metodologia de monitorizare a radiodifuzorilor aflați sub ... de monitorizare a radiodifuzorilor...
TRANSCRIPT
Anexa nr. 1
Metodologia de monitorizare a radiodifuzorilor
aflați sub jurisdicția Republicii Moldova
Chișinău, 2018
1
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4
ANALIZA CANTITATIVĂ ȘI CALITATIVĂ .............................................................................. 4
TIMPUL DE ACOPERIRE .......................................................................................................................... 6
TONUL TRANSMISIUNII........................................................................................................................... 6
EȘANTION MASS-MEDIA ....................................................................................................................... 10
INDICATORI DE MONITORIZARE MEDIA ........................................................................... 12
ANALIZA CALITATIVĂ .............................................................................................................. 13
COLECTAREA DATELOR .......................................................................................................... 17
INTRODUCEREA DATELOR ȘI BAZA DE DATE DE MONITORIZARE .......................... 17
MONITORIZAREA MASS-MEDIA ÎN TIMPUL ALEGERILOR .......................................... 20
CADRUL LEGAL PENTRU REFLECTAREA MEDIATICĂ A ALEGERILOR .............................................. 21
RADIODIFUZORUL PUBLIC ................................................................................................................... 23
RADIODIFUZORI PRIVAȚI ..................................................................................................................... 23
AVANTAJUL DEȚINĂTORULUI DE FUNCȚIE ...................................................................... 25
MONITORIZAREA PROGRAMELOR DE ȘTIRI .................................................................... 26
EVALUAREA CANTITATIVĂ .................................................................................................................. 27
ACOPERIREA CONCURENȚILOR POLITICI ȘI A ALTOR ENTITĂȚI RELEVANTE ................................. 28
VARIABILE SPECIFICE UTILIZATE LA MONITORIZAREA REFLECTĂRII ACTORILOR POLITICI ȘI A
ENTITĂȚILOR RELEVANTE ................................................................................................................... 28
SELECTAREA RADIODIFUZORILOR, ACTORILOR ȘI ENTITĂȚILOR RELEVANTE ÎN TIMPUL
DIVERSELOR TIPURI DE ALEGERI ........................................................................................................ 29
EVALUAREA CALITATIVĂ .................................................................................................................... 32
PUBLICITATE ................................................................................................................................ 34
PUBLICITATE POLITICĂ ....................................................................................................................... 34
PUBLICITATE POLITICĂ GRATUITĂ ÎN TIMPUL ALEGERILOR ............................................................ 35
PUBLICITATE POLITICĂ CU PLATĂ ...................................................................................................... 37
EVALUAREA CANTITATIVĂ .................................................................................................................. 38
EVALUAREA CALITATIVĂ .................................................................................................................... 38
SEXISM ÎN PUBLICITATE ...................................................................................................................... 39
DEZBATERI ȘI INTERVIURI ..................................................................................................... 40
EVALUAREA CALITATIVĂ .................................................................................................................... 41
MONITORIZAREA DEZINFORMĂRILOR ȘI A PROPAGANDEI ...................................... 43
MONITORIZAREA DISCURSURILOR (MESAJELOR).............................................................................. 44
MONITORIZAREA DISCURSULUI INSTIGATOR, XENOFOBIEI ȘI RASISMULUI,
DISCURSULUI INSTIGATOR LA URĂ ȘI A DEFĂIMĂRII .................................................. 46
2
MONITORIZAREA SUBIECTELOR ȘI PROBLEMELOR SOCIALE ................................. 47
EGALITATEA SEXELOR ........................................................................................................................ 48
PROTECȚIA MINORILOR ....................................................................................................................... 48
LIMBAJUL SEMNELOR PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENȚE AUDITIVE ......................................... 49
EXEMPLU DE MONITORIZARE A PROBLEMELOR SOCIALE ................................................................ 49
MONITORIZAREA CONȚINUTULUI LOCAL ȘI A OPERELOR UE ................................. 52
CONCLUZIE ................................................................................................................................... 54
3
„Mijloacele de comunicare în masă oferă, pentru majoritatea votanților, informații
esențiale pentru opțiunea pe care și-o exprimă în cabina de vot. Astfel, o conduită corectă a
mass-media față de toate partidele politice și candidați, precum și o conduită corectă a mass-
media în prezentarea informațiilor care sunt relevante pentru opțiunile electorale, sunt
esențiale pentru asigurarea unor alegeri democratice. Monitorizarea conduitei mass-media –
atunci când este realizată imparțial, competent și pe baza unei metodologii credibile – va
determina dacă acest element-cheie contribuie sau subminează natura democratică a
alegerilor. Monitorizarea mass-media poate determina gradul de acoperire a subiecților
electorali, prezența unor noi favorizări, oportunitatea accesului la media pentru adversarii
politici și caracterul adecvat al informațiilor transmise votanților prin știri, prin mesaje politice
directe, prin programarea informațiilor publice și prin anunțuri pentru educarea votanților.
Neconformitățile din conduita media pot fi identificate prin monitorizare promptă pentru
luarea măsurilor corective. De asemenea, abuzul de puterea mass-media de a influența
opțiunea votanților poate fi documentat, fapt care permite populației și comunității
internaționale să stabilească adevărata natură a procesului electoral.” 1
Robert Norris și Patrick Merloe
1 Media Monitoring to Promote Democratic Elections: An NDI Handbook for Citizen Organizations, Hardcover –
iulie 2002 de Robert Norris și Patrick Merloe: https://www.ndi.org/files/1420_elect_media_02_1-31_0.pdf
4
INTRODUCERE
Prezentul document a fost elaborat de expertul independent al Consiliului Europei, Rast’o
Kuzel, în colaborare cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în cadrul Proiectului Comun
al Uniunii Europene și Consiliului Europei „Promovarea libertății și pluralismului mass-mediei în
Republica Moldova” .
Acest document prezintă o metodologie pentru monitorizarea conformității media audiovizuale
cu diverse obligații legale, în special cu Constituția Republicii Moldova, Legea privind libertatea de
exprimare, Codul Audiovizualului, Legea privind accesul la informație, Codul Electoral și cu diverse
decizii ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Acest document reprezintă o
actualizare a metodologiei existente de monitorizare intitulat „Metodologia de monitorizare a
serviciilor de programe audiovizuale: metode și tehnici”, elaborat de Marek Mracka de la MEMO 98
și Richard Carver de la Universitatea Oxford Brookes / Oxford Media Research2, și evidențiază câteva
metodologii diferite în funcție de diversele obligații legale ale radiodifuzorilor care necesită diverse
tipuri de monitorizare.
Prezentul document este destinat să ajute CCA în îmbunătățirea capacității existente de
monitorizare a radiodifuzorilor pentru a determina modul în care titularii licențelor de emisie își
îndeplinesc obligațiile. Acest lucru va oferi autorității de reglementare instrumente mai eficiente
pentru investigarea problemelor legate de acoperirea mass-media audiovizuală. Atunci când un
radiodifuzor nu respectă legea sau cerințele prevăzute în licența sa, autoritatea de reglementare deține
puterea de a aplica sancțiuni, în conformitate cu prevederile legale.
Prezentul document este destinat a fi utilizat de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului
(CCA) în monitorizarea respectării de către radiodifuzori atât a obligațiilor legale, cât și a licențelor
de emisie.
Metodologiile descrise în prezentul document nu presupun utilizarea niciunui software special
pentru stocarea și analizarea datelor colectate. Metodologiile descrise aici pot fi, de asemenea,
utilizate împreună cu software-ul disponibil pe scară largă bazat pe fișe de date și baze de date (cum
ar fi Microsoft Excel sau Access), cu o analiză mai sofisticată efectuată prin intermediul unui pachet
statistic de specialitate, dacă este necesar. Trebuie reținut faptul că autorul acestui document
actualizat, precum și cei doi autori ai documentului inițial, au o experiență îndelungată în
monitorizarea mass-media audiovizuale, în diverse contexte, cu ajutorul programelor software
disponibile pe scară largă.
Analiza cantitativă și calitativă
Metodologiile de monitorizare a mass-media audiovizuale sunt clasificate în mod convențional
în metodologii cantitative și metodologii calitative. Monitorizarea cantitativă a mass-media
audiovizuale – cunoscută, în termeni academici, drept analiza conținutului – identifică măsuri sau
indicatori numerici care pot fi numărați și analizați. Monitorizarea cantitativa a mass-media
2 Monitorizarea radiodifuzorilor naționali: metode și tehnici
http://cca.md/files/Metodologia_monitorizare_media_rom.pdf
5
audiovizuale este utilizată pentru a evalua performanța mass-media față de alte măsuri, cum ar fi
standardele etice sau profesionale, care nu sunt imediat cuantificabile.3
În mod evident, monitorizarea cantitativă poate fi folosită pentru a măsura conformitatea cu
standarde care sunt în sine cantitative. De exemplu, cerința legală potrivit căreia publicitatea nu poate
depăși 15% din timpul de emisie pe parcursul a 24 de ore reprezintă un standard cantitativ. 4
Conformitatea poate fi evaluată doar prin măsurarea volumului de publicitate și împărțirea sa la
timpul total de emisie. Există și câteva alte cerințe legale referitoare la publicitate și producția
autohtonă de acest tip. Un amendament recent adus Codului Audiovizualului în anul 2017 stipulează
că „Produsul autohton va cuprinde cel puțin 8 ore din volumul zilnic de emisie și va fi difuzat exclusiv
(în totalitate) în intervalul orelor 06.00–24.00. Cel puțin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în
orele de maximă audiență, dintre care cel puțin 4 ore – în limba de stat5”.
Cu toate acestea, monitorizarea cantitativă sporită identifică indicatori care pot determina dacă
radiodifuzorii respectă sau nu alte obligații legale. Astfel, de exemplu, cerința ca radiodifuzorii să
respecte pluralismul politic poate fi măsurată prin calcularea timpului de emisie acordat diferitor
entități politice (partide politice, guvern și președinte), precum și modul în care acestea sunt
prezentate. Pluralismul social poate fi măsurat prin determinarea frecvenței cu care reprezentanți ai
diverselor grupuri sociale beneficiază de timp de emisie sau în ce măsură sunt discutate diferite
probleme sociale. Metodele de efectuare a unei astfel de monitorizări sunt descrise în prezentul
document.
Monitorizarea calitativă abordează aspecte ale producției difuzate care nu pot fi măsurate
cantitativ. De exemplu, monitorizarea cantitativă poate determina dacă timpul dedicat publicității nu
a depășit 15% din timpul de difuzare a serviciului de programe, conform cerinței Codului
Audiovizualului. Ceea ce nu poate face este să determine dacă o anumită publicitate „nu încurajează
consumul exagerat de alcool și nu pune într-o lumină negativă consumul moderat de alcool.”6
Monitorizarea calitativă poate fi supusă unor critici, care sunt „subiective” – pe motiv că depinde de
opinia personală a monitorului – și astfel nu este în totalitate justă. Monitorizarea calitativă este bazată
pe anumite standarde legale sau etice, iar monitorii instruiți corespunzător trebuie să poată ajunge la
aceleași concluzii atunci când evaluează măsura în care aceste standarde legale și etice sunt respectate
sau nu. Ea nu poate reprezenta pur și simplu o expresie a ceea ce monitorului îi place sau nu îi place.
În acest document vom prezenta câteva exemple ale modului în care monitorizarea calitativă poate fi
efectuată într-o manieră consecventă și științifică.
Componenta cantitativă a monitorizării constă într-o analiză de conținut a unui eșantion
reprezentativ al transmisiunilor media, cu accent pe conformitatea cu standardele care sunt în sine
cantitative, ca de ex. timp sau spațiu, tonul prezentării și durata transmisiilor directe sau indirecte.
Monitorii media măsoară timpul și spațiul total dedicat „subiecților” monitorizați (partide politice,
guvern, președinte etc.), precum și subiectelor selectate pentru monitorizare – de ex. probleme
politice, economice și sociale, corupție, integrarea UE și NATO etc. Astfel, noi putem determina
măsura în care radiodifuzorii respectă anumite obligații legale, ca de ex. cerința ca radiodifuzorii să
3 A se vedea, de exemplu, Klaus Bruhn Jensen (ed), A Handbook of Media and Communication Research, Londra
2002. 4 Articolul 22 din Codul Audiovizualului stipulează că Timpul de transmisiune dedicat publicității nu poate depăși 15%
din timpul de difuzare a serviciului de programe televizate, iar împreună cu spoturile de teleshopping nu poate depăși
20% din timpul zilnic de transmisiune a serviciului de programe televizate.” 5 Codul Audiovizualului, Articolul 11(2). 6 Codul Audiovizualului, Articolul 19(11)(e).
6
respecte pluralismul politic. Este important de reținut, totuși, că în determinarea conformității cu
pluralismul politic sau social, este necesar ca evaluarea să acopere o perioadă mai îndelungată (în
mod ideal mai mult de o săptămână). Diagrama de mai jos prezintă subiecții monitorizați care sunt
incluși în determinarea nivelului de pluralism politic în programele media.
Diagrama 1
Timpul de acoperire
Pentru monitorizarea transmisiunilor media (televiziune și radio), monitorii pot folosi
cronometre (sau orice aplicație adecvată disponibilă pe computer) pentru a determina efectiv „timpul
de apariție directă” a unor subiecți selectați anterior. De asemenea, ei înregistrează separat fiecare
moment în care un subiect este menționat în mod indirect (de ex. de un prezentator de știri sau de o
altă persoană) drept o „referință” sau o „remarcă”.7 De exemplu, atunci când un subiect A vorbește
despre subiectul B este important să se înregistreze atât timpul alocat subiectului A (timp direct), cât
și timpul acordat subiectului B (timp indirect). Evaluarea datelor se bazează pe timpul total (atât
direct, cât și indirect) alocat diverșilor subiecți monitorizați în timpul perioadei monitorizate.
Tonul transmisiunii
Analiza cantitativă evaluează, de asemenea, dacă informațiile despre subiectul selectat au un
conținut pozitiv, negativ sau neutru. Clasificarea pozitiv / negativ se referă la măsura în care
monitorului i se oferă o impresie pozitivă sau negativă asupra subiectului sau temei respective. Aceste
date sunt înregistrate pentru toate știrile și sunt prezentate grafic pentru a ilustra diferențele dintre știri
și diferențele în timp (a se vedea mai jos).
7 Referința sau remarca este înregistrată ca o secundă și inclusă în baza de date
President
Government
Ruling coalition
Opposition
Others
7
Diagrama 2
Clasificarea pozitiv / negativ se referă la măsura în care monitorului i se oferă o impresie
pozitivă sau negativă asupra subiectului sau temei respective.
Exemple de evaluări pozitive ale subiectului selectat pot fi: subiectul A este un membru foarte
popular al parlamentului; oameni precum subiectul A; A este un politician respectat. Exemple de
evaluări negative pot fi: B este un ratat politic; B nu este un politician onest. Dacă nu există nicio
evaluare pozitivă sau negativă, mesajul este neutru, de exemplu, atunci când raportul afirmă:
subiectul C este un concurent electoral.
Pentru evaluarea tonului, monitorii iau în calcul contextul în care informațiile sunt prezentate
(aceasta implică contextul știrii, modul în care știrea este prezentată de un jurnalist sau de un
prezentator de știri, intonația vocii acestuia, muzica de fundal, imaginile, oameni fericiți sau supărați
etc.). Al doilea parametru ce trebuie luat în calcul la evaluarea tonului este conținutul – măsura în
care informațiile prezentate sunt pozitive, neutre sau negative față de subiectul monitorizat. De
exemplu, faptul că subiectul A negociat un tratat de pace sau faptul că rata șomajului la nivel național
va fi redusă ca urmare a noii legi propuse de membrul parlamentului A este perceput de majoritatea
societății ca o evoluție pozitivă. Pe de altă parte, știrile inerent negative pot include, de exemplu:
subiectul B, un ministru al cărui mașină a rănit un pieton deoarece nu a respectat limita de viteză.
Faptul că: subiectul C a participat la o sesiune parlamentară este neutru.
0:00:00
1:12:00
2:24:00
3:36:00
4:48:00
6:00:00
7:12:00
8:24:00
Pre
sident
Govern
ment
Part
y O
ne
Part
y T
wo
Part
y T
hre
e
Part
y F
our
Oth
ers
Total Pos. Total Neutr. Total Neg.
Este important de reținut că se evaluează conduita programelor media audiovizuale, și nu cea
a subiecților monitorizați.
8
Combinație de
tonuri
Conținut
Pozitiv Neutru Negativ
Context Pozitiv +
Neutru 0
Negativ -
Diagrama 3
Ca atare, monitorii iau în calcul modul în care știrea este prezentată (contextul) și valoarea
efectivă a știrii – dacă pune subiectul monitorizat într-o lumină pozitivă, negativă sau neutră. Atunci
când și conținutul și contextul sunt pozitive, evaluarea finală a monitorului va fi pozitivă, iar atunci
când ambele sunt negative, evaluarea va fi negativă. Este puțin mai dificil de determinat tonul de
ansamblu atunci când există o diferență între conținut și context. De exemplu, contextul știrii este
neutru – un raport faptic asupra faptului că subiectul A a fost reținut în urma unui accident auto.
Conținutul este negativ deoarece simplul fapt că o persoană a fost reținută este negativ. Într-o astfel
de situație, monitorii trebuie să stabilească care este factorul determinant (conținutul sau contextul).
Comparativ, știrea media conform căreia președintele în exercițiu s-a întâlnit cu președintele
altei țări și a semnat un acord în baza căruia va avea loc o mare investiție financiară în țară în următorii
trei ani. Din nou, contextul știrii este neutru. Conținutul informației este pozitiv pentru președinte,
deoarece informațiile legate de realizări, progres, îmbunătățiri, succese au întotdeauna o conotație
pozitivă. Și aici, monitorii trebuie să stabilească evaluarea finală – în primul exemplu, evaluarea
generală va fi cel mai probabil negativă, pe când în cel de-al doilea exemplu ea va fi pozitivă.
Jurnaliștii nu trebuie să se teamă să prezinte realitatea așa cum este ea și să prezinte sentimentele
oamenilor, punctele de vedere pozitive sau critice / negative. Neutralitatea nu trebuie considerată
drept un scop final, deoarece nimeni nu dorește să urmărească știri superficiale și lipsite de substanță.
Astfel, jurnaliștii trebuie să prezinte ambele părți ale știrii cu un timp și un mod de prezentare
comparabile, pentru a evita favorizările.8
Simpla existență a unor clasificări pozitive sau negative atribuite subiecților monitorizați nu
indică favoritism – cu condiția ca programele media audiovizuale respective să trateze toți subiecții
8 Kuzel, Rasto and Godarsky, Ivan, Final Narrative Report, Consiliul Europei, Georgia 2012,
https://rm.coe.int/168048ba65
Este important de reținut că nu există așteptări ca știrile să fie neutre.
9
monitorizați în mod similar. Însă, dacă există totuși o tendință vizibilă pe termen lung de a raporta în
mod pozitiv anumiți subiecți și de a-i critica pe alții, acest lucru poate indica un favoritism. De
exemplu, în Diagrama 2, partea 1 a beneficiat de o acoperire în cea mai mare parte pozitivă și neutră,
iar partea 4 a primit doar acoperire negativă.
Pentru a concluziona, tonul știrii este pozitiv dacă și modul de prezentare și natura mesajului
sunt pozitive, și în mod similar, dacă ambele sunt negative, tonul este negativ. Tonul neutru este
rezultatul ambilor factori ca fiind neutri. Dacă modul în care este prezentat mesajul și cadrul mesajului
nu sunt aceleași, monitorii trebuie să determine tonul în care este prezentat mesajul în funcție de
factorul prevalent (respectiv conținutul sau contextul știrii).
Astfel, marcajul de evaluare este atașat tuturor subiecților monitorizați pentru a determina dacă
un subiect a fost prezentat într-o lumină pozitivă, negativă sau neutră. Mai jos este descrisă scala de
evaluare pe cinci nivele: Gradul 1 și 2 înseamnă că un anumit subiect monitorizat a fost prezentat
într-o lumină foarte pozitivă (1) sau, respectiv, pozitivă (2); în ambele cazuri știrile sunt favorabile.
Gradul 3 reprezintă „nivelul neutru”, știrile fiind exclusiv factuale, fără conotații pozitive sau
negative. Gradele 4 sau 5 înseamnă că un anumit subiect a fost prezentat într-o lumină negativă sau,
respectiv, foarte negativă. Această acoperire prezintă conotații negative, acuzații sau critici unilaterale
ale unui subiect portretizat într-un program sau o știre. Întotdeauna este important să se ia în
considerare evaluarea efectivă a subiectului monitorizat și contextul programului sau al știrii.
Gradul 1 și 2 înseamnă că un anumit subiect politic a fost prezentat într-o lumină foarte pozitivă
sau, respectiv, pozitivă, și, în ambele cazuri, știrile sunt favorabile. De exemplu, aceasta înseamnă că
subiectul a fost lăudat sau admirat iar prezentarea include sentimente pozitive.
Gradul 3 reprezintă nivelul neutru. El înseamnă că prezentarea unei entități politice a fost
exclusiv factuală, fără încărcătură afectivă.
Gradele 4 sau 5 înseamnă că o entitate politică a fost prezentată într-o lumină negativă sau,
respectiv, foarte negativă. În general, acest lucru înseamnă că elementul respectiv este dominat de
sentimente negative, acuze sau critici unilaterale.
Pentru a elimina subiectivitatea prezentă în analizele calitative, un coordonator de monitorizare
trebuie să verifice frecvent modul în care monitorii analizează mass-media audiovizuală. În cazul în
care există o diferență de opinie privind evaluarea unui anumit element, întreaga echipă de
monitorizare (sau liderul de echipă) evaluează acest element înainte de luarea unei decizii definitive
privind „tonul.”
Această scală pe cinci nivele este concepută pentru a oferi monitorilor o scală mai largă pentru
deciziile luate în evaluarea prezentării entităților politice. O emisiune de știri echilibrată înseamnă că
un program mass-media încearcă să prezinte evenimentele într-o manieră echilibrată, justă și
obiectivă, acordând timp sau spațiu tuturor subiecților pentru a-și prezenta punctele de vedere. Aceste
programe de știri sunt pur informative și nu conțin puncte de vedere sau critici unilaterale.
Atunci când se utilizează monitorizarea cantitativă, este necesar să se stabilească unitatea de
analiză. Aceasta se referă la diferite blocuri de timpi de emisie, care vor fi monitorizate, măsurate și
cărora li se va atribui diferite coduri. Unitatea de analiză va varia în funcție de tipul de monitorizare
realizată. Pentru publicitate, de exemplu, unitatea de analiză este fiecare anunț de publicitate. Pentru
10
monitorizarea știrilor din timpul alegerilor, unitatea de analiză va fi timpul când fiecare subiect
monitorizat este menționat sau vorbește în direct.
Cu toate acestea, va fi, de asemenea, important să se monitorizeze unitatea de analiză în raport
cu unitatea de context, în funcție de subiectul monitorizării. Pentru publicitate, unitatea de context
este ora și ziua (sau 24 ore), deoarece există prevederi legale legate de volumul de publicitate care
poate fi difuzat în fiecare oră și în decursul unei zile. Pentru subiectele/reportajele de știri, unitatea
de context poate fi întregul buletin de știri – deoarece și acesta este important pentru a determina
ordinea în care diversele subiecte de știri sunt difuzate (întrucât anumiți politicieni /partide politice
pot fi prezentate întotdeauna la începutul buletinului, iar altele întotdeauna la final). În plus, unitatea
de context poate fi reprezentată, de asemenea, de programele de știri pe perioade mai lungi (una sau
două săptămâni) – pentru a determina dacă un subiect de știri este echilibrat pe o perioadă mai lungă
de timp (de ex. dacă este prezentat pe o perioadă mai îndelungată).
În general, putem vorbi de trei tipuri de monitorizare. În primul rând, există monitorizarea
obligațiilor legale cantitative, cum ar fi cele aferente publicității și de produs autohton. Aici,
principalul scop al monitorizării este determinarea conformității legale a radiodifuzorului.
A doua categorie reprezintă monitorizarea prevederilor legale care în mod inerent nu pot fi
cuantificate. Un bun exemplu în acest sens sunt articolele legislative cu privire la „discursul de
incitare la ură” și defăimare. Acestea sunt extrem de importante, însă, în același timp, reprezintă
subiectul potențial al unui argument juridic complex. Procesul de monitorizare nu poate decât să
identifice subiectele de difuzare care ar putea încălca aceste dispoziții. Ulterior este responsabilitatea
direcției juridice al CCA să analizeze aceste subiecte de știri și să determine dacă există sau nu o
încălcare a prevederilor legale.
Cea de-a treia categorie include elementele prin care monitorizarea va ajuta CCA și
radiodifuzorii să înțeleagă măsura în care obligațiile legale sunt respectate. În această monitorizare,
funcția unei metodologii este de a identifica acei indicatori care permit determinarea, de exemplu,
dacă un radiodifuzor își îndeplinește obligațiile legate de respectarea pluralismului politico-social sau
obligația de a nu difuza programe care sunt dăunătoare minorilor din punct de vedere moral. Acest
document se concentrează în principal pe cea de-a treia categorie.
Eșantion mass-media audiovizuală
În calitate de organism principal de reglementare a mass-media audiovizuale, CCA este
responsabilă pentru supravegherea radiodifuzorilor publici și privați din punct de vedere al respectării
Codului Audiovizualului și cu alte reglementări relevante. CCA acordă licențe de emisie
radiodifuzorilor, procesează reclamațiile legate de Cod și are dreptul să aplice sancțiuni dacă
programele difuzate nu sunt conforme cu legislația. Monitorizarea realizată de Direcția monitorizare
TV/Radio a CCA contribuie la identificarea încălcărilor prevederilor legate de mass-media
audiovizuală. În trecut, CCA a realizat diverse tipuri de exerciții de monitorizare care s-au concentrat
asupra unor subiecte și probleme diverse. Cea mai intensă activitate de monitorizare a mass-media
audiovizuală este realizată în timpul alegerilor, atunci când eventualele presiuni asupra mass-media
audiovizuală se intensifică și astfel este important de determinat dacă media audiovizuală își
îndeplinește obligațiile prevăzute în legislația audiovizuală și electorală.
11
Atunci când este vorba despre monitorizarea campaniei electorale în mass-media audiovizuală
de către organismele de reglementare, în general există două tipuri diferite de abordare – în anumite
state precum Franța, Slovacia, Ucraina sau Georgia, organismele de reglementare realizează
activitatea de reglementare cu ajutorul resurselor proprii. În alte state precum Republica Cehă, în timp
ce organismul de reglementare folosește propriile resurse în perioada alegerilor, el externalizează, de
asemenea, activități de monitorizare suplimentare (printr-o procedură de licitație) pentru a putea
beneficia de o analiză cuprinzătoare a programelor de știri și de probleme curente.9
Dacă nu există resurse suplimentare disponibile pentru contractarea serviciilor de monitorizare
externe, organismul de reglementare trebuie să își utilizeze în mod eficient propriile resurse. Prin
lege, CCA trebuie să adopte concepția de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile
parlamentare, alegerile locale generale și a referendumurilor republicane și să prezinte Comisiei
Electorale Centrale rapoarte de monitorizare privind modul în care radiodifuzorii naționali prezintă
campania electorală. Astfel, CCA monitorizează câteva programe de știri (în timpul orelor de maximă
audiență)10 ale postului public de televiziune și private.11 În plus, Codul prevede că CCA trebuie să
analizeze corectitudinea conținutului programelor transmise de radiodifuzori doar după ce aceste
programe au fost transmise. În același timp, CCA trebuie să monitorizeze conținutul programelor
furnizate de radiodifuzori și serviciile de programe prestate de furnizorii de servicii periodic și atunci
când Consiliul consideră necesar sau atunci când este sesizat cu privire la încălcarea de către un
radiodifuzor sau un furnizor de servicii a prevederilor și reglementărilor legale în domeniu sau a
obligațiilor prevăzute în licența de transmisie. CCA folosește atât sistemul propriu de înregistrare,
precum și înregistrările furnizate de radiodifuzori.12 O dată la două săptămâni, CCA trebuie să
transmită Comisiei Electorale Centrale rapoarte de monitorizare privind modul în care radiodifuzorii
naționali prezintă campania electorală. Rapoartele de monitorizare trebuie să includă informații legate
de respectarea cerințelor legale în transmiterea tuturor interviurilor. Cu două zile înainte de alegeri,
CCA trebuie să transmită un raport de totalizare către Comisia Electorală Centrală.
Deși este desigur posibil să se monitorizeze întreaga perioadă de 24 de ore a transmisiunilor
mass-media audiovizuale, în scopul analizării emisiunilor electorale din media, în general este
suficientă analiza unor segmente selectate ale transmisiunilor. Aceste eforturi trebuie să includă în
principal toate programele emise în orele de maximă audiență, în momentul în care, de obicei, cea
mai mare audiență vizualizează sau asculta emisiunile (de exemplu, opt ore de emisiuni de seară de
la 17.00 până la 00.00). Desigur, programele politice importante sau programele speciale dedicate
alegerilor ar putea fi de asemenea, înregistrate și analizate dacă sunt difuzate în afara timpului când
numărul maxim de telespectatori are acces la emisiuni.13
9 În timpul alegerilor din 2017, organismul de reglementare mass-media din Cehia a contractat Universitatea ???? care
a asigurat o monitorizare complexă a 10 Codul Audiovizualului definește orele de maximă audiență ca fiind interval de timp cuprins între orele 06.00-09.00,
17.00-23.00 în zilele de luni până vineri și 06.00–24.00 în zilele de sâmbătă și duminică pentru serviciile de
televiziune. 11 Eșantionul este stabilit pe baza potențialului impact, a popularității și a proprietății. 12 Articolul 16 al Codului prevede că “radiodifuzorii trebuie să înregistreze emisiunile difuzate și să păstreze aceste
înregistrări timp de cel puțin 30 de zile de la data difuzării. 13 Media Monitoring Indicators – described by Richard Carver (Oxford Brookes University/Oxford Media Research) and
Marek Mracka (MEMO 98) in Monitoring Moldovan Broadcasters: Methods and Techniques
12
INDICATORI DE MONITORIZARE MEDIA AUDIOVIZUALĂ
Indicatorii de monitorizare a mass-media audiovizuale (ca și în orice cercetare socială
științifică) trebuie să îndeplinească două criterii importante. Acești indicatori trebuie să fie fiabili și
întemeiați.
Indicatorii obișnuiți care sunt folosiți în general în metodologiile de monitorizare descrise aici
sunt sursele de informare identificate în emisiuni, subiectele reflectate și, desigur, timpul alocat
diferitor subiecte și diverșilor vorbitori. Dacă se dorește o investigație mai complexă, poate fi
necesară adăugarea altor indicatori (a se vedea exemplele de mai jos). Analiza statistică a acestor
indicatori nu este deosebit de complexă. Datele de monitorizare colectate în timpul unui exercițiu de
monitorizare au un caracter descriptiv mai degrabă decât inferențial. Aceasta înseamnă că analiza se
referă doar la emisiunile efective care au fost monitorizate, și nu încearcă să previzioneze
caracteristicile altor emisiuni care nu au fost monitorizate (prin tehnici precum analiza regresională).
Principalele tehnici analitice utilizate sunt agregarea și tabelarea încrucișată. Agregarea
constă pur și simplu în adăugarea (și compararea) datelor, precum timpul de emisie direct și indirect
acordat politicienilor și altor subiecți monitorizați. Tabelarea încrucișată sau încrucișarea variabilelor,
care este ușor de efectuat chiar și cu programe software elementare pentru foi de date, compară
distribuția frecvenței unei variabile cu cea a unei alte variabile, pentru a verifica gradul de asociere al
acestora. Acest lucru poate indica, de exemplu, dacă un politician a fost citat de o televiziune mai des
decât de alta. O analiză mai complexă ar putea arăta asocierea dintre subiectele raportate de către
mass-media audiovizuală și sursele pe care le folosesc sau ce tipuri de băuturi alcoolice prezintă o
probabilitate mai mare de a fi prezentate în publicitatea destinată tinerilor. Posibilitățile pentru
Fiabilitatea înseamnă că aceștia pot fi identificați în mod constant de către orice monitor
instruit. Prin urmare, atribuirea fiecărui cod generează întotdeauna același rezultat,
indiferent de cine realizează monitorizarea. Acest lucru este realizat în primul rând prin
selectarea indicatorilor, care sunt verificabili în mod obiectiv - aceștia nu sunt rezultatul
opiniei subiective sau preferinței monitorului. Indicatorii de timp sunt în mod inechivoc
obiectivi, la fel cum sunt listele predeterminate de coduri care identifică subiecte diferite
sau diverse tipuri de persoane care apar în emisiune. Consecvența este realizată prin
instruire și practică temeinică.
Întemeiați înseamnă că indicatorii selectați arată exact ceea ce trebuie să arate. Indicatorii
trebuie să fie selectați pentru un scop clar și nu trebuie interpretați pentru a arăta mai mult
decât indică în realitate. De exemplu, calculul ocaziilor în care sunt citate femeile în calitate
de sursă nu indică în mod necesar faptul că mass-media audiovizuală este părtinitoare în
materie de gen? În cazul în care declarațiile femeilor sunt raportate sub nivel, există mai
multe explicații ale acestui lucru. Ar putea fi mass-media audiovizuală părtinitoare, însă ar
putea fi de asemenea faptul că instituțiile guvernului, partidele politice și agenții economici
nu aleg femeile pentru a-i reprezenta.
13
încrucișarea variabilelor sunt mari. În prezentul document sunt arătate câteva exemple de încrucișare
a variabilelor.14
Monitorizarea cantitativă este realizată pentru a determina conformitatea cu standarde
cantitative, ca de ex. obligația legală ca publicitatea să nu depășească 15% (și împreună cu
teleshopping-ul nu poate depăși 20%) din timpul de transmisie într-o perioadă de 24 de ore. Acest
lucru poate fi evaluat prin măsurarea volumului de publicitate și împărțirea sa la timpul total de
emisie. Există și câteva alte cerințe legale referitoare la publicitate și produs autohton a programelor,
care pot fi monitorizate în același fel.15
Monitorizarea cantitativă poate fi utilizată pentru a determina măsura în care radiodifuzorii
respectă sau nu alte obligații legale. De exemplu, cerința ca radiodifuzorii să respecte diversitatea
punctelor de vedere poate fi măsurată prin calcularea timpul de emisie acordat diverselor opinii și
puncte de vedere. Pluralismul social poate fi măsurat prin determinarea frecvenței cu care
reprezentanți ai diverselor grupuri sociale beneficiază de timp de emisie sau în ce măsură sunt
discutate diverse probleme sociale. Metodele pentru realizarea unei astfel de monitorizări sunt
descrise mai jos în prezentul document.
Diagramele 3 și 4: Monitorii realizează o analiză cantitativă a radiodifuzorilor
ANALIZA CALITATIVĂ
Monitorizarea cantitativă a mass-media audiovizuale este utilizată pentru a evalua performanța
acesteia față de alte măsuri, cum ar fi standardele etice sau profesionale, care nu sunt imediat
cuantificabile. Aceste standarde includ, fără a se limita la echilibru, precizie, promptitudine, selecția
problemelor, omiterea informațiilor, avantajele deținerii mandatului, poziționarea subiectelor,
limbajul instigator. De exemplu, în timp ce evaluarea cantitativă poate defini dacă publicitatea politică
a fost difuzată în limitele permise de lege (din punct de vedere al duratei), ea nu poate determina dacă
un anumit anunț publicitar a conținut limbaj instigator sau un discurs instigator la ură.
14 Media Monitoring Indicators – described by Richard Carver (Oxford Brookes University/Oxford Media Research) and
Marek Mracka (MEMO 98) in Monitoring Moldovan Broadcasters: Methods and Techniques 15 Articolele 19 – 22 din Codul Audiovizualului
14
Spre deosebire de monitorizarea cantitativă care urmărește un set de criterii inechivoce,
monitorizarea calitativă este mai „subiectivă” – întrucât depinde de opinia individuală a monitorului.
Cu toate acestea, în același timp, chiar și monitorizarea calitativă este ancorată în standarde juridice
sau etice și astfel nu reprezintă pur și simplu o expresie a ceea ce monitorului îi place și ce nu. Astfel,
monitorizarea calitativă poate fi realizată într-o manieră consecventă și științifică.
De exemplu, este util să se realizeze monitorizarea calitativă, atunci când dorim să evaluăm
calitatea de ansamblu a raportărilor mass-media audiovizuale. Într-un astfel de caz, ne vom concentra
asupra conținutului știrilor și a aspectelor importante ale informațiilor prezentate de mass-media
audiovizuală monitorizată, precum calitatea și varietatea acestora. Vom evalua calitatea de ansamblu
a raportărilor difuzate de fiecare canal TV/Radio, pe baza valorii informaționale generale.
Pentru acest tip particular de analiză calitativă, vom cere monitorilor să:
Printre alte aspecte relevante care trebuie incluse în monitorizarea calitativă se numără
următoarele:
Există informații relevante omise? (adesea mass-media audiovizuală evită problema legată de
modul de prezentare a subiectelor sensibile din punct de vedere politic, omițându-le complet.
Este, de asemenea, important să se analizeze modul și măsura în care sunt abordate problemele
legate de gen).
Selecția subiectelor (selecția subiectelor de știri favorizează agenda unui concurent electoral
sau a altuia, chiar dacă nu există un favoritism explicit?)
Stilul similar de prezentare (evenimentele de campanie ale diverșilor concurenți sunt
prezentate în mod similar / de exemplu, toți beneficiază de imagini sau referințe directe) sau
doar câțiva dintre ei?
Factorul mandatului curent (activitățile deținătorilor curenți ai funcțiilor care sunt, de
asemenea, concurenți sunt raportate în mod corect – sau cele două roluri sunt prezentate
ambiguu în favoarea deținătorilor curenți ai funcțiilor?)
identifice sursele unei știri;
evalueze poziționarea știrilor și subiectelor selectate comparativ cu alte subiecte și
aspecte;
evalueze calitatea de ansamblu a informațiilor prezentate despre subiecții și temele
selectate;
evalueze cunoștințele jurnalistului asupra subiecților și temelor implicate;
evalueze capacitatea autorului de a lucra cu fapte și informații;
evalueze capacitatea autorului de a implica audiența;
evalueze impresia generală asupra modului în care știrea mass-media audiovizuală
acoperă subiecții și temele selectate;
dacă se realizează un interviu, măsura în care întrebările sunt juste sau „dirijate”;
evalueze modul în care limbajul conturează înțelegerea și percepția audienței față de un
subiect;
măsura în care știrea mass-media audiovizuală folosește un anumit limbaj, o anumită
grafică și anumite unghiuri de filmare pentru a influența percepția audienței față de
subiecții și temele monitorizate;
evalueze implicarea jurnalistului în subiectul respectiv.
15
Poziționarea subiectelor (subiectele legate de opoziție sunt prezentate împreună cu alte știri
nefavorabile / de ex. știri legate de violențe politice din străinătate / pentru a crea o impresie
negativă?)
Prioritate (anumiți concurenți electorali sunt prezentați înaintea altora în cadrul buletinelor de
știri?)
Limbaj instigator (limbajul instigator sau incidentele reale de violență sunt raportate în mod
corect, sobru și echilibrat, cu citarea tuturor părților? Sau mass-media audiovizuală raportează
în mod instigator și dezechilibrat, cu pericolul că aceasta ar putea conduce la continuarea
violențelor?)
Manipularea filmărilor, imaginilor și a sunetului (unghiurile camerei, distanta camerei față de
concurenți, lumina, calitatea sunetului, utilizarea materialului filmat care nu corespondente
conținutului știrii sau care oferă ton negativ sau pozitiv știrii)
O componentă-cheie a metodologiei de monitorizare descrisă aici este aceea că ea reprezintă o
abordare calitativă a monitorizării conținutului mass-media audiovizuale. Mai jos este prezintată o
recomandare pentru monitori pentru monitorizarea bazată pe conținut comparativ cu mai des
întâlnita, dar mai puțin concludenta, monitorizare mass-media audiovizuale bazată pe produs.
16
Diagrama 5: Un model de Formular pentru analiza conținutului
Ghid pentru Monitorizarea pe bază de conținut (MODEL)
ACOPERIRE EDITORIALĂ
OMISIUNEA ȘTIRILOR ȘI FAPTELOR IMPORTANTE
Adesea mass-media audiovizuală evită problema legată de modul de prezentare a subiectelor sensibile din
punct de vedere politic, omițându-le complet. Este important să se analizeze modul și măsura în care sunt
abordate problemele legate de UE.
AU EXISTAT ȘTIRI IMPORTANTE DIN ZIUA RESPECTIVĂ CARE NU AU FOST
RAPORTATE? (DACĂ AU FOST RAPORTATE ÎN ALTE MIJLOACE MASS-MEDIA
AUDIOVIZUALE, VĂ RUGĂM SPECIFICAȚI)
Comparativ cu alte surse și informații, mass-media audiovizuale disponibile, au existat știri legate de
UE care nu au fost incluse în transmisiune?
Au existat personaje sau subiecte relevante pentru UE care au fost excluse din transmisiune?
În timp, acest lucru indică un model comportamental al acestui canal mass-media audiovizual?
Acest canal mass-media audiovizual a lăsat impresia că depune eforturi pentru a include puncte de vedere
și informații diferite?
AȚI REMARCAT „EFECTE MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE” CARE POT INDICA O
FAVORIZARE SAU O DISTORSIONARE? (VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI SUBIECTUL ȘI DATA
ȘI SĂ OFERIȚI O DESCRIERE DETALIATĂ)
Imaginile video, fotografiile sau grafica utilizată în acest raport prezintă subiectul în mod just și relevant?
Imaginile prezentate par să reflecte în mod corect situația? Vă rugăm să acordați, de asemenea, atenție
graficii sau desenelor care pot fi utilizate pentru a crea o imagine favorabilă sau negativă. Este importantă
ordinea și poziționarea subiectelor de știri.
Cine este primul, cine este pe prima pagină?
VĂ RUGĂM SĂ REȚINEȚI TOATE DECLARAȚIILE SAU RAPOARTELE PE CARE LE
CONSIDERAȚI DISTORSIONATE, NEREALE SAU DĂUNĂTOARE PENTRU ANUMITE
PERSOANE SAU GRUPURI. (VĂ RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI SUBIECTUL ȘI DATA ȘI SĂ OFERIȚI
UN CITAT EXACT.)
Există un jurnalist care emite declarații care nu sunt factuale?
Există un jurnalist care folosește un limbaj sau descrieri care sunt favorabile sau defăimătoare pentru o
anumită persoană sau instituție (UE)?
Există un jurnalist care emite declarații ce pot reprezenta atacuri la adresa unei persoane sau instituții
(UE)? Există un jurnalist care raportează drept fapte declarațiile similare ale unei alte persoane?
A EXISTAT UN LIMBAJ SAU VREO DESCRIERE PE CARE AȚI CONSIDERAT-O
PĂRTINITOARE SAU INCORECTĂ? OFERIȚI CÂT MAI MULTE DETALII POSIBIL. (VĂ
RUGĂM SĂ MENȚIONAȚI SUBIECTUL ȘI DATA ȘI SĂ OFERIȚI UN CITAT EXACT.)
Jurnalistul folosește cuvinte sau descrieri specifice care conferă o imagine negativă sau pozitivă a unei
anumite persoane sau instituții?
17
COLECTAREA DATELOR
Pentru fiecare zi de transmisie, monitorii completează un formular de monitorizare (a se vedea
anexa pentru un exemplu de formular TV). Acest formular va fi extras de un operator de date care va
introduce datele într-un program special de monitorizare (bază de date).
INTRODUCEREA DATELOR ȘI BAZA DE DATE DE MONITORIZARE
Metodologiile descrise mai sus pot fi, de asemenea, utilizate împreună cu software-ul disponibil
pe scară largă bazat pe foi de date și baze de date (cum ar fi Microsoft Excel sau Access), cu o analiză
mai sofisticată efectuată prin intermediul unui pachet statistic de specialitate, dacă este necesar.
Ultima fază a prelucrării datelor o reprezintă procesarea datelor – procesarea și stocarea
computerizată a datelor prezintă câteva avantaje:
Posibilitatea de stocare a datelor pe PC;
Flexibilitate și simplitate în manipularea datelor, de ex. selectarea și evaluarea unor date
specifice;
Capacități grafice și utilizarea directă a datelor în prezentări.
Întrucât formularele de monitorizare constau dintr-un număr relativ mic de tipuri de date, iar
datele pot fi organizate cu ușurință în funcție de un criteriu dat, programul Microsoft Excel (împreună
cu întregul pachet Microsoft Office) este adecvat pentru procesarea rezultatelor procesului de
monitorizare. Datele colectate în timpul monitorizării constau din subiect / afiliere, timp (direct,
indirect și total), evaluare, începutul știrii, finalul știrii, subiect și oră.
Diagrama 5: Exemplu de pagină dintr-o bază de date de monitorizare mass-media
audiovizuală
Inspecțiile frecvente și periodice ale bazelor de date sunt esențiale pentru metodologia de
monitorizare a mass-media audiovizuale în vederea evitării erorilor sistematice sau accidentale.
18
Diagrama 6: Un exemplu de rezultate ale monitorizării mass-media audiovizuale convertite în
diagrame care prezintă acoperirea potențialelor subiecte (în difuzarea știrilor de politică externă la
Nile News TV). Această diagramă circulară prezintă procentajul total de timp de emisie alocat
subiectelor în perioada definită. Diagrama cu bare prezintă numărul total de ore și minute de timp de
emisie pozitiv (verde), neutru (alb) și negativ (roșu) dedicat subiectelor monitorizate de Nile News
TV în perioada definită.
Diagrama 7: Această diagramă prezintă acoperirea potențialelor subiecte (în difuzarea știrilor
de politică internă la Nile News TV). Această diagramă circulară prezintă procentajul total de timp
de emisie alocat subiectelor în perioada definită. Diagrama cu bare prezintă numărul total de ore și
minute de timp de emisie pozitiv (verde), neutru (alb) și negativ (roșu) dedicat subiectelor
monitorizate de Nile News TV în perioada definită.
19
Activitățile de monitorizare mass-media audiovizuală sunt realizate de o echipă de monitori
care trebuie instruiți corespunzător în procedurile și tehnicile legate de monitorizarea mass-media
audiovizuale. Echipamentele necesare echipei de monitorizare media pentru activitățile obișnuite
includ echipamente pentru înregistrarea transmisiunilor mass-media audiovizuale și echipamente
care permit vizualizarea, criptarea și introducerea în computere a tuturor informațiilor obținute din
activitățile de monitorizare. În plus, trebuie să existe capacitatea de a stoca informații, atât emisiuni
înregistrate, cât și datele colectate.
Atunci când se evaluează nivelul de diversitate politică în reportajele legate de alegeri, o bună
practică o reprezintă analizarea unei perioade de minim două săptămâni înainte de identificarea
tendințelor și trendurilor și înainte de exprimarea unei concluzii privind corectitudinea și echilibrul
unui anumit canal mass-media audiovizual.
20
MONITORIZAREA MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE ÎN TIMPUL ALEGERILOR
Libertatea de exprimare și libertatea mass-media sunt elemente esențiale ale oricărui proces
democratic. Rolul mass-media audiovizuale în furnizarea de acces pentru concurenții electorali pentru
transmiterea mesajului lor și pentru prezentarea știrilor despre partide politice, lideri politici și aspecte
de importanță politică este esențial pentru integritatea procesului electoral, întrucât în prezent
majoritatea votanților își obțin principalele informații politice din mass-media audiovizuală.16 În plus
față de raportarea performanței deținătorilor de funcții, furnizarea unei platforme pentru dezbateri
între concurenții electorali, asigurarea comunicării mesajului concurenților către electorat și
prezentarea evoluției campaniei electorale, mass-media audiovizuală trebuie să informeze votanții
asupra modului de exercitare a drepturilor lor, să monitorizeze procesul electoral, inclusiv procedurile
din ziua alegerilor, și să raporteze rezultatele către public.17 Pentru un proces electoral liber și just
este necesar ca mass-media audiovizuală să trateze cu obiectivitate toți concurenții și să depună
eforturi pentru a prezenta reportaje prompte, corect și nepărtinitoare legate de toate evoluțiile politice
și electorale esențiale.18
Consiliul Europei a abordat problema mass-media și a alegerilor în diverse acte normative,
inclusiv Recomandarea nr. R (99) 15 a Comitetului de Miniștri al Statelor Membre privind măsurile
legate de acoperirea mass-media a campaniilor electorale; Recomandarea CM/Rec(2007)15 a
Comitetului de Miniștri ai Statelor Membre privind măsurile legate de acoperirea mass-media a
campaniilor electorale; și norme practice, precum Codul de bune practici în probleme electorale,
elaborat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), sau Ghidul
privind Analiza Mass-Media în Timpul Misiunilor de Supraveghere a Alegerilor, emis în comun de
Comisia de la Veneția și Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației
pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR).
În prezent, radioteleviziunea și mass-media online reprezintă instrumente-cheie care
influențează și conturează realitățile politice și sociale, mass-media audiovizuală națională jucând un
rol esențial în toate tipurile de alegeri, întrucât ea reprezintă o sursă principală de informare. Mass-
media audiovizuală regională sau locală joacă, de asemenea, un rol important, atât în alegerile
parlamentare, cât și în cele locale.19
În timpul alegerilor, mass-media audiovizuală trebuie să prezinte diversele etape ale procesului
electoral, începând cu candidații și înregistrarea votanților și terminând cu raportarea rezultatelor
finale. Diversele tipuri de mass-media audiovizuală au obligații diferite legate de raportarea
procesului electoral, însă în general nomele și standardele internaționale prevăd că mass-media
audiovizuală trebuie să acorde acces echitabil pentru concurenții electorali astfel încât aceștia să își
poată transmite mesajele către votanți și să ofere electoratului informații complete pe baza cărora se
poate lua o decizie bine informată în ziua alegerilor.20
Organismele de reglementare mass-media audiovizuale sau alte organisme relevante au
obligația să supravegheze modul în care mass-media audiovizuală prezintă concurenții și să identifice
16 Norris, Robert și Merloe, Patrick. “Media Monitoring to Promote Democratic Elections”, 2002, pp.11, disponibil la:
https://www.ndi.org/sites/default/files/1420_elect_media_02_1-31_0.pdf 17 OSCE/ODIHR Handbook “On Media Monitoring for Election Observation Missions, 2012 pp. 13, disponibil la:
http://www.osce.org/odihr/92057?download=true 18 Kuzel Rasto, OSCE Kosovo, Media Reporting and Conduct During the Electoral Process, 2017 19 Ibidem 20 Ibidem
21
manipulările sau favoritismele, pe baza analizelor lor. Monitorizarea sistematică a mass-media
audiovizuale ajută organismele de reglementare media să identifice neconformitățile și să ia măsuri
prompte de remediere. În timpul alegerilor, rezultatele acestei analize demonstrează modul în care
mass-media audiovizuală se comportă și informează publicul și concurenții despre aspectele
relevante. Atunci când sunt identificate neajunsuri, trebuie luate măsuri de remediere pentru a
îmbunătăți acoperirea mass-media audiovizuală sau pentru a proteja drepturile și libertățile.21
Cadrul legal pentru reflectarea mediatică a alegerilor
Tratatele internaționale privind drepturile omului, declarațiile și jurisprudența au condus la o
serie de standarde prin care putem măsura mediul în care mass-media audiovizuală funcționează în
timpul alegerilor. Există mai multe principii fundamentale care, dacă sunt promovate și respectate,
sporesc dreptul de a căuta, primi și împărtăși informația.22
Codul Electoral al Republicii Moldova stipulează că concurenții electorali trebuie să participe
în campania electorală pe baze egale și să beneficieze de acces egal la mass-media, inclusiv radio și
televiziune, finanțat de la bugetul de stat.23 Radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, și mass-
media scrisă finanțată de autoritățile publice, au obligația să respecte principiile corectitudinii,
responsabilității, echilibrului și imparțialității în reflectarea procesului electoral.24 Mass-media nu
trebuie să acorde concurenților electorali tratament privilegiat în funcție de statutul social și / sau de
funcțiile deținute de aceștia. Furnizorii de servicii media audiovizuale au dreptul să acopere alegerile
și să informeze publicul cu privire la toate problemele electorale, și trebuie să nu fie supuși
interferențelor din partea autorităților publice, a concurenților electorali sau a altor entități.
Prerogativele de supraveghere ale CCA sunt prevăzute în articolul 37 din Codul audiovizual,
„Activitatea de supraveghere și control”, care afirmă „Consiliul Coordonator al Audiovizualului
supraveghează aplicarea și respectarea prevederilor prezentului cod. În exercitarea atribuțiilor de
supraveghere, Consiliul Coordonator al Audiovizualului poate solicita radiodifuzorilor sau
distribuitorilor de servicii informațiile necesare, precizând temeiul legal și scopul solicitării, poate
stabili termenul de furnizare a acestor informații, în limitele și în modul stabilite de prezentul cod.”
Activitatea de control a CCA este exercitată astfel:
din oficiu;
la cererea unei autorități publice;
ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică sau juridică afectată în mod direct prin
încălcare a prevederilor legale.
21 Ibidem 22 Acestea sunt descrise pe scurt la ACE Electoral Knowledge Network. “International Law on Media and Elections”, 3rd
ed., 2012, disponibil la: http://aceproject.org/ace-en/topics/me/mea/mea01 accesat la 21 noiembrie 2017 23 Articolul 46 (1) din Codul Electoral 24 Articolul 64 (1) din Codul Electoral
Cel mai important aspect al tuturor reglementărilor mass-media audiovizuale în timpul
alegerilor este găsirea unui echilibru optim între respectul pentru independența editorială și
necesitatea unor reguli pentru a garanta corectitudinea mass-media audiovizuale.
22
Consiliul Coordonator al Audiovizualului va investiga, în termen de 15 zile din data sesizării,
cererile și plângerile depuse. Rezultatele controlului și, după caz, decizia de aplicare a sancțiunii se
publică pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Decizia Consiliului
Coordonator al Audiovizualului privind aplicarea sancțiunilor va conține motivarea acesteia și va
deveni executorie la momentul publicării. Orice decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului
poate fi atacată în instanța de judecată de către furnizorul de servicii media sau distribuitorul de
servicii media sancționat.
Înainte de alegeri, CCA trebuie să adopte concepția de reflectare a campaniei electorale pentru
alegerile parlamentare, alegerile locale generale și a referendumurilor republicane și să prezinte
Comisiei Electorale Centrale rapoarte de monitorizare privind modul în care radiodifuzorii naționali
prezintă campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului Electoral. De asemenea, Consiliul
monitorizează conținutul programelor difuzate de radiodifuzori și oferta serviciilor de programe
prestate de furnizorii de servicii periodic și atunci când Consiliul consideră necesar sau atunci când
este sesizat cu privire la încălcarea de către un radiodifuzor sau un furnizor de servicii a prevederilor
și reglementărilor legale în domeniu sau a obligațiilor prevăzute în licența de emisie și autorizația de
transmisie. Normele și recomandările CCA trebuie făcute publice.25 În calitatea sa de garant al
apărării interesului public în domeniul comunicării audiovizuale pe baza principiilor democratice și
a drepturilor consumatorului de programe, CCA supraveghează respectarea exprimării pluraliste de
idei și de opinii în cadrul programelor transmise de radiodifuzorii.
Codul Audiovizualului își definește scopul în articolul 1 ca fiind „apărării drepturilor
consumatorului de programe de a recepționa informații corecte și obiective, care ar contribui la libera
formare a opiniei, asigurarea drepturilor radiodifuzorilor la libertate editorială și libertate de
exprimare.” În plus, Codul definește pluralismul și echilibrul politic și social și stipulează că în spiritul
respectării libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului, a pluralismului politic și social;
diversitatea culturală, lingvistică și religioasă; informarea, educarea și divertismentul publicului vor
fi asigurate și garantate prin transmisia și retransmisia serviciilor de programe.
Acordând timpi de emisie unui partid sau unei mișcări politice pentru promovarea pozițiilor
acestora, radiodifuzorul trebuie să ofere, de asemenea, în cadrul aceluiași gen de programe și la
aceeași oră, timpi de emisie altor partide și mișcări politice fără întârzieri nejustificate și fără a
favoriza un anumit partid, indiferent de procentajul reprezentării sale parlamentare. În plus, Codul
prevede că „pentru încurajarea și facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, radiodifuzorii
au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod veridic, echilibrat și imparțial.” Codul afirmă,
de asemenea, că „Pentru a asigura în cadrul emisiunilor informative ale radiodifuzorilor respectarea
principiilor echilibrului social-politic, echidistanței și obiectivității, aceștia vor plasa fiecare știre
astfel încât informația care compune știrea să fie veridică, să nu fie deformat sensul realității prin
tertipuri de montaj, comentarii, mod de formulare sau titluri, și în cazul subiectelor ce vizează situații
de conflict, să se respecte principiul de informare din mai multe surse”.
Drepturile consumatorului de programe sunt definite în articolul 10 din Cod ca fiind dreptul la
informare completă, obiectivă dreptul la libera exprimare a opiniilor și dreptul la libera comunicare a
informațiilor prin intermediul mijloacelor de radiodifuziune și televiziune, care sunt garantate de lege.
Apărarea drepturilor consumatorilor de programe este asigurată de către Consiliul Coordonator al
25 Normele și recomandările CCA trebuie publicate pe pagina web a CCA și în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.
23
Audiovizualului, în a cărui sarcină este pusă coordonarea activității audiovizuale, precum și de către
instanțele de judecată.
Radiodifuzorul public
Radiodifuzorul public are obligația de a servi întreaga populație, deoarece este finanțată din
banii tuturor contribuabililor. 26 Serviciul public mass-media audiovizual trebuie să informeze
electoratul asupra problemelor electorale, inclusiv rolul alegerilor într-o democrație, modul de
exercitare a dreptului de vot, principalele aspecte electorale, și punctele de vedere ale concurenților
electorali care contestă alegerile. În plus, serviciul public mass-media audiovizual este supus unor
reguli stricte legate de imparțialitate și echilibru, în special în prezentarea partidului de guvernământ
și a deciziilor și acțiunilor guvernamentale în perioada electorală. Aceasta înseamnă că trebuie
acordată o atenție egală argumentelor în favoarea ambelor părți în cazul unui referendum. De
asemenea, el trebuie să acorde tuturor concurenților electorali un acces echitabil la mass-media
audiovizuală pentru comunicarea mesajelor lor direct către public, în mod gratuit sau contra unor
tarife subvenționate. Acces echitabil înseamnă acces just și nediscriminatoriu alocat în funcție de
criterii obiective pentru măsurarea nivelelor generale de asistență, și include factori precum
programarea accesului și a eventualelor tarife. 27
Radiodifuzorii privați
Diverse documente internaționale recomandă ca radioteleviziunea privată să furnizeze
informații corecte, echilibrate și imparțiale în timpul campaniilor electorale.28 Radiodifuzorii tereștri,
care dețin o parte a spectrului de frecvențe sunt obligați prin urmare să servească publicul. În special
în timpul alegerilor, radiodifuzorii privați trebuie să respecte, de asemenea, o serie de obligații în ceea
ce privește reflectarea corectă și imparțială a alegerilor, în special în programele lor informative.
Responsabilitatea acestora de a fi corecți pe parcursul alegerilor derivă din faptul că sunt urmăriți pe
scară largă și adesea sunt mai populari decât canalele mass-media publice în țările aflate în tranziție.29
26 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, misiunea OSCE în Kosovo, 2017. 27 UN Special Rapporteur on Freedom of Opinion and Expression, the OSCE Representative on Freedom of the Media,
the OAS Special Rapporteur on Freedom of Expression and the ACHPR (African Commission on Human and Peoples’
Rights) Special Rapporteur on Freedom of Expression and Access to Information, " Joint Statement on the Media and
Elections" 15 mai 2009, http://www.osce.org/fom/37188?download=true. 28 De exemplu a se vedea Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR, Guidelines on Media Analysis During Election
Observation Missions, 2004 disponibil la: http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-
AD(2009)031-e or Council or Europe Committee of Ministers, EXPLANATORY MEMORANDUM, to
Recommendation No. R (99) 15 of the Committee of Ministers to member states, on measures concerning media
coverage of election campaigns (Adopted by the Committee of Ministers on 9 September 1999 at the 678th meeting of
the Ministers' Deputies),
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?p=&Ref=ExpRec(99)15&Language=lanEnglish&Ver=original&direct=true. 29 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, misiunea OSCE în Kosovo, 2017.
În general, nu există necesitatea de supraexpunere a partidelor mici – în special, dacă acest
lucru este realizat în detrimentul partidelor mai relevante. De asemenea, partidele minore
semnificative trebuie să beneficieze de o oarecare acoperire în timpul campaniei, de exemplu la
momentul lansării programei electorale.
24
În timpul alegerilor, radiodifuzorii sunt instrumentele-cheie care influențează și conturează
realitățile politice, sociale și culturale și aceștia trebuie să respecte standardele etice și profesionale
ale jurnalismului. Mass-media audiovizuală la nivel național joacă un rol-cheie practic în toate tipurile
de alegeri, deoarece servește drept o sursă principală de informații. Mass-media audiovizuală
regională sau locală ar putea juca, de asemenea, un rol important, atât în alegerile parlamentare în
cazul sistemului electoral majoritar, cât și în alegerile locale.
În timpul alegerilor, analiza cantitativă presupune înregistrarea, măsurarea și codificarea
timpului oferit pentru reflectarea partidelor politice și a altor entități, ca de ex. guvernul și
președintele. Aceasta include măsurarea timpului oferit pentru reportaje sau subiecte aferente
alegerilor, pentru a determina dacă alegerile au fost prezentate în mass-media audiovizuală ca un
eveniment politic important. Analiza calitativă urmărește profesionalismul și precizia reflectării
mediatice a alegerilor, folosirea limbajului, manipulărilor intenționate etc.
25
AVANTAJUL DEȚINĂTORULUI DE FUNCȚIE
În anumite state, membrii guvernului încearcă să ascundă activitățile sau propaganda
campaniilor electorale în cadrul activității lor instituționale sau a campaniilor de informare publică.
Astfel, există posibilitatea să vedem miniștri inaugurând clădiri, ținând discursuri în fața studenților,
organizând întruniri sau lansând noi programe pentru a acorda beneficii sociale suplimentare pentru
profesori sau alți angajați publici pentru a beneficia de acoperire suplimentară în mass-media
audiovizuală. Distincția dintre aceste două tipuri de activități nu este întotdeauna ușor de observat,
chiar și pentru mass-media audiovizuală independentă. „Esența problemei ‘avantajul deținătorului de
funcție’ este aceea că în general nu există o distincție clară și naturală între acțiunile întreprinse de un
președinte, ministru sau parlamentar în decursul activității sale normale și acțiunile întreprinse în
scopul realegerii.”30 Codul electoral stipulează că în perioada electorală, radiodifuzorii publici și
presa scrisă trebuie să facă o distincție clară, în materialele lor jurnalistice, între îndeplinirea funcțiilor
oficiale și activitățile electorale întreprinse de funcționarii publici.31
Membrii guvernului trebuie să acționeze în interesul întregului public, însă, pe de altă parte, ei
reprezintă un partid politic. Această identitate duală este deosebit de problematică datorită celor două
drepturi, respectiv dreptul de egalitatea oportunităților de acces ale concurenților (un drept care
trebuie echilibrat cu libertatea și obligația mass-media audiovizuale de a prezenta acțiunile
guvernului) și dreptul la tratament egal al concurenților. Uneori știrile legate de guvernul aflat în
funcție pot fi uneori prezentată într-o lumină pozitivă datorită tipului de evenimente prezentate (de
exemplu, întruniri oficiale, summituri internaționale etc.).32 Mass-media audiovizuală trebuie să ia o
decizie editorială privind relevanța și importanța acestor evenimente. Este evident că va fi dificil de
ignorat o vizită a unui demnitar străin, însă chiar și atunci este important să se realizeze un echilibru
prin prezentarea nu doar a părții oficiale a vizitei și a întrunirilor cu funcționarii publici aflați în
funcție, ci și a opiniilor opoziției.
La raportarea activităților și realizărilor deținătorilor de funcții este întotdeauna important să se
prezinte imaginea de ansamblu și fundalul. Luând ca exemplu inaugurarea unei șosele, este important
să se descopere detaliile acestei construcții, câți bani au fost cheltuiți, dacă proiectul a fost finalizat
la timp, incluzând opiniile experților independenți și a oamenilor afectați de această construcție.
Această prezentare analitică elimină avantajul deținătorilor de funcții și îngreunează și mai mult
apărarea de către aceștia a deciziilor și politicilor lor. Lucrul important este faptul că chiar și dacă
deținătorii de funcții obțin mai mult timp de transmisie comparativ cu concurenții lor, această
acoperire nu trebuie să fie în întregime pozitivă, în sprijinul politicilor și activităților lor, ci echilibrată,
cu includerea unei analize independente a politicilor și activităților lor.33 Astfel, niciun tratament
privilegiat nu trebuie acordat instituțiilor publice de către mass-media audiovizuală în timpul
campaniilor electorale. În același timp, guvernul reprezintă principalul legiuitor, și astfel are dreptul
să își prezinte activitățile pentru informarea publicului. Deținerea unui rol instituțional implică un
nivel mai ridicat de atenție din partea mass-media audiovizuale datorită obligației acesteia de a
prezenta activitățile guvernului, care pot include evenimente oficiale, ședințe și politici implementate.
30 Pinto-Duschinsky, Michael. Mass Media and Elections, 1999,
http://www.democracy.ru/english/library/international/eng_1999-10.html. 31 Articolul 64 (5) din Codul Electoral 32 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, (pp. 9) misiunea OSCE în Kosovo, 2017. 33 Ibidem (pp.9).
26
MONITORIZAREA PROGRAMELOR DE ȘTIRI
Programele de știri oferă informații care trebuie să reflecte mai multe puncte de vedere, să fie
relevante, la zi, exacte, echilibrate și factuale. Mass-media audiovizuală trebuie să asigure un
mecanism just și echitabil prin care să determine proporția de acoperire a concurenților electorali în
programele de știri legate de alegeri. Aceștia trebuie să beneficieze de acoperire în funcție de
importanța lor în alegeri și de amploarea susținerii electorale de care beneficiază. În general legea
stabilește prevederi generale privind tratamentul egal al concurenților, însă, în mod important, este
decizia editorială a fiecărui canal mass-media audiovizual să stabilească formatul și modelul electoral
specific pe baza căruia să aloce timp de emisie concurenților.34 De exemplu, în Regatul Unit timpul
de acoperire acordat partidelor concurente este controlat cu strictețe (UK), întrucât BBC ia măsuri
pentru a asigura paritatea între acestea.35 În câteva dintre statele membre ale Consiliului Europei,
radioteleviziunile sunt criticate adesea pentru că nu asigură o acoperire comprehensivă și analitică a
campaniei, a concurenților și a platformelor lor, care ar permite electoratului să ia o decizie mai
informată în cabina de vot.
Prin lege, programele de știri ale radioteleviziunii trebuie să încurajeze și să faciliteze
exprimarea pluralistă a curentelor de opinie și să asigure o reflectare corectă, echilibrată și imparțială
a campaniilor electorale. Mass-media audiovizuală trebuie să se abțină de la tratamente preferențiale
față de concurenții electorali, indiferent de pozițiile pe care le dețin.
Timpul acordat actorilor politici este doar un indicator de bază al echității reflectării în mass-
media audiovizuală a oamenilor politici. Atunci când concurenții sunt prezentați cu ocazia de a vorbi
direct către cameră și microfon (discurs direct), acest lucru este mai atractiv pentru telespectatori sau
ascultători, spre deosebire de segmentele reproduse în cadrul emisiunilor ce prezentă actorii în mod
indirect (adică atunci când altcineva vorbește despre ei). Cu toate acestea, editorii sau jurnaliștii sunt
cei care aleg segmentele discursului direct care apar în programele de știri, și nu actorii politici.36
34 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, misiunea OSCE în Kosovo, 2017. 35 BBC Election Guidelines 2016, “Guidance on Coverage of Parties and Candidates”, pp.17-31,
http://downloads.bbc.co.uk/guidelines/editorialguidelines/pdfs/2016ElectionGuidelines.pdf. 36 Kužel, Rasťo and Chekmyshev, Oleksandr. “Media Monitoring Methodology”, October 2015, pp. 5 disponibil la:
http://s3-eu-west-1.amazonaws.com/regionalvoices/downloads/Media-monitoring-
methodology_Ukraine_FINAL_161115.pdf accesat la 3 oct. 2017.
Se recomandă să se limiteze în mod rezonabil prezentarea oficialilor în timpul perioadei
preelectorale, în special dacă funcționarii statului (ca de ex. primul ministru) participă la alegeri.
Reflectarea activităților funcționarilor statului se va baza pe importanța subiectului în care este
implicat un politician, nu pe simplul fapt că în subiectul respectiv este implicat un înalt funcționar.
Programul de știri trebuie să încerce să evite prezentarea automată a înalților funcționari, deoarece
televiziunea este un radiodifuzor PUBLIC, nu un radiodifuzor al statului. Dacă se decide că
activitatea unui funcționar reprezintă un subiect de știri, atunci radiodifuzorii publici trebuie să ia
toate măsurile pentru a furniza toate informațiile relevante pentru subiectul prezentat, inclusiv
opiniile independente și / sau contrare opiniilor guvernului.
27
Desigur, echilibrul între concurenți nu poate fi reflectat într-un singur buletin de știri (acesta
poate fi cazul, de exemplu, atunci când un partid își lansează programul sau organizează un eveniment
major de campanie, când este evident că va primi mai mult timp de emisie sau spațiu în ziua respectivă
comparativ cu contra concurenții săi). Cu toate acestea, pentru a ajunge la un echilibru, mass-media
audiovizuală trebuie să reflecte just toți concurenții pe o perioadă mai lungă (de exemplu, în
prezentarea programelor lor sau a evenimentelor majore de campanie).
La prezentarea unui aspect controversat, în special de natură politică, toate părțile implicate
trebuie să aibă ocazia să își prezinte punctul de vedere, inclusiv atunci când cineva refuză să
comenteze. În cazul unui astfel de refuz, el trebuie inclus în știre, pentru ca publicul să fie corect
informat. De asemenea, este important să se ofere suficiente informații contextuale și de fond, în
special dacă această problemă este una complexă. Mass-media audiovizuală trebuie să evite limitarea
acoperirii acestor subiecte controversate la prezentarea opiniilor părților implicate („ce spune unul,
ce spune celălalt”) fără informații contextuale adecvate. De reținut: este întotdeauna important să se
aibă în vedere opiniile experte / analitice, dacă este posibil.37
Este vital pentru credibilitatea mass-media audiovizuale să se asigure că întregul personal
(editori, producători, jurnaliști, prezentatori de știri și gazde de interviuri) este perceput ca
profesionist și imparțial în desfășurarea activităților jurnalistice. Respectarea acestei cerințe este
deosebit de importantă la pregătirea știrilor (structura știrilor, compoziție, subiecte, editare, aspecte
vizuale și audio ale subiectelor de știri; selectarea invitaților și a subiectelor și a întrebărilor din cadrul
interviurilor) și, de asemenea, în modul de prezentare a știrilor (comunicarea cu interlocutorii,
invitații, modul în care sunt formulate întrebările, tonul, nivelul de detaliu al întrebărilor jurnalistului,
măsura în care un telespectator poate percepe, simți, auzi și vedea că jurnalistul este cu adevărat
implicat, concentrat pe subiect sau dacă nu este echilibrat sau se distanțează de anumite puncte de
vedere. Principiul de bază al gândirii etice despre jurnalism constă în necesitatea de a face diferența
între știre și opinii. Este esențial să se asigure separarea acestor două forme de jurnalism. O știre
reprezintă informații despre fapte și date, pe când o opinie implică impresii, idei, convingeri sau
atitudini din partea angajatorilor editorilor sau jurnaliștilor.38
Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, va fi mai important să se asigure echilibrul într-o
perioadă mai scurtă de timp, întrucât concurenții vor avea la dispoziție mai puțin timp pentru a
răspunde adversarilor lor politici.39
Evaluarea cantitativă
Întrebările-cheie la care trebuie să răspundă monitorizarea programelor de știri includ:
A existat vreun favoritism în ceea ce privește volumul de timp acordat actorilor și
entităților?
Actorii politici au beneficiat de o cantitate suficientă de timp care reflectă domeniul
activităților? Un concurent electoral este reflectat mai mult decât altul? Acest lucru
poate fi justificat prin valoarea știrilor?
37 Kuzel, Rasto and Godarsky, Ivan, Final Narrative Report, Consiliul Europei, Georgia 2012,
https://rm.coe.int/168048ba65 38 Rezoluția 1003 privind etica jurnalistică – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 39 Ibidem (pp.6).
28
A existat vreun favoritism în ceea ce privește calitatea?
Tonul reflectării favorizează un concurent electoral în comparație cu altul?
A existat vreun favoritism în ceea ce privește genul?
Timpul acordat actorilor politici este doar un indicator de bază al echității reflectării în mass-
media audiovizuale a oamenilor politici. Segmentele de discurs direct ale actorilor sunt mai atractive
pentru telespectatori sau ascultători și, de asemenea, oferă actorilor politici acces mai „direct” la mass-
media audiovizuală pentru a transmite mesajele acestora, spre deosebire de segmentele reproduse în
cadrul emisiunilor ce prezintă actorii în mod indirect. Cu toate acestea, editorii sau jurnaliștii sunt cei
care aleg segmentele discursului direct care apar în programele de știri, și nu actorii politici. Timpul
acordat actorilor, cumulat cu tonul reflectării și cu discursul direct oferă o imagine cu mult mai exactă
a abordării mass-media audiovizuale în ce privește reflectarea actorilor relevanți.
Pentru a stabili dacă a existat o favorizare din partea mass-media audiovizuale față de
concurenții din perspectiva genului, informația care indică perioada de care a beneficiat fiecare gen
în mass-media audiovizuală trebuie să fie corelată cu numărul de candidați înregistrați de sex
masculin și feminin. Cu toate acestea, informațiile relevante ar putea fi obținute prin clasificarea
încrucișată a variabilelor de gen, timp, tonul reflectării și discursul direct.
Acoperirea concurenților politici și a altor entități relevante
În scopul analizei reflectării în mass-media audiovizuală a concurenților politici și a altor
entități relevante, unitatea de analiză este reprezentată de timpul dedicat fiecărui concurent sau
fiecărei entități (determinat în secunde). În plus față de cronometrarea timpului de care entitățile
relevante beneficiază în mass-media audiovizuală, este important de a înțelege modul în care timpul
este utilizat. Un timp egal nu înseamnă în mod automat o acoperire egală. Tonul folosit și modul în
care persoana sau entitatea respectivă este portretizată reprezintă informații importante care
completează informațiile legate de timpul alocat. Secvența de timp asociată unui actor politic relevant
este codificată în funcție de următoarele variabile: timpul direct-indirect total și tonul acoperirii
(pozitiv, neutru, negativ). În cadrul unui program, care reprezintă unitatea de context, există
numeroase unități de analiză aferente actorilor sau entităților politice. Unitățile de analiză sunt
înregistrate și codificate separat cu variabile selectate.
Variabile specifice utilizate la monitorizarea reflectării actorilor politici și a
entităților relevante
Numele (subiecților și al entităților relevante): În funcție de tipul alegerilor și de amploarea
monitorizării, includem numele și prenumele tuturor persoanelor relevante (concurent în alegeri,
ministru, președinte sau membru al parlamentului) sau o persoană care este identificată ca cineva care
aparține unui partid politic, guvern sau altei entități relevante din politică sau legată de alegeri.
Numele este indicat ori de câte ori o anumită persoană este prezentată.
Afiliere (subiect și entități): Unitatea de analiză este determinată de prezența unei entități sau a
unui subiect relevant în transmisia mass-media audiovizuală. În cadrul alegerilor, concurenții care
participă la alegeri reprezintă cele mai evidente entități relevante. Lista entităților relevante include,
29
de asemenea, alte entități, cum ar fi părți care nu participă în alegeri, dar care au un rol semnificativ
în mediul politic, guvern, președinte (ca funcție instituțională) sau alți subiecți relevanți.
Lista de entități trebuie să fie definită înainte de startul activității de monitorizare. Entitățile
relevante reprezintă doar acele entități care pot fi identificate în mod clar ca entități politice specifice
sau grupări. Uneori, anumiți termeni politici (de exemplu opoziție sau autorități), frecvent utilizați în
comunicarea politică sunt utilizați frecvent în mass-media audiovizuală. Cu toate acestea, includerea
lor în lista entităților relevante trebuie să aibă loc atunci când acești termeni nu sunt utilizați vag, ci
reprezintă forțe politice concrete recunoscute ca atare în societate.
Timp direct/indirect: Perioada de timp relevantă este măsurată și acordată unui actor drept
direct, dacă actorul vorbește direct către cameră și microfon (discurs direct) și dacă îi putem auzi
vocea. În toate celelalte cazuri de acoperire media a unui actor relevant, perioada de timp relevantă
este codificată ca indirect. Actorul politic poate fi prezentat indirect de un reprezentant mass-media
audiovizual sau de o altă persoană. În cazurile în care un actor politic este arătat, inclus într-un text,
într-o imagine etc., timpul respectiv este clasificat drept indirect.
Dacă actorul politic relevant A face referire la un alt actor politic relevant C, timpul în care
actorul A vorbește este cronometrat și atribuit lui drept timp direct, pe când timpul acordat prezentării
actorului C este cronometrat, de asemenea, și atribuit acestuia ca timp indirect.
Timp: Timpul oferit unei persoane sau entități politice. Acesta este măsurat în secunde, folosind
un sistem de măsurare cât mai precis posibil pentru a obține rezultatele cele mai exacte. În cazul în
care actorul relevant sau entitatea sunt doar menționate, acest lucru trebuie înregistrat în fișa de date
cu alocarea unei secunde.
Tonul: În timp ce evaluarea tonului reflectării actorilor politici pare mai subiectivă în
comparație cu măsurarea timpului acordat actorului politic, instruirea monitorilor CCA și definirea
clară a sistemului de evaluare a tonului elimină eventualul subiectivism. În general, tonul reflectării
este clasificat ca fiind pozitiv, negativ sau neutru, folosind o scală de evaluare de la 1 la 5.
Gen: Atunci când o anumită persoană este prezentată, ei sau lui i se atribuie un cod de gen,
masculin sau feminin. Dacă genul este inexistent, este atribuit codul ca și neidentificat.
Timpul total al știrii: Timpul total acordat unei știri este măsurat atunci când ne axăm pe
subiecte sau când dorim să determinăm proporția efectivă de informații despre alegeri din întreaga
știre
Selectarea radiodifuzorilor, actorilor și entităților relevante în timpul diverselor
tipuri de alegeri
Pentru alegerile parlamentare, concurenții electorali (partidele politice care participă la alegeri,
candidații independenți) și guvernul reprezintă principalele entități relevante pentru care acoperirea
media este monitorizată. Alte organisme, precum președintele (sau organismul responsabil de
organizarea alegerilor) sunt incluse, de asemenea, în lista entităților relevante.
30
În alegerile prezidențiale, activitatea de monitorizare se concentrează asupra acoperirii
candidaților prezidențiali. În cazul în care președintele în funcție participă în calitate de candidat, este
important să se determine reflectarea lui/ei atât ca președinte actual, cât și candidat. Se poate dovedi
util să se determine și reflectarea altor subiecți politici relevanți, dat fiind participarea lor directă sau
indirectă în competiție.
Pentru alegerile locale, actorii selectați trebuie să includă concurenții politici care participă la
alegeri, în special la nivel local, precum și consiliile locale și raionale.
În cazul referendumurilor, acoperirea mass-media audiovizuale este legată de întrebările
adresate în cadrul referendumului, precum și de pragul de prezență la urne. În ciuda numărului de
întrebări puse la referendum, principala preocupare se referă la proporția de reflectare a opiniilor
pozitive și negative față de întrebare. Aceste două tipuri de opinie sunt esențiale. Alte opinii, cum ar
fi lansarea apelului de boicotare a referendumului, trebuie să fie, de asemenea, incluse în
monitorizarea mass-mediei audiovizuale, după caz. Atunci când se monitorizează un referendum, este
important să se evalueze dacă radiodifuzorii urmăresc cel mai larg spectru de opinii asupra
problemelor puse în discuție la referendum. Acesta include punctele de vedere și opiniile diverselor
partide politice care militează pentru adoptarea sau respingerea unui referendum și ale căror
contribuții pot oferi publicului informații detaliate și utile. De asemenea, este important ca mass-
media audiovizuală să ia în considerare afilierea dintre contributorii programului și interesele
referendumului și să aducă această afiliere la cunoștința publicului la momentul difuzării emisiunii.
Corectitudinea, obiectivitatea și imparțialitatea pot fi asigurate în timpul difuzării prin
includerea opiniilor ambelor părți aflate în dispută. Ele pot fi asigurate sub forma unor informații din
partea altor contribuitori care nu militează neapărat pentru un anumit rezultat al referendumului, dar
care argumentează opiniile uneia dintre părți în cadrul unei discuții sau dezbateri, pe baza expertizei
sau experienței personale. Mai exact, nu există obligația de „echilibrare” automată a fiecărei
contribuții la un anumit program cu o contribuție contrară, iar corectitudinea poate fi asigurată în mai
multe moduri.
În plus, nu există așteptări legate de o egalitate absolută a timpului de emisie acordat părților
referendumului în timpul acoperirii, și deși este important să se asigure că acoperirea acordă timp de
emisie părților referendumului pentru a-și expune punctele de vedere, mass-media audiovizuală poate
aborda această acoperire subliniind că publicul este cel care trebuie să decidă, în loc să adopte o
abordare bazată pe o simplă alocare matematică a timpului de emisie. Astfel se va facilita accentuarea
unor aspecte care pot fi mai benefice alegerii democratice exercitate de populație, în locul unei
abordări de natură exclusiv contradictorie.40
Exemplu de monitorizare a unei știri
Contextul știrii: Ne aflăm în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile parlamentare. Partidul
politic NOVA este un partid local care participă în alegeri, organizează un miting de campanie în
Chișinău, la care este prezent liderul partidului politic NOVA, dl Olaru, precum și președintele
popularului partid politic KDH din țara vecină, dl Popescu. Partidul KDH nu este înregistrat în țara
40 Broadcasting Authority of Ireland Guidelines in Respect of Coverage of Referenda, martie 2018 disponibil la:
http://www.bai.ie/en/bai-publishes-updated-guidelines-on-referenda-coverage/
31
în care au loc alegerile, iar liderul KDH a venit în calitate de invitat al NOVA pentru a-și manifesta
sprijinul său față de NOVA în apropiatele alegeri.
Prezentator: Partidul NOVA și-a încheiat astăzi activitățile de campanie. Dl Olaru, președintele
partidului NOVA, a participat la mitingul final din capitală. dl Popescu, președintele partidului
politic KDH, a participat, de asemenea, la eveniment.
Imaginea și vocea dlui Olaru: Dragi susținători, sunt convins de victoria absolută în aceste
alegeri.
Imaginea și vocea dlui Popescu: Am venit aici ca prieten al acestei țări și am venit să vă spun
un singur lucru. Îl cunosc pe dl Olaru de mulți ani și știu că spune mereu adevărul, și dacă el spune
că va câștiga, atunci cu siguranță va câștiga.
În orice știre, monitorii CCA trebuie să capteze toate aparițiile actorilor sau entităților relevante.
În această știre, actorul relevant este dl Olaru, iar entitatea relevantă este partidul NOVA. Partidul
KDH nu este înregistrat în țara în care au loc alegerile, și nici partidul KDH, nici dl Popescu, care
reprezentă acest partid, nu sunt incluși în lista de actori și entități relevante.
Prima propoziție a prezentatorului (Partidul NOVA și-a încheiat astăzi activitățile de campanie)
durează 5 secunde și prezintă partidul NOVA. Timpul în care prezentatorul pronunță această fază va
fi măsurat și atribuit partidului NOVA. A doua propoziție a prezentatorului (dl Olaru, președintele
partidului NOVA, a participat la mitingul final din capitală) durează 6 secunde și prezintă actorul
relevant dl Olaru care reprezentă partidul NOVA. Timpul în care prezentatorul pronunță această fază
va fi măsurat și atribuit partidului NOVA și dlui Olaru. El este prezentat în mod indirect. Tonul de
reflectare este neutru; genul este masculin. A treia propoziție a prezentatorului (dl Popescu,
președintele partidului politic KDH, a participat, de asemenea, la eveniment) durează 7 secunde și îl
prezintă pe dl Popescu reprezentând partidul KDH. Timpul aferent acestei propoziții nu este măsurat,
deoarece dl Popescu și KDH nu reprezintă persoane/entități relevante. Propoziția dlui Olaru durează
8 secunde (Dragi susținători, sunt convins de victoria absolută în aceste alegeri) și este măsurată și
atribuită dlui Olaru.
Din cele două propoziții rostite de dl Popescu, prima (Am venit aici ca prieten al acestei țări și
am venit să vă spun un singur lucru) este omisă, deoarece dl Popescu, care nu este un actor relevant,
vorbește doar despre sine. A doua propoziție (Îl cunosc pe dl Olaru de mulți ani, și știu că spune
mereu adevărul, și dacă el spune că va câștiga, atunci cu siguranță va câștiga) durează 12 secunde
și este măsurată, și deoarece dl Popescu vorbește despre actorul relevant dl Olaru, informația este
trecută în fișa de date astfel:
Întreaga știre este introdusă în fișa de date în felul următor:
32
Canal: Data: Program: Începutul
programului:
Numele monitorului:
Moldova 1 1.5.2018 Știri 20.00 Dumitru
Persoană Afiliere Timp total Direct Ton
Nova 5s Indirect Neutru
Dl Olaru Nova 6s Indirect Neutru
Dl Olaru Nova 8s Direct Pozitiv
Dl Olaru Nova 12s Indirect Pozitiv
Evaluarea calitativă
Analiza cantitativă nu poate aborda toate aspectele relevante ale acoperirii alegerilor. Mai jos
este prezentată o selecție a celor mai importante probleme care trebuie monitorizate și evaluate
calitativ:41
Există informații relevante omise? Adesea mass-media audiovizuală evită problema legată de
modul de prezentare a subiectelor sensibile din punct de vedere politic, omițându-le complet. Este,
de asemenea, important să se analizeze modul și măsura în care sunt abordate problemele legate de
gen.
Selecția subiectelor (selecția subiectelor de știri favorizează agenda unui concurent electoral
sau a altuia, chiar dacă nu există un favoritism explicit?)
Stilul similar de prezentare (evenimentele de campanie ale diverșilor concurenți sunt prezentate
în mod similar / de exemplu, toți beneficiază de imagini sau referințe directe) sau doar câțiva dintre
ei?
Factorul mandatului curent (activitățile deținătorilor curenți ai funcțiilor care sunt, de asemenea,
candidați sunt raportate în mod corect sau cele două roluri sunt prezentate ambiguu în favoarea
deținătorilor curenți ai funcțiilor?)
Poziționarea subiectelor (subiectele legate de opoziție sunt prezentate împreună cu alte știri
nefavorabile / de ex. știri legate de violențe politice din străinătate / pentru a crea o impresie negativă?)
Prioritate (anumiți concurenți sunt prezentați înaintea altora în cadrul buletinelor de știri?)
41 Aceste întrebări sunt preluate din Oxford Media Research de Richard Carver, Guidelines for media monitoring in the
Moldovan elections, 2005.
33
Limbaj instigator (limbajul instigator sau incidentele reale de violență sunt raportate în mod corect,
sobru și echilibrat, cu citarea tuturor părților? Sau mass-media audiovizuală raportează în mod
instigator și dezechilibrat, cu pericolul că aceasta ar putea conduce la continuarea violențelor?)
Manipularea filmărilor, imaginilor și a sunetului (unghiurile camerei, distanta camerei față de
concurenți, lumina, calitatea sunetului, utilizarea materialului filmat care nu corespunde conținutului
știrii sau care oferă ton negativ sau pozitiv știrii)
Avantajul deținătorului de funcție (oficialii în funcție, în cazul în care participă în alegeri, fac
campanie în cadrul funcțiilor lor oficiale? Implicarea guvernului în reflectarea campaniei în mass-
media audiovizuală este cumva legată de alegeri?)
Sondajele de opinie sunt enunțate cu detalii?
Cine a efectuat sondajul? (Este vorba despre o organizație cu reputație și independentă? Dacă
organizația care a efectuat sondajul nu este independentă de toate partidele politice,
concluziile sale pot fi părtinitoare. Este important să se știe cine a comandat sondajul – a fost
un partid politic, o organizație media sau alte organisme?)
Câte persoane au fost intervievate? (Mărimea eșantionului este evident importantă. Dacă
eșantionul este prea mic, atunci este mai puțin probabil ca rezultatul să fie exact. Însă dacă
eșantionul este bine ales, un număr relativ mic poate produce rezultate importante.)
Cum au fost alese acestea? (O instituție cu reputație va publica metoda de eșantionare. Este
evident însă că cei pe care îi alegeți vor determina rezultatul. În cazul în care sondajul este
efectuat prin telefon, aceasta reflectă doar punctele de vedere ale utilizatorilor de telefoane. În
cazul în care se desfășoară pe o stradă din Chișinău, acesta va reflecta doar punctul de vedere
al locuitorilor orașului. Un eșantion adecvat va reflecta diferite grupuri geografice sau
demografice din țară.)
Rezultatele publicate se bazează pe răspunsurile tuturor celor intervievați? (O modalitate
ușoară ar fi omiterea răspunsurilor nedorite. Acest lucru este lipsit de profesionalism, atât
pentru instituția care efectuează sondajul, cât și pentru jurnalist.)
Când a fost realizat sondajul de opinie? (Opiniile oamenilor se schimba, mai ales în timpul
campaniei electorale. Un sondaj care este vechi de o lună nu poate reprezenta un indiciu
relevant privind votul oamenilor.)
Care este eroarea de eșantionare? (Acest lucru înseamnă cât de departe de adevăr vor fi
rezultatele sondajului. Niciun sondaj nu poate prezice rezultatul cu o precizie totală, însă unul
profesionist ar trebui să aibă o marjă de eroare de câteva puncte procentuale.)
Ce întrebări au fost puse și cum au fost formulate? În ce ordine au fost puse? (Articolul sau
emisiunea trebuie să reflecte exact care au fost întrebările pentru a evita pericolul de a
„interpreta” rezultatele în modul cel mai convenabil din punct de vedere politic.42
42 Media Monitoring Indicators – described by Richard Carver (Oxford Brookes University/Oxford Media Research)
and Marek Mracka (MEMO 98) in Monitoring Moldovan Broadcasters: Methods and Techniques
34
PUBLICITATE
Codul Audiovizualului definește publicitatea ca fiind orice formă de mesaj privind exercitarea
unei activități comerciale, meșteșugărești, profesionale, având scopul de a promova furnizarea de
bunuri sau prestarea de servicii contra cost, o cauză sau o idee sau de a produce un alt efect dorit de
către cel care se ocupă de reclamă sau de radiodifuzorul însuși, difuzat în baza unui contract cu o
persoană fizică sau juridică, publică sau privată, în schimbul unui tarif sau al unor alte beneficii, orice
formă de mesaj difuzat în scopuri autopromoționale.
Articolul 19 din Cod stipulează condițiile pentru publicitate și teleshopping, prevăzând că de la
1 iulie 2013, furnizorii de servicii vor acoperi publicitatea și teleshopping-ul din servicii de programe
străine retransmise.
Articolul 19 alineatul (6) prevede că publicitatea nu va afecta dezvoltarea fizică, psihică sau
morală a minorilor; nu va prejudicia demnitatea umană; nu va include nici o formă de discriminare
pe criterii de rasă, religie, naționalitate, sex; nu va aduce ofensă convingerilor religioase sau politice
ale telespectatorilor și radioascultătorilor; nu va încuraja comportamente dăunătoare sănătății sau
siguranței populației; nu va încuraja comportamente dăunătoare mediului; nu va încuraja
comportamente indecente sau imorale; și nu va promova, în mod direct sau indirect, practici oculte.
Codul interzice, de asemenea, orice formă de publicitate sau teleshopping pentru țigări sau alte
produse din tutun.
Articolul 22 din Cod reglementează volumul de publicitate și teleshopping. Mai exact, „timpul
de transmisiune dedicat publicității nu poate depăși 15% din timpul de difuzare a serviciului de
programe televizate, iar împreună cu spoturile de teleshopping nu poate depăși 20% din timpul zilnic
de transmisiune a serviciului de programe televizate.” Radiodifuzorii care retransmit vor acoperi
publicitatea retranslată din alte state – țara de origine a canalului retransmis. Anunțurile publicitare
nu vor depăși douăsprezece minute pe oră. Un program de teleshopping va avea o durată de cel puțin
15 minute fără întreruperi. Numărul maxim de programe de teleshopping pe zi este de opt, iar durata
lor totală nu poate depăși trei ore.
Articolul 21 din Cod stipulează că „emisiunile de actualități, pentru copii, cele politice și filmele
documentare nu se întrerup cu spoturi de publicitate și teleshopping dacă durata acestor emisiuni este
de până la 30 de minute.”
Publicitate politică
În definirea noțiunii de publicitate politică intervin două aspecte majore. Prima este noțiunea
de acces direct, deoarece acest timp de emisie sau spațiu este considerat drept o formă directă de
comunicare între concurenți și votanți, mass-media audiovizuală asigurând doar acces, fără a juca
vreun alt rol. Această formă de acces poate fi gratuită sau contra cost, în funcție de prevederile legale
specifice din fiecare țară. Există multe țări în care sunt permise ambele forme de acces direct și
anumite țări în care este permisă o singură formă. Trebuie reținut că deși statutul juridic al celor două
35
forme de acces este diferit, prevederile legale care reglementează ambele forme de acces direct trebuie
să fie cât mai simple și mai clare posibil. A doua noțiune este reprezentată de capacitatea
telespectatorilor de a face distincția între publicitatea politică și cea comercială. În anumite țări,
publicitatea politică cu plată se supune prevederilor legale generale privind publicitatea, inclusiv
restricțiilor legate de numărul de spoturi sau de timp de emisie pe oră sau limitărilor legate de numărul
de spoturi de campanie pentru spoturile non-politice. În alte țări, ea are un regim de reglementare
separat (de ex. Regatul Unit) chiar dacă în majoritatea cazurilor se aplică un o combinație a celor
două sisteme de reglementare. 43 Codul Electoral stipulează că radiodifuzorii și presa scrisă au
obligația de a oferi condiții egale și nediscriminatorii în acordarea timpului de emisie sau a spațiului
publicitar pentru publicitatea electorală.
Publicitate politică gratuită în timpul alegerilor
În multe societăți se obișnuiește ca mass-media audiovizuală publică să ofere gratuit timp de
emisie pentru concurenții electorali pentru comunicarea mesajelor lor către electorat. Aceasta este
considerată drept o formă directă de comunicare între politicieni și votanți, fără ca mass-media
audiovizuală să joace rolul de intermediar. Unul dintre principalele avantaje al acordării timpului de
emisie gratuit este că permite partidelor mai mici sau candidaților mai puțin importanți ocazia de a-
și prezenta mesajul electoral, deoarece, în caz contrar, aceștia nu ar fi beneficiat de o acoperire
semnificativă din partea mass-media audiovizuală.44 Spre deosebire de timpul de emisie cu plată, care
uneori nu este accesibil partidelor mai mici sau candidaților mai puțin importanți, lipsa fondurilor nu
reprezintă un obstacol în calea accesului la serviciile radiodifuziunii.
Partidelor și candidaților li se va oferi accesul la mass-media audiovizuală publică în mod
gratuit. Niciunul dintre partidele și candidații înregistrați nu vor fi omiși din acordarea timpului de
emisie gratuit. Perioada de timp alocată trebuie să fie suficientă pentru a permite concurenților
electorali să comunice în mod eficient și să-și prezinte platformele publicului. Alocarea timpului se
va face în mod egal sau proporțional, în funcție de contextul specific în care au loc alegerile. Atunci
când numărul partidelor candidate este redus, se poate aplica o egalitate strictă. Pentru alegerile
prezidențiale, referendumuri și primele alegeri democratice, criteriul egalității stricte este cel mai
potrivit pentru a acorda concurenților șanse egale.
Atunci când numărul de partide și candidați este mare, se poate adopta o formulă proporțională.
Criteriile pentru definirea proporțiilor se pot baza pe mai multe aspecte: voturile obținute de partide
în trecut în același tip de alegeri, numărul de locuri în parlament, o valoare de prag pe baza numărului
de candidaturi depuse într-un număr minim de circumscripții. Accesul direct trebuie difuzat / publicat
atunci când el poate avea cea mai mare audiență posibilă. În plus, accesul direct trebuie alocat în mod
nediscriminatoriu; astfel, nu se acceptă transmisia accesului direct al unor anumiți concurenți doar
noaptea târziu sau dimineața devreme, în timp ce spoturile altor concurenți sunt transmise la ore de
maximă audiență. Indiferent de sistemul adoptat, criteriile pe baza cărora timpul este alocat diverșilor
concurenți trebuie să fie descris fără echivoc, transparent și justificabil. Formula de calcul trebuie să
fie obiectivă, inechivocă și să nu lase loc de interpretări greșite.
43 Maiola, Giovanna, și Meyer-Resende, Michael, “Regulation of Mass Media Activities during Elections”, 23 Sept. 2008,
pp. 30 disponibil la: http://www.osce.org/ukraine/37893?download=true accesat la 3 oct. 2017. 44 Handbook on Media Monitoring for Election Observation Missions, OSCE/ODIHR 2012, section Free airtime/space,
pp. 31, disponibil la: http://www.osce.org/odihr/92057?download=true accesat la 3 oct. 2017
36
Și procesul de alocare a timpului de emisie gratuit trebuie să fie, de asemenea, corect și
transparent. Ordinea apariției trebuie să garanteze nediscriminarea partidelor; principalele mijloace
pentru atingerea acestui obiectiv sunt organizarea unei loterii pentru a stabili ordinea de emisie sau
rotația partidelor în conformitate cu un program predefinit. Monitorizarea alocării timpului de emisie
gratuit trebuie să asigure un remediu prompt și eficient în cazul unor încălcări. Codul Electoral
stipulează că fiecare concurent este responsabil pentru conținutul materialelor publicitare transmise
sau publicate. Fiecare material publicitar electoral trebuie să conțină numele concurentului, data
publicării, circulația și numele editurii. Publicitatea electorală cu plată trebuie să poarte inscripția
„Electorala”.
Codul Electoral obligă radiodifuzorii publici să acorde timpi de emisie gratuit concurenților
electorali în mod egal și nediscriminatoriu, pe baza unor criterii obiective și transparente. În timpul
campaniei electorale pentru alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale și referendumuri,
radiodifuzorii naționali trebuie să aloce cinci și respectiv zece minute pentru timp de emisie TV și
radio în care concurenții își pot prezenta platformele electorale. Acest timp de emisie este acordat în
plus față de timpul de emisie alocat pentru publicitatea electorală și dezbateri. În plus, în timpul
alegerilor parlamentare, alegerilor prezidențiale și al referendumurilor, radiodifuzorii publici trebuie
aloce un minut pe zi de timp de emisie gratuit pentru publicitatea electorală.45 În ceea ce privește
publicitatea plătită există o limită de maximum două minute pe zi în timpul campaniei electorale
pentru fiecare canal.46
Articolul 10 din Convenția Europeană garantează dreptul la libera exprimare. De asemenea,
articolul 10 protejează, libera exprimare a partidelor politice, aceasta deoarece partidele politice au
un „rol esențial în asigurarea pluralismului și în funcționarea corespunzătoare a democrației”. Cu
toate acestea, fosta Comisie Europeană pentru Drepturile Omului (care a fost atașată Tribunalului
până în anul 1998) s-a confruntat cu dificila problemă legată de impunerea restricțiilor asupra
radioteleviziunii în prezentarea anumitor partide politice în timpul alegerilor. Cazul principal a fost
Purcell v. Ireland,47 iar relevanța sa pentru perioada prezentă pare evidentă, dat fiind că decizia a fost
citată de Tribunal chiar în anul 2017 și de Marea Cameră în anul 2015. 48
45 Articolul 641 (5) din Codul Electoral 46 Ibidem 47 În cazul Purcell, mai mulți jurnaliști de la radiodifuzorul public irlandez RTÉ au introdus o petiție la Comisia Europeană
pentru Drepturile Omului asupra unui ordin emis în baza legii audiovizualului din Irlanda prin care au fost interzise
transmisiunile partidului politic Sinn Féin, și difuzarea interviurilor cu membrii săi. De remarcat, partidul nu era o
organizație ilegală și fusese înregistrat în baza legii electorale. Cu toate acestea, Comisia Europeană pentru Drepturile
Omului a decis că articolul 10 nu fusese încălcat, deoarece interdicția era destinată să împiedice reprezentanții
„organizațiilor teroriste și susținătorii lor politici” să utilizeze radioteleviziunea „ca o platformă pentru promovarea
cauzei lor” și pentru „consolidarea imaginii de organizații legitime”. De remarcat, jurnaliștii au argumentat, de
asemenea, că interdicția a încălcat articolul 3 din Protocolul nr. 1, deoarece fusese impusă împotriva unui partid politic
înregistrat și aplicată în timpul alegerilor parlamentare din Irlanda. Cu toate acestea, Comisia Europeană pentru
Drepturile Omului a respins argumentul și a stabilit un principiu important care a fost aplicat de mai multe ori după
aceea: Articolul 3 din Protocolul nr. 1 garantează principiul „egalității tratamentului” pentru toți cetățenii în exercitarea
dreptului de vot. Cu toate acestea, el nu acordă unui cetățean dreptul de a solicita ca toate partidele politice care participă
la alegeri să beneficieze de acoperire radio și TV sau de același timp de acoperire. European Audiovisual Observatory,
Media coverage of elections: the legal framework in Europe, (pp.37), Strasbourg, 2017
http://www.obs.coe.int/documents/205595/8714633/IRIS+Special+2017-1+Media+coverage+of+elections+-
+the+legal+framework+in+Europe.pdf/b9df6209-651b-456a-bdf5-1c911d6768cc. 48 European Audiovisual Observatory, Media coverage of elections: the legal framework in Europe, Strasbourg, 2017,
http://www.obs.coe.int/documents/205595/8714633/IRIS+Special+2017-1+Media+coverage+of+elections+-
+the+legal+framework+in+Europe.pdf/b9df6209-651b-456a-bdf5-1c911d6768cc.
37
Publicitatea politică cu plată
În plus față de alocarea de timp și spațiu gratuit, publicitatea politică cu plată reprezintă o altă
oportunitate pentru toate partidele politice sau candidați să își transmită mesajele prin mass-media
audiovizuală. Deși este evident că votanții au nevoie de cât mai multe informații posibile despre
concurenți pentru a putea lua o decizie informată, publicitatea cu plată poate oferi un avantaj neloial
partidelor sau candidaților care își permit să achiziționeze mai mult timp de emisie.49 Din acest motiv
nu toate țările acceptă această practică.
Atunci când mass-media audiovizuală acceptă publicitate politică cu plată, este un principiu
general necesar ca toate elementele de publicitate politică din toate formele de mass-media să fie
identificate ca atare. Acesta este un principiu minim care include obligația de a informa publicul cu
privire la natura politică a publicității, precum și opțiunea de a solicita identificarea partidului care
comandă publicitatea. În alegerile anterioare, a existat uneori o delimitare incertă între reportajele
legate de alegeri și publicitatea politică cu plată atunci când mass-media audiovizuală nu a marcat
corespunzător publicitatea politică cu plată. Au existat cazuri în care mass-media audiovizuală a
acceptat bani în timpul campaniei electorale și în schimb a prezentat anumiți politicieni mai vizibil în
programele de știri legate de alegeri. Acestea reprezintă practici de corupție care sunt, în mod evident,
inacceptabile.
În ceea ce privește publicitatea cu plată, pot fi identificate câteva norme, precum cerința de
nediscriminare în baza căreia mass-media audiovizuală trebuie să ofere mesaje de campanie cu plată
în mod nediscriminatoriu. Aceasta înseamnă că mass-media audiovizuală trebuie să ofere candidaților
oportunități egale. Aceasta înseamnă că dacă mass-media audiovizuală decide să vândă timp sau
spațiu unui partid / candidat, ea are obligația să ofere aceleași condiții celorlalte partide / candidați
pentru achiziția de timp de emisie / spațiu în aceleași condiții. De asemenea, este important ca timpul
de emisie cu plată să fie disponibil la cel mai mic preț perceput în mod normal pentru publicitate
comercială.
Cea de-a doua recomandare vizează pragurile de cheltuieli pentru campanii și monitorizarea
cheltuielilor de campanie. Este rezonabil să se introducă limite privind cantitatea de timp sau spațiu
publicitar cu plată pe care candidații îl pot achiziționa, pentru a evita ca un candidat să cumpere tot
timpul sau spațiul disponibil. De asemenea, pot fi introduse limite pentru cantitatea de timp de emisie
pe care mass-media audiovizuală îl poate difuza într-o zi. Un alt mod de reglementare a publicității
politice cu plată îl reprezintă impunerea unui prag pentru cheltuielile de campanie. De exemplu, pot
fi introduse limite pentru numărul de resurse pe care un candidat le poate cheltui pentru publicitate
politică în mass-media audiovizuală din cheltuielile totale de campanie. În scopul monitorizării
eficiente a cheltuielilor de campanie, autoritatea relevantă poate solicita identificarea în rapoartele
financiare a cheltuielilor de publicitate realizate în timpul perioadei alegerilor de către partide și
candidați. Pentru a garanta principiul egalității oportunităților, multe state au introdus limite pentru
publicitatea politică cu plată ca prevedere standard. Prin contrast, jurisprudența SUA consideră că
limitarea publicității politice este neconstituțională, prin încălcarea Primului Amendament.50
49 European Commission for Democracy through Law, Compilation of Venice Commission opinions and reports
concerning media and elections, adopted up to and including the Venice Commission’s 106 the Plenary Session,11-12
March 2016, pp. 11, disponibil la: http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-PI(2016)006-e 50 Ibidem (pp. 33)
38
Poziția Consiliul Europei este mai flexibilă: “Atunci când se permite publicitate politică cu
plată, toți candidații trebuie să beneficieze de posibilitatea de a achiziționa timp de emisie, în condiții
egale în ceea ce privește poziția lor în programul de emisie și sumele de plată. În cadrul normativ
pot fi introduse prevederi care limitează publicitatea politică pe care candidații și partidele o pot
achiziționa.”51
Decizia asupra conținutului acestor mesaje trebuie să fie la libera discreție a candidaților. Dacă
un anumit candidat comunică un mesaj care nu respectă restricțiile legale, răspunderea juridică va
aparține acestuia, nu mass-media audiovizuală. Radiodifuzorii nu trebuie să realizeze un control
prealabil al spoturilor și al cazurilor de întrerupere, iar tentativele de cenzurare vor fi monitorizate
îndeaproape.
Important, în Republica Moldova, Codul Electoral definește „publicitatea electorală” și impune
restricții privind difuzarea publicității electorale, însă nu vorbește despre publicitatea politică. În
legislație, termenul de „publicitate politică” nu este definit. Codul nu interzice publicitatea politică
cu plată, ci afirmă doar că fiecărui concurent electoral i se va acorda timp de emisie care nu va depăși
două minute pe zi în timpul campaniei electorale pentru fiecare radiodifuzor. Condițiile de achiziție
a timpului de emisie și tarifele respective sunt notificate cu trei zile înainte de difuzarea publicității
electorale. Costul timpului de emisie acordat concurenților nu trebuie să depășească costul normal
pentru publicitate comercială. Timpul de emisie pentru publicitate electorală cu plată este acordat
tuturor concurenților la aceleași ore de emisie.
De asemenea, radiodifuzorii trebuie să se asigure că toate spoturile de publicitate electorală sunt
identificate ca atare fără echivoc și trebuie să indice în mod clar organizația sau persoana responsabilă
pentru acestea. Important, în cadrul programelor de știri nu sunt permise spoturi de publicitate
electorală. CCA monitorizează publicitatea electorală cu plată dacă primește o plângere.
Evaluarea cantitativă
În monitorizarea spoturilor de campanie gratuite și a adresărilor concurenților, timpul acordat
concurenților reprezintă variabila-cheie. În aceste spoturi, se așteaptă ca actorii politici să primească
perioade de timp identice sau comparabile, iar programele cu diverși concurenți trebuie difuzate în
aproximativ același moment al zilei (în funcție de sistemul pe baza căruia se distribuie timpul de
emisie gratuit).
Evaluarea calitativă
Decizia asupra conținutului acestor mesaje trebuie să fie la libera discreție a concurenților. Dacă
un anumit concurent comunică un mesaj care nu respectă restricțiile legale, răspunderea juridică va
aparține acestuia, nu mass-media audiovizuale. Radiodifuzorii nu trebuie să realizeze un control
prealabil al spoturilor și al cazurilor de întrerupere, iar tentativele de cenzurare vor fi monitorizate
îndeaproape.
51 Ibidem (pp.33).
39
Sexism în publicitate
Codul Audiovizualului definește publicitatea sexistă ca reprezentând o prezentate deliberată și
/ sau nedeliberată (prin cuvinte, sunet sau imagini), care promovează mesaje eronate, discriminatorii
și / sau defăimătoare din perspectiva sexului și care reproduce stereotipuri sexiste, afectând imaginea
și demnitatea unuia dintre sexe; iar stereotip sexist – prejudecăți, idei și convingeri părtinitoare
privind caracteristicile și comportamentele bărbaților și femeilor, reflectând într-un mod simplist și
distorsionat rolurile lor pe criterii de sex. Articolul 6 din Codul Audiovizualului interzice folosirea
limbajului sexist și a imaginilor violente și degradante ale bărbaților și femeilor. Articolul 41 prevede
că CCA trebuie să asigure protejarea spațiului informațional, patrimoniului lingvistic și cultural-
național, inclusiv a culturii și limbilor minorităților naționale, și să împiedice folosirea limbajului
sexist.
În termeni juridici, sexismul este definit drept o discriminare pe bază de sex, cu alte cuvinte un
tratament neegal fără o justificare obiectivă. Defăimarea sau stereotiparea femeilor în publicitate
reprezintă discriminare sexuală.
Sexismul în publicitate recurge adesea la stereotipurile tradiționale ale sexelor pentru
portretizarea femeilor și uneori a bărbaților. Stereotipurile de sex reflectă „percepții condensate,
nerealiste, restrictive sau derogatorii, trecute și prezente, a ceea ce noi considerăm (sau trebuie să
considerăm) „feminin” sau „masculin”.”52 Sexismul în publicitate înseamnă că femeile (și uneori
bărbații) sunt reduși la sexualitatea lor. Produsele sunt sexualizate cu ajutorul conexiunilor vizuale și
textuale însoțite de degradarea femeilor și bărbaților prin materiale video și text. Femeile sunt
prezentate adesea ca bunuri de consum, iar bunurile sunt prezentate ca fiind asemănătoare femeilor:
tinere, frumoase și nefolosite. Femeilor și bărbaților, în rolul lor de elemente de atracție, li se atribuie
o funcție pur sexualizată (decorativă), cu trupuri expuse sau părți ale corpului care par a nu avea nicio
legătură cu produsul promovat. Exemple de sexism în publicitate includ femei nepricepute la
probleme tehnice, care aparțin de domeniul bărbaților. Un alt exemplu este prezentarea femeilor ca
soții casnice în publicitatea profesională.
Criteriile publicității sexiste53
Femeile și bărbații sunt reduși la, și definiți drept, roluri și caracteristici ale sexului (de
asemenea, cu ajutorul mesajelor publicitare ambigue). Exemplu: În publicitate, femeia
face curat (rol: soție casnică), pe când bărbatul execută o muncă remunerată (rol:
întreținător).
Imaginile și textele reprezintă sexul într-un mod degradant în sine.
Femeile sunt prezentate ca și când ele se autodefinesc exclusiv ca obiecte sexuale. Acest
lucru identifică disponibilitatea sexuală a femeilor. În aceste anunțuri publicitare,
femeile par a fi de vânzare, exact ca produsele.
Această ilustrare sexualizată (în general a unei femei) nu are nicio legătură cu produsul;
ea dorește doar să atragă atenția.
52 Catalogue of Criteria for the Classification of Sexist Advertising of the Watch Groups
against Sexist Advertising Graz, Salzburg and Vienna disponibil la: http://www.werbewatchgroup-
ien.at/files/Catalogue_of_Criteria_Sexist_Advertising.pdf 53 Aceste criterii au fost elaborate de TERRE DES FEMMES Elveția, o organizație neguvernamentală care a elaborat
măsuri de prevenție și măsuri de conștientizare a problemei sexismului, a mutilării genitale a femeilor, a căsătoriilor
forțate, a violenței domestice și a refugiilor pentru femei. Pentru mai multe informații, a se vedea și:
http://joomla4u.ch/tdf_bis2012/en/sexism/what-is-sexism/sexist-advertising/criteria-of-sexist-advertising
40
Sunt promovate standarde de frumusețe sau de conduită care sunt dăunătoare sănătății;
acestea influențează femeile și bărbații. În publicitate, relația dintre femei și bărbați este
caracterizată de dependență și subordonare.
Imaginile sau textele sugerează asocieri de violență împotriva femeilor.
Formele de reprezentare a femeilor și bărbaților se disting prin faptul că rolurile
fiecăruia dintre ei nu pot fi reprezentate de celălalt sex fără a stârni amuzament, uimire,
neplăcere sau chiar dezgust.
Codul Audiovizualului stipulează că publicitatea mascată reprezintă prezentare (prin cuvinte,
sunete sau imagini), făcută intenționat în scop publicitar nedeclarat, a bunurilor, serviciilor,
denumirilor, mărcilor comerciale sau activităților unui producător de bunuri sau prestator de servicii;
o asemenea formă de prezentare este considerată intenționată mai ales atunci când este făcută în
schimbul unor avantaje materiale, al unor servicii reciproce sau al altor beneficii cu efect similar în
folosul radiodifuzorului sau în folosul personal.
DEZBATERI ȘI INTERVIURI
Dezbaterile televizate oferă cel mai bun forum pentru schimbul de opinii și formatul cel mai
atractiv pentru telespectatori. Ca un supliment la știri, aceste programe oferă comentarii, dezbateri
sau o ocazie pentru participanți de a-și prezenta opiniile în mod direct telespectatorilor și
ascultătorilor.54 Totuși, decizia privind modul în care trebuie asigurată corectitudinea, de exemplu,
deciderea formatului, a numărului de participanți și a duratei, 55 aparține în mod normal
radiodifuzorului.56 Codul Electoral prevede că, în campania electorală pentru alegeri parlamentare
în circumscripția națională, prezidențiale și referendumuri republicane, radiodifuzorii naționali
sunt obligați, iar cei locali/regionali sunt în drept să organizeze dezbateri electorale. În campania
electorală pentru alegeri parlamentare în circumscripții uninominale, alegeri locale generale și
referendumuri locale, radiodifuzorii locali/regionali sunt obligați, iar cei naționali sunt în drept să
organizeze dezbateri electorale. În plus, Codul stipulează că în timpul alegerilor locale, lucrurile stau
invers – radiodifuzorii locali au obligația, iar cei naționali au dreptul, să organizeze dezbateri.
Important, formatul, durata și frecvența dezbaterilor electorale trebuie să fie decise de către
radiodifuzori și făcute publice la organele electorale și concurenții electorali cel puțin cu trei zile
calendaristice înainte de difuzarea dezbaterii sau a interviului.
Interviurile sunt, de asemenea, atractive pentru telespectatori deoarece ele diversifică ideile și
oferă o bună ocazie pentru votanți să afle mai multe informații despre concurenții electorali. Totuși,
54 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, (pp. 4) misiunea OSCE în Kosovo, 2017. 55 În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat cazul Partija “Jaunie Demokrāti” și Partija “Mūsu
Zeme” v. Latvia. În acest caz, două partide politice letone au depus o petiție la Curte, în baza Articolului 3 din Protocolul
nr. 1, cu o plângere împotriva radiodifuzorului public al Letoniei, Latvijas Televīzija. Părțile au arătat că radiodifuzorul
a invitat să participe la dezbaterile televizate doar acele partide care erau deja reprezentate în parlament sau care aveau
suportul a 4% din electorat, conform sondajelor de opinie, pe când celelalte partide beneficiaseră doar de timp de antenă
gratuit la ore în afara orelor de maximă audiență. Cu toate acestea, Curtea a reținut că articolul 3 din Protocolul nr. 1
nu a garantat dreptul unui partid politic la timp de antenă TV sau radio înaintea alegerilor. Curtea a admis că pot apărea
„probleme” în „circumstanțe excepționale” – de exemplu, dacă într-o perioadă electorală unui partid politic i s-a refuzat
timp de antenă pe când celorlalte nu. Cu toate acestea, Curtea a reținut că nu existaseră astfel de circumstanțe speciale. 56 Council of Europe, Committee of Ministers, “Explanatory Memorandum to Recommendation No. R (99) 15 of the
Committee of Ministers to member states on measures concerning media coverage of election campaigns”, Adopted
by the Committee of Ministers on 9 September 1999 at the 678th meeting of the Ministers' Deputies, section News and
Current Affairs Programmes, Available at:
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?p=&Ref=ExpRec(99)15&Language=lanEnglish&Ver=original&direct=true
41
este important să se stabilească anumite reguli și pentru interviuri, deoarece dacă nu sunt controlate
ele pot deveni înșelătoare și mincinoase pentru mulți telespectatori. Astfel, este important ca
politicienii concurenți să fie tratați în mod corect din punct de vedere al formatelor interviurilor în
timpul alegerilor.57
La planificarea formatului unei dezbateri sau al unui interviu, este important să se ia în calcul
mai multe aspecte care în mod ideal trebuie convenite în prealabil cu părțile interesate. Aceste aspecte
includ limitele de timp, numărul de reprezentanți pentru fiecare partid, proceduri pentru stabilirea
ordinii prezentărilor, și folosirea notițelor. În plus, este, de asemenea, important să se ia în calcul
aspectele legate de public, ca de ex. numărul de oameni, numărul de bilete per partid, sursa întrebărilor
(moderator, experți, audiență), subiectele sau temele acoperite, regulile de bază pentru conduita
publicului și proceduri în cazul absenței concurenților.58
Evaluarea calitativă
Spre deosebire de programele de știri, pentru acest tip de programe nu este necesară
monitorizarea cantitativă. Motivul este acela că pe când programele de știri reflectă în mod integral
poziția editorială a respectivului canal mass-media audiovizuală (editorul-șef având ultimul cuvânt în
ceea ce privește știrile incluse), în cazul dezbaterilor canalul oferă doar o platformă pentru discuții.
În timp ce, așa cum am arătat anterior, există aspecte importante care sunt decise de canalul media
(ca de ex. formatul dezbaterii, numărul de participanți, subiectele de discuție etc.), ele pot fi evaluate
calitativ.
Deși indicatorul timp ne spune cum timpul total dedicat dezbaterii a fost distribuit între
concurenți, nu vom putea trage o concluzie comprehensivă pe baza acestei informații. Motivul pentru
acest lucru este că concurentul electoral este cel care stabilește strategia particulară pentru participarea
la dezbatere. De exemplu, este legal ca un concurent să nu participe la o dezbatere sau să prefere să
evite să răspundă la anumite întrebări. Totuși acest lucru depășește sfera exercițiului de monitorizare
mass-media audiovizuală, al cărui principal scop este evaluarea corectitudinii și obiectivității
canalelor media. În plus, anumiți concurenți sunt mai buni la dezbateri decât oponenții lor, fapt care
poate fi reflectat în timpul total din timpul de „dezbatere”.
Astfel, pentru evaluarea dezbaterilor sau interviurilor electorale este suficient să se utilizeze
indicatori calitativi. Indicatorii calitativi trebuie să ia în considerare următoarele criterii:
57 UN/EU Long Term Observation Mission Final Report, 2000-2001 General Elections in Guyana, Talk Shows, pp.4,
http://memo98.sk/www/uploads/_media/guyana.pdf. 58 Kužel, Rasto and Sanjaasuren, Bayara, Mongolian Presidential Election TV debates,
http://www.globeinter.org.mn/old/en/eprograms/epp212_5.html accesat la 3 octombrie 2017.
La organizarea unei dezbateri sau a unui interviu, este important să se găsească echilibrul
corect între respectul pentru independența editorială și necesitatea unor reguli în derularea
dezbaterii. În timp ce în general radiodifuzorii publici trebuie să respecte prevederi de egalitate mai
stricte (oferind tuturor candidaților ocazia să participe la dezbateri), radiodifuzorii privați
beneficiază de libertate în stabilirea formatului dezbaterii.
42
Rolul moderatorului / gazdei interviului
o Gradul general de pregătire al moderatorului / gazdei interviului și cunoștințele sale
legate de subiectele discutate
o Capacitatea de a pune întrebări
o Capacitatea de a insista asupra subiectelor importante și de a nu lăsa concurenții să
„scape” cu răspunsuri vagi
o Capacitatea de a rămâne imparțial (să nu pună întrebări ușoare unor concurenți și
întrebări grele altora)
Formatul dezbaterii / interviului
o Prezența altor invitați în studio în timpul programului (experți, jurnaliști, public în
studio, și alții)
o Reguli de procedură și reguli de conduită pentru participanții la program
o Subiectul discuției sau procedura pentru identificarea sa;
o Condițiile de prezentare a altor informații în timpul programului (rezultatele
sondajelor de opinie, vot interactiv, date statistice, informații educaționale și de
referință, concerte);
o Alte condiții legate de producția programului
Criterii de selecție a participanților
o Care sunt criteriile folosite pentru alegerea participanților la dezbatere?
Întrebările de mai sus pot fi incluse într-un chestionar care va fi completat de monitorii care
realizează analiza calitativă a dezbaterilor și interviurilor.
43
MONITORIZAREA DEZINFORMĂRILOR ȘI A PROPAGANDEI
Evenimentele din ultimii ani au demonstrat, de asemenea, că trăim într-o lume în care știrile
false și dezinformarea devin frecvente și omniprezente, iar oamenii nu mai știu în cine pot avea
încredere. Dreptul la libertatea de exprimare se aplică „indiferent de frontiere”, iar blocarea
semnalelor unui radiodifuzor din altă jurisdicție sau retragerea drepturilor de retransmitere a
programelor radiodifuzorului respectiv reprezintă măsuri legitime doar atunci când materialele
difuzate de radiodifuzorul respectiv au fost constatate de un tribunal sau de un alt organism
independent, relevant și imparțial ca încălcând în mod grav și repetat o restricție legitimă asupra
conținutului (respectiv o restricție care întrunește condițiile din paragraful 1(a)) și alte mijloace de
abordare a problemei, inclusiv prin contactarea autorităților relevante din țara gazdă, s-au dovedit a
fi ineficiente.59
În anul 2017, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass-Media, împreună Raportorul
Special ONU pentru Libertatea de Opinie și Exprimare, Raportorul Special OSA pentru Libertatea
de Exprimare și Raportorul Special CADOP pentru Libertatea de Exprimare și Acces la Informații
au emis o declarație comună privind libertatea de exprimare și „știrile false”, dezinformarea și
propaganda. În această declarație, ei au remarcat incidența crescândă a dezinformării și propagandei
în canalele mass-media audiovizuale și în platformele de comunicare socială, promovată de oameni
atât din sectorul public cât și din afara lui, și diversele daune pe care acestea le pot provoca în calitate
de factor agravant sau cauză principală. Ei și-au exprimat îngrijorarea că dezinformarea și propaganda
sunt adesea concepute și implementate astfel încât să conducă populația în eroare, precum și să
intervină în dreptul publicului de a cunoaște și dreptul persoanelor de a căuta și primi, precum și de
a împărtăși, informații și idei de toate tipurile, indiferent de frontiere, protejate de garanțiile legale
internaționale ale drepturilor la libertatea de exprimare și la păstrarea opiniei. În plus, semnatarii
declarației au subliniat faptul că anumite forme de dezinformare și propagandă pot dăuna reputației
și intimității individuale sau pot incita la violență, discriminare sau ostilitate față de grupuri
identificabile din societate.60
Este evident că măsurile de combatere a propagandei și dezinformării vor consuma timp și
resurse. Important, există necesitatea de îmbunătățire și sprijinire a activităților curente destinate să
instruiască cetățenii în identificarea știrilor și comentariilor false sau înșelătoare. Există o necesitate
clară de a combate propaganda, întrucât persoanele aflate în spatele acesteia reprezintă o amenințare
gravă la adresa unei ordini mondiale stabile și democratice. Diseminarea sau promovarea propagandei
pentru război, ură rasială, xenofobie, anti-semitism sau alte forme de discriminare sau ură bazate pe
intoleranță trebuie condamnate deschis, la fel ca și tentativele de destabilizare a situației din Uniunea
Europeană și alte state. Astfel, este important ca oamenii să fie pe deplin conștienți de pericolele
prezentate de propagandă.
59 The United Nations (UN) Special Rapporteur on Freedom of Opinion and Expression, the Organisation for Security
and Co-operation in Europe (OSCE) Representative on Freedom of the Media, the Organisation of American States
(OAS) Special Rapporteur on Freedom of Expression and the African Commission on Human and Peoples’ Rights
(ACHPR) Special Rapporteur on Freedom of Expression and Access to Information, "Joint declaration on freedom of
expression and “fake news”, disinformation and propaganda", 3 martie 2017, http://www.osce.org/fom/302796. 60 The United Nations (UN) Special Rapporteur on Freedom of Opinion and Expression, the Organisation for Security
and Co-operation in Europe (OSCE) Representative on Freedom of the Media, the Organisation of American States
(OAS) Special Rapporteur on Freedom of Expression and the African Commission on Human and Peoples’ Rights
(ACHPR) Special Rapporteur on Freedom of Expression and Access to Information, "Joint declaration on freedom of
expression and “fake news”, disinformation and propaganda", 3 martie 2017, http://www.osce.org/fom/302796.
44
CCA are obligația legală de a interzice difuzarea pe teritoriul Moldovei, inclusiv prin
distribuitorii de servicii de telecomunicații, a canalelor TV străine ale căror activități încalcă această
regulă, prin interzicerea persoanelor de cetățenie străină și apatrizilor să întreprindă campanii prin
activitate jurnalistică.
Monitorizarea discursurilor (mesajelor)
O posibilă abordare a monitorizării dezinformării și propagandei din programele mass-media
audiovizuală o reprezintă monitorizarea unor discursuri selectate care pot fi utilizate pentru
diseminarea dezinformărilor. Această metodă identifică o serie de „discursuri” selectate – opinii
exprimate în mod deliberat – asupra unui anumit aspect și determină frecvența cu care acestea apar
în programele difuzate. Avantajul acestei metode este acela că ea conduce la diverse expresii
calitative cuantificabile conținute în transmisie. În general monitorizarea discursurilor poate fi
utilizată pentru a determina dacă mass-media audiovizuală distribuie discursuri și dacă da, în ce fel.
Ele sunt promovate de mass-media audiovizuală sau mass-media audiovizuală doar le menționează
însă oferă și un important context?
Monitorizarea discursurilor (mesajelor) sau a propozițiilor poate fi utilizată pentru a analiza
reflectarea de către radiodifuzori a anumitor opinii geopolitice promovate de diverse state. Poate fi
dezvoltată o listă de discursuri (preferabil prin analizarea emisiunilor anterioare). Printre exemple se
numără:
Discursuri
Discursul 1: Degenerare morală / declinul valorilor sociale
Exemplu de mesaj: Liberalismul vestic a condus la eroziunea valorilor sociale tradiționale (de ex. drepturile LGBTQ)
Exemplu de cuvinte-cheie: [„Creștin” SAU „Creștinătate” SAU „Valorile creștine” SAU „Valorile tradiționale” SAU „Moralitate”]
[„Declin” SAU „Uzurpare” SAU „Criză”]
Exemplu de cuvinte asociate: {„Familie” SAU „Căsătorie” SAU „Divorț” SAU „Homosexual” SAU „Pedofilie” SAU „Eutanasie” SAU „Abuz”}
Discursul 2: Migrația distruge cultura noastră / cultura europeană
Exemplu de mesaj: Emigranții musulmani nu respectă valorile creștine pe care se bazează societățile noastre
Exemplu de cuvinte-cheie: [„Migrație” SAU „Migranți” SAU „Emigranți” SAU „Refugiați” SAU „Azil”]
[„Musulman” SAU „Islam” SAU „Creștin” SAU „Moschee” SAU „Biserică”]
Exemplu de cuvinte asociate: {„Multiculturalism” SAU „Cultură europeană” SAU „Tradiție europeană” SAU „Valori Europene”}
Discursul 3: Valorile bazate pe religie sunt incompatibile cu democrația liberală
Exemplu de mesaj:
Creștinii trădează valorile liberale ale Europei, păstrând opinii iliberale și
sprijinind cauza iliberală
Exemplu de cuvinte-cheie: [„Creștin” SAU „Creștinătate” SAU „Valorile creștine” SAU „Valorile tradiționale”]
[„Democrație” SAU „Liberal” SAU „Liberalism” SAU „Conservatorism iliberal”]
[„Incompatibil” SAU „Ireconciliabil” SAU „Contrar”]
Exemplu de cuvinte asociate: {„Extremă dreapta” SAU „Extremiști” SAU „Teocrație"}
Discursul 4: Subjugarea vestică a Europei Centrale și de Est (emoțional / psihologic)
Exemplu de mesaj: Calitatea ciocolatei din Estul Europei se datorează gustului preferat de ei
Exemplu de cuvinte-cheie: [„UE” SAU „Uniunea Europeană” „Bruxelles” SAU „Vest” SAU „Vestic”]
45
[„Inferior” SAU „Inferioritate” SAU „Junior” SAU „Agresivitate” SAU „Subjugare"]
Exemplu de cuvinte asociate: {„Ciocolată” SAU „Alimente”}
Aceste discursuri pot fi grupate în subiecte mai ample. Monitorii analizează, de asemenea,
„tonalitatea” discursurilor sau cu alte cuvinte dacă discursurile sunt prezentate într-o manieră
pozitivă, negativă sau neutră în mass-media audiovizuală monitorizată.
Procesul de monitorizare efectivă se realizează astfel. Monitorii vizează doar elementele
(elementele de știri sau toate elementele transmise) care menționează în mod explicit discursurile.
Apoi ei monitorizează toate declarațiile făcute pentru a determina dacă ele corespund acestor
discursuri. Apoi frecvența de apariție a acestor discursuri poate fi cuantificată. Scopul este acela de a
monitoriza canalul mass-media audiovizual pe o perioadă dată de timp pentru a determina mai întâi
cât de mult este reflectat aspectul monitorizat și, apoi, în ce măsură el este promovat sau denunțat de
mass-media audiovizuală monitorizată.
O metodă similară o reprezintă identificarea anumitor cuvinte-cheie care sunt folosite adesea
împreună cu subiectele monitorizate. Ca și în cazul monitorizării discursurilor, monitorii doar
identifică elementele care se referă la discursurile selectate și determină frecvența de apariție a
cuvintelor-cheie.
46
MONITORIZAREA DISCURSULUI INSTIGATOR, XENOFOBIEI ȘI RASISMULUI,
DISCURSULUI INSTIGATOR LA URĂ ȘI A DEFĂIMĂRII
Standardele internaționale privind „discursul instigator la ură” stipulează că mass-media
audiovizuală trebuie să refuze toate expresiile deschise de intoleranță și să analizeze cu atenție dacă
publicarea acestor expresii nu conduce la defăimare și ridiculizare pe criterii de sex, rasă, culoare,
limbă, credință și religie, afiliere la minorități naționale sau etnice sau grupuri etnice, diferențe
sociale, politice sau de altă natură.61 Necesitatea de combatere a acestor forme de exprimare este și
mai imperioasă în situații tensionate și pe timp de război sau alte forme de conflict armat. Guvernele
și instituțiile publice la nivel național, regional și local, precum și funcționarii, au responsabilitatea
specială de a nu da declarații, în particular în mass-media audiovizuală, care pot fi interpretate drept
discurs instigator la ură sau discurs care poate conduce la legitimarea, diseminarea sau promovarea
urii rasiale, xenofobiei, anti-semitismului sau alte forme de discriminare sau ură bazate pe intoleranță.
Aceste declarații trebuie interzise și condamnate public atunci când apar.
Este important să se facă o distincție clară între un canal mass-media audiovizual care transmite
comentarii rasiste care reflectă poziția sa editorială și un canal mass-media audiovizual care transmite
astfel de comentarii în scopul raportării. Este, de asemenea, important să se determine dacă aceste
comentarii au fost raportate într-o manieră instigatoare, dacă au fost raportate, de asemenea, puncte
de vedere contrare și alte elemente de context care indică în mod clar dacă aceste opinii au fost
prezentate într-o lumină pozitivă sau negativă. 62 Raportarea mass-media audiovizuale privind
aspectele electorale trebuie scutită de răspundere pentru diseminarea afirmațiilor neadevărate făcute
direct de concurenții electorali – în contextul transmisiunilor în direct sau al publicității electorale –
în afara cazului în care aceste afirmații au fost declarate drept neadevărate de un tribunal sau dacă
reprezintă o incitare directă la violență, iar canalul mass-media audiovizual respectiv a avut ocazia să
împiedice diseminarea lor.63
Atunci când sunt prezentate reflectă critici la adresa persoanelor (chiar și criticile despre care
se poate considera că prejudiciază reputația sau demnitatea acestora) este important să se stabilească
dacă radiodifuzorul a acționat ca un reporter responsabil sau pur și simplu și-a exprimat propriile
opinii. Standardul internațional prevede că mass-media audiovizuală nu trebuie trasă la răspundere
pentru raportarea corectă a afirmațiilor altor persoane – chiar dacă aceste afirmații sunt declarate a fi
ilicite.64 Cu toate acestea, trebuie să fie ilegal pentru mass-media audiovizuală să discrimineze, pe
criterii de opinii politice sau alte criterii recunoscute, în alocarea și încasarea prețului pentru
61 Recomandarea Consiliului Europei (97) 20 privind „discursul instigator la ură” solicită Statelor Membre să refuze toate
expresiile deschise de intoleranță și să analizeze cu atenție dacă publicarea acestor expresii nu conduce la defăimare și
ridiculizare pe criterii de sex, rasă, culoare, limbă, credință și religie, afiliere la minorități naționale sau etnice sau
grupuri etnice, diferențe sociale, politice sau de altă natură. Declarația de la Viena (9 octombrie 1993) a evidențiat mari
îngrijorări legate de reapariția rasismului, xenofobiei și anti-semitismului și dezvoltarea unui climat de intoleranță, și a
inclus un angajament privind combaterea tuturor ideologiilor, politicilor și practicilor care reprezintă o incitare la ură
rasială, violență și discriminare, precum și a acțiunilor sau limbajului care pot intensifica temerile și tensiune dintre
grupuri de diverse apartenențe rasiale, etnice, naționale, religioase sau sociale. 62 În cazul Jersild, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea unui jurnalist danez care intervievase
membrii unui grup de extremă dreapta care exprima opinii rasiste, deoarece scopul programului său fusese acela de a
documenta și de a expune opiniile grupului, nu de a le promova. 63 UN Special Rapporteur on Freedom of Opinion and Expression, the OSCE Representative on Freedom of the Media,
the OAS Special Rapporteur on Freedom of Expression and the ACHPR (African Commission on Human and Peoples’
Rights) Special Rapporteur on Freedom of Expression and Access to Information, " Joint Statement on the Media and
Elections" 15 mai 2009, http://www.osce.org/fom/37188?download=true. 64 Acesta este punctul de vedere susținut de Raportorul Special ONU pentru Libertatea de Opinie și Exprimare și care a
fost adoptat, printre alții, de Curtea Constituțională a Spaniei.
47
publicitate politică cu plată, dacă aceasta este permisă de lege.65 Un alt aspect ce trebuie avut în vedere
este identitatea persoanei criticate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat în mod clar că
amploarea defăimării este mult mai mică atunci când persoana a cărei reputație poate fi afectată este
un reprezentant public sau, mai general, un politician. Se presupune că necesitățile dezbaterilor și
responsabilităților politice înseamnă că nu trebuie limitată exprimarea cu hotărâre a opiniilor.66
În legislația din Moldovan există câteva prevederi care impun limite ale dreptului la libertatea
de exprimare (inclusiv dreptul radiodifuzorilor). În particular, articolul 6 alin. (1) din Codul
Audiovizualului interzice incitarea la ură pe mai multe criterii, inclusiv „rasă, religie, naționalitate
sau sex.” Constituția interzice și incriminează „toate acțiunile care vizează defăimarea Statului și a
cetățenilor, instigare la revoltă, război, ură națională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare,
separatism teritorial, violență publică sau alte manifestări care afectează ordinea constituțională.”67
Aceste prevederi sunt incluse în câteva documente internaționale și au fost abordate, de
asemenea, în mod considerabil în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, nu
există o procedură simplă pentru dezvoltarea unor indicatori prin care monitorii mass-media să poată
codifica cu certitudine o emisiune pentru încălcarea acestor standarde. În particular, este important
de reținut că poate exista o răspundere diferită pentru o persoană care face declarații care incită la ură
sau care prejudiciază reputația sau demnitatea unei alte persoane, și pentru radiodifuzorul care
transmite aceste declarații.
La monitorizarea discursului instigator la ură, trebuie să ne asigurăm că toți monitorii au înțeles
foarte bine ce înseamnă discursul instigator la ură, astfel încât aceștia să poată identifica
transmisiunile care pot reprezenta „discurs instigator la ură” sau defăimare, astfel încât acestea să
poată fi supuse unei analize suplimentare. Un mod de monitorizare a discursului instigator la ură este
reprezentat de utilizarea așa-numitei monitorizări propoziționale care este descrisă mai detaliat în
metodologia originală a CCA intitulată „Metodologia de monitorizare a serviciilor de programe
audiovizuale: metode și tehnici”,
MONITORIZAREA SUBIECTELOR ȘI PROBLEMELOR SOCIALE
Așa cum am menționat anterior, Codul Audiovizualului definește pluralismul și echilibrul
politic și social și stipulează că în spiritul respectării libertăților și a drepturilor fundamentale ale
omului, a pluralismului politic și social; diversitatea culturală, lingvistică și religioasă; informarea,
educarea și divertismentul publicului vor fi asigurate și garantate prin transmisia și retransmisia
serviciilor de programe. Monitorizarea pluralismului social este descrisă în metodologia originală
„Metodologia de monitorizare a serviciilor de programe audiovizuale: metode și tehnici” însă aici
prezentăm câteva informații suplimentare legate de modul în care acesta poate fi monitorizat.
65 UN Special Rapporteur on Freedom of Opinion and Expression, the OSCE Representative on Freedom of the Media,
the OAS Special Rapporteur on Freedom of Expression and the ACHPR (African Commission on Human and Peoples’
Rights) Special Rapporteur on Freedom of Expression and Access to Information, " Joint Statement on the Media and
Elections" 15 May 2009, http://www.osce.org/fom/37188?download=true . 66 Kužel, Rasťo. Media reporting and conduct during the electoral process, (pp. 4) misiunea OSCE în Kosovo, 2017. 67 Articolul 32 (3) din constituția Republicii Moldova.
48
Egalitatea sexelor
Mass-media audiovizuală joacă un rol unic în educația în domeniul drepturilor civice, în
promovarea conceptului de toleranță, în depășirea și combaterea discriminării, precum și în lupta
împotriva stereotipurilor.68 Participarea egală a femeilor și bărbaților în procesele politice și electorale
este necesară pentru funcționarea eficientă a unei societăți democratice.
Stereotiparea sistematică distrage adesea atenția de la competențele merituoase ale femeilor
candidate și de la ideile și valorile pe care le reprezintă. În plus, trebuie să se facă distincția între
mass-media audiovizuală privată și cea publică. Mass-media audiovizuală publică are obligația de a
introduce politici și măsuri suplimentare pentru a asigura o acoperire media adecvată a femeilor
candidate. Este o bună practică pentru mass-media audiovizuală publică să aibă politici pentru, și
măsuri pentru acoperirea, femeilor candidate și a problemelor legate de participarea femeilor în
politică. În mod similar, convingerea mass-media audiovizuală privată să întreprindă aceste măsuri
în mod voluntar poate reprezenta o schimbare pozitivă. De exemplu, poate exista un cod de conduită
obligatoriu sau voluntar cu măsuri specifice destinate promovării participării femeilor în politică. Din
nou sunt necesare informații pentru a putea evalua proporționalitatea acoperii media a femeilor
candidate.69
Protecția minorilor
Articolul 6 din Codul Audiovizualului interzice “difuzarea de programe care pot afecta grav
dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie,
violență exagerată sau limbaj licențios”. Transmisia unor alte programe decât cele prevăzute la
alin.(2) susceptibile de a afecta dezvoltarea psihică, mentală sau morală a minorilor se va face doar
în cazul în care vor fi asigurate condițiile (prin selectare a timpului de emisie sau prin mijloace
tehnice) ca minorii aflați în zona de acoperire să nu poată vedea și auzi emisiunile respective.”
Articolul 19 alin. (12) stipulează că publicitatea televizată și teleshopping-ul televizat nu trebuie
să provoace nici o daună morală, fizică sau intelectuală minorilor și, în special să nu instige în mod
direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experiență sau a
credulității acestora; să nu încurajeze în mod direct minorii să își convingă părinții sau alte persoane
să cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicității; să nu exploateze încrederea specială
pe care minorii o au în părinți, profesori sau în alte persoane; și să nu prezinte în mod nejustificat
minori în situații periculoase.
În conformitate cu articolul 40 din Cod, CCA trebuie să asigure protecția demnității umane,
respectarea drepturilor omului, inclusiv principiul egalității dintre femei și bărbați, și protecția
minorilor.
În articolul 6, „Garantarea moralității și asigurarea protecției minorilor”, Codul Audiovizualului
stipulează că „Radiodifuzorului îi este interzisă difuzarea de programe care conțin orice formă de
incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex.”
68 Website-ul MEMO 98, secțiunea Minorities, lahttp://memo98.sk/articles/minorities. accesat la 23 noiembrie 2017. 69 Ibidem (pp.65).
49
Prevederile legale susmenționate reprezintă indicatori evidenți pentru o monitorizare calitativă
a mass-media audiovizuale care trebuie realizată de CCA periodic pentru a se asigura că toți
radiodifuzorii își îndeplinesc obligațiile legale. Periodicitatea monitorizării trebuie stabilită în funcție
de resursele disponibile, însă în general perioade de una-două săptămâni ar trebui să fie suficiente
pentru a stabili dacă radiodifuzorii își îndeplinesc obligațiile legale.
Limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe auditive
Articolul 13 din Codul Audiovizualului prevede că accesul persoanelor cu deficiențe de auz
(surde) la emisiunile televizate de importanță majoră și de actualități este garantat prin interpretarea
acestora, din contul radiodifuzorului, în limbajul mimico-gestual cel puțin 20 de minute din timpul
zilnic de emisii ale serviciului de programe.
Se poate include o coloană suplimentară în fișa de monitorizare existentă pentru a adăuga o
categorie, acces asigurat sau nu.
Exemplu de monitorizare a problemelor sociale
Monitorizarea care vizează aspectele și problemele sociale poate în general să evalueze măsura
în care radiodifuzorii monitorizați acoperă programe de interes public, reflectă o societate civilă în
dezvoltare, care creează mai mult spațiu pentru diversitate culturală, precum și o atmosferă de
cooperare și solidaritate, și care condamnă intoleranța.
Monitorizarea poate urmări câteva aspecte, în particular orientarea programelor canalului mass-
media audiovizual respectiv – ce tipuri de programe sunt prezentate și căror programe li se acordă o
mai mare importanță în transmisia zilnică.
Tipuri de programe:
- Știri,
- Investigații,
- Evenimente curente (politice și de altă natură),
- Documentare (naționale și străine),
- Drama (pentru adulți, pentru copii și tineret, seriale),
- Educative,
- Divertisment,
- Culturale,
- Muzicale,
- Religioase,
- Sport.
În plus, următoarele aspecte pot fi monitorizate și măsurate statistic analizând cantitatea și
proporția în care acestea sunt prezentate telespectatorilor:
- Originalitatea programului: Premieră / reluare;
- Producție: Programe produse de radiodifuzor / de altcineva;
- Producție locală: Program produs în Moldova / în străinătate;
- Limba programului: Româna, rusă, alta;
50
- Prezentare multimod: Subtitrare, limbajul semnelor, comentariu pentru persoanele cu
deficiențe de vedere
Monitorizarea mass-media audiovizuală poate include analiza cantitativă a transmisiunii,
analizând timpul alocat subiectelor selectate și tonul în care aceste subiecte sunt prezentate – pozitiv,
neutru sau negative.
Analiza calitativă poate evalua performanța mass-media audiovizuale față de principii specifice,
precum standardele etice sau profesionale – echilibru, precizie, promptitudine, alegerea subiectelor,
omiterea informațiilor, poziționarea elementelor, limbaj instigator, care nu pot fi cuantificate cu
ușurință. Apoi aceste date sunt raportate separat și integrate în comentariile și concluziile rapoartelor
narative.
În plus, monitorizarea poate viza structura programelor de știri – din punct de vedere al
diversității subiectelor, al acoperirii regionale, precum și al duratei buletinelor de știri.
a) Lista subiecților monitorizați:
Președinte
Guvern
Prim-ministru
Autorități locale
Partide parlamentare
Partide extraparlamentare
Altele
b) Lista temelor monitorizate:
Reportaje din Moldova:
Agricultură
Armată
Afaceri / economie
Cultură
Regiuni de conflict
Infracționalitate
Educație
Mediu
Asistență medicală
Persoane relocate intern
Juridic
Mass-media audiovizuală
Minorități (naționale, religioase, sexual, persoane cu dizabilități)
Politică
Religie
Probleme sociale
Sport
Altele
Știri externe
Mai jos sunt prezentate alte câteva aspecte care pot fi evaluate:
51
Programe (priorități vs performanță)
Direcție socială și politică
Prioritate de raportare politică și investigații
Social, minorități, integrare, cetățeni în priorități externe
Educație și cultură
Divertisment și sport
52
MONITORIZAREA CONȚINUTULUI LOCAL ȘI A OPERELOR UE
Codul Audiovizualului stipulează că operele audiovizuale europene reprezintă operele a căror
producție și coproducție sunt controlate de persoane fizice sau persoane juridice europene. În
Articolul 3, Codul Audiovizualului stipulează că „De la data aderării Republicii Moldova la Uniunea
Europeană, radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova vor rezerva operelor europene nu
mai puțin de 51% din timpul lor de difuzare, cu excepția timpului afectat emisiunilor informative,
evenimentelor sportive, programelor de divertisment, publicității, serviciilor de teletext și
teleshopping. Până la data aderării, va fi rezervată o proporție semnificativă operelor audiovizuale
autohtone și proprii. Această proporție, având în vedere responsabilitățile informaționale,
educaționale, culturale și de divertisment ale radiodifuzorului față de publicul său, va fi realizată
progresiv, conform prevederilor art.11. Consiliul Coordonator al Audiovizualului va urmări aplicarea
prevederilor alin.(7) și (8), stabilind mecanismele concrete de implementare.”
În plus, Articolul 11 din Cod care vizează „Protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-
național” stipulează că la elaborarea Strategiei de acoperire teritorială cu servicii de programe,
Consiliul Coordonator al Audiovizualului va ține cont de specificul lingvistic la nivel național și local
și va asigura ca, de la 1 ianuarie 2010, cel puțin 70% din numărul de frecvențe să fie oferite serviciilor
de programe transmise în limba de stat. Această prevedere nu se referă la valorificarea pieselor
muzicale.” De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2010, cel puțin 80% din programele furnizate
de radiodifuzori trebuie să reprezinte producții proprii și locale, și opere europene, iar 50% din acestea
din urmă trebuie difuzate la ore de maximă audiență. Produsul autohton va cuprinde cel puțin 8 ore
din volumul zilnic de emisie și va fi difuzat exclusiv (în totalitate) în intervalul orelor 06.00-24.00.
Cel puțin 6 ore din produsul autohton va fi difuzat în orele de maximă audiență, dintre care cel puțin
4 ore – în limba de stat.
Metodele de monitorizare a conformității proporționalității între materialele locale și UE
variază semnificativ în rândul Statelor Membre UE, și nu toate Statele Membre au implementat
sisteme de verificare a datelor transmise de radiodifuzori. În general, există două metode principale
pentru colectarea datelor privind conformitatea cu Directiva Serviciilor Mass-media Audiovizuale
(SMA). Majoritatea statelor UE solicită radiodifuzorilor să transmită declarații privind proporțiile
între operele europene și producțiile independente. A doua posibilitate este să se verifice datele
transmise sau să se realizeze o monitorizare independentă a transmisiunilor.70 Rapoartele anterioare
de monitorizare ale Comisiei Europene transmise Parlamentului European privind aplicarea
articolelor 13, 16 și 17 din Directiva 2010/13/UE “Promovarea operelor europene” pot reprezenta o
sursă de inspirație în stabilirea metodologiei de monitorizare.71
De exemplu, Comisia Europeană a publicat un raport de analiză a acestei probleme (în anul
2009) conform căruia metodologia standard folosită de Statele Membre UE pentru monitorizarea
respectării articolelor 4 și 5 (din SMA) este solicitarea către radiodifuzori să transmită declarații de
transmisiuni, cu menționarea volumelor operelor europene și ale producțiilor independente pe care le
difuzează (declarație pe propria răspundere). 72 Unele dintre Statele Membre iau măsuri suplimentare
pentru a verifica precizia datelor furnizate de radiodifuzori, fie prin verificarea declarațiilor primite
70 Aceste măsuri pot fi realizate intern sau cu ajutorul unei organizații independente de cercetare. 71 Pentru mai multe informații, a se vedea și http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52012DC0522 72 David Rolfe, David Graham, and Farid El-Husseini, “Study on the application of measures concerning the promotion
of the distribution and production of European works in audiovisual media services”, 28 May 2009 available at
http://ec.europa.eu/archives/information_society/avpolicy/docs/library/studies/art4_5/final_report.pdf
53
de la radiodifuzori sau prin monitorizarea directă a transmisiunilor: printre ele se numără Belgia,
Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Olanda, Spania, Polonia și
Portugalia.
Important, în determinarea conținutului ce trebuie inclus în monitorizare, Directiva SMA
definește orele eligibile totale ca reprezentând timpul de transmisie al canalului „excluzând timpul
atribuit știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciilor teletext și teleshopping-ul”.
Majoritatea țărilor UE au transpus definiția direct în legislația națională, însă există diferențe între
țări cu privire la programele efectiv incluse în monitorizare. În anterioara monitorizare contractată de
Comisia Europeană,73 una dintre primele etape ale codificării datelor lineare a fost determinarea
genului fiecărui program individual pentru a identifica „programele eligibile” – proporția din
programul de transmisie care face subiectul articolelor 4 și 5 din Directivă, respectiv toate programele
„excluzând evenimentele sportive, știrile și jocurile” (programe neeligibile), precum și „publicitatea,
serviciile teletext și teleshopping-ul” (material non-program). Astfel, echipa de monitorizare a
codificat programele în funcție de „genurile eligibile” (documentar, jurnal de evenimente,
divertisment, ficțiune și film cinema) și „genuri neeligibile” (evenimente sportive, știri, jocuri,
teletext și teleshopping). Articolul 6 din Directiva SMA conține un set de patru definiții pentru a
determina dacă o producție poate fi calificată drept operă europeană. Acestea sunt: cerințe geografice;
cerințe de personal; cerințe legate de controlul producției; și cerințe legate de coproducție.
În ceea ce privește definirea efectivă a „conținutului local” și a „operelor UE” și a modului de
definire, Codul Audiovizualului din Moldova stipulează că la acordarea licențelor de emisie, CCA
trebuie să acorde prioritate solicitanților care oferă servicii de program propriu și local și opere
europene. Societatea trebuie să urmărească să achiziționeze 20% din programele sale de la
producători independenți din Republica Moldova în scopul încurajării și promovării producției locale
și al asigurării că programele sale prezintă o mare varietate de opinii și puncte de vedere În plus,
Codul definește produs autohton – programe realizate de către radiodifuzori aflați în jurisdicția
Republicii Moldova și/sau de către producători de programe independenți din Republica Moldova,
inclusiv prin mijloace tehnice și intelectuale din Republica Moldova.
Directiva nu conține o definiție a „producătorului independent”, însă afirmă că definiția aplicată
de Statele Membre UE trebuie să țină cont de criterii, precum „proprietarul firmei de producție,
cantitatea de programe furnizate aceluiași radiodifuzor și proprietatea asupra drepturilor secundare”.
Anumite State Membre nu definesc termenul de „producător independent” în legislația lor. La
definirea „producătorilor care sunt independenți de radiodifuzor” așa cum se menționează în Articolul
17, SMA recomandă Statelor Membre să țină cont în mod corespunzător în special de criterii precum
proprietarul firmei de producție, cantitatea de programe furnizate aceluiași radiodifuzor și
proprietatea asupra drepturilor secundare.
73 Ibidem
54
CONCLUZIE
Acest document este prevăzut să ofere un set de metodologii de monitorizare pentru abordarea
problemele comune care pot fi abordate de CCA. Trebuie subliniat însă că formatul exact al fiecărei
activități de monitorizare a mass-media audiovizuale depinde de întrebarea la care trebuie să se
răspundă prin cercetare. În exemplele susmenționate s-a încercat să se ofere câteva instrumente care
vor permite monitorilor, printre altele, să determine dacă există echilibru și corectitudine în acoperirea
de către radiodifuzori a campaniilor electorale și dacă radiodifuzorii aplică un echilibru în reflectarea
controversatelor probleme politice și de altă natură.
În plus, metoda de monitorizare de bază va permite măsurarea timpului acordat pentru
publicitate, proporția de producție autohtonă, proporția emisiunilor în limba națională, precum și alte
cerințe legale cantitative de bază.