Monitorizarea urgenţelor non-fatale datorate consumului de droguri

Cadrul legal: HG 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii

nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri Ordinul comun MSP şi MIRA nr. 770 şi respectiv nr. 192 din 2007, pentru aprobarea

Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi prevalenţa infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile Emitent Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nr. 192 şi Ministerul Sănătăţii Publice nr. 770, MO nr. 344/21.05.2007

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE A VARIABILELOR FIŞEI STANDARD DE ADMITERE LA TRATAMENT CA URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI -- Ordinul comun nr. 770/ 192/ 2007, Capitolul 3 - Metodologia de completare a foii individuale de admitere la tratament pentru consumul de droguri, art 22-54

CRITERII DE INCLUDERE ŞI EXCLUDERE ÎN/DIN SISTEMUL DE RAPORTARE A CENTRELOR DE ASISTENŢĂ

1. Criterii de includereSunt incluse în sistemul de raportare a datelor unităţile medicale sau centrele de asistenţă care furnizează servicii sau programe de asistenţă medicală, psihologică şi socială persoanelor consumatoare sau dependente de drog după cum urmează:

Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog din structura Agenţiei Naţionale Antidrog care acordă servicii de asistenţă psihosocială în regim ambulatoriu şi asigură managementul de caz

Centrele de zi care acordă servicii de asistenţă în regim ambulatoriu Centrele de tip comunitate terapeutică care acordă servicii de asistenţă în regim de internare sau

hotelier Centrele de asistenţă integrată a adicţiilor care acordă unul sau mai multe servicii de asistenţă

medicală, psihologică şi socială în regim ambulatoriu Centrele, secţiile şi compartimentele de dezintoxicare de tip spitalicesc Laboratoarele de sănătate mintală cu staţionar de zi Secţiile sau compartimentele de specialitate din spitalele penitenciare. Acestea sunt incluse în

sursele de date deoarece sunt o poartă de intrare la tratament pentru anumite persoane. 2. Criterii de excludere - sunt excluse din sistemul de raportare a datelor centrele de asistenţă,

serviciile sau programele care se adresează consumatorilor de droguri, fără însă a oferi servicii de asistenţă medicală, psihologică sau socială. Este cazul centrelor aflate în următoarele situaţii:

Oferă numai informaţii. De exemplu, anumite servicii de informare prin linii telefonice, la care se răspunde întrebărilor legate de consumul de droguri

Centre exclusiv sociale care oferă numai asistenţă socială, juridică, administrativă sau ocupaţională

1/21

Programe prin care se desfăşoară doar activităţi de schimb de seringi, distribuire de prezervative, educaţie pentru sănătate sau alte activităţi de prevenire

Unităţi medicale care au ca obiect de activitate asistenţa medicală generală sau în care se tratează doar complicaţiile organice asociate consumului de droguri (supradoze, infecţii etc.). Exemplu: secţiile de urgenţă sau secţiile de boli infecţioase din spitale.

CRITERII DE INCLUDERE ŞI EXCLUDERE DIN SISTEMUL DE RAPORTARE A CAZURILOR

Fiecare centru trebuie să raporteze toate episoadele de admitere la tratament pentru consum sau dependenţă de opiacee, cocaină sau orice altă substanţă psihoactivă. Se consideră episod de admitere la tratament ori de câte ori un pacient începe un tratament într-un centru care raportează, indiferent dacă a mai realizat anterior alt tratament în acelaşi centru sau în alt centru, în acelaşi an sau într-un an diferit.

1. Criterii de includereÎn practică, se vor raporta ca şi episoade de admitere la tratament oricare din următoarele situaţii:

√ admiterea pentru prima dată la tratament într-un centru Această situaţie apare atunci când un pacient se prezintă pentru prima dată într-un centru care raportează şi se deschide foia de observaţie sau fişa beneficiarului în prezenţa unei persoane calificate (medic, psiholog, asistent social sau asistent medical etc) cu scopul de a începe un proces de tratament pentru consum sau dependenţă de substanţe psihoactive, chiar dacă acest tratament nu este primul realizat de acest consumator în reţeaua de centre care raportează.

√ readmiterea la tratament în acelaşi centruAre loc o readmitere atunci când este admisă la tratament o persoană care a mai beneficiat anterior de unul sau mai multe tratamente în acelaşi centru, finalizate prin acordarea de servicii medicale, psihologice sau sociale, excludere sau abandon.Centrele de asistenţă vor raporta toate readmiterile persoanelor care îndeplinesc criteriile de raportare, indiferent dacă readmiterea a avut loc în acelaşi an sau în ani diferiţi. Pentru a face deosebirea între continuarea unui tratament şi începerea unui tratament nou, se vor lua în considerare drept criterii de internare/admitere, excludere sau abandon următoarele:

a) pentru internare/admitere vor fi utilizate regulile centrului de asistenţă. Totuşi, nu se va considera internare/admitere simplul transfer al pacientului în alt serviciu unde va continua acelaşi tratament, chiar dacă este vorba de un serviciu din penitenciar

b) criteriile de externare vor fi de asemenea cele ale centrului de asistenţă. Totuşi, în cadrul programelor de menţinere cu tratament substitutiv, nu se vor considera excluderi care trebuie raportate sancţiunile aplicate pacienţilor pe o perioadă foarte scurtă (câteva zile sau o săptămână).

c) se consideră abandon al tratamentului situaţia în care pacientul nu a avut timp de 6 luni contact fizic cu centrul de asistenţă, fără o indicaţie în acest sens din partea profesioniştilor Conform acestor criterii, se vor raporta cazurile care au terminat sau abandonat un tratament substitutiv cu opiacee cu mai mult de 6 luni în urmă şi au început un alt tratament în acelaşi centru.

2/21

În schimb, NU SE VOR NOTIFICA ACELE CAZURI aflate în tratament de substituţie cu opiacee la care se realizează o nouă intervenţie pentru a trata o dependenţă de cocaină sau alt drog diferit de opiaceele care au determinat iniţierea tratamentului de substituţie. Similar, NU SE VOR RAPORTA acele cazuri care au fost excluse sau au fost admise la un alt tratament de menţinere cu metadonă (şi astfel raportate) şi după mai puţin de 6 luni au fost admise în acelaşi centru la un tratament de tip drog zero pentru acelaşi drog care a motivat iniţial tratamentul de menţinere cu substitut opiaceu (de exemplu: heroina) sau pentru alt drog (de exemplu: cocaina).

√ continuarea unui tratament început într-un centru care nu raportează cazurileUnii consumatori pot începe tratamentul pentru consumul sau dependenţa de droguri într-un centru de asistenţă care nu raportează cazurile şi ulterior ajung pentru continuarea tratamentului într-un centru care raportează. Continuarea unui astfel de tratament trebuie raportată ca o admitere.De exemplu, trebuie raportată continuarea tratamentului unui consumator ajuns la un centru care notifică după ce a fost internat 15 zile pentru tratamentul SIDA într-un spital în care s-a realizat şi dezintoxicarea.

√ admiterea la tratament ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti sau sancţiuni administrative

Se vor notifica admiterile la tratament pentru consum sau dependenţă (admiterea pentru prima dată în centru, readmiterea sau continuarea unui tratament început într-un centru care nu raportează) chiar dacă persoana admisă este sub efectul uneia dintre următoarele hotărâri judecătoreşti sau sancţiuni administrative:

a) suspendarea executării pedepseib) excarcerarea pentru a executa pedeapsa într-un centru de tratamentc) tratament care substituie o sancţiune administrativăd) admiterea la tratament a unei persoane aflate în regim penitenciare) tratamente impuse juridic la persoane aflate în situaţia de eliberarea condiţionatăf) tratamente care sunt alternative pedepsei cu închisoarea

√ admiterea la tratament a pacienţilor/beneficiarilor proveniţi de la un alt centru de asistenţă

Se vor raporta admiterile la tratament ale pacienţilor/beneficiarilor proveniţi sau îndrumaţi de către alte centre de asistenţă, pentru a-şi continua tratamentul, chiar dacă se suspectează ca mai fost notificat.

2. Criterii de excludereNu se vor raporta ca şi episoade de admitere la tratament:

√ simple contacte personale sau telefonice pentru a solicita informaţii despre tratament şi nici solicitările de tratament aflate pe lista de aşteptare

√ contactele care au ca scop unic solicitarea de ajutoare sau servicii sociale√ tratamentele care au ca scop unic tratarea complicaţiilor organice datorate consumului de droguri

(de exemplu: tratamentul unei supradoze sau infecţii)√ intervenţiile care constau exclusiv în schimb de seringi sau alte materiale de injectare, distribuţie

de prezervative etc√ continuarea tratamentelor începute în alte centre de asistenţă, numai dacă există certitudinea că

au fost raportate anterior. √ admiterile la tratament în care nu se cunosc variabilele cheie precum data admiterii la tratament

în centru (variabila 2) sau drogul principal pentru care este admis la tratament (variabila 13)

3/21

DESCRIEREA ŞI INSTRUCŢIUNILE DE COMPLETARE ÎN CENTRELE DE ASISTENŢĂ A VARIABILELOR FIŞEI STANDARD DE ADMITERE LA TRATAMENT CA URMARE A CONSUMULUI DE DROGURI

INSTRUCŢIUNI GENERALE DE COMPLETARE Se scrie CITEŢ şi cu MAJUSCULE Există 3 moduri diferite de completare a variabilelor:a) Dacă la răspunsul întrebării apar (...........), se scrie literalmente răspunsulb) Dacă la răspunsul întrebării apar litere, se încercuieşte litera corespunzătoarec) Dacă la răspunsul întrebării apar pătrăţele simple ( ), se scrie în fiecare pătrăţel valoarea

corespunzătoare Dacă la răspunsul întrebării apar pătrăţele întunecate ( ), acestea NU se completează în

centrul de asistenţă, ci numai în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie prin atribuirea codului sau valorii corespunzătoare

Aceste variabile sunt completate în centrele de asistenţă pe hârtie sau suport magnetic (este cazul centrelor în care a fost instalată în format electronic fişa standard de admitere la tratament). Codificarea variabilelor, acolo unde este cazul, se face în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie.

Capitolul 6 - Metodologia de transmitere a fişelor standardArt. 84. - (1) Foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri se

completează într-un singur exemplar, ori de câte ori de-a lungul unui an calendaristic un pacient este admis la tratament în cadrul centrelor de prevenire evaluare şi consiliere antidrog, sau alte tipuri de centre de asistenţă care oferă servicii medicale, psihologice, sociale persoanelor consumatoare sau dependente de drog, structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative - Agenţia Naţională Antidrog, precum şi a altor ministere cu reţea sanitară proprie, alte instituţii/organizaţii publice sau private care oferă asistenţă specializată consumatorilor de droguri.(2) Foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri se completează în două exemplare, ori de câte ori de-a lungul unui an calendaristic un pacient este admis la tratament în unităţile medicale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice.

Când se raportează (art 87, alin 2 )

În termen de 10 zile de la încheierea fiecărei luni calendaristice se transmite pe suport de hârtie şi electronic fişele standard completate Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, în vederea codificării şi înregistrării acestora în Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri.

Al doilea exemplar al Foii individuale de admitere la tratament pentru consumul de droguri completat în unităţile medicale aflate în subordinea, Ministerului Sănătăţii Publice se transmite Centrului Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, în termen de 10 de zile de la încheierea fiecărei luni calendaristice.

4/21

Numărul de înregistrare a fişei standard de admitere la tratament ca urmare a consumului de substanţe psihoactive este completat în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie în vederea constituirii Registrului unic codificat privind consumatorii de droguri.

DESCRIEREA ŞI INSTRUCŢIUNILE DE COMPLETARE ÎN CENTRUL DE ASISTENŢĂ A FIECĂREI VARIABILE

Variabila 1: Numărul foii de observaţieSe completează, în unităţile medicale cu numărul foii de observaţie a pacientului admis la tratament, iar în Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog, Centrele de Asistenţă Integrată a Adicţiilor, Centre de tratament private/ale ONG-urilor şi comunităţi terapeutice cu numărul fişei beneficiarului. În funcţie de practica fiecărui centru de asistenţă se înscrie numărul corespunzător fişei în care este consemnată istoria clinică a pacientului/beneficiarului. Acest câmp este util în cazul în care sunt necesare informaţii suplimentare despre caz.Pentru acestă variabilă există un total de zece căsuţe, acestea putând fi completate cu numere, litere sau alte simboluri în funcţie de practica fiecărui centru de asistenţă.

Variabila 2: Data de admitere la tratament în centru (zi, lună, an)Se consideră ca dată de admitere la tratament momentul în care se iniţiază programul de asistenţă şi începe intervenţia. Nu se ia în considerare data la care are loc doar o solicitare de tratament sau pacientul/beneficiarul este trecut pe o listă de aşteptare.Data înregistrată în acest câmp se referă la tratamentul actual şi nu la primul tratament realizat în centrul respectiv, nici la primul tratament din viaţa pacientului.În cazul readmiterilor la tratament această dată este momentul în care se materializează procesul de readmitere. În funcţie de centru acest moment poate fi determinat de un act administrativ (coincide cu data deschiderii foii de observaţie sau a fişei beneficiarului) sau poate fi o decizie a terapeutului. Valori: se completează cu 6 caractere, 2 pentru zi (01-31), 2 pentru lună (01-12) şi 4 pentru an (cele 4 cifre ale anului). Pentru zilele sau lunile formate dintr-o singură cifră căsuţa din stânga se completează cu 0. Această variabilă nu admite date necunoscute.

Variabila 3: Numărul de identificare a centrului de asistenţăEste numărul atribuit de către Agenţia Naţională Antidrog împreună cu Ministerul Sănătăţii şi celelalte ministere cu reţea sanitară proprie, fiecărui centru care este inclus în sistemul de raportare. Numărul de identificare este format din:

codul MS pentru centrele aparţinând de Ministerul Sănătăţii, ANP pentru centrele aparţinând de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ANA pentru centrele aparţinând de Agenţia Naţională Antidrog (ANA1-CAIA şi ANA2-CPECA), ASO pentru centrele aparţinând de asociaţii sau fundaţii şi PRIV pentru centrele de tratament private,

codul judeţului sau municipiului (pentru Bucureşti) de care aparţine centrul de tratament, la care se adaugă încă un caracter (o cifră pentru început), rezultând valori de forma AB1, AB2,

AG1, AR1, etc.

5/21

Codul JUD Unitatea raportoareMSAB1 AB SPITALUL JUDETEAN ALBA- CENTRUL DE SĂNĂTATE MINTALĂ ALBA IULIA

MSB1 B SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ FLOREASCA BUCUREŞTI

MSB2 B SPITALUL CLINIC DE COPII „GRIGORE ALEXANDRESCU” BUCUREŞTI, SECŢIA TERAPIE INTENSIVĂ TOXICOLOGIE

MSB3 B SPITALUL DE PSIHIATRIE AL. OBREGIA BUCUREŞTI – SECŢIA DE NEUROPSIHIATRIE INFANTILĂ

MSB4 B SPITALUL DE PSIHIATRIE AL. OBREGIA BUCUREŞTI SECŢIA 16

MSB5 B SPITALUL DE PSIHIATRIE AL. OBREGIA BUCUREŞTI SECŢIA 17

MSB6 B CENTRUL DE SĂNĂTATE MINTALĂ 4

MSB7 B SPITALUL DE PSIHIATRIE DR. CONSTATIN GORGOS TITAN BUCUREŞTI

MSB8 B CENTRUL DE EVALUARE ŞI TRATAMENT A TOXICODEPENDENŢELOR TINERI SF. STELIAN

MSBH1 BH SPITALUL CLINIC DE NEUROLOGIE SI PSIHIATRIE ORADEA

MSBT1 BT SPITALUL DE PSIHIATRIE BOTOŞANI

MSBT2 BT SPITALUL JUDETEAN BOTOSANI - PEDIATRIE

MSBV1 BV SPITALUL DE PSIHIATRIE SI NEUROLOGIE BRASOV

MSCJ1 CJ SPITALUL CLINIC JUDETEAN CLUJ - SERVICIUL UNITATE PRIMIRI URGENŢE

MSCJ2 CJ SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII CLUJ NAPOCA, SECŢIA TOXICOMANIE COPII

MSCJ3 CJ SPITALUL CLINIC JUDETEAN CLUJ - PSIHIATRIE III

MSCT1 CT SPITALUL CLINIC JUDETEAN CONSTANTA -PSIHISTRIE -PALAZU

MSCT2 CT SPITALUL CLINIC JUDETEAN CONSTANTA -UPU

MSIS1 IS SPITALUL UNIVERSITAR DE PSIHIATRIE SOCOLA, SECŢIA VIII ACUŢI TOXICOMANIE

MSIS2 IS SPITALUL CLINIC JUDETEAN IAŞI -UPU

MSMS1 MS SPITALUL CLINIC JUDETEAN - CLINICA PSIHIATRIE I ACUTI TG. MURES - COMPART. TOXICOMANI

MSTM1 TM SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE SIGURANTA JEBEL TIMIS

MSTM2 TM SPITALUL CLINIC NR. 1 JUDETEAN TIMISOARA - SECTIA ATI

Codul JUD Unitatea raportoareANPB1 B SPITALUL PENITENCIAR RAHOVA - SECŢIA DETOX

ANPB2 B SPITALUL PENITENCIAR JILAVA

Codul JUD Unitatea raportoare

ASOB1 B ASOCIAŢIA ROMÂNĂ ANTI-SIDA – CENTRUL ARENA

ASOMS1 MS FUNDATIA BONUS PASTOR

ASOSB1 SB ASOC. UMANITARA CRUCEA ALBASTRA DIN ROMANIA - COM.VURPAR

ASOSB2 SB ASOC. UMANITARA CRUCEA ALBASTRA DIN ROMANIA - COM. SURA MICA

Codul JUD Unitatea raportoare

PRIVB1 B ANIT

PRIVB2 B PSYHOMOTION

6/21

Codul JUD Unitatea raportoareANA1B1 B CAIA OBREGIAANA1B2 B CAIA PANTELIMONANA1B3 B CAIA PERICLEANA1BH1 BH CAIA BIHORANA1IS1 IS CAIA IASINota: pt CPECA codul centrului se formează astfel: ANA2 + codul judeţului sau municipiuluiEx: ANA2AB, ANA2AG, ANA2AR etc. iar pt Bucureşti: ANA2B1 –Buc. Sect 1, ANA2B2–Buc. Sect2 etc.

Pentru această variabilă sunt desemnate opt căsuţe, iar spaţiile rămase necompletate în partea stângă vor fi completate cu cifra zero.Această variabilă nu admite date necunoscute.

!!!!! Variabilele 4-6 contribuie la alcătuirea codului unic al pacientului/beneficiarului, cod care se utilizează pentru a evita dubla raportare a cazurilor şi pentru a permite diferenţierea readmiterilor de episoadele noi. Adică, fiecărui episod care deţine aceste variabile identice îi corespunde aceeaşi persoană. Pentru a evita erorile este foarte important ca aceste căsuţe să fie completate pornind de la datele din CI/BI. Dacă pacientul nu are nici un astfel de document se vor utiliza răspunsurile pacientului la aceste întrebări.

Variabila 4: Literele utilizate la alcătuirea codului unic al pacientului/beneficiaruluiAceastă variabilă este o parte a codului unic al pacientului/beneficiarului, evitându-se astfel dubla raportare a cazurilor şi permiţând diferenţierea readmiterilor de episoadele noi. Pentru a evita erorile această variabilă se completează pornind, ori de câte ori este posibil, de la datele din actul de identitate. Dacă pacientul nu are un astfel de document se vor utiliza răspunsurile acestuia.Persoana care înregistrează trebuie să noteze litera corespunzătoare din alfabet în ordinea indicată, astfel: prima literă a numelui de familie, a doua literă a numelui de familie, prima literă a prenumelui, a doua literă a prenumelui, a treia literă a prenumelui.Dacă persoana care înregistrează nu cunoaşte numele sau prenumele indicate anterior, utilizează cifra nouă pentru fiecare literă necunoscută.În cazul în care pacientul/beneficiarul are două prenume, pentru codificare se utilizează primul dintre acestea.

1ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 2ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 1ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 2ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 3ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9

EX: Popescu Ionel1ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 2ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 1ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9

2ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9

3ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9

7/21

sau pt cazurile in care se completează fişa printată 1ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 P 2ª literă a numelui de familie a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 O 1ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 I

2ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 O

3ª literă a prenumelui a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z 9 N

Notă: iniţial s-a mers pe incercuirea literei respective. Am renunţat pt că scrisul este prea mic şi se încercuiau 2 litere .

Variabila 5: Sexul pacientului/beneficiaruluiAceastă variabilă este o parte a codului unic al pacientului/beneficiarului, care ori de câte ori este posibil trebuie completat porind de la datele din BI/CI.Valori: 1 bărbat 2 femeie

Variabila 6: Data naşterii (zi, lună,an)Această variabilă este o parte a codului unic al pacientului/beneficiarului, care ori de câte ori este posibil trebuie completat porind de la datele din BI/CI.Valori: se completează cu 6 caractere, 2 pentru zi (01-31), 2 pentru lună (01-12) şi 4 pentru an (cele 4 cifre ale anului). Pentru zilele sau lunile formate dintr-o singură cifră căsuţa din stânga se completează cu 0. Nu se utilizează cifre aproximate pentru completarea acestui câmp. Partea necunoscută se completează pentru (zi şi lună) cu 99 şi pentru an cu 9999.Ex: dacă nu se cunoaşte ziua şi luna, dar se cunoaşte anul (1976) se va nota 99-99-1976.

Variabila 7: Locul naşterii pentru varianta de răspuns 1 se notează literalmente numele judeţului naşterii. Pentru varianta a doua de răspuns (Variabila 7b - Născut în altă ţară: ţara) se notează literalmente numele ţării de naştere.Ulterior, în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie se va atribui fiecărei ţări un cod de 2 cifre, în concordanţă cu standardul internaţional ISO 3166-1993 (E) Coduri pentru Reprezentarea Numelor de Ţări.

Variabila 8: NaţionalitateaSe notează literalmente numele ţării corespunzător naţionalităţii persoanei. Deoarece marea majoritate vor fi români se pot scrie direct literele majuscule (RO). Pentru celelalte, similar variabilei 7b, ţările se vor codifica în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie, în funcţie de standardul internaţional ISO 3166-1993 (E) Coduri pentru Reprezentarea Numelor de Ţări.Dacă o persoană are cetăţenie dublă se notează ambele, separate prin virgulă.

Variabila 9: EtniaSe va nota valoarea corespunzătoare etniei persoanei.Valori: 1. română 2. maghiară 3. rromă 4. ucraineană 5. germană 6. alta 9. necunoscutEtniile au fost selectate pe baza rezultatelor recensamântului, referitoare la structura etnică a populaţiei României.

8/21

no

Variabila 10: Judeţul de reşedinţăSe înregistrează literalmente numele judeţului de reşedinţă al persoanei: acela în care pacientul a petrecut cel mai mult timp în ultimele 6 luni anterioare începerii tratamentului actual. Trebuie să coincidă întotdeauna cu judeţul căruia îi aparţine municipiul ce va fi consemnat la variabila 11.

Variabila 11: Sat/Comună/Oraş/Municipiu de reşedinţăSe înregistrează literalmente numele satului, comunei, oraşului sau municipiului de reşedinţă al persoanei, adică cel în care a petrecut cel mai mult timp în ultimele 6 luni anterioare începerii tratamentului. Nu se înregistrează în mod necesar municipiul în care persoana este angajată sau îşi are domiciliul de drept.Codificarea acestei variablile se va realiza în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie, conform Nomenclatorului SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial Administrative).

Variabila 12: Tipul contactului (caz nou sau caz vechi/recidivă)Valori:

1. admis pentru prima dată la tratament ca urmare a consumului de substanţe psihoactive2. a mai fost admis la tratament ca urmare a consumului de substanţe psihoactive9. necunoscut

Se notează exclusiv răspunsurile pacientului/beneficiarului la aceste întrebări. Nu trebuie cercetat dacă informaţia furnizată de pacient coincide sau nu cu datele disponibile în centru din alte surse (date din alte centre, informaţii de la rude etc.). Pe de altă parte trebuie ţinut cont de faptul că admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, nu face referire la:

- situaţiile în care singurul tratament aplicat a vizat doar complicaţiile fizice ale abuzului de droguri (internare în spital pentru patologie organică)

- consiliere sau informaţii solicitate telefonic - consiliere sau informaţii solicitate de către prieteni sau familie- situaţii legate exclusiv de solicitarea de informaţii sau ajutor social

Variabila 13: Drogul principal pentru care este admis la tratamentSe notează literal numele substanţei psihoactive pe care, după evaluarea diagnostică, medicul/managerul de caz o consideră că a produs dependenţa sau problemele clinice sau sociale cele mai importante şi care au deteminat tratamentul actual.

Persoanele care completează fişa trebuie să notifice cu grad maxim de specificitate substanţă pe care o raportează:

dacă este posibil se va nota denumirea comună internaţională a substanţei De exemplu: pentazocinum, diazepamum, etc.

când nu se cunoaşte denumirea comună internaţională a substanţei ci doar denumirea comercială sau de argou, se vor nota acestea.

De exemplu: fortral, diazepam, crack etc. dacă nu se poate specifica substanţa concretă şi nici denumirea comercială sau de argou, se va

nota numele subgrupului farmacologic de care aparţine.

9/21

De exemplu: opiacee sintetice, cocaină, benzodiazepine, halucinogene sintetice etc. dacă nu se poate specifica subgrupul, se notează numele grupului farmacologic.

De exemplu: opioide, hipnotice şi sedative, stimulante, halucinogene etc.

Pentru drogul principal, categoriile de substanţele psihoactive conform cărora se face raportarea la EMCDDA sunt (grupul farmacologic este notat cu MAJUSCULE ŞI ÎNGROŞAT, iar subgrupul farmacologic cu litere mici şi cursive (italice)):

1. OPIOIDE (10)SUBRUPE

11 Heroína12 Metadonă13 Alte opioide: opiu şi morfină, codeína şi derivaţi, opioide sintétice (ex: Sintalgon, Mialgin, Fortral, Tramadol) etc.

2. COCAINĂ (20)SUBRUPE 21 Cocaină: pulbere(clorhidrat), pastă (sulfat), frunze 22 Crack (bază)

3. STIMULANTE (30) SUBGRUPE

31 Amfetamine32 MDMA (Ecstasy) şi alţi derivaţi de feniletilamină (MDMA, MDA, MDEA etc)33 Anorexígene cu acţiune centrală (ex: Regenon) şi alte stimulante ale SNC (ex: Efedrina, GHB etc.)

4. HIPNOTICE ŞI SEDATIVE (40)SUBGRUPE

41 Barbiturice (ex: amobarbital, fenobarbital, tiobarbital)42 Benzodiazepine (ex: Alprazolam, Clonazepam, Diazepam, Flunitrazepam, Lorazepam, Nitrazepam, Oxazepam, Zopiclonă)43Alte substanţe cu efect hipnotic, anxiolitic, antipsihotic sau tranchilizant (nebarbiturice, nebenzodiazepine) (ex: Glutetimida, Meprobamat)

5. HALUCINOGENE (50)SUBGRUPE

51 LSD 52 Alte substanţe halucinogene: halucinogene sintetice (ex Fenciclidina), ciuperci halucinogene şi alte plante şi derivaţi (psilocibină, mescalină, peyote), medicamente cu efecte halucinogene (Ketamina) etc.

6. SUBSTANŢE VOLATILE (60)adezivi, benzină şi produse petroliere, vopseluri, aerosoli, gaze şi lichide anestezice, nitraţi şi alte substanţe volatile7. CANNABIS (70)plantă (marijuana, iarbă, grifa), rezină (haşiş), ulei de haşiş, THC, Altele8. ALCOOL (80)alcool, alcool etilic etc.9. ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (90)medicamente antiparkinsoniene, medicamente antidepresive (ex: Prozac, Amitriptilină, IMAO), alte substanţe psihoactive care măresc randamentul sportiv, alte substanţe psihoactive (ex: plante etnobotanice) etc.

10/21

De exemplu, apartin aceluiaşi subgrup farmacologic toate substanţele care apar cu denumirea Codeină – codeina şi derivaţii nespecificaţi, hidrocodeina, siropul de codeină, dihidrocodeina, folcodina şi alte forme de codeină. Similar, aparţin aceluiaşi subgrup farmacologic toate substanţele înscrise sub numele MDMA – Ecstasy şi alţi derivaţi ai feniletilaminei; adică toţi derivaţii feniletilaminei (droguri de design: MDMA, MDA, MDEA, MBDB şi alţi derivaţi ai feniletilaminei specificaţi).

Întotdeauna se va înregistra un singur drog principal, chiar dacă pacientul consumă sau este dependent de mai multe substanţe psihoactive. Dacă pacientul este dependent de mai multe substanţe, decizia de stabilire a droglui principal se va lua după cum urmează:

în primul rând, ori de câte ori este posibil, medicul/managerul de caz vor stabili drogul principal în urma evaluării diagnostice, conform importanţei clinice a fiecărei substanţe. Trebuie de asemenea avut în vedere că pentru unele substanţe (cum ar fi heroina sau cocaina) frecvenţa consumului poate fi un bun indicator al importanţei clinice, în timp ce pentru altele (alcoolul sau derivaţii canabisului) poate să nu fie. Exemplu: un pacient solicită tratament ca urmare a consumului de heroină şi cocaină. Medicul/managerul de caz, în urma evaluării diagnostice, consideră că heroina are cea mai mare importanţă clinică în raport cu tratamentul actual deoarece produce majoritatea problemelor clinice şi sociale la momentul admiterii în tratament. Ca urmare, în fişa standard, se va completa „heroină”.

în al doilea rând, dacă după evaluarea diagnostică terapeutul nu poate determina cu claritate care este substanţa cea mai importantă din punct de vedere clinic, în raport cu tratamentul actual, sau care este substanţa care produce cele mai importante probleme clinice sau sociale, se va nota substanţa pentru care pacientul solicită tratament în primul rând.Exemplu:

a) un pacient solicită tratament pentru consum de heroină. Totuşi, în urma evaluării diagnostice, medicul/managerul de caz consideră că există atât o dependenţă de heroină cât şi una de cocaină, fără a putea determina care este cea mai importantă clinic. În acest caz, în fişa standard se va nota „heroină”, acesta fiind drogul pentru care se solicită tratament în primul rând.

b) un pacient solicită tratament pentru consum de tranchilizante şi după evaluarea diagnostică se confirmă o dependenţă de diazepam şi flunitrazepam, fără a putea determina care este cea mai importantă clinic. În acest caz se va nota numele subgrupului farmacologic „benzodiazepine”.

Metadona sau alte substanţe folosite în tratamentul de substituţie se vor înregistra ca drog principal doar dacă sunt cele care produc problemele clinice sau sociale cele mai importante şi pentru care se solicită tratament. De exemplu:

- când o persoană dependentă de metadonă (inclusă într-un program de substituţie) începe alt tratament pentru a abandona consumul acestui drog

- când o persoană a consumat metadonă sau substituiente opiacee într-o formă necontrolată şi este admis într-un program de menţinere pe aceste substanţe, cu scopul de a renunţa sau a controla consumul acestora

Codificarea substanţelor se va realiza în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie (dupa primirea datelor pe hârtie şi suport electronic).Exemple de completare şi codificare (doar cu titlu de exemplu, deorece codificarea substanţelor se realizeazează în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie) a unei fişe:

11/21

- pacient cu drog principal „pastile” pe care medicul/managerul de caz le apreciază ca fiind derivaţi de feniletilamină, fără a putea însă specifica substanţa concretă. Se transcrie în fişa standard „derivaţi de feniletilamină”, ulterior codificându-se în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie cu codul 032.

- pacient cu drog principal „pastile” pe care medicul/managerul de caz le consideră ca fiind benzodiazepine, fără a putea specifica tipul exact. Se transcrie „benzodiazepine” şi apoi se codifică în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie cu codul 042.

- pacient cu drog principal „pastile” care se consideră a avea efecte hipnotice şi sedative, fără a putea specifica mai multe detalii. Se transcrie „hipnotice şi sedative” şi se codifică în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie cu 040.

Experienţa acumulată va permite dezvoltarea unor norme de codificare pentru cazuri particulare neprevăzute iniţial, care se vor distribui periodic către toate sursele de date.

Variabila 14: Pacient/beneficiar aflat deja în tratament de substituţieValori:

1. daa) metadonăb) alte opiacee.....................(specificaţi)2. nu 9. nespecificat

Această variabilă permite evaluarea corectă a variabilelor 13 şi 20.Exemplu: se notifică 1a), în situaţia în care pacientul/beneficiarul se află în tratament de substituţie cu metadonă (în acelaşi centru de asistenţă sau oricare alt centru), în momentul admiterii la tratament. Nu se admite doar notificarea pt varianta de răspuns 1 (da) fără a notifica şi tipul a sau b (pt care se specifică şi denumirea)

Variabila 15: Frecvenţa consumului drogului principal în ultimele 30 de zile anterioare admiterii la tratament

Se notează frecvenţa cu care pacientul şi-a administrat drogul principal în ultimele 30 de zile anterioare admiterii la tratament. Dacă nu a consumat drogul principal în cele 30 de zile anterioare admiterii la tratament, se va consemna „6”. Această situaţie se poate întâlni la persoanele care ajung la tratament venind din alte spitale, din penitenciar sau diferite alte instituţii unde s-au menţinut abstinenţi.

Valori: 1. În fiecare zi 2.4-6 zile pe săptămână 3. 2-3 zile pe săptămână4. 1 zi pe săptămână 5. Mai puţin de 1 zi pe săptămână6. Nu a consumat în ultima lună (ultimele 30 de zile) 9. Necunoscut

Variabila 16: Anul începerii consumului pentru drogul principalSe notează cele 4 cifre ale anului în care a consumat pentru prima dată drogul principal. Dacă nu se cunoaşte anul exact, se notează cea mai bună aproximare.

12/21

Variabila 17: Tratament anterior pentru consumul de substanţe psihoactiveSe notează răspunsul pacientului la întrebarea dacă a beneficiat sau nu de tratament anterior pentru abuz sau dependenţă pentru consumul de substanţe psihoactive (care poate fi sau nu drogul principal pentru care solicită tratament în prezent; de ex în trecut a beneficiat de tratament pentru consum de heroină şi în prezent drogul principal sunt plantele etnobotanice – caz în care se notifică varianta de răspuns 1-da), pe parcursul întregii vieţi. Informaţia furnizată de pacient este consemnată ca atare în fişa de admitere la tratament chiar dacă există îndoieli asupra obiectivităţii datelor şi chiar în condiţiile în care informaţia oferită de pacient nu coincide cu datele disponibile în centru din alte surse (date din alte centre, regiuni administrative, informaţii de la rude etc.). Criterii de excludere la tratament anterior pentru consumul de substanţe psihoactive:

- situaţiile în care singurul tratament acordat a fost pentru complicaţiile fizice ale abuzului de droguri (internare în spital pentru patologie organică)

- consiliere sau informaţii solicitate telefonic - consiliere sau informaţii solicitate de către prieteni sau familie- situaţii legate exclusiv de solicitarea de informaţii sau ajutor social

Variabila 18: Substanţa/substanţele psihoactive care au mai fost tratate anterior admiterii actuale la tratament

Se consemnează literal numele substanţei/substanţelor psihoactive care, conform declaraţiilor pacientului, au fost tratate anterior admiterii actuale la tratament. Se pot înregistra mai multe substanţe psihoactive, dacă pacientul a consumat sau a fost dependent de mai multe substanţe psihoactive pe parcursul întregii ale vieţi şi a primit tratament pentru ele. Includerea substanţei/substanţelor psihoactive într-o categorie se realizează în mod similar cu variabila 13 – drogul principal pentru care este admis la tratament.

Variabila 19: Tratament anterior pentru ACELAŞI DROG pentru care este admis la tratament în momentul de faţă

Se va nota răspunsul pacientului la întrebarea dacă a beneficiat sau nu de tratament pentru abuz sau dependenţă pentru ACELAŞI drog principal. Nu trebuie cercetat dacă informaţia furnizată de pacient coincide sau nu cu datele disponibile în centru din alte surse (date din alte centre, regiuni administrative, informaţii de la rude etc.) chiar dacă astfel s-ar îmbunătăţi calitatea informaţiilor. Pe de altă parte trebuie ţinut cont de faptul că atunci când ne referim la tratament anterior pentru abuz/dependenţă de droguri nu se face referire la:

- situaţiile în care singurul tratament acordat a fost pentru complicaţiile fizice ale abuzului de droguri (internare în spital pentru patologie organică)

- consiliere sau informaţii solicitate telefonic - consiliere sau informaţii solicitate de către prieteni sau familie- situaţii legate exclusiv de solicitarea de informaţii sau ajutor social

13/21

Variabila 20: Calea cea mai frecventă de administrare a drogului principal în ultimele 30 de zile de consumDacă nu a consumat drogul principal în ultimele 30 de zile anterioare admiterii la tratament, se va consemna calea cea mai folosită în ultimele 30 de zile în care a consumat acel drog. Această circumstanţă se poate întâlni la persoane care ajung la tratament venind din alte spitale, din penitenciar sau diferite alte instituţii unde s-au menţinut abstinenţi (internări pentru afecţiuni organice).Valorile permise pentru această variabilă sunt:

1. oral: ingestia drogului pe gură (se consideră această cale chiar dacă absorbţia se produce mai mult în mucoasa orală decât în tubul digestiv, de exemplu LSD-ul)

2. pulmonar sau fumat (aspirare de gaze, vapori): aspirare şi absorbţie pulmonară ulterioară a vaporilor de droguri supuşi combustiei în tigări, pipe, folii de aluminiu sau a gazelor din substanţele volatile care nu sunt încălzite sau arse (butan, benzină, cola, solvenţi etc). Această cale trebuie diferenţiată de prizat, situaţie în care drogul este aspirat ca pulbere pe nas.

3. intra-nazal sau prizat (aspirarea pulberii pe nas): aspirarea pe nas şi absorbţia ulterioară prin mucoasa nazo-faringiană a substanţelor sub formă de pulbere sau particule şi cristale mici.

4. parenteral sau intravenos: administrarea drogului pe cale parenterală respectiv intravenos, intramuscular, subcutanat sau intradermic.

5. inhalare (adulmecare): aspirarea pe nas şi absorbţia ulterioara prin mucoasa nazo-faringiană a substanţelor sub formă de vapori sau gaze.

6. altele (specificaţi): administrarea drogurilor pe alte căi decât cele menţionate anterior – unguente etc.

9. necunoscut: când nu se menţionează nici o cale de consum pentru acest drog. Dacă informaţiile clinice se referă doar la calea de consum nu şi la substanţa consumată, se va codifica calea. De exemplu, dacă apare consum de droguri injectabile sau o expresie echivalentă, se codifică 4 (parenteral sau injectare).

Variabila 21: Alte droguri consumate în ultimele 30 de zile anterioare admiterii la tratament (21a,21b,21c,21d)

Se consemnează cele 4 droguri distincte de drogul principal consumate în cele 30 de zile anterioare datei de admitere şi care au importanţă clinică majoră pentru pacient/beneficiar. Dacă persoana admisă la tratament a fost în cele 30 de zile anterioare într-un program de menţinere cu metadonă sau alte substitutive opiacee, metadona (sau alt substitutiv opiaceu) NU SE ÎNREGISTREAZĂ ca drog secundar.Se notează câte un drog pe fiecare rând.Dacă nu a consumat drogul principal în cele 30 de zile anterioare admiterii la tratament, se vor consemna drogurile secundare consumate în ultimele 30 de zile în care a consumat drogul principal. Această circumstanţă se poate întâlni la persoanele care ajung la tratament venind din alte centre/spitale, din penitenciar sau diferite alte instituţii unde s-au menţinut abstinenţi (internări pentru afecţiuni organice). Pentru unele substanţe (cum ar fi heroina sau cocaina) frecvenţa consumului poate fi un bun indicator al importanţei clinice, în timp ce pentru altele (alcoolul sau derivaţii canabisului) poate să nu fie. Ca şi în cazul drogului principal se va menţiona cu maximum de specificitate denumirea substanţei.

14/21

Dacă pacientul consumă diferite droguri din acelaşi subgrup farmacologic (ex: diferite benzodiazepine) se înregistrează numai unul. Când se poate identifica cu precizie substanţa consumată cel mai frecvent, se va nota aceasta (ex: diazepam); dacă nu este posibil, se notează cel puţin numele subgrupului(benzodiazepine).Nu se admite ca drogul secundar să fie din acelaşi subgrup farmacologic cu drogul principal chiar dacă sunt în acelaşi grup farmacologic.De asemenea, nu se admit două droguri secundare din acelaşi subgrup farmacologic, dar sunt admise două droguri secundare din acelaşi grup. În cazul în care, în ultimele 30 de zile anterioare admiterii la tratament pacientul a consumat diferite droguri secundare din acelaşi subgrup farmacologic se notează numai cele consumate mai frecvent în perioada respectivă.Exemplu:

a) un pacient poate avea ca drog principal heroina care formează un subgrup farmacologic propriu şi ca drog secundar fortralul (pentazocinum) care este inclus în subgrupul de opiacee sintetice

b) un pacient poate avea ca drog secundar fortralul şi metadona, dar nu fortralul şi mialginulInformaţiile care se referă la aceste droguri secundare se vor înregistra în aceeaşi formă ca şi drogul principal transcriindu-se literalmente în fişa standard şi codificându-se în cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanie. Normele de codificare sunt aceleşi ca pentru drogul principal.Dacă pacientul consumă mai puţin de 4 droguri se transcriu numele acestora şi la linia inferioară se scrie nu mai sunt alte droguri. Dacă informaţia referitoare la consumul vreunui drog secundar este complet necunoscută se scrie “necunoscut” la prima linie.

Variabila 22: Timpul trecut de când şi-a injectat ultima dată orice substanţă psihoactivă

Se referă la timpul care a trecut de când şi-a injectat ultima dată orice fel de substanţă psihoactivă fără prescripţie medicală sau cu nerespectarea clară a prescripţiei. Ex: injectarea unei substanţe prescrisă pe cale orală.Nu este obligatoriu ca administrarea injectabilă să fie calea principală de consum sau să fie calea utilizată pentru consumul drogului principal.

Valori: 1.mai puţin de o săptămână 2. mai puţin de o lună 3. mai puţin de 6 luni 4. mai puţin de un an 5. 1-2 ani 6. 3-4 ani 7. 5-9 ani 8. 10 ani şi peste 9. niciodată nu s-a injectat 99. necunoscutCategoriile se exclud mutual, dar pentru a simplifica în categoriile 1, 2, 3, 4 se indică doar limita superioară.Exemplu:

a) dacă s-a injectat ultima dată acum 8 ore se consideră că s-a injectat acum mai puţin de o săptămână şi se notează 1.

b) dacă s-a injectat acum două luni se consideră că s-a injectat acum mai puţin de 6 luni şi se notează 3.

Variabila 23: Statusul serologic referitor la infecţia cu HIV, HVB sau HVC

Această variabilă înregistrează statusul serologic referitor la infecţia cu HIV, HVB sau HVC la începutul tratamentului. Această variabilă admite maxim 3 valori, adică pentru valoarea 1 se poate codifica cu 1b şi 1c sau 1a, 1b, 1c în funcţie de situaţia fiecărui pacient/beneficiar.

15/21

Valori:1. pozitiva) HIV b)HVB c)HVC2. negativ cu analize în ultimele 6 lunia) HIV b)HVB c)HVC3. negativ fără analize în ultimele 6 lunia) HIV b)HVB c)HVC4. negativ fără a şti data analizelora) HIV b)HVB c)HVC5. cu analizele făcute aşteptând rezultatula) HIV b)HVB c)HVC6. nu s-au făcut analizea) HIV b)HVB c)HVC9. necunoscuta) HIV b)HVB c)HVC

Când se cunoaşte în mod obiectiv (din istoria clinică, analize anterioare sau alte documente) că persoana este infectată cu unul dintre cele trei virusuri se codifică 1a, 1b sau 1c chiar dacă în centrul de tratament nu se efectuează testarea. Pentru a completa statusul serologic pozitiv este suficient răspunsul pacientului/beneficiarului, nefiind necesare documente care atestă acest lucru (buletin de analize, diagnostic confirmat de SIDA sau hepatită cu virusurile menţionate, istoric de tratament cu antiretovirale), dacă declaraţia are la bază o testare/confirmare anterioară.Dacă persoana care şi-a făcut analiza serului este admisă la tratament şi în momentul completării fişei se aşteaptă rezultatele analizelor, dar există informaţii anterioare, avem două posibilităţi:

Ştim cu siguranţă că este pozitiv, caz în care se codifică 1a, 1b, 1c Ştim cu siguranţă că este negativ, caz în care se codifică provizoriu 5a, 5b, 5c indiferent dacă

analiza anterioară s-a făcut sau nu în ultimele 6 luni. În cadrul Observatorului Român pentru Droguri şi Toxicomanii vor fi centralizate aceste opţiuni referitoare la statusul serologic ca fiind îndoielnice şi vor fi solicitate ulterior informaţii centrelor de asistenţă care trebuie să primească rezultatul noii analize, după care va stabili codul definitiv ( în general 1a, 1b, 1c sau 2a, 2b, 2c).

Codul 5a, 5b, 5c singur se va păstra ca şi cod definitiv doar în acele cazuri în care pacientul abandonează tratamentul sau din diverse motive nu sosesc rezultatele analizelor la centrul de asistenţă.Trimiterea rezultatelor provizorii nu trebuie să amâne înregistrarea acestei variabile.NOTĂ ETICĂ: Includerea acestei variabile în fişa standard de admitere la tratament nu presupune sub nici o formă obligativitatea persoanei de a efectua analizele serologice HIV, HVB sau HVC sub condiţia admiterii la tratament. De asemenea, pacientul nu este obligat să declare dacă şi-a făcut analizele respective sau care a fost rezultatul acestora, dacă nu doreşte.

Variabila 24: Patologie psihiatrică asociată consumului de droguriValorile stabilite pentru această variabilă sunt următoarele:

1. tulburări de dispozitie (afective) 5. retard mintal2. tulburări anxioase 6. Nu prezintă comorbiditate psihiatrică asociată3. tulburări psihotice (specificaţi)...............................4. tulburări comportamentale şi emotionalecu debut in copilarie si adolescenta (specificaţi)...............................

16/21

1. Da (specificaţi)a) grupa…………………………………………………..b) subgrupa………………………………………………c) diagnosticul…………………………………………..2. Nu prezintă comorbiditate psihiatrică asociată

Stabilirea grupelor de tulburări, a subgrupelor şi diagnosticului s-a realizat prin raportare la ICD10. Sunt numerotate de la 1-11 grupele de tulburări mentale şi de comportament şi în cadrul grupei 2 care are o legătură directă cu consumul de droguri sunt prezentate subgrupele cu caractere de tipul 21, 22, 23. De asemenea, pentru subgrupele care sunt asociate consumului de substanţe psihoactive - de ex. 21a, 21b, 21c este prezentat diagnosticul specific.

Coduri:1. tulburări mentale, organice, inclusiv tulburări somatice2. tulburări mentale şi de comportament datorate utilizării de substanţe psihoactive20.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii alcoolului21.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii substabţelor opioide22.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii substanţelor derivate din cannabis23.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii sedativelor sau hipnoticelor24.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii cocainei25.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii altor stimulenţi, inclusiv cofeina26.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii halucinogenelor27.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii tutunului28.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii solvenţilor volatili29.tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii drogurilor multiple şi a altor substanţe psihoactive3. schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante4. tulburări afective (de dispoziţie)5. tulburări nevrotice, de stres şi somatoforme6. sindroame comportamentale asociate perturbărilor factorilor fiziologici şi factorilor fizici7. tulburări de personalitate şi de comportament la adulţi8. retard mintal9. tulburări de dezvoltare psihologică10. tulburări comportamentale şi emoţionale cu debut în copilărie şi adolescenţă11. tulburări mentale, fără precizări

Pentru categoria de tulburări 2 – tulburări mentale şi de comportament datorate utilizării de substanţe psihoactive având subcategoriile 20-29 sunt valabile următoarele tablouri clinice, pentru fiecare subcategorie în parte:a) intoxicaţie acutăb) folosire dăunătoarec) sindrom de dependenţăd) starea de sevraje) starea de sevraj cu delirf) tulburarea psihotică

17/21

g) sindromul amnezich) tulburarea psihotică reziduală şi cu debut tardivi) alte tulburări mentale şi de comportamentj) tulburări nespecificate mentale şi de comportament

Astfel, de exemplu, pentru includerea unui pacient dependent de halucinogene în categoria tulburărilor mentale şi de comportament datorate utilizării de substanţe psihoactive se notează în fişă cifra 2 în campul grupei, după care în funcţie de drogul utilizat se notează subgrupa de care aparţine – de exemplu pentru consumul de halucinogene se notează 26. Diagnosticul este completat cu tablourile clinice de la a la - în cazul nostru selectăm valoarea c pentru sindromul de dependenţă. Pentru toate celelalte categorii de substanţe care nu au o legătură directă cu consumul de droguri se poate nota, literal, subcategoria şi diagnosticul specific, dacă se cunosc, fără a se utiliza codurile menţionate pentru categoria 2 de tulburări.

Variabila 25: Statusul ocupaţional PRINCIPAL în momentul admiterii la tratament

Această variabilă înregistrează situaţia principală a angajării la data începerii tratamentului şi nu forma prin care se obţin veniturile.Se admite un singur răspuns. În cazul în care este vorba de mai multe tipuri de contracte de muncă se înregistrează cel situat pe primul loc în lista de răspunsuri. Valori:

1. angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată2. angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată3. elev/ student4. pensionar/ casnic(-ă)/ pensionat medical5. şomer6. fără ocupaţie7. lucrează fără contract de muncă8. altă situaţie.................... (specificaţi)

99. necunoscut

Variabila 26: Nivelul maxim de studii complete

În această variabilă se înregistrează nivelul maxim de studii complete.Nu se înregistrează studiile pe care pacientul le-a început, dar nu a ajuns să le finalizeze.Exemplu: dacă a abandonat studiile în clasa a X-a se notează 4 studii gimnaziale

Valori:1. nu a mers vreodată la şcoală/nu a absolvit studiile primare2. studii primare 3. studii gimnaziale4. studii liceale5. studii post-liceale6. studii universitare de scurtă durată (colegiu)7. studii universitare de lungă durată (facultate)8. studii postuniversitare

18/21

9. altele.............. (menţionaţi) 99. necunoscut

Variabila 27: Sursa principală de referinţă (cine trimite)Se referă la persoana, instituţia sau serviciul care a obligat, cerut sau recomandat pacientului să înceapă tratamentul.Valori:

1. iniţiativă proprie2. medic de familie, asistenţă primară 3. servicii de psihiatrie 4. servicii de asistenţă socială 5. servicii de asistenţă psihologică 6. servicii specializate pentru consumatorii de droguri7. servicii de urgenţă8. institut de medicină legală9. penitenciare, centre de reeducare sau internate cu regim închis pentru minori10. instanţa11. parchet12. servicii de probaţiune13. arest14. firma sau angajatorul15. familia sau prietenii16. Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog, judeţul................... (specificaţi

judeţul)17. altele................................. (specificaţi)99. necunoscut

Serviciile legale sau poliţieneşti includ judecătorii, procurorii, medicii legişti, poliţiştii etc.Atunci când se începe un tratament pentru a se evita o sancţiune administrativă nu se va codifica „iniţiativă proprie” ci „servicii legale sau poliţieneşti”.Pentru a simplifica problema răspunsurilor multiple, se vor respecta următoarele reguli:

- când în luarea deciziei au intervenit atât pacientul (iniţiativă proprie) cât şi alta sursă se codifica sursa

- când în luarea deciziei au intervenit familia şi prietenii precum şi altă sursă distinctă de subiect, se codifică sursa

- în cazul în care au intervenit diverse surse, se codifică cea care a făcut recomandarea iniţială

Variabila 28: Cu cine a locuit în ultimele 30 de zile înaninte de admiterea la tratamentValori:

1. singur (-ă)2. doar cu partenerul (-a)3. doar cu copiii4. cu partenerul şi copiii5. cu părinţii sau familia din care provine6. cu prietenii7. altele..................... (specificaţi)9. necunoscut

19/21

În cazul în care există mai multe răspunsuri (de exemplu: a locuit cu partenerul şi cu prietenii, sau cu partenerul şi părinţii) se notează răspunsul „altele” şi se specifică.Dacă şi-a schimbat condiţiile de locuit în ultimele 30 de zile anterioare începerii tratamentului, se va nota cu cine a petrecut cel mai mult timp în perioada respectivă.

Variabila 29: Unde a locuit în ultimele 30 de zile înaninte de admiterea la tratamentValori:

1. locuinţă stabilă (casa, apartament)2. locuinţă temporară (pensiune, motel, hotel etc.)3. penitenciare, centre de reeducare sau internate cu regim închis pentru minori4. alte instituţii5. alte locuri...................... (menţionaţi)9. necunoscut

Dacă şi-a schimbat locuinţa în ultimele 30 de zile înainte de începerea tratamentului, se va nota locul în care a petrecut cel mai mult timp în perioada respectivă.

1. locuinţă stabilă se referă la proprietăţi, locuinţe închiriate, proprietăţi ale părinţilor, partenerului, familiei, prietenilor, în care pacientul/beneficarul locuieşte

4. alte instituţii – includ comunităţi terapeutice, centre de recuperare, centre de asistenţă rezidenţială, centre pentru protecţia copilului sau centre de reeducare, colegii, unităţi militare, spitale etc.

5. alte locuri se referă la locuinţe insalubre/precare –barăci, rulote, cocioabe, remorci, maşini abandonate pe stradă sau în parc, cămine sau case abandonate, etc.

Variabila 30: Tipul de asistenţă acordatValori:

1. evaluare (medicală şi psihosocială)2. dezintoxicare medicamentoasă în regim de internarea) cu substitut opiaceu b)simptomatică3. dezintoxicare medicamentoasă în regim ambulatora) cu substitut opiaceu b)simptomatică4. dezintoxicare non-medicamentoasă 5. asistenţă psihologică prin consiliere şi/sau psihoterapie6. tratamentul comorbidităţii psihiatrice asociate7. îndrumare către serviciile sociale, legale, de îngrijire a copiilor, vocaţionale etc 8. urmărire pe termen lung 9. tratament de menţinere a abstinenţei cu a) agonist opiaceu b)antagonist opiaceu10. altele....................specificati99. necunoscut

Pentru această variabilă sunt admise una sau mai multe valori. Valorile 2-5 se referă la dobândirea unei stări libere de orice drog (inclusiv alcoolul) putând fi realizată ambulator sau în spital, cu sau fără folosirea substanţelor psihoactive în funcţie de nevoile psihice, psihologice şi sociale ale pacientului/beneficiarului.Consilierea include educaţia despre: natura dependenţei de droguri, nevoia de abstinenţă pe termen lung, nevoia unui program de reabilitare incluzând implicarea familiei, pericolele trecerii de la un tip de dependenţă la altul etc.

20/21

Asistenţa psihologică prin consiliere şi/sau psihoterapie pentru pacient şi familia implică şi includerea în grupuri de suport, în funcţie de nevoile şi caracteristicile pacientului/beneficiarului şi ale familiei. Asistenţa urmăreşte susţinerea motivaţiei pentru abstinenţă şi ajutarea pacientului pentru a găsi căi alternative mai sănătoase prin care să facă faţă problemelor personale, profesionale, familiale şi sociale fără a depinde de droguri. De asemenea, urmăreşte să ajute familia să dezvolte modele de interacţiune mai sănătoase şi mai satisfăcătoare care să faciliteze şi susţină abstinenţa pacientului. Este inclus şi ajutorul pentru copiii pacienţilor/beneficiarilor urmărindu-se prevenirea bolii în rândul acetui grup la risc. Tratamentul oricărei boli psihice care acompaniază dependenţa de drog se referă la tratamentul: tulburărilor afective, tulburărilor anxioase, tulbutărilor de personalitate etc.Deoarece dependenţa de droguri este o boală cronică şi tratamentul este de obicei condus ca un program planificat pe o perioadă lungă de timp, urmărirea pe termeng lung este echivalentă cu includerea beneficiarului într-un Program Integrat de Asistenţă.

INSTRUCŢIUNI PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE EXTERNARE

Având în vedere că foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri se completează ori de câte ori de-a lungul unui an calendaristic un pacient este admis la tratament şi se în termen de 10 zile de la încheierea fiecărei luni calendaristice, COMPLETAREA FIŞEI DE EXTERNARE se face:

odată cu foaia individuală de admitere la tratament dacă externarea a avut loc în aceeaşi lună cu internarea, caz în care se trimit ambele fişe odată;

ulterior - dacă externarea a avut loc într-o altă lună decât internarea şi se transmite în termen de 10 zile de la încheierea luni calendaristice în care a avut loc externarea.

Fişa de externare se completează: într-un singur exemplar pentru pacienţi admişi la tratament în cadrul centrelor de prevenire

evaluare şi consiliere antidrog, sau alte tipuri de centre de asistenţă care oferă servicii medicale, psihologice, sociale persoanelor consumatoare sau dependente de drog, structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative - Agenţia Naţională Antidrog, precum şi a altor ministere cu reţea sanitară proprie, alte instituţii/organizaţii publice sau private care oferă asistenţă specializată consumatorilor de droguri;

în două exemplare, pentru pacienţi admişi la tratament în unităţile medicale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice.

Variabilele se completează similar cu cele din fişa standard de admitere la tratament.

21/21