1. NOTIUNI INTRODUCTIVECosturile de mentenanta reprezinta o mare parte a costurilor totale de functionare ale

sistemelor industriale. Termenul de sistem industrial se refera la o masina, centru de prelucrare, robot industrial, linie de fabricatie, fabrica, depozit, etc. In functie de specificul fiecarei ramuri industriale, costurile de mentenanta pot reprezenta de la 15 la 60% din costurile produselor finite. Exploatarea in conditii optime si cu performante ridicate a sistemelor industriale este strans legata de prevenirea defectiunilor provenite prin manevre gresite, datorita neatentiei operatorului sau prin suprasolicitari intamplatoare, prin uzura excesiva si prematura a unor elemente componente, etc. Dezvoltarea tehnicilor de monitorizare si diagnoza si implementarea lor pe sistemele industriale asigura functionarea in conditii de siguranta si de performanta a acestora, cu efecte pozitive asupra fiabilitatii si productivitatii. Abordarea problemelor legate de aparitia si gestionarea unei situatii de defect intr-un sistem industrial necesita, intr-o prima etapa, definirea unor termini uzuali.

Deteriorarea sau intreruperea capacitatii unui sistem de a asigura o functie ceruta in conditiile de functionare specificate defineste o situatie de defect (defectare). O defectare este datorata aparitiei unuia sau mai multor defecte. Nu intotdeauna un defect duce la defectare, sistemul putand sa continue sa functioneze, dar la performante scazute. Detectia si izolarea defectelor este deci o necesitate in orice sistem. Detectia defectelor se defineste ca determinarea prezentei unui defect in sistem; izolarea defectelor se refera la determinarea tipului de defect, alocului de producere a defectului si a momentului de detectare; urmand ca prin identificarea defectelor sa se asigure determinarea marimii si comportarii in timp a defectului, respectiv a cauzei care a generat defectarea constatata. Aceste trei functii sunt indeplinite de blocurile/echipamentele de detectie si diagnoza a defectelor in sistemele industriale. Diagnoza include, deci, etapele de izolare si identificare a defectelor, stabilind o legatura cauza-efect intre un simptom observat si defectarea care ii urmeaza, cauzele si consecintele sale, utilizand algoritmi specifici si conducand la detectia timpurie a situatiilor anormale, prevenind astfel avarii importante.

Procesul de detectie si diagnoza a defectelor presupune accesul la anumite marimi/parametri semnificativi ai sistemului, care dau in orice moment informatii asupra starii acestuia. Ansamblul tuturor echipamentelor care asigura preluarea si analiza semnalelor din sistem, detectia si diagnoza defectelor poarta denumirea de modul de monitorizare a starii sistemului, termen intalnit in limba engleza ca si condition monitoring. Monitorizarea stariiunui sistem se poate realiza utilizand echipamente/algoritmi sofisticati, sau, pentru sistemele mai simple, se bazeaza pe experienta si pregatirea operatorului sistemului respectiv.

1.1. CONCEPTE DE MENTENANTADezvoltarea activitatii industriale, realizarea unor productii cat mai mari, la calitate cat

mai buna si cu costuri cat mai mici, au determinat orientarea managementului firmelor si a expertilor in utilaje si echipamente spre elaborarea unor masuri organizatorice si tehnologii care sa reduca opririle accidentale ale utilajelor si reducerea timpilor de stationare in reparatie, deci acosturilor de mentenanta. Mentenanta poate fi considerata un ansamblu de activitati tehnico-organizatorice care au ca scop mentinerea in stare de functionare, intretinerea si reparatia sistemelor industriale. Primele politici de mentenanta dezvoltate constau in interventii asuprautilajelor care functionau pana la oprirea lor accidentala (breakdown) datorita uzurii instaurate sau datorita aparitiei unor defectiuni. Interventia se considera satisfacatoare atata timp cat masina/sistemul functiona la un nivel minim acceptabil (mentenanta reactiva).

Dezvoltarea si cresterea complexitatii sistemelor industriale a dus la modernizarea si actualizarea tehnicilor si politicilor de mentenanta. Functie de costurile legate de piesele de schimb si materiale, respectiv de pierderile datorate timpului de stationare in reparatie, se deosebesc trei tipuri de politici de mentenanta. Mentenanta corectiva permite unui mijloc de productie, in mod provizoriu, indeplinirea integrala a functiei, prin interventii la momentul aparitiei unei probleme. Actiunea este bine planificata, insa, actionandu-se nu numai la nivelul

simptomaticii, ci cautandu-se si rezolvandu-se insasi cauza defectului. Pentru situatia in care utilajele functioneaza in conditii de siguranta pana la instalarea unui anumit nivel de uzura sau a unui defect in stare incipienta, discutam de mentenanta preventiva si predictiva. In astfel de sisteme, utilajele vor fi oprite la o data anticipata, iar reparatia va fi facuta doar acolo unde este nevoie. Acest tip de mentenanta permite depistarea din timp, localizarea si identificarea defectiunii sau a piesei uzate, precum si calculul duratei de functionare in conditii de siguranta a utilajului. Activitatea de tip preventiv si predictiv face posibila planificarea opririi, pregatirea echipei de interventie, asigurarea pieselor de schimb necesare, respectiv reducerea la minim a duratei de stationare pentru reparatie. Mentenanta predictiva reprezinta un salt calitativ superior intr-un sistem de mentenanta modern, indiferent de ramura industriala sau de specificul de productie, deoarece ofera toate informatiile necesare pentru:- depistarea din timp a aparitiei defectiunilor;- localizarea acestora;- diagnosticarea defectiunilor;- calculul duratei de functionare in conditii de siguranta a utilajului.

1.1.1. MENTENANTA REACTIVAAcest tip de mentenanta este caracterizata prin doua elemente, si anume planificare

scazuta si reparatii incomplete. Reparatiile sunt de cele mai multe ori prost planificate datorita constrangerilor de timp impuse de productie si de managementul sistemului. In mod curent, mentenanta reactiva costa de trei, patru ori mai mult decat in cazul aceeasi problema ar fi rezolvata in mod planificat.

O a doua problema legata de mentenanta reactiva este aceea conform careia activitatea se concentreaza pe repararea simptomului defectului, fara a cauta cauza. De exemplu, defectarea unui lagar poate cauza disfunctionalitati ale unui echipament, determinand oprirea productiei. Acesta este schimbat cat de repede si masina/sistemul este repus in functiune, fara a se incercadeterminarea cauzei defectului la nivelul lagarului si/sau fara a se incerca prevenirea reaparitiei defectului. Ca rezultat, fiabilitatea masinii/sistemului este redusa in mod drastic, ceea ce determina cresterea frecventei de aparitie a defectului si, bineinteles, a costurilor de intretinere.

1.1.2. MENTENANTA CORECTIVAIn cazul mentenantei corective, spre deosebire de cea reactiva, activitatea se focalizeaza

pe sarcini planificate la intervale regulate de timp prin care sa se asigure mentinerea in stare de functionare la parametri optimi a masinilor/sistemelor critice. Eficienta programului de mentenanta se judeca in functie de costul ciclului de viata a masinilor/sistemelor critice si nu in functie de cat de repede este repus in functiune.

Astfel, principalul obiectiv al mentenantei corective este acela de a elimina intreruperile in functionare, deviatiile de la conditiile optime de functionare si interventiile nenecesare. Aceasta presupune reparatii corecte si complete ale problemelor inca din faza incipienta, pe baza unui program de interventii bine stabilit, implementat de oameni pregatiti in acest scop, reparatiile fiind verificate inainte de a pune masina/sistemul din nou in fucntiune. Problemeleincipiente nu se restrang numai la probleme electrice sau mecanice. Toate deviatiile de la conditiile optime de functionare, de exemplu randament, capacitate de productie sau calitatea produselor, sunt corectate imediat ce sunt detectate.

1.1.3. MENTENANTA PREVENTIVAConceptul de mentenanta preventiva are o multitudine de semnificatii. O interpretare

literala a acestui termen defineste un program de mentenanta care are ca scop eliminarea sau prevenirea mentenantei corective si/sau a celei reactive. Un program de mentenanta preventiva mai cuprinzator va apela la evaluarea periodica a echipamentelor/masinilor/sistemelor critice pentru a detecta potentiale probleme si pentru a programa imediat interventiile necesare care vor

preveni orice degradare a conditiilor de functionare. Activitatile de asigurare a mentenantei sunt gestionate in timp.

Figura … prezinta rata de aparitie a unui defect in functie de timpul de functionare. Astfel, o masina noua are sanse mari sa se defecteze in prima saptamana de la punerea in functiune datorita unor probleme legate de instalare. Dupa aceasta perioada probabilitatea de aparitie a unui defect este relativ redusa pentru o perioada lunga de timp. Dupa aceasta perioada, numita ciclu de viata, probabilitatea defectarii creste rapid cu timpul scurs. Managementul mentenantei preventive ia sau trebuie sa ia in considerare aceasta statistica in planificarea lucrarilor de reparatii si intretienere.

Implementarea mentenantei preventive la momentul actual variaza intr-o gama larga. Anumite programe sunt extrem de limitate si constau numai in lubrificare si ajustari minore. Un program real si eficient de mentenanta preventiva presupune planificarea reparatiilor, lubrificarii, ajustarilor, reconditionarii pentru toate echipamentele/masinile/subsisteme din cadrul unui sistem industrial. Numitorul comun al acestor interventii este programarea corecta in timp functie de statistica prezentata mai sus.

Toate programele de mentenanta pleaca de la premisa ca fiecare masina/echipament are un timp de viata specific. De exemplu, o pompa centrifugala, functioneaza in mod normal 18 luni, interval dupa care necesita lucrari de reparatii capitale. Utilizand un program de mentenanta preventiva, pompa va fi scoasa din serviciu dupa 17 luni si introdusa in programul de reparatii capitale. Problema acestui tip de abordare este legata de faptul ca modul de operare si variabilele specifice locului de montare sau ale sistemului in ansamblu pot afecta ciclul de viata al masinii. De exemplu, conditiile de exploatare si prin urmare statistica aparitiilor defectelor pentru o pompa de apa nu sunt acelasi cu o pompa care asigura evacuarea unor lichide de racier sau de ungere.1.1.4. MENTENANTA PREDICTIVA

Ca si mentenanta preventiva, cea predictiva are o multime de definitii. Pentru o parte din operatorii umani aceasta se reduce la monitorizarea vibratiilor masinilor rotative in vederea detectarii defectelor incipiente si a prevenirii intreruperii functionarii. Pentru altii, aceasta se refera la monitorizarea cu camere de termoviziune a contactelor electrice, motoarelor sau altorechipamente electrice, pentru a detecta problemele aparute. Premisa comuna de la care porneste mentenanta predictiva este aceea ca monitorizarea periodica sau continua a starii mecanice, electrice sau a altor indicatori ai functionarii sistemelor sau proceselor poate furniza datele necesare asigurarii intervalului maxim intre lucrarile de reparatii si intretinere, respectiv de a minimiza costul intreruperilor de productie neplanificate datorate eventualelor defectiuni.

Cu toate acestea, mentenanta predictiva este mai mult decat atat. Este de fapt mijlocul de imbunatatire si crestere a productivitatii, calitatii produselor si ale randamentului total al sistemelor de fabricatie si productie. Mentenanta predictiva este de fapt o filozofie sau o atitudine care, pe baza conditiilor de functionare permite optimizarea intregului sistem industrial. Un management cuprinzator al mentenantei predictive utilizeaza cele mai eficiente metode (monitorizarea vibratiilor, termografia, tribologia, etc) pentru a obtine parametrii de functionare ale subsistemelor componente ale unui sistem industrial, pe baza carora va programa activitatile de intretinere si reparatie. Includerea mentenantei predictive in programul general de mentenanta optimizeaza disponibilitatea masinilor si echipamentelor si reduce foarte mult costurile de mentenanta. Spre deosebire de mentenanta preventiva, care are ca baza de programare timpul scurs de la punerea in functiune/reparatie capitala/interventie pentru organizarea activitatilor de mentenanta, mentenenta predictiva are la baza programarea acestora functie de parametrii/indicatorii efectivi de functionare ai echipamentului/masinii/sistemului. Utilizarea mentenantei predictive ca element important al politicii de mentenanta ai unei firme furnizeaza date in timp real asupra starii mecanice actuale a fiecarei sistem de antrenare si randamentul de functionare al fiecarui proces. Aceste date reprezinta o baza importanta in organizarea activitatii de mentenanta. Se vor putea evita astfel intreruperile neprogramate ale procesului de productie,

prin identificarea problemelor inainte ca ele sa devina serioase. Cea mai mare a problemelor pot fi minimizate prin detectarea lor in faza incipienta.

1.2. ABORDAREA SI IMPLEMENTAREA PROGRAMELORDE MENTENANTA PREDICTIVA

In foarte multe cazuri, programele de mentenanta preventiva nu au dat rezultatele scontate, acest lucru fiind generat nu atat de limite tehnice cat de modul de abordare si implementare a tehnicilor de mentenanta la nivelul locului de munca. In vederea eficientizarii politicii de mentenanta trebuie avute in vedere cateva elemente, si anume: modul de abordare, de la cel mai inalt nivel, pana la locul de munca, pe de o parte, dar si diferenta intre dezvoltareapoliticii de mentenanta pentru firme mari, mijlocii sau mici pe de alta parte; respectiv utilizarea corecta a tehnicilor de mentenanta.

1.2.1. MODUL DE ABORDARE AL POLITICII DE MENTENANTAIn ceea ce priveste modul de abordare al politicii de mentenanta predictiva la nivelul unei

firme trebuie avute in vedere doua elemente importante: primul dintre ele se refera la intelegerea locului si rolului mentenantei predictive, in timp ce al doilea se refera la dimensiunea firmei la care se aplica politica de mentenenta.

1.2.1.1. Perceptia mentenantei predictiveAnaliza problemelor legate de eficienta diferitelor tipuri de echipamente de-a lungul a 30

de ani a demonstrat ca politica de mentenanta este responsabila de aproximativ 17% din intreruperile productiei sau ale problemelor de calitate. Celelalte 83 de procente se datoreaza de cele mai multe ori practicilor inadecvate de operare, proiectarii defectuoase, etc. In dezvoltarea unei politici eficiente de mentenanta predictiva este necesara implicarea factorilor de conducere, a echipei manageriale care trebuie sa inteleaga necesitatea implementarii acesteia, cu costuri suplimentare, dar care in timp isi vor dovedi eficacitatea. Astfel, pentru optimizarea proceselorsi a functionarii firmei, in general, este necesara implementarea tehnicilor specifice de mentenanta predictiva, pentru detectia, izolarea si rezolvarea in timp util si cu costuri cat mai reduse a tuturor abaterilor de la performantele stabilite. Utilizarea acestor tehnici de mentenanta trebuie insa acceptata la toate nivelele, lucru dificil de realizat. De aceea este esentiala formarea unei categorii de personal care sa aiba ca principal scop acela al dezvoltarii si implementarii politicii de mentenanta. Alegerea personalului si organizarea lui nu este un demers usor. Membrii echipei trebuie sa posede cunostinte complete despre proiectarea masinilor, echipamentelor si proceselor si sa fie capabili sa implementeze cele mai bune practici atat pentru operarea, cat si pentru mentenanta tuturor masinilor/echipamentelor critice ale sistemelor industriale. De asemenea, echipa trebuie sa cunoasca si sa utilizeze in mod corect tehnicile dementenanta, in concordanta cu caracteristicile masinii/echipamentului.

Aceata problema poate fi rezolvata in doua moduri. Prima abordare se refera la selectarea personalului din randul celor mai buni specialisti ai firmei, specialisti care sa posede cunostinte solide fiecare in domeniul propriu. Cea de-a doua abordare se refera la angajarea unor ingineri specializati pe asigurarea calitatii si a mentenantei. De cele mai multe ori, specialistii din aceasta categori isi ofera serviciile in calitate de consultanti, de obicei pe termen scurt, dupa care firma va fi nevoita sa apeleze la angajatii proprii pentru a continua aceasta activitate.

1.2.1.2. Politica de mentenanta vs dimensiunea firmeiInainte de a analiza modul de abordare a politicii de mentenanta in functie de

dimensiunea firmei, trebuie avut in vedere faptul ca productivitatea ridicata, costul redus, calitatea produselor si serviciilor, reprezinta cerinte atat la nivelul firmelor mari, cat si la nivelul celor mici si mijlocii. Pe de alta parte, exista cateva elemente fundamentale care trebuie analizate si avute in vedere inainte de a discuta diferentele intre politicile de mentenanta ale diferitelortipuri de firme. Primul element ce trebuie avut in vedere este legat de asigurarea unui mediu

propice muncii, cu implicarea tuturor angajatilor, de la nivel managerial, pana la cel productiv. Toate serviciile din cadrul firmei trebuie implicate in asigurarea unui flux tehnologic eficient, de la aprovizionare, productie, mentenanta, pana la cel de vanzari si marketing. Astfel, serviciul de vanzari si marketing trebuie sa asigure un volum sufficient de noi contracte astfel incat sa poata sustine un nivel acceptabil al productiei. Implicarea in noi contracte trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: noile produse sa asigure o utilizare eficienta a infrastructurii firmei, marimea noilorcontracte sa reduca timpii necesari setarilor pentru inceperea unei noi linii de produse, valoarea contractului sa asigure un profit rezonabil. Managementul productiei este un alt element ce contribuie la asigurarea performantelor unei firme. Serviciul productie trebuie sa planifice si saorganizeze activitatea astfel incat sa se poata obtine un randament maxim cu infrastructura existenta. O planificare corecta depinde de o serie de factori, dupa cum urmeaza: o buna comunicare cu serviciul de vanzari si marketing, o buna cunoastere a capacitatii de productie, controlul materialelor si un fiabilitate ridicata a echipamentelor. Nu trebuie pierdut din vedere contactul permanent cu serviciul aprovizionare, cu cel al resurselor umane, respectiv cucel de mentenanta. In plus, fiecare functie de productie trebuie sa aiba si sa foloseasca proceduristandard pentru utilizarea fiecarui mijloc de productie, proceduri care trebuie evaluate si upgradate pentru a asigura un randament corespunzator. Nu trebuie pierdut din vedere factorul uman. Personalul firmei trebuie sa fie pregatit corespunzator, evaluat periodic si, daca este nevoie, introdus in programe de training.

Departamentul de aprovizionare are un rol deosebit de important, atat in relatia sa cu cel de productie, cat si cu cel de mentenanta, deoarece el asigura necesarul de materii prime si materiale in acord cu ritmul productiei, precum si piesele de schimb si materialele necesare eventualelor lucrari de intretinere si reparatii. Serviciul de mentenanta trebuie sa asigure mentinerea in stare perfecta de functionare si exploatare a echipamentului de productie. Obiectivul activitatii de mentenanta este prevenirea problemelor si rezolvarea lor fara un impactnegativ la adresa productiei. Trebuie avute in vedere atat mentenanta corectiva, cat si cea preventiva, cu utilizarea eficienta a infrastructurii si a capacitatii de productie a firmei. Aceasta poate fi realizata pe baza unor proceduri si practici standard, care trebuie sa asigure intervalul corect intre inspectii, ajustari sau reparatii. Procedurile standard trebuie cunoscute de catre personalul de intretinere astfel incat sarcina sa fie indeplinita in timpminim si cu costuri minime.Desi cele prezentate mai sus sunt elemente general valabile, indiferent de marimea firmei, la dezvoltarea unei politici de mentenanta trebuie avut in vedere acest element. Pentru firmele mici implementarea unei strategii de mentenanta predictiva este de cele mai multe ori un efort deosebit din punct de vedere financiar. Desi programul poate genera rezultate similare celor din firmele mari, la nivel financiar nu este intotdeauna justificabila o astfel de abordare. Exista insaprogram special concepute pentru firmele mici, care sa le permita acestora implementarea unor programe de mentenanta, in vederea cresterii randamentului si productivitatii, fara modificari in structura de personal sau in cea productiva.

Pentru firmele mari, implementarea unor programe de mentenanta predictive sunt perfect justificabile, cu precizarea ca aceste programe sa fie integrate intr-o politica unitara, pentru a se evita disiparea eforturilor si aparitia unor cheltuieli suplimentare. De aceea este foarte importanta existenta unui system informatic de management, care sa includa toate elementele ce concura ladesfasurarea unei activitati de productie profitabila. Implementat in mod corect, un astfel de sistem va furniza un mijloc de comunicare si de integrare a serviciilor de aprovizionare, productie, mentenanta si vanzari.

1.2.2. TEHNICI UTILIZATE DE POLITICILE DE MENTENANTAComponentele unui sistem, precum pompe, motoare electrice sau hidraulice, sisteme de

transmisie, etc ca parti integrante ale acestuia trebuie sa functioneze la parametri optimi pentru a asigura atingerea performantelor proiectate ale sistemului in ansamblu. Abordarea problemelor de mentenanta, stabilirea procedurilor si strategiei de mentenanta pentru un sistem trebuie de

aceea sa aiba in vedere atat monitorizarea si diagnoza la nivelul fiecarei componente, dar si influenta variabilelor sistem. De cele mai multe ori cauza unui defect se gaseste la nivelul variatiilor parametrilor de proces si o abordare neintegrativa a monitorizarii si diagnozei sistemului poate duce la actiuni ineficiente. Astfel, pe langa cele mai cunoscute tehnici de monitorizare si diagnoza (monitorizarea vibratiilor, termografia, tribologia) trebuie avuti invedere si alti parametri ai unui sistem precum: debite, tensiuni, curenti, temperaturi, etc.

In sisteme echipate cu comanda prin calculator sau prin automate programabile cea mai mare parte a acestor parametri sunt achizitionati si utilizati in procesul de comanda si control. Tipul si numarul acestora variaza de la un sistem la altul, dar algoritmul aplicarii procedurii de monitorizare si diagnoza este asemanator. Colectarea acestor parametri, impreuna cu aplicarea tehnologiilor traditionale ale mentenantei predictive vor furniza toate datele necesare pentru analiza starii si performantelor sistemului. Deoarece cea mai mare parte a echipamentelor utilizate in sistemele industriale fac parte din categoria sistemelor electromecanice, analiza tehnologiilor de mentenanta se va focaliza pe acestea, de la cele mai simple exemple – sisteme de antrenare de tip motor electric-pompa, pana la linii complexe de fabricatie.

Trebuie avut in vedere faptul ca, in orice sistem, programul de mentenanta se va focaliza pe componentele critice ale acestuia. O componenta critica este definita ca elementul direct implicat in procesul productiv, de care depinde in mod esential productivitatea intregului sistem, randamentul acestuia si, nu in ultimul rand, calitatea produsului. Principalele tehnologii de monitorizare si diagnoza a starii unui sistem sunt prezentate in continuare.

Analiza vibratiilor este una din cele mai utilizate metode de detectie si diagnoza a defectelor in sisteme electromecanice. Prin aceasta metoda se masoara vibratiile sistemului, de obicei cu un accelerometru, dupa care se examineaza spectrul de frecvente generat in vederea identificarii frecventelor semnificative din punct de vedere al starii masinii. Anumite frecvente sunt proprii sistemului in functionare normala. Modificarea amplitudinii anumitor armonici, de exemplu, poate semnifica prezenta unui defect. Datele pot fi colectate periodic, utilizand un sistem portabil, sau continuu, instalandu-se un sistem de monitorizare continua. Prin vibratii se pot detecta defecte precum: dezechilibre, probleme in lagare, rezonanta structurala, defecte rotorice la masinile electrice, excentricitati. Masuratorile sunt rapide si neinvazive, functionarea sistemului testat nefiind tulburata.

Pentru fiecare sistem electromecanic se defineste un nivel propriu de vibratii, orice derivatie de la acesta indicand o problema, astfel incat sa se poata interveni inainte ca sistemul sa se deterioreze. Exista de asemenea standard care furnizeaza nivele de vibratii pentru grupe de echipamente si viteze de operare. Acestea pot fi folosite ca termen de comparatie in stabilirea nivelului de vibratii ale unui anumit echipament.

Pe piata exista o gama larga de instrumente de masura a vibratiilor, de la tipul portabil, pana la echipamente complexe, fixe, pentru sisteme care necesita o monitorizare permanenta. Marea majoritate a aparatelor de masurare a vibratiilor lucreaza in domeniul 10 Hz...1kHz, considerat cel mai bun interval pentru probleme de tipul dezechilibre, excentricitati, eforturi suplimentare. Aparatele mai sofisticate lucreaza intr-o banda mult mai larga, pana la 20 kHzsi afiseaza atat in domeniu timp cat si in domeniul frecventa pe ecran LCD.

Datele pot fi prelucrate imediat sau pot fi descarcate pe un computer host pentru analiza si procesare. Aceste sisteme pot fi utilizate nu numai pentru masurarea vibratiilor, dar si pentru diagnosticarea unor defecte specifice, pe baza transformatei Fourier (FFT). Un alt parametru cheie care poate furniza informatii asupra starii unui echipament/sistem este temperatura. Aceasta este un indicator important al conditiilor mecanice, electrice sau al sarcinii aplicate unei anumite componente. De exemplu, frecarile intr-un lagar determina cresterea temperaturii. Instaland termocuple in lacasul lagarelor si masurand modificarile de temperatura poate fi stabilita prezenta unor probleme. Intretinerea poate fi astfel programata incat sa se evite aparitia unei problem mai serioase.

Termografia reprezinta utilizarea unei camere cu infrarosu pentru a vizualiza si masura energia termica emisa de un obiect. Energia termica este o parte a spectrului electromagnetic ce

nu poate fi detectata de ochiul uman, dar este perceputa ca si caldura. In domeniul infrarosu, orice corp cu temperature diferita de zero emite caldura. Chiar si obiectele cu temperatura sub zero grade emit unde in infrarosu. Camerele cu infrarosu produc imagini ale radiatiei termice si dau posibilitatea masurarii temperaturii fara contact direct.

Analiza fluidului de ungere poate fi utilizata pentru a determina conditiile de uzura mecanica, cele de lubrifiere sau starea fluidului. Prezenta unor particule metalice in fluidul de ungere sugereaza existenta unei uzuri, analiza acestora furnizand informatii asupra piesei supuse uzurii. Aciditatea fluidului arata fie oxidarea datorita temperaturilor inalte de lucru, fie contaminarea cu particule de apa sau utilizarea indelungata a acestuia. Vascozitatea este de asemenea un parametru important si trebuie sa fie in conformitate cu cea precizata in datele producatorului. Alcalinitatea sau pierderea acesteia dovedeste ca fluidul este in contact cu acizi anorganici precum acidul sulfuric sau cel nitric. Pentru analiza fluidului se utilizeaza o serie de metode, parte dintre ele fiind prezentate in continuare. Spectrometria reprezinta masurarea cantitatii si tipului elementelor metalice intr-o monstra de fluid. Principiul de operare consta in pulverizarea unei monstre de fluid diluat intr-un gaz inert formand un aerosol. Acesta este introdus intr-un camp magnetic pentru a forma o plasma la o temperatura de aproximativ 9000°C. Ca rezultat al acestei temperaturi ridicate, ionii metalici preiau si elibereaza energie sub forma de fotoni. In acest fel este creat un spectru cu diferite lungimi de unda pentru fiecare element metalic. Un spectrometru poate detecta particole foarte mici de metal aflate in suspensiein fluid, cu dimensiuni de la 0 la 3 microni, ca indicatori ai prezentei unei uzuri. Un dispozitiv relativ ieftin, pentru detectarea zgomotolui ultrasonic, poate fi utilizat pentru a determina scurgeri de lichid sau gaz. Cand un fluid trece de la o zona de presiune mare la una de presiune redusa se produce zgomot ultrasonic datorita curgerii turbulente. Detectorul transforma zgomotulultrasonic in zgomot in gama audibila. Inspectiile se fac de obicei semestrial sau anual.

O componenta importanta a unui sistem electromecanic este blocul de actionare electrica. Pentru detectia si diagnosticarea defectelor in sistemele de actionare electrica s-au dezvoltat o gama larga de metode, atat pentru circuitul de forta, cat si pentru convertorul electromecanic. Masurarea impedantei complexe, a rezistentei de izolatie, analiza spectrului de armonici al curentului de faza, sau a fluxului de scapari, sunt cateva metode utilizate la diagnosticarea sistemelor de actionare electrica. Principalele defecte ce pot aparea in sistemele de actionare electrica se refera la probleme legate de lagarele masinilor electrice, excentricitati, scurtcicuiteale infasurarilor, bare rupte, miezuri neomogene, etc. Elemente suplimentare vor fi prezentate intr-un paragraf separat.

1.3. IMPLICATII FINANCIAREIn conditiile normale ale analizei unei noi investitii se pun in balanta costurile initiale si

beneficiile asteptate, in termeni de economii realizate si de crestere a profitului. Pentru a considera proiectul ca fiind o buna investitie trebuie recuperate cheltuielile realizate intr-un interval de timp rezonabil. Daca pentru achizitionarea si instalarea unui nou echipament aceste calculi sunt relativ usor de facut, beneficiile investitiilor in mentenanta sunt foarte greu de evaluat, deoarece acest proces implica mult mai multe variabile. In evaluarea necesitatii dezvoltarii si implementarii in ultima instanta a unei politici de mentenanta la nivelul unei companii trebuie avute in vedere cateva elemente, si anume: frecventa intreruperilor, distributia lor in timp, necesitatea unor reparatii dese, numarul de produse cu defect fabricate, posibile reduceri ale performantelor, etc. De aceea este importanta cunoasterea performantelor anterioare ale masinii/echipamentului/sistemului asupra caruia se va intervene prin programul de mentenanta, dar si analiza posibilitatii imbunatatirii acestora.

Pentru a justifica sustinerea financiara a unui politici de mentenanta intr-o firma este necesar ca aceasta sa fie intr-o oarecare masura cuantificabila din punct de vedere al costurilor si beneficiilor pe care le presupune. Calculul acestora include atat costuri si beneficii ce pot fi determinate cu acuratete, dar si unele greu de cuantificat. De exemplu, pentru prima categorie, se pot calcula costurile unei intreruperi de productie. Intr-o intrerupere de x ore a procesului de

productie rezulta un numar de piese nerealizate si un alt numar de piese defecte, al caror corespondent financiar se poate determina. Este insa greu de cuantificat insatisfactia clientului, daca furnizarea produselor intarzie, sau corectarea intreruperilor de productie, daca realizarea unui anumit produs este prioritara.

O alta categorie de cheltuieli cuantificabile sunt reprezentate de costurile directe si de instalare ale echipamentelor ce urmeaza a fi achizitionate pentru implementarea politicii de mentenanta. Trebuie avut in vedere momentul instalarii acestora, in asa fel incat sa se elimine intreruperile de productie si, in plus, trebuie pregatit personal care sa fie capabil sa le exploateze.O data ce echipamentul a fost instalat si pus in functiune, costurile aferente se refera in principal la personalul dedicat exploatarii acestuia. Daca insa personalul existent este bine pregatit si daca echipamentul nou instalat preia o parte din sau imbunatateste randamentul sarcinilor operatorilor, atunci costurile de operare sunt reprezentate in cea mai mare parte de combustibilul sau energia necesare, consumabile, etc. In concluzie, se poate spune ca justificarea financiara a implementarii unei politici de mentenanta trebuie sa aiba la baza un plan de afaceri ferm, in carecheltuielile de investitii sa fie acoperite de beneficii din punct de vedere financiar.

1.4. ALEGEREA STRATEGIEI DE MENTENANTAIn alegerea strategiei in vederea implementarii unui anumit tip de mentenanta, trebuie

avut in vedere in primul rand faptul ca mentenanta nu presupune executarea lucrarilor de reparatii in cel mai scurt timp, ci este in principal un mijloc de prevenire a pierderilor cauzate de problemele masinilor/echipamentelor. Astfel, rolul strategiei de mentenanta este acela de a obtine si mentine urmatoarele:- disponibilitate optima a echipamentelor/sistemelor de productie si a celor auxiliare, pentru mentinerea capacitatii de productie a companiei la nivelul de performanta stabilit;- conditii de operare optime pentru echipamentele/sistemele de productie sau auxiliare;- utilizarea eficienta si la capacitati maxime a resurselor pentru mentenanta;- extinderea timpului de viata al echipamentelor/sistemelor;- reactie rapida in caz de defect;

Dezvoltarea unei strategii de mentenanta la nivelul unei companii nu se reduce la un singur tip de mentenanta. Va exista intotdeauna o mixtura de mentenanta reactiva, corectiva, preventiva si predictiva. De asemenea, un factor important in alegerea unui tip de mentenanta este reprezentat de consecintele unei eventuale stari de defect la nivelul masinii/echipamentului/sistemului. Aparitia unui defect poate pune problem de securitate a muncii sau a productiei, sau poate duce la probleme de mediu. Exista defecte care determina costuri mari legate de pierderi de productie, sau defecte care pot face irecuperabil un echipament. De cele mai multe ori, pentru fiecare echipament/proces se cunosc consecintele unui eventualdefect. In caz contrar se poate apela la operatorul echipamentului respective sau in documentatia aferenta acestuia. In literatura de specialitate, strategiile de mentenanta amintite mai sus se regasesc si sub alte denumiri. [] prezinta ca posibile metode/strategii de mentenanta urmatoarele:- mentenanta bazata pe evaluarea continua a parametrilor masinii/echipamentului/procesului (CBM – condition based maintenance);- interventii la intervale fixe de timp (FTB – fixed time maintenance);- functionare pana la intreruperea capacitatii de functionare (OTB – operate to breakdown);- mentenanta din proiectare (DOM – design out maintenance). OTB este corespondentul mentenantei reactive, interventia asupra masinii/echipamentului/procesului realizandu-se numai dupa ce defectul a dus la intreruperea capacitatii de functionare. Pentru astfel de situatii, cea mai buna solutie este aceea a dezvoltarii unei proceduri corective care sa permita interventia asupra defectului, cu analiza cauzei, nu numai a simptomaticii si cu verificarea reparatiei inainte de repunerea in functiune. DOM este o categorie aparte de mentenanta, care ia in considerare problemele legate de mentenanta inca din faza de proiectare. De exemplu, se prevad sisteme de ungere automate, etansari mecanice sau lagare etanse, pentru prevenirea unor eventuale defecte. FTM poate fi echivalata cu mentenanta preventiva, caz in care interventiile sunt stabilite si

organizate din timp, la intervale fixe de timp, de cele mai multe ori in functie de ciclul de viasa al masinii/echipamentului sau diferitelor subansamble ale acestora. CBM, fiind o metoda bazata pe evaluarea continua a starii masinii/echipamentului, intra in categoria mentenantei predictive. Monitorizarea continua a starii masinii/sistemului permite detectarea inca din faza incipient a defectelor, astfel incat interventia corectiva poate fi planificata si organizata din timp. La dezvoltarea unui sistem de monitorizare si diagnoza trebuie avut in vedere doi factori. In primul rand, metoda sau tehnica de monitorizare trebuie sa fie functionala pe timpul functionarii masinii/echipamentului/procesului monitorizat. Pe langa aceasta, metoda aleasa trebuie sa fie obiectiva, bazandu-se pe date furnizate de sisteme performante de masura, achizitie si procesare date. Pentru o mentenanta eficienta este necesara pregatirea unei documentatii specifice, care sa fie accesibila personalului de mentenanta la locul interventiei. Aceasta documentatie trebuie sa contina:- indicatii asupra monitorizarii si ungerii in timpul functionarii;- proceduri de monitorizare si ungere pe perioada opririi si proceduri de FTM;- standarde de monitorizare pentru diferite componente;- standarde specifice.Trebuie avut in vedere faptul ca un echipament/sistem are in structura sa o multime de componente/subansamble, fiecare cu propriul program de mentenanta care specifica: intervalul de timp la care trebuie realizata inspectia, tehnicile si personalul de inspectie. Astfel, un sistem complex de mentenanta trebuie sa posede o baza de date bine pusa la punct, sub formascrisa sau computerizata.

   Cum in ziua de azi notebook'ul este la moda, pentru multi utilizatori reprezentand o alternativa in raport cu un desktop, in acest articol sunt prezentate modalitati de intretinere si upgrade. Este de stiut ca in raport cu un desktop, notebook'ul este privat de multe facilitati de upgrade. Diferentele de performanta intre un notebook si un desktop sunt considerabile, dar un notebook este alternativa portabila care impacheteaza performanta si confort in mobilitate intr-un spatiu mic.In articol sunt prezentate modalitati de upgrade hardware la un notebook HP, modelul ales fiind

HP 530, considerat un notebook de clasa mijlocie. In articol se trateaza upgrade'ul si intretinere la unitatea de stocare (hard disk, unitate optica CD/DVD), memorie firtuala (RAM), placa de retea wireless, sistem de racire.

  Pentru modelul ales, acesul la componentele

care pot suferi upgrade se facil, prin spatele

notebook'lui, nu este necesara apelarea

componetelor prin alta zona.

    Pentru a nu creea confuzii, au fost marcate

cu patrate galbene suruburile ce trebuiesc

desfacute in acest tutorial. Pentru desfacerea

susrburilor, este necesara o surbelnita de tip

stea, subtire. Ca ajutor putem folosi si o

surbelnita normala, pentru a desface capacele

sau pentru elberarea anumitor sigurante. Desfacerea suruburilor se face in functie de upgrade'ul

care se realizeaza, acestea nu se desfac toate odata pentru a nu pierde vre-unul sau uita montarea

vre-unuia.

Pentru o usora adimnistrare a componetelor, am impartit spatele notebook'ului pe categorii:

Baterie (cu cele doua cleme de eliberare)

Ventilator

Unitate CD/DVD ( cu un surb de prindere si clema de siguranta )

Capac Nr. 1 (prins in doua suruburi, care acopera unitatea de stocare, hard disk)

Capac Nr. 2 (prins intr-un surub, care acopera cele 2 module de memorie virtuala ram,

procesorul CPU, placa de retea wireless)Unitate de stocare, hard disk, CD/DVDAtentie! Orice operatiune de upgrade la componete incepe prin eliminarea surselor de alimentare. Nootebook'ul nu trebuie sa fie alimentat de la adaptorul 110/220(priza) sau baterie. Neglijarea acestor aspecte poate duce la "prajirea" unor componente sensibile.

Eliberarea bateriei se face in mod simplu, aceasta fiind sustinuta de doua cleme, prin clisarea celeor doua cleme simultan(Imagine, culoare rosie) si glisarea bateriei spre exterior (Imagine culoare galbena). Scoaterea bateriei trebuie sa se realizeze usor, fara folosirea de obiecte contondente, surubelnita, ciocan, etc.