7

METODELE INTERACTIVE ŞI ACTIV-PARTICIPATIVE

Metoda Diagrama Venn- Aplicaţie. Grupa Mică

Prof. preşcolar Baciu Alexandra

Grădiniţa P.P. Nr. 10, Tîrgu-Mureş

Argument

Prezenta lucrare doreşte să prezinte câteva idei referitoare la metodele activ-participative, metode

inovatoare de predare şi învăţare în cadrul sistemului de învăţământ primar şi preprimar. De ce? Pentru că

Noul, fie el chiar şi in cadrul sistemului de metode de predare-învăţare, este mereu binevenit, aclamat şi

apreciat, făcându-şi loc prin tradiţionalism şi rutinitate, şi împărţind curioşilor idei controversate, pline de

diversitate şi varietate.

Aplicabilitatea acestor metode se va regăsii în ultima parte a prezentului material, unde o

demonstraţie a nuneia din aceste metode, la o grupă de nivel I va completa teoria şi principiile după care se

ghidează. Acestă parte practică, anexă, va prezenta beneficiile clare a “Diagramei Venn”, metodă utilizată

în cadrul unui joc didactic la grupa mică, constituită din 20 de copii..

Metodele interactive de predare-invăţare- prezentare generală. Exemple

Nicicând şi niciunde, metodologia procesului de învăţământ nu a constituit o categorie închisă,

fără flexibilitate. Ioan Cerghid, în cartea sa “Metode de învăţământ” (2006), preciza faptul că, în decursul

timpului, fiecare metodă, în istoria învîţământului a suferit transformări, atât sub aspectul formei, cât şi a

conţinutului acestora. Metodele reinventate, dacă le putem numii aşa, au incercat să se adapteze, “noilor

orientări ale sistemelor de instruire, nivelului de cunoştinţe atins ale ştinţele explicative ale fiinţei umane,

de progresele teoriei, şi practicii edagogice.” (Cerghid, 2006).

Dinspre o orientare unidirecţională, noua metodologie s-a axat spre o dezvoltare pluridirecţională,

mult mai favorabilă, cu sufiente deschideri spre aspectele cantitative: multiplicare şi diversificarea instru-

mentarului metodologic, care a condus spre nevoia de înmulţire a metodelor utilizate; şi calitative : rev-

igorarea metodelor clasice, prompvarea metodologiei centrată pe elev, extensia metodologiei centrate pe

grup (metodele interactive), atracţia învăţării prin descoperire, impactul noilor tehnologii informaţionale şi

de comunicare.

În grădini ţă, Interactivitatea reprezintă o importantă componentă a actului educaţional, şi pre-

supune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, generând o ploaie de idei, opinii şi argumente. An-

gajeazând întregul potenţial psiho-fizic al subiecţilor cunoaşterii, copii preşcolari, ele creează situaţii de

învăţare centrate pe disponibilitatea copiilor, particularităţile lor de vîrstă dar şi nevoile personale. Dorinţa

de cooperare a copiilor şi implicarea lor directă şi activă, sunt cele mai esenţiale obiective a fiecărui cadru

didactic preşcolar, iar metodele interactive, atât cât şi cele activ-participative de definesc prin lel.

8

O alta caracteristică a acestor metode este interacţiunea socială, atât de importanta în mediul

grădiniţei, mai ale din primii anişori. Prin utilizarea acestora, copii sunt stimulaţi, sa se stimuleaze reciproc,

să se ajută, să coopereaze, pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă.

Am să enumăr câteva dintre cele mai utilizate metode activ participative şi interactive, în

grădiniţă: Piramida şi diamantul, Explozia stelară, Ciorchinele, Lotus, Diagrama Venn, Cubul, Turul Galer-

iei, Pălăriuţele Gânditoare, Tehnnica blazonului, Bula dublă, Posterul, etc.

METODA “DIAGRAMA VENN”– APLICA ŢIE -NIVEL I. DOMENIUL ŞTIIN ŢĂ,

CUNOŞTEREA MEDIULUI: JOC DIDACTIC: “D Ă-I HĂINUŢELE FETI ŢEI/

BĂIATULUI”

În cadrul învăţământului preşcolar, metodele interactive se aplică cu success la nivelul II, grupa

mare, iar pentru nivelul I , grupele mici şi mijlocii, utilizează mai frecvent, metodele active participative

în activităţi, precum observarea, povestirea, jocul didactic sau convorbirea. Fiindcă aplicăm această

metodă la o grupă mică, am ales o activitate realizată printr-un joc didactic.

Metoda Diagramei Venn este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două even-

imente, procese, noţiuni, personalităţi, scopul acesteia fiind să evidenţieze asemănări, deosebiri şi elemente

comune, a două concepte, personaje sau evenimente.

Copiii pot gândi, comunica şi completa diagrama, observând doua cercuri (sugestiv numite „căsuţa

băiatului şi a fetiţei”) în care se află obiecte cu însuşiri diferite (în cazul nostru hainele băiatului sau ale

fetei) . După plasarea lor pe diagramă, copii enumeră obiectele şi le caracterizează la cerinţa educatoarei.

Elementele comune, plasate în spaţiul unde cele două cercuri se întersectează ( „dulapul cu hainele amân-

durora”), constituie obiectele comune temei jocului.

Etapele parcurse au fost următoarele:

♦ Descoperirea materialelor de lucru: „Oare ce avem noi aici?”

♦ Anunţarea temei jocului nostru :“Dă-i hăinuţele fetiţei/ băiatului”

♦ Comunicarea sarcinii de lucru: „Azi ne vom juca din nou cu fetiţa şi băiatul nostru, care

aşteaptă ca voi să-i îmbrăcaţi!”

♦ Comunicarea regulilor de joc: fiecare copil va veni pe rând, când va fi chemat dându-i o hăiniţă

băiatului sau fetiţei; fiecare îşi va aştepta rândul, ascultând şi observând în linişte; vom îmbrăca

copiii din căsuţe, iar apoi, în căsuţa goală vom pune hainele pe care le poartă amândoi;

♦ Activitatea frontală proprii-zisă;

♦ Realizarea conexiunii inverse şi aprecierea copiilor.

9

CONLUZII

Câteva dintre beneficiile metodelor interactive în grădiniţă sunt:

* Sunt foarte potrivite în cadrul unui proiect tematic pentru reactualizarea şi sintetizarea cu-

noştinţelor copiilor despre un subiect, precum şi o ordonare a informaţiilor;

* Permit completarea cunoştinţelor cu altele noi despre o anumită temă;

* Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argu-

mentează, completează;

* Stimulează învăţarea în perechi, activizând întreg colectivul;

* Educă toleranţa şi înţelegerea faţă de opinia celuilalt.

* Dezvoltă gândirea şi operaţiile ei, limbajul, atenţia.

Permanenta deschidere spre nou, spre o continuuă cercetare, inovaţie, revitalizare şi creaţie, a oferit

acestor metode interactive un caracter dinamic, progresiv, atent direcţionat spre perfecţionarea şi remod-

elarea gândirii laturii sale procesuale.

BIBLIOGRAFIE:

∗ “Metode Interactive De Grup” -Metode interactive de grup-ghid metodic, Breben, Silvia , Gongea, Elena, Ruiu, Georgeta, Fulga, Mihaela, Editura Arves, 2002;

∗ “Pedagogie”, Cucoş, Constantin (Editia a II-a, revazuta si adaugita), Polirom, 2006; ∗ „Metode de Învăţământ”, Cerghid, Ioan, Ed IV, Ed. Polirom, 2006; ∗ http://www.didactic.ro/materiale/121379_modern-in-abordarea-metodelor-interactive-la-grupa-

mica; ∗ isj.hd.edu.ro/ccd/vechi/documente/metode_interactive_de_grup.ppt ∗ http://www.scribd.com/doc/58875187/lucrare-licenta; ∗ http://www.didactic.ro/materiale/122949_utilizarea-metodelor-interactive-in-gradinita .