Metoda de diagnostic a fertilitatii solului

De trei ani, Grupul de Cercetare in Agricultura Ecologica (GRAB) studieaza diferitele metode de diagnostic a fertilitatii solurilor, pentru a cunoaste mai bine informatile aduse de fiecare dintre ele, si de a studia coerenta rezultatelor obtinute. Cu aceasta ocazie GRAB a adus experti a acestor diferite tehnici pe teren in cursul unei zile deschise publicului larg (producatori, tehnicieni, studenti …).

Actiunea este condusa pe parcelele de legumicultura in camp exploatate in agricultura ecologica pe o durata de timp variabila. Metoda pusa in aplicare ofera o buna viziune a diversitatii instrumentelor care pot sa fie folosite, si a caror obiective sunt adesea complementare. Evolutia cunostintelor stiintifice si a nevoilor exprimate pe teren conduce la o adaptare permanenta a tehnicilor ; este cazul de exemplu a analizelor organo-biologice.

Diagnosticele de teren

Fertilitatea este functie a caracteristicilor fizice ale solului, pe care trebuie sa se stie examina inainte de a prescrie realizarea analizelor de laborator si inainte de a actiona in materie de tehnici culturale.

Cunoasterea solului se sprijina mai intai pe datele pedologice, care permit de a caracteriza fertilitatea potentiala : tip de sol determinat de o succesiune de orizonturi de textura, porozitate si sarcina in elemente grosiere variabile ; prezenta de discontinuitati texturale sau structurale ; migratii si acumulari de elemente (depozite de carbonati de exemplu), probleme de hidromorfie…

Profilul cultural permite de a diagnostica obiectiv impactul manierelor culturale asupra fertilitatii fizice a solurilor. Aceasta metoda consta in descrierea orizonturilor superioare identificand starile structurale ale solului (structura constinua, fragmentata sau particulara), modul de asamblare, si starea interna a bulgarilor. Descrierile sunt reperate in spatiul in legatura cu trecerea instrumentelor. Gradul de tasare este apreciat prin porozitatatea orizontului si a bulgarilor cu ajutorul unei nomenclaturi precise. Profilul cultural permite de a detecta influenta trecerilor de pneumatici si de instrumente de lucru a solului, de a localiza zonele de netezire si de compactare si de a preconiza masuri curative daca este cazul.

Activitatea viermilor de pamant este un indicator biologic interesant si relativ simplu de observat. Numarul si tipul de galerii informeaza asupra intensitatii activitatii. Numarul si tipul de viermi de pamant permit de a ameliora informatia aducand detalii asupra starii biologice a solului.

Studiul plantelor bio-indicatoare ofera indicatii asupra starii mediului la o perioada data si prezinta avantajul de a fi usor de pus in aplicare chiar daca nu se dispune de competente botanice. Postulatul de baza a acestei metode este ca majoritatea specilor vegetale au nevoie de conditii de mediu precise pentru a asigura levee de dormance semintelor lor, aceste conditii fiind cunoscute prin studiul biotopului lor primar (prezenta naturala de plante, fara interventie din

1

partea omului). Prezenta unor specii in parcela studiata poate deci sa fie revelatoare de conditii ca: sol calcaros sau tasat, mediu anaerob sau bogat in substante fertilizante...

Metoda BRDA-Herody

Aceasta metoda combina sistematic demersurile pedologice si agronomice, atat pe teren cat si la laborator. Abordarea terenului permite de a releva datele geologice (natura particulelor minerale prezente), datele climatice si conditile de mediu (mediu poros si aerat sau tasat si asfixiat, nivel de oxido-reductie, nivel de descompunere a materiei organice,...).

Analizele de laborator

Acestea furnizeaza informatii complementare la observatile de teren (determinare precisa a texturii, valoare a pH-ului), sau suplimentare (continut in elemente fertilizante, caracterizare a materiei organice...). Ele permit de a trage consecinte practice asupra tehnicilor de folosit, dar constituie de asemenea puncte de reper indispensabile pentru a judeca evolutia parametrilor, si deci asupra rezultatului tehnicilor utilizate pe o parcela.

Analizele de laborator realizate de BRDA-Herody sunt teste chimice, ne-normalizate, care o sa permita de a caracteriza:

- coeficientul de fixare (CF) care da masura proportiei si a calitatii argilelor mineralogice. Interpretarea altor parametrii (Ca, Mg, aciditate....) si preconizarile aportului sunt adaugate in functie de CF;

- legaturile fier si Ca care asigura legatura intre elementele organice si particule minerale fine ale solului si astfel formarea complexului organo-mineral (COM);

- continutul in elemente fertilizante (P, K, Mg);- mai multe compartimente de materii organice, active sau pasive.

Specificitatea analizelor Alma Terra este legata la evaluarea biologica a solurilor, pornind de la caracterizarea materilor organice (MO) si de la masura activitatilor microbiene prin metodele susceptibile de a fi utilizate intr-un laborator de rutina. Metodologia este construita pornind de la masurile celor trei mari caracteristici.

Caracterizarea a 2 tipuri de MO prin fractionarea fizica granulometrica:- MO liber, MO tanar cu mineralizare rapida- „MO legat”, materii evoluate de tip humic.

Masura biomasei microbiene

Masura activitatilor de mineralizare a carbonului si a azotului.

Aceste analize permit de a defini un „statut organic” a parcelei si de a trage din aceasta consecintele in termeni de furnizare a azotului prin mineralizare. Ele permit de asemenea de a orienta aporturile de materie organica spre materii mai mult sau mai putin precursoare de humus.

2

Primele observatii

Aceste observatiiau fost realizate de specialisti ai fiecarei metode Parcele de leguminoase studiate au fost diagnosticate de maniera globala (fiecare camp, situare in peisaj, flora spontana...) si prin observatii mai fine intr-o fosa de adancime de 1,5 m. Principalele caracteristici ale acestor parcele sunt regrupate in tabelul 2.

O Structura adesea degradata

Structura solului este degradata pe cele trei parcele obsrevate. Nivelul de degradare ne-depinzand de sensibilitatea „pedologica a solului”, rezultand din textura sa. In general, sunt interventii realizate in conditii precare, ca de exemplu in cazul legumiculturii, care au degradat mai mult sau mai putin structura. Astfel, pe parcele studiate, compactarea stratului superior merge de la 50% din volumul ocupat de bulgari foarte compacti (lotul A) la 95% din volumul foarte compactat (locul C).

Tabelul 2: Parcele in legumicultura de camp care au facut obiectul unor diagnosticeLoc Sit 1

Avignon (84), GRABSit BLambesc(13), Arnaud

Sit CSt.Siffret (30),Muffat

AB In conversie 30 ani (biodinamic) 15-20 aniTip de sol Sol limono-argilos

profund, calcaros, dezvoltat pe aluviuni recente.

Sol nisipos calcaros, profund, dezvoltat pe

Sol nisipo-argilo-limonos de origine aluviala, pe un strat de calcar.

Particularitati Sol sensibil la compactare si la tasare, foarte calcaros (pH=8,5)

Sol putin sensibil la compactare, foarte calcaros (pH=8,5), un pic slab in MO

Orizonturi de textura discontinua

Hidromorfie temporara

Rotatie culturala Debut a legumiculturii dupa 15 ani de livada si 2 ani de teren necultivat

Salata in februarie, apoi pepene galben, dovlecel, cartof ...

3 ani de legume, 1 an de cereale, ingrasaminte verzi.

Fertilizare Ingrasaminte minerale complete inainte de conversie

20 t/ha compost de ingrasamant de ovine +2t/ha turta de ricin +pregatire biodinamica

1 la 3 t/ha de amendament de comert +1,5 t/ha de ingrasamant de tip 2/3/3 + purina de plante.

Talpa de aratura este prezenta in toate cazurile. Compactarea poate astfel afecta orizonturile situate sub stratul arat, pana la 50 cm adancime, cu succesiune de structuri lamelare (sit B), sau o structura continua (sit C). Aceste zone compacte sunt in general transversate de radacini fine, dar acestea nu sunt, sau putin, de radacinile mai groase si viermii de pamant, foarte putini prezenti pe cele trei parcele. Volumului solului exploatat este deci foarte redusa.

Studiul plantelor bio-indicatoare confirma aceasta stare de compactare, cu prezenta mai ales a ridichei salbatice polimorfe, capsela bursa pastoris sau patlagina majora.

3

Pentru a ameliora structuri foarte degradate, solutile foarte biologice (ingrasaminte verzi...) nu vor fi suficiente: de obicei este nevoie de un sub-sol, de realizat in conditii bune (riscuri de netezire daca solul este prea umid, si de fragmentare daca solul este prea sec). Este nevoie de a se cunoaste de a astepta inainte de a interveni pentru orice operatie de lucrare a solului: pamantul trebuie sa fie bine curatit, cu atat mai mult daca parcela sensibila la excese de apa temporare. Pneurile de presiune joasa permit de a limita riscurile de tasare.

Soluri bogate in elemente nutritive

Analizele de laborator, fie ele clasice sau BRDA-Herody reveleaza soluri bogate in fosfor, potasiu si magneziu in cele trei situatii. Strategiile de fertilizare practicate de exploatanti par deci a priori coerente cu rotatile culturale, desi situatia poate evolua si ca judecarea trebuie sa se faca pe termen lung.

Analize organo-biologice...variate !

In cele doua parcele a carui sol este de natura nisipoasa (sit B si C), procentul de materie organica este mai degraba slab, inferior la 2%. Aceasta constatare este destul de curenta in solurile nisipoase, in care mineralizarea este importanta.Echilibrul intre formele de materii organice, „libere sau legate” de analizele Alma-Terra, sau „fugitive” ori „stabile” prin analizele BRDA, sunt destul de variabile intre situri, si nu sunt intotdeauna concordante ...Activitatea microbiana este in general satisfacatoare, cu mare potential de mineralizare a azotului (de 100 unitati/ha/an pe situl C la mai mult de 300 unitati/ha/an pe situl B).Optimizarea statutului organic a solurilor pare sa treaca prin „tehnica aport dublu”: un aport de MO precursor de materii tinere cu turn over rapid (tip guano sau ingrasaminte verzi) primavara pentru a stimula activitatea microbiana si un aport de MO precursor de humus stabil toamna (tip compost, amendament, deseuri verzi).

Un prim bilant

Metodele de diagnostic de fertilitate a unui sol puse in practica pe mai multe parcele pornind din 2001 par complementare la mai multe nivele. Analizele de teren, necesare, ofera pretioase informatii pe care nu le reveleaza analiza: potentialul pedologic, starea structurii, sensibilitate la hidromorfie ... Profilele pedologic si cultural, datele geologice furnizeaza atatea informatii utile pentru intelegerea functionarii solului si a culturilor. Studiul florei spontane permite de a confirma un oarecare numar de caracteristici ale parcelei; desi aproximativa intr-o oarecare masura, ea are meritul de a fi facila de pus in aplicare si de nu a necesita deschidere de fose.

Discordantele se poarta esential asupra tipologiei materilor organice, dovada ca aceasta determinare, preocupaere relativ recenta in analiza de laborator, va mai face inca obiectul a numeroase dezbateri si clarificari.

Acestea apar putin in ce priveste aprecierea relativ la continuturile in elemente fertilizante in parcelele studiate in care solurile sunt mai degraba bogate. Punctual, in caz de continut mai putin ridicat, solul este mai degraba judecat normal in analiza clasica si „sarac” in analiza BRDA-Herody.

4

Aceasta actiune este urmarita de catre GRAB din 2004 asupra noilor parcele, apoi diagnosticele vor fi reinoite pe primele parcele, pentru a cunoaste parametrilor masurati dupa 4 ani.

5