metodo, rezultate, discutii

7/21/2019 metodo, rezultate, discutii

http://slidepdf.com/reader/full/metodo-rezultate-discutii 1/7

Introducere

Aici intră capitolele din introducere referitoare la introducerea generală, prezentarealiteraturii de specialitate i legătura dintre acest studiu i cele anterioareș ș (inexistent)

Obiective

Scopul acestui studiu vizează identificarea existen ei efectului de ancorare laț

popula ia de studen i ai Universită ii Politehnice din Bucure ti i testarea unor posibileț ț ț ș ș

diferen e în func ie de gen ale acestui fenomen.ț ț

. !viden ierea faptului că efectul de ancorare influen ează estimarea valorii în lei a unui obiectț ț

de către studen ii de la Universitatea Politehnică din Bucure ti.ț ș

". #bservarea unei posibile diferen e semnificative a efectului de ancorare în func ie de gen laț ț

studen ii de la Universitatea Politehnică din Bucure ti.ț ș

Pornind de la primul obiectiv am formulat prima ipoteză a cercetării, iar cel de$aldoilea obiectiv a fost derivat în două ipoteze.

Ipotezele generale

. Scorurile estimate sunt influen ate de prezen a i mărimea ancorei.ț ț ș

". Scorurile estimate pe baza nivelului redus al ancorei sunt influen ate de gen.ț

%. Scorurile estimate pe baza nivelului ridicat al ancorei sunt influen ate de gen.ț

Ipotezele de lucru

. &alorile estimate de studen i variază în func ie de condi iile stabilite fiecărui grup' grupulț ț ț

neinfluen at numeric, grupul cu influen ă numerică redusă i grupul cu influen ă numericăț ț ș ț

ridicată.". &alorile estimate de studen ii din grupul cu influen a numerică redusă variază în func ie deț ț ț

gen.%. &alorile estimate de studen ii din grupul cu influen a numerică ridicată variază în func ie deț ț ț

gen.

Metode

Participan iț

Au fost selecta i studen i ai Universită ii Politehnice din Bucure ti, cu v(rste cuprinseț ț ț ș

între ) i "* de ani. Participan ii au fost împăr i i în trei grupuri principale' grupul de controlș ț ț ț

i alte două grupuri experimentale.ș

&olumul e antionului cercetat a cuprins + de participan i dintre care -" de bărba i iș ț ț ș

-" de femei. ! antionul a fost dimensionat în urma unei analize de putere a priori pentru oș

mărime a efectului a teptată medie. n grupul de control au fost inclu i * de participan i, cuș ș ț



o propor ie egală între genuri. n primul grup experimental /ancora mică0 au fost inclu i ** deț ș

participan i, iar în cel de$al doilea /ancora mare0 tot **.ț

Participan ii au fost selecta i pe parcursul a trei zile, din interiorul campusuluiț ț

Universită ii Politehnice din Bucure ti.ț ș

1etoda de e antionare a fost una non$probabilistă, de convenien ă /cei disponibili2ș țap i0. Am urmărit să evităm eventualii participan i care se ofereau voluntari, pentru a nuț ț

deforma rezultatele din cauze necunoscute. n acela i scop, nu s$a utilizat nicio formă deș

recompensare a participan ilor.ț

Instrumente

A fost utilizat un consim ăm(nt informat, prin care s$a luat acordul pentru participareaț

la cercetare i s$au colectat informa ii despre participan i. 3oncret, informa iile colectate auș ț ț ț

fost' numele i prenumele, genul i v(rsta. Prin semnarea consim ăm(ntului participan ii î iș ș ț ț șdădeau acordul să fie filma i.ț

Au fost folosite două urne, în care au fost introduse biletele inscrip ionate cu valorileț

ancorelor. #biectul al cărei valori a fost estimată de participan i a reprezentat de o sticlă deț

4his5e6. Sticla, care nu se găse te în mod obi nuit pe pia a autohtonă, avea o formăș ș ț

neobi nuită, era de culoare verde închis i opacă.ș ș

Pentru o documentare mai bună a experimentului a fost utilizată i o cameră de filmatș

semiprofesională 3anon 78$9"*.

Pentru dimensionarea e antioanelor s$a utilizat programul de analiză de putereș

9Po4er versiunea %., iar pentru analizarea statistică a datelor colectate am folosit programulSPSS versiunea ":.

Design experimental

1odelul experimental utilizat a inclus un grup de control /calibrare0 i două grupuriș

experimentale. 9rupurile experimentale au fost divizate ulterior în func ie de gen, pentruț

testarea ipotezelor doi i trei. 9rupurile experimentale au fost independente.ș

n cazul primei ipoteze, variabila independentă a fost prezen a sau absen a ancorei, iar ț ț

variabila dependentă a fost scorul estimat în lei pentru obiectul$test /sticla de 4his5e60.Astfel, la grupul de control a fost absentă ancora, iar în cele două grupuri experimentaleancora a prezentat două niveluri' *: i *:. 3ele două niveluri ale ancorei au fost stabilite înș

urma colectării estimărilor date de grupul de calibrare /control0. Percentilele * i -* aleș

scorurilor acestora au fost transformate în valorile ancorelor.

n cazul celei de$a doua ipoteze, variabila independentă a fost reprezentată de gen, iar cea dependentă scorul estimat al grupului experimental cu ancora mică.

n cazul celei de$a treia ipoteze, variabila independentă a fost reprezentată de gen, iar cea dependentă scorul estimat al grupului experimental cu ancora mare.



Procedura

Pentru toate grupurile, înainte de aplicarea procedurii de control sau experimentale, aufost colectate următoarele informa ii' numele i prenumele, genul i v(rsta, prin intermediulț ș ș

consim ăm(ntului informat. Prin semnarea consim ăm(ntului participan ii î i dădeau acordulț ț ț ș

să fie filma i.ț

n prima etapă, participan ii din grupul de control au fost solicita i să estimezeț ț

valoarea unui obiect /sticlă de 4is5e60. Pentru a ob ine valoarea estimată a obiectului, înț

cazul acestui grup, participan ilor le$a fost adresată următoarea întrebare ;<acă ai vedeaț

sticla într$un supermar5et, ce pre estimezi că ar avea în lei=>.ț

n cea de$a doua etapă, pentru participan ii din grupurile experimentale, s$au utilizatț

două urne, fiecare con in(nd valorile celor două ancore stabilite. Participan ii au fostț ținforma i că în urne se aflau valori de la : la "::, de i urnele con ineau aceea i valoare' *:,ț ș ț ș

respectiv *:. A fost selectat intervalul :$":: pe baza amplitudinii i medianei distribu ieiș ț

estimărilor făcute de participan ii din grupul de control.ț

n urma extragerii ancorei numerice, participan ii au fost întreba i dacă ar plătiț ț

cuantumul valorii ancorei pentru a achizi iona obiectul. Scopul acestei întrebări se referăț

strict la crearea unei legături cu ancora în timpul opera iei cognitive de evaluare.ț

Ulterior, le$a fost adresată următoarea întrebare' ;<acă ai vedea sticla într$unsupermar5et, ce pre estimezi că ar avea în lei=>. ?ăspunsul la această întrebare reprezintăț

scorul valorii dependente. Scorurile au fost, ulterior, introduse într$o baza de date si analizatecu a@utorul programului statistic SPSS.

n testarea primei ipoteze, conform căreia scorurile estimate sunt influen ate deț

prezen a i mărimea ancorei, a fost utilizată Analiza de &arian ă Unifactorială. Pentru testareaț ș ț

ipotezelor privind diferen ele efectului de ancorare în func ie de gen, a fost aplicat, pentruț ț

fiecare ipoteză, testul t pentru diferen a dintre mediile a doua e antioane independente.ț ș

Rezultate

n ceea ce prive te prima ipoteza a cercetării, conform căreia scorurile estimate suntș

influen ate de prezen a sau absen a unei ancore, aceasta a fost confirmată. 3ea de$a douaț ț ț

ipoteză care se referă la influen a genului în cazul ancorei mici a fost de asemeneaț

confirmată. 3ea de$a treia ipoteza a cercetării privind diferen a în func ie de gen în cazulț ț

influen ei ancorei mari a fost infirmată.ț

Fig.1 Analiza descriptivă pentru prima ipoteză

umăr participan iț 1edia Abaterea standard ndice de ancorare9rupul de

control* ,:C C+,)- $

9rupul cuancora mică

** C%,:" %), :,+



9rupul cuancora mare

** "",- C*,-+ :

Fig. !' Analiza descriptivă pentru cea de$a doua ipoteză

umăr participan iț 1edia Abaterea standard ndice de ancorare1asculin "C -),-) %,-C :,8eminin "- *+,C* "+,%

Fig. "' Analiza descriptivă pentru cea de$a treia ipoteză

umăr participan iț 1edia Abaterea standard ndice de ancorare1asculin "- %+,*C )-,") :8eminin "C :-,*" %-,CC :,+

Pentru prima ipoteză, analiza de varian ă unifactorială a relevat o diferen ăț ț

semnificativă între mediile grupurilor, 8/", +0D -,*2 pE :,:*. 1ărimea efectului apreciatăcu indicele eta$pătrat indică un efect scăzut /F"D:,:)0, în timp ce indicele f al lui 3ohen/fD:,%0 indică un efect peste medie.

Pentru cea de$a doua ipoteză valoarea calculată a testul t pentru e antioaneș

independente t/**0D%,%C, pE :,:* a relevat o diferen ă semnificativă statisticț . 1ărimeaefectului este peste medie /dD:.+%0.

n cazul celei de$a treia ipoteze, testul t pentru e antioane independente nu a arătat oș

diferen ă semnificativă statistic' t/**0D,:, pE :,:*. 1ărimea efectului este una redusăț

/dD:,%C0.

Fig. #' ?eprezentarea Box$plot a grupurilor comparate în prima ipoteză



Fig. $' ?eprezentarea Box$plot a grupurilor comparate în a doua ipoteză

Fig. %' ?eprezentarea Box$plot a grupurilor comparate în a treia ipoteză



Discu iiț

<ouă din cele trei ipoteze ale cercetării au fost confirmate. S$a confirmat, conform primei ipoteze, că valorile din proba de estimate care a fost aplicată participan ilor, studen i aiț ț

Universită ii Politehnice din Bucure ti, variază în mod semnificativ în func ie de prezen aț ș ț ț

unei ancore numerice. 3oncret, studen ii care au estimat valoarea obiectului în mod liber, fărăț

influen a unei ancore numerice, au avut în medie scoruri estimate mai ridicate dec(t studen iiț ț

expu i ancorei mici i mai reduse dec(t cei expu i ancorei mari.ș ș ș

n ciuda acestei diferen e relevate de testul statistic, analizarea valorilor specifice iț ș

derivate din statistica descriptivă oferă o imagine mai nuan ată. &alorile indicilor de ancorareț

/Gaco4itz i Hahneman, ))*0 /vezi 8ig.0 bazate pe medianele grupurilor i pe valorileș ș

numerice ale celor două ancore arată un nivel de ancorare de +:I pentru grupul cu ancoramică i :I pentru grupul cu ancora mare. ivelul de ancorare de :I de la grupul cu ancoraș

mare, în ciuda diferen ei dintre medii, este datorat /vezi 8ig. 0 valorii identice a medianei cuțcea a grupului de control.S$a confirmat de asemenea, conform celei de$a doua ipoteze, că genul este un factor

semnificativ al varian ei scorurilor estimate în interiorul grupului expus unei influen eț ț

numerice reduse înainte de a realiza estimarea valorii obiectului. n cadrul acestui grup s$auob inut i nivelurile cele mai ridicate ale indicilor de ancorare. 8emeile din acest grup au avutț ș

un nivel al ancorării de ::I, datorită faptului că mediana acestora a coincis cu cea dingrupul de control., ceea ce face diferen a semnificativ statistică mai relevantă din punctulț

nostru de vedere.S$a infirmat ipoteza /7%0 conform căreia valorile estimate de studen ii din grupul cuț

influen a numerică ridicată este influen ată de gen. n sus inerea acestei inferen e vin iț ț ț ț ș

valorile foarte reduse ale indicilor de ancorare pentru ambele genuri /vezi 8ig. %0.



3ea de treia ipoteza a fost însă infirmată în ciuda unei diferen e destul de mari laț

nivelul scorurilor medii /vezi 8ig. %0. Acest fapt se explică prin varian a intergrup foarteț

mare a scorurilor estimate de bărba i.ț

&imite

3onsiderăm că principala limită a cercetării de fa ă este metoda de e antionare. 1odulț ș

prin care au fost selecta i participan ii nu reprezintă o metodă probabilistică, ci mai degrabăț ț

una de convenien ă. Pentru a limita pe c(t posibil eroarea cauzată de un e antionț ș

non$probabilistic am refuzat participan ii care se ofereau voluntar i pe cei care intuiau, chiar ț ș

i par ial, scopul experimentului. Jot pentru elimina eventualele erori provocate de metoda deș ț

e antionare i de mediul în care s$a desfă urat studiul, s$a realizat o filmare par ială aș ș ș ț

interviurilor cu participan ii2 interviuri din care au rezultat scorurile estimate.ț

# altă sursă de eroare poate fi reprezentată de cuno tin ele participan ilor cu privire laș ț ț

obiectul al cărui valoarea trebuia estimată. Aceste posibile cuno tin e nu au fost măsurate iș ț ș

nu au reprezentat un criteriu de excludere din cercetare. # sursă a varian ei scorurilor înț

func ie de gen la nivelul tuturor grupurilor /de control i experimentale0 pot fi chiar acesteț ș

cuno tin e care privesc o mai bună evaluare economică a obiectului$test2 conform acesteiș ț

ipoteze bărba ii ar putea fi mai pu in influen a i de un stimul numeric aparent aleatoriuț ț ț ț

/ancora0. Propunem i ipoteza conform căreia femeile pot fi mai influen ate de caracteristicileș ț

de natură estetică mai neobi nuite ale obiectului$test. atura acestei influen e esteș ț

necunoscută.

Un factor care a redus într$o măsură pe care nu o putem cuantifica, în cazul studiului

de fa ă, nivelul de ancorare poate fi reprezentat de probabilitatea extragerii unor numerețrotunde / *: i *:0 dintr$un interval aparent de ":: de numere. atura acestor numere aleseș

ca ancore au redus, după observa iile noastre, în unele cazuri, nivelul de raportare la ele prinț

crearea unei nivel crescut de con tientizare i de renun are la tendin ele intuitive de estimare.ș ș ț ț

Direc ii viitoareț

Propunem o viitoare direc ie de cercetare bazată pe efectul de ancorare în sensulț

comparării a două e antioane cu caracteristici i atitudini diferite asupra reprezentărilor ș ș

numerice. Ar putea fi comparate e antioane provenite din popula ii de studen i din categoriaș ț ț

tiin elor naturii cu cele umaniste.ș ț

metodo, rezultate, discutii

Documents