memoriu rezist

-210

210

0 60

C.U.I. RO14275397 J28/362/2001, TEL/FAX 0349/881447str. Varianta OITUZ, nr. 73C, SLATINA, judetul OLT, ROMANIA

BENEFICIAR: Municipiul Slatina, cu sediul in Mun. Slatina, Str. M. Kogalniceanu Nr.1, Jud. Olt

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

CONSTRUIRE PARCARE SUPRAETAJATA S+P+1E in Mun. Slatina, Aleea Rozelor

Nr. proiect TC147/2013

Faza P.T.

PROIECTANT:

S.C. TRANSCOM CARAIMAN S.R.L. SLATINA

2013

pagina1

-210

210

0 60


1. GENERALITATI:

1.1. OBIECTUL PROIECTULUI:

Denumirea obiectivului de investitie: ,,CONSTRUIRE PARCARE SUPRAETAJATA S+P+1E in Mun. Slatina, Aleea Rozelor”

Amplasamentul investitiei: Aleea Rozelor, Mun. Slatina, Jud. Olt

Beneficiarul investitiei: Municipiul Slatina, cu sediul in Mun. Slatina, Str.M . Kogalniceanu Nr.1, Jud. Olt

Proiectant general: S.C TRANSCOM CARAIMAN S.R.L Slatina

Numar proiect: TC 0147/2013

Faza de proiectare: P.T.

Prezenta documentatie este necesara realizarii lucrarilor de rezistenta a obiectivului de investitii ,,CONSTRUIRE PARCARE SUPRAETAJATA S+P+1E in Mun. Slatina, Aleea Rozelor” in faza de P.T.

2. DATE TEHNICE ALE CLADIRII:

Terenul este situat pe strada Aleea Rozelor, in imediata vecinatate a Colegiului National Vocational N. Titulescu, pe care se doreste materializarea investitiei.

Terenul este in prezent ocupat de o platforma betonata cu rol de parcare publica pentru locuitorii din zona si de o constructie (post trafo) parter.

STUDII TOPOGRAFICE

Studiile topografice s-au realizat in sistemul de referinta national STEREO 70 si cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor si obiectivelor de investitie.

STUDIU GEOTEHNIC

Conform Studiului Geotehnic, avem urmatoarele caracteristici ale amplasamentului:

Din punct de vedere geomorfologic , perimetrul studiat se incadreaza in categoria luncilor si campiilor joase, fiind situat pe valea raului Olt, in Campia Romana, intre Campia Romanatilor si Campia Boianului.

Din punct de vedere geologic se caracterizeaza prin preponderenta formatiunilor neogene si cuaternare.

pagina2

-210

210

0 60


Nivelul hidrostatic: Apele freatice se gasesc la adancimi mari, de 15-20m. Nivelul apei prezinta oscilatii semnificative datorate precipitatiilor sezoniere si este puternic influentat de precipitatii si de variatiile de debit ale Oltului.

Adancimea de inghet – dezghet: conform STAS 6054-77, adancimea de inghet a perimetrului studiat este de 0.80 - 0.90 m.

Viteza vantului mediata pe un minut, la 10 [m] deasupra terenului pentru un I.M.R. egal cu 50 de ani (I.M.R. reprezentand Intervalul Mediu de Recurenta) este v = 35 [m/s]. Presiunea de referinta a vantului mediata pe durata a 10 [min], masurata la inaltimea de 10 [m] deasupra pamantului este de 0.5 [kPa], corespunzand unui I.M.R. egal cu 50 de ani, conform Codului de proiectare.

Fig.1 - Valori ale vitezei vantului avand 50 ani interval mediu de recurenta (2% probabilitate anuala de depasire)

Fig. 2 Valori ale presiunii de referinta a vantului avand 50 ani interval mediu (2% probabilitate anuala de depasire)

Conform Codului de proiectare seismica partea a – I –a, P 100/ 1-2006, aprobat prin Ordinul M.T.C.T. nr. 1711/19.09.06, care a intrat in vigoare la data de 01.01.2007, amplasamentul se gaseste intr-o zona de hazard seismic de valoare constanta la care corespund o acceleratie maxima a terenului in amplasament, ag = 0.16 [cm/s2] si o valoare a perioadei de colt, Tc, a spectrului de raspuns elastic, egala cu 1,00 [s].

Fig. 3 Zonarea in termeni de valori de varf ale acceleratiei Fig. 4 Zonarea teritoriului in termeni de perioada de control

pagina3

-210

210

0 60


terenului pentru proiectarea pentru cutremure (colt),TC a spectrului de raspuns

Conform Indicativ NP 074 – 2007 terenul pe care se realizeaza investitia se incadreaza la risc geotehnic moderat – 10 puncte. Factorii care au fost luati in considerare la stabilirea tipului de risc sunt urmatorii:

Indicator Valoare Punctaj

- Teren bun 2 puncte- Apa subterana Fara epuismente 1 punct- Categoria de importanta Normala 3 puncte- Vecinatati Risc moderat 3 punct- ag = 0.16g - 1 punct

Conform informatiilor prezentate in capitolele anterioare, dar si cerintelor constructive, recomandam urmatoarele:

o adancimea de fundare va respecta adancimea de inghet a zonei;

o terenul portant va fi reprezentat de stratul de argila prafoasa, plastic vartoasa;

o recomandam eliminarea in totalitate a stratului de umplutura;

o valoarea orientativa de baza (pentru conditii standard de fundare – fara corectiile de adancime si de latime a talpii fundatiei) a presiunii conventionale de calcul pentru terenul portant mentionat este Pconv = 230 kPa, conform NP 112/2004, Anexa B, tabel 17;

o din analizele de laborator efectuate, rezulta ca terenul portant pentru viitoarea parcare supraterana are compresibilitate mare sau medie spre mare, fapt pentru care recomandam ca sapaturile fundatiilor sa nu stea prea mult timp “deschise”;

o recomandam luarea de masuri pentru preluarea si dirijarea apelor de precipitatii in exteriorul constructiei: trotuar lateral cu usoara panta spre exterior, rigole, burlane, pentru impiedicarea infiltrarii apei inspre fundatii.

Este obligatorie evitarea depozitarii de materiale de constructie sau material excavat in imediata apropiere a sapaturilor.

3. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

Prin tema de proiectare se cere realizarea unei parcari supraetajate avand regimul de inaltima S+P+1E.

pagina4

-210

210

0 60


Structura de rezistenta a cladirii este realizata din pereti din beton armat si cadre din beton armat dispuse pe ambele directii.

Structura de rezistenta a fost calculata, conformata si detaliata respectand prevederile normativelor P100/2006 si CR2/2005.

INFRASTRUCTURA

SISTEM DE FUNDARE

Adancimea de fundare este de -3.90 [m].

Fundatiile sunt de tip grinzi continue de beton sub stalpi si pereti. Acestea au fost calculate si dimensionate tinand cont de perevederile normativului in vigoare si de concluziile si recomandarile studiului geotehnic. Astfel, au rezultat fundatii de 160 [cm] latime si 80 [cm] inaltime, armate cu bare independente din PC52. Fundatiile sunt armate cu bare independente din PC52 cu diametrul de 16 [mm].

Grosimea stratului betonului de egalizare este de 10 [cm].

SUBSOL

Dimensiunile elementelor verticale de rezistenta sunt: pereti perimetrali – 35 [cm]; pereti interiori - 30 si 20 [cm]; stalpi 50 x 50 [cm] si 50 x 100 [cm].

Peretii au fost armati atat cu bare verticale cat si cu bare orizontale realizate din PC52. Barele verticale au diametrul de 12 [mm] dispuse la 15 [cm] iar barele orizontale au diametrul de 10 [mm] dispuse la 15 [cm]. Golurile de usi si glorile de ferestre au fost bordate cu 6 bare verticale de diametrul de 16 [mm] de o parte si de alta a golului si cu etrieri avand diametrul de 8 [mm[ dispusi la 15 [cm].

La partea superioara a peretilor au fost prevazute centuri, care au grosimea acestora si inaltime variabila, in functie de dimensiunea golurilor din pereti. Centurile au fost armate longitudinal cu bare independente din PC52 cu diametrul de 14 [mm] sus si jos, iar transversal cu etrieri realizati din bare avand diametrul de 8 [mm] dispusi la 15 [cm].

Stalpii au fost armati la procent minim, rezultand astfel o armare loongitudinala de: 16Φ20 pentru stalpii cu dimensiunea de 50x100 [cm] si 4Φ20+8Φ16 pentru stalpii cu dimensiunea de 50x50 [cm]. Transversal acestia au fost armati cu etrieri dispusi la 10 [cm], realizati din PC52, cu diametrul de 10 [mm] pentru ertierul perimetral si 8 [mm] pentru etrierii interiori.

Structura este rigidizata in plan orizontal prin dispunerea de plansee din beton armat.

pagina5

-210

210

0 60


Dimensiunile elementelor structurale ale planseului de peste subsol sunt: grinzi - 30 x 55 [cm]; placa – 25 [cm].

Grinzile reazema pe elementele vericale de rezistenta ale subsolului si sunt armate longitudinal cu bare independente realizate din PC 52, avand diametrul de 20 si de 16 [mm], in functie de caz, iar transversal cu etrieri realizati din bare PC52 cu diametrul de 10 [mm] dispusi la 10 sau la 15 [cm ] in functie de caz.

Placa si rampa sunt armate cu bare independente realizate din PC52, dispuse atat in camp cat si in reazeme, avand urmatoarele diametere: Φ14/15[cm] in reazeme si Φ12/15 [cm] in camp. Armatura de repartitie si caprele sunt realizate din bare cu diametrul de 10 [mm] din PC52.

Pardoseala va avea grosimea de 20 [cm] si va fi armata cu plase de Φ10/15 sus si jos din STNB.

Elementele infrastructurii sunt realizate din beton C20/25 si conform planselor de spacialitate anexate.

SUPRASTRUCTURA:

Suprastructura cladirii este formata din diafragme si stalpi, solidarizati la fiecare nivel prin plansee cu rol de saiba orizontala. Grinzile sunt amplasate în lungul axelor principale. Toate elementele structurale sunt proiectate din beton armat monolit, zidaria avand numai rol de închidere sau compartimentare.

Dimensiunile elementelor verticale de rezistenta sunt: pereti – 20 [cm]; stalpi 50 x 50 [cm] si 50 x 100 [cm].

Peretii au fost armati atat cu bare verticale si bare orizontale realizate din PC52. Barele verticale au diametrul de 10 [mm] dispuse la 15 [cm] iar barele orizontale au diametrul de 8 [mm] dispuse la 15 [cm]. Golurile de usi si glorile de ferestre au fost bordate cu 6 bare verticale de diametrul de 14 [mm] de o parte si de alta a golului si cu etrieri avand diametrul de 8 [mm[ dispusi la 15 [cm].

La partea superioara a peretilor au fost prevazute centuri, care au grosimea acestora si inaltime variabila, in functie de dimensiunea golurilor din pereti. Centurile au fost armate longitudinal cu bare independente din PC52 cu diametrul de 14 [mm] sus si jos, iar transversal cu etrieri realizati din bare avand diametrul de 8 [mm] dispusi la 15 [cm].

Stalpii au fost armati la procent minim, rezultand astfel o armare loongitudinala de: 16Φ20 pentru stalpii cu dimensiunea de 50x100 [cm] si 4Φ20+8Φ16 pentru stalpii cu dimensiunea de 50x50 [cm]. Transversal acestia au fost armati cu etrieri dispusi la 10 [cm], realizati din PC52, cu diametrul de 10 [mm] pentru ertierul perimetral si 8 [mm] pentru etrierii interiori.

pagina6

-210

210

0 60


Dimensiunile elementelor structurale ale planseului de peste parter si etaj sunt: grinzi - 30 x 55 [cm]; placa peste parter – 25 [cm]; placa peste etaj – 20 [cm].

Grinzile reazema pe elementele vericale de rezistenta si sunt armate longitudinal cu bare independente realizate din PC 52, avand diametrul de 20 si de 16 [mm], in functie de caz, iar transversal cu etrieri realizati din bare PC52 cu diametrul de 10 [mm] dispusi la 10 sau la 15 [cm ] in functie de caz.

Placile si rampele sunt armate cu bare independente realizate din PC52, dispuse atat in camp cat si in reazeme, avand urmatoarele diametere: Φ14/15[cm] in reazeme si Φ12/15 [cm] in camp. Armatura de repartitie si caprele sunt realizate din bare cu diametrul de 10 [mm] din PC52.

Elementele suprastructurii sunt realizate din beton C25/30 si armate cu bare independente realizate din PC52 si OB37, conform planselor de specialitate anexate.

Accesul pe vericala se va face prin intermediul a doua scari. Rampele si podestele acestora vor fi armate cu bare independente sus si jod Φ10/15 PC52.

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE SUBZIDIRE A POSTULUI TRAFO EXISTENT

Inainte de inceperea executiei subzidirii fundatiilor se vor efectua cel puţin 3 sondaje locale, pe fiecare ax alstructurii, la fundatia constructiei existente pentru a se stabili cotele finale de fundare, geometria fundatiilor şi tipologia acestora,conform situatiei reale din teren, pentru eliminarea tuturor situatiilor neplăcute ce pot aparea in executie.

Inceperea actiunii de subzidire a fundatiilor se va face numai dupa realizarea organizarii de santier, privind instruirea personalului, asigurarea materialelor si a utilajelor. Este obligatoriu ca executia subzidirii fundaţiilor să se facă in conditii meteorologice bune, prin metoda tronsonarii in sah.

Este obligatoriu ca sapatura pentru realizarea infrastructurii sa se execute manual, si nu mecanizat pentru a nu se produce vibratii, care ar putea afecta rezistenta si stabilitatea structurii de rezistenta. Sapaturile se vor mentine deschise, strict numai timpul tehnologic minim posibil de realizare a fundatiilor noi; mentinerea sapaturilor deschise, mai mult decat este necesar din considerente tehnologice, conduce la schimbarea proprietăţilor pamantului inclusiv de sub fundatiile existente ale cladirii.

Fisurile in peretii de zidarie, indiferent de profunzimea acestora, se vor localiza si contabiliza intr-un dosar intocmit la sediul santierului, in care se va specifica lungimea, deschiderea fisurii, adancimea si pozitia acesteia.

pagina7

-210

210

0 60


Obligatoriu, se vor executa poze si / sau se vor atasa schite cu forma si pozitia acestora pe peretii de zidarie existenti; fisurile peretilor de zidarie, pe timpul realizării subzidirilor, vor fi tinute sub observatie pe tot parcursul lucrarilor de fundare, prin aplicarea unor "martori de poza" - straifuri de sticla montati cu ipsos, pe lungimea fisurii.

"Dosarul cu evidenţa fisurilor la executie", se va atasa obligatoriu la Cartea Tehnică a construcţiei, impreuna cu toate procesele verbale de lucrari ascunse, pentru fiecare categorie de lucrări executata in cadrul santierului; orice neregula aparuta in executie, care s-ar concretiza în aparitia altor fisuri sau modificarea dimensiunilor fisurilor existente, duce obligatoriu la oprirea tuturor lucrarilor si chemarea de urgentă a expertului tehnic care a intocmit expertiza tehnica, proiectantul de specialitate care a intocmit proiectul tehnic de rezistenta. La executia lucrarilor de constructii - montaj se vor folosi numai materiale ( betoane, armaturi, mortare,caramizi, lemn de constructii, etc.) insotite de certificate de calitate care sa ateste gradul de calitate cerut prin proiect si de normativele în vigoare.

Subzidirea se va face în tronsoane ce se vor stabili de proiectant la fata locului.

Trecerea de la o etapă la alta se va face după ce betonul a atins rezistenta 60% din clasa betonului.

Fiecare etapă de executie are următoarele operatiuni principale:

- Executarea gropii de fundatie cu sprijiniri laterale şi frontale

- Curătirea suprafetelor de contact laterale a subzidirii cu tronsoanele déjà executate prin buciardare, periere şi spălare, dezdoirea armăturii din tronsonul de subzidire executat

- Cofrarea tronsonului

- Betonarea tronsonului

Turnarea betonului se face realizând un cofraj înclinat şi betonarea până peste nivelul fundatiei vechi.

La 24 de ore după turnare se îndepărtează cofrajul şi se execută cioplirea betonului până la limita verticală din proiect.

Executia lucrărilor de betonare va începe numai după ce în prealabil s-a întocmit un proces verbal pentru faza determinantă la care vor participa: executantul, beneficiarul, proiectantul lucrării.

Executia se va face cu respectarea prevederilor din C140 - 86 cap. 1,2,6 protejarea betonului după turnare se va face în conformitate cu C140 -86 cap.6, paragraf 6.40 - 6.45.

pagina8

-210

210

0 60


Abaterile dimensionale se vor încadra în cele prescrise în anexa X3 din C140 -86.

După turnarea betonului şi decofrarea acestuia demontarea sprijinirilor se va trece la executarea umpluturilor în straturi de 20 cm grosime bine compactate.

Executarea umpluturilor se va face cu pământ rezultat din săpătură.

Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contractii mari, mâluri, argile moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.

Detalierea regulilor de executie şi de control al calitătii lucrărilor se va face de către constructor prin fişe tehnologice elaborate tinând seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitătile de dotare şi organizare a executiei.

OBLIGATIILE CONSTRUCTORULUI:

-se va asigura o supraveghere calificată si competenta pentru astfel de lucrări;

- fluxul executiei va fi continuu;

- se va urmari continuu pe durata subzidirii starea fizica a peretilor de zidarie;

- se vor folosi betoane cu priza cat mai rapida (turnarea betonului se va face imediat dupa realizareasapaturii);

- se va asigura omogenizarea betonului in fundatii;

- daca in cursul executiei vor aparea fisuri pe peretii de zidarie se va chema urgent proiectantul;

- este obligatoriu realizarea unui sistem de sprijiniri ale planseelor si peretilor existenti pe tot timpul realizarii subzidirii fundatiilor;

- talpa subzidirii se va incastra 10-20cm in terenul bun de fundare;

- spatiul ramas liber se va umple prin matare cu ciment de mortar M100T (uscat)

- intre turnarea betonului in corpul subzidirii si executarea matarii trebuie sa existe o perioada de minim 24 ore.

Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele in vigoare.

Conform Legii nr.10 / 1995, a normativului P130 beneficiarul va acorda atentie comportarii in timp aconstructiei.

pagina9

-210

210

0 60


Ca urmare a acestei situatii este necesara chiar inainte si după inceperea lucrarilor de interventie asuprastructurii de rezistenta, urmarirea comportarii si miscarii constructiei (deplasari, inclinari), conform prevederilor sidupa metodele din normative.

In mod obligatoriu se vor realiza ata lucrari de asigurare a malurilor de pamant adiacente postului trafo, cat si a intregii incinte. Pentru evitarea aparitiei degradarilor in elementele structurale ale postului trafo, fundatiile celor doua constructii vor trebui sa se gaseasca la aceeasi adancime de fundare. Astfel se vor realiza lucrari de subzidire pentru fundatiile postului trafo pana se va atinge cota de fundare a constructiei propuse. Lucrarile se vor realiza in etape, pe tronsoane cu lungimea de maxim 1 [m], pentru a nu exista pericolul prabusirii constructiei existente. Dupa realizarea sapaturilor si a asigurarii malurilor de pamant se va anunta in mod obligatoriu inginerul proiectant in vederea adaptarii solutiei de suzidire la situatia din teren.

Inainte de inceperea lucrarilor se va anunta in mod obligatoriu un reprezentant al distribuitorului de energie electrica in vederea constatarii situatie existente pe amplasament.

Materiale folosite:

- Betonul de egalizare utilizat va fi : C8/10

- Betonul din infrastructura: C20/25

- Beton din suprastructura: C25/30

- Otelul pentru armaturi va fi otel beton: PC 52, OB37

Normative

NP112-2012 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;

NE012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprima; Partea 1 – Producerea betonului;

NE012-2/2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprimat; Partea 2 – Executarea lucrarilor;

P100-1/2006 Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri;

CR0 2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii;CR1-1-3 2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

structurilor;CR2-1-1-1.1 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de

beton armat.

pagina10

-210

210

0 60


Prin proiectare s-au realizat nivelurile minime de calitate referitoare la exigentele esentiale, de rezistenta si stabilitate “A1” in conformitate cu prevederile legale din Legea 10/1995 si HG731/91.

EXIGENTA „A” SIGURANTA DE REZISTENTA SI STABILITATE A STRUCTURII

Rezistenta si stabilitatea structurii este indeplinita prin solutia data de proiectul de rezistenta.

Prin lucrarile de construire ce urmeaza a se efectua, nu va fi afectata in nici un fel rezistenta si stabilitatea constructiilor propuse a se construi, precum si a celor din vecinatate.

EXIGENTA „D” SIGURANTA IN EXPLOATARE

Periodic este necesar a se verifica modul de comportare a trotuarului si al terenului in jurul acestuia. Daca se constata tasari diferentiate pe langa fundatii care permit infiltrarea apelor rezultate din precipitatii se vor lua masuri de etansare a acestora.

Prin proiect sunt respectate prevederile normativului CEI/95- Siguranta in exploatarea cladirilor civile.

Recomandari

Beneficiarul va lua toate masurile pentru urmarirea comportarii in exploatare a cladirilor si a urmaririi in timp a starii tehnice a acestora, in vederea mentinerii nivelului minim de siguranta si exploatare pe toata durata de existenta a lor, in conformitate cu "Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post utilizare a constructiilor", aprobat cu HGR nr. 766 din 21.11.97, precum si cu Normativul P 130/1997 - "Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor". Urmarirea comportarii in exploatare a cladirilor se face in vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea sigurantei in exploatare.

Urmarirea comportarii in exploatare a cladirilor se face prin urmarirea curenta, care are un caracter permanent, durata ei coincizand cu durata de serviciu efectiva a cladirilor. Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu ajutorul unor mijloace simple de masurare. Rezultatul supravegherii curente a starii tehnice (urmarirea curenta) se inscrie in jurnalul evenimentelor din cartea tehnica a constructiei.Beneficiarul are obligatia verificarii comportarii, o data pe trimestru, precum si dupa orice eveniment deosebit (cutremur, inundatie, ploi torentiale, caderi masive de zapada, explozii, incendii, etc.).

Urmarirea curenta se face la urmatoarele capitole de lucrari, analizandu-se :

pagina11

-210

210

0 60


o situatia terenului de fundare (tasare, umezire avansata, alunecare);

o fundatii (fisurare, deplasare, rotire);

o structura (fisurare, coroziune, deformare, defecte la imbinari, distrugeri de elemente);

o peretii exteriori, interiori si finisaje (fisurare, coroziune, exfoliere, condens);

o disconfort (hidrotermic, acustic, vibratoriu);

o instalatii (electrice, sanitare, incalzire, gaze).

Obligatiile beneficiarului, asa cum rezulta din anexa 4 din HGR nr. 766, constau in efectuarea unor lucrari de intretinere periodica, a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie (finisaje, straturi de uzura invelitori de protectie).

De asemenea, pe tot parcursul executiei se vor lua masuri :

o pentru interzicerea utilizarii unor tehnologii sau procedee care conduc la degradarea sau distrugerea materialelor si a elementelor de constructii si instalatii;

o dotarea formatiilor de lucru cu calificare corespunzatoare, scule, utilaje si dispozitive specifice;

o interzicerea intrarii in lucru a personalului neinstruit.

Protectia muncii si paza contra incendiilor

La executie si montaj se vor respecta cu strictete normele republicane in vigoare de tehnica securitatii muncii si paza contra incendiilor, referitoare la specificul de lucrari care se executa Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii publicat in Buletinul Constructiilor volum 5-6-7-8/1993.

Aceste masuri nu sunt limitative, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a preveni accidentele de orice natura ar fi ele.

Personalul muncitor va fi instruit inaintea intrarii la lucru si la schimbarea fiecarei categorii de lucrari.

In atentia beneficiarului si a constructorului

La executia lucrarilor de constructii si arhitectura se vor folosi numai materiale (betoane, armaturi, mortare, profile metalice etc.) insotite de certificate de calitate care sa ateste conditiile de calitate cerute prin proiect si de normativele in vigoare.

pagina12

-210

210

0 60


Beneficiarul va desemna un diriginte de santier autorizat care va urmari lucrarile si va semna procesele verbale.

Convocarea proiectantului de catre constructor pentru verificarea unor etape ale executiei, sau in cazul unor lucrari neprevazute, va fi facuta in scris cu cel putin 3 zile inainte.

In cazul cand proiectantul nu este convocat sa participe la verificari si solutionari ale neconformitatilor, se considera ca beneficiarul si constructorul isi asuma integral raspunderea calitatii lucrarilor.

Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie nu se vor executa decat, dupa obtinerea autorizatiei de construire.

Intocmit,

ing. Bogdan Ionica

pagina13

memoriu rezist

Documents