memoriului de prezentare
TRANSCRIPT
MEMORIULUI DE PREZENTARE
(- ANEXA nr. 5.E la procedură)
I.Denumirea proiectului: CONSTRUIRE TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL IN COMUNA SALSIG, JUDETUL MARAMURES
II.Titular:
- numele; COMUNA SALSIG
- adresa poştală; Judeţul Maramureș, Comuna Salsig, Sat Salsig, nr.400A,
- numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet;
Telefon: 0262 267 001, e-mail: [email protected]; http://www.salsig.ro/
- numele persoanelor de contact: Primar : Pop Daniel
- director/manager/administrator;
- responsabil pentru protecţia mediului.
III.Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:
a)un rezumat al proiectului;
În cadrul acestui studiu s-a proiectat un teren de sport multifunctional, cu imprejmuire si iluminare.
Suprafata teren sport multifunctional 931 mp, gazon artificial Imprejmuire teren sport 128 ml, h=5m Instalatia de iluminat nocturna putere instalata Pi: 3,5 kW prin 10buc coruri
de iluminat tip proiector IP65, 18900lm, montati pe stalpii imprejmuirii;
b)justificarea necesităţii proiectului;
Necesitatea amenjării unui teren de sport care să asigure condițiile optime pentru
desfășurarea activităților sportive este iminentă în situația în care se dorește
îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor prin amenajarea spațiilor publice
locale, conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2014 – 2020 a comunei Salsig.
Realizarea terenului de sport propus vizează cu precădere îmbunătățirea condițiilor
de viață în comuna Salsig, asigurând creșterea nivelului de sănătate al populației și
al gradului de confort al acesteia. Totodată se va obține o creștere a nivelului socio-
economic al comunei, stimulând menținerea populației în mediul rural, în special a
tinerilor. Tinerii s-au îndepărtat în ultimii ani de viața publică, din cauza statutului lor
social fragil și a discrepanței apărute între obiectivele de politică publică și rezultatele
aplicării acestora. Astfel, pentru a facilita tranziția tinerilor într-o societate aflată într-o
permanență schimbare și pentru a realiza un echilibru, este necesară corelarea și
armonizarea programelor prin aplicarea unor politici publice cu impact social și
educațional în rândul tinerilor, iar proiectele care propun investiții în infrastructura
sportivă din spațiul rural se înscriu evident în sfera acestor politici.
c)valoarea investiţiei;
331.423,61 lei din care C+M 288.541,20 lei inclusiv TVA.
d)perioada de implementare propusă;
6 luni.
e)planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice
suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi
amplasamente);
Anexat – planul de situatie.
f)o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale
proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele).
AMENAJARE – SUPRAFATA MULTIFUNCTIONALA SPORT
Suprafata de joc din gazon artificial de 20 mm verde va fi executata conform
prevederior in vigoare. Acesta se compune din:
- Strat uzura – material sintetic omologat
- strat suport – placa beton slab armat;
- strat drenat din pietris sau balast
- pamant compactat
Panta de drenare a terenului va fi de 0,5% si executata conform planurilor.
Dimensiunile terenului de handbal/minifotbal vor fi conforme cu prevederile
FRH fiind 40x20 m.
Dimensiunile terenului de tenis vor fi conforme cu prevederile ITF acestea
fiind 10.97x23.77 m.
Marcajele se vor executa in conformitate cu normativul NP 066-2002
Imprejmuirea suprafetei de joc se va face perimetral avand inaltimea de
5.00m, pe conturul exterior avand dimensiuni lungime L=42m si latime l=22m.
Terenurile vor fi dotate cu porti mobile, banci de rezerva, fileu si stalpi
conforme cu NP 066-2002.
AMENAJARE – IMPREJMUIRE TEREN MULTIFUNCTIONAL DE SPORT
- stalpi metalici 90x50x4 mm si panouri din sarma galvanizata fixate prin sudura de
stalpi, vopsite culoare RAL 7016
- fundatii izolate in dreptul stalpilor si centura din beton armat pe care sprijina
structura terenului de sport;
Suprafata teren sport multifunctional 931 mp
Imprejmuire teren sport 128 ml
Accesul pe terenul de sport se realizeaza printr-o poarta amenajata pe latura
Vestca a imprejmuirii.
Zona bancilor de rezerva se protejeaza in spate, lateral si sus prin tabla
cutata.
Având în vedere structura concepută: stâlpi metalici ţeava pătrată 90x50x3 cu
montaţi metalici ţeavă dreptunghiulară 40x30x3 pe care se montează împletitura
plastifiată 2,6mm cu ochiuri de 50x50mm eforturile la care sunt supuse elementele
sunt doar din încărcare proprie ceeace este nesemnificativ pentru structura de oţel.
Prin forma elementelor acţiunea vântului este nesemnificativă astfel încât
dimensiunile elementelor s-a ales constructiv.
Evacuare ape
Panta de drenare a terenului va fi de 0.50% si executata conform planurilor.
Instalatia de iluminat nocturna
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a investitiei nu face parte din prezentul
proiect.
Receptoarele de energie electrica sunt specifice obiectivului: iluminatul
nocturn teren sportiv.
Datele electroenergetice de consum sunt următoarele:
putere instalata Pi: 3,5 kW;
putere absorbita Pa: 2,6 kW;
tensiune de alimentare 230 V, 50 Hz.
Factorul de utilizare 0,75.
Distributia energiei electrice
Distributia energiei electrice se va face prin intermediul tabloului electric TE.
Alimentarea tabloului electric TE se face printr-un cablu de cupru armat tip
CYABY 3x4 mm², pozat subteran pe pat de nisip la adâncimea de 0,8 m. Se vor
prevedea dispozitive de protectie la scurtcircuit si la plecarea din BMPT cat si la
sosirea in tabloul electric TE.
Protectia generala din tabloului electric TE este un intreruptor automat cu doi
poli, curent nominal In = 25 A, curentul de rupere la scurtcircuit este de 6 kA, curba
de protectie C.
INSTALATIA DE LEGARE LA PAMÂNT
Măsurile tehnice si organizatorice pentru protectia de baza, conform I7/2011
articol 4.1.2.1.A. In acest scop s-au prevăzut următoarele măsuri: izolatia de baza a
părţilor active, bariere sau carcase si amplasarea in afara zonei de accesibilitate la
atingere. S-a prevazut protecţia circuitelor cu disjunctoare diferenţiale ID=30 mA, la
aparitia unui curent de defect periculos.
Masuri tehnice pentru protectia la defect, conform I7/2011 articol 4.1. In
schema de legare TN-S toate masele instalaţiei electrice trebuie legate prin
conductoare de protecţie la priza de pământ, conform I7/2011 articol 4.1.3.2.
Priza de pământ aferentă terenului sportiv va avea rezistenţa de dispersie Rp
≤ 4 Ω.
S-a optat pentru o priza de pământ naturala, formată din platbanda OL-Zn
40x4 mm. Platbanda care se va lega prin sudura la armatura din fundatia stalpilor.
ILUMINATUL GENERAL
Nivelul de iluminare aferent terenului sportiv se va realiza in funcţie de
destinaţie şi categoria sa de încadrare din punct de vedere al umidităţii şi al
pericolului la foc.
Astfel s-a ales un nivel de iluminar mediu Em = 170 lx pentru iluminat nocturn
teren de sport;
La realizarea instalatiei de iluminat se vor avea în vedere următoarele:
marcaje de tip F corespunzătoare locului de montare
cablare rezistentă termic
tip şi clasă de protecţie corespunzătoare locului de montare
cleme de conectare cu 5 contacte pentru cablare de trecere 2,5 mm²
tensiunea de alimentare a surselor de iluminat 230 V, sursa cu LED;
mod de lucru conform SR EN 60929, protecţie de antiparazitare conform SR
EN 55015, rezistenţă la perturbaţii SR EN 601547, oscilaţii armonice
superioare conform SR EN 610-3-2
material integral de fixare şi montare pentru locul corespunzător de montare
Comanda instalaţiei de iluminat se face local prin intermediul unui selector cu
cheie pe usa tabloului TE.
Corpul de iluminat are urmatori parametri tehnici şi funcţionali:
Corp de iluminat tip proiector IP65;
Sursa LED 150 W, flux luminos 18900 lm;
temperatura de culoare 4500 K;
rezistenta la impact IK08;
Clasa de protectie III;
durata de viata 30000 h;
unghi de dispersie a luminii 60°
Unghi inclinare 50°;
inaltime de montaj H = 6,00 m;
dimensiuni minime: 480 x 330 x 80 mm;
Cablurile care alimenteaza circuitele de iluminat sunt de tip CYY 3x2,5 mm² -
cablu cu izolatie si manta din PVC. Circuitele vor fi protejate la suprasarcina si
scurtcircuit cu disjuctoare (2 P) In = 16 A, curent de rupere la scurtcircuit de 6 kA,
curba de protectie C si protectie la curent diferential rezidual (DDR) de 30 mA.
Cablul va fi pozat prin tuburi PVC rigide DN 16 mm, pentru solicitari mecanice
medii 750 N si cu protectie la UV si IK 09.
Corpurile de iluminat vot fi montate pe stalpii de sustinere ai gardului la h = 6
m.
INSTALATII ELECTRICE DE PUTERE
In aces sens a fost prevazuta pe una din fetele laterale ale tabloului electric
TE o priza monofazica de 16 A pentru uz general, fiind necesare alimentarii
diverselor receptoare din dotare. Prizele va avea grad de protectie IP 65, si se va
putea decupla de la tensiune printr-un selector cu cheie montat pe usa tabloului
electric.
Circuitul ce alimenteaza priza monofazica va fi protejate la suprasarcina si
scurtcircuit cu disjuctor avand In = 16 A, curent de rupere la scurtcircuit de 6 kA,
curba de protectie C si protectie la curent diferential rezidual (DDR) de 30 mA,
conform I7-2011 art.4.1.5.2.1.
- profilul şi capacităţile de producţie;
Nu este cazul – teren sport.
- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
(după caz);
Nu este cazul.
- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de
specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;
Nu este cazul.
- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a
acestora;
Nu este cazul.
- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;
Nu este cazul. Alimentarea cu energie electrica a investitiei nu face parte din
prezentul proiect.
- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de
execuţia investiţiei;
Constructorul are obligaţia de a reface cadrul natural al amplasamentului dupa
terminarea lucrărilor de execuţie.
- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;
Nu se vor realiza cai noi de acces permanente si nu se vor schimba caile de
acces existente.
- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;
Pentru construirea terenului de sport se vor folosi materialele specifice domeniului si
anume: betoane, lemn, otel beton, confectii metalice, material sintetic omologat.
- metode folosite în construcţie/demolare;
Metodele folosite sunt cele specifice lucrărilor de construire a terenurilor de sport cu
imbracaminte gazon artificial descrise la punctul precedent.
- planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,
exploatare, refacere şi folosire ulterioară;
Anexat – Plan de situatie
- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;
Nu este cazul.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;
Nu este cazul.
- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea
de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al
energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a
deşeurilor);
Nu este cazul.
- alte autorizaţii cerute pentru proiect.
Nu este cazul.
IV.Descrierea lucrărilor de demolare necesare:
- planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a
terenului;
Nu este cazul.
- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;
Nu este cazul.
- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;
Nu este cazul.
- metode folosite în demolare;
Nu este cazul.
- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;
Nu este cazul.
- alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea
deşeurilor).
Nu este cazul.
V.Descrierea amplasării proiectului:
- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la
25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;
Nu este cazul.
- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei
monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor
nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional
prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului
arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Nu este cazul.
- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile
fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:
folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe
zone adiacente acestuia;
Terenul este utilizat in prezent ca faneata iar in viitor va avea folosinţa tere sport.
politici de zonare şi de folosire a terenului;
Nu este cazul.
arealele sensibile;
Nu este cazul.
- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub
formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie
naţională Stereo 1970;
Limitele colturilor terenului de sport sunt in STEREO70:
x=372591.871; y=669922.152
x=372586.178; y=669900.902
x=372626.747; y=669890.033
x=372632.441; y=669911.284
- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în
considerare.
Nu este cazul.
VI.Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informaţiilor disponibile:
(A)Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:
a)protecţia calităţii apelor:
- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
In perioada de utilizare terenului de sport nu generează surse de poluanţi ce
pot conduce la deteriorarea calităţii apelor de suprafaţă cât şi subterane. In perioada
de execuţie va trebui acordată o atentie deosebita utilajelor care sunt implicate in
procesul de constructie al caror propulsie este asigurata de combustibili fosili, pentru
a se evita scurgerea unor produse petroliere în apele de suprafaţă. Apele menajere
provenite de la organizarea de şantier vor fi colectate în toalete ecologice asigurate
de către antreprenorul lucrării. Aceste toalete vor fi vidanjate periodic sau ori de câte
ori este necesar, de către firma care le va pune la dispoziţie.
- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute;
Nu este cazul.
b)protecţia aerului:
- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri;
In perioada de exploatare a terenului de sport nu se produc efecte care
afecteaza calitatea aerului.
In perioada de execuţie aproape toate fazele de activitate se constituie în
surse de emisie de particule în suspensie. Particulele generate de reabilitare sunt de
origine naturală (praf mineral). Aceaste surse de particule sunt însoţite de surse de
emisie a poluanţilor specifici motoarelor cu ardere internă, reprezentate de
motoarele utilajelor care execută operaţiile respective.
O altă sursă de poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă este
reprezentată de traficul auto de lucru (autovehiculele care transportă materiale şi
produse necesare modernizării). Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu
motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul
complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi
organici volatili nonmetanici (COVnm), metan(CH4), oxizi de carbon (CO, C02),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi
policiclice (HAP), bioxid de sulf (S02). Complexul de poluanţi organici şi anorganici
emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe cu diferite grade de
toxicitate.
Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii comuni (NOx, S02, CO,
particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii
epidemiologice efectuate sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi anume:
cadmiul, nichelul, cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarcă,
de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N20) - substanţă incriminată în
epuizarea stratului de ozon stratosferic - şi a metanului care, împreună cu CO, au
efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră. Este evident
faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate,
tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea
de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
surse la sol sau în apropierea solului (înălţimi efective de emisie de până la 4 m faţă
de nivelul solului), şi mobile. Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici
corespunzătoare activităţilor aferente lucrării sunt intermitente.
- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă;
Nu este cazul.
c)protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:
- sursele de zgomot şi de vibraţii;
Prin natura activitatii desfăşurate, in perioada de exploatare nu se produc
vibraţii sau zgomote considerabile, majoritatea fiind pe parcursul execuţiei lucrărilor.
In perioada de execuţie vor aparea surse de zgomot reprezentate de utilajele în
funcţiune şi de traficul auto de lucru. Se estimează că nivelurile de zgomot pot atinge
70-90 dB(A).
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor;
Nu este cazul.
d)protecţia împotriva radiaţiilor:
- sursele de radiaţii;
Nu este cazul.
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;
Nu este cazul.
e)protecţia solului şi a subsolului:
- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime;
Nu este cazul.
- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului;
Nu este cazul.
f)protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:
- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
Construcția nu afectează ecosistemele terestre și acvatice.
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi
ariilor protejate;
Nu este cazul.
g)protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:
- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,
respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora
există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele;
Nu este cazul.
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor
protejate şi/sau de interes public;
Nu este cazul.
h)prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:
- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei
europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;
Deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi colectate corespunzător în
pubele, iar acestea vor fi evacuate la cea mai apropiată groapă de gunoi. Pentru a
asigura managementul deşeurilor în conformitate cu legislaţia naţională,
antreprenorul general al lucrărilor va încheia contracte cu operatorii de salubritate
locali în vederea depozitării deşeurilor. Principalul tip de deşeuri va fi reprezentat
prin deşeuri de construcţie inerte (beton, agregate minerale), pentru care se propune
refolosirea, concasarea sau reciclarea.
Combustibilii utilizati vor fi depozitati in recipiente speciale care nu vor afecta
fauna si flora
Se va limita stationarea utilajelor in arealele sensibile
Referitor la deşeurile menajere, acestea vor fi constituite din hârtie, pungi, folii
de polietilenă, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la
personalul de execuţie.
- programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate;
Activitatea desfasurata trebuie sa tina cont de o ierarhie a opţiunilor de gestionare a
deşeurilor, după cum urmeaza:
- prevenire / reducere,
- reutilizare
- reciclare
- valorificare energetica
- depozitare/eliminare
- planul de gestionare a deşeurilor;
Deseurile menajere vor fi depozitate în europubele şi vor fi preluate periodic
de o firma de salubrizare in baza unui contract de prestari servicii.
i)gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;
Nu este cazul.
- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi
asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
Nu este cazul.
(B)Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii.
În perioada de execuţie a lucrărilor, sursele de poluare a apelor pot fi legate
de execuţia propriu-zisă a lucrărilor şi traficul de şantier. Astfel, lucrările de
terasamente determină antrenarea unor particule fine de pământ care pot ajunge în
apele de suprafaţă. Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii
(beton, bitum, agregate, etc.) determină emisii specific fiecărui tip de material şi
fiecărei operaţii de construcţie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale,
combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului.
Manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de
materiale sau a utilajelor în aproprierea cursurilor de apă pot conduce la producerea
unor deversări accidentale în acestea.
VII.Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:
- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie
specială speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi
a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi
regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea
emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului
vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente.
Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen
scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);
Prin proiect nu se propun aceste lucrări. Acesta se va menține fără impact
asupra mediului cu raportul dintre fondul construit și peisaj natural pe terenul studiat.
- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor
afectate);
Nu este cazul.
- magnitudinea şi complexitatea impactului;
Prin dimensiunea redusa a lucrărilor propuse prin proiect, se considera ca
lucrările sunt de magnitudine si complexitate redusa.
- probabilitatea impactului;
Impactul asupra mediului si asupra factorului uman este de scurta durata, pe
perioada de execuţie a lucrărilor.
- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
Nu este cazul deoaece interventia pe teren pentru realizarea infrastructurilor
este de scurta durata.
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ
asupra mediului;
Pe perioada execuţiei lucrărilor este necesar a se desfasura o activitate de
monitorizare a factorilor de mediu in scopul urmăririi eficientei masurilor aplicate, cat
si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normele specifice. In acest
sens se propun următoarele masuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul
Agenţiei de Protecţie a Mediului:
❖ Stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot
pe durata execuţiei lucrărilor;
❖ Gestionarea controlata a deşeurilor rezultate atât pe amplasamentul bazelor de
producţie, organizărilor de şantier, cat si in zona fronturilor de lucru;
❖ Stabilirea unui program de intervenţie in cazul in care indicatorii de calitate
specifici factorilor de mediu aer, apa, sol nu se încadrează in limitele impuse de
legislaţia in vigoare;
❖ Monitorizarea factorilor de mediu pe durata execuţiei lucrărilor, precum si
aplicarea masurilor de protecţie propuse au drept scop asigurarea funcţionarii
şantierului in condiţiile exercitării unui impact minim asupra habitatului natural.
- natura transfrontalieră a impactului.
Nu este cazul.
VIII.Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerinţele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influenţeze negativ calitatea aerului în zonă.
Nu este cazul.
IX.Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/ programe/ strategii/
documente de planificare: (A)Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele).
Nu este cazul.
(B)Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.
Nu este cazul.
X.Lucrări necesare organizării de şantier:
- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;
Pentru lucrările de construire a podului rutier sunt necesare următoarele
amenajari:
- baraca şantier- asigura spaţiu de odihna si servire a mesei pentru personalul
muncitor - 3.00m x 4.00 m x 2.50m;
- toaleta ecologica 1 buc,
- platforma gunoi (container deşeuri) -1 buc;
- punct de apa.
- localizarea organizării de şantier;
Organizarea de şantier se va amplasa in amplasamentul studiat.
- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;
Antreprenorul este obligat ca la terminarea lucrărilor sa aduca terenul utilizat
la starea iniţiala. După finalizarea lucrărilor de construcţie, eventualele zone ocupate
temporar de organizarea de şantier vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la
starea iniţiala. Ultima transa de plata a lucrărilor se va face doar după ce
constructorul a făcut dovada redării in forma iniţiala a suprafeţelor de teren ocupate
temporar.
- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în
mediu în timpul organizării de şantier;
Nu este cazul.
- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
Nu este cazul.
XI.Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:
- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz
de accidente şi/sau la încetarea activităţii;
Nu este cazul.
- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale;
Nu este cazul.
- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;
Nu este cazul.
- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a
terenului.
Nu este cazul.
XII.Anexe - piese desenate: 1.planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);
2.schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare;
Se ataseaza prezentei documentaţii.
3.schema-flux a gestionării deşeurilor;
Nu este cazul.
4.alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.
Nu este cazul.
XIII.Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a)descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
Nu este cazul.
b)numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
Nu este cazul.
c)prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;
