Meseriile scriitoriilor romani celebri. Arghezi a lucrat ca laborant, Panait Istrati si-a castigat painea ca zugrav. Ce functie importanta a avut Bolintineanu

Elisabeth Bouleanu,

Majoritatea scriitorilor romani celebri nu si-au castigat painea de zi cu zi din scris. Au prestat meserii diverse si au detinut functii fara nicio legatura cu activitatea literara. Panait Istrati a lurat ca zugrav, Rebreanu a fost ajutor de notar.

Operele lor au facut istorie, iar numele le-a ramas inscris in istoria literaturii romani. Pentru cei mai cunoscuti scriitori si poeti romani, scriitura nu a fost insa meseria de baza si nici indeletnicirea de pe urma careia si-au castigat painea de zi cu zi. Unii au incercat meserii diverse pana sa cunoasca succesul literar. Altii s-au specializat in meserii pe care nu le-au prestat niciodata, iar altii au continuat sa lucreze in domenii fara legatura cu literatura, chiar si dupa ce au ajuns celebritati in domeniu. Campion la capitolul meserii prestate este poetul Tudor Arghezi.,,Orice viata de om incepe de mai multe ori", spunea r Arghezi si acesta pare a fi principiul dupa care si-a trait destinul intortocheat si fabulos deopotriva.  Ca elev, si-a castigat banii de intretinere dand meditatii. La 16 ani s-a angajat custode la o expozitie de pictura. A abandonat studiile la 18 ani, fara sa sustina Bacalaureatul. La 18 ani era deja angajat ca laborant la o fabrica de zahar din Chitila. 

La doar 19 ani, Arghezi era calugarul Iosif de la Manastirea Cernica. Dupa patru ani in straie manastiresti, Arghezi a plecat in Europa. A trait la Paris si Geneva si pentru a-si castiga existenta a prestat diverse meserii. A lucrat ca bijutier si ceasornicar in Elvetia. A incercat sa locuiasca la Londra o perioada, pentru a invata limba engleza. A prestat munci de jos in Italia pentru a-si castiga existenta. Despre anii petrecuti in Europa si toate meseriile incercate. Revenit in tara, a lucrat ca ziarist.Arghezi avea sa declare mai tarziu ca perioada in care a lucrat in diverse meserii a fost o etapa fara de care nu s-ar fi desavarsit ca scriitor.  Zugravul Panait Istrati Panait Istrati, considerat scriitorul vagabond al literaturii romane, a prestat de-alungul vietii cele mai ciudate meserii. A avut doar patru clase si in tinerete a fost placintar, zugrav, purtator de reclame, servitor, mecanic, hamal sau fotograf ambulant. In strainatate a cersit ca sa faca rost de bani. In vremea in care s-a stabilit in Elvetia, lucrat din nou ca zugrav. In Romania si-a deschis o crescatorie de porci, afacere care nu a dat roadele asteptate.  Abia in apropierea vartei de 40 de ani scriitorul roman a debutat in literatura.

 Eminescu, sufleur la teatru Pentru Mihai Eminescu, inainte de poezie, marea pasiune a fost teatrul. La varsta de liceu a parasit scoala pentru a se alatura trupei de teatru FannyTardini-Vladicescu. Primele sale meserii au fost de bibliotecar, copist sau sufleur la teatru.A urmat cursurile Universitatilor din Viena si Berlin, unde a participat la cursuri de filozofie, drept, istorie si economie. In tara si-a castigat existenta ca publicist. Caragiale, revizor scolar Si pentru Caragiale prima mare pasiune din care a incercat sa faca o meserie a fos teatrul.A urmat cursuri de "declamatie si mimica" la Conservatorul din Bucuresti. S-a angajat ca  sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti. A prestat meseria de copist si la Tribunalul Prahova. A mai prestat ca revizor scolar, functionar la Regia Monopolurilor si a fost director general al teatrelor.

Creanga, invatator si diacon Ion Creanga a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Socola. Primul sau job a fost de invatator la la Scoala primara nr. 1 din Iasi. Timp de 12 ani a fost dascal si diacon la diferite biserici din Iasi. A scris manuale scolare si este autorul unui Abecedar intitulat Metoda noua de scriere si citire.Dupa ce a fost exclus din rindurile bisericii, fiind acuzat de a fi frecventat teatrul, a ramas doar invatator. Dupa ce a ramas si fara aceasta slujba si-a castigat existenta ca mandatar al unui debit de tutun.

Scriitori teologi Gala Galaction a abandonat Facultatea de Litere si Filozofie in favoarea celei de Teologie. In 1922 este hirotonosit preot si a lucrat ca profesor la Facultatea de Teologie din Cluj. Nichifor Crainic a fost, de asemenea, profesor de teologie la Seminarul din Bucuresti si la Facultatea de Teologie din Chisinau. Lucian Blaga a urmat, de asemenea, cursuri de teologie la Sibiu si Oradea. Blaga a facut si cursuri de de biologie. Avocati care nu au profesat George Toparceanu, George Bacovia si  Mihail Sebastian au urmat cursuri de drept si s-au pregatit pentru meseria de avocat. George Toparceanu a lucrat ca functionar la Casa Bisericii, s-a inscris la Facultatea de Drept pe care a abandonat-o in favoarea celei de Litere, dar nu a terminat-o nici pe aceasta. George Bacovia a fost, de meserie, avocat, insa nu a profesat niciodata, desi si-a platit timp de zece ani cotizatiile la baroul din Bacau. Bacovia a lucrat ca suplinitor, sef de birou, ajutor contabil, copist sau referent bibliotecar. Vasile Voiculescu a fost medic Vasile Voiculescu si-a castigat existenta lucrand ca medic. Din pasiune pentru literatura s-a inscris initial la Facultatea de Litere si Filozofie, dar a abandonat cursurile, alegand Medicina. In timpul Primului Razboi Mondial a fost medic militar la Barlad.

Bolintineanu ministru Dimitrie Bolintineanu a fost, pe rand, secretar de stat la Departamentul Trebilor Straine, ministru al cultelor in Guvernul Kogalniceanu, membru al Consiliului de Stat. Desi ajunsese in lumea politica si se invartea printre cei mai influenti oameni ai epocii, Bolintineanu a ramas un om modest. "Traia intr-o singura camera din casa Bosel in fata teatrului, neavand aproape pe nimeni pe langa el, plictisit si amarat tot mai mult de ceea ce se petrecea in jurul lui. Temperamentul lui de om meditativ, de om de carti, nu raspundea carierei politice. El primise onoarea de a fi ministru, dar spunea intoteduna ca nu-i facut pentru asemenea lucruri", scrie N Petrascu in "Icoane de lumina". Modestul Bolintineanu ajuns ministru a refuzat sa ii fie casa pazita, asa cum impunea protocolul si a refuzat sa i se puna la dispozitie transport pentru a merge la minister. Rebreanu a fost ajutor de notar Liviu Rebreanu, desi era atras de medicina, a urmat cursurile unei scoli militare. Din 1903 pana in 1906, a urmat Academia Militara "Ludoviceum" din Budapesta. A fost sublocotenent in armata austro-ungara. A lucrat ca functionar la Primaria din Vararea, iar cativa ani mai tarziu s-a angajat ca ajutor de notar in Magura Ilvei. A lucrat multi ani ca ziarist si a fost director al Teatrului National din Bucuresti.

Macedonski a fost prefect Alexandru Macedonski a avut pe parcursul vietii mai multe tentative de a se adapta la viata de functionar. In 1876 a fost numit in functia de prefect interimar al regiunii Bugeac, functie pe care a fost nevoit sa o paraseasca, dupa ce s-a opus unor actiuni impuse de guvern. In 1877 a fost numit de C. A. Rosetti in postul de controlor financiar al judetului Putna, dar a refuzat functia pe care a considerat-o nedemna de valoarea lui. In acelasi an, a fost numit director de prefectura al plasii Silistra Noua si s-a mutat la Cernavoda. In 1879, a fost numit administrator al plasei Sulina. A ocupat apoi functia de inspector general financiar.Potrivit lui George Calinescu, pana in anul 1902, Macedonski avea la activ doar 18 luni de serviciu public. Poetul considera functia de fuctionar nedemna pentru un literat si a aspirat toata viata la pozitii mai inalte. ,,Este o rusine ca literatii nostri fruntasi sa fie lipsiti de traiul zilnic sau sa se osandeasca la functionarism... Partea feminina a societatii noastre ar trebui sa-si deschida casele poetilor, scriitorilor. In Paris, un poet e platit cu cinci sute de lei si o mie de lei pe seara, si e cu osebire magulit de stapana casei si de ai ei numai ca sa consimta sa-si spuna versurile", scria Macedonski.