mfe a iniţiat selectarea de proiecte strategice din it&c ... › download_file › ...vorba de...

MFE a iniţiat selectarea de proiectestrategice din IT&C pentru acordarea

de asistenţă retroactivăprin POS CCE pagina 2

Buletin Informativ nr. 263 / 15 - 21 februarie 2016

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

inFO PARtEnERiAtEUn oraş din Croaţia▪

caută parteneri pentru unproiect european destinatpersoanelor vârstnice ..... 9

Propunere de parteneriat▪din Polonia pentru depunereaunui proiect în cadrulMăsurii C1 Memorie istoricăeuropeană ................. 10

Argeş / Primul parc industrial din Piteşti ...................................................................................11

Călăraşi / Lucrări de modernizare pentru înfrumuseţarea străzii Bucureşti din Călăraşi ...........................11

Dâmboviţa / S-a finalizat proiectul Regio de modernizare a şcolii din tărtăşeşti! ..................................11

Giurgiu / 70 de apartamente sociale noi în municipiul Giurgiu .........................................................12

Ialomiţa / Oraşul Amara, producător de energie verde! .................................................................12

Prahova / Crucea de pe Caraiman ar putea trece la Ministerul Apărării pentru reabilitare .......................13

Teleorman / Colegiul naţional „Unirea” din Alexandria, partener într-un proiect european ERASMUS+ ........13

inFO jUdEțE

OPORtUnități dE FinAnțAREPOC 2014 – 2020: Linia▪

de finanţare în cadrulAcţiunii 2.2.1 este deschisăpână la sfârşitul lunii ...... 2

Sistemul informatic▪pentru depunerea onlinea proiectelor europeneva fi lansatîn luna martie .............. 3

Studiu: România▪depăşeşte media europeanăa intenţiilor de a demarao afacere .................... 4

Bani de la UE▪pentru creştereaeficienţei energeticea imobilelor ................. 5

Masterplanul va fi trimis▪Parlamentului în martiepentru a fi promovatprin lege .................... 6

Fonduri europene 2016:▪Proiectele se vor depuneonline, dar şi pe hârtie ... 7

http://www.youtube.com/user/ADRSudMunteniahttps://twitter.com/ADRSudMunteniahttps://www.facebook.com/adrsudmuntenia

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat selec-tarea de proiecte strategice cu impact la nivel na -ţional sau regional, non-majore, din domeniul in-ternet şi telecomunicaţii, derulate de instituţii sauautorităţi publice centrale, pentru acordarea deasistenţă retroactivă din Programul OperaţionalSectorial „Creşterea Competitivității Economice”(POS CCE) 2007-2013.

iniţiativa, concretizată printr-un Memorandumsemnat săptămâna trecută în şedinţa de Guvern,vizează creşterea gradului de absorbţie în anul2016 şi atragerea în totalitate a fondurilor euro-pene disponibile pentru POS CCE 2007-2013.

„Până la acest moment, Autoritatea de Mana -gement POS CCE din cadrul MFE, împreună cu Orga - nismul Intermediar pentru Societatea Informațio -nală (OIPSI) din Ministerul Comunicațiilor şi pentruSocietatea Informațională au selecționat din SEAP115 achiziții publice ale unui număr de 46 deinstituții publice centrale, cu o valoare totală es-timată de 217,52 mil. euro. Dintre acestea, vor fiselectate cele care îndeplinesc toate condițiilepentru a beneficia de finanțare retrospectivă dinPOS CEE. Achizițiile îndeplinesc din start câteva

condiții, de exemplu obiectul achiziției se înca-drează în specificitatea Domeniului major deintervenție 2.2 ‘Dezvoltarea şi creşterea eficien -ței serviciilor publice electronice moderne’, AP 3a POSCCE, obiectul achiziției nu este exclusivmentenanța sau asistența tehnică, autoritateacontractantă este instituție sau autoritate publicăde la nivel central (excepție făcând regiile auto-nome şi companiile naționale, din motive de aju-tor de stat)”, se menţionează în comunicat.

Sursa: agerpres.ro

2info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 263 / 15 - 21 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

MFE a iniţiat selectarea de proiecte strategicedin IT&C pentru acordarea

de asistenţă retroactivă prin POS CCE

POC 2014 – 2020:Linia de finanţareîn cadrulAcţiunii 2.2.1este deschisă până lasfârşitul lunii

În cadrul Acţiunii 2.2.1 „Sprijinireacreşterii valorii adăugate generatede sectorul TIC şi a inovării în dome-niu prin dezvoltarea de clustere” dincadrul POC au fost depuse 147 de pro-iecte în perioada 2.11.2015 – 16.02.2016,cu un buget total de aproximativ 83milioane de euro. Bugetul total alo-cat pentru acest apel este de 59,7 mi-lioane de euro. Linia de finanţareeste deschisă până în data de 29 fe-bruarie 2016.

Sursa: finantare.ro

PNDR 2014 – 2020: S-a modificatRegulamentul specific procesului de selecţie

şi de verificare a contestaţiilorpentru proiectele ce vor fi depuse în 2016

Agenţia pentru Finanţarea in -vestiţiilor Rurale (AFiR) a publicatOrdinul Ministerului Agriculturiişi dezvoltării Rurale nr. 203 din11.02.2016, privind modificareaşi completarea Ordinului minis-trului agriculturii şi dezvoltăriirurale nr. 763/2015, privind apro -barea Regulamentului de organi-zare şi funcţionare a procesuluide selecţie şi al procesului de ve-

rificare a contestaţiilor pentruproiectele aferente măsurilor dinProgramul naţional de dezvol-tare Rurală 2014 – 2020 ( PndR).

totodată, amintim că Agen-ţia pentru Finanţarea investiţii-lor Rurale a publicat PndR 2014– 2020 – versiunea a ii-a, versiu-nea aprobată în data de 9 februa-rie a.c..

Sursa: finantare.ro

http://www.finantare.rohttp://www.finantare.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Sistemul informatic pentru depunerea onlinea proiectelor europene va fi lansat în luna martie

Lansarea sistemului informatic»pentru depunerea online a proiecteloreuropene a fost devansată pentru lunamartie, a declarat, vineri, Ciprian necula,secretar de stat în cadrul MinisteruluiFondurilor Europene (MFE).

„MySmis este în proces de finalizare. Azi eraultimul retuş, din câte ştiu eu (vineri — n.r.). E ve-rificat de mai multe organisme intermediare, pen-tru că la nivel central funcționează şi vrem să ve-dem cum funcționează şi la nivel local. E foarteimportant să nu avem erori pe el. Noi spunem căîn luna martie lansăm programul”, a spus necula.

În data de 4 februarie, ministrul de resort,Aura Răducu, spunea că MySMiS va fi operaţionalîncepând cu data de 19 februarie, cu o întârzierede aproximativ o lună.

„Inițial am crezut că anumite probleme teh-nice le putem rezolva până la 15 ianuarie. Și Win-dows 10 când s-a pus, a durat câteva luni pânăcând s-a lansat. Serviciul de Telecomunicații Spe-ciale ne ajută, este o echipă care lucrează intensşi multe ore pe zi pentru a ne ajuta. Acesta esteun sistem extrem de complex. O să fie mai impor-tant decât orice sistem pe care îl avem. Odată ceaplicantul îşi depune CNP-ul şi spune că se nu -meşte Ionescu, Popescu, imediat este legat la bazade date a poliției şi este verificat dacă CNP-ul esteal acelei persoane şi are voie să se înscrie. Este in-terconectat cu mai multe baze de date, astfel în-cât să eliminăm din problemele şi dificultățile pecare le-am avut în prima perioadă când veneau be-neficiari pe mai multe proiecte şi lucrau 30 de orepe zi pe un proiect. Nu o să se mai poată face astaşi o să ştii cine lucrează şi cum. Nu avem ce face,am întârziat cu o lună”, a spus ministrul fonduriloreuropene.

Aura Răducu a precizat că persoanele care vorapărea că muncesc peste 12 ore pe zi vor fi dateafară din sistem, aceasta fiind limita stabilită.

În 2014 a fost lansată aplicaţia MySMIS2014,care urmează a fi utilizată de solicitanţii şi bene-ficiarii de fonduri europene în relaţia lor cu auto -rităţile, pentru a depune proiecte mai rapid şi mai

simplu, utilizând mediul online, şi pentru a-şi im-plementa mai uşor proiectele.

În data de 25 noiembrie 2015, Ministerul Fon-durilor Europene — direcţia Generală Programe Ca-pital Uman a anunţat amânarea deschiderii siste-mului informatic MySMIS2014 pentru cererile depropuneri de proiecte nr. 2 — dezvoltare Locală in-tegrată (dLi 360°) în comunităţile marginalizaterome şi nr. 3/2015 — Sprijin pregătitor pentru ani-marea comunităţii din cadrul oraşelor cu populaţiepeste 20.000 de locuitori, Etapa i — Sprijin pregă-titor pentru elaborarea Strategiei de dezvoltareLocală (SdL) şi pentru înfiinţare GAL nou/ adaptareGAL deja înfiinţat la cerinţele dLRC pentru pe-rioada de programare 2014 - 2020, aferente Pro-gramului Operaţional Capital Uman (POCU).

decizia a venit ca urmare a identificării unorelemente ce necesită îmbunătăţiri şi simplificareîn operaţionalizarea sistemului informatic My -SMIS2014, elemente sesizate în urma testării finalea acestuia.

Sursa: agerpres.ro

http://www.agerpres.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Studiu: România depăşeşte media europeanăa intenţiilor de a demara o afacere

două treimi dintre adulţi, la nivel»mondial, consideră că antreprenoriatuleste o alegere bună pentru o carieră deviitor, România situându-se pe locul 4 înceea ce priveşte planurile antreprenorilorde a recruta în următorii cinci anişi peste media europeană a intenţiilorde a demara o afacere, potrivit noii ediţiia raportului Global EntrepreneurshipMonitor (GEM).

Conform cercetării, 66% dintre adulţii din în-treagă lume văd antreprenoriatul ca pe o alegerebună de carieră şi mai mult de jumătate din popu-laţia activă simte că are capacitatea de a începeo afacere — arata raportul Global EntrepreneurshipMonitor 2015 publicat în luna februarie.

Majoritatea întreprinzătorilor din întreagalume începe o afacere mai degrabă pentru că auo oportunitate decât din necesitate, spune rapor-tul GEM, această în proporţie de 78% în economiilebazate pe inovaţie şi de 69% în cele care se ba-zează pe eficienţă.

În România, de asemenea o economie bazatăpe eficienţă, acest procentaj este de 69,3%.

„Faptul că întreprinzătorii din economiile maipuțin dezvoltate ar fi motivați de necesitate pen-tru a începe o afacere este o percepție greşită des-tul de răspândită. Realitatea este că oportunitățiantreprenoriale de diferite tipuri există oriundeîn lume şi că pretutindeni există întreprinzătoriambițioşi, care îşi urmează aspirațiile”, afirmădonna Kelley, coordonator al raportului.

În România, rata activităţii antreprenoriale înstadiu incipient (tEA) este de 10,8% în 2015, fiindvorba de procentajul din populaţia activă care afăcut ceva pentru demararea unei afaceri (a strânsbani, a elaborat un plan de afaceri etc.) sau careare deja o companie cu o vechime de până la 3,5ani. Acest indicator specific GEM are tendinţa dea scădea pe măsură ce economia se dezvoltă.

România se situează, în 2015, la mijlocul cla-samentului, ocupând locul 30 printre cele 60 deţări care au participat la proiectul GEM anul tre-

cut. Faţă de 2014, România înregistrează o uşoarăscădere de 0,5 puncte procentuale, însă depăşeşteîn continuare media europeană, care este de 7,8%,sau rata tEA a unor ţări precum Ungaria (7,9%), Po-lonia (9,2%) sau Bulgaria (3,5%).

Aproape un sfert dintre adulţii din cele 60 deţări care fac parte din această anchetă intenţio-nează să înceapă o afacere în următorii trei ani,relevă datele raportului GEM. Procentajul este de29% în România, ceea ce o situează pe locul 16 înlume şi mult peste media europeană, de 12,8%. Seînregistrează, însă, o uşoară scădere faţă de 2014,când 32% dintre românii de peste 18 ani erau in-teresaţi să se lanseze în afaceri. În paralel, impli-carea guvernului rămâne foarte redusă în România:locul 48 din 62 în ceea ce priveşte programele şipoliticile de sprijinire a antreprenoriatului.

Proporţia antreprenorilor cu aşteptări mediispre mari privind crearea de locuri de muncă estesimilară, indiferent de nivelul de dezvoltare al ţăriirespective: unul din cinci antreprenori afirmândcă vor angaja cel puţin şase persoane. În România,acest procentaj este peste media mondială, cu39,8% dintre întreprinzători care îşi propun să an-gajeze şase sau mai multe persoane în următorii 5ani, ceea ce o situează pe locul 4 printre cele 60de economii studiate, cel mai bine plasată dintreeconomiile europene.

70% dintre adulţii din întreaga lume considerăantreprenorii ca având un statut social ridicat însocietăţile în care trăiesc, conform cercetării. Întoate economiile, cea mai mare rată de participareantreprenorială aparţine persoanelor care se aflăla mijlocul carierei profesionale, din grupele devârstă 25 - 35 şi 35 - 44 de ani.

Aproape jumătate sau chiar mai mult dintre an-treprenorii din economiile bazate pe factori şi pe efi-cienţă activează în domeniul comerţului engros saucu amănuntul, în timp ce aproape jumătate dintreantreprenorii din economiile bazate pe inovare audemarat afaceri în it, precum şi în domeniile finan-ciar, sănătate, educaţie şi alte servicii. Sectoareleprincipale de activitate în care se încep afaceri înRomânia sunt comerţul (30,4%) şi agricultura (24%).

(continuare în pagina 5)

http://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Bani de la UE pentrucreşterea eficienţei

energetice a imobilelorPeste 40 de miliarde de euro

de la Uniunea Europeană vor fialocaţi din fonduri structuralepentru proiecte de decarboni-zare, bani ce se vor îndrepta că-tre autorităţile de managementale fiecărei ţări, în vederea va-lorificării eficiente a energiei înclădiri şi spaţii imobiliare comer-ciale.

Prin programul Orizont 2020,finanţat direct de către Comisie,vor fi alocaţi 196 de milioane deeuro, iar alte 350 de miliarde deeuro luaţi de la Fondul Europeande investiţii Strategice vor fi acor -daţi pentru decarbonizare.

investiţiile vin în contextulîn care sectorul construcţiilor es -te nu doar un contributor semni-ficativ la consumul de energie (40%

din consumul final de energie),precum şi responsabil direct pen-tru o cantitate semnificativă aemisiilor de CO2 (36% din emisiilede CO2).

Patronatul Proprietarilor deClădiri din România continuă ali-nierea României la standardeleUE în ceea ce priveşte eficienţaenergetică, prin câteva măsurispecifice, precum revizuirea di-rectivelor privind performanţa şieficienţa energetică în clădiri,contorizarea inteligentă pe bazacăreia clădirile vor fi împărţite înproiectare de piaţă şi retail ener -gy, strategia de încălzire - răcireşi revizuirea legislaţiei privindetichetarea energetică şi eco-design.

Sursa: finantare.ro

(continuare din pagina 4)„Niciodată nu a fost atât

de important ca acum să înțe-legem ce anume poate inhibasau stimula antreprenoriatulîn diferite contexte, căci mul -te economii se luptă cu difi-cultăți, mai ales în țările încurs de dezvoltare, iar şoma-jul este în creştere. Global En-trepreneurship Monitor nepermite să avem o perspectivăsuplimentară asupra activită-ții antreprenoriale şi să anali-zăm cele mai bune practicicare ajută la dezvoltarea în-treprinderilor mici şi mijlo-cii”, spune directorul executival GEM şi autor al raportului,Mike Herrington.

Economiile bazate pe fac-tori de producţie prezintă ceamai mare rată de activitateantreprenorială în stadiu inci-pient în rândul femeilor adul -te, de 20%.

Aceste economii prezintă,de asemenea, şi cea mai ridi-cată rată de antreprenori înrândul bărbaţilor, ceea ce setraduce prin aproape nouă fe-mei care au pornit o afacerepentru fiecare 10 bărbaţi în-treprinzători.

Global EntrepreneurshipMonitor este studiul cel maicunoscut din lume în domeniulantreprenoriatului. Început în1999 ca un proiect comun întreBabson College (SUA) şi Lon-don Business School (MareaBritanie), GEM este cea maibogată resursă de informaţiicu privire la antreprenoriat dinlume, publicând o serie de ra-poarte anuale la nivel global,naţional sau axate pe „subiec -te speciale”.

Sursa: finantare.ro

http://www.finantare.rohttp://www.finantare.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Masterplanul va fi trimis Parlamentuluiîn martie pentru a fi promovat prin lege

Masterplanul va fi transmis Parlamentului încursul lunii martie pentru a fi promovat prin lege,a anunţat ministrul transporturilor, dan Costescu,prezent marţi la comisia de resort din Senat.

„Ne-am pus de acord ca în cursul lunii martiesă trimitem de la Guvern la Parlament acest mas-terplan pentru a-i da şi putere de lege. Ne-am an-gajat să-l studiem şi să-l trecem prin procedurălegislativă, astfel încât această viziune, care mise pare a fi singulară unei instituții publice din ul-timii 25 de ani să nu mai poată fi modificată”, adeclarat preşedintele Comisiei de transporturi dinSenat, ionel daniel Butunoiu.

La rândul său, ministrul transporturilor, danCostescu, a caracterizat drept un pas importantfaptul că a ajuns la o înţelegere cu parlamentariipentru promovarea masterplanului.

„Am agreat modul prin care vom promovaacest masterplan de transport – prin lege. Sunt şi

părerile colegilor de la comisia de transporturi dela Camera Deputaților. Asta ne spune că avem odirectivă, un mod în care să mergem înainte şi, cusprijinul Parlamentului, sperăm ca până la sfârşi-tul acestei sesiuni parlamentare să avem master-planul aprobat, deci să setăm acest moment zeroîn care infrastructura are o lege a ei de dezvol-tare, cu toate avantajele care decurg din lege”, aspus dan Costescu.

El a mai spus că proiectul este aproape fina-lizat şi că parlamentarii i-au promis o procedurăaccelerată.

„Deja noi avem un avantaj: noi discutăm peacest masterplan de mai mult de doi ani, părerilesunt formate, opiniile sunt cunoscute. Nu maiexistă mare lucru. Există consens politic pe noțiu-nea de masterplan şi pe necesitatea acceptăriilui.”, a conchis ministrul transporturilor.

Sursa: mediafax.ro

Ministrul agriculturii vrea simplificarea birocraţiei, fără să aducă atingereexigenţelor CE pentru accesarea fondurilor de dezvoltare rurală

Ministrul agriculturii, Achim irimescu, a avut oîntâlnire cu ambasadorul Austriei la Bucureşti, E.S.Gerhard Reiweger, în cadrul căreia acesta s-a arătatinteresat de viitoarea strategie a României cu privirela creşterea absorbţiei fondurilor europene pentruagricultură şi dezvoltare rurală, precum şi de situaţiaagriculturii româneşti în ansamblu. Ministrul irimes -cu a menţionat că au început plăţile pentru Submă-sura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”,program ce s-a bucurat de un larg interes printre be-neficiari şi care urmăreşte, în mod special, sporireanumărului de tineri ocupaţi în agricultură, concomi-tent cu eficientizarea exploataţiilor deţinute de că-tre aceştia sub aspectele vizând managementul, aso-cierea, modernizarea şi competitivitatea în cadrulpieţei.

Referitor la strategia privind creşterea absor-bţiei fondurilor pe Programul naţional de dezvoltareRurală 2014-2020, ministrul Achim irimescu a iden-tificat, în primul rând, cauzele ce au condus la o ratăde absorbţie de 88,34% în cadrul vechiului program.

Printre cauze, demnitarul român a amintit: lipsa co-finanţării afacerilor din agricultură ce a condus lanumeroase dezangajări şi birocraţia excesivă regă-sită în procedurile şi cerinţele solicitate pentru ac-cesarea fondurilor. Soluţiile pentru remedierea aces-tor situaţii contraproductive constau, pe de o parte,în simplificarea birocraţiei şi a procedurilor până lao limită care să nu aducă atingere exigenţelor Co-misiei Europene privind corectitudinea accesării fon-durilor, iar, pe de altă parte, prin constituirea unuifond de creditare prin intermediul căruia MinisterulAgriculturii şi dezvoltării Rurale să poată asigura par-tea de cofinanţare a potenţialilor beneficiari.

În ceea ce priveşte principalele probleme aleagriculturii româneşti, cum ar fi fărâmiţarea exce-sivă a terenurilor, lipsa consultanţei agricole etc. mi-nistrul agriculturii a arătat că România încurajeazăşi sprijină, în cadrul tuturor submăsurilor din PndR2014 - 2020, asocierea fermierilor în vederea coma-sării suprafeţelor.

Sursa: finantare.ro

http://www.finantare.rohttp://www.mediafax.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Fonduri europene 2016: Proiectelese vor depune online, dar şi pe hârtie

Primele măsuri din PndR 2014-2020»ar urma să se deschidă luna viitoare,a anunţat Sorin Radu, secretar de statîn cadrul Ministerului Agriculturii şidezvoltării Rurale. Acesta a subliniat că,în continuare, AFiR va pune accent pedepunerea online a proiectelor pentruaccesarea fondurilor europenenerambursabile, însă nu este exclus ca,atunci când sistemul informatic nu vafuncţiona, să se accepte documentele şiprin metoda clasică – pe hârtie.

„Vrem să menținem depunerea online, dar amavut în vedere ca soluție de avarie trecerea pe su-port de hârtie în unele cazuri, dacă vom întâmpinaconstrângeri în privința dezvoltării softului. Spe-răm să nu fie cazul şi să continuăm integral pe sis-tem online începând cu primele sesiuni din acestan”, a declarat Sorin Radu.

Modificări în implementarea PNDR

despre modificările ce vor apărea anul acestaîn implementarea PndR, oficialul a declarat: „Oprimă modificare a fost trimisă de anul trecut laBruxelles şi aşteptăm decizia Comisiei. Sunt che-stiuni tehnice pe diferite niveluri de importanță,însă mai pregătim o modificare strategică pe carevrem să o transmitem cât de curând, în condițiileîn care la Bruxelles aprobarea unei astfel de mo-dificări durează circa 6 luni. Vrem să reglementămîn noul PNDR măsura 14, corespondentul 215, pri-vind bunăstarea animalelor din vechiul PNDR, spri-jinul pentru porc şi pasăre. Este o măsură pe carevrem să o relansăm. Pot să vă spun că vom operamodificări şi pe marginea sistemului de depunerea proiectelor, astfel încât să facilităm competiția.În privința calendarului încercăm să lansăm înce-pând cu luna martie un pachet consistent de mă-suri. Avem programate şi pentru februarie - douămăsuri, respectiv măsura de formare profesionalăşi cea de consiliere. De asemenea, măsurile des-chise anul trecut se vor redeschide tot în martie”.

O mare problemă continuă să o reprezinte

condiţiile artificiale, supuse dezabterii publice subforma unui ghid ce a strâns 1.700 de observaţii. „Omăsură importantă care s-a şi luat deja a fost ceade ajustare a cadrului de implementare, folosindaportul beneficiarilor, al tuturor factorilor pu-blici, al instituțiilor, la acest proces de modificare.Vrem să ne bazăm pe opiniile lor în privința a ceeace s-a întâmplat bine în programul anterior şi ceeace ar trebui îmbunătățit. Suntem acum în curs decentralizare a tuturor acestor propuneri şi opiniifundamentate pe realitățile şi experiențele ante-rioare şi considerăm că măsura poate să aibă unimpact major atâta vreme cât aduce îmbunătățiriprogramului. În primul rând ne dorim să îmbună-tățim relația între instituția finanțatoare şi bene-ficiari şi am făcut în acest sens primul pas pentrucă i-am invitat la consultări, le-am ascultat punc-tele de vedere şi încercăm să preluăm efectiv opi-niile pertinente, relevante, cu impact, în procedurişi în acest cadru de implementare. Au fost maibine de 1.700 de propuneri adunate din toate zo-nele țării, au fost studiate şi ordonate pe tematicişi pe categorii, unele cu caracter mai general, pre-cum cele referitoare la îmbunătățirea comunicăriiîntre beneficiari şi AFIR, dar au fost şi altele apli-cate pe proceduri, pe diferite condiții din ghid. Aşîndrăzni să spun că o treime din aceste observațiichiar pot face obiectul unei analize mai aprofun-date, în sensul de a fi efectiv luate în considerareşi implementate”, a mai spus Sorin Radu.

Sursa: finantare.ro

http://www.finantare.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

INS: Una din 8 întreprinderi mici şi mijlociia inovat în perioada 2012 - 2014

Una din 8 întreprinderi mici şi»mijlocii a inovat în perioada 2012 - 2014,această activitate fiind în declin faţă deperioada 2010 – 2012, se arată într-uncomunicat de presă al institutului naţionalde Statistică (inS).

„Inovația în întreprinderile din România a în-registrat un declin în perioada 2012 - 2014, compa-rativ cu perioada 2010-2012, conform rezultatelorprovizorii ale cercetării statistice privind inovațiaîn industrie şi servicii. Din 1.232 de întreprinderimari, 332 au fost inovatoare, ceea ce înseamnă căuna din 4 întreprinderi mari a inovat. Din 27.148de întreprinderi mici şi mijlocii, 3.313 au fost in-ovatoare, ceea ce înseamnă că una din 8 întreprin-deri mici şi mijlocii a inovat”, precizează inS.

Rezultatele provizorii ale cercetării statisticeprivind inovaţia arată că, în perioada 2012 - 2014,în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri,ponderea celor care au introdus sau au implemen-tat produse, procese, metode de organizare saume tode de marketing, noi sau îmbunătăţite sem-nificativ a fost de 12,8%, în scădere cu 7,9 puncteprocentuale faţă de perioada 2010 - 2012.

„Din rândul acestora, 6,3% au fost întreprin-deri care au aplicat numai metode noi de organi-zare sau de marketing, în timp ce 3,5% au fost în-treprinderi care au introdus sau implementat nu-mai produse şi/sau procese noi sau îmbunătățitesemnificativ. Din numărul total de întreprinderi3% au introdus atât produse şi/sau procese noi,cât şi metode de organizare şi/sau de marketingnoi sau îmbunătățite semnificativ”, se arată în do-cument.

Potrivit acestuia, în perioada 2012 - 2014, faţăde perioada anterioară analizată, 2010 - 2012,ponderea inovatorilor a scăzut la două din cele treicategorii de inovatori.

„Ponderea întreprinderilor care au implemen-tat metode de organizare şi/sau de marketing noisau semnificativ îmbunătățite a scăzut cu 8,1% punc -te procentuale. Ponderea acelor inovatori care auintrodus atât produse şi/sau procese, cât şi metodede organizare şi/sau de marketing a înregistrat o

scădere cu 1,4 puncte procentuale. Dacă în pe-rioada 2010 - 2012 ponderea întreprinderilor cuproduse şi/sau procese inovatoare a fost de 1,9%,în perioada 2012 - 2014 s-a înregistrat o creşterecu 1,6 puncte procentuale”, arată institutul.

În perioada 2012 - 2014, întreprinderile maricu 250 de salariaţi şi peste, spune inS, au fost maiinovatoare decât întreprinderile mici şi mijlocii(iMM-uri), respectiv cu 10 — 249 de salariaţi.

din numărul întreprinderilor mari, 26,9% aufost inovatoare, în timp ce din rândul întreprinde-rilor mici şi mijlocii numai 12,2% au fost inova-toare.

Faţă de perioada anterioară, 2010 - 2012, pon-derea întreprinderilor inovatoare mari a înregistrato scădere cu 13,2 puncte procentuale, de la 40,1%în 2010 - 2012 la 26,9% în 2012 - 2014. Aceeaşi ten-dinţă de scădere s-a manifestat şi în rândul iMM-urilor inovatoare, care, de la o pondere de 19,8%în perioada 2010 - 2012, au ajuns la numai 12,2%,înregistrându-se o scădere cu 7,6 puncte procen-tuale.

Conform inS, în ambele sectoare economice(industrie şi servicii) s-a înregistrat o scădere a po-tenţialului inovator al întreprinderilor. În sectorulindustriei s-a înregistrat o scădere cu 9,8 puncteprocentuale, de la 22,4% în perioada 2010 - 2012la 12,6% în perioada 2012 - 2014. În sectorul ser-viciilor, scăderea este mai mică, cu 5,7 puncte pro-centuale, de la 18,8% în perioada 2010 - 2012 la13,1% în perioada 2012 - 2014.

Faţă de perioada 2010 - 2012, a existat o co-operare mai bună între întreprinderi, ponderea în-treprinderilor ce au cooperat s-a dublat atât în sec-torul industriei, cât şi în sectorul serviciilor. Astfel,15,4% din numărul întreprinderilor inovatoare aucooperat în vederea realizării de produse sau pro-cese noi sau îmbunătăţite semnificativ. Cooperareaeste mai activă în rândul întreprinderilor inova-toare din sectorul industriei, unde s-a înregistrato pondere de 17%, spre deosebire de sectorul ser-viciilor, unde ponderea întreprinderilor care au co-operat în perioada 2012 - 2014 a fost de 13,9%,menţionează inS.

Sursa: insse.ro

http://www.insse.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



INFO

PARTEN

ERIATE

Un oraş din Croaţia caută parteneripentru un proiect european destinatpersoanelor vârstnice

Oraşul Klanjec din Croaţia caută parteneripentru un proiect care să fie depus în cadrul Măsurii2.1 Înfrățire între localități a programului Europapentru cetățeni. tema proiectului este îmbătrânireaactivă şi incluziunea socială a persoanelor vârstnice.

termenul limită este 1 martie. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare

sunt rugaţi să contacteze direct solicitantul câtmai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: [email protected], tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: europapentrucetateni.eu

Propunere de parteneriatdin Germania pentru Măsura 2.3Proiecte ale societății civile

Internationale Liga für Menschenrechte e.V.(Liga Internaţională pentru Drepturile Omului)din Germania caută parteneri pentru un proiectcare să fie depus în cadrul Măsurii 2.3 Proiecte alesocietății civile a programului Europa pentru ce-tățeni. Scopul acestui proiect este iniţierea uneidezbateri europene şi participative cu privire lattiP (transatlantic trade and investment Partner-ship) în care să fie implicaţi oameni de ştiinţă, ac-tivişti, grupuri de interese, factori de decizie şicetăţeni europeni. termenul limită este 1 martie.

Posibilii parteneri interesaţi de cooperaresunt rugaţi să contacteze liga cât mai curând.



O asociaţie din Polonia cautăparteneri pentru Măsura 2.1Înfrățire între localități

The Union of Associations MULTIKULTURA dinCracovia (Polonia) doreşte să se alăture ca partenerla un proiect în cadrul Măsurii 2.1 Înfrățire între lo-calități a programului Europa pentru cetățeni. Posi-bilii aplicanţi interesaţi de cooperare sunt rugaţi săcontacteze direct organizaţia cât mai curând.



O şcoală din Lituania cautăparteneri pentru Măsura 2.3Proiecte ale societății civile

O şcoală primară din Alytus (Lituania) doreşte săcolaboreze cu alte organizaţii pentru depunerea unuiproiect în cadrul Măsurii 2.3 Proiecte ale societății civilea programului Europa pentru cetățeni. Posibilii parte-neri interesaţi de cooperare sunt rugaţi să contactezedirect instituţia şcolară din Alytus cât mai curând.



Propunere de proiect din Spaniaîntr-un proiect la C1 Memorieistorică europeană

Residencia de Estudiantes din Madrid (Spania)caută parteneri pentru un proiect care să fie de-pus în cadrul Componentei 1 Memorie istorică eu-ropeană a programului Europa pentru cetățeni.

(continuare în pagina 10)

http://europapentrucetateni.euhttp://europapentrucetateni.euhttp://europapentrucetateni.euhttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



INFO

PARTEN

ERIATE

(continuare din pagina 9)Proiectul urmăreşte să con-

tribuie la înţelegerea RăzboiuluiCivil din Spania nu doar ca un con-flict militar devenit o tragedie eu-ropeană, ci, în special, ca un eve-niment istoric ce a provocat pră-buşirea idealurilor europene de li-bertate, toleranţă, cooperare, so-luţionare paşnică a conflictelor şiegalitate, idealuri reprezentatede Residencia de Estudiantes. ter-menul limită este 1 martie.

Posibilii parteneri interesaţide cooperare (din ţări implicatesau afectate de Războiul Civil din Spania) sunt rugaţisă contacteze direct organizaţia cât mai curând.



Propunere de parteneriatdin Polonia pentrudepunerea unui proiect încadrul Măsurii C1 Memorieistorică europeană

National Archive din Opole(Polonia) doreşte să fie partenerîntr-un proiect pentru a fi depusspre finanţare în cadrul Componen-tei 1 Memorie istorică europeană aprogramului Europa pentru cetă-țeni. termenul limită es te 1 martie.

Posibilii aplicanţi interesaţide cooperare sunt rugaţi să contacteze direct or-ganizaţia croată cât mai curând.



Rata de obsorbţie curentăîn 8 februarie 2016

63,47%

Rata de absorbţie efectivă(sume rambursate de CE)

58,86%Plăţi rambursate

de Comisia Europeană

69,94%

Stadiul absorbţiei fondurilor europene / 22 februarie 2016

Opole, Polonia

http://europapentrucetateni.euhttp://europapentrucetateni.euhttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro

Scuarul de pe strada Bucureşti va fi reame-najat până la finele lunii aprilie! În perioada ime -diat următoare, zona va avea o nouă faţă, multmai mo dernă şi atractivă. Concepţia pentru ima -ginea noului scuar aparţine unor tineri arhitecţidin Călăraşi. Pe scuar vor fi puse covoare de gazonşi vor fi plantaţi arbuşti ornamentali. În schimb,nu vor mai fi replantaţi trandafiri, deoarece intre -ţinerea acestora este foarte costisitoare. Lucră-rile de modernizare ale scuarului vor fi dema-rate în această perioadă, după cum a afirmatedilul-şef daniel drăgulin.

„În maxim o săptămână, începem să mon-tăm instalația electrică şi partea de automati-zare. Iar după ce aceste lu crări vor fi finalizate,vom începe să supraînălțăm marginile scuaruluicu borduri.Cred că la sfârşitul lunii aprilie,acest scuar va fi gata.”, a precizat primarul dră-gulin. investiţia se ridică la aproximativ 12 mi-liarde de lei vechi, bani ce vor fi alocaţi din bu-getul local.

Sursa: actualitateacalarasi.ro



INFO

JUD

EȚE

Primul parc industrial din PiteştiArgeşAutorităţile publice locale din Piteşti au în ve-

dere pentru anul în curs începerea procedurilorpentru amenajarea în zona Arpechim a primuluiparc industrial din municipiu.

Parcul va fi amenajat mai întâi pe o suprafaţăde circa 50 de hectare, dintr-un total de 130 de hec-tare ce au fost recâştigate în instanţă de autorităţi,după un proces cu un furnizor de gaze. terenul fu-sese folosit pentru construirea unui CEt pe cărbune,care, între timp, a fost demolat. Primăria a depăşitetapele de înscriere a tere nului în cartea funciară,

iar în această perioadă se fac primele măsurători to-pografice. Măsurătorile sunt esenţiale pentru studiulde fezabilitate ce va sta la baza proiectului. Conformmunicipalităţii, parcul industrial va fi extins în aniiurmători pe măsură ce va exista interes din parteaagenţilor economici. Potrivit conducerii PrimărieiMunicipiului Piteşti, există deja numeroase cereridin partea firmelor, care ar urma să achite chirii mo-dice pentru folosirea spaţiilor ce vor fi amenajate înincinta viitorului parc industrial.

Sursa: epitesti.ro

Lucrăride modernizare

pentruînfrumuseţareastrăzii Bucureşti

din Călăraşi

Călăraşi

Final de proiect european la tărtăşeşti! A fostîncheiată reabilitarea şi modernizarea şcolii gene-rale din localitate, care a fost extinsă cu o sală degimnastică. Clădirea a fost reabilitată pe alocărilesuplimentare din Programul Operaţional Regional2007 – 2013 prin proiectul „Reabilitare, moderni-zare şi extindere cu sală de gimnastică Școala Ge-nerală Tărtăşeşti, județul Dâmbovița”. Cererea afost depusă şi finanţată cu fonduri nerambursabileRegio în cadrul Axei prioritare 3 „Îmbunătățirea in-frastructurii sociale”,dMi 3.4 „Reabilitarea/ mo-dernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastruc-turii pentru formarea profesională continuă”. 19luni a durat reabilitarea, iar valoarea proiectuluis-a ridicat la 4.434.416 lei, din care 95% fonduri eu -ropene.

La Şcoala tărtăşeşti sunt înscrişi 300 de e levi.Cu sprijin financiar nerambursabil Regio s-au exe-cutat lucrări de consolidare, reabilitare şi moder-nizare a clădirilor Şcolii Generale cu clasele i - Viiitărtăşeşti, ce vor fi dotate cu echipamente specifice.

Sursa: gazetadambovitei.ro

S-afinalizat

proiectul Regiode modernizare

a şcoliidin Tărtăşeşti!

Dâmboviţa

http://www.gazetadambovitei.rohttp://www.epitesti.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.rohttp://www.actualitateacalarasi.ro



INFO

JUD

EȚE

În această lună au demarat lucrările pentruamenajarea a 70 de apartamente sociale în muni-cipiul Giurgiu! Reprezentanta Primăriei municipiu-lui Giurgiu, Ana Maria trăsnea, a declarat că „pânăla finalul acestui an vor fi create 70 de aparta-mente sociale printr-un proiect de recompartimen-tare şi modernizare a unui bloc din municipiulGiurgiu aflat în administrarea municipalității. Ast-fel, vor fi create 70 de apartamente sociale, dintrecare 49 cu o cameră, 20 cu două camere şi unul cutrei camere, care vor fi repartizate în urma uneiselecții a dosarelor conform legii, unul dintre cri-teriile acordării acestor locuințe sociale fiind eli-minator, şi anume ca solicitantul sau membrii fa-miliei acestuia să nu aibă sau să nu fi avut vreodatăo altă locuință în proprietate”, a declarat şefa Bi-roului Relaţii Externe din cadrul Primăriei munici-piului Giurgiu, Ana Maria trăsnea. Potrivit acesteia,valoarea lucrărilor privind amenajarea celor 70 delocuinţe sociale este de 2,66 milioane de lei.

Primăria municipiului Giurgiu mai are în lucru

şi un bloc de locuinţe cu 20 de apartamente socialeîn cartierul istru, iar primarul municipiului Giurgiu,nicolae Barbu, a declarat că vrea să demareze înacest an şi lucrările privind construirea unui blocde locuinţe cu 20 de apartamente pentru specia-lişti. „Pentru aceasta vom stabili cu CJ Giurgiu fie-care contribuția la proiect, pentru că noi ne adre-săm specialiştilor care vor veni din țară pentru totce înseamnă instituții publice în domeniul sanitar,şcolar sau administrație şi sperăm ca din aceastăprimăvară să avem toate procedurile şi licitațiilepentru a demara construirea unui bloc, pentru căsunt foarte mulți medici care nu vin la Giurgiupentru că nu găsesc sau nu au locuință. Astfel vremca oraşul să devină atractiv şi să ne asigurăm ne-cesarul de specialişti în toate domeniile”, a de-clarat primarul nicolae Barbu.

Costurile pentru ridicarea blocului cu 20 deapartamente au fost estimate la aproximativ patrumilioane de lei.

Sursa: administratie.ro

70 de apartamente sociale noiîn municipiul Giurgiu

Giurgiu

de la începutul anului, oraşul Amara»este producător de energie verde.Parcul fotovoltaic realizat din fondurieuropene asigură 50% din consumulinstituţiilor publice şi iluminatul stradaldin localitate, ceea ce presupune oeconomie consistentă la bugetul local.

investiţia, realizată „la şosea”, pe dn2C Slo-bozia - Buzău, trezeşte interesul persoaneloraflate în tranzit şi mândria localnicilor, mulţumiţide finalitatea cu folos a proiectului.

Parcul fotovoltaic de la Amara este alcătuitdin opt dispozitive rotative, pe care sunt instalate416 panouri solare. Acestea se întorc pur şi simpludupă soare, iar dacă vântul bate cu o viteză maimare de 60 km/h, automat se aşează la orizontală.

În funcţie de luminozitate fiecărei zile, un dis-pozitiv cu 52 de panouri solare produce într-o zipână la 12.500 kw de energie solară. din primeleestimări, economiile pe care oraşul staţiune leface ca producător de energie verde, se cifreazăla 300.000 de lei pe an, precizează primarul VictorMoraru.

Şcoala şi grădiniţa sunt doi dintre consumato-rii publici pentru care energia verde înseamnăacum economie la facturile curente, dar şi un stresmai puţin.

Pentru localnici, parcul fotovoltaic este omândrie, mai ales că Amara se numără printre pri-mele comunităţi din ţară producătoare de energieverde.

Proiectul, în valoare de 2 milioane de lei, afost realizat din fonduri europene.

Sursa: guraialomitei.com

Oraşul Amara,producător de energie verde!

Ialomiţa

http://www.guraialomitei.comhttp://www.administratie.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



INFO

JUD

EȚE

Colegiul naţional „Unirea”este»partener pe durata a doi ani, începând cu1 septembrie 2015, în parteneriatulstrategic şcolar european „Getting toknow, sharing and enjoying our culturalheritage”, cu cinci instituţii deînvăţământ din Uniunea Europeană.

Pe lângă colegiul din Alexandria, parteneriisunt: CPi O Cruce, Centro Público integrado OCruce din Cerceda, Galicia, Spania, coordonatorulproiectului; Zespol Szkol Ogolnoksztalcacych Chor-zowie din Chorzow, Polonia; iti „Augusto Righi”din napoli, italia; 8th Gymnasio thessalonikis dintesalonic, Grecia; Şcoala Primară Stokeinteig-nhead din newton Abbot, devon, Marea Britanie.

Proiectul vizează explorarea oportunităţilortehnologiei în îmbunătăţirea educaţiei şi păstrareamoştenirii culturale. Moştenirea culturală este o

expresie a modulului de a transmite de la o gene-raţie la alta, în cadrul unei comunităţi, obiceiuri,practici, locuri, obiecte, expresii artistice şi valori.În prezent lucrează trei grupuri ţintă formate din:46 de elevi, 11 profesori, 20 de părinţi.

În perioada 7 - 10 februarie a avut loc primareuniune transnaţională în cadrul parteneriatului,ce s-a desfăşurat în Grecia. Cu această ocazie aufost prezentate activităţile din proiect, ce vor ducela realizarea obiectivelor propuse şi a impactuluiaşteptat. tot în cadrul acestei prime întâlniri de lu-cru a partenerilor, Colegiul „Unirea” din Alexandriaa prezentat cele trei filme realizate: „Monumen-tele culturale ale oraşului meu, iarna”, „CetateaTurnu - o memorie care aşteaptă să fie adusă laviață” şi „În căutarea culturii în oraşul meu”.Aceste trei filme ale elevilor fac parte dintr-un ci-clu mai larg denumit generic „Monumentele cultu-rale ale oraşului meu în cele patru Anotimpuri”.

Sursa: liberinteleorman.ro

Colegiul Naţional „Unirea”din Alexandria, partener

într-un proiect european ERASMUS+

Teleorman

Crucea de pe Caraiman ar putea trecela Ministerul Apărării pentru reabilitare

Prahova

Un proiect de Guvern prevede»trecerea monumentului Crucea de peCaraiman din administrarea staţiuniiBuşteni în cea a Ministerului Apărării, carear putea finanţa amplele lucrări dereabilitare, estimate la 6 milioane de lei.

Proiectul, aşa cum apare pe site-ul Guvernu-lui, prevede, pentru început, transmiterea uneicereri de către către Consiliul Local al OraşuluiBuşteni privind „emiterea unei hotărâri ce are caobiect trecerea imobilului Monumentul Eroilor –Cruce, de pe Masivul Caraiman, din domeniul pu-blic al oraşului Buşteni în domeniul public al sta-tului, în vederea dării în administrare MinisteruluiApărării Naționale”. Crucea de pe Masivul Carai-man a fost realizată prin grija Regelui Ferdinand

şi a Reginei Maria, în perioada 1926 - 1928, fiindunul din simbolurile unităţii naţionale, construit înmemoria militarilor căzuţi în luptele primei con-flagraţii mondiale.

Crucea a fost desemnată de către GuinnessWorld Records cea mai înaltă cruce din lume am-plasată pe un vârf montan. Aflat în prezent în ad-ministrarea Consiliului Local al Oraşului Buşteni,monumentul necesită lucrări de intervenţie/rea-bilitare estimate la suma de 6 milioane de lei. Pri-măria Oraşului Buşteni a transmis o scrisoare deintenţie Ministerului Apărării naţionale pentruidentificarea unor soluţii de finanţare necesarerestaurării. Una dintre ele ar fi asigurarea finan-ţării de la bugetul anual aprobat al MinisteruluiApărării naţionale.

Sursa: adevarul.ro

http://adevarul.rohttp://liberinteleorman.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro



REVISTA PRESEI

Gazeta dâmboviţei / 18 februarie 2016

Ziarul Argeşul / 18 februarie 2016 Ziarul Prahova / 16 februarie 2016

editia.ro / 15 februarie 2016

http://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro

newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de informare REGiO Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: PiaţaVasile Milea, nr. 1, et. iii, cam. 117, mun. Piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: Piaţa tricolorului, nr. 1, et. iV, cam.90, 100 şi 101, mun. târgovişte, jud. dâmboviţaTel./fax / 0345/100.018, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. iV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. ialomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. Vi, cam.626/627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN -director adjunct, Cristina RADU - şef ServiciuComunicare, Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea DOBRESCUPLOEŞTEANU, Şerban GEORGESCU, FlorentinGEORGESCU, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro,regio.adrmuntenia.roData publicării / 23 februarie 2016

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia şi activităţile pe caredumneavoastră le desfăşuraţi. dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreunăcu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie

a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa

de e-mail [email protected] va fi publicat pe site-ul Agenţiei(http://regio.adrmuntenia.ro) şi va fi distribuit

electronic săptămânal tuturor membrilor Reţelei deinformare REGiO Sud Muntenia, membrilor Consiliuluipentru dezvoltare Regională Sud Muntenia, consiliilor

judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia şi site-urilor

dedicate (portalurilor de ştiri economice), precumşi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769,

fax: 0242/313.167.
http://regio.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.adrmuntenia.ro

mfe a iniţiat selectarea de proiecte strategice din it&c ... › download_file › ...vorba de...

Documents