Mentalitati de Zi cu Zi la Romani in SecolulXVIIIAcest referat descrie Mentalitati de Zi cu Zi la Romani in Secolul XVIII.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 9 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx.

Extras,,Marele secol’’, ,,secolul fericirii”,cum a fost adesea vazut veacul XVIII in alte zone,nu s-a dovedit nicimare,,mare” si nici prea ,,fericit” in istoria romanilor.Dimpotriva,locuitorii spatiului carpato-danubian autrait atunci o epoca dintre cele mai apasatoae din existenta lor. Stapanirea straina,raboiale,jafurile siamputarile teritoriale,asuprirea sociala,instabilitatea politica interna,precaritatil economice si culturale etc.Au facut ca viata sa paa aproape un calvar in care traumatismele istorice lasau arareori clipe de liniste.

Frica de moarte este, probabil, cel mai mare chin al vietii. Moartea este un moment de trecere cu unputernic impact asupra întregii comunităţi.Carl Gustav Jung sublinia ideea ca moartea este un tel pe caretrebuie sa-l accepti si nicidecum sa i te impotrivesti,caci este anormal.El considera ca medic,ca toatereligiile cu tel supraomenesc sunt extrem de rationale,privite din punct de vedere al igiene psihice.Moarteaeste doar o trecere,o faza a unui nebanuit de amplu si de indelungat proces al vietii.

Intre scenele realizate de Ilie Teisanu pentru a impodobi peretii bisericii de la Fărtășești-Dozești,una oinfatiseaza pe ,,Infricoșata Moarte”,gonind calarare si indreptand coasa ucigatoare spre cativa oameni.Esteimaginea ce traduce binecunoscuta reprezentare a mortii la nivel popular-,,moartea netrebnica’’, sau,,moartea cu coasa’’. O scena interesanta apare si pe peretii biserici de la Draganesti-Olt,infatisandbatranul obosit de povara lemnelor care cheama Moartea:ea soseste de indata,cum se vede din scenaurmatoare,dar ca in Espoia,de unde autorul fara indoiala s-a inspirat,batranul o invita sa-i puna lemnele inspinare.

Biserica Ortodoxa invata ca moartea este "despartirea sufletului de trup"; odata aceasta despartiresavarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant estemoartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: "Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-aluat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el"(Eccl.12,7).

Moartea este perceputa ca o cale pe care ,,sa petrece toata firea omeneasca”.Ea este hotarul tuturorideilor omenesti. Moartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeupentru indeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului contine - prin prevedereadumnezeiasca - tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului.

Dumnezeu a harazit sufletul sa treaca prin trei stari diferite, care constituie viata sa vesnica: viata inpantecele mamei, viata pe pamant si viata de dincolo de mormant. Sufletul, la iesirea sa din trup, trece inimparatia fiintelor asemenea lui, adica in imparatia spirituala a ingerilor. Pentru ca rasplata lui Dumnezeusa fie dreapta si cei buni sa primeasca pe drept bunatatea Lui, iar cei rai pedeapsa meritata, trebuie saexiste o judecata. Judecata particulara are loc imediat dupa moartea omului si are ca scop trecereasufletului in locul asteptarii raiului sau asteptarii iadului. Dupa faptele sale bune sau rele, sufletul se unestecu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. Faptele bune ale omului şi o conştiinţă curată sunt înmomentul acela de un mare ajutor şi o mare bucurie pentru dânsul. Faptele bune servesc desprijinsufletului care se urcă către Domnul,într -o mare bucurie,însoţiţi deîngerii cei buni; iar sufletul plin depăcate este condus de diavoli în iad, unde va suferi chinuri în veşnicie. Sufletul, în acel timp este cuprins

de spaimă la vederea grozavilor şi răilor diavoli. El este turburat,cugetând la drumul îndelungat ce are să-tfacă la noul fel de viaţă ce are să înceapă dupădespărţirea sa din trup. Mare groază şi mare spaimă aresufletul aşteptâd sa fie dus la judecata. Îngerii buni stând în faţa demonilor ,le înfăţişează cugetările celemai bune, cuvintele cele evlavioase, faptele cele bune,rugăciunile şi milosteniile, precum şi toate meritelesufletului,din viaţa sa. Dar în acelaşi timp şi diavolii aduc de faţă toate păcatele din viaţa acelui suflet, careatunci plin de groază şi de spaimă aşteaptă îndreptăţirea şiscăparea tui, sau osânda şi chinurileiadului,împreună cu duhurile viclene , cărora le-a slujit în viaţa sa.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 9 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro