare, evaluarea se efectuează în baza informaţiei deţinute de către organele cadastrale teritoriale în privinţa obiectelor analoage ce constituie bunuri imobiliare.

alin. (6) în urmatoarea redacţie: „6) Autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile, sunt obligate să prezinte subiecţilor impunerii specificaţi la art. 277 punct 1) litera b) propoziţia 2, informaţia privind valoarea estimată a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune, anual, în termen de pînă la data de 31 mai al anului fiscal în curs. În cazul neprezentării informaţiei Arendaşului sau Locatarului în termenul stabilit, obligaţia de calculare şi plată a impozitului pentru aceste bunuri imobiliare va trece la Locator.” Argumentare: Această completare a Codului fiscal este solicitată din motivul că, pe parcursul anilor contribuabilii se confruntă cu mari impedimente în obţinerea acestor informaţii: - se invocă că informaţia este confidenţială; - se transmit date eronate, spre exemplu Valoarea estimată (cu titlu de exemplu, la un bun care nici nu a fost estimat conform datelor din Registrul OCT); se solicită plata de 50 lei pentru transmiterea fiecarei informaţii (Direcţia Generală Locativ Comunală şi Amenajare a Consiliului Municipal Chişinău); - informaţia se prezintă cu întârziere şi contribuabilii sunt nevoiţi să prezinte dări de seamă corectate (pentru mai multe subdiviziuni) etc.

estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobile transmise în arendă sau locaţiune

Articolul 2871. NoţiuniÎn sensul prezentului titlu, se defineşte următoarea noţiune:Impozit pe avere – impozit aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), în cazul în care acestea satisfac condiţiile specificate în prezentul titlu.

86. Articolul 2871 va avea următorul cuprins:„În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:1) Avere – totalitatea bunurilor aflate în proprietatea

contribuabilului, în cazul în care acestea satisfac condiţiile specificate în prezentul titlu.

Impozit pe avere – impozit aplicat asupra averii contribuabilului.”.

Ministerul EconomieiConsiderăm că,perfecționarea impozitului pe avere prin extinderea bazei de aplicare a acestuia asupra altor componente ale averii nu înseamnă comasarea simplă a diferitor obiecte cu aplicarea cotei unice. Astfel,relatăm că propunerea din proiectul de lege nu se acceptă și urmează a fi examinată suplimentar.Adițional menționăm că, norma privind

Nu se acceptă.Obiectivele politicii fiscale și vamale pentru perioada 2018-2020 sunt orientate spre perfecționarea impozitului pe avere prin extinderea bazei de aplicare a acestuia asupra altor

226

aprecierea valoarii autovehiculelor urmează a fi inclusă în lege, doar nu prin modul stabilit de Guvern (analogic reglementărilor la art.279 al Codului fiscal „Evaluare și reevaluarea bunurilor imobiliare”).

componente ale averii, fapt ce va permite aplicarea impozitului pe avere asupra persoanelor care dețin averi nu doar sub formă de bunuri imobiliare, dar și sub forma unor bunuri mobile, în cazul dat, autoturisme cu o valoare mai mare de 1,5 mil. lei.

Suplimentar, menționăm că impozitul pe avere contribuie la utilizarea productivă a activelor. Astfel, prin impozitul pe avere se impozitează capitalul care nu este angajat în mod productiv, acesta fiind privit ca un impozit pe venitul potențial din capital. Scopul impozitului pe avere este stimularea investițiilor în active comerciale, care creează cererea de forță de muncă, creșterea economică. Impozitul pe avere contribuie la utilizarea eficientă a resurselor prin atingerea întregului potențial de productivitate, astfel, îmbunătățind economia. Creșterea veniturilor guvernamentale din impozitul pe avere ar

227

Confederația Națională a PatronatuluiSuplimentar atragem atenția asupra următoarelor principii necesare a fi luate în considerație la elaborarea amendamentelor pentrul prezentul Capitol.Costul acestor bunuri trebuie divizată proporțional la fiecare membru de familie de gradul 1 și 2 care locuiesc sau utilizează bunul impreună.Imozitul se va plăti numai din suma care depășesc 1,5 mln.Nu se vor impozita sumele aferente copiilor și pensionarilor.

contribui la creșterea cheltuielilor în domenii precum: educația, cercetarea științifică, infrastructură, care, la rândul lor, îmbunătățesc eficiența economică.Concomitent, menționăm că, spre ex: în cazul bunurilor imobiliare art.279 din Codul fiscal prevede stabilirea doar a metodelor de evaluare, dar însăși modul de reglementare și aplicare a acestor metode se stabilește de Guvern (a se vedea art.279 alin.(5) din Codul fiscal).

Nu se acceptă.Realizarea măsurii respective va implica costuri administrative sporite și crearea posibilităților de eschivare de la plata impozitului.

Articolul 2873. Obiect al impunerii şi baza impozabilă(1) Obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii:a) valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;

92. Articolul 2873:alineatul (1) va avea următorul cuprins:„(1) Obiect al impunerii îl constituie averea reglementată de prezentul titlu a căror valoare cumulativă reprezintă 1,5 milioane de lei și mai mult, constituită din:a) autovehiculele a căror valoare unitară constituie

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)Propunem includerea textului suplimentar:„Pentru bunuri imobiliare, (inclusiv cotele părți) cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor) valoarea în scopul determinării obiectului de

Se acceptă.Norma de la articolul 2873 alin.(4) prevede că “baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor

228

b) suprafaţa totală constituie 120 m 2 şi mai mult. 1,5 milioane de lei și mai mult și a cărui an de producere constituie 2 perioade fiscale anterioare perioadei fiscale curente; și/saub) totalitatea bunurilor imobiliare, (inclusiv cotele părți) cu destinaţie locativă, inclusiv căsuţele de vacanţă (cu excepţia terenurilor).”;

impunere cu impozitul pe avere se va de determina ca valoarea estimată înscrisă în baza de date a Î.S. „Cadastru”.”Argumentare:Redacția actuală, în comparației cu cea precedentă nu include o referință clară la modul uniform de obținere a valorii bunurilor imobiliare în scopul determinării obiectului impozitului pe avere.

bunuri, apreciată de către organele cadastrale teritoriale”.Astfel, reieșind din propunerile înaintate la proiectul de lege respectiv, norma dată nu a fost supusă modificării.

(3) Nu constituie obiect al impunerii bunurile imobiliare, inclusiv cotele-părţi, aflate în posesia persoanei, a căror valoare totală nu depăşeşte 1,5 milioane de lei şi suprafaţa nu depăşeşte 120 m 2 .

alineatul (3) va avea următorul cuprins:,,(3) Nu constituie obiect al impunerii:a) autovehiculele a căror valoare unitară nu depășește 1,5 milioane de lei;b) bunurilor menționate la alin.(1) lit.a) și lit.b), a căror valoare cumulativă nu depășește 1,5 milioane de lei.”;

Confederația Națională a PatronatuluiSe necesită a altă formulare a acestui articolConținutul articolului este confuz în care literele se autoexclud.

Se acceptă parțial în redacția autorului:alineatul (3) va avea următorul cuprins:,,(3) Nu constituie obiect al impunerii:a) autovehiculele a căror valoare unitară nu depășește 1,5 milioane de lei;b) bunurilor menționate lit.a) și la alin.(1) lit.b), a căror valoare cumulativă nu depășește 1,5 milioane de lei.”;

Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi; b) la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise; c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor);d) la taxa de aplicare a simbolicii locale – produsele fabricate cărora li se aplică simbolica locală; e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări

93. La articolul 291 alineatul (1) litera a) textul ,,salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi” se înlocuieşte cu textul ,,în cazul tuturor subiecților impunerii – numărul mediu trimestrial al salariaţilor şi, suplimentar:- în cazul întreprinderilor individuale și gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) – numărul fondatorilor întreprinderilor;- în cazul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei – numărul de persoane abilitate prin lege pentru desfăşurarea activității profesionale în sectorul justiţiei;”.

Primăria mun. BălțiLa alin. 1 lit. a) obiectul de impunere la taxa pentru amenajarea teritoriului și la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii nu corespunde cu noțiunea Codului Fiscal în vigoare.

(1) Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi, precum şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei; e) la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – unităţile care, conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei, corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea nr.231 din 23

Notă.Obiecția nu este argumentată.Concomitent, autorul nu vine cu o propunere concretă de modificare.

229

servicii – unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii; f) la taxa de piaţă – suprafaţa terenului pieţei şi a clădirilor, construcţiilor a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor;g) la taxa pentru cazare – serviciile de cazare prestate de structurile cu funcţii de cazare; h) la taxa balneară – biletele de odihnă şi tratament; i) la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor) – unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri; j) la taxa pentru parcare – parcarea; k) la taxa de la posesorii de cîini – cîinii aflaţi în posesiune pe parcursul unui an;n) la taxa pentru parcaj – locul de parcaj special amenajat pe domeniul public şi autorizat de autoritatea administraţiei publice locale, utilizat pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen;p) la taxa pentru salubrizare – numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu;q) la taxa pentru dispozitivele publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar pe care se amplasează publicitatea exterioară.

septembrie 2010 cu privire la comerţul interior;

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)Modificarea modului/obiectului de aplicare a taxei locale pentru amenajarea teritoriului pentru gospodăriile agricole, in vederea achitării ei nu per angajate, dar per suprafață terenurilor lucrate/aflate în administrare. Ceea ce va crește esențial veniturile la bugetele locale, va permite diminuarea fenomenului eschivării de la plata impozitelor, va permite asigurarea echității. Deoarece astăzi exista o practică, in care o gospodărie care detine un hectar de terenuri achita aceiași taxa, ca si o compania agricola care deține 1000 de hectare si declara doar un angajat. Propunere concretă: Alineatul 1 lit.a) al art.291 al Codului Fiscal se modifică și completează, având următoarea redacție:

”Articolul 291. Obiectele impunerii şi baza impozabilă (1) Obiectul impunerii îl constituie: a) la taxa pentru amenajarea teritoriului – salariaţii şi/sau fondatorii întreprinderilor care nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi, suprafața de teren în cazul posesorilor/gospodăriilor/întreprinderilor/societăților agricole și piscicole; întreprinderile precum şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei; ”

Nu se acceptă.Sistemul de impozitarea trebuie să fie unul echitabil pentru toți agenții economici și să aibă același obiect de impunere

Articolul 293. Modul de calculare (5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile (coordonările) corespunzătoare eliberate de către aceasta şi pînă în ziua în care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către

95. Articolul 293:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:,,(5) În cazul obiectelor impunerii stipulate la art.291 lit.e), i), j) şi q), taxele aferente acestora se calculează din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice în autorizaţiile/notificările/coordonările corespunzătoare eliberate de către acestea şi pînă în

Confederația Națională a Patronatului

Alin (5) se va completa în final cu: ”taxele plătite în avans vor fi restituite contribuabilului pentru perioadele în care termenul de valabilitate a autorizaţiilor/notificărilor /coordonărilor a expirat, au fost suspendate, anulate, retrase

NotăPropunerea nu este însoţită de o argumentare privind necesitatea acesteia. Concomitent menţionăm că art.176 al Codului fiscal

230

autoritatea administraţiei publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitate al acestora. Autoritatea administraţiei publice locale va prezenta, trimestrial, subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat de la sediul său o informaţie cu privire la subiecţii impunerii care au primit autorizaţii (coordonări), cărora le-au fost suspendate, anulate, retrase autorizaţiile (coordonările) sau la care au expirat termenele de valabilitate al acestora, indicînd data la care au fost eliberate autorizaţiile (coordonările) şi data la care autorizaţiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase sau la care termenul de valabilitate a expirat.

ziua în care termenul de valabilitate a autorizaţiilor/notificărilor/coordonărilor a expirat, au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de legislația în vigoare. În scopul verificării termenelor de valabilitate a autorizaţiilor/notificărilor/coordonărilor, autorităţile administraţiei publice asigură organelor cu funcţii de control acces la resursele informaţionale în domeniul respectiv.”.

în modul stabilit de legislația în vigoare” reglementează modul de restituire a sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale urmează a fi restituite.

Articolul 295. Scutirea de taxeSe scutesc de plata:g1) taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;

97. La articolul 295 litera g1) se completează în final cu cuvintele ,,în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art.12 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior”.

Primăria mun. BălțiLa articolul 295 Alineatul unic devine alineatul (1), iar cuvintele „Se scutesc" se substituie cu cuvintele „Pot fi scutite "; articolul se completeazăă cu alineatul (11) cu următorul cuprins:,,(l1) Categoriile prevăzute de prezentul articol sunt scutite în baza deciziei autorităţii deliberative şi / reprezentative a administraţiei publice locale, cu consultarea prealabilă a entităţilor şi colectivităţii locale. în cazul în care pierderile de la acordarea scutirilor sunt compensate de la bugetul de stat, autoritatea respectivă este obligată să ia decizia privind acordarea scutirilor în totalitate.

Nu se acceptă.Prin Legea nr.281 din 16.12.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, autorităților publice locale li s-a oferit posibilitatea să decidă de sine stătător asupra anulării scutirilor de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru categoriile de persoane indicate la art.283 alin.(1) lit. h)-l) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Astfel, urmează să fie prezentată o analiză care să reflecte numărul autorităților publice locale care au recurs la utilizarea acestui drept și, în conformitate cu aceasta, de stabilit posibilitatea și necesitatea acordării

231

drepturilor suplimentare.

În acest context, se consideră inoportună folosirea sintagmei „pot fi scutite” având în vedere faptul că utilizarea acesteia va genera interpretări multiple.

Articolul 295. Scutirea de taxeSe scutesc de plata:

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaCompletarea art.295 din Codul fiscal cu litera h), avînd următorul cuprins:„h) taxei balneare - pentru biletele de tratament și odihnă achiziționate din mijloacele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale” în scopul facilitării și aducerii în concordanță cu prevederile lit. i) al alin. (1) al art. 8 din Codul fiscal. Biletele de tratament și odihnă se achiziționează de către autoritățile publice centrale și locale din sursele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale, cu prețuri calculate cu rentabilitatea zero.

Nu se acceptă.În conformitate cu acțiunile stabilite în Conceptul de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal, care a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.75 din 15 mai 2017, se propune ca în anul 2018 să fie revizuit titlul VII „Taxele locale”. Astfel, acesta va cuprinde tipurile de taxe locale ce pot fi stabilite de AAPL; elementele caracteristice; modul și criteriile de stabilire a taxelor locale, precum și a cotelor aferente; competențele AAPL.În acest context, se consideră oportună examinarea în cadrul exercițiului de rescriere a Codului fiscal a posibilității de efectuare a moficărilor propuse.

232

Totodată, remarcăm faptul că un obiectiv prioritar al Ministerului Finanțelor este eliminarea treptată a facilităţilor fiscale, concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.

Articolul 297. Atribuţiile autorităţii administraţiei publice locale (8) La stabilirea cotelor taxelor locale prevăzute la art.289 alin.(2) lit.a) şi d), autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să se conducă de următoarele criterii şi principii:a) previzibilitatea activităţii de întreprinzător – întreprinzătorii, pentru planificarea cheltuielilor, vor cunoaşte din timp şi vor fi consultaţi referitor la mărimea taxelor locale;b) principiul transparenţei decizionale – autorităţile administraţiei publice locale, în mod prioritar, vor informa şi vor asigura accesul liber la proiectele ce vizează mărimea preconizată a taxelor locale;c) principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre unitatea administrativ-teritorială şi întreprinzător – autorităţile administraţiei publice locale, la stabilirea mărimii taxelor locale, se vor încredinţa că este asigurată proporţionalitatea (echitabilitatea) între interesele colectivităţii locale şi ale întreprinzătorilor, inclusiv nu vor întreprinde acţiuni în exces sub pretextul atingerii scopurilor societăţii/colectivităţii locale.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din MoldovaPropunem asimilarea atribuțiilor autorităților administrației publice locale, stipulate în alin.(8) al art.297 la stabilirea taxei pentru amenajarea teritoriului și taxei de aplicarea a simbolicii locale și în cazul stabilirii taxei de plasare a publicității, taxei pentru cazare, taxei balneare și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto.În acest context, propunem substituirea sintagmei „la art.289, alin.(2), lit. a) și d)” din alin.(8) al art. 297 din Codul fiscal cu sintagma cu următorul cuprins: „la art. 289, alin. (2), lit. a), c), d), g), h și i))”.Scopul acestei modificări constă în asigurarea echității sociale pentru persoanele fizice sau juridice, înregistrate în calitate de întreprinzător în baza art. 290 din Codul fiscal.

Se acceptă în redacția autorului:“La articolul 297 alineatul (8) textul “lit.a) și d)” se exclude.”.

Anexă

Taxele locale, termenele lor de plată şi de

prezentare a dărilor de seamă fiscale  

Denumirea

taxei

Baza impozabilă a

obiectului impunerii

Unitatea de

măsură a cotei

Termenele de plată a taxei şi

100.Anexa la titlul VII: litera a) va avea următorul cuprins:

a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

În cazul tuturor subiecților impunerii - numărul mediu scriptic trimestrial al

Lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator

Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoar

Primăria mun. BălțiNu se acceptă modificarea de la lit.e).Taxe pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii nu poate fi limitată doar la suprafața comercială, în timp ce conform legii 231 din 23.03.2010 cu privire la comerțul interior unitate comercială reprezintă unitate (spaţiu) în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor (primirea,

Se acceptă parţial în redacţia autorului: la litera e), coloniţa 2 după cuvintele ,,Suprafaţa ocupată de unităţile” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Suprafaţa unităţilor menţionată în autorizaţiile/notificări

233

de prezenta

re a dărilor

de seamă fiscale

de către subiecţii impuner

ii şi organele împuter

nicite 1 2 3 4

a) Taxă pentru amenajarea teritoriului

Numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi

Lei anual pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în întreprinderea fondată, însă nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi

Trimestrial, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

e) Taxă pentru

Suprafaţa ocupată de

Lei anual pentru

Trimestrial, pînă

salariaţilor şi, suplimentar:- în cazul întreprinderilor individuale și gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) – numărul fondatorilor întreprinderilor; în cazul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei – numărul de persoane abilitate prin lege pentru desfăşurarea activității profesionale în sectorul justiţiei”;

al întreprinderii, în cazul în care acesta activează în întreprinderea fondată, însă nu este inclus în efectivul trimestrial de salariaţi şi/sau persoană ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei

e trimestrului gestionar

la litera e), coloniţa 2 după cuvintele ,,Suprafaţa ocupată de unităţile” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Suprafaţa comercială a unităţilor”.

depozitarea şi vînzarea).Suprafața comercială reprezintă doar suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru cumpărarea produsului/serviciului și nu poate să constituie bază impozabilă a obiectului impunerii pentru unitățile comerciale, în condițiile în care unitățile comerciale sau prestări servicii dispun de spații adiționale care sunt antrenate direct sau indirect în desfășurarea activității comerciale sau prestarea serviciilor, și necesită a fi luate în calcul la calcularea sumei taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii.Modificarea bazei impozabile a obiectului impunerii pentru unitățile comerciale în dependență numărul potențial de clienți și volumul mărfurilor comercializate sau serviciilor prestate, reprezintă un impediment asupra veridicității prognozării veniturilor la buget și analiza plenitudinii virării la buget a plăților conform taxelor pentru unitățile comerciale și/sau de prestării servicii aprobate de către Consiliul municipal. Aceasta este important în condițiile în care conform art. 293 alin. (1) al Codului Fiscal al RM nr. 1163 din  24.04.1997 calculul taxelor locale se efectuează de către subiecţii impunerii în funcţie de baza impozabilă şi de cotele acestora.Totodată, nu totate unitățile comerciale dispun de documente justificative care ar confirma delimitarea suprafeței comerciale pentru calcularea sumei taxei pentru pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii. Astfel, considerăm neoportună și neîntemiată decizia de modificare a bazei impozabile a obiectului impunerii pentru unitățile comerciale, care ar contribui la diminuarea nejustificată din punct de vedere economic a veniturilor proprii ale bugetului local, și respectiv reducerea cheltuielilor

le/coordonările corespunzătoare eliberate de către autoritatea administraţiei publice”.

234

unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii

unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii

fiecare unitate de comerţ şi/sau de prestări servicii

la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar

Notă: În lipsa obiectului impunerii în

perioada gestionară, nu se prezintă dare de seamă fiscală.

necesare pentru domeniile prioritare din sfera social-economică a municipiului. Considerăm, că autoritățile locale să fie delegate cu competența de a stabili și aproba baza impozabilă pentru că este o taxă locală cea mai semnificativă.

Articolul 3483. Cotele impunerii (3) În cazul în care la ieşirea din ţară se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei a fost depăşită, organul vamal calculează taxa în cauză conform alin.(1) şi nu permite trecerea frontierei de stat fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei şi a amenzilor.

101. La articolul 3483 alineatul (3), cuvintele ,,organul vamal calculează taxa în cauză” se înlocuiesc cu cuvintele ,,Poliția de Frontieră va asigura încasarea taxei în cauză”.

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii MoldovaAmendamentele propuse în raport cu art.3483 alin.(3) al Codului fiscal, nu pot fi susținute din următoarele raționamente: În conformitate cu prevederile art. 3483 alin. (3) Cod fiscal, atestăm că în cazul în care la ieşirea din ţară se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei a fost depăşită, organul vamal calculează taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta) şi nu permite trecerea frontierei de stat fără prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei şi a amenzilor. Astfel, în proiect se propune substituirea cuvintelor ,,organul vamal calculează taxa în cauză” cu cuvintele ,,Poliția de Frontieră va asigura încasarea taxei în cauză”, implicit atribuirea în competența Poliției de Frontieră a competențelor privind calcularea taxei pentru vinietă și interzicerea ieşirii din țară a mijlocului de transport pînă la prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei şi a amenzilor. Este de menționat că, obiectul reglementării al art. 2873 Cod contravențional, nu este

Nu se acceptă.Reieșind din prevederile actuale ale normei art.3483 alin.(3), nu există temei legal pentru organul vamal să verifice prezența documentului de plată ce confirmă achitarea vinietei la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.Totodată, conform art.403 din Codul Contravenţional nr.218 din 24.10.2008, organul vamal nu mai constituie agent constatator pentru încălcările prevăzute la art.2873 din acelaşi Cod şi respectiv nu este în drept să aplice sancţiuni în baza articolului dat, fiind prerogativa Poliției de frontieră conform art.423 din Codul Contravenţional.Astfel, în cazul în care

235

stabilirea competențelor de examinare a contravențiilor reglementate, dar calcularea taxei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta), fapt pentru care se optează pentru păstrarea modului de calculare și de achitare, în continuare de către organul vamal. Reieşind din prevederile art. 403 al Codului contravențional, şefii birourilor, posturilor vamale și adjunctii lor, şefii echipelor mobile au statut de agent constatator, iar în temeiul prevederilor art. 399 alin. (2) Cod contravențional, aceștea au împuterniciri de a constata contravenții ale căror constatare, soluționare şi sancționare sunt atribuite în competența altor organe. Respectiv, amendamentele propuse potrivit cărora ,,Poliția de Frontieră va asigura încasarea taxei în cauză”, neavînd la bază un mecanism clar, vor avea ca efect crearea impedimentelor în punctele de trecere a frontierei de stat ca rezultat al măririi timpului de control la frontieră, de la 5 minute la 30 minute. Este important de menționat că, Poliţia de Frontieră nu dispune de mecanisme pentru verificarea persoanelor şi mijloacelor de transport care circulă prin segmentul transnistrean, comparativ cu Serviciul Vamal, care are instituite puncte vamale amplasate pe perimetrul transnistrean. Or, Poliția de Frontieră nu poate să instituie pe acest perimetru puncte de aflare permanentă, doar cu atribuția privind controlul asupra deţinerii vinietei la ieşire, întrucît la intrarea în țară, aceasta este obligația organului vamal. Totodată, se va reține că atribuţiile Poliţiei de Frontieră sunt nemijlocit legate de domeniul managementului integrat al frontierei de stat, iar prezenţa permanentă a poliţiştilor de frontieră pe perimetrul transnistrean, nu poate fi susținută.

la ieşirea din ţară se depistează autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova care s-au aflat pe teritoriul ţării fără vinietă sau se constată că perioada de valabilitate a vinietei a fost depăşită, se propune ca responsabilitatea pentru calcularea, încasarea şi aplicarea sancţiunii aferente vinietei să se transmită de la organul vamal în competenţa Poliţiei de Frontieră.Reieșind din cele menționate, considerăm oportun și necesar excluderea prevederii ca organul vamal să verifice prezența documentului de plată ce confirmă achitarea vinietei la ieșirea din țară.

236

Conform art. 3 alin. (1) al Legii nr.1569 din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, atestăm că persoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bunuri (mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace de transport), în conformitate cu prevederile Legii prenotate, a Codului vamal şi ale altor acte normative ce reglementează trecerea bunurilor peste frontiera vamală. Similar, în conformitate cu prevederile pct. 4 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 4 din 02 ianuarie 2007, Serviciul Vamal are misiunea de a asigura respectarea reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, percepe drepturile de import şi drepturile de export, efectuează vămuirea, controlul şi supravegherea vamală. Totodată, conform pct.7 din acelaşi Regulament, Serviciul Vamal este în drept să exercite controlul asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor şi a mijloacelor de transport în/din teritoriul vamal al ţării. În aceiaşi ordine de idei, prevederile art.2 al Codului vamal stabilesc că, activitatea vamală se constituie din implementarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală. Prin urmare, este incontestabil faptul că normele imperative menţionate supra, reglementează atribuţia exclusivă a Serviciului Vamal de a gestiona procesul de

237

asigurare a respectării reglementărilor vamale la introducerea sau scoaterea mijloacelor de transport în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova. Sub aspect de ordin organizaţional, relatăm că inspectorii angajaţi în cadrul Serviciului Vamal trec un curs de instruire primară în cadrul centrul de instruire a colaboratorilor vamali. Acest curs are drept scop acumularea cunoştinţelor în domeniul disciplinelor de specialitate, adaptarea cunoştinţelor şi personalului nou angajat la prevederile cadrului normativ, organizaţional, tehnologic, funcţional şi de alt ordin din domeniul vamal. Mai mult, Serviciul Vamal are în structura sa organizaţională subdiviziuni speciale operative şi echipe mobile (Hotărîrea Guvernului nr.466 din 16 iunie 2014), care conform prevederilor art.3483 alin.(2) Cod fiscal, au competenţe de depistare a mijloacelor de transport fără vinietă sau cu perioada de valabilitate depăşită. De asemenea, Serviciul Vamal a creat şi gestionează Sistemul Informaţional Integrat Vamal (Hotărîrea Guvernului nr.561 din 18 mai 2007), funcţiile de bază fiind orientate spre facilitarea şi corectitudinea calculelor, încasarea şi înregistrarea taxelor vamale şi a altor taxe, legate de operaţiunile vamale prin asigurarea creşterii operaţiunilor de control şi urmărire de toate tipurile (înainte, în timpul sau după vămuire), prin furnizarea inspectorului vamal a datelor consolidate necesare, prezentîndu-i acestuia, în mod optim şi concludent, informaţiile utile. Concomitent, Serviciul Vamal a creat şi gestionează Sistemul de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale (Concepţia sistemului respectiv, fiind aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1049 din 21 septembrie 2007), scopul căreia este monitorizarea şi prevenirea traficului ilicit

238

de bunuri, autoturisme şi pasageri în cadrul posturilor vamale. În cadrul Sistemului de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale, este implementat Subsistemul de identificare a numerelor de înmatriculare de stat (numai pentru punctele vamale amplasate pe perimetrul transnistrean), reprezintînd o soluţie de identificare automată în timp real a numerelor de înmatriculare ale autovehiculelor. Subsistemul este un instrument eficient în activitatea de monitorizare şi supraveghere a traficului, de control al accesului într-o zonă sau printr-un punct de control, de identificare a vehiculelor care se află sub un anumit consemn şi în orice altă situaţie în care recunoașterea identităţii vehiculelor este dorită, precum şi asigură introducerea numerelor într-o bază de date. În partea ce ține de aspectele procedurale, notăm că promovarea proiectului în varianta prezentată va crea premisele necesare eschivării persoanelor de la achitarea taxelor pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (vinieta).Avînd la bază prevederile art.1841 alin.(3) din Codul vamal, atestăm că persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente care nu au scos, în termenul stabilit de pe teritoriul vamal mijloacele de transport declarate prin acţiune, nu au dreptul să introducă pe teritoriul Republicii Moldova alte mijloace de transport. Este cert faptul că, Serviciul Vamal va fi în imposibilitatea emiterii unei decizii faţă de solicitarea persoanei fizice de a realiza dreptul de a introduce mijlocul de transport în baza acestui criteriu, deoarece conform proiectului Poliţia de Frontieră va gestiona informaţia privind scoaterea peste termen a

239

mijlocului de transport din ţară, neavînd mecanismul de a o stoca electronic. Corespunzător întregul proces de control asupra acordării dreptului de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport şi gestionarea informației privind obligaţia scoaterii acestora din țară, revine Serviciului Vamal, iar ignorarea acestora va avea drept consecință crearea condiţiilor favorabile pentru persoanele care se eschivează de la achitarea vinietei. Reieşind din acestea este evident că, Serviciul Vamal are toate resursele necesare (umane, informaţionale etc.) pentru gestionarea proceselor din domeniul vinietei. Prin urmare, constatăm lipsa justificărilor obiective de atribuire în competența Poliţiei de Frontieră, nemijlocit a atribuției privind calcularea taxei pentru vinietă şi nepermiterea ieşirii din ţară a mijlocului de transport pînă la prezentarea documentului de plată ce confirmă achitarea taxei, fapt pentru care amendamentele propuse nu pot fi susținute. Totodată se va reține că, o astfel de intenție de amendare a art.3483 alin.(3) Cod fiscal, anterior a fost înregistrată în Parlament sub nr.429 din 18 noiembrie 2016 (proiect aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1262 din 18 noiembrie 2016), însă în urma unei analize detaliate, amendamentele obiectate au fost excluse din proiectul de lege.

Confederația Națională a PatronatuluiStatul trebuie să examineze și situația în care autovehiculele se dezmembrează pe teritoriul țării.

NotăNu este clară propunerea la proiectul de lege.

Articolul 352. Modul de calculare şi de achitare a taxei, de prezentare a dărilor de seamă(1) Taxa se calculează:a) pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – de către organul de specialitate al administraţiei publice în domeniul transportului rutier,

Agenţia Naţională Transport Auto Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Totodată, ținînd cont de prevederile art. 151 din Codul transporturilor rutiere, aprobat prin Legea nr. 150 din 17.07.2014, conform

Nu se acceptă.Ținînd cont de faptul că, Agenția este un organ abilitat în domeniul transportului, precum și reieșind din

240

conform anexei nr.3 la prezentul titlu;b) pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova – de către organele vamale, conform anexei nr.3 la prezentul titlu.

căruia inspectorii Agenției au fost abilitați cu dreptul de control privind respectarea pe drumurile publice, a masei totale maxim admise, maselor maxim admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise ale vehiculelor rutiere și de întocmire a proceselor – verbale cu privire la contravenție și proceselor-verbale privind controlul sarcinii pe osie, și în scopul aducerii Codului fiscal în concordanță cu prevederile Codului transporturilor rutiere, propunem următoarele modificări la Codul fiscal, după cum urmează:la articolul 352 (1) lit. a) sintagma ”de către organul de specialitate al administrației publice în domeniul transportului rutier” se substituie cu sintagma ”de cătreAgenția Națională Transport Auto” și în continuare după text;

prevederile art.407 din Codul Contravențional nr.218 din 24.10.2008, care de asemenea utilizează noțiunea de organ de specialitate din domeniul transporturilor, considerăm inoportună modificarea respectivă. De asemenea, la o eventuală modificare a denumirii instituției, urmează a fi modificată și legislația.

(5) În cazul în care, pe teritoriul ţării, se depistează autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise, care circulă fără autorizaţie specială, ori se constată că masa totală, sarcina masică pe axă sau dimensiunile acestor autovehicule nu coincid cu cele indicate în autorizaţie, colaboratorul poliţiei de patrulare şi/sau al organului de specialitate al administraţiei publice în domeniul transportului rutier abilitat să elibereze autorizaţie specială pentru circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise întocmeşte un proces-verbal de constatare a lipsei autorizaţiei speciale sau a necorespunderii masei totale, sarcinii masice pe axă sau dimensiunilor datelor indicate în autorizaţie şi calculează taxa conform art.351 alin.(4) din prezentul cod, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

Agenţia Naţională Transport Auto Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)la articolul 352 alin.(5) sintagma ”colaboratorul poliției de patrulare și/sau al organului de specialitate al administrației publice în domeniul transportului rutier, abilitat să elibereze autorizație specială pentru circulația pe drumurile publice a autovehiculelor ale căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depășesc limitele admise întocmește”, se substituie cu sintagma ”inspectorii Agenției Naționale Transport Auto întocmesc” și în continuare după text.

Nu se acceptă.A se vedea argumentele expuse mai sus.

Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997

Art.II. – Articolul 24 alineatul (21) litera b) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) se modifică şi se completează în final cu textul:

241

Articolul 24. Dispoziţii tranzitorii(21) Se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal . Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.Venitul lunar ce depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv se consideră venit neimpozabil.Pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sînt necesare următoarele documente justificative: - actul de constituire al agentului economic; - contractul individual de muncă; - organigrama angajatorului; - fişa postului;

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)A sociaţia Investitorilor Străini (FIA) Asociația Businessului European din MoldovaPropunem substituirea tezei: “Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.” cu textul în următoarea redacţie: “Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent - de la data angajării, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. Venitul impozabil anual nu va depasi suma de 2 salarii medii lunar progrnozate pe economie inmultita cu numarul de luni in care angajatul a avut venit impozabil.” Argumentare: Modificarea este necesară pentru eliminarea contradicţiilor şi incertitudinii privind aplicarea prevederilor actuale, cât şi aducerea acestora în concordanţă cu prevederile impozitării generale.

Asociaţia Naţională a companiilor private din domeniul TIC (ATIC)Înlocuirea textului cu următorul text:”În cazul încălcării termenului de plată a salariului, termen stabilit în concordanță cu legislația muncii din Republica Moldova, angajatorul este obligat, la momentul achitării ulterioare a salariului neachitat la

Nu se acceptăFacilitatea la impozitul pe venit este stabilită pentru plăţile salariale achitate pentru o lună. În cazul determinării impozitului din venitul determinat prin metoda cumulativă pot fi cazuri în care salariile achitate pentru mai multe luni în parte nu vor depăşi 2 salarii medii lunare prognozate pe economie şi atunci la calcularea prin metoda cumulativă a venitului, angajatul nu va putea beneficia de facilitatea pentru lunile pentru care s-au achitat plăţile salariale.

Nu se acceptăA se vedea argumentele expuse mai sus.

242

- copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare; - carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă; - statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic; - confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale prevăzute la art.34 din Codul fiscal soţiei (soţului), cu indicarea locului de muncă al soţiei (soţului). Veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea dreptului de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 din Codul fiscal. În categoria altor venituri se includ veniturile obţinute, pe parcursul anului fiscal, de către angajat de la angajatorul propriu, cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile menţionate, sau de la alţi subiecţi.Înlesnirea fiscală prevăzută în prezentul alineat se acordă la veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui contract individual de muncă. Impozitul pe venit stabilit prin prezentul alineat scuteşte beneficiarul veniturilor de la includerea lor în componenţa venitului brut.Agentul economic ai cărui angajaţi beneficiază de prevederile prezentului alineat urmează să prezinte la Serviciul Fiscal de Stat o informaţie privind faptul dat, în forma şi în modul stabilite de Serviciul Fiscal de Stat.Răspunderea pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în prezentul alineat privind neimpozitarea veniturilor angajaţilor revine exclusiv agentului economic angajator, acesta fiind obligat să achite la buget impozitul pe venit calculat conform principiilor generale, majorările de întîrziere, precum şi sancţiunile fiscale aferente. Prevederile prezentului alineat se aplică pînă în perioada fiscală 2020 inclusiv.

timp, să calculeze și să rețină impozit pe venit, determinat la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.”Argumentare:Modificarea propusă soluționează situația apărută în anul 2017 – neclaritatea privind momentul calculării și reținerii impozitului pe venit în cazul achitării salariului sau îndemnizației pentru concediul anualîn avans sau achitării mai multor plăți salariale într-o lună calendaristică. De asemenea, referirea la legislația muncii permite prevenirea situațiilor de „optimizare fiscală” prin achitarea salariilor restante cu reținerea impozitului pe venit doar pentru luna în care are loc achitarea.

243

Asociația Businessului European din MoldovaPropunem completarea articolului respectiv cu un alineat nou și anume: „(30) Se aplică cota 0 pe un termen de 3 perioade fiscale consecutive, începând cu 1 ianuarie 2018, la plata impozitului pe venit pentru agenți economici, indiferent de forma juridică de organizare, cu activitatea de bază prevăzută în secțiunea A, diviziunea 01, grupele 01.1-01.3 al Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei. Veniturile obținute de la comercializarea producției de fabricație proprie din fitotehnie şi zootehnie ale agenților economici menționați constituie cel puțin 75 % din totalul veniturilor. Agenții economici menționați sunt obligați sa calculeze impozitul pe venit în conformitate cu legislația în vigoare și sunt în drept să nu achite sumele calculate la buget, cu condiția că sumele respective vor fi utilizate în scopuri investiționale. În cazul în care agenții economici care cad sub incidența prezentului alineat achită dividende acționarilor (asociațiilor) sau venit fondatorilor gospodăriilor țărănești (de fermier), aceștia sunt obligați să achite impozitul pe venit la cotele, stabilite în art.15, lit.b) sau, după caz, lit.c) din Codul fiscal, calculat din suma dividendelor achitate.”Acest fapt ar stimula activitatea agenților economici care activează în domeniul cultivării plantelor nepermanente, permanente și pentru înmulțire, iar încurajarea reinvestirii profiturilor ar rezulta o creștere a investițiilor, în domeniul agricol, care este component al unei din principalele direcții strategice de dezvoltare a țării. În plus, stimularea reinvestirii profiturilor acestei categorii de contribuabili ar avea efecte pozitive asupra situațiilor financiare, nefiind necesare surse financiare ce

Nu se acceptă.Potrivit art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, unul dintre principiile impozitării este echitatea fiscală care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

Astfel, operarea modificării propuse va atrage după sine încălcarea prevederilor anterior menționate, deoarece se creează un tratament discriminatoriu pentru acei agenți economici a căror activitate de bază nu se include în secțiunea A diviziunea 01, grupele 01.1-01.3 al Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei.

Mai mult ca atît, obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea graduală a facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.

244

presupun suportarea unor cheltuieli sau costuri suplimentare.

Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal

Art.III. - Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 28. Scutirea de taxa vamalăSînt scutite de taxa vamală:h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 euro, taxa vamală se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acesteia;

l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile) exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, cu excepţia mărfurilor (serviciilor) exportate pentru care se emite sau se întocmeşte o dovadă de origine în sensul acordurilor de comerţ liber, ratificate de Republica Moldova, care prevăd interzicerea restituirii sau a scutirii de taxe vamale, precum şi mărfurile produse în zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

2. La articolul 28:litera h) va avea următorul conținut:,,h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice în bagajele personale, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro sau 430 de euro pentru mărfurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care folosesc transportul aerian sau maritim, taxa vamală se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acesteia;”;

la litera l), în final se introduce textul „ , mărfurile livrate din PIL Giurgiuleşti pentru aprovizionarea navelor cu dreptul de navigaţie, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri;”;

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)La art.III alin.(2):Art.28 lit.l) se propune a fi modificată în felul următor:La lit.l), la final se introduce textul „mărfurile livrate din Portul International Liber Giurgiulești Portul de pasageri Giurgiulești pentru aprovizionarea navelor maritime fluviale, implicate în transportul internațional de mărfuri pasageri". Totodată, vă informăm că, în contextul reformei Guvernului Republicii Moldova, crearea Agenției Navale a Republicii Moldova are un aspect prioritar.

Asociația Businessului European din MoldovaÎn loc de modificarea propusă de autorități, propunem introducerea la finalul lit. (l) a art. nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, a următorului text: „ , mărfurile livrate din PIL Giurgiuleşti pentru aprovizionarea navelor, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de naționalitatea proprietarului navei și pavilionul acesteia”.

A se vedea argumentele expuse mai sus la art.104 lit.a) Cod fiscal al proiectului de lege, inclusiv precizarea referitoare la naționalitatea proprietarului navei si pavilionul acesteia.

Se acceptă parțial, în următoarea redacție:„la litera l), în final se introduce textul „ , mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiuleşti la bordul navelor cu drept de navigaţie, indiferent de naţionalitatea navei sau pavilionului acesteia, implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri;”.

Se acceptă parțial.A se vedea argumentele menționate supra.

Legea privind sistemul public de asigurări sociale Art.V. – Articolul 30 alineatul (4) din Legea privind Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Nu se acceptă

245

nr.489-XIV din 08.07.1999

Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită(1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale.(2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală semnifică:a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat, alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii;b) contribuabil – persoana care, conform legislaţiei, este obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în termen.(3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în termenele stabilite de legislaţia fiscală.

sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999 (publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-4 art.2 din 06.01.2000), cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:,,(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi modul stabilit de Codul fiscal similar impozitelor şi taxelor.”.

FamilieiMenționăm, că redacția nouă a alineatului (4) nu se acceptă din următoarele considerente:Acceptarea modificărilor propuse ar determina încălcarea principiilor de bază ale sistemului public de asigurări sociale, și anume principiul contributivității, potrivit căruia prestațiile de asigurări sociale sunt acordate corelativ contribuțiilor achitate, precum și principiul egalității care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.Amînarea și eșalonarea virării contribuțiilor datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat vor crea situații de decădere a unor perioade de activitate a persoanelor din stagiul de cotizare, a unor venituri din baza de calcul ceea ce va face imposibilă acordarea dreptului la pensie sau alte prestații de asigurări sociale. Totodată, informăm că cadrul legal prevede posibilitatea eșalonării stingerii majorărilor de întîrziere (penalități) pentru neplata în termen a obligațiilor față de buget.

De asemenea, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei propune includerea în proiectul vizat a prevederilor privind reorganizarea Programelor de ajutor material acordate prin intermediul Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială a populației, după cum urmează:Gestionarea Programului cu destinație special pentru acordarea ajutorului bănesc veteranilor de război și membrilor familiilor lor, participanților la lichidarea avariei de la Cernobîl, victimelor represiunilor politice de cătreMinisterul Apărării (sursa bugetul de stat);Gestionarea Programului cu destinație specială pentru acordarea ajutorului bănesc în scopul compensării cheltuielilor de

Amendamentul dat vine să ajusteze cadrul legal în vigoare aferent principiului egalităţii şi nedescriminării contribuabililor în raport cu bugetul, creînd astfel posibilitatea şi dreptul contribuabilului de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu se acceptă.Subiectul respectiv nu face obiectul politicilor fiscale și vamale și urmează a fi examinate şi în contextul unui exercițiu distinc de proiectul respectiv.

246

transportare de peste hotare a corpurilor neînsuflețite ale cetățenilor Republicii Moldova de către Agenția Națională Asistență Socială din subordinea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (sursa bugetul de stat);Administrarea de către autoritățile administrației publice locale a mijloacelor financiare obținute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie în valută străină contra mijloacelor băneşti în numerar la punctele de schimb valutar ale băncilor licenţiate şi la casele de schimb valutar. Totodată, solicităm menținerea destinației mijloacelor financiare pentru domeniul asistenței sociale.

Articolul 23. Sursele neincluse în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale(1) Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentînd:a) prestaţii de asigurări sociale, cu excepţia ajutorului de şomaj, prestaţiei în cazul incapacităţii temporare de muncă, pensiei de dizabilitate;b) prestaţiile care se suportă din fondurile angajatorului;c) drepturile plătite, potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor de muncă;d) diurnele de deplasare şi indemnizaţiile de transfer;e) drepturile de autor sau cele obţinute în baza unei convenţii civile;f) alte drepturi exceptate prin legi speciale.(2) Sumele exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)

Potrivit CF, pentru persoana fizică suma dedusă totală din venitul impozabil nu trebuie să depășească 15% din venitul brut câștigat. De regulă, cuantumul deductibilității este mai mic, comparativ cu jurisdicțiile europene (nelimitat pentru persoane fizice - cazul Ungariei, cu o piață a pensiilor facultative foarte bine dezvoltată), încât mulți dintre angajatori consideră că salariații nu reclamă interes pentru o sumă infimă ce urmează a fi dedusă din venitul impozabil.

Practica multor țări, unde situația demografică, (ca în cazul RM) este una nefastă, iar bugetul asigurărilor sociale de stat nu poate garanta o pensie relativ decentă, demonstrează că facilitățile fiscale sunt admise si la etapa de plată a pensiei. Aceasta se referă exclusiv doar la plățile efectuate sub formă de pensii si în niciun caz la alte plăți, cum ar fi, (de exemplu): restituiri din întreruperea contractului până

NotăPropunerea înaintată nu face obiect al politicilor fiscale şi vamale, astfel aceasta a fost redicţionată spre examinare autorităţii responsabile de gestionare a domeniului respectiv.

247

la deschiderea dreptului la pensie. Astfel, are loc stimularea acumulărilor prin economisire si realizarea scopului de bază al legii — plata pensiei suplimentare.

Astfel, susținem relevanta completării articolului 23, alineat (1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale (nr.489-XVl din 08.07.1999) cu un subpunct nou, acesta fiind formulat în felul următor:

„e ) contribuțiile depuse sau transferate fondurilor nestatale de pensii, în limita prevăzută de art. 67 al Codului fiscal".

Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 (publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova, 65-67/460, 08.06.2000)

Art.4. - (1) Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se formează din următoarele surse:b) transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii;c) transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei, încasată de Ministerul Dezvoltării Informaţionale la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului;d) transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie în valută străină contra mijloace băneşti în numerar la punctele de schimb valutar ale băncilor licenţiate şi la casele de schimb valutar;e) ajutorul umanitar acordat de guvernele unor ţări şi de organizaţiile internaţionale şi naţionale religioase, etnice şi de caritate;f) contribuţiile benevole ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice;g) sponsorizări şi alte încasări care nu contravin legislaţiei.

Asociaţia Patronală “Camera de Comerţ Americană din Moldova” („AmCham”)Propunem expunerea articolului 4 pct.1) lit.b) în următoarea redacţie: „transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 0,1 la sută din venitul obţinut din vînzările aferente acestor servicii pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia veniturilor obţinute din prestarea serviciilor de interconectare;” Argumentare: Mijloacele acumulate în Fond sunt destinate acordării ajutoarelor persoanelor social vulnerabile și celor sărace. Contribuția operatorilor de telefonie mobilă în Fondul de susținere a populației a fost introdusă în anul 2000 când serviciile de telefonie mobilă erau un lux (2$ per abonament), în 2007 fiind modificată și stabilită în mărime de 2.5 % din venitul din vânzări de servicii de telefonie mobilă. În prezent însă, serviciile de telefonie mobilă au devenit o necesitate și un serviciu ce se cere a fi cât mai accesibil întregii populații. Contribuția preponderentă în veniturile Fondului o constituie transferurile operatorilor de telefonie mobile, ceea ce

Notă.Subiectul respectiv nu face obiectul politicilor fiscale și vamale și urmează a fi examinate şi în contextul politicilor de cheltuieli pe sectorul protecţiei sociale, elaborate respectiv de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecţiei Sociale.Examinarea problemelor abordate urmează a realizată în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu.

248

(2) Agenţii economici care achită plăţile prevăzute la alin.(1) lit.b) şi instituţia ce încasează plăţile suplimentare menţionate la alin.(1) lit.c) sînt obligaţi să transfere lunar, pînă în data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, sumele acumulate la bugetul de stat. Ministerul Finanţelor va transfera imediat sumele la contul Fondului republican.(3) Instituţiile ce încasează plăţile suplimentare menţionate la alin.(1) lit.d) sînt obligate să transfere lunar sumele acumulate, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare, la bugetul de stat. Ministerul Finanţelor va transfera imediat sumele încasate la conturile fondurilor locale respective.(4) Persoanele juridice care prestează servicii de telefonie mobilă, casele de schimb valutar şi băncile licenţiate în al căror cadru funcţionează puncte de schimb valutar sînt obligate să prezinte inspectoratului fiscal de stat teritorial, lunar, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, darea de seamă privind plăţile către fondul corespunzător, în forma stabilită de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Darea de seamă privind plăţile către fondul corespunzător se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal.(5) Plăţile prevăzute la alin.(1) lit.b) şi d) se administrează de organele fiscale de stat într-un mod similar celui stabilit pentru administrarea impozitelor şi taxelor, conform legislaţiei fiscale.(6) Pentru diminuarea şi/sau neefectuarea în termen a plăţilor, organele fiscale vor aplica măsurile prevăzute în titlul V al Codului fiscal.

constituie o presiune fiscală majoră pe veniturile din vânzări ale acestora și îi pune în concurență neloială cu furnizorii de telefonie fixă și internet providerii care livrează servicii de telefonie prin internet (skype, viber, etc.). Se conturează o tendință tot mai mare de a comunica prin internet și nu prin telefonia mobilă. Mai mult ca atât, contribuția respectivă se percepe atât din vânzările cu amănuntul către utilizatorii finali, locali și internaționali, cât și din vânzările de servicii de interconectare către alți operatori de telefonie mobilă, astfel are loc taxarea dublă a veniturilor din servicii de telefonie mobilă.

Legea nr.1054-XIV din 16.06.2000 pentru punere in aplicare a titlului IV din Codul fiscal

Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii(66) Agenţii economici care, la producerea mărfurilor, utilizează în calitate de materie primă mărfuri supuse accizelor rezultate din producţia proprie, pentru care nu există documente justificative privind achitarea accizelor, precum şi distilate obţinute pe bază de vin achiziţionate/primite conform alin.(61) al prezentului articol, la expedierea pe teritoriul republicii a

Ministerul EconomieiPropunem revederea reglementărilor alin.(66) din art.4 care sunt în contradicție cu reglementările prevăzute la alin.(6) și alin.(61) din același articol, în partea ce ține de distilatul folosit pentru producerea mărfurilor neaccizate pentru piața internă.Astfel, în scopul creării condițiilor egale de

Nu se acceptă.Prin prisma art.4 alin.(61) din Legea nr.1054-XIV din 16.06.2000, scutirea accizelor pentru distilatele obţinute pe bază de vin (distilatul pentru divin,

249

mărfurilor rezultate din producţie calculează şi achită accizele pentru materia primă utilizată. La expedierea la export a mărfurilor, pentru materia primă utilizată la producerea acestora nu se efectuează calcularea şi achitarea accizelor.

comercializare pentru produsele autohtone și cele importate propunem eliminarea achitării accizului la distilatul folosit pentru producerea mărfurilor neaccizate pentru piața internă.

distilatul de vin, distilatul de tescovină de struguri, distilatul de drojdie de vin, alcoolul etilic de origine vitivinicolă), la scoaterea acestora din încăperea de acciz, pentru utilizare ulterioară în calitate de materie primă la producerea altor mărfuri se acordă în vederea susținerii și stimulării producătorilor autohtoni.Or, în cazul procurării distilatului de vin de la producătorul autohton, acciza aferentă distilatului de vin urmează a fi achitată de către agentul economic care utilizează distilatul în cauză ca materie primă similar ca și în cazul importului distilatului de vin. Astfel, alin.(66) și alin.(61) nu sunt în contradicție, ci prin aplicarea normelor respective se subînțelege modificarea subiectului care urmează să calculeze și să achite accizul, și anume agentul economic care procură distilatul de vin de la producător autohton, dar nu producătorul autohton

250

în momentul scoaterii din încăpere de acciz conform normelor stabilite în art.123 alin.(1) din Codul fiscal.Totodată, accizul este un impozit indirect de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum, acesta fiind achitat odată cu comercializarea mărfurilor.Astfel, determinarea aplicării accizei nu poate ține cont de principiul echității fiscale, căci acesta are incidență asupra prețurilor produselor finite. Respectiv, suma accizelor calculate și achitate de agenții economici este compensată  ulterior prin prețul achitat de către consumatori pentru mărfurile comercializate.

Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice nr. 1100-XIV din 30.06.2000

Art.VI. – Articolul 1 din Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producției alcoolice nr.1100-XIV din 30 iunie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 1. Noţiuni de bazăÎn sensul prezentei legi, prin noţiunile de mai jos se înţelege:alcool etilic – alcool, obţinut prin fermentarea alcoolică a materiei prime de origine vegetală, cu distilare, cu/sau fără rectificare ulterioară, şi alcool de sinteză obţinut prin hidratarea catalitică a etilenei;

noțiunea de ”alcool etilic” se completează în final cu următorul text cu următorul cuprins :” , care cuprinde :a) toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum și care sunt încadrate la pozițiile tarifare 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs clasificat la alt capitol al Nomenclaturii combinate a mărfurilor;b) produsele care au o concentrație alcoolică ce

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareMinisterul Agriculturii și Industrie Alimentare, în calitatea sa de organ central de specialitate în domeniul producerii și comercializării alcoolului etilic și al producției alcoolice, consideră inoportună expunerea respectivă și nu susține completarea propusă a noțiunii „alcool

Se acceptă cu excluderea propunerilor din proiectul de lege.

251

depășește 22% în volum și care sunt clasificate la pozițiile tarifare 2204, 2205 și 2206;c) băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție sau nu.”.

etilic”, pe motiv că, aceasta nu corespunde normelor tehnologice, normative și legislative. Nici un produs alcoolic, de la pozițiile 2204, 2205, 2206, cât și marea majoritate a producției alcoolice de la poziția 2208, nu poate fi atribuit noțiunii de alcool etilic, care este un produs cu o concentrație alcoolică ce variază în limitele 52-86% vol. a/a (pentru alcool etilic distilat) – 96% vol. a/a (alcool etilic rectificat). La lit. c) din proiect, invocăm că categoria de produse alcoolice „băuturi spirtoase”, nu se regăsește în actele normative din domeniu.Totodată, menționăm că, in anul 2012 cât și în 2017, Legea 1100/2000 a fost ajustată cerințelor Regulamentului (CE) nr.110/2008 din 15.01.2008 fiind perfecționată atât în sensul noțiunilor cât și clasificării produselor. În rezultatul analizei proiectului de lege s-a constatat că, raţionamentul completării noţiunii date rezidă în faptul simplificării procedurii de determinare şi atribuire a unei poziţii tarifare pentru produsele respective. În sensul dat, considerăm oportun să menţionăm că, în conformitate cu prevederile art. 1412 alin. (1) al Codului Vamal clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, către organele vamale, pentru mărfurile declarate, a unui cod conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi normelor metodologice existente.La rândul său, Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost aprobată prin Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25.07.2014. În consecinţă, explicația noţiunii „alcool etilic” urmează să se regăsească în Legea enunţată anterior la notele de la Capitolul 22 sau în Ordinul Serviciul Vamal nr.118-O din 30.03.2017 cu privire la aprobarea Notelor explicative la Nomenclatura

252

combinată a mărfurilor, dar nu în Legea 1100/2000.La fel, considerăm că intervenția în conținutul unei legi organice, ce reglementează un anumit domeniu, va induce în eroare atât producătorul, cât și distribuitorul și consumatorul. Totodată, menționăm că, în Nota informativă la proiect se face referință la Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19.10.1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice cu care se armonizează legislația națională, este depășită în timp, dat fiind faptul că legislația UE aferentă sectorului este mult mai actuală.

Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.

Art.IX. – Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31 decembrie 2002), cu modificările şi completările ulterioare,

Articolul 5. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova(1) Persoanele fizice au dreptul:a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz personal, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege, cu condiţia că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);

d) de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale

2. Articolul 5 alineatul (1): litera a) va avea următorul cuprins:,,(1) Persoanele fizice au dreptul:a) de a introduce pe teritoriul ţării obiecte de uz personal în bagajele personale, precum şi mărfuri menţionate în anexa la prezenta lege, cu condiţia ca acestea să nu fie introduse în scopuri comerciale şi valoarea acestora să nu depăşească 300 euro de persoană. În cazul călătorilor care folosesc transportul aerian şi al celor care folosesc transportul maritim, pragul financiar pentru obiectele aflate în bagajele personale ale călătorilor este de 430 euro.Dacă valoarea în vamă a obiectelor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului)”;

litera b) se abrogă;

litera d):

Ministerul Tehnologiei Informației și ComunicațiilorLa pct. 2:2.1. (amendarea art. 5 alin.(2) lit. a)) sintagma ,,(1) Persoanele fizice au dreptul” de exclus, deoarece aceasta nu se referă la conținutul lit. a) care este propus de autor pentru a fi amendat, iar cuvântul ,,obiectelor” de substituit cu cuvântul ,,bunurilor”, pentru uniformizarea terminologiei în textul legii.Totodată, pentru evitarea interpretării eronate a normelor, propunem completarea textului cu următoarea sintagmă: ,,În suma valorii bunurilor în vamă nu se include taxele de expediere a trimiterilor poștale;”

2.2. la art. 5 alin.(2) lit. d) sintagma ,,trimiterile livrate” de substituit cu sintagma ,,trimiterile poștale care urmează a fi transportate”, deoarece noțiunea de livrare presupune înmânarea trimiterii poștale către destinatar.

Se acceptă partial.Propunerea de la art.5 alin.(1) lit a) a fost exclusă, fiind făcute corectările necesare în lit.b) și lit.d) a articolului respectiv.Totodată, în partea ce ține de concretizarea neincluderii taxelor de expediere a trimiterilor poștale în valoarea în vamă a bunurilor primite de persoanele fizice prim trimiteri poștare internaționale, menționăm că potrivit pct.25 din Hotărîrea Guvernului nr.974 din din 15.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind

253

internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora;

în prima propoziție, după textul „de 300 de euro” se completează cu textul „sau 430 de euro pentru trimiterile livrate prin intermediul transportului aerian sau maritim”;

în propoziția a doua, după textul „de 300 de euro” se completează cu textul „sau 430 de euro”.

modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, costurile poştale achitate pînă la locul de destinaţie pentru mărfurile expediate prin poştă se includ în totalitate în valoarea în vamă a acestor mărfuri, cu excepţia costurilor poştale suplimentare percepute în Republica Moldova.Respectiv, în contextul în care prevederile Regulamentului menționat supra au fost elaborate în conformitate cu normele art.8 par.1 lit.c) din Acordul privind aplicarea Articolului VII al GATT 1994 la care Republica Moldova este parte, precum şi cu prevederile art.11 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, la determinarea valorii în vamă pentru mărfurile primite de persoanele fizice prin intermediul trimiterilor poștale internaționale se vor aplica prevederile legislației vamale în vigoare.

Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV  din  26.12.2002

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)Se consideră absolut justificată completarea

NotăPropunerea înaintată nu face obiect al politicilor

254

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.18-19 art.57 din 08.02.2003)

a anexei 3 din Legea cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicală (nr.1593-XV din 26.12.2002, cu modificările ulterioare), cu următorul conținut:"33. Sumele mijloacelor bănești depuse sau transferate sub formă de contribuții la fondurile nestatale de pensii, în limita prevăzută de art.67 al Codului fiscal".Argumentare:Valoarea contribuțiilor în Fond este inclusă în baza de calcul a contribuțiilor aferente asigurărilor sociale de stat asigurărilor medicale obligatorii. Prin urmare, este necesar Să existe o deductibilitate totală a contribuțiilor la un Fond nestatal de pensii, astfel cum practică si alte state cu pensii facultative, si anume: scutirea contribuțiilor plătite de la plata impozitului pe venit, a contribuțiilor la sistemul public de asigurări sociale si a asigurărilor medicale obligatorii. în acest sens, Guvernul României, de exemplu (2011) a modificat CF prin care valoarea contribuțiilor la pensiile facultative a fost dedusă integral din calculul bazei de contribuții sociale reglementate începând cu ianuarie 2012, ceea ce a permis introducerea deductibilității totale a contribuțiilor.

fiscale şi vamale, astfel aceasta a fost redicţionată spre examinare autorităţii responsabile de gestionare a domeniului respectiv.

Legea viei și vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006 Art.X. – Articolul 2 din Legea viei și vinului nr.57-XVI 10 martie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.75-78, art.314), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu noţiunile cu următorul cuprins:

Articolul 2. Noțiuni principale „vinuri liniștite - vinuri care cuprind toate produsele clasificate la pozițiile tarifare 2204 și 2205, cu excepția vinului spumos și care:a) au o concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare sau;b) au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depășește 18% în volum, și care au fost obținute fără nici un alt adaos și la care alcoolul

Ministerul Agriculturii şi Industriei AlimentareMinisterul Agriculturii și Industrie Alimentare, în calitatea sa de organ central de specialitate în domeniul producerii și comercializării produselor vitivinicole consideră inoportună completarea art.2 al Legii viei și vinului nr.57-XVI din 10.03.2006 cu noţiunile stabilite de proiectul actului legislativ promovat de

Se acceptă cu excluderea propunerilor din proiectul de lege.

255

conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.vinuri spumoase - vinurile care cuprind toate produsele încadrate la pozițiile tarifare 220410, 220421060, 22042110, 22042910 și 2205 și care:a) sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor și au o presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluție; șib) au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri reprezintă - băuturi fermentate liniștite, care se clasifică la pozițiile tarifare 2204 și 2205 și care nu sunt prevăzute ca vinuri liniștite, precum și toate produsele clasificate la poziția tarifară 2206, cu excepția altor băuturi fermentate spumoase și a berii și care :a) cu o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 10% în volum; saub) cu o concentrație alcoolică ce depășește 10% în volum, dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;băuturi fermentate spumoase - care se încadrează la pozițiile tarifare 2206 00 310, 2206 00 39, 220410, 220421060, 220421070, 220421080, 220421090, 220429100 și 2205, care nu cad sub incidența vinului spumant și care sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluție și care:a) au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 13% în volum; saub) au o concentrație alcoolică care depășește 13% în volum, dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.produse intermediare - reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la pozițiile tarifare 2204, 2205 și 220600,

Ministerul Finanţelor din următoarele motive:În conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) lit. c) al Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, în dispoziţiile generale ale unui act legislativ urmează a fi explicaţi termenii şi definite anumite concepte care, se vor regăsi, în conţinutul actului legislativ în cauză.În speţă, noţiunile stabilite de elaboratorul proiectului de lege (vinuri liniştite; vinuri spumoase; băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; băuturi fermentate spumoase, produse intermediare) nu se regăsesc în textul Legii viei şi vinului, prin urmare nu există raţionamentul includerii lor în art. 2. Mai mult ca atât, conform art.1 alin. (1), Legea viei şi vinului stabileşte bazele juridice, economice şi sociale în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei, reglementează activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole. Astfel, noţiunile din proiectul de lege: băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; băuturi fermentate spumoase, produse intermediare, reglementează şi produse care nu au tangenţă cu pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţie şi în esenţă nu au tangenţă cu obiectul de reglementare al Legii viei şi vinului. Prin urmare, nu urmează să se regăsească în actul legislativ în cauză.În rezultatul analizei proiectului de lege s-a constatat că, raţionamentul introducerii noţiunilor date rezidă în faptul simplificării procedurii de determinare şi atribuire a unei poziţii tarifare pentru vinurile liniştite,

256

dar care nu cad sub incidența berei, vinului și a băuturilor fermentate șia) orice băutură fermentată liniștită, care are o concentrație alcoolică ce depășește 5,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare;b) orice băutură fermentată spumoasă, care are o concentrație alcoolică ce depășește 8,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare.”.

vinurile spumoase, băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, băuturile fermentate spumoase, produsele intermediare.În sensul dat, considerăm oportun să menţionăm că, în conformitate prevederile art.1412 alin.(1) al Codului Vamal clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, pentru organele vamale, pentru mărfurile declarate, a unui cod conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi normelor metodologice existente.La rândul său, Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost aprobată prin Legea privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172 din 25.07.2014. În consecinţă, noţiunile date urmează să se regăsească în Legea enunţată anterior la notele de la Capitolul 22 sau în Ordinul Serviciul Vamal nr.118-O din 30.03.2017 cu privire la aprobarea Notelor explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor, dar nu în Legea viei şi vinului.La fel, considerăm că intervenția în conținutul unei legi organice, ce reglementează un anumit domeniu, va induce în eroare atât producătorul cât și distribuitorul și consumatorul. Totodată menționăm că, în Nota informativă la proiect se face referință la Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19.10.1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice cu care se armonizează legislația națională care, după părerea noastră, este depășită în timp, legislația UE aferentă sectorului fiind mult mai actuală.În anul 2015, legislația Republicii Moldova în domeniul vitivinicol a fost armonizată cu actele europene fiind elaborată și aprobată, prin Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11 iunie 2015, Reglementarea tehnică „Organizarea pieții vitivinicole” în care au

257

fost transpuse prevederile unui șir de Regulamente ale CE printre care și Regulamentul (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole.

Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 Art.VIII. - Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 20. Prohibiţii la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport (1) Anumite mărfuri şi mijloace de transport sînt prohibite de legislaţie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova. (4) Este interzisă introducerea şi/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă: - a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8702 destinate transportării a mai mult de 20 de persoane şi la poziţiile tarifare 8704 şi 8705, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani; - a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 870110000, 8701 20, 870130000, 870190900, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 12 ani; - a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 870190110 – 870190500, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 20 de ani; - a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu

La articolul 20 alineatul (4), textul „introducerea şi/sau” se exclude

A.P. Alian ţa Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (FSEA)Propunem interzicerea importului mijloacelor de transport cu un termen de exploatare de peste 8 ani.De asemenea ar fi binevenită şi ajustarea taxei pentru folosirea drumurilor la normele de poluare a mijloacelor de transport în dependenţă de emisiile de dioxid de carbon per kilometru şi/sau a normei de poluare (EURO). Argumentăm introducerea modificărilor menţionate pentru a stimula exploatarea mijloacelor de transport mai puţin poluante ceea ce ar avea un impact pozitiv din punct de vedere ecologic. Această măsură este actuală în condiţiile în care a fost admisă înregistrarea autoturismelor înmatriculate în alte state introduse pe teritoriul R. Moldova, indiferent de anul producerii acestora. Aceasta situaţie a determinat creşteri esenţiale la veniturile bugetare (442 mil lei). Insă menţionăm faptul că chiar până la momentul acordării dreptului preferenţial de a înregistra aceste categorii de autoturisme ponderea automobilelor cu vârsta de până la 5 ani în R. Moldova a constituit 3.2%, 6-10 ani – 28.9%, 11-15 ani – 27.4%, peste 16 ani – 40.5%. Astfel se impune utilizarea parghâilor şi instrumentele de politică bugetar-fiscală care ar diminua vârsta medie

Nu se acceptă.Prin Legea nr.178 din 11.07.2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost stabilite condiții clare și argumentate pentru majorarea plafonului de vîrstă de la 7 la 10 ani la importul mijloacelor de transport de la poziția tarifară 8703, condiții ce au intrat în vigoare începînd cu 01.01.2013.Majorarea cenzului de vîrstă a autovehiculelor a fost argumentată de faptul că, capacitatea de cumpărare a unei ponderi impunătoare a populației este cu mult sub nivelul care le-ar permite procurarea unui autoturism de 5-8 ani sau a unui nou.Mai mult ca atît, odată cu stabilirea regulilor noi de import, care au admis posibilittea

258

termenul de exploatare de peste 10 ani; - a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 7 ani;- a motocicletelor clasificate la poziţia tarifară 8711, precum şi a motoarelor lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani.

a parcului auto autohton. introducerii automobilelor cu termen de exploatare ce nu depășește 10 ani, s-a micșorat considerabil numărul automobilelor introduse în Republica Moldova cu numerele de înmatriculare străine fără perceperea drepturilor de import și cu numerele de înmatriculare nevalabile.Totodată, importul automobilelor este însoțit de achitarea accizei care este direct proporțional cu termenul de exploatare a automobilului importat, conform prevederilor anexei nr.2 din Titlul IV la Codul fiscal.Prin urmare, considerăm că regulile existente de majorare proporțională a accizelor în dependență de termenul de exploatare a automobilului sunt mai efective în raport cu stabilirea regulilor ce ar interzice importul automobilelor a căror termen de exploatare este mai mare de 8 ani.Cu siguranță transportul auto este o sursă de poluare a bazinului aerian, însă problema poluării nu

259

poate fi rezolvată numai prin măsuri de restricționare a importului de mașini în dependență de termen de exploatare. De asemenea, oractica statelor europene nu impune limitări de vîrstă la importul automobilelor. Dimpotrivă, în statele europene restricțiile vizează doar respectarea standardelor de emisie EURO. Asfel, reducerea emisiilor de poluanți în aer atmosferic de la sursele mobile trebuie abordată și soluționată mai complex.În acest sens, considerăm că limitarea vîrstei de pînă la 8 ani la importul autovehiculelor, va avea un impact negativ atît asupra persoanelor cu venituri medii și mici, cît și va atrage reducerea încasărilor la bugetul de stat.

Articolul 1843. Autorizarea procedurilor simplificate (1) Procedurile simplificate stipulate la art.184 2 alin.(1) lit.b) şi c) se aplică agenţilor economici care corespund condiţiilor prevăzute la art.195 3 alin.(1) pct.1)-4) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 30 de zile calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor anexate, în modul stabilit de Guvern.(3) Serviciul Vamal informează, în termen de 7 zile

1. Articolul 1843 :alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Procedura declarației simplificate se aplică agenților economici care corespund condițiilor prevăzute la art.1953 alin.(1) pct.3) și pct.4) lit.f), lit.h) și lit.i) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 60 de zile calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor anexate, în

Ministerul EconomieiNu se acceptă majorarea termenilor propuși de acceptarea procedurii declarației simplificate și a procedurii de vămuire la domiciliu deoarece, actualmente, Guvernul depune eforturi pentru sporirea calității serviciilor publice prestate, inclusiv prin reducerea timpului necesar interacțiunii intre cetățeni și instituțiile de stat. Considerăm că,

Nu se acceptă.Extinderea termenului de acceptare și examinare a corespunderii condițiilor de la 7 zile la 10 zile se propune în contextul de a corela cu termenele aferente

260

lucrătoare, agentul economic cu privire la acceptarea cererii sale şi cu privire la data de la care curge termenul de emitere a autorizaţiei pentru utilizarea procedurilor simplificate.

modul stabilit de Guvern.”;

se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins: ,,(11) Procedura de vămuire la domiciliu se aplică agenților economici care corespund condițiilor prevăzute la art.1953 alin.(1) pct.3)-5) în baza autorizaţiei emise de către Serviciul Vamal în termen de pînă la 60 de zile calendaristice de la data acceptării cererii şi documentelor anexate, în modul stabilit de Guvern.(12) În cazul în care există o cauză penală intentată, remisă pentru examinare în instanță, cu privire la îndeplinirea de către solicitant a condiției prevăzute la art.1953 alin.(1) pct.3), termenul pentru examinarea cererii pentru acordarea autorizației pentru utilizarea procedurilor simplificate se prelungește cu perioada de timp necesară pentru finalizarea acestei cauze.”;

la alineatul (3), cifra ,,7” se înlocuieşte cu cifra ,,10”.

modificările propuse nu sînt suficient argumentate de către autor.

Confederația Națională a PatronatuluiMajorarea termenului nu este argumentat este oportun de a micțora acest termen.

autorizării procedurilor vamale simplificate cu cele prevăzute la acordare a statutului AEO prevăzut de art. 1953 alin.(2) și (22) din Codul Vamal.Consecutiv, la examinarea corespunderii condițiilor sunt solicitate informații de la subdiviziuni și alte autorități publice în vederea asigurării realizării atribuțiilor de verificare a corespunderii condițiilor.Totodată, este de menționat că, conform prevederilor art.22 din Codul Vamal al Uniunii nr.952/2013, termenul de acceptare a cererii este de 30 zile, iar cel de examinare a corespunderii condițiilor este de 120 zile de la data acceptării cererii, fapt ce este simțător mult mai mare decît cele propuse în proiect de lege.

Articolul 1921. Administrarea riscurilor(4) Procedura de administrare a riscurilor, inclusiv parametrii aleatorii, criteriile de selectivitate/consemnele se stabilesc de Guvern.

16. La articolul 1921 alineatul (4) textul ,,de Guvern.” se înlocuieşte cu textul ,,de Serviciul Vamal.”.

Confederația Națională a PatronatuluiPropunem păstrarea redacției existente. Conflict de interese.

Nu se acceptă.Poate fi înțeleasă îngrijorarea, însă stabilirea procedurilor de administrare a riscurilor de către Serviciul Vamal în acest caz nu va crea

261

conflict de interese sau abuz. Or, procedura de administrare a riscurilor, precum și crearea criteriilor de selectivitate/consemne, parametrii aleatorii deja sunt stabiliți de către Serviciul Vamal prin procedură internă (acte departamentale - ordine interne, metodologii, aprobări a directorului general etc). Aceasta este argumentată prin faptul că, administrarea riscurilor conţine informaţii oficiale cu accesibilitate limitată (informaţia cu caracter confidenţial sau secretul comercial), care nu pot fi divulgate sau transmise unor terţi sau autorităţilor publice centrale, cu excepţia cazurilor cînd:a) există o cauză penală concretă pornită în privinţa plătitorului vamal vizat de analiza riscurilor; saub) informaţia este solicitată de instanţa de judecată.În contextul celor expuse, este oportun ca procedura de administrare a riscurilor să fie stabilită prin Ordinul Serviciului Vamal.

262

Legea privind controlul tutunului nr. 278-XVI din 14.12.2007

Art.XI. – Legea nr.278-XVI din 14 decembrie 2007 controlul tutunului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.47–48, art.139), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

Articolul 8. Fabricarea produselor din tutun(1) Fabricarea produselor din tutun reprezintă un complex de procese şi operaţiuni tehnologice, care include prepararea amestecului de tutun, fabricarea, ambalarea şi păstrarea produselor din tutun în conformitate cu documentele normativ-tehnice, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(2) Produsele din tutun sînt fabricate de către agenţii economici care dispun de bază tehnico-materială cu complexul integral de procese tehnologice, de utilaj şi mijloace de control al calităţii producţiei finite, precum şi de personal şi specialişti cu o calificare corespunzătoare în domeniu.(3) Produsele din tutun licenţiate sînt fabricate din amestecul de tutun importat de la agentul economic proprietar al mărcilor respective de produse din tutun în cazul cînd acesta nu permite prepararea amestecului în cauză la întreprinderile autohtone.

2. Articolul 8 se completează cu alineate (4) și (5) cu următorul cuprins :,,(4) Tutun prelucrat reprezintă: a) țigarete cu filtru și fără filtru;b) trabucuri și țigări de foi;c) tutun de fumat:- tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete; - alte tutunuri de fumat.(5) Produsele care nu conțin tutun și care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat.”.

Confederația Națională a PatronatuluiAliniatul 5 este confuz și urmează a fi reformulat deoarece conține contadicție internă de termeni.

Se acceptă, cu excluderea art.8 alin.(5) din Legea privind controlul tutunului al proiectului de lege, în contextul în care prevederi similare la art.23 din aceeași lege urmează să intre în vigoare la data din 01.01.2018.

Art. XII. – (1) Prin derogare de la prevederile articolului 7 alineatul (11) din Codul fiscal și articolului 6 alineatul (21) din Cod vamal, prezenta lege intră în vigoare la 01 ianuarie 2018, cu excepţia articolului IX punctulele 7-10 care se pun în aplicare la 1 iulie 2018.(2) Guvernul în termen de 3 luni va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.(3) Agenții economici care dețin licență de activitate a magazinelor duty-free a căror termen de valabilitate nu expiră pînă la data de 01 iulie 2018, urmează să beneficieze de prevederile articolului 93 alineatul (3), articolului 94 alineatul (4), articolului 951 alineatul (11) și alineatul (9) și articolului 97 din Codul vamal pînă la expirarea termenului de valabilitate a licenței de activitate în cauză, fără drept de prelungire.(4) Dispozitiile cu privire la amplasarea magazinelor duty-free la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat și în zonele temporar necontrolate de autorităţile constituţionale,cuprinse la art. 93 alin. (1) și art. 971 – 974 , se abrogă la data aderării Republicii

Confederația Națională a PatronatuluiNormă care contravene dispozițiilor Legii Nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale

NotăObiecţia nu este clară.

263

Moldova la Uniunea Europeană.Asociația Băncilor din MoldovaSuplimentar la modificarea actelor legislative în proiectul menţionat, este necesar de modificat Regulamentul cu privire la administrarea mijloacelor pentru finanţarea sistemului de documente în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1436 din 17.12.2008. În Nota la anexa 1 la prezentul regulament este stipulat, că defalcările mijloacelor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii sunt supuse taxei pe valoarea adăugată. Conform punctului 1 al Regulamentului menţionat, sistemul de documente normative în construcţii (SDNC) reprezintă ansamblul de documente normative interdependente care formează un tot unitar organizat în grupe generale şi care conţine reglementări privind activitatea practică în construcţii. Capitolul II al regulamentului menţionat stabileşte ca agentii economici, prin defalcarea celor 0,5% din volumul investiilor in constructii, participa la finanţarea SDNC, deci agentului economic nu i se prestează un serviciu de catre autoritatea publica care le elaboreaza. Astfel, defalcarea la bugetul de stat în cuantum de 0,5% din volumul investiilor in capitalul fix este o plata cu titlu gratuit la bugetul de stat. Art.95 alin.(1) din Codul Fiscal prevede ca obiecte impozabile constituie livrarea de marfuri si livrarea de servicii, efectuata de subiectul impozabil reprezentind rezultatul activitaţii de intreprinzator. Prin urmare, plata unei sume de bani bugetului de stat ca şi defalcare pentru sustinerea sistemului documentelor normative în constructii nu este o livrare impozabilă cu TVA. Astfel, Regulamentul cu privire la administrarea mijloacelor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii contravine

NotăHotărârea Guvernului nr.1436 din 17.12.2008 nu face obiectul prezentului proiect de lege și urmează a fi examinat separat în cadrul unui alt exercițiu.

264

prevederilor Codul Fiscal, care este o lege organică şi are prioritate in cadrul acestei neconcordanţe de norme juridice. Reieşind din cele expuse, regulamentul sus-menţionat urmează a fi modificat.Ministerul Economiei Implementarea conceptului „consultant fiscal autorizat”.Acest concept se propune a fi introdus în vederea certificării de către respectivii experţi licenţiaţi a raporturilor fiscale, urmare studierii experienței similare din Germania, Turcia, România şi alte state prin prisma avantajelor şi riscurilor pentru stat.De la implementarea acestei măsuri avantajele economice pentru societate vor fi mari, inclusiv:a) pentru agenţi economici, va dispărea necesitatea de a fi verificaţi obligatoriu de către autorităţile fiscale, respectiv, nu vor fi irosite în zadar resursele umane şi financiare ale acestora;b) pentru serviciile cu funcţii de administrare fiscală, se vor economisi resurse financiare şi umane, care ulterior pot fi direcţionate asupra contracarării fenomenelor de fraudă fiscală.Implementarea conceptului „consultant fiscal autorizat” va asigura transparența procesului de administrare fiscală, evitarea manipulării cu legislația, reanimarea normei prezumpției nevinovăției, diminuarea nivelului de coruptibilitate în organele fiscale.

Se acceptă parţial, prin examinarea propunerii în cadrul elaborării noului Cod fiscal.Conceptul „consultant fiscal autorizat” necesită o abordare complexă în vederea stabilirii tuturor elementelor şi reglementărilor necesare (criteriile de certificare, organul de certificare, răspunderea etc.).Astfel, oportunitatea introducerii unui astfel de concept urmează a fi examinat suplimentar, inclusiv cu implicarea Ministerului Economiei, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Justiţiei.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF)Impozitarea veniturilor provenite din dividende necesită a fi evaluată prin prisma impactului versus efectele pozitive scontate asupra solidității și lichidității pieței de capital, care are un rol primordial pentru a sprijini companiile în accesul la resurse investiționale.

Nu se acceptă.Extinderea surselor de venit neimpozabile cu dividendele achitate de societățile pe acțiuni ale căror valori mobiliare sunt admise pe piața reglementată sau în cadrul sistemului

265

Referindu-ne la tabloul macroeconomic, măsura de eliminare a impozitului pe dividendele distribuite de societățile pe acțiuni ale căror valori mobiliare sunt admise pe o piață reglementată urmărește cuantificarea impactului economic favorabil exprimat prin creșterea volumului de investiții, încurajarea păstrării în țară a capitalului, restructurarea societăților pe acțiuni în scopul adaptării acestora la exigențele mediului economic și financiar, național și european, aflat în continuă schimbare.Eliminarea impozitului pe dividende pentru societățile pe acțiuni ale căror valori mobiliare sunt admise pe o piață reglementată ar crea surse alternative de împrumut de pe piața de capital, precum și sporirea interesului din partea investitorilor locali și străini pentru ofertele publice inițiale (IPO). În context, se scoate în evidență că în perioada prezenței - 2004-2011- în Codul Fiscal a prevederilor art.492 ”Facilități fiscale pentru investiții”(în diferite redacții, cu respectarea anumitor precondiții) au fost atrase investiții prin intermediul emisiunilor de valori mobiliare efectuate pe piața primară de capital conform datelor din tabelul ce urmează.

Tabelul 1Anul Numărul

societăților pe acțiuni

Valoarea emisiunilor de valori mobiliare, mil lei

2004 114 1643.22005 81 375.42006 88 683.72007 87 1274.52008 156 814.22009 133 644.22010 84 857.42011 137 1389.3

multilateral de tranzacționare, ar contribui la prejudicierea bugetului de stat. Încasările la bugetul de stat pentru anul 2016 din impozitul pe dividendele au constituit 375 mil. lei.Sistemul de impozitare urmează a fi efectuată pe principii generale fără distorsionarea acestuia prin diferite scutiri de impozite.Regimul fiscal trebuie să fie acelaşi indiferent de forma organizatorico-juridică sau tipurile de valori mobiliare.

266

Odată cu abrogarea normei ce vizează facilitățile fiscale pentru investiții, inclusiv perceperea operațiunii de majorare a capitalului social din contul capitalului propriu ca operațiune de repartizare a dividendelor și supunerea sub regimul fiscal respectiv, investițiile efectuate prin intermediul emisiunilor de valori mobiliare înregistrează un trend negativ (tabelul 2). Tabelul 2

Anul Numărul societăților pe acțiuni

Valoarea emisiunilor de valori mobiliare, mil lei

2012 113 11062013 69 950.142014 62 1249.62015 57 221.062016 36 441.97

Criza economică şi financiară (2008-2009) şi-a pus amprenta asupra tuturor aspectelor din viața unei companii. Pe plan local dar şi la nivel global – respectiv, forța de muncă specializată este o resursă din ce in ce mai limitată. În acest context, dorința companiilor de eficientizare şi reducere a costurilor cumulată cu necesitatea de stimulare a angajaților şi de retenție a acestora, a devenit o ecuație uneori dificil pentru companii de soluționat. Totodată, un pachet salarial considerat competitiv in condițiile actuale presupune nu numai un anumit nivel al venitului salarial, dar şi o serie de beneficii salariale conexe, cele mai intalnite fiind: asigurarea de viața, asigurarea facultativa de pensii,  abonamentele la clinici medicale private etc.In țările cu economii dezvoltate, in legislația fiscala sunt incluse prevederi specifice cu privire la tratamentul (mediul) fiscal al anumitor categorii de beneficii salariale,

267

facilitățile acordate având un impact pronunțat asupra costului fiscal al muncii. O atenție deosebita trebuie oferită regimului fiscal aplicabil primelor de asigurare plătite de agenții economici pentru angajații proprii. Astfel, de un tratament fiscal favorabil urmează să beneficieze, spre exemplu, primele plătite la fondurile de pensii facultative, primele asigurărilor de viață sau voluntare de sănătate (în limita unei sume/ an/ angajat). În țările care dispun de pachete salariale ale angajaților cu beneficii avantajoase din punct de vedere fiscal au fost resimțite efecte macroeconomice generate pe termen lung, cu impact asupra unor anumite industrii, susținute prin introducerea unor asemenea masuri.

Spre exemplu, autoritățile fiscale din Marea Britanie au introdus in legislația națională conceptul de „sacrificiu salarial”, care permite angajatorilor sa își structureze pachete de beneficii în natura pentru angajații lor, in condiții fiscale foarte avantajoase. Concret, un „sacrificiu salarial” se produce in momentul in care un salariat renunta la dreptul de a primi „cash” o parte din drepturile salariale care derivă din contractul de munca. In acest moment, cele mai populare scheme de „sacrificiu salarial” in Marea Britanie sunt cele in care angajatii renunta la o parte din salariul brut „cash” în schimbul unor asigurări private/ voluntare.

În concluzie, relaxarea sistemului fiscal din Moldova prin introducerea unor deduceri la nivelul angajaților şi al angajatorilor ar putea avea ca efecte pe termen lung, spre exemplu, diminuarea presiunii asupra sistemului public de pensii, reducerea achitărilor salariale tenebre – ”salarii în plic” şi ar da

268

posibilitatea angajatorilor să își fidelizeze angajații.Mai mult, condițiile favorabile pentru ascensiunea ”asigurărilor facultative” generează creșterea investițiilor pe termen lung, reprezentând un instrument de cerere pentru oferta de capital de pe piața financiară. Fructificarea rezervelor de prime si de daune constituite și aflate la dispoziția societăților de asigurări, se face prin plasarea acestora in acțiuni, obligațiuni sau participații ale societăților comerciale, in bonuri de tezaur, obligațiuni de stat, depuneri pe termen la bănci sau achiziționarea de bunuri imobiliare. În a argumenta cele susnominalizate vin cifrele prezentate în tabelul 3 conform situației din 31.03.2017 pentru entitatea ce practică asigurările de viață pe piața din Republica Moldova: Tabelul 3

Clasa de asigurare

Plasamente în depozite bancare

Plasamente în VMS

Plasamente în conturi curente

Plasamente în bunuri imobile

Asigurări de viață

53,5 mil lei

465,5 mil lei

2,1 mil lei

24,6 mil lei

Prin activitatea desfășurată, societățile de asigurare influențează uneori, pozitiv sau negativ, si balanța de plați a tarii. Acest lucru se petrece când societățile de asigurări, pe lângă asigurări directe, mai efectuează si operații de reasigurare: cedează si altor societăți o parte din riscurile subscrise de ele si primesc in schimb, riscuri subscrise de

269

alte societăți. În măsura în care operațiile de reasigurare depășesc cadrul național, apar fluxuri în valuta intre tara considerata si tarile partenerilor societăților de asigurare si reasigurare, constând in prime, comisioane, despăgubiri, participări la beneficii, primite sau plătite. Toate aceste sume se reflecta in balanța de plăți a țării, influențând-o fie pozitiv fie negativ.

Conform rapoartelor societății de asigurare ce practică asigurări de viață au fost preluate obligații pe contractele directe de asigurare în valoare de 4,4 miliarde lei, încasând prime în valoare 85,2 mil lei, fiind cedate în reasigurare unui asigurator din Germania suma asigurată în valoare de 6,4 mil. lei. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID)Urmare a analizei cadrului normativ în vigoare cu privire la accize, considerăm oportun de a modifica completa:1. pct.3, lit.b) al Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006, care va avea următorul cuprins :„Utilizarea mărfurilor de la pozițiile tarifare 271011310, 271011700, 271019210, 271020110-271020190 în calitate de combustibil (carburanți) în aviația civilă în transportul pe calea ferată, cu respectarea condițiilor specificate în pct. 18-18 1 din prezentul Regulament".2. completarea Regulamentul prenotat cu un nou punct - pct.181 , care va avea următorul cuprins:„De dreptul la restituirea sumelor accizelor, achitate la procurarea mărfurilor de la pozițiile tarifare 271020110-271020190 utilizate în calitate de combustibil (carburanți) în tracțiune feroviară,

NotăRegulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006 nu este un act legislativ, nu poate constitui obiect al proiectului de lege respectiv.Actul normativ invocat urmează să fie examinat separat în cadrul unui alt exercitiu.

270

beneficiază agenții economici, indiferent dacă sunt sau nu subiecți ai impunerii cu accize, ce efectuează alimentarea cu combustibil (carburanți) a locomotivelor pentru tracțiunea trenurilor".

271