ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ORDIN

NR. 787 din 14.12.2004

privind

Metodologia pentru calculul indicatorilor privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale,

republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 67/ 2003 şi Ordonanţa Guvernului nr. 71/2004, Hotărârii Guvernului nr. 68/2004 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică,

ţinând seama de cerinţele chestionarului comun Eurostat/OECD privind starea mediului, capitolul “Ape

interioare”, care prevede raportarea indicatorilor referitori la: populaţia conectată la staţiile de epurare, capacitatea staţiilor de epurare, prelucrarea nămolului rezultat de la staţiile de epurare, volumele de ape uzate brute evacuate şi cantităţile de poluanţi prezente în acestea (pe tipuri de activităţi), volumele de ape epurate şi evacuate în receptori naturali şi cantităţile de poluanţi prezente în acestea,

având în vedere hotărârea nr. 6 a Comitetului de Avizare Metodologică din 23.06.2004, emite următorul

ORDIN:

Art. 1. Obiectul prezentului ordin este de a stabili metodologia şi instrumentarul statistic al cercetărilor statistice în domeniul colectării, epurării şi evacuării apelor uzate, aliniat la metodologia Eurostat. Art. 2. Metodologia privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, este prezentată în anexă, iar aceasta face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea metodologiei şi a instrumentarului statistic în funcţie de regulile şi recomandările Eurostat. Art. 4. (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către Direcţia Generală de Statistici Agricole şi Mediu. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. Art. 5. Începând cu data prezentului ordin, încetează orice dispoziţie contrară.

PREŞEDINTE,

Clementina IVAN - UNGUREANU

2

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Direcţia Generală de Statististici Agricole şi Mediu

Cod M. SM. 2

METODOLOGIA

pentru calcululindicatorilor privind

colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate

Aprobată prin ORDIN al Preşedintelui I.N.S. nr. 787 din data de 14.12. 2004

3

- CUPRINS - 1. INTRODUCERE 1

1.1. Consideraţii generale 1 2. PROIECTAREA ANCHETEI STATISTICE 1

2.1. Scopul anchetei statistice 1 2.2. Obiectivele anchetei statistice 2 2.3. Cerinţe de utilizare 2 2.4. Definirea unităţii de observare statistică 2 2.5. Sferă de cuprindere, periodicitate şi perioadă de referinţă 3 2.6. Principiul înregistrării datelor 3 2.7. Elaborarea metodologiei privind colectarea datelor şi modul de calcul al

indicatorilor 3 2.8. Pregătirea aplicaţiei informatice 3

3. METODOLOGIA PRIVIND COLECTAREA DATELOR ŞI MODUL DE

CALCUL AL INDICATORILOR 4

3.1. Precizări generale privind emisiile în apă şi epurarea apelor uzate 4 3.1.1. Formarea apelor uzate, tipuri de surse de poluare a apelor 4 3.1.2. Tipuri de ape uzate 5 3.1.3. Poluanţi prezenţi în apele uzate 6 3.1.4. Standarde de evaluare a apelor uzate 8 3.1.5. Metode de analiză utilizate pentru caracterizarea

fizico-chimică a probelor de ape uzate 9 3.1.6. Canalizarea apelor uzate 11 3.1.7. Procese de epurare a apelor uzate 12 3.1.8. Evaluarea emisiilor 13

3.2. Modul de colectare, înregistrare, prelucrare şi centralizare a datelor 14 3.2.1. Sursele de date 14 3.2.2. Chestionarele anchetei statistice 14

3.2.2.1. Prezentarea chestionarelor 14 3.2.2.2. Modul de colectare şi înregistrare a datelor la unităţile economice

Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” 15

3.2.2.3 Modul de colectare şi înregistrare a datelor la primării Chestionarul „Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” 17

3.3. Aplicaţia Informatică (Suportul software) 18 3.3.1. Baza de date 18 3.3.2. Intrările aplicaţiei (Input-uri) 20 3.3.3. Software-ul aplicativ (programele aplicaţiei) 20 3.3.4. Ieşirile sistemului (Output-uri) 22

4

4. EFECTUAREA ANCHETEI – TEST 23

4.1. Probleme generale 23 4.2. Organizarea activităţilor în teren 23 4.3. Desfăşurarea şi rezultatele anchetei statistice 23 4.4. Concluzii 24

5. MODALITĂŢI PENTRU EFECTUAREA ANCHETEI STATISTICE LA NIVEL NAŢIONAL 25

5.1 Programarea activităţilor întreprinse pentru implementarea anchetei statistice privind colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la apele uzate, în anul 2005 25 5.2 Evaluarea resurselor financiare necesare pentru efectuarea anchetei statistice 26

6. ANEXE ANEXA 1 - Chestionar “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” ANEXA 2 – Chestionar “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi a celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” ANEXA 3 – Schema generală de evacuare a apelor uzate ANEXA 4 - Centralizatoare A Centralizatoare pe ţară 4.1 Canalizarea apelor uzate; 4.2 Capacitatea staţiei de colectare si epurare a apelor uzate; 4.3 Volumul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate; 4.4 Ape uzate evacuate; 4.5 Prelucrarea nămolului; 4.6 Locuitorii conectaţi la canalizare; B Centralizatoare pe judeţe 4.7 Canalizarea apelor uzate; 4.8 Capacitatea staţiei de colectare si epurare a apelor uzate; 4.9 Volumul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate; 4.10 Ape uzate evacuate; 4.11 Prelucrarea nămolului; 4.12 Locuitorii conectaţi la staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti; 4.13 Locuitorii conectaţi la alte sisteme de epurare a apelor uzate; 4.14 Locuitorii conectaţi la sisteme de canalizare a apelor uzate orăşeneşti; 4.15 Locuitorii conectaţi la sisteme independente de colectare a apelor uzate; C Centralizatoare pe bazine hidrografice 4.16 Canalizarea apelor uzate; 4.17 Capacitatea staţiei de colectare si epurare a apelor uzate; 4.18 Volumul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate; 4.19 Ape uzate evacuate; 4.20 Prelucrarea nămolului; 4.21 Locuitorii conectaţi la staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti; 4.22 Locuitorii conectaţi la alte sisteme de epurare a apelor uzate; 4.23 Locuitorii conectaţi la sisteme de canalizare a apelor uzate orăşeneşti; 4.24 Locuitorii conectaţi la sisteme independente de colectare a apelor uzate;

5

D Situaţii multianuale pe indicatori 4.25 Situaţie anuală indicatori pe judeţe 4.26 Situaţie anuală indicatori / bazine hidrografice; ANEXA 5 – Programarea activităţilor cerute pentru implementarea Anchetei statistice privind colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la apele uzate

ANEXA 6 – PROTOCOL DE COOPERARE ÎNTRE MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR ŞI INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ CU PRIVIRE LA COLECTAREA, PRELUCRAREA ŞI FURNIZAREA INFORMAŢIILOR REFERITOARE LA APELE UZATE ANEXA 7 – Rezultatele anchetei test 7.1 Canalizarea apelor uzate 7.2 Capacitatea staţiilor de colectare şi epurare a apelor uzate 7.3 Debitul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate pe tipuri de activităţi 7.4 Ape uzate 7.5 Prelucrarea nămolului 7.6 Populaţia conectată la sistemele de colectare, epurare, evacuare ape uzate ANEXA 8 - Definiţii

6

1. INTRODUCERE 1.2. Consideraţii generale Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Utilizatorii de apă sunt obligaţi să folosească judicios apa, să asigure întreţinerea instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi (după caz) a celor de canalizare şi epurare a apelor uzate. Dreptul de folosinţă a apei şi obligaţiile corespunzătoare se exercită în conformitate cu prevederile legii nr. 107 din 25 septembrie 1996, lege care are ca scop principal protejarea şi conservarea resurselor de apă.

Sistemul actual din România de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate ridică unele probleme legate de cunoaşterea calităţii acestora, respectiv a volumelor de ape uzate şi a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în receptorii naturali (ape de suprafaţă) prin intermediul sistemelor de canalizare, cu sau fără epurare.

Din raportările trimise de România la Eurostat, rezultă următoarele probleme referitoare la apele uzate:

- informaţiile privind capacităţile de epurare a apelor uzate nu au fost raportate până în 2003 la Eurostat;

- deşi la nivel local există date privind situaţia apelor uzate, acestea nu sunt colectate corespunzător prin Administraţia Naţională “Apele Române” sau Institutul Naţional de Statistică din lipsa unor metodologii adecvate;

- registrele existente privind staţiile de epurare nu acoperă toate unităţile, fiind necesară o situaţie cât mai completă a acestora, pe judeţe, bazine hidrografice şi pe ţară.

- datele care se colectează trebuie să corespundă cu Directivele Uniunii Europene privind apele uzate şi anume: • Directiva Cadru a Apelor - Water Framework Directive nr. 60/2000 ; • Epurarea apelor uzate orăşeneşti – Urban Waste Water Treatment, nr.

271/1991; • Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării – Integral Pollution Prevention and

Control, nr. 61/1996; • Substanţe periculoase evacuate în ape, nr. 464/1976, amendat cu nr. 692/1991 -

Discharge of Dangerous Substances in Water. În vederea introducerii de noi indicatori statistici privind apele uzate sau pentru

îmbunătăţirea sistemului de indicatori statistici existent, Eurostat a lansat “Proiectul pilot 2001 Statistica Mediului”. În cadrul acestui proiect s-a derulat contractul între Institutul Naţional de Statistică şi ICON INSTITUT pentru elaborarea unei metodologii destinate efectuării unei anchete statistice privind epurarea apelor uzate în conformitate cu Chestionarului Comun Eurostat/OECD şi cerinţele de raportare în acest domeniu. 2. PROIECTAREA ANCHETEI STATISTICE 2.1 Scopul anchetei statistice

Efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate are

drept scop principal obţinerea unor informaţii necesare fundamentării politicii naţionale a României în domeniul mediului şi apelor, asigurarea datelor solicitate de către Eurostat în vederea integrării ţării noastre în sistemul informaţional general al Uniunii Europene asigurându-se astfel armonizarea statisticii de mediu din România cu standardele şi normele Uniunii Europene.

7

Prin efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate se urmăreşte obţinerea informaţiilor necesare privind cantităţile de ape uzate şi de poluanţi evacuate în receptori naturali prin intermediul diverselor tipuri de canalizare, cu sau fără epurare.

Totodată, scopul acestei anchete este testarea şi punerea la punct a unei metodologii de colectare şi prelucrare a datelor privind apele uzate de la toate nivelele (local, zonal şi naţional).

2.2 Obiectivele anchetei statistice

Ancheta statistică privind colectarea , epurarea şi evacuarea apelor uzate îşi propune, în principal, următoarele obiective:

- Stabilirea numărului de staţii de epurare orăşeneşti, industriale şi independente existente la nivelul ţării, capacitatea proiectată şi capacitatea existentă a acestora, precum şi calitatea efluentului epurat, debitul apelor şi încărcarea cu substanţe organice;

- Volumul şi concentraţia de poluanţi prezenţi în apele uzate industriale (pe tipuri de activităţi ) şi menajere evacuate;

- Modul de colectare a apelor uzate brute, volumul şi calitatea acestora la intrarea în reţeaua de canalizare orăşenească, industrială sau independentă;

- Volumul apelor uzate şi calitatea celor care sunt supuse proceselor de epurare în staţii de epurare orăşeneşti, industriale sau independente şi calitatea efluenţilor epuraţi ce sunt evacuaţi în receptori naturali ( râuri/lacuri şi Marea Neagră);

- Volumul de nămol rezultat pe tipuri de staţii de epurare (orăşenească, industrială şi independentă) şi tipul de prelucrare, valorificare, depozitare etc.

- Estimarea numărului total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate.

2.3 Cerinţe de utilizare

Chestionarele statistice au fost astfel concepute încât să permită obţinerea

informaţiilor necesare pentru asigurarea unor cerinţe de utilizare în termeni de conţinut şi de calitate, pentru potenţialii utilizatori din România în domeniul protecţiei mediului, cu precădere de către: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; Administraţia Naţională “Apele Române”, Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei şi Comerţului, Institutul Naţional de Statistică şi alte instituţii centrale, asociaţii profesionale, organizaţii internaţionale (Agenţia Europeană de Mediu, Eurostat etc.). 2.4 Definirea unităţii de observare statistică

Alegerea unităţii de observare statistică s-a făcut în funcţie de natura şi volumul

informaţiilor necesare pentru tipul de analiză solicitat şi posibilităţile de răspuns la problemele specifice. Pe baza acestor considerente a fost aleasă ca unitate de observare statistică, întreprinderea care exploatează sisteme de canalizare şi evacuare a apelor uzate în receptori naturali, definită ca fiind cea mai mică unitate legal constituită, cu autonomie de decizie, având personalitate juridică, ţine contabilitate proprie pe baza căreia întocmeşte bilanţ contabil pe care îl depune la organele financiare ale Ministerului Finanţelor Publice. Unitatea este organizată să desfăşoare (în unul sau mai multe locuri) exploatarea sistemelor de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate în receptori naturali. Această unitate deţine una sau mai multe staţii de epurare a apelor uzate, deţine sau nu sistem de canalizare.

De asemenea, constituie unitate de observare statistică şi primăria care are servicii proprii de colectare şi epurare a apelor uzate pe care le evacuează direct în receptori naturali.

8

2.5 Sferă de cuprindere, periodicitate şi perioadă de referinţă

Ancheta statistică are o sferă de cuprindere exhaustivă fiind înregistrate toate unităţile de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în receptori naturali, stabilite de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Cercetarea statistică se efectuează cu o periodicitate anuală, de regulă în lunile aprilie - mai ale anului curent, având ca perioadă de referinţă anul calendaristic precedent, (1 ianuarie – 31 decembrie). 2.6 Principiul înregistrării datelor

Ancheta statistică se efectuează pe baza principiului aoutoînregistrării atât în cazul

unităţilor de epurare cât şi al primăriilor. Pentru unităţile economice, informaţiile sunt furnizate de către responsabilul cu

protecţia mediului din unitate, iar acolo unde nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate în unitate, datele se culeg de la diversele compartimente care le deţin.

În cazul primăriilor, chestionarele statistice sunt completate de către persoana responsabilă cu protecţia mediului, iar în cazul în care nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate, de către secretarul primăriei.

2.7 Elaborarea metodologiei privind colectarea datelor şi modul de calcul al

indicatorilor Metodologia de calcul cuprinde trei părţi:

• În prima parte s-au făcut unele consideraţii şi precizări generale, privind emisiile în apă şi epurarea apelor uzate cu referire la: formarea apelor uzate şi tipurile de surse de poluare a apelor, substanţele poluante prezente în apele uzate, standardele de evaluare a apelor uzate, metodele de analiză utilizate pentru caracterizarea fizico – chimică a probelor de ape uzate, canalizarea apelor uzate, procese de epurare a apelor uzate, evaluarea emisiilor;

• În a doua parte sunt prezentate cele două tipuri de chestionare, având în vedere specificul unităţilor la care se efectuează ancheta statistică:

- Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” (anexa 1);

- Chestionarul “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” (anexa 2).

• În partea a treia sunt date explicaţii detaliate privind definirea şi modul de calcul pentru toţi indicatorii cuprinşi în chestionare, precum şi în legătură cu modul de culegere a datelor, atât de la unităţile economice, cât şi de la primării.

Pentru o cât mai clară înţelegere a semnificaţiei şi a conţinutului indicatorilor, precum şi pentru înregistrarea unor date corecte, partea finală cuprinde o listă cu definiţii pentru principalii indicatori (anexa 8).

2.8 Pregătirea aplicaţiei informatice

Programul întocmit pentru prelucrarea datelor a fost astfel conceput încât să permită crearea unei baze de date în funcţie de specificul unităţilor raportoare, optându-se pentru “Sistemul de gestiune a bazei de date ACCES”. La alegerea acestui program s-a avut în vedere şi volumul de date ce s-ar putea stoca pentru mai mulţi ani de exploatare a aplicaţiei informatice, precum şi facilităţile pe care le oferă. Pentru prelucrarea datelor au fost proiectate: machetele (formulare de culegere a datelor) pentru intrările aplicaţiei (input-uri), programele aplicaţiei (software-ul aplicativ), precum şi machetele pentru ieşirile sistemului (output-uri).

9

3. METODOLOGIA PRIVIND COLECTAREA DATELOR ŞI MODUL DE CALCUL AL INDICATORILOR

3.1. Precizări generale privind emisiile în apă şi epurarea apelor uzate

Poluarea apelor poate fi naturală, datorată fenomenelor meteorologice (ploi, furtuni) precum şi structurii şi compoziţiei rocilor prin/peste care circulă, şi/sau artificială, provocată de activităţile umane, economice sau domestice în urma cărora rezultă ape uzate (poluate).

Apele uzate sunt emisii lichide care în cele mai multe cazuri sunt evacuate în ape de suprafaţă, în receptori secundari sau intermediari care sunt solul sau apele subterane. Emisiile pot fi clasificate, în principal, în funcţie de tipul activităţii în urma cărora rezultă sau în funcţie de tipul sursei care le produce.

Categoriile majore de emisii în ape sunt: • evacuări directe, fără epurare a apelor uzate sau cu incertitudine asupra epurării

acestora; • evacuări în bazine ( rezervoare) de stocare, colectate periodic şi apoi evacuate cu

sau fără epurare; • evacuări de către staţii de epurare a apelor uzate industriale sau orăşeneşti.

3.1.1. Formarea apelor uzate, tipuri de surse de poluare a apelor

Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate

direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cu concentraţia poluanţilor pe care aceasta le conţine. Influenţa asupra apelor receptorului este cu atât mai mare cu cât debitul/volumul receptorului este mai mic. În cazul evacuării apelor uzate în lacuri sau în Marea Neagră trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului are şi un caracter cumulativ, cantitatea de poluanţi evacuată acumulându-se în timp.

Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se află în suspensie. Acestea sunt de natură anorganică (săruri minerale) sau organică (diverse substanţe organice) şi pot să fie toxice, inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese naturale cauzatoare de efecte nedorite pentru apele receptorului în care au fost evacuate (râuri sau lacuri). Evacuarea de ape uzate în receptorii naturali poate conduce la degradarea sau distrugerea faunei şi/sau florei receptorului, la scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apa receptorului având efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia şi/sau asupra fenomenului de epurare naturală (autoepurare) care are loc în apa receptorului. Aceasta poate favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului şi formelor de viaţă pe care le conţine (intoxicare, eutrofizare etc.).

Poluarea apei – orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limita admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996). Poluarea apei înseamnă introducerea directă sau indirectă (ca rezultat al activităţii umane), a unor substanţe sau a căldurii, care pot dăuna sănătăţii umane precum şi calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, activităţi care pot conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile, precum şi alte folosinţe legate de apă.

Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orăşeneşti, industriale, pluviale şi de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate în receptor natural prin conducte sau canale de evacuare.

Surse difuze de poluare reprezintă emisii evacuate în mediu în mod dispers (care nu descarcă efluenţi uzaţi în ape de suprafaţă prin intermediul unor conducte în puncte localizate).

Pe ansamblu se disting următoarele surse majore de poluare difuză:

10

• Agricultura; • Depunerile atmosferice; • Materialele de construcţii; • Industria; • Traficul auto; • Populaţia din mediul rural.

Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting două categorii de surse difuze diferenţiate:

Surse locale - corelate cu solul şi scurgerile prin antrenare cu precipitaţii, în apele de suprafaţă sau prin percolare, în apele subterane, aplicarea de pesticide şi îngrăşăminte minerale fiind un exemplu tipic în acest sens.

Sursele locale de poluare au ca provenienţă următoarele grupe ţintă: • Populaţia – cea neracordată la un sistem centralizat de canalizare; • Industria; • Agricultura.

Surse regionale şi transfrontiere - în această categorie sunt incluse poluările difuze transmise la distanţă faţă de locul de geneză, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide şi solide.

Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine în sprijinul aplicării prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicită ca pentru fiecare bazin hidrografic să se efectueze o analiză a caracteristicilor acesteia, şi de asemenea, o analiză a impactului activităţilor umane asupra calităţii apelor de suprafaţă, precum şi Planul de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice (Ordinul nr. 913/2001 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor).

Sursele difuze de poluare reprezintă o componentă cheie în procesul de poluare a apelor de suprafaţă. Impactul lor asupra calităţii apelor este în creştere, fiind în legătura directă cu reducerea încărcării cu poluanţi evacuaţi direct de sursele punctiforme industriale şi comunale. Cuantificarea poluării provenite de la sursele difuze de poluare se face cu greutate.

Întrucât încărcarea cu poluanţi de la sursele difuze de poluare nu poate fi măsurată se folosesc metode variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafaţă.

Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt : • metode de calcul a balanţei poluanţilor; • metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizând informaţii din baza de date

ca şi din modelele existente specificând încărcarea de poluanţi a unei arii din bazinul hidrografic. Apele din sursele de emisie punctiforme se pretează epurării şi pot, de aceea, să fie

analizate statistic. Poluanţii acestor surse pot fi cuantificaţi şi controlaţi înainte de evacuarea în receptor. Urmărirea statistică a surselor punctiforme întâmpină mai puţine probleme faţă de cea a surselor difuze. În cele mai multe activităţi productive, emisiile sunt generate de surse punctiforme. Pentru aceste surse, relaţia dintre parametrii de calitate ai apei afectate şi activităţile poluatoare este directă şi, în principiu, poate fi măsurată. 3.1.2. Tipuri de ape uzate

În ansamblu, apele uzate (surse punctiforme de poluare) pot fi clasificate în

următoarele categorii importante: • Ape uzate menajere - ape uzate provenite din activităţi gospodăreşti (prepararea

hranei, igienizarea locuinţelor, spălatul rufelor etc.) şi din alte activităţi (diferite servicii la restaurante, hoteluri, moteluri, spitale, unităţi administrative, publice etc);

• Ape uzate industriale - orice fel de apa uzată care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi/sau meteorice. Următoarele activităţi economice reprezintă surse majore de ape uzate industriale:

11

• Agricultură, silvicultură, pescuit; • Industrie minieră; • Industrie alimentară; • Industrie metalurgică; • Industrie textilă; • Celuloză şi hârtie; • Industrie chimică şi petrochimică; • Producerea şi distribuţia energiei electrice; • Construcţii; • Transporturi; • Alte activităţi economice.

• Ape uzate orăşeneşti - ape uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi;

• Ape pluviale (meteorice) - ape uzate rezultate din apele pluviale care spală suprafeţe impermeabile de pe care se antrenează diverşi poluanţi (materii în suspensie, substanţe organice, metale grele, produse petroliere etc.).

Apele uzate menajere provenite din gospodăriile populaţiei, pot fi evaluate pe baza unor factori standard de emisie, cum ar fi locuitorii echivalenţi (populaţia echivalentă = p.e.). Locuitorii echivalenţi se determină potrivit relaţiei de mai jos:

Locuitor echivalent: încărcare zilnică de substanţe organice

biodegradabile de 60g CBO5 (un locuitor echivalent - p.e. = 60g CBO5/zi). Unităţile industriale mici, care evacuează ape uzate fără poluanţi specifici, pot fi

evaluate, ca şi activităţile casnice în locuitori echivalenţi. Unităţile economice mari pot fi evaluate separat, pe baza determinărilor (monitorizării) emisiilor la sursă. 3.1.3. Poluanţi prezenţi în apele uzate Pentru caracterizarea apelor uzate sunt folosiţi următorii indicatori fizico-chimici:

Indicatorii fizici ai apelor uzate sunt: • Turbiditatea – caracteristică reprezentând diminuarea transparenţei apei, datorită, în

principal, conţinutului de materii în suspensii; • Culoarea - caracteristică specifică diferitelor tipuri de ape uzate. Astfel:

- apele uzate proaspete au culoare gri deschis; - apele uzate în care a început fermentarea materiilor organice au culoare gri închis; - apele uzate provenite din unele procese industriale pot avea culori diferite.

• Mirosul - poate indica existenţa anumitor poluanţi în apele uzate. Astfel: - apele uzate proaspete au miros specific insensibil; - apele uzate cu miros de ouă clocite conţin hidrogen sulfurat (H2S); - alte mirosuri indică, de asemenea existenţa unor substanţe chimice în apele uzate

industriale. • Temperatura – caracteristică reprezentând regimul energetic, care influenţează cele mai

multe reacţii chimice şi biologice care se produc în apele uzate şi procesul de sedimentare a materiilor în suspensie. Temperatura apelor uzate este de obicei mai ridicată decât cea a apelor de alimentare cu 2-3 grade (oC).

Indicatorii chimici ai apelor uzate sunt:

• Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) – determină activitatea ionilor de hidrogen; exprimă intensitatea acidităţii sau alcalinităţii (SR ISO 10523-97). Parametrul pH nu

12

reprezintă el însuşi un contaminant dar este un parametru important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces de epurare biologică sau a fi evacuate în canalizarea orăşenească; • Materii în suspensie – reprezintă substanţele insolubile din apa uzată care se pot separa

prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm) potrivit STAS 6953-81. Materiile solide totale ca şi cele două componente ale acestora – materii solide în suspensie şi materii solide dizolvate (<1 µm) – prezintă caracteristici importante, care servesc la stabilirea eficienţei procesului de epurare în diferite etape. Materiile solide în suspensie, pot fi materii separabile prin decantare (>100 µm) şi materii coloidale (între 1 si 100 µm). Materiile în suspensie care decantează sunt măsurate cu ajutorul conului Imhoff (decantare timp de 30 minute) fiind exprimate în ml/l. Acestea sunt determinate prin filtrare pe filtru de hârtie cu o anumită porozitate (STAS 6953-81) fiind uscate la 105oC şi calculate ca diferenţă între filtrul plin si cel gol;

• Reziduul filtrat la 105oC (STAS 9187-84) reprezintă materiile în suspensie dizolvate care pot fi măsurate gravimetric după evaporarea probei filtrate;

• Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) – cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă de către microorganisme a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (20oC) şi timpul standard (5 zile) potrivit STAS 6560-82 şi SR ISO 6060/96;

• Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) (CCO-Cr) – concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie prezente în apa uzată (SR ISO 6060-96);

• Azot amonical (NH4+) – conţinutul de azot sub formă de ioni de NH4

+ din apa uzată (STAS 8683-70);

• Azot total (NTOT) - conţinutul de azot total din apa uzată (STAS 7312-83); • Azotaţi (NO3

-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotat (STAS 8900/1-71, SR ISO 7890/1-98 iar pentru apa de mare STAS 12999-91);

• Azotiţi (NO2-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotit (STAS 8900/2-71, SR ISO

6777-96 iar pentru apa de mare STAS 12754-89); • Fosfor total (PTOT) conţinutul de fosfor total (SREN 1189-99); • Cianuri (CN-) – conţinutul de cianuri (CN-), prezente în apa uzată sub formă de cianuri

simple şi cianuri complexe (STAS 7685-79 şi SR ISO 6703/1-98); • Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) – conţinutul de sulfuri din apa uzată, care cuprind:

hidrogenul sulfurat dizolvat, sulfurile solubile în apă şi alte sulfuri prezente în materiile în suspensie şi care sunt solubile în acizi (STAS 7510-66 si SR ISO 10530-97);

• Sulfiţi (SO32-) – conţinutul de sulfiţi (SO3

2-) în apa uzată (STAS 7661-89); • Sulfaţi (SO4

2-) – conţinutul de sulfaţi (SO42-) în apa uzată (STAS 8601-70);

• Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) – conţinutul de compuşi fenolici (STAS 7167-92);

• Substanţe extractibile cu solvenţi organici – conţinutul de substanţe extractibile cu solvenţi, prin care se înţeleg: grăsimi animale şi vegetale, hidrocarburi (uleiuri minerale, hidrocarburi grele), combinaţii cu funcţiuni hidroxilice, carbonilice, carboxilice, compuşi cu azot, insecticide, săpunuri, ceruri, răşini şi gudroane care se extrag cu solvenţi (SR 7578-96);

• Detergenţi sintetici biodegradabili – conţinutul de detergenţi sintetici anion activi prezenţi în apa uzată sub formă de alchilsulfonaţi de sodiu, alchisulfaţi de sodiu, alchilarilsolfonaţi de sodiu, precum şi alţi detergenţi anionactivi (SR ISO 7875/1,2-96);

• Plumb (Pb2+) – conţinutul de ioni de plumb în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (STAS 8673-79);

• Cadmiu (Cd2+) – conţinutul de ioni de cadmiu în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (SR ISOP 5961/93);

• Crom total (Cr3++ Cr6+) – conţinutul de ioni de crom trivalent şi hexavalent în apa uzată (STAS 7884-91 si SR ISO 9174-98);

13

• Crom hexavalent (Cr6+) – conţinutul de ioni de crom hexalent în apa uzată (STAS 7884-91 SR ISO 11083-98);

• Cupru (Cu2+) – conţinutul de ioni de cupru în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (STAS 7795-80);

• Nichel (Ni2+) – conţinutul de ioni de nichel în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (STAS 7987-67);

• Zinc (Zn2+) – conţinutul de ioni de zinc în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (STAS 8314-87);

• Mangan (Mn2-) – conţinutul de ioni de mangan în apa uzată (sub formă elementară sau de compuşi anorganici sau organici) (STAS 8662/1-96 SR ISO 6333-96);

• Clor rezidual liber (Cl2) – conţinutul de clor liber în apa uzată (STAS 6364-78); • Produse petroliere – conţinutul de produse petroliere în apa uzată (SR 7277/1-95, SR

7277/2-95); • Cloruri (CL-) - conţinutul de cloruri în apa uzată (STAS 8663-70); • Floruri (Fl-) – conţinutul de fluoruri în apa uzată (STAS 8910-71); • Arsen (As+) - conţinutul de arsen în apa uzată (STAS 9411-83); • Calciu (Ca2+) - conţinutul de calciu în apa uzată (STAS 3662-90); • Fier total ionic (Fe2++ Fe3+) - conţinutul total de ioni de fier în apa uzată (SR ISO 6332-

96); • Mercur (Hg2+) - conţinutul de ioni de mercur în apa uzată (STAS 8045-79); • Argint (Ag+) - conţinutul de ioni de argint în apa uzată (STAS 8190-68); • Molibden (Mo2+) - conţinutul de molibden în apa uzată (STAS 11424-84); • Seleniu (Se2+) - conţinutul de seleniu în apa uzată (STAS 12663 –88); • Magneziu (Mg2+) - conţinutul de ioni de magneziu în apa uzată (STAS 6674-77 SR ISO

7980-97); • Cobalt (Co2+) - conţinutul de ioni de cobalt în apa uzată (STAS 8288-69). 3.1.4. Standarde de evaluare a apelor uzate

În conformitate cu prevederile Legii Apelor, standardele pe care trebuie să le respecte apele uzate pentru a putea fi evacuate în receptori ape de suprafaţă au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 sunt aprobate :

• Normele tehnice privind colectarea , epurarea si evacuarea apelor uzate orăşeneşti, (NTPA 011/2002);

• Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor si direct in staţiile de epurare, (NTPA –002/2002);

• Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale si orăşeneşti la evacuarea in receptori naturali, (NTPA – 001/2002); Prin Hotărârea de Guvern nr. 472/2000 sunt reglementate unele măsuri de protecţie a

calităţii resurselor de apă în care sunt specificate penalităţile aplicate utilizatorilor de apă pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise din apele uzate evacuate pentru : ♦ Indicatori chimici generali: materii totale în suspensie, cloruri, sulfaţi, sodiu, potasiu,

calciu, magneziu, azotaţi, amoniu, azot total, azotiţi, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, fosfaţi, fosfor total, mangan, aluminiu, fier total ionic, substanţe extractibile în eter de petrol şi substanţe petroliere, detergenţi sintetici anionactivi biodegradabili, reziduu filtrabil uscat la 105oC;

♦ Indicatori chimici specifici: sulfiţi, fluoruri, fenoli antrenabili cu vapori de apă, nichel, crom, amoniac, bariu, sulfuri şi hidrogen sulfurat;

♦ Indicatori chimici toxici şi foarte toxici: arsen, cianuri, mercur, cadmiu, plumb, argint, crom6+, cupru, molibden, clor rezidual liber, substanţe cancerigene (benzpirenul şi compuşii lui, nitroderivaţii), hidrocarburi policiclice aromate (HPA), pesticide-erbicide,

14

triazine, triazinone, toluidine, pesticide-insecticide organoclorurate, pesticide-insecticide organofosforice, organometalice.

În anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 /21.03.2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării sunt prezentate SUBSTANŢE POLUANTE RELEVANTE pentru a fi luate în considerare la stabilirea valorilor-limită de emisie în apă, şi anume: compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma compuşi de acest tip în mediul acvatic, compuşi organofosforici, compuşi organici cu staniu, substanţe şi preparate care s-au dovedit a avea proprietăţi cancerigene sau mutagene ori proprietăţi care pot afecta reproducerea în/sau prin intermediul mediului acvatic, hidrocarburi persistente şi substanţe organice toxice bioacumulative şi persistente, cianuri, metale şi compuşii lor, arsenul şi compuşii lui, biocide şi produşi fitosanitari, materiale în suspensie, substanţe implicate în procesul de eutrofizare (în special azotaţi şi fosfaţi), substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra balanţei de oxigen (şi care pot fi măsurate utilizând parametri ca CBO, CCO etc.). Metodele standard de evaluare a indicatorilor au fost prezentate în subcapitolul 3.1.3. 3.1.5. Metode de analiză utilizate pentru caracterizarea fizico-chimică a probelor de ape

uzate Deşi la prezentarea indicatorilor fizico-chimici de caracterizare a apelor uzate sunt

specificate metodele de analiză pentru fiecare indicator specific, s-a considerat necesară completarea cu următoarele prevederi existente în NTPA 004/97. Metodele de analiză care sunt prezentate în acest ghid sunt selectate pe baza următoarelor criterii :

• metoda să fie standardizată în ţară sau în străinătate, să fie utilizată în numeroase laboratoare sau să fie suficient de testată pentru a se cunoaşte precizia acesteia;

• metoda trebuie să măsoare compusul dorit cu acurateţe şi precizie suficienta, în prezenţa altor substanţe interferente existente în apa uzată;

• procedura trebuie să utilizeze aparatura şi mâna de lucru disponibile la nivelul de dotare al unui laborator implicat în analizarea probelor de ape uzate;

• metoda de analiză să fie suficient de rapidă pentru a permite o succesivitate convenabilă în analizarea unui număr cât mai mare de probe. Determinarea indicatorilor apei uzate se realizează pe baza metodelor de analiză

standardizate, utilizând tehnici de lucru tradiţionale predominant manuale, şi aparate de tipul colorimetrelor, pH-metrelor, conductometrelor, care sunt însoţite de metode de analiză standardizate adaptate. Acolo unde posibilităţile financiare permit, pot fi adoptate şi alte metode de analiză, respectiv metode instrumentale, cu precizie şi productivitate mai mari.

Dintre aceste metode se enumeră: • metode potenţiometrice cu electrozi ioni-selectivi; • metode de spectrofotometrie cu absorbţie atomică; • metode gaz – cromatografice; • metode de cromatografie în faza lichidă cu înaltă performanţă (HPLC); • metode de cromatografie în strat subţire etc. Metodele de analiză cuprinse în standardele româneşti sunt similare celor din normele

internaţionale (I.S.O. şi C.E.N.), cu deosebirea că în unele dintre acestea nu sunt prezentate şi metode de analiză rapide, instrumentale, fie datorită faptului că au fost elaborate cu mulţi ani în urmă, fie din cauza inaccesibilităţii generalizate la aparatura de înaltă performanţă.

În cazul apelor uzate, controlul calităţii se referă la determinarea cantitativă, atât a substanţelor chimice individuale (de exemplu metale: Ag+, Al3+, Cu2+, Cd2+, ş.a.), cât şi la grupe de substanţe chimice (de exemplu: substanţe extractibile în eter de petrol sau în cloroform, fenoli antrenabili cu vapori de apă etc.). De aceea, în mod generic, aceste substanţe şi grupe de substanţe au fost denumite indicatori de calitate.

15

Desigur, indicatorii de calitate ai apelor uzate pot fi de natură fizico-chimică, biologică şi bacteriologică. În acest ghid se prezintă numai indicatorii fizico-chimici de calitate ai apelor uzate. Se menţionează faptul că, la determinarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate pentru care nu există la nivel naţional metode de analiză standardizate, se consideră oportună utilizarea metodelor cuprinse în C.E.N. (Normele Comunităţii Europene) şi cele I.S.O., sau cele utilizate în numeroase laboratoare din România şi care prezintă precizie şi reproductibilitate satisfăcătoare.

În raport cu gradul de răspândire şi frecvenţa de determinare, indicatorii fizico-chimici de calitate ai apelor uzate se împart în :

• indicatori globali; • indicatori specifici. Indicatorii globali se referă la poluanţii existenţi în aproape toate categoriile de ape

uzate. Aceşti indicatori pot prezenta, în timp variaţii mari de concentraţie. De valorile concentraţiei lor depinde, în mod semnificativ, exploatarea sistemului de canalizare (reţea şi staţie de epurare) şi calitatea resursei de apă în care se evacuează apele uzate. De aceea determinarea analitică a acestor indicatori este realizată de toate laboratoarele de profil din domeniul gospodăririi apelor. Ei sunt nominalizaţi şi limitaţi, din punct de vedere al concentraţiei, în cele două normative tehnice de gospodărirea apelor, NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002. Unii dintre aceşti indicatori, ca de exemplu materiile în suspensie şi CBO5 constituie şi elemente de bază pentru proiectarea şi dimensionarea obiectelor unei staţii de epurare.

Din categoria indicatorilor globali de calitate ai apelor uzate fac parte: • pH, alcalinitate sau aciditate (după caz); • materii în suspensie (la 1050C şi la 6000C); • substanţe oxidabile totale (proba omogenă), sau dizolvate (proba decantată timp de 30

minute), exprimate în CCO-Cr sau CCO-Mn şi CBO5; • substanţe extractibile în eter de petrol (amestec de grăsimi minerale, grăsimi vegetale

şi produse petroliere); • azot amoniacal (N-NH4

+); • azot total (NT); • fosfor total (PT); • detergenţi anioniactivi (substanţa activă); • reziduu la 105oC şi la 6000C (dacă este cazul).

Indicatorii specifici se referă la poluanţii existenţi numai în anumite categorii de ape uzate, dar de ale căror concentraţii depinde structura staţiei de epurare (locală sau finală), funcţionarea treptei de epurare biologică, calitatea resursei de apă - receptor a apelor uzate (brute sau epurate). Si aceşti indicatori sunt nominalizaţi în cele două normative tehnice de protecţie a apelor (NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002), lista acestora putând fi completată cu alţi indicatori de interes în acest domeniu.

Dintre indicatorii specifici, nominalizaţi până în prezent, fac parte: temperatura, azotaţi (NO3

-), azotiţi (NO2-), sulfiţi (SO3

2-), sulfuri (S2-), sulfaţi (SO42-), fenoli, produse

petroliere, cloruri (Cl-), floruri (F-), cianuri (CN-), metale (As3+, Al2+, Ca2+, Fe2+, Fe3+, Pb2+,Cd2+, Cr3+, Cr6+,Cu2+, Ni2+, Zn2+, Hg2+, Ag+, As, Ma2+, Mn2+, Ca2+) şi altele.

În afara celor două categorii de indicatori de calitate globali şi specifici, mai există o gamă de indicatori utilizaţi în controlul funcţionării staţiei de epurare (locale sau finale), dar în special în staţiile prevăzute cu treaptă biologică de epurare şi cu linie de prelucrare a nămolurilor rezultate din epurare. Aceşti indicatori au fost denumiţi generic “indicatori de control a funcţionării staţiilor de epurare” şi pot fi la rândul lor indicatori cantitativi şi indicatori calitativi.

Indicatorii cantitativi sunt: • debitul apelor uzate; • debitul de poluanţi;

16

• debitul de nămoluri – nămol primar, nămol secundar (nămol activ recirculat şi nămol activ excedentar), nămol intrat/ieşit din fermentare precum şi cel rezultat din sistemul de deshidratare. Indicatorii calitativi cuprind atât unii indicatori globali şi specifici ai apelor uzate, cu

ajutorul cărora se calculează anumite valori ale parametrilor funcţionali şi eficienţa realizată în procesele de epurare, cât şi alţi indicatori utilizaţi pentru controlul proceselor de epurare şi pentru prelucrarea nămolurilor.

Din categoria altor indicatori de control fac parte: • Pentru epurarea apelor uzate:

- volumul de nisip depus în 5-10 minute, dintr-un litru de apă influent în deznisipator (analiza poate fi efectuată de către un operator din staţie);

- volumul de materii în suspensie depus în 60 minute, dintr-un litru de apă uzată (influent în decantorul primar);

- concentraţia de nămol (inert şi activ) aflat în suspensie în bazinul de aerare (substanţa uscată = ş.a.);

- concentraţia oxigenului dizolvat din amestecul apă uzată-nămol, din diferite zone ale bazinului de aerare;

- valoarea indicelui de volum a nămolului activ, IVN (sau indice Mohlman) din bazinul de aerare;

- vârsta nămolului activ din bazinul de aerare. • Pentru prelucrarea nămolurilor:

- conţinutul procentual de substanţă uscată, respectiv umiditatea procentuală a nămolurilor de prelucrat (w, s.u.);

- conţinutul procentual de substanţe organice (substanţe volatile) şi respectiv de substanţe minerale a nămolurilor de prelucrat;

- pentru nămolurile care intră în procesul de fermentare metanică este de dorit a se cunoaşte compoziţia sa pe grupe principale de substanţe (hidraţi de carbon, grăsimi şi proteine);

- temperatura, pH-ul, conţinutul de acizi graşi volatili (AGV) şi alcalinitatea amestecului de reacţie din bazinul de fermentare a nămolurilor;

• Pentru gazul rezultat din fermentarea anaerobă a nămolurilor: - producţia de gaz (Nm3/kg s.v. îndepărtată); - concentraţia procentuală de CH4, CO2 şi alte gaze (dacă este posibil).

3.1.6. Canalizarea apelor uzate

Apele uzate rezultate în urma diferitelor activităţi umane sunt, în general, colectate şi

transportate printr-o reţea de canalizare într-o staţie de epurare, de unde sunt evacuate în receptor. Ele pot fi stocate într-un bazin impermeabil de unde sunt transportate ulterior într-o reţea de canalizare. În unele cazuri, apele uzate sunt evacuate direct în receptor, fără a fi epurate. Mai jos sunt prezentate pe scurt obiectele care constituie sistemul/reţeaua de canalizare, staţia de epurare, precum şi prelucrarea nămolurilor rezultate în urma epurării apelor uzate.

Sistem de canalizare: totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor executate pentru colectarea şi transportul apelor uzate (reţea de canalizare), pentru epurarea apelor uzate (staţie de epurare) şi evacuarea în receptorul natural a apelor de canalizare. Acesta colectează şi transportă apele uzate orăşeneşti şi/sau industriale şi/sau pluviale (meteorice).

Sistem de canalizare unitar: reţea de canalizare care colectează şi transportă toate apele de pe teritoriul localităţii sau al obiectivului care se canalizează (ape uzate şi ape meteorice).

Sistem de canalizare divizor: reţea de canalizare care colectează şi transportă prin cel puţin două reţele separate toate apele din bazinul care se canalizează (de obicei una pentru apele uzate şi alta pentru apele meteorice).

Sistem de stocare a apelor uzate: colectează apele uzate în vederea evacuării ulterioare a cesteia în sisteme de canalizare orăşeneşti sau industriale.

17

Staţie de epurare: Totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor realizate pentru reţinerea poluanţilor prezenţi în apele uzate astfel încât efluentul epurat să poate fi evacuat în receptori naturali sau să fie refolosit.. O staţie de epurare este alcătuită din una sau mai multe din trepte de epurare: primară (mecanică), secundară (biologică) şi terţiară (cu reţinerea azotului şi/sau fosforului).

Staţie de epurare orăşenească: staţia de epurare care îndepărtează poluanţii din apele uzate orăşeneşti compuse dintr-un amestec de ape uzate menajere şi industriale.

Staţie de epurare industrială: staţia de epurare care îndepărtează poluanţii din apele uzate industriale şi/sau menajere astfel încât efluentul epurat să poate fi evacuat într-un sistem de canalizare orăşenesc sau direct într-un receptor natural sau să fie refolosit.

Staţie de epurare independentă: ministaţii de epurare a apelor uzate provenite de la zone rezidenţiale izolate, sau mici unităţi sociale şi/sau comerciale care conţin de regulă treapta primară şi cea secundară de epurare. Un bazin de stocare a apelor uzate la locuinţe individuale sau grupuri de locuinţe, poate fi considerat staţie de epurare individuală cu treaptă primară (mecanică).

Prelucrarea nămolurilor: nămolurile care rezultă în urma epurării primare şi secundare sunt prelucrate în vederea reducerii volumului prin deshidratare în scopul depozitării finale. După deshidratare, nămolurile pot fi utilizate în agricultură la fertilizarea solurilor (atunci când compoziţia lor o permite), sau depozitate final sau incinerate. 3.1.7. Procese de epurare a apelor uzate

În condiţiile în care cantităţile de poluanţi evacuate în apele de suprafaţă nu sunt prea

mari, în apele receptorului se desfăşoară un proces natural de epurare (autoepurare). Acest proces este în general lent şi are loc în mod diferit în funcţie de debitul/volumul de apă uzată evacuat, tipul şi cantitatea/concentraţia poluanţilor, debitul/volumul receptorului şi de condiţiile specifice pe care le prezintă receptorul.

Pentru protecţia apelor de suprafaţă receptoare, evacuarea apelor uzate este permisă, în cele mai multe cazuri, numai după ce acestea au fost epurate în instalaţii speciale de epurare numite staţii de epurare. Aceste instalaţii (construite sau adaptate pentru acest scop) realizează accelerarea proceselor de epurare naturală şi/sau folosesc diverse procedee fizico-chimice pentru diminuarea cantităţii/concentraţiei poluanţilor pe care îi conţine apa uzată, astfel încât să fie respectate condiţiile de evacuare impuse prin reglementările in vigoare (NTPA001/2002 sau avizul/autorizaţia de gospodărire a apelor).

În funcţie de tipul şi tehnologia de epurare folosită, se pot întâlni diferite instalaţii de epurare a apelor uzate, cu costuri şi performanţe de epurare diferite. Pentru a respecta condiţiile de evacuare impuse, o sursă de poluare trebuie să aleagă tehnologiile şi instalaţiile adecvate, astfel încât efluentul staţiei de epurare să aibă caracteristici cantitative şi calitative corespunzătoare.

Epurarea apelor uzate poate să fie realizată prin mijloace mecanice sau fizico-chimice (epurare primară), biologice (epurare secundară) sau avansate (epurare terţiară). Pentru îndepărtarea din apele uzate a unor poluanţi specifici unor ape uzate industriale se folosesc tehnologii de epurare specifice, care utilizează în general procese chimice. Fiecare astfel de tehnologie foloseşte instalaţii specifice proiectate individual. În multe cazuri, diverşi poluanţi care intră în componenţa apelor uzate industriale pot constitui inhibitori ai procesului de epurare biologică sau chiar pot împiedica complet acest proces. În aceste cazuri se impune ca procesele industriale respective să constituie subiectul unui studiu în vederea prevenirii poluării la sursă prin adaptarea/modificarea tehnologiei, iar apele uzate industriale să fie epurate într-o staţie de epurare individuală înainte de evacuarea lor într-un sistem de canalizare orăşenesc.

Epurarea mecanică poate fi precedată de procese de preepurare care constau în principal în îndepărtarea materiilor în suspensie grosiere prin utilizarea grătarelor şi sitelor sau în desnisipatoare pentru materiile în suspensie cu densitate foarte mare, sau îndepărtarea grăsimilor în separatoare de grăsimi.

18

În treapta de epurare primară are loc un proces de îndepărtare, în principal, a materiilor în suspensie prezente în apele uzate. Aceasta se realizează pe cale mecanică (sedimentare şi îndepărtarea nămolului) sau mecano-chimică (precipitare-floculare prin adăugarea de substanţe chimice şi îndepărtarea nămolului). Majoritatea instalaţiilor de epurare primară realizează şi procesul de flotaţie prin care se îndepărtează substanţele mai puţin dense (uleiuri, grăsimi, materiale plastice, fibre lemnoase etc.) Împreună cu o mare parte din materiile în suspensie se îndepărtează prin acest procedeu şi o parte din substanţele organice din apele uzate.

În treapta secundară se realizează, în principal, îndepărtarea unei părţi însemnate din substanţa organică biodegradabilă. Aceasta se realizează prin metabolizarea substanţelor organice de către bacterii în cadrul unui ecosistem format din mai multe tipuri de microorganisme (ecosistem denumit nămol activ). Acest proces poate avea loc în prezenţa oxigenului (in condiţii aerobe proces denumit biooxidare), sau absenţa oxigenului (fermentare anaerobă). În această treaptă se realizează şi separarea şi îndepărtarea materiilor în suspensie fin divizate (coloizi) care nu au fost îndepărtate în treapta primară, precum şi o parte din substanţele care conţin azot şi fosfor (nutrienţi).

Epurarea terţiară (avansată) realizează, în principal, îndepărtarea nutrienţilor (compuşi ce conţin elemente cu caracter fertilizant: azot si fosfor). Substanţele care conţin azot se îndepărtează de regulă prin procedeul numit nitrificare-denitrificare care constă în oxidarea biologică a tuturor formelor de azot prezente în apa uzată la forma de ion azotat, care este apoi redus tot cu ajutorul microorganismelor (în lipsa oxigenului în această etapă) la azot molecular care se degajă din apa epurată. În acelaşi timp se mai elimină o parte dintre substanţele care conţin fosfor.

Dacă persistă o cantitate mai mare de substanţe care conţin fosfor decât limita maximă admisă, acestea se pot îndepărta prin precipitare chimică. Tot ca epurare avansată este considerat şi procesul de dezinfecţie utilizat pentru îndepărtarea germenilor patogeni.

Epurarea avansată include însă şi alte procedee care nu sunt de natură mecanică sau biologică. Din această ultimă categorie pot fi enumerate striparea unor gaze, filtrarea cu filtre mixte, schimbul ionic selectiv, absorbţia pe cărbune activ, osmoza inversă, ultrafiltrarea, dializa, electrodializa, electroflotarea etc.

Prelucrarea nămolurilor rezultate în special în urma epurării primare şi secundare se execută în vederea reducerii volumului acestuia, a stabilizării şi transformării sale în produse care pot fi depozitate final.

Cele mai utilizate procedee sunt: condiţionarea chimică (prin adăugarea de reactivi), deshidratarea prin presare utilizând filtre presă sau filtre bandă, filtrare folosind vacuum filtre sau centrifugare.

Nămolurile prelucrate sunt, de regulă, utilizate în agricultură la fertilizarea solurilor (în special atunci când există terenuri disponibile şi nămolurile nu conţin substanţe contraindicate) sau depozitate final pe platformele orăşeneşti de depozitare a deşeurilor, iar în unele cazuri sunt incinerate.

Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate este prezentată în Schema generală din anexa 3. 3.1.8. Evaluarea emisiilor

Evaluarea emisiilor de poluanţi evacuaţi de sursele punctiforme de poluare, defalcate

pe ramuri de activitate (industriale sau menajere) se poate face ţinând cont de: • debitul apelor uzate evacuate, exprimat in m3/zi si mii m3/an; • cantitatea de poluant conţinută de apele uzate, care este exprimată astfel:

Pentru CCO, CBO5, MS, NT, PT, se utilizează unitatea de măsură tone/zi, calculată după cum urmează:

Concentraţia de poluant (t/zi) =

= debit mediu (m3/zi) x concentraţia medie de poluant (mg/l) : 1000000

19

Pentru metale grele se utilizează unitatea tone/an, calculată după cum urmează:

Cantitatea de ioni metalici (t/an) =

= debit mediu (m3/an) x concentraţia medie de ioni metalici (mg/l): 1000000

3.2. Modul de colectare, înregistrare, prelucrare şi centralizare a datelor

Colectarea datelor privind epurarea apelor uzate trebuie privită ca o activitate

integratoare a cerinţelor de reprezentare statistică a protecţiei mediului şi a intereselor populaţiei în evaluarea performanţelor de protecţie a mediului. Succesul unei astfel de activităţi decurge din modul în care se realizează colectarea datelor privind epurarea apelor uzate.

În practică, chiar dacă evaluarea mediului şi a efectelor politicilor de mediu este dificilă, utilizarea datelor privind epurarea apelor uzate poate oferi o imagine semnificativă a protecţiei mediului şi a vieţii.

3.2.1. Sursele de date

Culegerea informaţiilor necesare elaborării indicatorilor privind epurarea apelor uzate presupune adoptarea unei grile de colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informaţiilor obţinute (relevanţă, acurateţe, comparabilitate, coerenţă, claritate).

Această grilă acoperă două sisteme de colectare şi tratare a datelor asociate la cele două categorii-ţintă (unităţi economice şi primării).

a) Colectarea datelor de către unităţile economice care evacuează ape uzate în receptori naturali Sursa de date pentru aceste unităţi o constituie caietele de lucru, buletinele de analiză şi registrele de analize pentru fiecare indicator, deţinute de laboratoarele şi de către serviciile de exploatare ale staţiilor de epurare. Registrele de analiză pe indicatori de calitate sunt păstrate timp de 10 ani la unitatea economică, în conformitate cu Standardul ISO 17025.

b) Colectarea datelor de către primării Pentru colectarea datelor din primării se utilizează evidenţa existentă la serviciile de protecţia mediului sau, în cazul în care aceste servicii nu există, la serviciile tehnice care deţin aceste date. 3.2.2. Chestionarele anchetei statistice 3.2.2.3. Prezentarea chestionarelor

Având în vedere specificul unităţilor la care se efectuează această anchetă statistică au

fost elaborate două tipuri de chestionare pentru colectarea datelor: - Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea

apelor uzate” (Anexa 1), se completează de către unităţile economice. Acesta este conceput pentru a asigura obţinerea unor informaţii referitoare la: capacitatea staţiilor, volumul şi cantităţile de poluanţi prezente în apele industriale pe tipuri de activităţi, modul de colectare al apelor uzate brute, volumul apelor uzate şi calitatea apelor uzate supuse procesului de epurare, precum şi calitatea efluenţilor epuraţi evacuaţi în receptori naturali, volumul de nămol rezultat şi modul de prelucrare, valorificare şi depozitare a acestuia;

- Chestionarul “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” (Anexa 2) se completează de către primării. Acesta este destinat obţinerii unor informaţii privind : numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, numărul locuitorilor ale căror imobile sunt conectate la staţiile de epurare, la alte sisteme de

20

epurare, la sisteme de canalizare cu sau fără epurare, la sisteme independente de colectare a apelor uzate, precum şi numărul staţiilor de epurare independente din localitatea respectivă. De asemenea, la proiectarea chestionarelor s-a avut în vedere ca acestea să răspundă posibilităţilor pentru prelucrarea şi centralizarea electronică a datelor, precum şi conceptului de adaptare a bazei de date pentru Administraţia Naţională “Apele Române”. Pentru fiecare chestionar s-a prevăzut un capitol separat în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare menite să contribuie la îmbunătăţirea atât a chestionarelor cât şi a metodologiei, referitoare în principal la: luna în care sunt disponibile datele şi timpul necesar pentru completarea chestionarelor în condiţii cât mai bune şi cu date corecte, unele dificultăţi legate de colectarea datelor, neclarităţi în chestionare şi metodologie, modificări ce se impun a fi aduse chestionarului (adăugări sau eliminări de indicatori), modalităţi pentru implementarea anchetei statistice, precum şi alte propuneri. 3.2.2.4. Modul de colectare şi înregistrare a datelor la unităţile economice

Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”

Datele de la aceste unităţi sunt colectate de către responsabilul cu protecţia mediului

din unitate, iar în cazul în care acesta nu există, datele se culeg de la compartimentele tehnice care le deţin. În legătură cu semnificaţia indicatorilor şi modul de determinare a acestora, precum şi colectarea şi înregistrare datelor se fac următoarele precizări: Capitolul 1 - Canalizarea apelor uzate

Indicatorii cuprinşi în acest capitol sunt meniţi să evidenţieze: - tipul sistemelor de canalizare – unitar şi divizor – pentru totalul apelor uzate cu

reliefarea celor industriale şi menajere, precum şi bazinele de stocare în vederea evacuării într-unul dintre aceste sisteme;

- lungimea reţelei acestor sisteme pentru totalul apelor uzate (exprimate în km), precum şi principalele tipuri de ape uzate: industriale şi menajere;

- volumul anual de ape uzate (exprimat în mii m3) transportat de fiecare categorie de reţea de canalizare pe tipuri de ape uzate, pentru ape uzate industriale, menajere, precum şi pentru totalul apelor uzate);

- volumul anual de ape uzate stocat în vederea evacuării într-un sistem de canalizare;

- receptorul natural al apelor uzate evacuate (denumirea râurilor, lacurilor interioare sau Marea Neagră).

Capitolul 2 - Capacitatea staţiilor de epurare a apelor uzate Indicatorii cuprinşi în acest capitol se referă la: numărul staţiilor de epurare pe tipuri de staţii (orăşeneşti, industriale şi alte tipuri), pe trepte de epurare (primară, secundară şi terţiară), capacităţile proiectate şi capacităţile existente exprimate în CBO5, precum şi la debitul apelor.

Aceşti indicatori se stabilesc astfel:

• Capacitatea proiectată: exprimată în debit proiectat (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi), calculată cu ajutorul relaţiei:

Capacitatea staţiei (kg CBO5/zi) = = debit proiectat (m3/zi) x concentraţia CBO5 (mg O2 /l) : 1000

• Capacitatea existentă: exprimată în debit existent (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi) calculată conform relaţiei anterioare;

21

• Eflentul epurat: exprimat în debit evacuat (m3/zi) şi încărcarea organică CBO5 (kg/zi), calculat conform relaţiei anterioare. Datele sunt colectate pentru staţiile de epurare a apelor uzate şi pe diverse trepte de

epurare: primară, secundară şi terţiară (cu îndepărtarea azotului şi cu îndepărtarea fosforului), după caz. Datele se stabilesc pentru toate unităţile de epurare administrate de către unitatea economică.

În condiţiile în care sunt unităţi economice care primesc ape uzate de la alte unităţi economice ce deţin staţii de epurare vor fi completate datele referitoare şi la aceste staţii.

Atunci când o staţie de epurare are mai multe trepte de epurare care nu realizează performanţele de epurare minime preconizate, se va considera că acea staţie de epurare funcţionează numai cu treaptă de epurare primară sau secundară, în conformitate cu încadrarea performanţelor sale de epurare în limitele cuprinse în instrucţiunile de completare.

De exemplu, o staţie de epurare prevăzută cu treaptă de epurare mecanică şi cu treaptă de epurare biologică ale cărei performanţe de îndepărtare a materiilor în suspensie (MS) şi /sau CBO5 nu depăşesc 50 % poate fi considerată drept staţie de epurare care realizează numai epurare mecanică (treapta primară). Capitolul 3 - Epurarea apelor uzate - Subcapitolul 3.1 “Debitul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate, pe tipuri de activităţi” cuprinde date pentru apele uzate brute generate de către diferite sectoare de activitate, respectiv:

• Debit mediu al apelor uzate brute exprimat în m3/zi şi mii m3/an ; • Cantitatea de poluanţi, exprimată astfel:

a) Pentru substanţele organice, consumul biochimic de oxigen (CBO5), consumul chimic de oxigen determinat prin metoda cu bicromat de potasiu sau permanganat de potasiu (CCO-Cr, CCO-Mn), materiile în suspensie (MS), azotul total (NT), fosforul total (PT), în tone/zi, calculate astfel:

Cantitatea de poluant (t/zi) = = debit mediu (m3/zi) x concentraţia medie de poluant (mg/l) : 1000000 unde:

- Debitul mediu (m3/zi) este media aritmetică simplă a debitelor înregistrate pe perioada unui an. - Concentraţia medie de poluant (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate pe perioada unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

În cazul în care nu se determină cantităţile de substanţe organice sau nu sunt date privind aceste substanţe exprimate prin CBO5, acesta se calculează astfel:

- Pentru staţia de epurare orăşenească - în funcţie de numărul de locuitori, potrivit relaţiei:

1 locuitor echivalent = 60g CBO5/zi

Exemplu: pentru 1 000 locuitori: 60g/loc/zi x 1 000 locuitori = = 60 000g/zi = 60 Kg CBO5/zi

- Pentru staţia de epurare independente la care nu se determină cantităţile de

substanţe organice sau nu sunt date privind aceste substanţe exprimate prin CBO5, acesta se calculează în funcţie de numărul de locuitori echivalenţi, conform relaţiei de mai sus.

În cazul staţiei de epurare industriale care evacuează ape uzate în sistemul de canalizare orăşenesc se poate calcula numărul de locuitori echivalenţi în funcţie de cantitatea de substanţe organice exprimate ca CBO5 folosind aceeaşi relaţie de mai sus.

b) Pentru metale grele: arsen (As), cadmiu (Cd), mercur (Hg), cupru (Cu), crom (Cr),

22

nichel (Ni), plumb (Pb), zinc (Zn) în tone/an, calculată astfel: Cantitatea de metal greu (t/an) =

debit anual (mii m3/an) x concentraţia medie de metal greu (mg/l) : 1000, unde: - Debitul anual este volumul total de ape uzate evacuate înregistrate în perioada unui an. - Concentraţia medie de metal greu (mg/l) este media aritmetică simplă a concentraţiilor înregistrate pe perioada unui an, corespunzătoare debitului specificat mai sus.

În acest capitol sunt colectate numai date referitoare la aportul surselor punctiforme de poluare (ape uzate evacuate din sectoarele economiei şi din activităţi casnice).

- Subcapitolul 3.2 “Ape uzate evacuate”, cuprinde date privind debitele şi cantităţile

de poluanţi, definite în subcapitolul 3.1, referitoare la: • Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc: - cu staţie de epurare orăşenească (SEO); - cu staţie de epurare industrială (SEind); - fără epurare. • Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare propriu:

- cu staţie de epurare independentă (SEI); - fără epurare.

• Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de canalizare orăşenesc: - cu staţie de epurare orăşenească (SEO); - fără epurare.

• Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de canalizare propriu: - cu staţie de epurare industrială (SEind); - fără epurare.

• Efluentul staţiei de epurare orăşenească, din care: - evacuat în receptor natural; - reutilizat.

• Efluentul staţiei de epurare industrială (SEInd); • Efluentul staţiei de epurare independentă (SEI); • Evacuările în râuri şi/sau lacuri sau Marea Neagră.

Capitolul 4 Prelucrarea nămolului

Prin acest capitol se urmăreşte obţinerea unor date privind procedeul de prelucrare a nămolului din staţia de epurare (orăşenească, industrială şi alte unităţi), volumul anual (exprimat în mii m3/an), substanţa uscată (tone/an), cantitatea totală de nămol rezultat, cât şi principalele procedee de prelucrare a acestuia (depozitarea finală, utilizarea în agricultură, compostarea, depunerea pe platforme special amenajate precum şi cel incinerat). 3.2.2.3 Modul de colectare şi înregistrare a datelor la primării

Chestionarul „Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate”

Datele sunt colectate de către persoana responsabilă cu protecţia mediului sau de către

secretarul primăriei în cazul în care nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate. În acest chestionar se înregistrează date privind:

- numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, indiferent dacă imobilele acestora sunt sau nu conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate, iar din numărul acestora se evidenţiază:

23

- numărul locuitorilor din imobilele conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate, respectându-se cerinţele înscrise în chestionar, referitoare la: diferite sisteme de epurare sau colectare a apelor uzate (staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti care asigură epurarea primară, secundară şi terţiară, alte sisteme de epurare), la sisteme de canalizare a apelor uzate orăşeneşti – cu sau fără epurare – precum şi la sisteme independente de colectare a apelor uzate. 3.3. Aplicaţia Informatică (Suportul software) 3.3.1. Baza de date

Dat fiind faptul că datele ce se vor prelua de la unităţile raportoare vor fi folosite pentru centralizare, sintetizare şi transmitere la bazele de date ale Uniunii Europene, precum şi pentru constituirea fondului de date ce va putea fi utilizat pentru diverse analize statistice, s-a ales soluţia proiectării unei aplicaţii având ca suport o bază de date. Baza de date are două componente principale şi anume:

- datele stocate în fişiere sau tabele; - programele necesare preluării informaţiilor, verificării, stocării şi exploatării lor;

În urma analizei cerinţelor la care trebuie să răspundă baza de date, precum şi a structurii informaţiilor cuprinse în formularele de anchetă, s-au identificat un număr de 6 tabele componente ale bazei de date şi anume :

Nr. Crt.

Nume tabela Tip tabela Conţinut

1 BAZINE Nomenclator Bazinele hidrografice de pe teritoriul ţării 2 INDICATORI -//- Indicatorii utilizaţi în anchetele statistice (chestionare) 3 UNITATI -//- Unităţile raportoare 4 JUDETE -//- Judeţele ţării 5 CAEN -//- Clasificarea activităţilor economice 6 ANCHETE Date anchete Datele preluate din anchete

Structura fiecărei tabele, natura atributelor şi mărimea acestora sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabela BAZINE

Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 Cod_bazin Cod bazin hidrografic numerica 1 2 Den_bazin Denumire bazin hidrografic şir caractere 20

Tabela INDICAT

Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 Cod_ind Cod indicator şir caractere 8 2 Den_ind Denumire indicator şir caractere 60

Tabela UNITATI

Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 Cod_sirues Cod SIRUES – unitate raportoare şir caractere 11 2 Den_unit Denumire unitate raportoare şir caractere 34 3 Adresa Adresa unitătii şir caractere 40 4 CUI Cod unic de inregistrare / Cod fiscal şir caractere 10 5 Cod_caen Codul CAEN al activităţii principale şir caractere 4 6 Cod_jud Codul judeţului numerica 1 7 Cod_siruta Codul SIRUTA al localităţii numerica 4 8 Cod_bazin Codul bazinului hidrografic numerica 1 9 Dot_statie Are staţie in dotare ? logica 1

10 Rec_nat Receptorul natural şir caractere) 15

24

Tabela JUDETE Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 Cod_jud Cod judet numerica 1 2 Den_jud Denumire judet şir caractere 25 3 Cod_auto Cod auto (litere) şir caractere 2

Tabela CAEN Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 Cod_caen Cod activitate CAEN numerica 4 2 Sect Sector şir caractere 1 3 Subsect Subsector şir caractere 2 4 Diviz Diviziune şir caractere 2 5 Grupa Grupa şir caractere 3 6 Clasa Clasa şir caractere 4 7 Den_act Denumire activitate şir caractere 200 8 Dens1 Denumire scurta 1 şir caractere 32 9 Dens2 Denumire scurta 2 şir caractere 32

10 CITI Cod CITI şir caractere 4 11 NACE Cod NACE şir caractere 4 12 Dens Denumire scurta (1+2) şir caractere 64

Tabela ANCHETE

Nr. Crt.

Atribut Semnificaţie Natura Lungime

1 An An raportare numerica 4 2 Cod_unit Cod unitate raportoare şir caractere 11 3 Cod_form Cod formular numerica 2 4 Rând Număr rând din formular anchetă numerica 2 5 Col Număr coloană din formular anchetă numerica 2 6 Valoare Valoare raportata numerica 10

Schema relaţională a bazei de date cu identificarea legăturilor permanente dintre tabele

este prezentată în figura nr. 1 de mai jos:

25

Fig. 1 Schema relaţională a bazei de date

3.3.2. Intrările aplicaţiei (Input-uri)

Pentru preluarea datelor din anchete au fost proiectate 6 machete (ecrane de culegere a datelor) care conţin informaţii referitoare la :

- canalizarea apelor uzate; - capacitatea staţiilor de epurare; - epurarea apelor uzate; - ape uzate evacuate; - prelucrarea nămolului; - numărul persoanelor ale căror locuinţe sunt conectate la sistemele de

colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate. 3.3.3. Software-ul aplicativ (programele aplicaţiei) Setul de programe (proceduri) proiectat cuprinde :

- interfaţa cu utilizatorul (monitor aplicaţie); - proceduri pentru actualizarea şi întreţinerea bazei de date; - proceduri pentru extragere date din baza de date; - proceduri pentru editare rapoarte; - proceduri de refacere în caz de incidente.

→ Interfaţa cu utilizatorul aplicaţiei este realizată prin intermediul unui sistem grafic, care dă posibilitatea alegerii operaţiei (funcţiei) aplicaţiei ce se doreşte a fi executată. Această interfaţă este prezentată mai jos în figura nr. 2:

26

Fig. 2 Interfaţa cu utilizatorul

→ Procedurile de actualizare şi întreţinere a bazei de date asigură preluarea datelor din

formularele de anchetă şi controlul corectitudinii acestora. la nivelul formularelor se fac două tipuri de controale şi anume :

- controale de verificare a corectitudinii utilizării codurilor (CAEN, judeţe, SIRUES, SIRUTA etc.);

- controale de verificare a corectitudinii completării formularelor:

Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” • Capitolul 1 Colectarea , epurarea şi evacuarea apelor uzate

Rd. 1 Col. 1 La 3 = Rd. 4 +Rd. 7 + Rd. 11 Col. 1 La 3 Rd. 4 Col. 1 La 3 = Rd. 2 +Rd. 3 Col. 1 La 3 Rd. 8 Col. 1 La 3 = Rd. 5 + Rd. 6 Col. 1 La 3 Rd. 11 Col 2 La 3 = Rd. 9 + Rd. 10 Col. 2 La 3 Rd. 9 Col. 1= 0 Rd.10 Col.1 = 0 Rd.11 Col. 1 = 0

• Capitolul 2 Capacitatea staţiei de colectare şi epurare a apelor uzate Rd. 13 Col. 1, 3, 4, 6, 7, 9 = 0 Rd. 14 Col. 1, 3, 4, 6, 7, 9 = 0 Rd. 15 Col. 1, 4, 6 = 0 Rd. 16 Col. 2, 3, 5, 6, 8, 9 = 0 Rd.13 Col 2,4,8 >=Rd. 1 + Rd.4 + Rd.7 + Rd.10 Col. 2,4,8 Rd.14 Col 2,4,8 >=Rd. 2 + Rd.5 + Rd.8 + Rd.11 Col. 2,4,8

Rd.15 Col 2,3,5,6,8,9 >=Rd. 3 + Rd.5 + Rd.9 + Rd.11 Col. 2,3,5,6,8,9 Rd.16 Col 1,4,7 >=Rd. 1 +…+ Rd.12 Col. 1,4,7

• Subcapitolul 3.1 Epurarea apelor uzate Rd. 1 Col. 1 La 16 = Rd.2 +Rd. 3+…Rd.12, Col. 1 La 16 Rd. 13 Col. 1 La 16 = Rd. 14 + Rd. 15 Col. 1 La 16

27

• Subcapitolul 3.2 Ape uzate evacuate Rd. 1 Col. 1 La 16 = Rd. 2 + Rd. 3 + Rd. 4 + Rd. 5 +Rd. 6, Col. 1 La 16 Rd. 7 Col. 1 La 16 = Rd. 8 + Rd. 9 + Rd. 10 + Rd. 11, Col. 1 La 16 Rd.12 Col. 1 La 16 >= Rd.13 + Rd.14 Col. 1 La 16 Rd. 17 Col. 1 La 16 = Rd. 4 + Rd. 6 + Rd. 9 + Rd. 11 +Rd. 12 + Rd. 15 + Rd. 16, Col. 1 La 16

Chestionarul „Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” • Numărul total al persoanelor ale căror locuinţe sunt conectate la sistemele de

colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate (formular 5) Rd. 3 Col. 1>=Rd. 4 + Rd. 5 +Rd. 6 Col.1 Rd. *. Col. 1= Rd. 9 + Rd. 10 Col. 1 Rd. 11 Col. 1 >= Rd. 12 + Rd. 13 Col. 1

→ Procedurile de extragere date din baza de date sunt create pentru a filtra din baza de date înregistrările necesare editării rapoartelor proiectate a fi furnizate de aplicaţie

→ Proceduri pentru editare rapoarte dau posibilitatea editării centralizatoarelor la nivel de ţară, bazine hidrografice, judeţe şi a rapoartelor multianuale; → Procedurile de refacere în caz de incidente sunt specifice utilizării bazelor de date şi sunt proiectate pentru a fi utilizate în situaţii excepţionale. 3.3.4. Ieşirile sistemului (Output-uri) Sistemul informatic pune la dispoziţie 4 categorii de rapoarte şi anume :

- centralizatoare indicatori pe ţară; - centralizatoare indicatori pe bazine hidrografice; - centralizatoare indicatori pe judeţe; - situaţii multianuale pe indicatori;

Centralizatoarele pe ţara au formatul aproximativ identic cu a formularelor de anchetă transmise unităţilor raportoare şi conţin informaţii centralizate la nivel de ţară pe grupe (capitole) de indicatori; Centralizatoarele pe bazine hidrografice şi centralizatoarele pe judeţe fac referinţă de regulă la unul din indicatorii din formularul de anchetă şi se întocmesc pentru fiecare din indicatorii care figurează în nomenclatorul de indicatori. Ele cuprind datele centralizate pe judeţe şi respectiv pe bazine hidrografice. Fac excepţie câteva rapoarte legate de populaţie, care în structură prezintă indicatorii pe grupe de indicatori.

Formatul rapoartelor de ieşire grupate pe capitolele din anchete este prezentat în ANEXELE 4.1 → 4.26

Dat fiind modul de concepere a bazei de date, precum şi facilităţile oferite de sistemul de gestiune a bazei de date, se vor putea concepe şi alte tipuri de rapoarte pe baza datelor stocate.

28

4. EFECTUAREA ANCHETEI – TEST 4.1. Probleme generale

Pentru definitivarea celor două chestionare statistice şi a normelor metodologice de completare a acestora cu date a fost efectuată o anchetă test în judeţul Braşov, la toate cele 32 de unităţi economice care evacuează apele uzate în receptorii naturali, precum şi la 10 primării alese în mod aleator, din acelaşi judeţ, privind activitatea pe anul 2003.

Acest experiment a fost efectuat sub îndrumarea şi participarea efectivă a specialiştilor de la Administraţia Naţională “Apele Române”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică, urmărindu-se, în principal, următoarele obiective: probarea capacităţii de aplicare a instrumentarului statistic (anexele 1 şi 2), insistându-se cu precădere asupra următoarelor aspecte:

- procedurile de pregătire şi implementare a anchetei statistice propriu – zise; - modul cum au fost concepute chestionarele şi dacă indicatorii cuprinşi

răspund realizării scopului acestei anchete; - timpul necesar pentru completarea chestionarelor date; - accesibilitatea instrucţiunilor, clarificarea definirii indicatorilor şi a

modului de determinare a acestora. Totodată, s-a avut în vedere şi posibilitatea apariţiei unor situaţii particulare şi modul

de rezolvare a acestora, precum şi alte probleme de care să se ţină seama la îmbunătăţirea şi definitivarea instrumentarului statistic.

Rezultatele anchetei test sunt prezentate în anexa 7. Pe baza acestui experiment au fost aduse o serie de îmbunătăţiri atât la chestionare, cât

şi la metodologie pentru a deveni cât mai accesibile pentru persoanele care efectuează înregistrările, precum şi pentru cele care colectează datele colectate. 4.2. Organizarea activităţilor în teren Pentru efectuarea anchetei statistice şi colectarea datelor de la unităţile supuse observării statistice, au fost difuzate în timp util atât chestionarele statistice, cât şi instrucţiunile de completare a acestora. Totodată a fost efectuată şi instruirea persoanelor care au înregistrat datele în chestionare.

Chestionarele care vizau unităţile care evacuează ape uzate au fost distribuite de către Sistemul de Gospodărirea Apelor Braşov În acest interval Institutul Naţional de Statistică şi Administraţia Naţională “Apele Române” au acordat sprijin şi asistenţă la completarea chestionarelor. 4.3. Desfăşurarea şi rezultatele anchetei statistice

- Din cele 37 de unităţi economice identificate de către Direcţia de Bazin a râului Olt – Râmnicu Vâlcea pentru judeţul Braşov, 5 unităţi sunt în desfiinţare/lichidare sau nu funcţionează, iar 27 au completat chestionare, iar 5 unităţi au returnat chestionarele.

Din cele 5 unităţi care nu au completat chestionarul, două unităţi economice nu deţin documentaţia care să le permită completarea formularelor, o unitate economică evacuează numai ape convenţional curate, iar alte două unităţi economice nu au dat nici un răspuns. Una din cele 27 de unităţi care au completat chestionarul evacuează ape uzate în sistemul de canalizare al localităţii Codlea (care nu făcea obiectul anchetei). Totalul răspunsurilor luate în considerare în legătură cu ancheta-test a fost de 26.

Dintre acestea, 5 chestionare au fost completate foarte bine, iar 21 de unităţi economice au dat răspunsuri incomplete sau cu greşeli de completare datorită, în principal lipsei informaţiilor, referitoare la:

29

- capacităţile proiectate ale staţiilor de epurare; - date analitice pe fluxul staţiei de epurare (calitatea apei brute şi a apelor epurate pe

trepte, calitatea apelor convenţional curate); - calitatea efluentului evacuat în receptor. În unele cazuri nu s-a acordat atenţie suficientă completării chestionarelor şi

instrucţiunilor de completare care le însoţeau. Împreună cu chestionarele completate au fost colectate şi unele comentarii şi propuneri

referitoare la modul de înscriere a datelor în chestionare: Unităţile economice sunt obligate prin lege să monitorizeze cantitativ şi

calitativ numai apele uzate evacuate (epuarte sau nu) în receptor. Astfel, datele referitoare la caracterizarea efluenţilor diverselor trepte de epurare din componenţa staţiei de epurare nu sunt disponibile în cele mai multe unităţi economice;

Unele staţii de epurare evacuează în receptor debite de ape uzate foarte mici, sub 0,2 l/s sau numai ape „convenţional curate”;

Lungimile canalelor şi conductelor colectoare ale sistemelor de canalizare nu sunt cunoscute cu exactitate şi în unele cazuri sunt estimate în datele înscrise în chestionare, iar în alte cazuri aceste date lipsesc;

În cele mai multe cazuri, datele referitoare la capacităţile proiectate ale staţiilor de epurare lipsesc, iar sursa de date (proiectul staţiei de epurare) nu mai poate fi găsită;

La capitolul referitor la prelucrarea nămolului majoritate înregistrărilor în chestionare au fost făcute conform datelor declarate de unitate la autorizare, din raportări la agenţia de protecţie a mediului sau din estimări;

- Chestionarele distribuite la cele 10 primării au fost completate în totalitate cu date corecte şi la termenul prevăzut.

4.4. Concluzii

Desfăşurarea anchetei statistice test a fost deosebit de utilă scoţând în evidenţă posibilitatea obţinerii datelor necesare raportărilor privind “Colectarea, epurarea şi evacuarea apele uzate”.

Ancheta statistică test efectuată la nivelul judeţului Braşov a scos în evidenţă necesitatea efectuării unei anchete statistice pilot la nivelul întregii ţări înainte de desfăşurarea primului recensământ în acest domeniu.

Lista unităţilor economice la care se va efectua ancheta statistică pilot şi recensămintele va fi stabilită de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, iar lista localităţilor la care să fie trimise chestionarele privind numărul locuitorilor conectaţi la canalizare va fi stabilită de către Institutul Naţional de Statistică.

Instalaţiile care evacuează debite foarte mici de ape uzate pot fi excluse din cadrul anchetei, în special în cazul în care aceste ape nu sunt puternic poluate. Decizia finală ca aceste instalaţii să nu fie supuse anchetei statistice trebuie să aparţină Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi unităţilor sale teritoriale. Aceasta se va stabili în momentul în care se întocmeşte lista unităţilor economice supuse observării statistice. La întocmirea listei unităţilor supuse anchetei statistice se va ţine cont şi de încărcările în poluanţi ale apelor uzate evacuate.

Pentru a obţine toate datele necesare raportărilor naţionale şi internaţionale, se impune modificarea sistemului de monitoring şi/sau automonitoring, prevăzut de legislaţia actuală, pentru a impune monitorizarea la toate unităţile economice a apelor uzate brute (influentul staţiei de epurare), a efluenţilor diferitelor instalaţii din componenţa staţiilor de epurare (trepte de epurare), precum şi a apelor convenţional curate.

Unităţile economice trebuie să îşi formeze o bancă de date cuprinzând toţi indicatorii solicitaţi prin chestionare. Aceste bănci de date trebuie să fie actualizate continuu astfel încât

30

datele înregistrate în chestionare în cursul anchetelor să fie reale şi să permită corelarea diverşilor indicatori. Banca de date trebuie să conţină:

date de proiectare a staţiei de epurare; date de exploatare a staţiei de epurare.

Pentru uşurarea anchetei statistice, chestionarele anchetei vor fi transmise pe format de hârtie sau pe format electronic. De asemenea, pentru asigurarea completării chestionarelor statistice cu date corecte şi la termenele prevăzute este necesar să fie luate, cu precădere, următoarele măsuri:

• introducerea şi ţinerea la zi a evidenţei primare în toate unităţile economice; • încadrarea cu personal de specialitate în toate unităţile; • instruirea în mod obligatoriu şi unitar a tuturor persoanelor din unităţile economice

şi primării cu sarcini de serviciu în domeniul problemelor de mediu.

5. MODALITĂŢI PENTRU EFECTUAREA ANCHETEI STATISTICE LA NIVEL NAŢIONAL

5.1 Programarea activităţilor întreprinse pentru implementarea anchetei statistice privind colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la apele uzate, în anul 2005

Programul propus în acest capitol este prezentat în anexa 5. La stabilirea programului de activităţi propus s-au avut in vedere câteva aspecte importante rezultate în urma anchetei test si structura instituţională care să susţină efectuarea anchetei, prevăzută în Proiectul de protocol (anexa 6), privind colaborarea dintre Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Institutul Naţional de Statistică pentru colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la apele uzate: • Analiza efectuată asupra rezultatelor testului efectuat pentru unităţile din judeţul Braşov

conduc la ideea că în anul 2005 se poate realiza o anchetă pilot la nivel naţional; • Activităţile de colectarea datelor vor fi susţinute de unităţile teritoriale ale Administraţiei

Naţionale “Apele Române”, utilizând o reţea de anchetatori; • Chestionarele şi instrucţiunile vor fi transmise la unităţi sau primării prin poştă (în format

hârtie, e-amil) sau difuzate direct de către anchetatori; • Personalul care va participa la colectarea datelor trebuie să fie capabil să asigure asistenţa

necesară la completarea datelor în chestionare si să valideze informaţiile primite. Principalele acţiuni care vor fi întreprinse pe parcursul implementării anchetei pilot: • Unităţile care vor face obiectul anchetei vor fi repartizate pe bazine hidrografice de către

Apelor Administraţia Naţională “Apele Române”; • Un specialist de la unitatea teritorială a Administraţiei Naţionale “Apele Române” va fi

responsabil pentru anchetă în Bazinul hidrografic respectiv si va stabili responsabilii pentru fiecare sector;

• Stabilirea responsabililor de anchetă pentru fiecare bazin hidrografic se va face de către Administraţia Naţională “Apele Române”. Desfăşurarea activităţilor pe teren se va face de către specialiştii de la unităţile locale Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

• Direcţiile judeţene de statistică vor acorda asistenţa în toată perioada de organizare şi desfăşurare a anchetei în teren, pentru identificarea unităţilor economice şi obţinerea informaţiilor de identificare a acestora;

• Întregul instrumentar statistic(chestionare, manualul anchetatorului) necesar pentru desfăşurarea activităţii în teren va fi pregătit de către Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;

31

• Perioada de colectare a datelor este prevăzută a fi de 2 luni pentru a exista timpul necesar validării datelor colectate (integritatea chestionarelor, codificarea unităţilor, corectarea informaţiilor conţinute);

• Procesarea datelor va fi făcută de către Administraţia Naţională “Apele Române” şi va consta în: totalizarea datelor la nivel naţional şi bazine hidrografice, estimarea indicatorilor agregaţi şi elaborarea rezultatelor finale în diferite forme (tabele, diagrame etc.)

5.3 Evaluarea resurselor financiare necesare pentru efectuarea anchetei statistice

Pentru implementarea anchetei pilot conform programului prezentat la capitolul 5.1 se propune următorul buget: • Pregătirea anchetei (elaborare şi tipărire instrumentarului statistic, organizarea operaţiilor în teren etc.) 11.300 Euro • Efectuarea anchetei în teren 35. 000 Euro • Prelucrarea datelor 10.000 Euro • Publicarea rezultatelor 5.000 Euro Total 61.300 Euro

ANEXA 1 Confidenţial

Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Denumirea unităţii.....................…………………………................................................. ………………………….............................................……. └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

cod SIRUES

......................................…………………………...….. .. └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Cod Unic de Identificare (C.U.I.) / cod FISCAL

Judeţul ..........................…...................................……………………………..... └─┴─┘* cod SIRUTA

Localitatea .........................…...............……………………………. └─┴─┴─┴─┴─┴─┘*

cod SIRUTA

Strada ........................................……………………………..... Nr ......... Sectorul ..…… Activitatea principală1)............….............................................………………………………………. …………………………..............…..........................…........CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ Bazinul hidrografic în care se evacuează apele uzate……………………...Cod └─┴─┘ * Nu se completează de către unitate 1) Se completează conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN rev. I)

ROMÂNIA Institutul Naţional de

Statistică

Anchetă Statistică

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 763 / 18.10.2002, care prevede: - Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială.

Acest formular se transmite la Direcţia de Gospodărire a Apelor ………………………până la data de ………………

Numele persoanei care răspunde de informaţiile ................................ înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ............. 2004

ANCHETĂ STATISTICĂ PRIVIND COLECTAREA, EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

ÎN ANUL …. CAP. 1 Canalizarea apelor uzate

Nr. crt. Sistem de canalizare Lungime

(km) Volum anual

(mii m3) Receptorul

A B 1 2 3 1 TOTAL (4+7+11) 2 Ape uzate menajere 3 Ape uzate industriale 4

Unitar Total ape uzate (2+3)

5 Ape uzate menajere 6 Ape uzate industriale 7 Total ape uzate (5+6) 8

Divizor

Ape convenţional curate 9 Ape uzate menajere 10 Ape uzate industriale 11

Stocare în vederea evacuării într-un sistem de canalizare

Total ape uzate (9+10)

Cap. 2 CAPACITATEA STAŢIEI DE EPURARE A APELOR UZATE

Orăşenească Industrială Altele Nr. crt. Tipul staţiei de epurare Nr. statii CBO5

kg/zi Debit m3/zi

Nr. statii

CBO5 kg/zi

Debit m3/zi

Nr. statii

CBO5 kg/zi

Debit m3/zi

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Capacitate proiectată 2 Capacitate existentă 3

Treaptă primară Efluent

4 Capacitate proiectată 5 Capacitate existentă 6

Treaptă secundară Efluent

7 Capacitate proiectată 8 Capacitate existentă 9

Îndepărtarea azotului Efluent

10 Capacitate proiectată 11 Capacitate existentă 12

Treaptă terţiară

Îndepărtarea fosforului Efluent

13 Capacitatea proiectată – total staţie 14 Capacitatea existentă – total staţie 15 Efluentul staţiei de epurare 16 Numărul staţiilor de epurare

Notă: Unităţile economice care primesc ape uzate de la alte unităţi economice vor completa câte un tabel referitor la capacitatea staţiilor de epurare pentru fiecare dintre unităţi, specificând drept receptor pentru apele uzate sistemul de canalizare al unităţii respective

CAP. 3 Epurarea apelor uzate

3.1 Debitul şi cantitatea de poluanţi din apele uzate brute rezultate pe tipuri de activităţi

Cantitatea de poluant Debit (tone/zi) (tone/an)

Consum chimic de

oxigen (CCO) Nr. crt.

Tipul activităţii din care rezultă ape uzate

m3 /z

i

mii

m3 /a

n

Con

sum

bio

chim

ic d

e ox

igen

(CB

O5)

Man

gan

(Mn)

Cro

m (C

r)

Mat

erii

tota

le în

su

spen

sie

(MS)

Azo

t to

tal (

NT)

Fosf

or

Tot

al (P

T)

Ars

en

(As)

Cad

miu

(Cd)

Mer

cur

(Hg)

Cup

ru (C

u)

Cro

m (C

r)

Nic

hel (

Ni)

Plum

b (P

b)

Zin

c (Z

n)

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1 Ape uzate provenite din activităţi economice TOTAL (2+…12)

2 Agricultură, silvicultură, pescuit 3 Industrie minieră 4 Industrie alimentară 5 Industrie metalurgică 6 Industrie textilă 7 Transporturi 8 Celuloză şi hârtie 9 Industrie chimică şi petrochimică 10 Producerea şi distribuţia energiei electrice 11 Construcţii 12 Alte activităţi economice

13 Ape uzate menajere TOTAL (14+15)

14 Activităţi casnice 15 Alte activităţi

3.2 Ape uzate evacuate

Cantitatea de poluant Debit (tone/zi) (tone/an)

Consum chimic de oxigen

(CCO) Nr. crt.

Tipul sistemului de canalizare şi de evacuare în receptor natural

m3 /z

i m

ii m

3 /an

Con

sum

bio

chim

ic d

e ox

igen

(CB

O5)

Man

gan

(Mn)

Cro

m (C

r)

Mat

erii

tota

le în

su

spen

sie

(MS)

Azo

t to

tal (

NT)

Fosf

or

Tot

al (P

T)

Ars

en

(As)

Cad

miu

(Cd)

Mer

cur

(Hg)

Cup

ru (C

u)

Cro

m (C

r)

Nic

hel (

Ni)

Plum

b (P

b)

Zin

c (Z

n)

A B 1 2 3 44 55 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1 Ape uzate menajere brute Total (2+3+4+5+6)

2 3

Cu staţie de epurare orăşenească (SEO)

3 Cu staţie de epurare industrială (SEInd)

4

Evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc

Fără epurare

5 Cu staţie de epurare independentă (SEI)

6

Evacuate în sistemul de canalizare propriu Fără SEI - direct

Cantitatea de poluant Debit (tone/zi) (tone/an)

Consum chimic de oxigen

(CCO) Nr. crt.

Tipul sistemului de canalizare şi de evacuare în receptor natural

m3 /z

i m

ii m

3 /an

Con

sum

bio

chim

ic

de o

xige

n (C

BO

5)

Man

gan

(Mn)

Cro

m (C

r)

Mat

erii

tota

le în

su

spen

sie

(MT

S)

Azo

t to

tal (

N)

Fosf

or

Tot

al (P

)

Ars

en

(As)

Cad

miu

(Cd)

Mer

cur

(Hg)

Cup

ru (C

u)

Cro

m (C

r)

Nic

hel (

Ni)

Plum

b (P

b)

Zin

c (Z

n)

A B 1 2 3 44 55 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

7 Ape uzate brute provenite din activităţi economice Total (8+9+10+11)

8 9

Cu staţie de epurare orăşenească (SEO)

9

Evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc Fără SE - direct

10 Cu staţie de epurare industriala (SEInd)

11

Evacuate în sistemul de canalizare propriu

Fără SEInd - direct

12 Efluent staţie de epurare orăşeneasca SEO - Total

13 Din care: evacuat în receptor natural 14 Reutilizat

15 Efluent staţie de epurare industriala (SEInd)

16 Efluent staţie de epurare independentă (SEI)

17 Evacuări in receptor natural Total (4+6+9+11+12+15+16)

18 râuri şi/sau lacuri 19 Evacuat în Marea Neagră

Cap. 4 PRELUCRAREA NĂMOLULUI

Staţia de epurare de unde provine nămolul Nr. crt. Procedeul de prelucrare al nămolului U.M. Orăşenească Industrială Altele

A B C 1 2 3

1 – volum

mii m3/an

2

Total nămol rezultat

– substanţă uscată

tone/an

3 - volum

mii m3/an

4

Total nămol depozitat final

– substanţă uscată

tone/an

5 - volum

mii m3/an

6

Nămol folosit în agricultură

- substanţă uscată

tone/an

7 - volum

mii m3/an

8

Nămol compostat

- substanţă uscată

tone/an

9 - volum

mii m3/an

10

Nămol depus pe platforme amenajate

- substanţă uscată

tone/an

11 - volum

mii m3/an

12

Nămol evacuat în mare

- substanţă uscată

tone/an

13 - volum

mii m3/an

14

Nămol incinerat

- substanţă uscată

tone/an

15 - volum mii m3/an

16

Nămol tratat prin alt procedeu *

- substanţă uscată tone/an

* Vă rugăm să specificaţi procedeul

CAP. 5 PRECIZĂRI SUPLIMENTARE DE COMPLETARE A CHESTIONARULUI

1. Luna în care sunt disponibile datele pentru completarea chestionarului …………………………………………………………………..

2. Eventualele dificultăţi pentru completarea chestionarului 2.1 pentru colectarea datelor …………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

2.2 pentru înscrierea datelor în chestionar ……………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

2.3 neclarităţi în rubricile prevăzute a se completa cu date:

precizaţi care anume …………………………………………………………………………………………………………………………..

2.4 alte probleme legate de indicatorii cuprinşi în chestionare ……………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Cât timp consideraţi a fi necesar pentru completarea chestionarului ……………………………………………………………………………..

4. Ce modificări consideraţi că ar duce la îmbunătăţirea chestionarului …………………………………………………………………………..

5. Ce îmbunătăţiri s-ar putea aduce instrucţiunilor de completare a chestionarului ………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

6. Alte propuneri …………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

ANEXA 2 Confidenţial

Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Denumirea unităţii.....................…………………………................................................. ………………………….............................................……. └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

cod SIRUES

......................................…………………………...….. .. └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Cod Unic de Identificare (C.U.I.) / cod FISCAL

Judeţul ..........................…...................................……………………………..... └─┴─┘* cod SIRUTA

Localitatea .........................…...............……………………………. └─┴─┴─┴─┴─┴─┘*

cod SIRUTA

Strada ........................................……………………………..... Nr ......... Sectorul ..…… Activitatea principală1)............….............................................………………………………………. …………………………..............…..........................…........CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ Bazinul hidrografic..............…........……...........……………………………Cod └─┴─┘ * Nu se completează de către unitate 1) Se completează conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN rev. I)

ROMÂNIA Institutul Naţional de

Statistică

Anchetă Statistică

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 763 / 18.10.2002, care prevede: - Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României.

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 763 / 18.10.2002, care prevede: - Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială.

Acest formular se transmite la Direcţia Judeţeană de Statistică …………………………… până la data de ..............

Numele persoanei care răspunde de informaţiile ................................ înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ............. 200

ANCHETĂ STATISTICĂ PRIVIND NUMĂRUL TOTAL AL LOCUITORILOR DIN ORAŞE SAU COMUNE ŞI AL CELOR DIN LOCUINŢELE CONECTATE LA SISTEMELE DE COLECTARE,

EPURARE ŞI EVACUARE A APELOR UZATE – ÎN ANUL … Nr. crt. Numărul total al locuitorilor şi a celor din locuinţele conectate Persoane

A B 1 1. NUMĂRUL TOTAL AL LOCUITORILOR DIN LOCALITATE 2. NUMĂRUL DE LOCUITORI DIN LOCUINŢELE CONECTATE: 3. la staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti – Total, din care: 4. - cu treaptă primară 5. - cu treaptă secundară 6. - cu treaptă terţiară 7. la alte sisteme de epurare a apelor uzate 8. la sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti – Total (9+10) 9. - cu epurare 10. - fără epurare 11. la sisteme independente de colectare a apelor uzate – Total 12. - din care, cu sistem independent de epurare 13. - din care, cel puţin cu epurare secundara

PRECIZĂRI SUPLIMENTARE DE COMPLETARE A CHESTIONARULUI

7. Luna în care sunt disponibile datele pentru completarea chestionarului …………………………………………………………………..

8. Eventualele dificultăţi pentru completarea chestionarului 8.1 pentru colectarea datelor …………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

8.2 pentru înscrierea datelor în chestionar ……………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

8.3 neclarităţi în rubricile prevăzute a se completa cu date:

precizaţi care anume …………………………………………………………………………………………………………………………..

8.4 alte probleme legate de indicatorii cuprinşi în chestionare ……………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9. Cât timp consideraţi a fi necesar pentru completarea chestionarului ……………………………………………………………………………..

10. Ce modificări consideraţi că ar duce la îmbunătăţirea chestionarului …………………………………………………………………………..

11. Ce îmbunătăţiri s-ar putea aduce instrucţiunilor de completare a chestionarului ………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

12. Alte propuneri …………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

LEGENDĂ

I1 – Apă uzată industrială evacuată direct în receptor;

I2 – Apă uzată industrială evacuată direct în staţie de epurare a apelor uzate industriale;

I3 – Apă uzată industrială colectată în sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti;

I3.1. – Apă uzată industrială şi /sau apă uzată orăşenească (sau amestecul celor două tipuri de ape uzate), colectată în sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti, evacuată în staţie de epurare a apelor uzate industriale; I3.2. – Apă uzată industrială şi /sau apă uzată orăşenească (sau amestecul celor două tipuri de ape uzate),colectată în sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti, evacuată în staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

II1 – Apă uzată orăşenească colectată în sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti;

II2 – Apă uzată orăşenească evacuată, cu sau fără epurare în receptor;

II2.1. – Apă uzată orăşenească evacuată în staţie de epurare orăşenească;

II2.2. – Apă uzată orăşenească evacuată direct în receptor;

E1. – Efluent al staţiei de epurare a apelor uzate industriale;

E2. – Efluent al staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

E2.1. – Efluent al staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti reutilizat;

E2.2. – Efluent al staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti evacuat în

receptor;

E3. – Efluent al staţiei individuale de epurare a apelor uzate orăşeneşti,

evacuat în receptor;

SCHEMA GENERALă de evacuare a apelor uzate ANEXA 3

E2.2.

I. Sectoare economice

• Agricultură, silvicultură, piscicultură;

• Industria minieră; • Industria alimentară; • Industria metalurgică; • Industria textilă; • Transporturi; • Industria celulozei şi hârtiei; • Industria chimică şi petrochimică; • Producerea/distribuţia energiei

electrice; • Construcţii; • Alte activităţi economice.

II. Activităţi menajere • Activităţi casnice (preparare

hrană, igienă personală, igienizarea locuinţelor, spălatul rufelor, etc.)

• Alte activităţi (întreţinere animale de companie, comerciale, etc.)

R E C E P T O R

N A T U R A L

I2.

Staţie de Epurare a

I1.

A

SISTEM DE CANALIZARE

ORĂŞENEASCĂ

I3. + II1.

Staţie de Epurare a Apelor Uzate Orăşeneşti

I

Staţie de Epurare Individuală II2.1.

I3.

I 3.1.

II1.

II2.

I3.2.

II2.1.

II2.2.

E2.1. (Reutilizare)

E1.

E3.

E2..

(Surse punctiforme)

Anexa 4.1.

CENTRALIZATOR APE UZATE /TARA

Nr. crt. Sistem de canalizare Lungime

(km) Volum

(mii m3) A B 1 2 1 TOTAL (4+7+11)

2 Ape uzate menajere

3 Ape uzate industriale 4

Unitar

Total ape uzate (2+3)

5 Ape uzate menajere 6 Ape uzate industriale 7 Ape convenţional curate 8

Divizor

Total ape uzate (5+6) 9 Ape uzate menajere

10 Ape uzate industriale 11

Stocare în vederea evacuării într-un sistem de canalizare

Total ape uzate (9+10)

Anexa 4.2. CENTRALIZATOR CAPACITĂŢI STAŢII COLECTARE SI EPURARE A APELOR UZATE / TARA

Orăşenească Industrială ALTELE Nr. crt. Specificare

Nr. statii CBO5 kg/zi

Debit m3/zi

Nr. statii

CBO5 kg/zi

Debit m3/zi

Nr. statii

CBO5 kg/zi

Debit m3/zi

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Capacitate proiectată 2 Capacitate existentă 3

Treaptă primară Efluent

4 Capacitate proiectată 5 Capacitate existentă 6

Treaptă secundară Efluent

7 Capacitate proiectată 8 Capacitate existentă 9

Îndepărtarea azotului Efluent

10 Capacitate proiectată 11 Capacitate existentă 12

Treaptă terţiară

Îndepărtarea fosforului Efluent

13 Capacitatea proiectată – total staţie 14 Capacitate existentă – total staţie 15 Efluentul staţiei de epurare 16 Numărul staţiilor de epurare

Anexa 4.3. CENTRALIZATOR VOLUM SI CANTITATE POLUANTI DIN APELE BRUTE REZULTATE / TARA

Cantitatea de poluant Debit (tone/zi) (tone/an)

CCO Nr. crt.

Tipul activităţii din care rezultă ape uzate m3/z

i

mii m3/an

CBO5 Mn Cr MS Azot

total Fosfor total

Arsen As Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B 1 2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

1 Ape uzate provenite din activităţi economice TOTAL (2+…12)

2 Agricultură, silvicultură, pescuit 3 Industrie minieră 4 Industrie alimentară 5 Industrie metalurgică 6 Industrie textilă 7 Transporturi 8 Celuloză şi hârtie 9 Industrie chimică şi petrochimică

10 Producerea şi distribuţia energiei electrice 11 Construcţii 12 Alte activităţi economice

13 Ape uzate menajere TOTAL (14+15)

14 Activităţi casnice 15 Alte activităţi domestice

Anexa 4.4. Centralizator APE UZATE EVACUATE / TARA

Cantitatea de poluanţi Debit (tone/zi) (tone/an)

Consum chimic oxigen CCO

Nr. crt.

Tipul sistemului de canalizare si de evacuare in receptor natural

m3/zi

mii m3/an CBO5

Mn Cr

MS Azot total

Fosfor total

Arsen As Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

1 Ape uzate menajere brute Total (2+3+4+5+6) din care:

2

Cu staţie de epurare orăşenească (SEO)

3 Cu staţie de epurare industrială (SEInd)

4

Evacuate în sistemul de canalizare urban

Fără epurare

5 Cu staţie de epurare independentă (SEI)

6

Evacuate în sistemul de canalizare propriu Fără SEI - direct

7 Ape uzate provenite din activităţi economice brute Total (8+9+10+11) din care:

8

Cu statie de epurare orăşenească (SEO)

9

Evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc Fara SE - direct

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

10 Cu statie de epurare industriala (SEInd)

11

Evacuate în sistemul de canalizare propriu Fara SEInd - direct

12 Efluent statie de epurare oraseneasca SEO - Total din care

13 Evacuat in receptor natural 14 Reutilizat

15 Efluent statie de epurare industriala SEInd

16 Efluent statie de epurare independentă (SEI)

17 Evacuări in receptor natural -Total (4+6+9+11+12+15+16), din care

18 râuri şi/sau lacuri 19

Evacuat în Evacuat în Marea Neagră

Anexa 4.5.

CENTRALIZATOR PRELUCRARE NĂMOL / TARA

Staţia de epurare de unde provine nămolul Nr. crt. PROCEDEUL DE PRELUCRARE A NĂMOLULUI U.M. Orăşenească Industrială Altele

A B C 1 2 3 1 – volum mii m3/an 2

Total nămol rezultat – substanţă uscată tone/an

3 - volum mii m3/an 4

Total nămol depozitat final – substanţă uscată tone/an

5 - volum mii m3/an 6

Nămol folosit în agricultură - substanţă uscată tone/an

7 - volum mii m3/an 8

Nămol compostat - substanţă uscată tone/an

9 - volum mii m3/an 10

Nămol depus pe platforme amenajate - substanţă uscată tone/an

11 - volum mii m3/an 12

Nămol evacuat în mare - substanţă uscată tone/an

13 - volum mii m3/an 14

Nămol incinerat - substanţă uscată tone/an

15 - volum mii m3/an 16

Nămol tratat prin alt procedeu - substanţă uscată tone/an

Anexa 4.6.

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA CANALIZARE / TARA

Nr. crt.

Locuitori conectaţi Mii persoane

A B 1 1. LOCUITORI TOTAL 2. LOCUITORI CONECTAŢI: 3. la staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti - Total, din care: 4. - cu treaptă primară 5. - cu treaptă secundară 6. - cu treaptă terţiară 7. la alte sisteme de epurare a apelor uzate 8. la sistem de canalizare a apelor uzate orăşeneşti - Total (9+10) 9. - cu epurare 10. - fără epurare 11. la sisteme independente de colectare a apelor uzate – Total 12. - din care cu sistem independent de epurare 13. - din care cel puţin cu epurare secundara

ANEXA 4.7. CENTRALIZATOR CANALIZARE APE UZATE / JUDETE

Anexa 4.8 CENTRALIZATOR CAPACITATI STATII COLECTARE SI EPURARE APE UZATE / JUDETE

INDICATOR(* STAŢIE DE EPURARE

ORĂŞENEASCĂ STAŢIE DE EPURARE

INDUSTRIALĂ Altele NR.

CRT. JUDETULNr.

statii CBO5

(kg/zi) DEBIT m3/zi Nr. statii

CBO5 (kg/zi)

DEBIT m3/zi

CBO5 (t/zi)

Nr. statii

DEBIT m3/zi

A B C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

42 TOTAL

INDICATOR(* Lungime

Debit anual

Nr. crt.

JUDEŢUL

(km) (mii m3) 1 . . . . .

42 TOTAL

Anexa 4.9 CENTRALIZATOR VOLUM SI CANTITATE POLUANTI DIN APE UZATE BRUTE REZULTATE / JUDETE

Cantitatea de poluant Debit tone/zi tone/an

CCO*3 Nr. crt. INDICATOR(* JUDEŢ m3/z

i mii m3 /an

CBO5 Mn Cr MS Azot total

Fosfor total

Arsen As Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B C 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 2 3 . .

42 TOTAL

Anexa 4.10 CENTRALIZATOR APE UZATE EVACUATE / JUDETE

Cantitatea de poluant Debit

tone/zi tone/an CCO

Nr. crt. INDICATOR(* JUDET m3/

zi mii m3 /an

CBO5 Mn Cr

MS Azot total

Fosfor total

Arsen As Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B C 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 . .

40 TOTAL

Anexa 4.11 CENTRALIZATOR PRELUCRAREA NĂMOLULUI / JUDETE

*) Pentru indicatorii cuprinşi în anchete Anexa 4.12

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTATI LA STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI (MII PERSOANE) / PE JUDEŢE

Tipul staţiei de epurare Nr. crt. INDICATOR(*

JUDEŢUL Orăşenească Industrială Altele 1

42 TOTAL

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA STAŢIA DE EPURARE mii persoane

Nr. crt.

JUDEŢUL NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane) primară secundară terţiara

A B 1 2 3 4

1

42

TOTAL

Anexa 4.13 CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA ALTE SISTEME DE EPURARE A APELOR UZATE (MII PERSOANE) / PE JUDEŢE

Anexa 4.14

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEM DE CANALIZARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI (MII PERSOANE) / PE JUDEŢE

NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI

( mii persoane)

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEMUL DE CANALIZARE

(mii persoane)

Nr. crt.

JUDEŢUL

Cu epurare Fără epurare A B 1 2 3

42 TOTAL

Nr. crt.

JUDEŢUL NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane)

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA ALTE SISTEME DE EPURARE

(mii persoane) A B 1 2

42 TOTAL

Anexa 4.15 CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEME INDEPENDENTE DE COLECTARE A APELOR UZATE (MII PERSOANE) / JUDEŢE

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEMUL INDEPENDENT DE COLECTARE A APELOR UZATE

(mii persoane) Cu sistem independent de epurare

Nr. crt.

JUDEŢUL NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane)

Treaptă Primară Cel puţin treaptă secundară Fără sistem independent de epurare

A B 1 2 3 4

42 TOTAL

Anexa 4.16 CENTRALIZATOR CANALIZAREA APELOR UZATE / BAZINE HIDROGRAFICE

Nr. crt.

INDICATOR(* Bazinul

hidrografic

Lungime

(km)

Debit anual

(mii m3)

1 . . .

12 TOTAL

Anexa 4.17 CENTRALIZATOR CAPACITATE STATII COLECTARE SI EPURARE APE UZATE / BAZINE HIDROGRAFICE

INDICATOR(*

STAŢIE DE EPURARE ORĂŞENEASCĂ

STAŢIE DE EPURARE INDUSTRIALĂ

Altele NR.

CRT.

BAZINUL HIDRO-GRAFIC Nr.

statii CBO5

(kg/zi) DEBIT m3/zi Nr. statii

CBO5 (kg/zi)

DEBIT m3/zi

CBO5 (t/zi)

Nr. statii

DEBIT m3/zi

A B C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

12 TOTAL

Anexa 4.18 CENTRALIZATOR VOLUM SI CANTITATE POLUANTI DIN APE UZATE BRUTE REZULTATE / BAZINE HIDROGRAFICE

Cantitatea de poluant Debit tone/zi tone/an

CCO*3 Nr. crt.

INDICATOR(*

BAZIN HIDRO-GRAFIC m3/zi mii m3

/an CBO5 Mn Cr MS Azot total

Fosfor total

Arsen As Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B C 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 2 3 . .

12 TOTAL

Anexa 4.19

CENTRALIZATOR APE UZATE EVACUATE / BAZINE HIDROGRAFICE

Cantitatea de poluant Debit tone/zi tone/an

CCO Nr. crt.

INDICATOR(*

JUDET m3/ zi

mii m3 /an

CBO5 Mn Cr

MS Azot total

Fosfor total

Arsen aS Cd Hg Cu Cr Ni Pb Zn

A B C 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 . .

12 TOTAL

Anexa 4.20 CENTRALIZATOR PRELUCRAREA NĂMOLULUI / BAZINE HIDROGRAFICE

*) Pentru indicatorii cuprinşi în anchete

Anexa 4.21

Tipul staţiei de epurare Nr. crt. INDICATOR(*

BAZINUL

HIDROGRAFIC Orăşenească Industrială Altele

1

12 TOTAL

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTATI LA STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI (MII PERSOANE) / BAZINE HIDROGRAFICE

Anexa 4.22

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA ALTE SISTEME DE EPURARE A APELOR UZATE (MII PERSOANE) / BAZINE HIDROGRAFICE

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA STAŢIA DE EPURARE

(mii persoane)

Nr. crt.

BAZINUL HIDROGRAFIC NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane)

primară secundară terţiara A B 1 2 3 4

1

12

TOTAL

Nr. crt.

BAZINUL HIDROGRAFIC NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane)

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA ALTE SISTEME DE EPURARE

(mii persoane) A B 1 2

12 TOTAL

Anexa 4.23 CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEM DE CANALIZARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI (MII PERSOANE) / BAZINE HIDROGRAFICE

NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI

( mii persoane)

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEMUL DE CANALIZARE

(mii persoane)

Nr. crt.

BAZINUL HIDROGRAFIC

Cu epurare Fără epurare A B 1 2 3

12 TOTAL

Anexa 4.24

CENTRALIZATOR LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEME INDEPENDENTE DE COLECTARE A APELOR UZATE (MII PERSOANE) / BAZINE HIDROGRAFICE

NUMĂR DE LOCUITORI CONECTAŢI LA SISTEMUL INDEPENDENT DE COLECTARE A APELOR UZATE

(mii persoane) Cu sistem independent de epurare

Nr. crt.

BAZINUL HIDROGRAFIC

NUMĂR TOTAL DE LOCUITORI (mii persoane)

Treaptă Primară Cel puţin treaptă secundară Fără sistem independent de epurare

A B 1 2 3 4

42 TOTAL

ANEXA 4.25

SITUATIE ANUALA INDICATORI / JUDETE

AN Nr. crt.

INDICATOR(* JUDET

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 TOTAL

*) pentru toti indicatorii din anchete

ANEXA 4.26 SITUATIE ANUALA INDICATORI / BAZINE HIDROGRAFICE

AN Nr.

crt. INDICATOR(* BAZIN

HIDROGRAFIC 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 TOTAL *) pentru toti indicatorii din anchete

Anexa 5 Programarea activităţilor cerute pentru implementarea Anchetei statistice

privind colectarea, prelucrarea şi furnizarea informaţiilor referitoare la

apele uzate

Nr. crt. Acţiune Termen de

realizare Responsabil

1. Elaborarea ghidului anchetatorului 30.01.2005 INS, ANAR

2. Furnizarea programului informatic realizat în cadrul proiectului pilot dintre ICON INSTITUT şi INS 30.01.2005 INS

3. Stabilirea coordonatorilor locali 30.01.2005 ANAR, INS

4. Stabilirea listei unităţilor care vor face obiectul anchetei statistice 20.02.2005 ANAR

5. Aprobarea listei unităţilor care vor face obiectul anchetei statistice 28.02.2005 MMGA

6. Tipărirea chestionarelor 28.02.2005 INS 7. Instruirea coordonatorilor locali 28.02.2005 ANAR, INS

8. Instalarea programului informatic la unităţile teritoriale ANAR 28.02.2005 ANAR

9. Identificarea unităţilor în teren 15.03.2005

unităţile teritoriale ANAR+DJS

10.

Expedierea chestionarelor la unităţile care fac obiectul anchetei statistice “Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” 15.03.2005

unităţile teritoriale ANAR

11.

Expedierea chestionarelor la unităţile care fac obiectul anchetei statistice “Numărul total al locuitorilor din oraşe sau comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” 15.03.2005 DJS

12. Acordarea asistenţei la completarea chestionarelor 01.04.2005 – 30.06.2005

unităţile teritoriale ANAR

13. Colectarea chestionarelor “Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate” completate 30.06.2005

unităţile teritoriale ANAR

14.

Colectarea chestionarelor “Numărul total al locuitorilor din oraşe sau comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” completate 30.06.2005 DJS

15. Procesarea şi validarea datelor la nivelul unităţilor teritoriale ANAR 30.07.2005

unităţile teritoriale ANAR

16. Transmiterea datelor la ANAR 30.07.2005

unităţile teritoriale ANAR

17. Prelucrarea datelor la nivel central 30.09.2005 ANAR

18. Validarea rezultatelor 30.10.2005 ANAR, MMGA

19. Transmiterea datelor la INS 15.11.2005 ANAR 20. Publicarea rezultatelor 30.11.2005 MMGA, INS 21. Transmiterea datelor centralizate la Eurostat 30.11.2005 INS

Anexa 8

DEFINIŢII

Ape uzate ape folosite în procese industriale de producţie sau în gospodăriile populaţiei,

poluate cu diferite substanţe, evacuate în sistemul de canalizare, receptorul apă de suprafaţă, sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurare prealabilă

Ape uzate menajere ape uzate rezultate în gospodăriile populaţiei, provenite de la grupurile sanitare, gătit, spălatul îmbrăcăminţii etc.

Ape uzate industriale ape uzate provenite din diferite procese industriale Ape uzate orăşeneşti ape uzate colectate din oraşe sau alte aglomerări umane, reprezentând un

amestec de ape uzate menajere şi industriale Ape convenţional curate ape folosite la diverse operaţii industriale (de exemplu la răcirea utilajelor), care

nu conţin substanţe poluante Ape uzate refolosite ape uzate epurate, de regulă industriale, reintroduse în procesul de producţie,

folosite la spălări sau la alte activităţi, diferite de sursa lor iniţială Poluant substanţă care se află dizolvată şi/sau antrenată în apele utilizate în industrie sau

gospodărie Sursă de poluare punctiformă furnizor de apă uzată care o evacuează în receptor printr-o conductă sau un canal Sursă de poluare difuză furnizor de apă uzată care o evacuează în receptor în locuri şi cantităţi diferite

(de exemplu apa de ploaie de pe o platformă betonată) Sistem de colectare (canalizare) a apelor uzate

sistem de canale şi conducte care adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună

Sistem de colectare (canalizare) unitar

sistem de colectare comună a apelor uzate şi a celor meteorice

Sistem de colectare (canalizare) divizor

sistem de colectare separată a apelor uzate şi al apelor meteorice

Sistem de stocare a apelor uzate rezervor amenajat în scopul colectării apelor uzate un timp mai îndelungat, de unde acestea sunt preluate periodic pentru evacuare

Receptor apa de suprafaţă (râu, lac, mare) în care sunt evacuate apele uzate Staţie de epurare o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate pentru diminuarea

cantităţii de poluanţi din apele uzate Staţie de epurare orăşenească/industrială

staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti/industriale

Staţie de epurare individuală staţie de epurare aparţinând unei persoane particulare, care evacuează apele uzate fără a fi colectate într-un sistem de colectare (canalizare)

Treaptă primară instalaţie de epurare care realizează diminuarea cantităţii de poluanţi prin procedee mecanice (de regulă decantoare pentru sedimentare, desnisipatoare, separatoare de grăsimi etc.). O staţie de epurare poate fi formată numai din treaptă mecanică, sau din mai multe tipuri de instalaţii mecanică şi biologică, mecanică şi biologică avansată etc. Condiţia pentru definirea treptei primare este dată de eficienţa de îndepărtare a poluanţilor, respectiv: CBO5 > 20% şi materiile în suspensie > 50%

Treaptă secundară instalaţie de epurare în care are loc epurarea biologică a apelor uzate. Şi această treaptă de epurare poate funcţiona de sine stătător. Condiţia pentru definirea treptei secundare este dată de eficienţa de îndepărtare a poluanţilor, respectiv: CBO5 > 70% şi CCO > 75%.

Treaptă terţiară (avansată) instalaţie de epurare în care se realizează îndepărtarea din apele uzate, pe cale biologică sau chimică, a substanţelor care conţin azot şi/sau fosfor. Condiţia pentru definirea treptei terţiare este dată de eficienţa de îndepărtare a poluanţilor, respectiv: CBO5 > 95% şi CCO > 85%, Ntotal >70% sau Ptotal > 80%

Debit de ape uzate volumul de ape uzate colectat, epurat sau evacuat într-o unitate de timp CBO5 cantitatea de substanţe organice care poate fi degradată prin acţiunea bacteriilor

(biodegradabile) prezentă în apele uzate CCO cantitatea totala de substanţe organice prezente în apa uzată, care pot fi oxidate

chimic (de către bicromatul de potasiu şi/sau permanganatul de potasiu Capacitatea staţiilor de epurare capacitatea proiectată/existentă a staţiilor de epurare de a epura un anumit debit

de ape uzate, sau o anumită cantitate de CBO5 Efluent apele uzate evacuate de către o instalaţie de epurare în receptor Indicator de calitate concentraţia unui poluant în apele uzate, contribuind la cunoaşterea calităţii

acelei ape uzate Nămol cantitatea de substanţe solide separate prin diferite procedee din apele uzate

însoţite de o cantitate mare de apă (umiditate)

Prelucrarea nămolului prelucrarea nămolului prin diverse procedee pentru diminuarea cantităţii de apă pe care o conţine, pentru a recupera substanţe utile sau pentru a-l condiţiona în vederea utilizării sale ca fertilizant în agricultură sau utilizarea în alte scopuri

Nămol depus pe platforme amenajate

nămol depus temporar pe platforme special amenajate

Compostare fermentarea nămolului separat din apele uzate în vederea utilizării sale ca fertilizant al solului în agricultură

Depozitare finală a nămolului depunerea nămolului separat din apele uzate pe platforme special amenajate (de regulă orăşeneşti) în scopul depozitării sale pe termen nelimitat

Nămol incinerat nămol separat din apele uzate care este ars în vederea oxidării substanţelor organice şi a obţinerii de cenuşă cu volum mult diminuat

Locuitori conectaţi la canalizare locuitori care evacuează apele uzate din gospodărie în canalizarea localităţii Locuitori conectaţi la staţie de epurare primară/secundară/terţiară

locuitori care evacuează apele uzate din gospodărie într-un sistem de colectare (canalizare) care conduce aceste ape uzate într-o staţie de epurare mecanică (primară)/biologică (secundară)/ avansată (terţiară)

Alte sisteme de epurare a apelor uzate

alte tipuri de sisteme de epurare a apelor uzate (de exemplu sisteme individuale)