Elev:Dima FlaviaClasa:a VIII-a A

2010-2011

Meseriile in tara noastra

Vechile meserii vor disparea incetul cu incetul in urmatorii ani. Cel putin, asta arata un studiu efectuat de Ministerul Muncii in anul 2006. Cercetarea intitulata “Evolutia ocupatiilor pe piata fortei de munca” incearca sa ne ofere o perspectiva asupra situatiei profesionale in Romania la nivelul anului 2010.echile meserii de Bucuresti vor disparea incetul cu incetul in urmatorii ani. Cel putin, asta arata un studiu efectuat de Ministerul Muncii in anul 2006. Cercetarea intitulata “Evolutia ocupatiilor pe piata fortei de munca” incearca sa ne ofere o perspectiva asupra situatiei profesionale in Romania la nivelul anului 2010.

Pe scurt, palarierii, restauratorii de mobila, blanarii, ceasornicarii vor deveni treptat doar o simpla amintire. Ne aflam in lumea managerilor, a specialistilor in Human Resources, a managerilor de proiect si a altor slujbe cu nume imprumutate care isi gasesc locul in nomenclatorul ocupatiilor de la noi.

Asa cum arata studiul, cele mai spectaculoase modificari la nivelul profesiei s-au inregistrat in domeniul „muncitori calificaţi”, grupă care include „meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor”. Astfel, daca in 1977, aveam o dinamica de 3850,4 muncitori calificati (in mii de persoane), in 2002, ramasesera numai 2296,5. Ponderea acestei grupe profesionale a scazut semnificativ in aceasta perioada, spre deosebire de cea a lucratorilor in comert si servicii si de cea a persoanelor cu ocupatii intelectuale, care au inregistrat cea mai mare crestere.

Desi studiul propune un scenariu moderat pentru orizontul ocupatiilor in 2010 in care se pare ca ponderea mestesugarilor ar creste, e greu de crezut ca pentru vechile meserii mai este vreo sansa. Cauzele sunt diverse. Toti mesterii artizanali cu care am vorbit s-au plans, in primul rand, ca nu mai exista scoli de meserii care sa pregateasca elevii. Apoi, nici in atelierele lor nu mai vin ucenici dornici sa invete tainele meseriei. “Munca e grea si se plang ca salariile sunt mici. O fi munca grea, dar cand este pasiune,” spune Ion Burcea, restauratorul de mobila din Piata Rosetti.

Cei care au incercat sa deprinda meseria de restaurator, ceasornicar sau blanar au renuntat repede. Gheorghe Mitracu, singurul blanar ramas pe Calea Mosilor, da vina si pe preturile foarte mari ale spatiilor unde si-ar putea deschide ateliere. “De inchiriat, e foarte greu, iar de cumparat un loc nici nu se pune problema,” explica nea Gheorghe.

Si chiar si asa, daca poate ar mai fi existat cerere din partea clientilor, vechile ateliere si mesterii lor nu ar fi disparut. In Bucurestiul lui 2008 insa, oamenii prefera sa arunce un obiect stricat si sa isi cumpere altul nou, decat sa-l repare pe cel vechi. “Cine mai sta sa-si repare o

1

pereche buna de ghete cand iti poti lua o pereche de adidasi noi la vreo 25-30 de lei?..”, se intreaba un cizmar cu atelier in zona Mantuleasa.

Ustensilele si instrumentele de lucru sunt si ele vechi, iar de piese de schimb in cazul in care se strica nici nu se pune problema. Nea Ion, restauratorul de mobila lucreaza de pe schite de acum 500 de ani, pe cand nea Gheorghe blanarul a fost nevoit sa arunce chiar iarna trecuta una din ultimele masini de cusut pentru ca nu a mai avut unde sa o repare.

Ce facultate sau scoala de meserii sa urmez pentru ca dupa absolvire sa obtin un loc de munca bine platit? Aceasta este intrebarea prezenta pe buzele majoritatii elevilor aflati in anii terminali. Un studiu al Ministerului Muncii cu privire la meseriile care vor avea cea mai mare cautare in anii urmatorii se doveste a fi un adevarat ghid pentru elevii care vor sa isi alega o institutie de invatamint, dar si pentru persoanele care vor sa obtina o alta calificare care sa le aduca cistiguri mai mari.

Potrivit documentului, in regiunea de nord-est a tarii lipseste personalul cu studii superioare, cum ar fi inginerii din diverse domenii si profesorii din invatamintul superior, gimnazii sau licee. De asemenea, lipsesc in numar mare muncitorii calificati din constructii metalice, mecanica fina si industria alimentara, dar si muncitorii necalificati din agricultura, silvicultura si pescuit.

„Trebuie sa ne schimbam mentalitatea"

Studiul a avut ca punct de pornire analiza sectoarelor care duc in prezent lipsa de forta de munca. „Asa cum reiese din statistica referitoare la domeniile de activitate enuntate de angajatori ca fiind lipsite de forta de munca calificata, se recomanda adaptarea ofertei educationale in sensul cresterii numarului de specialisti din domeniile constructiilor, serviciilor si transporturilor precum si diversificarea calificarilor pentru domeniul industriei prelucratoare, corelat cu dezvoltarea economica a fiecarui judet din regiune", precizeaza studiul.

Specialistii din domeniul recrutarii fortei de munca explica insa ca au potential de dezvoltare in zona multe dintre ocupatiile nou aparute pe piata. „Meseria de project manager va fi destul de cautata; si acum aceasta categorie de specialisti e foarte greu de gasit in regiune. Acestia pot sa lucreze in diverse industrii si domenii pentru a dezvolta proiecte. In plus, pot cistiga mai mult daca lucreaza pe cont propriu, decit ca angajati ai companiei. Legat de acest tip de ocupatie, cred ca trebuie sa ne schimbam putin mentalitatea si sa acceptam ca pot exista si altfel de locuri de munca decit cele cu program fix", a declarat Camelia Birzanu, consultant senior al Antal International Network.

Farmacistii vor fi la mare cautare

Aspectul viitoarei piete de munca nu poate fi anticipat in totalitate, din cauza diverselor investitii ce ar putea fi realizate in regiune. Daca o sa se faca o mare fabrica de textile si incaltaminte se vor cauta sute de angajati in acest domeniu. Pot spune ca incepe sa lipseasca

2

din regiune forta de munca slab si mediu calificata, cum ar fi mecanicii, tinichigii, electricienii, constructorii", a mai spus Birzanu.

Printre meseriile la mare cautare in urmatorii ani se afla farmacistii si informaticienii. „In urmatorii ani, cu siguranta va fi o mare penurie de forta de munca in constructii , mai ales pentru muncitori necalificati. Farmacistii, care au si acum lefuri de 30 de milioane, vor fi tot mai cautati. Probabil ca vor mai fi investitii in domeniul IT , iar programatorii si inginerii de sistem vor fi de asemenea la mare cautare. Chiar si baby-sitting-ul si menajul serios vor fi domenii cu necesar mai mare de forta de munca. In perioada urmatoare, dar nu stiu daca va fi valabil si pe termen lung, vor fi multe locuri de munca in domeniul pensiilor private", a argumentat Daniel Bradatan, manager al firmei de recrutare Atest. Sanse mai mari pentru persoanele cu studii superioare

Si Dumitru Oprea, rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza" Iasi, considera ca meseria de project manager este de viitor. „Printre cele mai bine platite slujbe din lume este cea de project manager in domeniul IT. Managerii de proiect sunt cautati in orice domeniu, de la sociologie, politologie, cultura la industrie", a explicat Oprea.

De asemenea, printre meseriile de viitor se vor afla si cele din domeniul comunicatiilor. „Un exemplu este al tinerilor estonieni care au creat programul Skype (n.r.: program de telefonie care face posibila conectarea la camere chat publice) si au ajuns sa aiba un capital cat al unei banci importante din Romania", a mai spus Oprea.

Potrivit studiului realizat pentru MMSSF, in urmatorii cinci ani, piata fortei de munca de la nivel national va fi cel mai probabil favorabila persoanelor cu un nivel de studii ridicat. Acelasi studiu estimeaza ca va creste numarul mestesugarilor, al lucratorilor calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor, in servicii si in administratie, dar si al specialistilor cu ocupatii intelectuale.

Oprea sustine insa ca studiile nu au nici o valoare daca nu sint transpuse in politici guvernamentale. „Specialistii realizeaza aceste studii, dar trebuie sa se reflecte intr-o politica guvernamentala. Degeaba spun ca am nevoie de mai multe locuri la Informatica si ca Politehnica are mult mai multe, daca nu mi se da dreptul de a mari numarul de studenti la specializarile cautate, daca nu se realizeaza politici publice coerente", a declarat rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza".

Meseria este brăţară de aur, spunea odată o vorbă din bătrâni. În România anului 2010 însă, nici măcar din bronz nu mai poate fi, cel puţin după clasificarea meseriilor de la noi din ţară. COR-ul românesc a fost modificat şi adus la standarde europene, însă, o simplă privire asupra nomenclatorului meseriilor de la noi din ţară ne face să înţelelgem cu ce se "laudă" România la statele dezvoltate.

Clasificarea Ocupaţiilor din România cuprinde funcţii inedite. Până si meseria de „aburitor“

3

este prinsă în clasificare, este drept că apare sub forma de „aburitor plută“ sau „aburitor textile“. Potrivit COR, la noi în ţară încă se mai încadrează oameni pe funcţia de "agent conducători câini de serviciu" sau "şef coloană auto".

În aceeaşi categorie, a meseriilor ciudate pot fi încadrate cu succes şi funcţiile de "albitor pastă hârtie" sau "cap de masă".

Probabil nu o să vă vină să credeţi, dar în COR-ul românesc încă mai există postul de "cărăuş", "ţintuitor", "ceaprazar", "ciupercar", "cizelator" şi " colector şi sortator păr".

Sunt însă persoane care au trecută în cartea de muncă funcţia de "paraşutist încercător", "formator de formatori" sau "codificator".

Clasificarea cuprinde mii de ocupaţii. Sunt însă unele „de tot rîsul“ precum cea de „clovn“, sau de "aglomeratorist". Nu este rău să fii nici „hipnotizator“, dar nici „degustător“, însă nu ştim dacă multe persoane şi-ar dori să fie "lustragiu".

Şi dacă de "telegrafist şef" sau "şef staţie radiotelegrafie" a auzit toată lumea, deşi nu îşi mai imagina cineva că mai există telegraf în 2010, de funcţiile de "chevraşameş", "nămolar", "măţar" sau "fazanier" sunt puţini cei care ştiau înainte să apară Clasificarea Ocupaţiilor din România.

Potrivit Ministerului Muncii, "ocupatiile cuprinse în COR sunt rezultatul unei activităţi continue, pentru că piaţa muncii din România, ca şi cea din Uniunea Europeană, este o piaţă dinamică, supusă permanent unor schimbări generate, pe de o parte, de modificarea conţinutului unor activităţi, de dispariţia altora, precum şi de apariţia unui număr semnificativ de ocupaţii noi induse de procesele tehnologice actuale, de diversificarea producţiei şi de progresul tehnic, iar pe de alta, de criza economică. Astfel, COR-ul este rezultatul nevoilor pieţei. În consecinţă, oricare dintre meseriile cuprinse în COR are utilitate pentru agenţii economici şi/sau instituţiile publice".

Specialiştii în resurse umane: Meseriile cuprinse în COR sunt denumiri anapoda, ce nu pot fi regăsite nici în dicţionarul limbii române

Nu sunt însă de aceeaşi părere şi analiştii în resurse umane. Directorul Total Business Solutions, Daniela Necefor susţine că funcţiile din COR "sunt nişte denumiri total anapoda. Mi se pare o traducere mot-a-mot a unor cuvinte pentru că legislaţia nu acceptă termeni în engleză. Unele nici nu sunt traduceri. Avem destul de multe denumiri ori în limba engleză ori o combinaţie româno-engleză. " Daniela Necefor a dat exemplul "nursă de psihiatrie. "Acest termen nici măcar nu este tradus. El vine de la "nurse" din engleză care înseamnă asistentă. Nici măcar nu există acest cuvânt în dicţionarul limbii române" a explicat ea.

În plus, Daniela Necefor a observat că unele dintre meseriile din Clasificare sunt date ca şi echipamente nicidecum ca o meserie.

4

5