8/16/2019 Metode de Apărare

1/3

Metode de apărareFiecare dintre noi ne confruntăm în viaţa de zi cu zi cu evenimente mai puţin plăcute, situaţii stresante, unele chiar 

extreme (precum moartea cuiva apropiat) care ne pun la încercare şi cărora trebuie să le facem faţă pentru a putea

merge mai departe !i bine, confrunt"ndu#ne cu astfel de situaţii de viaţă, nu răm"nem inactivi, ci fiecare răspunde în

stilul lui, reacţiile şi procesele la care recurgem fiind numite în literatura de specialitatemecanisme de coping.

Defini ie:ț  Mecanismele de coping sunt strategii utilizate în mod inconştient şi$sau conştient de către o persoanăpentru a evita, diminua sau remedia pe c"t posibil impactul negativ pe care o situa ie cu care se confruntă îl areț

asupra stării sale de confort psihic şi fizic

%e#a lungul vieţii, un individ folose te o paletă largă de astfel de mecanisme de coping, unele a&ut"nd la reducereaș

tensiunii psihice i la adaptarea eficientă la realitatea din &ur, altele dimpotrivă, duc"nd la cre terea impactului negativș ș

al evenimentului cu care acesta se confruntă !i bine, o să vă puneţi probabil întrebarea'ce mecansime de apărare

sunt mai eficiente, care sunt mai recomandate? ăspunsul avizat al specialiştilor din domeniul psihologiei este

următorul' ele nu sunt bune sau rele, utile sau inutile în sine, ci eficienţa lor constă practic în momentul şi durata

folosirii lor

Mecanismele de coping cuprind de fapt toate tipurile de strategii pe care oamenii le utilizează pentru a înlătura sau

diminua o emoţie neplăcută' de la distragerea atenţiei cu altceva, p"nă la metode complexe, pe care le utilizăm

uneori chiar fără să ne dăm seama (inconştient) ermenul vine din englezescul „to cope”, care înseamnă *a facefaţă, a se descurca într#o situaţie dificilă+

oată lumea apelează la ele, adesea chiar fără să#şi dea seama amenii descoperă încă de mici metode pentru *a

nu se mai g"ndi+ la ceva ce îi întristează, de *a se linişti+ cu ceva bun atunci c"nd sunt nervoşi, etc -ceste strategii

diferite pe care le putem folosi pentrua ne apăra de emoţii neplăcute ne pot a&uta să ne *recăpătăm calmul+ într#o

situaţie care scapă de sub control -stfel putem duce la bun sf"rşit tot ceea ce aveam de făcut în ziua respectivă, şi

poate chiar să g"ndim suficient de limpede pentru a rezolva şi problema stresantă care ne dădea at"tea bătăi de

cap %acă nu, măcar ne a&ută să ne simţim mai bine pe moment

!xistă şi strategii de coping pe care unii oameni le folosesc pentru a *uita de gri&i+ pe moment, dar care

sunt dăunătoare sănătăţii, de exemplu abuzul de alcool sau alte substanţe %e asemenea, această *evadare

temporară din probleme+, dacă se prelungeşte în timp, poate avea consecinţe foarte neplăcute .roblemele se pot

agrava, sau noi ne putem obişnui prea mult cu fuga de realitate Mai mult, s#a demonstrat că uneori cu c"t încercăm

să nu ne mai g"ndim la ceva supărător, cu at"t acel lucru devine mai deran&ant

Fără a intra în numeroasele categorii folosite de specialişti, poate cel mai important e să facem diferenţa între

• metode pe care le utilizăm intenţionat şi de care ne dăm seama cu uşurinţă (conştiente) iș

• metodele pe care le folosim fără să ne dăm seama (inconştiente)

 -rticolul de faţă îşi propune să vă a&ute să vă descoperiţi c"teva dintre aceste metode inconştiente, pe care cu

siguranţă le#aţi folosit uneori .oate că vă va uimi modul în care psihicul vă apără *automat+ de o mulţime de emoţii

neplăcute, chiar fără să trebuiască să vă daţi seama de ceea ce se petrece şi să căutaţi soluţii

 /n continuare iată c"teva „mecanisme de apărare” inconştiente care sunt cel mai des folosite de oameni'

1. Refularea este mecanismul prin care psihicul nostru *împinge în inconştient+ o idee sau o amintire care ar fi de

neacceptat pentru noi (fie este prea dureroasă, fie ar spune ceva de neacceptat despre noi înşine) idee refulată

este *pusă la păstrare+ în mod automat, fără ca noi să ne dăm seama, undeva într#un sertar al minţii în care nu ne

uităm niciodată 0"t timp nu ne dăm seama că acea idee sau amintire există, ea nu ne poate face rău

!xemplu' 1n copil nu îşi mai aminteşte faptul că la 2 ani era să moară c"nd a căzut în apa unui lac îngheţat3 o mamă

devotată împinge imediat în inconştientul său g"ndul că fără copiii ei ar fi putut avea o viaţă mai bună 4 apoi nici nu

 îşi aminteşte să fi avut vreodată un astfel de g"nd inacceptabil pentru ea3 un medic de succes *uită pur şi simplu+ că

un pacient l#a scuipat într#o zi pentru că *din vina lui s#a îmbolnăvit mai rău+

8/16/2019 Metode de Apărare

2/3

2. Raţionalizarea este mecanismul prin care ne autoconvingem că am făcut un lucru dintr#un motiv logic sau dorit,

deşi defapt am făcut acel lucru din cu totul alte motive -ceastă strategie ne apără în primul r"nd de a ne dezamăgi

pe noi înşine, şi mai apoi de a#i dezamăgi pe ceilalţi !ste în esenţă găsirea automată (fără să ne dăm seama) a unei

scuze plauzibile pentru ceea ce am făcut de&a

!xemplu' /n fabula lui !sop, vulpea care nu reuşeşte să a&ungă la struguri, spune mai apoi că oricum nu i#ar fi

m"ncat pentru că erau acri3 un bărbat respins la un interviu pentru un post, declară mai apoi că nici nu îşi doreaslu&ba aceea pentru că era prea plictisitoare şi prost plătită3 un copil mic vrea să o deseneze pe mama, dar îi iese

ceva asemănător cu o caracatiţă 4 la sf"rşit declară că defapt asta îşi dorea să deseneze' o mamă caracatiţă

. !ormaţiunea reacţionară este un mecanism prin care mintea noastră ne apără în mod automat de un g"nd real

care ne#ar fi foarte dureros, făc"ndu#ne să ne comportăm total opus şi c"t mai vizibil 4 pentru a ne convinge în primul

r"nd pe noi înşine că nu suntem *răi+

!xemplu' mamă care iniţial nu şi#a dorit copilul, îl copleşeşte apoi cu afecţiune şi este mult prea indulgentă cu el

(pentru a nu se mai simţi vinovată, şi pentru a se convinge în primul r"nd pe ea însăşi că este o mamă bună care îşi

adoră fiul)3 un om care în trecut a avut probleme cu abuzul de alcool, în prezent &udecă extrem de aspru pe oricine

bea 4 astfel parcă prote&"ndu#se singur de o recădere

". #roiecţia  este un mecanism care ne apără *automat+ de g"ndul că avem un defect care ni s#ar părea de

neacceptat, prin găsirea şi exagerarea acelui defect la alte persoane

!xemplu' 1n anga&at spune că e absolut convins că *în ţara asta toată lumea fură+, aşa că nu se mai simte at"t de

vinovat atunci c"nd ia şi el pentru acasă ceva de la lucru3 un poliţist care loveşte un infractor se simte mai împăcat cu

sine g"ndindu#se că oricum toţi infractorii sunt în stare să te bată şi să te omoare cu s"nge rece, deci *merită+ să fie

loviţi

$. %ntelectualizarea ne prote&ează de realitatea crudă, a&ut"ndu#ne să privim totul la un mod abstract, detaşat sau

intelectual -desea apelăm la simboluri sau metafore, ca să nu trebuiască să privim realitatea dureroasă aşa cum e

ea defapt şi să fim copleşiţi de emoţii

!xemplu' 1n soldat aflat în misiune priveşte obiectivele ca şi cum ar &uca un &oc de strategie, pentru a#şi putea păstra*s"ngele rece+ 1n medic la secţia de urgenţe îşi priveşte pacienţii ca pe *cazuri de rezolvat+, pentru că dacă s#ar 

implica emoţional în povestea fiecărui pacient, nu ar mai putea să#şi facă meseria cum trebuie 1n om care are de

făcut o muncă sc"rboasă reuşeşte să se detaşeze spun"ndu#şi că *totul este doar o grămadă de atomi+

&. 'egarea ne apără de ceva prea dureros prin a refuza din start acceptarea acelei idei 1neori pur şi simplu refuzăm

să credem că un lucru este adevărat, pentru a ne prote&a

!xemple' .ărinţii unui copil refuză să creadă că este adevărat faptul că fiul lor e pe moarte3 o femeie află la

maturitate că a fost adoptată, însă ea e convinsă că totul e de fapt o farsă de prost#gust pe care i#o fac cei din &ur, etc

.e o scurtă perioadă de timp negarea poate fi considerată un mecanism de apărare sănătos, în sensul că ne oferă

iniţial timpul necesar acomodării cu situaţia nouă cu care ne confruntăm, dureroasă, stresantă şi prevenid astfel

anumite reacţii intense, de criză sau luarea unor decizii de moment inadecvate (5 -ş vrea să mor şi eu ştiindu#l pe elmort, viaţa mea un mai are nici un sens+) eversul medaliei este însă atunci c"nd nu se depăşeşte starea de

negare 6ă ne g"ndim puţin cum ar decurge evenimentul din exemplul dat mai sus 0onsideraţi că este eficientă

negarea pe termen mediu sau lung7 0u siguranţă nu, pentru că neg"nd în continuare situaţia nu ne vom putea

adapta şi implica în situaţiile ce urmează a se desfăşura şi un vom mai funcţiona ca nişte oameni adaptaţi vieţii

noastre şi lumii în care trăim !ste deci foarte important să conştientizăm că negarea este doar o soluţie pe termen

scurt şi că ea nu va schimba de fapt realitatea

8/16/2019 Metode de Apărare

3/3

(. Deplasarea ne oferă o modalitate de a ne satisface parţial o dorinţă care altfel ar fi imposibilă$ interzisă %eşi

satisfacţia nu este totală, măcar o parte din tensiunea pe care o simţim dispare

!xemplu' 1n bărbat furios pe şeful său nu se poate răzbuna pe el pentru că ar fi concediat, însă c"nd a&unge acasă

*îşi varsă nervii+ pe soţia sa3 un t"năr cu tendinţe agresive descoperă modalităţi mai paşnice de a#şi exprima

agresivitatea' prin pictură

 -tenţie însă, deşi mintea noastră are strategii prin care să ne apere de suferinţă, uneori chiar fără ca noi să ne dămseama, aceste strategii pot da greş 6e înt"mplă uneori ca lucrurile de care ne apăram să iasă la suprafaţă întocmai

c"nd lăsăm garda &os' c"nd visăm, c"nd încercăm să ne relaxăm sau să ne bucurăm de concediu etc

#ro)ocare: 8dentificaţi#vă propriile strategii prin care scăpaţi de emo iile neplăcute' de unele vă folosiţi intenţionat, iar ț

celelalte apar pur şi simplu ca reacţii automate la o idee sau o situaţie prea neplăcută