memoriu tehnic general - eli-np.ro scrise/4.mem... · caiet de sarcini, lista de cantitati). 2. ......

Beneficiar :IFIN-HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA

Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector 2

BUCURESTI

F-4.5-1-4 Cod Edi\ia 1 Revizia 3

Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011

Faza: P.T.+C.S

Pag 1 / 41

Pr.nr.: 26/2011 Faza : P.T. + C.S. – revizia 1 Data : mai 2012

MEMORIU TEHNIC GENERAL

Referitor la structura de rezistenta

1. Obiect

2. Incadrarea in clase si categorii

3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii

4. Date sintetice despra amplasament

5. Ipoteze de baza

6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural

7. Etape de realizare a radierului izolat la vibratii

8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta

9. Precizari legate sistemul de atenuare vibratii si socuri

10. Precizari legate de securitatea in munca

11. Controlul calitatii si receptia de structura

12. Urmarirea comportarii in exploatare

1. Obiect

In baza contractului de proiectare nr. 26/2011 in care Institutul de Fizica si Inginerie

Nucleara – Horia Hulubei are calitatea de beneficiar si SC Hachiko Design S.R.L. are

calitatea de proiectant general, se intocmeste de catre SC Hachiko Design S.R.L proiectul

nr. 26480 “Infrastructura de Cercetare ELI”- faza proiect tehnic si caiet de sarcini revizia 1.

Investitia “Infrastructura de Cercetare ELI” se compune din urmatoarele obiecte:

Cladire de birouri

Cladire gamma

Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei

Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV

F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Revizia 3


Faza: P.T.+C.S-rev.01

Pag 2/41

Cladire laser

Cladire laboratoare

Cladire cantina

Constructii exterioare – bazine

Cladire oaspeti

Cabina poarta

Imprejmuire

Fundatiile indirecte (speciale), cerintele pentru mecanismele de atenuare socuri si vibratii

precum si cerintele pentru podul rulant fac obiectul unor documentatii separate (memoriu,

caiet de sarcini, lista de cantitati).

2. Incadrare in clase si categorii

In conformitate cu zonarea seismica a teritoriului României definita in SR 11100-1/1993,

zona seismica a amplasamentului pe care urmeaza sa se realizeze investitia ELI – NP

Magurele, jud. Ilfov, este 81.

In conformitate cu codul P 100-1/2006 cap.3 si cu SR EN 1998-1:2004/NA:2008 tab. 3.1

hazardul sesimic pentru proiectare al zonei denumita Z3, este definit de valoarea de vârf a

acceleratiei orizontale a terenului ag = 0.24g, definita pentru un interval mediu de recurenta

corespunzator starii limita ultime de 100 ani, cu perioade de control de TB = 0.16s, TC= 1.6

s si TD= 2.0 s, si cu β(T) spectrul normalizat de raspuns elastic egal cu β0 = 2.75 (factorul

de amplificare maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura pentru TB<T<

TC.

Avand in vedere functiunile cladirilor, in conformitate cu P 100-1/2006 tab. 4.3, clasa de

importanta a fost tratata diferentiat si respectiv in conformitate cu HG. nr. 261/994 şi cu

HG. nr 766/1997 art. 20, categoria de importanta a fost tratata diferentiat, astfel ca au

rezultat urmatoarele :

Obiect Clasa de importanta

Factor de importanta (γ)

Categoria de importanta

Model de asig. a calitatii

Clad. Birouri III 1.00 C 3 Clad. Gamma II 1.20 B 2 Clad. Laser II 1.20 B 2 Clad. Laboratoare II 1.20 B 2






Pag 3/41

Clad. Cantina III 1.00 C 3 Bazine III 1.00 C 3 Clad. Oaspeti III 1.00 C 3 Cabina Poarta III 1.00 C 3 imprejmuire III 1.00 C 3

In conformitate cu SR EN 1990:2004 tab. 2.1, cu SR EN 1992-1-1:2004 tab. 4.1 si cu SR

EN 1992-1-1:2004/NB:2008 tab. 4.3.N, clasa structurala este S4 (constructii obisnuite cu

durata de utilizare de 50~100 ani), iar clasa de expunere este XC4 (suprafete de beton

supuse la contact cu apa), respectiv XC1 (beton in interiorul cladirilor unde umiditatea este

scazuta).

In conformitate cu NP 074 / 2007 amplasamentul se caracterizeaza prin categoria

geotehnica 1 si risc geotehnic redus.

Din punct de vedere al solicitarilor date de zapada, în conformitate cu CR 1-1-3-2005

“Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor”, amplasamentul prezinta o încarcare

caracteristica la sol s0,k de 2.0 kN/m2 pentru intervalul mediu de recurenta (IMR) de 50 ani.

Din punct de vedere al solicitarilor date de vant, in conformitate cu NP 084-2004 “Cod de

proiectare: actiuni asupra constructiilor date de vânt”, amplasamentul este caracterizat de

viteze ale vântului (mediate pe 1 minut la înaltimea de 10 m) de 28 m/s pentru IMR=50

ani, si de o presiune de referinta de 0.50 kPa (mediate pe 10 minute la inaltimea de 10 m)

pentru IMR=50 ani.

3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii

Cadrul legal pentru proiectul structurii de rezistenta este alcatuit din urmatoarele

standarde, coduri, normative si legi :

Reglementari generale

Od. MDRL nr. 596 / 2009 Lista standardelor romane care transpun standarde europene

armonizate si a specificatiilor recunoscute in domeniul produselor pentru constructii

GT 053-2004 Ghid pt adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la






Pag 4/41

conditiile seismice ale României si la necesitatile ingineresti

P 100–1/2006 Cod de proiectare seismica – partea a I-a Prevederi de proeictare pentru

cladiri

SR EN 1990:2004/NA:2006 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala; interpretat

impreuna cu

CR 0–2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii - Clasificarea si gruparea actiunilor

SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Actiuni asupra constructiilor. Greutati specifice, greutati

proprii, incarcari din exploatare pt constructii. Anexa nationala

SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexa nationala.

SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006 Actiuni asupra structurilor. Incarcari date de zapada.

Anexa nationala; interpretat impreuna cu

CR 1–1–3–2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, cu modificarile si

completarile date prin Od. MDLPL nr. 345/19.03.2008

SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni ale vantului. Anexa

nationala; interpretat impreuna cu

NP 082 - 2004 Cod de proiectare AcŃiuni asupra construcŃiilor date de vânt, modificat cu

Od. MDLPL nr. 690/10.08.2007

SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Actiuni asupra structurilor. Actiuni termice. Anexa

nationala.

SR EN 1991-3:2007 Actiuni asupra structurilor. Actiuni induse de poduri rulante si masini.

HG nr. 177 / 2000 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de

protectie civila in subsolurile constructiilor noi (MapN)

GP-101-04 Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismică pasiva (reazeme,

disipatori) a cladirilor.

P 130/1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor

Beton si beton armat

SR EN 1992-1-1:2004 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli generale si

reguli pentru cladiri.

SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Proiectarea structurilor de beton si beton armat. Reguli

generale si reguli pentru cladiri.

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Proiectarea structurilor de beton şi beton armat. Reguli






Pag 5/41

generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; interpretate impreuna cu

CR 2-1-1.1-2006 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat

NP 007/1997 Cod de proiectare pentru constructii in cadre din beton armat

SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si

beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala; Interpretat impreuna cu

NP 033/1999 Cod de proiectare pentru structuri de beton armat cu armatura rigida

GP 042/1999 Ghid de proiectare pentru structuri de beton armat cu armatura rigida

NE 020-2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutata – beton

NE 012-1/2007 Normativ pt producerea betonului si executarea lucrarilor de beton si beton

armat si precomprimat – partea 1: Producerea betonului

NE 012-2/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat

ST 009-2005 Specificatie tehnica privind cerintele si criteriile de performanta pt. produse

din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton: cerinte, criterii de performanta,

modificata si completata cu Od. MDRT nr. 275 / 2009

Metal

SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli

pentru cladiri.

SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli

generale si reguli pentru cladiri.

SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli

generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala.

STAS 767/0–1988 Constructii din otel. Conditii generale de calitate

STAS 500/1,2,3–1989 Oteluri de uz general pt contructii. Conditii tehnice de calitate,

Marci.

SR EN 729/1,2–1996 Conditii de calitate pentru sudare.

SR EN 10020–1994 Definirea si clasificarea mărcilor din oŃel.

GP 111 / 2004 Ghid de proiectare privind protectia anticoroziva a constructiilor din otel.

Terasamente si fundatii

SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa nationala.

SR EN 1997-2:2007 Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea terenului.






Pag 6/41

NP 074–2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.

NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.

STAS 3300/1-1985 Teren de fundare - principii generale de calcul

STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de fundare pentru fundaŃiile directe

GP 014/1997 Ghid de proiectare pt. calculul terenului de fundare la acŃiuni seismice pt.

fundaŃiile directe.

SR EN 1536:2004 Executarea lucrarilor geotehnice speciale. PiloŃilor foraŃi

C169/1988 Normativ pt. executarea lucrărilor de terasamente pt. realizarea fundaŃilor

construcŃiilor civile şi industriale

Reglementari referitoare la sistemul calitatii in constructii

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcŃii cu modificarile si completarile din HG nr.

498/2001 si Legea nr. 123/05.05.2007

HG. nr. 766/1997 Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea

comportarii in exploatare a acestora impreuna cu completarile si modificarile din H.G. nr.

675/03.07.2002

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata in

2004 împreuna cu Normele Metodologice de Aplicare Od. MTCT nr. 1430/2005 , impreuna

cu Legea nr. 261/07.07.2009 de aprobare a OUG. nr. 214/2008 pentru Modificarea si

completarea Legii nr. 50/1991 impreuna cu Od. MDRL nr. 119/26.02.2009 privind

modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare

OG. nr. 63/2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii (ISC)

HG. nr. 164/21.08.2008 Regulament de organizare si functionare al ISC

HG. nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor,

a executiei lucrarilor si a constructiilor

In cadrul Caietului de Sarcini pentru stuctura de rezistenta, lista standardelor si

normativelor este mult mai ampla întrucat cuprinde si reglementarile referitoare la

materiale si respectiv tehnologia de executie.






Pag 7/41

4. Date sintetice despre amplasament

4.1. Date generale

Investitia ELI-NP se va construi in Orasul Magurele, jud. Ilfov, pe amplasamentul

Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara - Horia

Hulubei (IFIN-HH), situat pe Strada Reactorului nr. 30. Amplasamentul este localizat in

partea de Sud-Vest a Municipiului Bucuresti, la 3,5 km distanta de limita acestuia.

Terenul pe care se va realiza investitia, este liber de orice constructie.

Terenul are o configuratie plata, cu panta descendenta de la sud catre nord, cu cote

absolute (reper NMN) +75.50m ~ +74.20 .

4.2. Date rezultate din Studiul geotehnic

Studiul geotehnic a fost intocmit in cadrul S.C. “EXPERCO-ISPIF” S.A. – ing. Valentin

Rolea si a avut la baza 3 foraje de 50m adancime si 2 foraje de 15m adancime executate

pe amplasament.

Analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din forajele geotehnice de

prospectare au pus în evidenta în principal, granulometria stratelor investigate si

apartenenta acestora la unul din tipurile litologice analizate.

Acviferul cantonat în formatiunile necoezive ale câmpului înalt (pietrisuri de Colentina) are

nivelul situat la adancimi de cca. 4,00~ 5,00 m, functie de cota terenului unde s- a facut

masurarea lui.

Depozitele coezive de suprafata (argile) se caracterizeaza printr- o mare compresibilitate.

In acest context pentru impiedicarea patrunderii apelor meteorice la fundatii, umpluturile

exterioare se vor executa din argila excavata curata, in straturi cu grosime de max. 25cm,

cu compactare energica si asigurarea umiditatii necesare compactarii, pana la atingerea

unei valori minime de γ = 18.5 Kn/m3 .

In conformitate cu NP 074/2007, lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu

risc geotehnic redus intrucat :

pamanturile se ca pamanturi coezive cu plasticitate mare cu indicele de plasticitate

Ip > 0.20 si indicele de consistenta IC > 0.75 2 puncte

excavatia nu va cobori sub nivelul apei 1 punct

constructiile ce se vor realiza sunt normale 3 puncte






Pag 8/41

nu exista risc la excavare pentru vecinatati 1 punct

zona seismica caracterizata de ag=0.24g 2 puncte

total 9 puncte – risc geotehnic redus

Pe baza descrierii litologice interceptate în foraje si in conformitate cu STAS 3300/2-1985

s- au determinat valorile de baza ale presiunii conventionale (pconv).

Natura si receptia terenului la cota de fundare va constitui faza determinanta pentru

fiecare obiect in parte.

4.3. Date rezultate din Studiul geofizic

Un factor esential pentru evaluarea efectelor locale ale terenului asupra miscarilor

seismice si a efectelor interactiunii sol - structura asupra raspunsului constructiilor, îl

constituie cunoasterea variatiei compozitiei spectrale si a intensitatii semnalului seismic pe

adancimea terenului pe amplasamentele viitoarelor constructii.

S- au efectuat masuratori seismice in 3 foraje de 50m adancime, prin metoda down- hole.

Au rezultat viteze medii ale undelor elastice transversale de VS = 155~580 m/s. Un

parametru important ce caracterizeaza conditiile seismice pe amplasament il reprezinta

viteza medie ponderata, care reprezinta viteza medie ponderata pe grosimea stratelor din

amplasament. A rezultat o viteza medie ponderata de 380m/s.

In conformitate cu P 100-1/2006 pct.A.3, terenul de pe amplasament este incadrat in teren

Clasa B, teren tare, cu viteze medii ponderate de 360 m/s < VS,p < 760 m/s, in timp ce

pentru acelasi interval de viteze medii ponderate, o clasificare dupa ASCE 7:2004 pct.

20.3 si tab. 20.3-1, conduce la incadrarea in Clasa C, dense soil and soft rock = soluri

compacte moi.

Estimarea perioadei de vibratie a pachetului de strate de 50m cercetat s- a facut cu relatia:

Tg = 4*h / VS,p in care

h = grosimea totala a profilului de teren studiat

VS,p = viteza medie ponderata a undelor transversale

Perioada predominanta a vibraŃiilor terenului se defineste ca fiind abscisa pe axa

perioadelor ce corespunde vârfului densităŃii spectrale de putere a acceleraŃiei terenului

măsurată la cutremure de magnitudine medie şi mare.

A rezultat perioada de vibratie a terenului de pe amplasament de : Tg = 4*50/380 = 0.52 s






Pag 9/41

4.4. Hazardul seismic al amplasamentului

Magnitudinea (M) este definita in conformitate cu Ch. Richter ca masura obiectiva a

energiei totale a cutremurului eliberata la focar. Focarul este definit ca locul de origine al

alunecarii sau fracturarii blocurilor.

Intensitatea seismica (I) este un parametru calitativ ce tine seama de complexitatea

fenomenului seismic, atat ca miscare a terenului cat si a efectului asupra oamenilor,

animalelor si constructiilor (MSK).

In Romania principalul focar este zona Vrancea (zona definita ca “roi de focare”), care se

afla la confluenta si sub influenta subplacii panonice (la vest), a placii eurasiatice (la nord

est) si a subplacii moesice (la sud est).

Activitatea seismică de pe teritoriul Ńării noastre este dominată de cutremure de adancime

intermediara (subcrustrale cu adancimi intre 60-170 km) din zona Vrancea. Aceasta zona

constituie o sursa activa si persistenta de cutremure. Cele mai importante seisme

(magnitudine peste 6) din ultimii 200 ani au fost :

Data evenimentului

seismic

Adancimea la focar (km)

Distanta epicentrala (km)

Magnitudinea (M) (Richter)

Intensitatea (I) grade MSK

26.10.1802 130 143 7.5 8.4 10.11.1940 133 156 7.4 7.9 04.03.1977 109 99 7.2 7.7 30.08.1986 133 122 7.0 7.2 30.05.1990 91 163 6.7 6.1 31.05.1990 79 164 6.1 4.8

Acceleratia maxima a terenului la cutremurul din martie 1977 a fost inregistrata in partea

de est a Bucurestiului de 2.10 m/s2 (cca. 0.21g, desi dupa unii specialisti aceasta valoare

a fost depasita in partea centrala si in cea de nord a Bucurestiului). La cutremurul din

august 1986 a fost inregistrata in partea de nord a orasului o acceleratia maxima a

terenului de 0.17g.

In concluzie, in conditiile tarii noastre cu accent pe unele zone inclusiv pentru orasul

Bucuresti, principalul factor de risc natural il constituie activitatea seismica cu sursa

Vrancea, pentru care estimarea magnitudinii maxim credibile si rezonabile a sursei, facuta






Pag 10/41

de Mârza, Kijko si Mäntyniemi in anul 1991 a fost de Mmax = 7.75~7.8, cu o deviatie

standard de 0,20.

Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei

orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃă

(IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraŃia terenului

pentru proiectare”.

Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde

unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului

pentru proiectare ag in România, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de

recurenta (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata în Figura 3.1 din P 100-1/2006 ,

reprodusa in continuare, si care se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea

limita ultima.

Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag

pentru cutremure avand IMR = 100 ani






Pag 11/41

5. Ipoteze de baza

5.1. In conformitate cu SR EN 1990:2004 pct. 2.1(2), proiectul “Infrastructura de Cercetare

ELI-NP” se intocmeste astfel incat sa confere rezistenta structurala adecvata, exploatare

adecvata si durabilitate. Cerintele de baza sunt indeplinite prin alegerea materialelor

adecvate, prin continutul proiectului si prin specificarea in cadrul Caietului de Sarcini

pentru Structura a procedurilor de control pentru proiectare, fabricatie, executie si utilizare

corespunzatoare.

5.2. Proiectul pentru structurile de rezistenta ale cladirilor ce se constituie in investitia

Infrastructura de Cercetare ELI – NP, se intocmeste in principal in baza codului P 100-

1/2006, cod care se aplica proiectarii cladirilor si constructiilor de inginerie civila amplasate

in zone seismice. Codul P 100-1/2006 este armonizat cu Eurocod 8 (SR EN 1998-1:2004).

In conformitate cu P 100-1/2006 pct. 2.1 cerintele fundamentale sunt

Cerinta de siguranta vietii

Structurile sunt proiectate pentru a prelua actiunile seismice de proiectare asa cum sunt

ele definite in P 100-1/2006 cap. 3, cu un nivel al fortelor seismice corespunzatoare unui

interval mediu de recurenta (IMR) de 100 ani;

Cerinta de limitarea deplasarilor

Structurile sunt proiectate pentru a prelua actiuni seismice cu o probabilitate mai mare de

aparitie decat actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din uz.

Actiunea seismica considerata pentru cerinta de limitare a degradarilor corespunde unui

interval mediu de recurenta de referinta de 30 de ani.

5.3. In conformitate cu SR EN 1990:2004/NA:2006 pct. A1.1, interpretat impreuna cu CR

0-2005 tab. 1.1, categoria de viata proiectata este 4 (durata de viata proiectata de 50~100

ani), cu exceptia cladirilor gamma si laser care intra in categoria 5 (durata de viata

proiectata de cel putin 100 ani).

5.4. Valorile de proiectare (de calcul) ale incarcarilor pentru situatiile de proiectare

permanente si tranzitorii s- au calculat in conformitate cu SR EN 1990:2004/NA:2006 tab.






Pag 12/41

NA A.1, interpretat impreuna cu CR 0 pct. 4.3.4, dupa cum urmeaza:

Calcul în ipoteza fundamentală la starea limita ultima

1.35 Σ Gk j + 1.5 Qk 1 + Σ1.5 Ψ0 i Qk i în care:

Gk j = efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa

caracteristica

Qk 1 = efectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta,

între actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica

Qk i = efectul pe structură al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa

caracteristica

Ψ0 i = factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i,

(i = 2 ..m), luate cu valorile lor caracteristice

Ψ0 i = 0.7 pentru toate actiunile variabile cu exceptia,

Ψ0 i = 1.0 pentru încarcarile din depozite, a împingerii provenite din

impingerea materialelor pulverulente si fluidelor, precum si pentru impingerea

pamantului

Calcul in ipoteza speciala la starea limita ultima

Σ Gk j + γI AEk + Σ Ψ2 i Qk i in care:

γI = coeficient de importanta si expunere (1.0 pt. clasa 3; 1.20 pt. clasa 2)

AEk = valoarea caracteristica a actiunii seismice pentru IMR=100 ani (conform

P 100/1–2006)

Ψ2 i = coeficient pt. determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile

Qk i , ce are urmatoarele valori

Tipul actiunii variabile Ψ2 i

- Actiuni din vant si/sau din variatii de temperatura 0

- Actiuni din zapada si actiuni datorate exploatarii 0.4

- Incarcari in depozite 0.8

5.5. Nivelul incarcarilor de exploatare pe plansee s- a determinat in conformitate cu SR EN

1991-1-1:2004/NA:2006 tab. NA.6.1, in functie de categoriile de utilizare B (birouri), C 1.2

(laboratoare), C3 (spatii de circulatii), cu exceptia spatiilor pentru care prin tema s- a

precizat altfel de catre beneficiar.






Pag 13/41

5.6 Conditiile locale de teren pentru amplasamentul de tip Z3, sunt descrise prin valorile

perioadei de control (colŃ) TC ale spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului

considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a miscarilor

seismice. Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre

zona de valori maxime în spectrul de acceleratii absolute si zona de valori maxime în

spectrul de viteze relative.

In plus au fost luate in considerare la conformarea modelelor 3D si rezultatele din cadrul

studiului geofizic unde s- a calculat perioada predominanta a vibraŃiilor terenului de pe

amplasament de Tg = 0.52s.

5.7. In conformitate cu Codul P 100-1/2006 pct. 4.5.3.6.1, la analiza prin calcul a

modelelor structurale 3D, s- a utilizat combinarea efectelor componentelor orizontale ale

actiunii seismice cu urmatoarele combinatii :

EDx + 0.3 EDy

0.3 EDx + EDy

în care

EDx reprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia axei

orizontale x alese pentru structura

EDy reprezinta efectele actiunii datorate aplicarii miscarii seismice pe directia y

perpendiculara pe axa orizonta x

5.8. Din punct de vedere al solicitarilor date de zapada, în conformitate cu CR 1-1-3-2005

fig. 2.1, “Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor”, amplasamentul prezinta o

încarcare caracteristica la sol s0,k de 2.0 kN/m2 pentru intervalul mediu de recurenta (IMR)

de 50 ani.

Incarcarea caracteristica din zapada pe acoperis s- a calculat în conformitate cu CR 1-1-3-

2005 cu ecuatia:

sk = µ * Ce * C\ * s0,k in care

µ = coeficient de forma din zapada pe acoperis

Ce = coeficient de expunere al amplasamentului

C\ = coeficient termic






Pag 14/41

6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural

Cladirea Birouri

Structura cladirii de birouri este conformata in cadre din beton armat si are regimul de

inaltime de S+P+5E (2.70m, 4.45m, 5x3.95m). Cota ±0.00 = 76.15 este definita drept cota

finita a pardoselii la parter.

Se va utiliza la elementele de la suprastructura si in placa de la cota 0.00, beton armat de

clasa C25/30 XC1, Cl 0.2, Dmax16mm, S3, CEM II A-S 32,5N.

La elementele de la infrastructura se va folosi beton armat de clasa C16/20 XC2, Cl 0.2,

Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N.

Armaturile vor fi fasonate din otel cu profil periodic PC 52 pentru barele de rezistenta si

otel cu profil neted OB 37 pentru barele constructive. La elementele de la infrastructura se

va folosi si otel BST 500 clasa C.

Stalpii au sectiuni de 80x80cm, grinzile principale sunt de 30x60cm, iar cele secundare de

25x45cm. Placile interioare au grosime de 13cm, in timp ce placile in consola au grosimi

ce au rezultat din calculul cu considerarea inclusiv a componentei verticale din seism..

Peretii de inchidere si de compartimentare se vor executa din zidarie confinata.

Fundatiile sunt de tipul talpi armate bidirectionale.

Nivelurile incarcarilor sunt explicitate in breviarul de calcul.

Factorul de comportare considerat in calcului Cladirii Laser are valoarea q = 5x1.35=6.75.






Pag 15/41

Cladirea Oaspeti

Structura cladirii pentru oaspeti este conformata in cadre din beton armat si are regimul de

inaltime de P+2E (5.10m, 2x3.85m). Cota ±0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a

pardoselii la parter.

Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 XC4+XF1, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S

32,5N si otel PC52 pentru barele de rezistenta si OB37 pentru barele constructive.

Stalpii au sectiuni de 50x60cm, grinzile de 30x60cm, placile interioare au grosime de

13cm, in timp ce placile in consola au grosimi ce au rezultat din calculul cu considerarea

inclusiv a componentei verticale din seism.

Peretii de compartimentare se vor executa din zidarie cu elemente de confinare.

Fundatiile sunt de tipul talpi armate bidirectionale si o zona de radier.

Nivelurile incarcarilor sunt explicitate in breviarul de calcul.

Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 5x1.35=6.75.

Inchiderile perimetrale de inchidere se vor executa din elemente prefabricate si din zidarie.

Peretii interiori de compartimentare se vor executa din zidarie confinata.






Pag 16/41

Cladirea Laser

Structura cladirii Laser este de tip hala cu trei deschideri, una centrala avand 40.50m si 2

adiacente de 8.10m, si 7 travei de 10.20m. Cladirea are o inaltime de 12.23m si un

planseu intermediar la cota 6.0m. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a

pardoselii la parter.

Sistemul structural este format din:

stalpi de beton armat monolit incastrati la baza (cota -0.10m) intr-un radier general;

sectiunile stalpilor sunt de 110x110cm, 85x85cm, 60x60cm, 80x40cm; datorita zveltetii

stalpilor au fost considerate in calcul si efectele de ordin II;

ferme metalice realizate din europrofile; grinzi metalice, principale, de acoperis

realizate din europrofile; pane de acoperis realizate din europrofile; contravantuiri

orizontale la nivelul acoperisului realizate din europrofile; contravantuiri verticale avand

menirea de a impiedica pierderea stabilitatii talpii inferioare a fermelor metalice;

inchiderile perimetrale: europrofile dispuse ortogonal dupa doua directii principale

(vertical si orizontal) ce sprijina de structura de rezistenta a cladirii; pe acest caroiaj

sprijina elemente de beton armat prefabricat ce se constituire in inchiderea fatadelor;

placa de beton armat monolit pe tabla cutata striata la cota +6.00m; placa se

dezvolta in lungul cladirii si deschiderilor de 8.10m, de asemenea si deasupra coridorului

de acces la cota +6.00m; placa sprijina pe un sistem de grinzi principale si secundare

realizate din profile metalice (europrofile);

Sistemul de contravantuiri orizontale de la nivelul acoperisului impreuna cu panele de

acoperis si talpile superioare ale fermelor realizeaza efectul de saiba rigida.

Factorul de comportare considerat in calcul cladirii Laser are valoarea q = 3.

Incarcarile sunt explicitate in breviarul de calcul.






Pag 17/41

Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3,

CEM II A-S 42,5N.

In placa se va utiliza beton de clasa C 20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3, CEM II A-S

32,5N.

Elementele metalice se vor executa dupa cum urmeaza:

talpi ferme, montanti si diagonale si pane – otel S355JO (JOH)

tiranti – otel S235JR

Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura

se va realiza dintr- un radier amortizat cu mecanisme de amortizare socuri si vibratii

dispuse dupa o retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton armat. Suportii

descarca pe un radier din beton armat de 1m grosime. Din conditii de mentenanta

inaltimea libera a subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m.

Cladire Laboratoare

Cladirea se invecineaza la vest cu cladirea Laser iar in sud cu cladirea Gama.

Cladirea are un singur nivel cu 3 deschideri si 8 travei. Deschiderile marginale sunt de

13.10m iar deschiderea de mijloc este de 6.20m. Traveile sunt impartite in 7 de 10.20m si

o travee de 3.90m. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a pardoselii la parter.






Pag 18/41

Sistemul vertical de preluare a solicitarilor este alcatuit din stalpi de 75x75cm din beton

armat monolit. Sistemul acoperisului este format din placi de beton armat cu tabla cutata

ce reazema pe pane. Panele reazema in sistem articulat pe ginzile principale. Grinzile

principale reazema pe stalpi in sistem articulat.

Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 3.

Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura

se va realiza dintr- un radier cu grosime de 60cm, amortizat cu mecanisme de amortizare

socuri si vibratii dispuse dupa o retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton

armat. Suportii descarca pe un radier din beton armat de 1,0m grosime. Din conditii de

mentenanta inaltimea libera a subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m.

Betonul simplu de egalizare se va realiza din beton C 8/10 XC2, Dmax31mm, CEM II AS

32,5.

La radier se va utiliza beton C 32/40 XC4-XA2-XM1, Cl 0.2, Dmax 31mm, S4, CEM II A-S

42,5N si armaturi din otel BST500, PC52 si OB37.






Pag 19/41

Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3,

CEM II A-S 42,5N si armaturi din otel cu profil periodic PC52.

Grinzile si panele metalice se vor realiza din otel S355JR, tirantii din otel S235JR.

Sistemul de fundare este cu pat de balast cilindrat de 70cm grosime , un preradier de 20cm

si un radier de 1.0m, din beton armat.

Cladire gamma

Regim de inaltime Subsol (tehnic)+Parter. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita

a pardoselii la parter. 15 travei de 8.10m cu 2 deschjideri de 14,45m si de 39,0m

alcatuiesc trama rectangulara a partiului.

In radierul baretat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC2-XA2-XM1, Cl 0.2,

Dmax16, S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 150cm

In radierul amortizat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC2-XM1, Cl 0.2, Dmax16,






Pag 20/41

S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 150cm.

Suprastructura se va executa din otel, cu stalpii exteriori si arce din otel

S355J2G3/G4+Z35. Stalpii interiori, grinzile de rulare si panele se executa din otel

S355JR. Tirantii se executa din otel S235JR.

Cladirea va fi echipata cu un pod rulant de 40tf.

Invelitoarea se va realiza cu panouri termoizolante.

Structura proiectata are factori de comportare diferiti pe cele doua directii principale de

miscare. Astfel pe directie transversala factorul de comportare are valoarea q = 1.5 (cadru

metalic combinat cu o contravantuire excentrica exterioara) iar pe directie longitudinala are

valoarea q = 3.

Cladirea cantina

Regim de inaltime parter. Cota ±0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a pardoselii la

parter.

Structura conformata cu stalpi de beton armat de 50x50cm, grinda perietrala de beton

armat si planseu dala de 22cm grosime.

Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 2.5

Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 XC1, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N.






Pag 21/41

Cladirea Cabina poarta

Structura cladirii cabina poarta este conformata in cadre din beton armat cu regimul de

inaltime de parter. Stalpii au sectiuni de 40x40cm, grinzile 30x60cm, placile au grosimi de

15cm si la console de 24cm.

Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 5x1.15 = 5.75.

La elementele suprastructurii se va utiliza beton armat de clasa C 20/25, XC4, Cl 0.2,

Dmax 16mm, S3, CEM II A-S 32,5N si armaturi din PC52.

Fundatiile sunt de tipul talpi armate ortogonale. Fundatiile se vor executa din beton armat

de clasa C16/20 XC2, Cl0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N si armaturi din otel PC52.

Inchiderile perimetrale se vor executa din zidarie.






Pag 22/41

7. Etapele de realizare a radierului izolat la vibratii

Realizarea radierului superior care necesita conditii stricte de amortizare socuri si vibratii, se va executaintr- o etapa a II-a. Etapizarea executiei se prezinta in continuare:

I. REALIZAREA SUPORTULUI Se realizeaza infrastructurile inferioare ale celor două obiecte (Cladirea Gamma si Cladirile Lasser-Laboratoare) II. REALIZAREA SUPRASTRUCTURILOR CELOR DOUA OBIECTE Realizarea suprastructurilor se va face fara a se executa inchiderile laterale III. MONTAREA PODULUI RULANT SI MONITORIZAREA TASARILOR IV. EXECUTAREA RADIERULUI AMORTIZAT FAZA a I-a Faza a I-a a realizarii radierului amortizat se constituie din executarea independenta a celor doua radiere amortizate aferente celor două obiecte (Cladirea Gamma si Cladirile Laser-Laboratoare). Acesta faza contine mai multe subetape după cum urmeaza: IV.1. Realizare esafodaj IV.2. Montare predale prefabricate din beton si piese metalice ce urmeaza a fi inglobate IV.3. Turnare radier in ploturi de maxim 300mc pentru a evita fenomene nedorite datorate contractiei betonului

IV.4. Dupa intarirea betonului din radierul superior (atingerea a cel puŃin 70% din clasa prescrisa a betonului) se vor monta sistemele de atenuare a vibratiilor

IV.5. Sistemele de atenuare a vibratiilor se pun in sarcina, dupa care se demonteaza si se evacueaza esafodajele si se caleaza cele doua radiere independente mai putin cele aferente zonei de rost neturnat dintre cele doua mari radiere, cel aferent obiectului Gamma si cel aferent obiectului Lasser. V. REALIZAREA STRUCTURILOR INTERIOARE, MASIVE, DE BETON AFERENTE OBIECTULUI GAMMA VI. REALIZAREA FAZEI a II-a A RADIERULUI AMORTIZAT Acest lucru implica executarea legaturii intre cele doua radiere amortizate






Pag 23/41

prin betonarea rostului lasat intre cele doua mari radiere. VII. SE VA MENTINE MONITORIZAREA TASARILOR PE PARCURSUL EXPLOATARII CONSTRUCTIILOR GAMMA SI LASSER-LABORATOARE, URMAND A SE EFECTUA REGLAJE PE VERTICALA ALE RADIERULUI AMORTIZAT PANA LA CONSUMAREA TUTUROR TASARILOR DIFERENTIATE.

8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta aferent cladirii Gamma

Pentru cladirile aferente infrastructurii de cercetare ELI-NP din cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" a fost proiectata o fundatie pe barete forate avand dimensiunile in plan de 2.70m x 1.00m. In zona centrala a radierului infrastructurii lungimea baretelor este de 28.5m, pentru restul radierului rezemarea se face pe barete forate avand lungimea de 25.0m. Baretele au fost modelata de grinzi pe mediu elastic (Winkler) CondiŃiile de exploatare a acestui obiectiv deosebit de important au impus limitări drastice ale tasărilor şi vibraŃiilor construcŃiilor speciale, aceasta conducând la alegerea unei fundări indirecte . SoluŃia care a rezultat din calcul este aceea unei fundări a radierului pe barete dispuse într-un aranjament optim în plan. Reconsiderarea încărcărilor prezentate lin cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la adoptarea soluŃiei prezentate în continuare, solutie pentru care firma GEOSTRUCT a realizat calculul prezentat in continuare . Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaŃii de adâncime-barete de 100 cm grosime cu fişă activă de 25,10 m sub radier si respectiv 26,60 m pe o zona a unei elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70m. Baretele vor conlucra pentru transmiterea încărcării la teren prin intermediul radierului inferior de beton armat de 1.50m grosime. Baretele vor fi încastrate în radierul inferior pe o înălŃime de 10cm. Proiectarea a avut la bază următoarele date: 1 . tema de proiectare; 2. studiul geotehnic executat de Experco ISPIF iunie 2010; 3. consultări cu beneficiarul;

8.1. ANALIZA PRIN CALCUL A STĂRII DE EFORTURI ŞI DEFORMAłII A TERENULUI DE FUNDARE INDUSE DE FUNDAREA INDIRECTĂ A CLĂDIRII GAMMA Cladirea Gamma are dimensiuni in plan de 124.60x42.10m. Sistemul de fundare consta într-un radier pe barete de dimensiuni 2.70x1.00m. Atât baretele cât şi radierul au fost considerate ca fiind realizate din beton clasa C25/30. Baretele au fost dispuse într-un aranjament uniform pe direcŃiile celor două axe ale clădirii pentru a se asigura rigidităŃile necesare pe aceste direcŃii. Aranjarea baretelor sub radier este ilustrată in Figura 4.1. Fişa baretelor măsurată de sub radier este de 26.60m pentru baretele situate în treimea centrală (marcate cu rosu in Figura 4.1) şi de






Pag 24/41

25.10m pentru restul baretelor (marcate cu cyan in Figura 4.1) Figura 4.1

PROGRAMUL DE CALCUL UTILIZAT ŞI IPOTEZE DE CALCUL Analiza stării de eforturi şi de deformații induse în masivul de pământ de fundaŃia radier pe barete, s-a realizat prin metoda elementului finit utilizându-se programul PLAXIS 2D ver.2010. StratificaŃia şi parametrii geotehnici ai terenului utilizaŃi în analiză sunt cei prezentaŃi capitolul 2 Date geotehnice. Pentru straturile de pământ din amplasament, s-a admis ipoteza comportării elastoplastice a pământului după o lege constitutivă de tipul “hardening soil”. Cele 8 rânduri de barete-pământ (simetrice faŃă de axa radierului) au fost asimilate cu incluziuni alcătuite dintr-un material echivalent de tip Mohr-Coulomb.

8.2. COEFICIENłI ELASTICI PENTRU BARETELE SISTEMULUI DE FUNDARE A CLĂDIRII GAMMA CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări verticale (Kv) au fost determinaŃi pe baza deplasărilor verticale calculate ale ansamblului fundaŃie-teren şi a încărcărilor efective la baza radierului. Rezultatele au fost defalcate în funcŃie de poziŃia rândului de barete faŃă de axa radierului (rândul 1 fiind cel mai apropiat de axa radierului, iar rândul 4 fiind cel mai îndepărtat). În Tabelul 5.1 sunt prezentate valorile coeficientului Kv pentru cele 4 rânduri de barete din partea stânga a axei de simetrie a radierului, pentru celelalte 4 rânduri situaŃia fiind simetrică. Coeficientii elastici de rigiditate la incarcari verticale (Kv) in regim static si dinamic de solicitare (K'v) Nr. rand Kv K'v

kN/m kN/m Rand 1 27000 81000 Rand 2 35000 105000 Rand 3 42000 26000 Rand 4 48500 145500 În regim dinamic de solicitare (seismic): K'v = 3xKv CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (K`) CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (Kθ) au fost determinaŃi pe baza metodei încărcării pilotului (baretei) izolat, considerat încastrat într-un mediu elastic liniar de tip Winkler. Metoda este prezentată în normativul NP 123-2010 şi în STAS 2561-3-1990. Modulul coeficientului reacŃiunii laterale mh a fost luat in calcul cu valoarea 9000 kN/m4. Bareta de dimensiuni 2.70x1.00m a fost încărcăta pe ambele direcŃii (pe direcŃia laturii lungi şi a laturii scurte) cu o forŃă unitară şi, respectiv, cu un moment unitar. Valorile obŃinute sunt prezentate în Tabelul 5.2. Tabelul 5.2 CoeficienŃii elastici de rigiditate la încărcări orizontale (Kh) şi la încărcări rotiri (Kθ) în regim static şi dinamic de solicitare (Kh, Kθ) DirecŃie solicitare Kh Kθ K'h K'θ

kN/m kNm/rad kN/m kNm/rad






Pag 25/41

DirecŃia laturii scurte 118000 1400000 354000 4200000 DirecŃia laturii lungi 180000 6100000 540000 1 8300000

8.3. DATE CARE REZULTA DIN INCERCAREA IN TEREN A BARETELOR DE PROBA Incercarea in teren a baretelor de proba face parte integranta din programul de studii, cercetare si proiectare stabilit pentru lucrarea respectiva. Detaliile de executie ale fundatiilor pe barete se definitiveaza numai pe baza rezultatelor incarcarilor de proba asupra unor barete executate pe amplasament cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proiect.Ori de cate ori este posibil, si in special la constructiile de importanta deosebita, incarcarile de proba vor fi programate chiar de la fazele de proiectare anterioare detaliilor de executie. In cazul in care numarul total al baretelor din lucrare este de 50 sau mai mic, se admite ca elementele necesare detaliilor de executie sa se stabileasca initial prin calcule, utilizand formulele recomandate in prezentele instructiuni tehnice, urmand ca incarcarile de proba sa se execute odata cu inceperea lucrarilor. Detaliile de executie se vor definitive pe baza rezultatelor incarcarilor de proba. Numarul baretelor de proba se stabileste in functie de numarul total estimat al baretelor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de datele existente asupra unor barete de proba de pe amplasamente invecinate, de timpul si importanta constructiei, etc.Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total de barete. La constructiile sensibile la tasari diferentiate se recomanda ca pe langa baretele de proba sa sa efectueze incarcari si asupra unor barete care raman in lucrare, numite barete de verificare.Numarul baretelor de verificare se va lua in acest caz de cel putin 5% din numarul total al baretelor. Programul minimal de incarcari de proba pe un amplasament consta din incarcarea unei barete la compresiune axiala.In cazul cand baretele sunt supuse unor solicitari orizontale importante (H>0.05V) se va recurge si la incarcarea unei barete la sarcina orizontala cu respectarea prevederilor NP045-2000. La lucrarile cu un numar redus de barete (sub 15) se admite ca programul minimal sa fie realizat pe barete de verificare, din lucrare. La aceasta categorie de lucrari, proiectantul poate renunta in mod exceptional la incarcarile de proba, apreciind capacitatea portanta de calcul, daca se dispune de rezultatele unor incarcari de proba in conditii de teren similare. La constructiile la care este necesara limitarea deformatiilor (orizontale si verticale)incarcarile de proba se vor face indiferent de numarul baretelor din lucrare. In corpul baretelor de proba se vor implanta instrumente care sa permita determinarea deformatiilor in lungul baretelor si obtinerea, pe aceasta cale, a eforturilor care se transmit prin frecare pe suprafata laterala precum si a eforturilor transmise la baza(“transferul de incarcare”) In functie de posibilitati se vor utiliza si alte sisteme de masurare a deformatiilor (traductori cu coarda vibranta, traductori electrorezistivi,etc.) In vederea unei mai bune valorificari a rezultatelor incarcarilor de proba si a imbunatatirii, pe aceasta cale, a prescriptiilor de proiectare, unitatile care efectueaza incarcarile de proba pe barete sunt obligate sa transmita un set din rezultatele inregistrate la INCERC – laboratorul fundatii si incercari nedistructive, sos.Pantelimon nr.266, sector 2, Bucuresti,






Pag 26/41

cod 73559. In anexa III se prezinta continutul minimal al referatului ce trebuie elaborat la incheierea incarcarii de proba pe bareta.

9. Precizari legate de sistemul de amortizare a vibratiilor

9.1. Criterii de vibratii Capacitatea de a transporta fasciculul de lumina laser si gama cu o acuratete extrema

pe o anumita distanta (de ordinul a mai multe sute de metri) are o importanta cruciala.

Acest aspect impune ca intreaga structura de podea pe zona de experimente si pe

zona laser / sursa gama pe care o suporta dispozitivele optice este o banca optica

masiva care este total independenta de vibratiile din mediu. Pe podeaua

experimentala, principala cerinta o reprezinta capacitatea de a mentine unul sau mai

multe fascicule (laser sau gama) in jurul valorii de 50 µm din centrul tintei pentru 99%

din durata experimentului. Asta înseamnă ca fasciculele ar trebui sa mentina acest

grad de coincidenta timp de mai multe zile.

Pe baza cerintei mai sus mentionate, pentru construirea laserului planificat si a

laboratoarelor aferente, au fost definite criterii de vibratii puternice pentru a asigura

exploatarea laboratoarelor in conditiile de tema data.

9.2. Criterii de vibratii

Constructia aferenta laserului si constructia pentru experimente:

< 1E -10 g²/Hz (1~200 Hz) Aceasta limita este definita ca Densitatea Spectrului de Putere (PSD). Pentru o mai

buna comparatie cu celelalte criterii (viteza vibratiilor), limita este transformata intr-un

spectru PSDeff in µm/s/ SQR(Hz). Suprafata laboratorului Laser: < 1 µm pentru f < 10 Hz; Aceasta limita de deflectie este de

asemenea transformata intr- o viteza a vibratiilor. Este definita ca un spectru al valorilor de

varf de 1/3 de octava.

Informatii specifice se pot gasi in caietul de sarcini special, privind sistemele de atenuare a

vibratiilor si socurilor, ce face parte din prezenta documentatie.






Pag 27/41

10. Precizari legate de securitatea si sanatatea in munca (SSM)

10.1. Cadrul legal privitor la SSM

Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor daunatoare igienii si

sanatatii oamenilor, se vor lua de catre executant toate masurile organizatorice necesare,

in vederea cunoasterii, insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a urmatoarelor

reglementari:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006

HGR nr 1425/2006 Norme metodologice de aplicarea a legii nr 319/2006

HGR nr. 300/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pt santierele temporare sau

mobile

HGR nr. 1048/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pt utilizarea de catre

lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

HGR nr. 1051 /2006 – Cerinte minime de securitate si sanatate pt manipularea manuala a

maselor care prezinta riscuri pt lucratori

HGR nr. 1091/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pt. locul de munca

HGR nr. 971/2006 Cerinte minime pt semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la

locul de munca

HGR nr. 355/2007 Supravegherea sanatatii lucratorilor, modificata prin HGR nr. 37/2008

HGR nr. 1058/2006 Cerinte minime privind imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii

lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

HGR nr. 601/2007 Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii

si sanatatii in munca

Legea nr. 307/12.07.2006 – Aparea impotriva incendiilor

C 300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor

de constructii si instalatii aferente acestora






Pag 28/41

10.2. Evaluarea riscurilor

Riscurile ce pot sa apara in cursul procesului de executie a cladirilor ce se constituie in

investitia ELI – NP Magurele, jud. Ilfov, Romania, sunt urmatoarele :

lucrari care expun muncitorii la riscul de a fi ingopati sub alunecari de teren datorita

neexecutarii corecte a sprijinirilor de maluri necesare

lovirea lucratorilor cu bucati de materiale ale unor elemente structurale si/sau

nestructurale care cad datorita echilibrului precar în care se afla, sau în care au fost aduse

datorita unor proceduri incorecte folosite

lovirea lucratorilor de utilaje în miscare pe raza lor de actiune

lovirea cu resturi de materiale, a lucratorilor care opereaza intr- un spatiu de la un

anumit etaj in conditiile lipsei de coordonare si de comunicare, in conditiile in care la etajul

imediat superior se executa operatii ce pot produce caderi accidentale de resturi de

materiale si/sau scule

lovirea lucratorilor in timpul deplasarii cu sau fara materiale si/sau scule

transportate, in conditiile in care nu este asigurat un iluminat corespunzator si nu au fost

curatate caile de evacuare

caderea lucratorilor de la inaltime, datorita naturii activitatii desfasurate si

procedurilor folosite

caderea lucratorilor în deplasare pe scari sau transportând diverse sarcini

absenta montarii balustradelor de protectie

absenta semnalizarii corespunzatoare a locurilor cu potential pericol

prabusirea schelelor, platformelor de lucru, balustradelor de protectie si/sau a

pasarelelor datorita utilizarii unor dispozitive si utilaje cu defecte sau incorect asigurate

agatarea în timpul deplasarii, a încaltamintei si/sau a îmbracamintei

necorespunzatoare, de diversele obstacole întalnite, ce poate conduce la pierderea

echilibrului si la cadere

inteparea in timpul manipularii si transportului pieselor cu aschii si/sau cuie

utilizarea incorecta a uneltelor, a sculelor periculoase, a utilajelor si masinilor

lucratorii trebuie sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea,

schimbarea sau înlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii

electrocutarea de la cordoanele aparatelor de taiat, sudat etc. la care s- a deteriorat






Pag 29/41

izolarea

lucrari in apropierea unor linii electrice sub tensiune

prezenta deseurilor, reziduurilor si/sau a ambalajelor, precum si a scurgerilor

necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anumite conditii, propagarea focului

pe suprafete exterioare întinse, precum si in/din interiorul cladirii

rasinile, diluantii, lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire

si tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul;

aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile

lucrari la care expunerea la substante chimice sau biologice prezinta risc particular

pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

lucrari la care accesul pe orice suprafata de material care nu prezinta suficienta

siguranta este permis fara conditionarea folosirii echipamentelor si mijloacelor

corespunzatoare

lipsa din partea lucratorilor a comunicarii catre sefii lor directi a situatiilor de munca

despre care au motive întemeiate sa le considere pericol pentru securitatea si sanatatea

lucratorilor

instalatiile electrice proiectate, dar si cele realizate - utilizate in cadrul organizarii de

santier trebuie sa nu prezinte pericol de electrocutare la atingere directa si/sau indirecta

caile de evacuare si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere pentru a

nu se produce accidente de impiedicare si cadere in timpul evacuarii

absenta semnalizarii in conformitate cu legislatia in vigoare a caile de evacuare si a

iesirilor de urgenta creaza riscul de accidentare la evacuare

absenta echipamentelor si dispozitivelor autorizate de stingere a incendiilor pe

perioada desfasurarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, dimensionate si

amplasate corespunzator, creaza riscul propagarii incendiului

absenta iluminatului natural si acolo unde este necesar si a celui artificial a

incaperilor unde se desfasoara activitati dar si a cailor de circulatie creaza riscul de

accidente

intrarea de acces in santier si perimetrul acestuia trebuiesc clar marcate si

delimitate, pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate in interiorul santierului

astfel evitându- se riscul de accidente al persoanelor straine.






Pag 30/41

10.2.1. Evaluarea riscului în ceea ce priveste executantul

Antreprenorul general va asigura santierul cu personal lucrator cu pregatire profesionala

adecvata lucrarilor la care urmeaza sa participe.

Se vor obtine avizele medicale necesare, se vor lua masuri organizatorice astfel încât sa

se amenajeze la santier un punct de acordare a primului ajutor.

Se vor lua toate masurile organizatorice pentru ca întreg personalul lucrator angrenat în

lucrarile de executie de la ELI – NP Magurele, sa cunoasca prevederile proiectului si

reglementarile în domeniul SSM.

Se va asigura dotarea lucratorilor cu echipamentele de protectie specifice.

Se vor întocmi, semna si tine la zi fisele de instructaj SSM.

Se va asigura controlul integritatii partilor electrice (cordoane, prize, stechere) de la

aparatele de taiat, gaurit si/sau sudat.

Se va asigura controlul periodic al utilajelor de transport pe orizontala si verticala in incinta

santierului, a schelelor si esafodajelor.

10.2.2. Evaluarea riscului în ceea ce priveste sarcina de munca

Se vor utiliza echipamente de munca in stare buna de functionare corespunzator cerintelor

si specificului lucrarii.

Sculele, uneltele, dispozitivele si utilajele trebuie sa indeplineasca cerintele HG nr.

1146/2006 privind cerintele minime pentru utilizarea in munca a echipamentelor de munca.

10.2.3. Evaluarea riscului de mediu

Programul de lucru pentru activitatile în aer liber sa fie adaptat conditiilor de mediu.

Se vor asigura conditiile adecvate de higiena muncii pentru lucratori : grupuri sanitare,

vestiare, apa potabila etc.

Se vor crea conditiile pentru lucru la inaltime, în conditii de asigurare a SSM.

Lucrul la inaltime va fi intrerupt temporar, in perioadele cu ploi, zapada, vant puternic.

Va fi aprovizionat santierul cu echipamente de lucru pentru sezonul rece.

Asigurarea incalzirii spatiilor în care se desfasoara activitati in sezonul rece.






Pag 31/41

In ceea ce priveste gestionarea transportul si depozitarea deseurilor, aceste activitati se

vor efectua cu respectarea prevederilor din urmatoarele reglementari:

OUG nr. 195/2005 Cerinte privind protectia mediului inconjurator

Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor

OUG nr. 61/2006 modificarea Legii nr. 426/2001

Legea nr. 431/2003 privind gestionarea deseurilor reciclabile

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor

10.3. Masuri specifice de siguranta si securitatea muncii

Caile de circulatie si/sau evacuare vor fi libere de orice obstacol (ex: resturi de materiale)

ce ar putea provoca caderea accidentala a personalului operant tranzitant si vor fi luminate

suficient pentru asigurarea vizibilitatii (natural si acolo unde apare ca necesar si artificial).

Echipamentele individuale de protectie impotriva caderii în gol vor fi in mod obligatoriu

realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de echipamente de

protectie individuala in vigoare.

Se vor folosi doar scari, schele si esafodaje certificate iar lucrul la înaltime se va executa

numai sub supraveghere tehnica.

Lucrul la înaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din

punct de vedere tehnic si organizatoric astfel încat sa previna caderea de la inaltime a

lucratorilor si de asemenea s- au asigurat conditiile împrejmuirii si semnalizarii

corespunzatoare adecvate.

Nu se vor lasa unelte si/sau materiale pe scari, parapeti, copertine si/sau schele întrucat

pot sa cada si sa accidenteze persoane. Nu se vor depozita nici macar provizoriu scule

si/sau materiale pe podelele cailor de circulatie/ evacuare.

Instalatiile trebuie proiectate realizate si utilizate astfel incât sa nu prezinte pericol de

incendiu, electrocutare, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de

electrocutare directa sau indirecta.

Instalatiile electrice trebuiesc executate de catre personal calificat.

Se va asigura iluminatul artificial acolo unde este cazul in toate incaperile de pe raza

santierului, acolo unde lumina naturala nu este suficienta si/sau acolo unde programul de

lucru se suprapune cu orarul de iluminare naturala scazuta. Instalatiile de iluminat






Pag 32/41

provizorii pentru iluminarea posturilor de lucru trebuiesc amplasate astfel incat sa nu

prezinte risc de accidentare pentru lucratori.

Schelele se verifica a fi montate pe teren drept si solid. Nu se vor pune bucati de lemn,

pietre, caramizi etc. sub picioarele schelelor. Se vor verifica prinderile dintre tronsoanele

diferite de schela.

Se va interzice de catre conducerea santierului, executarea lucrarilor la inaltime in conditii

meteorologice nefavorabile (vant puternic, polei, descarcari atmosferice, precipitatii

importante etc).

Este interzisa aruncarea de la inaltime a a deseurilor si/sau a altor resturi de materiale.

Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protectie

colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie

sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in

conformitate cu prevederile HG nr. 971/2006.

Asigurarea din partea conducerii antreprenorului general a serviciilor medicale care

asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de

profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor in

conformitate cu HG nr. 355/2007.

Asigurarea din partea conducerii antreprenorului general a echipamentul individual de

protectie cu respectarea prevederilor din HG nr. 115/2004, privind stabilirea cerintelor

esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru

introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare. Echipamentele individuale de protectie

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el insusi la un risc

marit;

sa corespunda conditiilor concrete, existente la locul de munca;

sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea de sanatate a lucratorului;

sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile

necesare.

Masurile de mai sus sunt enuntiative si nu limitative, ele vor putea fi completate de

constructor cu elementele specifice, considerate ca necesare, în scopul protectiei si

sigurantei în munca.






Pag 33/41

11. Controlul calitatii si receptia lucrarilor la structura

Proiectul structurii de rezistenta va fi verificat la exigentele Af, A1 si A2.

Referintele legate de materiale si de tehnologia de executie se gasesc in Caietul de sarcini

pentru structura.

Cu minimum 10 zile inaintea inceperii lucrarilor va fi anuntat Inspectoratul în Constructii

jud. Ilfov, pentru luarea in evidenta si aprobarea programului de faze determinante.

In cazul “fazelor determinante” stabilite de proiectant, este obligatorie participarea

proiectantului si invitarea delegatului Inspectoratului în Constructii jud. Ilfov. Este interzisa

continuarea lucrarilor fara atestarea fazei determinante.

Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa încheiate numai de

constructor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie înainte de încheierea

procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare

ascunsa.

Daca se constata neconcordante fata de proiect si/sau fata de prevederile prescriptiilor

tehnice în vigoare, se vor stabili si consemna masuri necesare de remediere, iar dupa

executarea acestora se va proceda la o noua verificare, finalizata prin încheierea unui nou

proces verbal.

Verificarea lucrarilor de constructii se face in baza urmatoarelor reglementari:

Legea calitatii in constructii nr. 10/1995,

HG nr. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitatii în constructii

Legea nr. 608/2001 modificata, completata si republicata in 2008 privind evaluarea

conformitatii produselor

HG nr. 622/2004 (modificata si completata prin HG nr. 796/2005) republicata in

2007, privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii

HG nr. 675/2002 Modificarea si completarea regulamentului privind agrementarea

tehnica a produselor, procedeelor si echipamentelor noi in constructii, pt produsele

nereglementate la nivel comunitar sau neacoperite de specificatii nationale

Od. MTCT nr. 1558/2004 Regulament pentru atestarea conformitatii produselor

pentru constructii

HG nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proeictelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor,






Pag 34/41

HG nr. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii, cu completările si

modificarile din HG nr. 675/2002

C 54-1981 Instructiuni tehnice pt incercarea betonului cu ajutorul carotelor

C 56-1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

HG nr. 808/2010 Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat

in Constructii – ISC, care modifica HG nr. 1378/2009

Receptia lucrarilor de constructii este reglementata prin HG nr. 273/1994 – Regulament de

receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, completata cu HG nr.

1303/2007.

12. Urmarirea comportarii in exploatare

Urmarirea comportarii in timp a constructiei este o componenta a sistemului calitatii in

constructii, care se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei si este o activitate

sistematica de culegere si valorificare a rezultatelor inregistrate din observari si masuratori

asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiei.

Valorificarea rezultatelor se poate face prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare

sau alarmare, prevenirea avariilor, etc).

Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea

asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru

prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale,

de pierderi de vieti omenesti si de degradare a mediului.

Reglementarile legislative care fac referire la raspunderile ce revin persoanelor fizice

si/sau juridice, implicate în utilizarea/exploatarea constructiilor realizate ca urmare a unui

proces investitional sunt:

Legea Calitatii in Constructii nr. 10/1995 cu modificarile si completarile din HG nr.

498/2001 si Legea nr. 506/2007

HG nr. 766/1997 Reglementari privind asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea

comportarii in exploatare a acestora cu modificarile si completarile din HG. nr. 675/2002

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata

in 2004 impreuna cu Normele Metodologice de Aplicare 2009






Pag 35/41

OG. nr. 63/2001 Infiintarea Inspectoratului de Stat în Constructii

HG. nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor

HG. nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii

eferente acestora si Norme tehnice de intocmire a Cartii tehnice a constructiilor

P 130/1999 Normativ pentru urmarirea comportarii in timp a constructiilor si

instalatiilor aferente.

In conformitate cu HG. nr. 273/1994 si cu Legea nr. 10/1995, proprietarul trebuie sa

intocmeasca si sa tina la zi Cartea tehnica a constructiei, iar continutul cadru al acesteia

este detaliat în cadrul HG. nr. 273/1994 publicat in Monitorul Oficial nr. 193/1994 si este

structurat in 4 capitole :

Cap. A : Documentatia privind proiectarea

Cap. B : Documentatia privind executia

Cap. C : Documentatia privind receptia

Cap. D : Documentatia privind exploatarea, întretinerea, repararea si urmarirea

comportarii in timp.

Raspunderile ce revin proprietarilor constructiilor in scopul mentinerii pe toata perioada de

existenta a performantelor functionale, tehnice si calitative a constructiei se refera la:

- punerea in functiune

- exploatarea constructiilor

- cartea tehnica a constructiei

- urmarirea comportarii in exploatare

In conformitate cu HG. nr. 766/1997 urmarirea comportarii in exploatare se face prin :

- urmarirea curenta

- urmarirea speciala

Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiei

care corelata cu activitatea de intretinere, are scopul mentinerii aptitudinilor pentru

exploatare. Urmarirea curenta se face pe toata perioada de existenta a constructiei.

In conformitate cu normativului P 130/1999 “Normativ privind urmarirea comportarii in timp

a constructiilor”, investitorul – beneficiarul are obligatia verificarii comportarii prin






Pag 36/41

examinare vizuala directa o data pe trimestru, precum si dupa orice eveniment deosebit

(cutremur, inundatie, explozii, incendii, caderi masive de zapada, etc.).

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta denumiti responsabili cu urmarirea

comportarii constructiei au in conformitate cu HG nr. 766/1997, anexa 4, cap. II, art. 16,

urmatoarele obligatii :

- sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi Cartea Tehnica a

constructiei, precum si Jurnalul evenimentelor

- sa efectueze urmarirea curenta

- sa semnaleze proprietarului situatiile constatate in cadrul urmaririi curente care

necesita luarea unor masuri pentru restabilirea aptitudinilor pentru exploatare

Masurile de restabilire a aptitudinilor sunt lucrari de interventie care pot fi lucrari de

intretinere, lucrari de refacere sau lucrari de modernizare.

Lucrarile de intretinere sunt determinate de uzura sau degradarea normala si au ca scop

mentinerea starii tehnice a constructiei. Lucrarile pot consta in efectuarea periodica a unor

remedieri sau reparari a finisajelor, straturilor de uzura, invelitorilor si/ sau interventii la

instalatii si echipamente.

Lucrarile de refacere sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca

scop refacerea sau imbunatatirea starii tehnice ramase dupa producerea evenimentului.

Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de

proiect intocmit de personal specializat si verificat conform legii.

Lucrarile de modernizare sunt determinate de schimbarea cerintelor sau a functiunilor

inclusiv extinderi. Aceste lucrari se pot executa cu mentinerea sau cu imbunatatirea starii

tehnice dupa caz. Lucrarile de modernizare se realizeaza prin reconstructie si uneori

consolidare pe baza de expertiza tehnica intocmita de expert tehnic atestat, proiect tehnic

intocmit de personal specializat si verificat de verificator de proiecte atestat pentru

exigenta necesara conform legii.

In conformitate cu normativul privind comportarea in timp a constructiilor P 130/1999

proprietarul unei unitati structurale distincte are urmatoarele obligatii:

raspunde de activitatea de urmarire curenta a comportarii constructiei sub toate formele

organizeaza activitatea de urmarire curenta a comportarii constructiei prin mijloace si






Pag 37/41

personal propriu, sau prin contract cu o firma specializata

comanda inspectarea extinsa si expertizarea tehnica atunci când este cazul

comanda expertiza tehnica la expirarea duratei de serviciu (50 ani), sau atunci cand se

schimba destinatia, conditiile de exploatare, sau cand se constata deficiente semnificative

asigura pastrarea si integritatea Cartii tehnice a constructiei si a Jurnalul de evenimente

hotaraste luarea masurilor de interventie necesare mentinerii aptitudinilor pentru

exploatarea normala

la instrainarea sau inchirierea constructiei sau a unor parti din aceasta, stipuleaza in cadrul

contractului indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare

nominalizeaza persoanele insarcinate cu urmarirea curenta

Obligatiile administratorilor si utilizatorilor sunt :

- raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul

- asigura intretinerea curenta

- semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii pentru luarea

de catre acesta a masurilor de interventie ce se impun

Obligatiile responsabililor cu urmarirea comportarii constructiei :

- cunosc in detaliu continutul instructiunilor privind urmarirea comportarii in

exploatare a constructiei pentru care au fost nominalizati

- cunosc in detaliu continutul Cartii tehnice a constructiei

- intocmesc, pastreza si completeaza la zi Jurnalul de evenimente

- controleaza o data pe trimestru si dupa evenimente deosebite (cutremur, inundatie,

ploaie torentiala, incendiu, explozie, caderi masive de zapada, supraincarcari

accidentale cu materiale, etc)

- intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei

- informeaza proprietarul despre continutul rapoartelor si aspectele constatate, astfel

incat acestia in cunostinta de cauza sa intreprinda masurile de interventie necesare

Personalul desemnat cu urmarirea curenta va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in

Jurnalul de evenimente si vor fi incluse in Cartea tehnica a constructiei.

In conformitate cu normativul P 130/1999 urmarirea curenta se face la urmatoarele






Pag 38/41

capitole:

- Situatia terenului de fundare (tasare, umezire avansata, alunecare)

- Fundatii (deplasare, rotire)

- Structura de rezistenta (fisurare, coroziune, distrugeri locale de elemente)

- Pereti de compartimentare (fisurare, coroziune, exfoliere, condens)

- Instalatii : electrice (contacte in stare buna, circuite fara suprasolicitari cu sigurante

corespunzatoare, tablouri electrice protejate), integritatea instalatiei de paratrasnet

si impamantare

coloane si instalatii sanitare si coloane si elemente de incalzire sa fie etanse

sa nu produca scurgeri.

instalatii de gaze sa nu existe scurgeri, interventiile sa se faca obligatoriu

numai de personal acreditat

La aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si

durabilitatea constructiei (urmare a unor evenimente exceptionale) personalul desemnat

cu urmarirea curenta va atentiona proprietarul, iar acesta va comanda o inspectare extinsa

apoi daca este cazul o expertiza tehnica.

Inspectia extinsa va fi efectuata de specialisti atestati, cu experienta in domeniul cercetarii

experimentale a constructilor (conform NP 130/1999 pct. 3.2.3). Raportul privind inspectia

extinsa va fi inclus in Cartea tehnica a constructiei, iar proprietarii sunt obligati sa duca la

indeplinire concluziile raportului.

Urmarirea speciala este definita in cadrul HG nr. 766/1997 drept o activitate specifica,

regulata, de investigare a unor parametrii ce caracterizeaza constructia sau parti ale ei.

Urmarirea speciala se realizeaza de catre personal tehnic de specialitate atestat.

Urmarirea speciala se efectueaza cu mijloace de observare si masurare complexe si

specializate, adaptate obiectivelor specifice. Urmarirea speciala se instituie la cererea

Inspectoratului in constructii sau la cererea proprietarului.

In cadrul urmaririi curente, in afara celor expuse la acest capitol si suplimentar fata de

acestea, avand in vedere pe de o parte specificul cladirilor gamma, laser si laboratoare de

amortizare a socurilor si vibratiilor la valori foarte restrictive, iar pe de alta parte datorita

valorile mari ale incarcarilor gravitationale ce trebuie transmise terenului de fundare, in






Pag 39/41

cadrul proeictului in faza detalii de executie se vor detalia si pozitiona reperi de tasare ce

vor fi cititi periodic, in cadrul programului de urmarire curenta. In situatia in care valorile

tasarilor sunt semnificative (2~4cm) va fi solicitat proiectantul de specialitate care

impreuna cu furnizorul mecanismelor de atenuare a socurilor si vibratiilor vor emite masuri

corective.

Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din

activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor legale

privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatŃii si calitatii

constructiilor. Prin aceleasi prevederi sunt stabilite raspunderile, care in activitatea de

urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie, cat si de exploatare revin

beneficiarului de investitie, proiectantului, executantului si beneficiarului de dotaŃie.

Obligativitatea urmaririi in anumite conditii a tasarii constructiilor rezulta si din STAS 2745-

90, respectand prevederile STAS 10493-91.

Pentru determinarea deplasarilor pe verticala prin masuratori topometrice se folosesc:

repere de referinta (repere de tasare), amplasati in afara zonei de influenta a tasarii

constructiei

marci de tasare (repere mobile) fixate pe constructie

Reperii de referinta se vor amplasa :

- in afara drumurilor, comunicatiilor subterane etc. si a altor zone unde este posibila

distrugerea reperelor

- in afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatii terenului

- in zone cu umpluturi insuficient consolidate

- in pamanturi sensibile la umezire, capatul inferior al reperului se va incastra sub talpa

pamantului sensibil la umezire, pe o adancime de min 1.0m in pamanturi nisipoase

si de min 2.00m în pământuri argiloase, dar nu mai puŃin de 5.0m in cazul unei grosimi

a stratului sensibil la umezire de peste 10.0m

Numarul reperelor de referinta trebuie sa fie de minim 3, la distanta de maxim 60.0m fata

de constructie. Reperele de referinta se vor proteja prin imprejmuire vopsita in culori

contrastante. Dupa montarea reperului trebuie sa i se transimta cota de la cele mai

apropiate puncte ale retelei geodezice de stat.

Pe parcursul masurarii deplasarilor verticale trebuie controlata stabilitatea reperelor de

referinta la fiecare ciclu de observatie si prin citiri incrucisate sau raportare la repere din






Pag 40/41

reteaua geodezica.

Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza in

elementele de constructie, astfel incat sa fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga

durata a efectuarii observatiilor si sa permita efectuarea masuratorilor atat in timpul

executiei, cat si in timpul exploatarii constructiilor. Marcile de tasare se pot mota si fixa la

partea inferioara a constructiei, de- a lungul perimetrului, iar pozitiilor minim obligatorii sunt :

- La colturile cladirii

- De o parte si de alta a rosturilor de tasare

- Pe stalpii aflati in zonele cu solicitari dinamice importante

Incastrarea marcilor de tasare in elementele de rezistenta se face in general prin

executarea unor gauri, in care corpul marcii se cimenteaza cu mortar de ciment, la o cota

adecvata deasupra cotei trotuarului. La constructiile metalice, marca va fi fixata prin

puncte de sudura. Se va tine seama ca locul de amplasare al marcilor sa permita asezarea

mirei in pozitie verticala (asezarea mirei sa nu fie impiedicata de cornise, console de

balcoane, copertine, etc.).

Urmarirea deformatiilor unei constructii datorate deformatiilor terenului de fundare, prin

metode topografice consta in masurarea modificarii cotelor unor puncte izolate,

materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea la repere de

referintaă din reteaua geodezica.

Nivelmentul initial, pentru cotarea reperelor de referinta trebuie executat cu atentie, in

conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu două orizonturi. Acest

nivelment este deosebit de important, intrucat erorile cotelor reperelor, de care ulterior se vor

lega toate observatiile efectuate asupra marcilor, denatureaza in mod sistematic valoarea

tasarilor inregistrate.

Intervalele de timp pentru efectuarea masuratorilor pot fi de o data pe luna in primul an, o data

la 3 luni in cel de al II-lea an si o data la 6 luni in cel de al III-lea an, apoi o data pe an pana la

atenuarea tasarilor (conform indicatie din ST 016/1997 pct. 4.1.3.

Clasa conventionala de precizie a masuratorilor deplasarilor verticale si orizontale este II,

pentru care valoarea tasarilor estimate in proiect este 30~100mm, eroarea admisibila a

deplasarii verticale este de ±1.0mm si eroarea admisibila a deplasarii orizontale este de

±2.0mm.






Pag 41/41

Masurarea deplasarilor verticale se poate face printr- una din urmatoarele metode (sau o

combinatie intre acestea):

- nivelment geometric

- nivelment trigonometric

- nivelment hidrostatic

- metoda cu laser

- fotogrametrie

Conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric in functie de clasa de precizie sunt prezentate

in ST 016/1997 tab. 4.2.

Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului

care pe baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii programului sau sistării

programului de observatii.

Responsabilul desemnat cu urmarirea curenta va intocmi cate un dosar cu deplasarile constructiei

pentru fiecare din cladiririle : laser, gamma si laboratoare, dosare ce vor contine:

- fisele de masuratori ale tasarilor

- diagramele cu variatia in timp a incarcarilor si miscarii constructiei

- fisele sintetice

Dosarul tasarilor se va pastra la beneficiar pe toata durata de existenta a constructiei.

Detaliile pentru reperele de referinta se gasesc in ST 016/1997 anexa I.

Detaliile pentru marcile de tasare se gasesc in ST 016/1997 anexa II.

Instructiunile de intocmire a fisei cu masurarea tasarilor se gasesc in ST 016/1997 anexa V.

Instructiunile de intocmire a fisei cu diagrama de evolutie in timp a tasarilor se gasesc in ST

016/1997 anexa VI.

Instructiunile de intocmire a fisei sintetice se gasesc in ST 016/1997 anexa VII.

Intocmit

ing. Bogdan Georgescu

sef pr. structura ing. Emil Tanase

memoriu tehnic general - eli-np.ro scrise/4.mem... · caiet de sarcini, lista de cantitati). 2. ......

Documents