S.C. „PROIECT” S.R.L. Proiect nr. nr.6382.0 TÂRGU MURES Revizuire si completarea

PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile

componente

1

MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei Denumirea lucrării: Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile componente Beneficiar :Consiliul local al orasului Sovata Proiectant : S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş 1.2.Obiectul lucrării Având în vedere că P.U.G. SOVATA aflat în vigoare în prezent a fost elaborat in anul 1995 şi că până în prezent au intervenit schimbări majore în viaţa socială şi economică, s-a impus o actualizare a stadiului de dezvoltare a loc.Sovata. Conform Legii nr. 350/2001 cu modificările ulterioare - O.G. nr. 69/2004, Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008, O.G. nr.10/2009, Legea nr. 183/2009 şi Legea nr. 242/2009, Planul Urbanistic General este o documentaţie cu caracter director şi de reglementare operaţională care se elaborează pentru fiecare unitate administrativ -teritorială de bază şi se actualizează la un interval de 5-10 ani, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Totodata potrivit Legii nr. 350/2001 art.46 Planurile Urbanistice Generale trebuie sa prevada Lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare,Strategia de dezvoltare spatiala a localitatii si Planul de actiuni pentru implementare si programul de investitii publice. Planul Urbanistic General reprezintă un instrument de gestionare a interferenţelor activităţii diferitelor colectivităţi ce compun populaţia unui teritoriu şi a nevoilor acestora. Autoritatea locală, care gestionează nevoile comunităţii are o strategie a dezvoltării pe termen scurt,mediu si lung. Solicitările temei program pentru reactualizarea planului urbanistic general s-au referit la această strategie, precum şi la adoptarea unui regulament local de urbanism care să permită materializarea pas cu pas a obiectivelor pe termen mediu si lung. Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile din punct de vedere social-economic al habitatului şi protecţiei mediului. Plecand de la studiile preliminare care inventariaza cadrul natural ,cadrul construit ,modul in care comuna se inscrie in previziunile si studiile urbanistice de rang superior (PATN;PATJ,alte studii sectoriale) PUG-ul stabileste un diagnostic prospectiv legat de evolutia in perspectiva a localitatii,previziunile demografice,previziunile economice si etapele si modul de materializare prin obiective ale strategiei Consiliului local. Perioada de valabilitate a P.U.G.-ului este de 5-10 ani în funcţie de condiţiile locale şi generale la nivel teritorial , condiţiile sociale, sau de altă natură ce pot interveni în evoluţia localităţii. Proiectul de Plan Urbanistic General ,prin analiza dezvoltata identifica necesitatile administrativ –teritoriale ale fiecarei localitati legate de : -dezvoltarea economica -dezvoltarea social-culturala -amenajare spatiala a localitatilor -protectia mediului natural si a patrimoniului construit

2

-dezvoltarea functiunilor urbane (obiective si echipamente publice ,locuire, servicii, productie, transport, etc). Conform prevederilor legislatiei in vigoare Planurile Urbanistice Generale stabilesc in acelasi timp si strategia de dezvoltare impreuna cu planul de actiune pentru materializarea etapizata a strategiei si a obiectivelor continute in aceasta. Se ajunge astfel la un scenariu coerent de dezvoltare in care toate programele incluse actioneaza sinergic. Programul de dezvoltare al comunei include prevederi pe termen scurt,mediu şi lung menite să conducă la următoarele obiective: • reabilitarea localităţilor pe principiul dezvoltării durabile ce include utilizarea resurselor regenerabile şi reciclabile în condiţiile protecţiei mediului şi a resurselor naturale; • ridicarea imaginii şi a confortului din mediul rural la nivel urban în ideea obţinerii unui model unitar de dezvoltare durabilă urbană pe întreg teritoriul localităţii. În acest caz PUG constituie, documentaţia de bază, care stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare ale localităţilor pe o perioadă determinată - în baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a priorităţilor stabilite. Principalele elemente de fond urmărite prin elaborarea planului urbanistic al localităţilor, sunt următoarele: • reaşezarea localităţilor în vatra lor firească, prin includerea în intravilan a tuturor zonelor existente, construite şi amenajate situate pe teritoriul administrativ al localităţii la data elaborării PUG-ului; • adăugarea la intravilanul existent a suprafeţelor necesare pentru etapele viitoare prevăzute pentru dezvoltare funcţiunilor localităţii in acord cu strategiile la nivel teritorial si diagnoza privind evolutia fiecarei localitati; • materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii, pe baza propunerilor şi intenţiilor colectivităţii locale; • scenarii prospective privind activităţile economice şi de evoluţie a populaţiei; • definirea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică; • posibilităţile de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de proprietate. Documentaţia conţine şi regulamentul de urbanism ce particularizează condiţiile locale referitoare la utilizarea terenurilor şi a construcţiilor, analizând relaţiile din cadrul localităţii şi în teritoriu, cu accentuarea disfuncţionalităţilor existente şi măsuri de remediere a acestora. Pentru a putea îndeplini funcţia de planificare şi coordonare a teritoriului urban, planul urbanistic general conţine prevederi legate de: • stabilirea intravilanului localităţii; • stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei existente; • zonificarea funcţională a terenurilor din localitate şi stabilirea regimului de construibilitate al acestora, printr-un sistem de reglementări şi servituţii adecvate; • volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă; • potenţialul economic al localităţii; • organizarea circulaţiei şi a transporturilor; • echiparea tehnico-edilitară; • reabilitarea patrimoniului construit , protecţia şi conservarea mediului; • condiţiile necesităţii şi posibilităţii de realizare a obiectivelor de utilitate publică. Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile care include protectia categoriilor sociale vulnerabile,protectia resurselor neregenerabile,protectia mediului. Obiectivele principale ale PUG Procesul de planificare are ca scop, implementarea şi susţinerea sistemelor de bazate pe o planificare strategică la nivel judeţean şi se concentrează asupra definirii obiectivelor şi ţintelor în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş. Abordarea planificată serveşte ca bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în domeniul amenajării teritoriului, fiind bază şi în elaborarea proiectelor pentru obţinerea de finanţări.

3

„Perspective ale dezvoltării spaţiale în Europa” (ESDP) formulează principalele direcţii de dezvoltare spaţială ale continentului european şi anume: dezvoltarea unui sistem urban policentric şi o nouă relaţie urban – rural; asigurarea accesului la informaţie şi cunoaştere; dezvoltarea durabilă, gestionarea prudentă a resurselor şi protecţia naturii şi a moştenirii culturale. „Principii directoare privind dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european” – document CEMAT, Hanovra 2000 – defineşte următoarele 10 principii: promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii; promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban-rural; promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate; dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; reducerea agresiunii asupra mediului; valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural; valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării; dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securităţii; promovarea unui turism de calitate şi durabil; limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale. Aceste principii şi direcţii de dezvoltare trebuie să guverneze activitatea de amenajare teritorială, fiind urmărite prin documentaţiile specifice. Integrarea în Comunitatea Europeană se face şi prin recunoaşterea şi aplicarea acestor principii, prin integrarea spaţială a României în spaţiul regional european. PATJ Mureş prezintă într-o formă sintetică planurile de acţiune şi proiectele de dezvoltare ale judeţului Mureş, având ca obiectiv major depistarea unor resurse interne (naturale, economice, sociale, culturale etc.) specifice şi a posibilelor căi de valorificare a acestora în vederea dezvoltării durabile a judeţului Mureş, în concordanţă cu planurile strategice sectoriale de dezvoltare. Obiectiv general al PATJ Mureş este îmbunătăţirea poziţiei naţionale în ierarhia dezvoltării prin intrarea în topul primelor zece judeţe cu economie competitivă din România. Obiectivul general este susţinut prin cinci obiective strategice de dezvoltare: 1. Identificarea şi sprijinirea unor sectoare economice de excelenţă şi creşterea competivităţii economiei judeţului; 2. Dezvoltarea resurselor umane; 3. Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali ai judeţului, cu scopul creării unor sisteme integrate de aşezări; 4. Ridicarea nivelului de accesibilitate şi de conectivitate a judeţului prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii; 5. Valorificarea raţională a patrimoniului natural şi cultural, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. Necesitatea reactualizării Pug SOVATA derivă din: -Obligaţia actualizării PUG în conformitate cu L 350/ 2001 a urbanismului şi amenajării teritoriului -Preluarea şi corelarea reglementărilor urbanistice din toate documentaţiile PUZ/ PUD aprobate ulterior aprobării PUG care generează următoarele modificări: -majorarea suprafeţei intravilanului ; -schimbări de regim tehnic şi economic pentru diferite imobile -stabilire de încadrări funcţionale diferite faţă de cele prevăzute în PUG-ul aprobat în anul 1995; -extinderea şi modernizarea (după caz) tramei stradală existente; -diferite faze de proiectare ale drumurilor ocolitoare ale localitatii; -Solicitări multiple de fructificare a terenurilor situate în extravilanul localităţii ; -Elaborarea proiectului pentru autostrada „Moldova" -A fost redefinit arealul aferent zonelor naturale protejate; -Noi documente de dezvoltare strategică la nivelul localitatii;

In stabilirea obiectivelor generale şi specifice precum şi a măsurilor necesare implementării

Planului Urbanistic General s-a tinut seama de analiza situaţiei existente ,pe baza studiilor de

4

fundamentare precum si a analizei SWOT care a evidentiat principalele disfunctionalitati si obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare . Direcțiile strategice de dezvoltare spațială a teritoriului administrativ : · Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane în scopul dezvoltării echilibrate a unei infrastructuri tehnice și economico-sociale bazate pe principiile dezvoltării durabile; · Integrarea teritoriului administrativ și a fiecărei localități care face parte din aceasta în spațiul județean și în limitele de dezvoltare definite de diferite zone cu structuri bine definite ; · Crearea rețelelor de comunicații ; · Realizarea infrastructurilor de importanță oraseneasca (drumuri, străzi de acces, rețele de apă, canalizare, electrice , gaz); · Valorificarea potențialului elementelor importante ale patrimoniului natural și antropic prin intervenții de protejare și dezvoltare durabilă; · gestionarea optimă a fondului construit, rețelei de dotări, a infrastructurii; · Crearea de rețele de infrastructuri tehnice moderne în concordanță cu cerințele de protecție a mediului și cu normele europene; · Reducerea dezechilibrelor dintre diferite niveluri de dezvoltare pe teritoriuladministrativ , în scopul promovării dezvoltării durabile integrate; · Asigurarea nivelului optim de dezvoltare a populației și conviețuirea armonioasă a tuturor locuitorilor orasului. · Realizarea unei structuri economice performante, adaptată necesităților orasenesti în acord cu principiile de conservare a resurselor naturale și construite. Legislatie Principalele prevederi care definesc cadrul legal pentru întocmirea si gestionarea planurilor urbanistice sunt : • Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; • HGR nr 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism (republicată în 2002); • GP-038/1999, ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al P.U.G.; • GM-007/2000, ghid privind elaborarea şi aprobarea R.L.U.; • Codul Civil; • Legea nr.351/2001 cu modificarile ulterioare; • HOTĂRÂREA Nr. 1.016 din 12 octombrie 2011 privind acordarea statutului de staţiune balneoclimatică pentru orasul Sovata; • Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, cu completările si modificările ulterioare; • Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice a Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii emis de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei; • Legea locuinţei nr.114/1996 si completări in 1997; • Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii; • Legea fondului funciar nr.18/1991, , Legea nr. 1/2000, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr.247/2005; • Legea nr.84/1996 privind îmbunătăţirile funciare, cu modificările ulterioare; • Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările ulterioare; • Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 completata cu Legea nr.286/2006; • Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; • Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, cu modificările ulterioare; • OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica,a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de serviciu; • Legea nr.46/2008 - Codul silvic;

5

• Legea nr.24/15.01.2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor cu modificarile si completarile ulterioare(Legea nr.313/2009) • Ordonanţa nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier naţional; • OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului; • Hotărârea Guvernului României nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 707/05.08.2004); • Ordinul 995/2006, pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG 1076/2004; • Legea apelor nr.107/1996, cu modificările ulterioare; • Legea 211/2011 privind gestionarea deseurilor care stabileste obligatiile autoritatilor publice locale; • Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară, cu modificările ulterioare; • Legea meteorologiei nr. 139/2000; • Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, pentru aprobarea Normelor de igiena privind modul de viata al populaţiei, cu modificările ulterioare; • Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum si a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor; • Ordinul nr.542/2003 al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru aprobarea Metodologiei privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea, avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat; • Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; • Hotărârea Guvernului României nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecării de teren şi inundaţii (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 305/07.05.2003); • HGR 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major; • Legea 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; • Hotărârea 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor; • Legea 481/2004 privind protecţia civilă; • Ordinul 1298/2006, privind aprobarea normelor metodologice, de avizare şi autorizare privind protecţia civilă; • Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 938/20.11.2006); • Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 646 bis/16.07.2004); listă modificată ulterior prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.182/2005 pentru aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 - modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute - modificări şi completări (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 966bis/10.11.2005); • Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 951/24.11.2006), cu completările ulterioare; • Ordinul M.C.C. privind aprobarea normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, nr. 682/2003; • H.G.R. 610/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura de aprobare a creditelor pentru lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute de persoane fizice / juridice de drept privat; • Ordinul Ministrului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului nr. 562/2003 - cadru conţinut pentru Zone Construite Protejate;

6

• Dispoziţia 4300-VN/2005 a Ministerului Culturii şi Cultelor, completată cu dispoziţia 5596-VN/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul avizării; • Legea drumurilor nr.13/1974 şi HGR nr.36/1996, cu modificările ulterioare; • Ordonanţa nr.43/1997 şi legea 82/1998 privind regimul drumurilor, cu modificările • ulterioare; • Ordinul nr.45/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; • Ordinul nr.47/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea, lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale; • Ordinul nr.49/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane; • H.G.R. nr.540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările ulterioare; • Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; • Ordinul M.L.P.A.T., M.A.P. nr. 6/139/2003 privind măsuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării traficului şi a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean; • H.G.R. nr. 1072/2003 privind avizarea de către ISC a documentaţiilor tehnico economice pentru obiectivele de investiţi finanţate din fonduri publice; • Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaz, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr.' 1220/2006; • PATJ Mureş , • Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România; • Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului: • Secţiunea I - Căi de comunicaţie, Legea nr.71 /1996 • Secţiunea a ll-a-Apa, Legea nr.171/1997 • Secţiunea a III-a - Zone protejate, Legea nr.5/2000 • Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, Legea 351 / 2001 şi 100 / 2007 • Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Legea nr.575/2001 • Secţiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice, 2008 • Strategia Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 cu cele şase priorităţi naţionale de dezvoltare: • Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport • Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol • Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

1.3. Surse documentare

• Suportul topografic al Planului Urbanistic General l-a constituit ridicarea topograficã a orasului întocmitã la sc.1:5000 pe calc aerofotogrametricã, completate de SC PROIECT cu amplasamentele constructiilor realizate pânã în prezent.

La acesta s-a adãugat planul cadastru funciar executat de firma SC GEOTOP SRL Odorheiu Secuiesc la comanda Primãriei Sovata.

• Datele furnizate de sectiile de resort de specialitzate al Primãriei orasului Sovata.

• Date statistice culese de la Directia Judeteanã de Statisticã Mures.

7

• Ordinul 99/11 martie 1999 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenta medicalã balnearã si climaticã.

• Schita de sistematizare a orasului Sovata elaborat de IPJ pe anul 1972 cu nr.5002.

• Planurile urbanistice generale et.I - faza studiu cu nr.1902.0/1990 elaborat de SC "PROIECT" SA.

• Planul urbanistic general - 1995, elaborat de SC PROIECT SA. • Reactualizarea Planului urbanistic general , elaborat de SC PROIECT

S.A.in anul 2006. • Studiul geologic si hidrologic privind perimetrul de protectie hidrogeologic

pentru Lacul Ursu- proiect ISPIGFA nr.1397/1969. • Analiza studiului actual al lucrãrilor de protectie hidrogeologicã din complexul

lacustru Sovata si mãsuri de prima urgentã ce se impun - studiu elaborat de ARHING SRL - cu nr.I-19/1991 la comanda Societãtii Balneare Sovata.

• Amenajamente silvice - studiu elaborat de Statiunea Bistrita în anul 1994. • Studiu de alimentare cu apã si canalizare Sovata proiect IPJ nr.0676/1/1994. • Planul National de dezvoltare Rurala,Planul de Amenajare al Teritoriului

Judetean Mures 2009, • ,Programul de dezvoltare al jud.Mures 2007-2013, • Strategia de dezvoltare a regiunii Centru,

În elaborarea P.U.G.-ului s-au mai analizat date şi informaţii culese din următoarele surse:

* Bazele topografice ale localităţii, actualizarea lor cu date şi elemente culese pe teren sc.1 : 5000;

* proiecte şi studii elaborate anterior ca: Studiu privind localităţile rurale, proiect IPJ-Mureş nr. 3791/1971

* Perimetrul construibil al localităţilor conform Deciziei nr.223/1983 a C.P.J. Mureş;

* Observaţii şi date furnizate de administraţia publică locală; * Documentatii de urbanism (PUD,PUZ ) aprobate anterior intocmirii

Reactualizarii Planului Urbanistic General; * Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata elaborata de SC

Aquaprofit Consulting SRL.

Relaţia cu alte planuri şi programe relevante In principal obiectivele şi ţintele stabilite în PUG au fost formulate în concordanţă cu: Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă Strategia Naţională de Gestionare pe termen mediu şi lung a riscurilor la inundaţii Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş Planurile Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013, Planul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Programul de Dezvoltare al judeţului Mureş 2007-2013, Planul de dezvoltare al regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-2013, Programul de dezvoltare a judeţului Mureş 2007-2013, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru –PRAM Planul Local de Acţiune pentru Mediu- judeţul Mureş-PLAM Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – judeţul Mureş Planuri şi proiecte legate de domeniile de analiză, aflate în derulare la nivelul judeţului

Mureş si localitatii Sovata.

8

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII (DIAGNOSTIC PROSPECTIV) 2.1. Evoluţie Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Resursele de sare gemă de la Sovata au avut în imediata apropiere castrul roman de la Sărățeni. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Primul document care aminteste de Sovata dateazã din anul 1578 (Zowatha). Conform prevederilor Legii 351/2001 cu modificarile ulterioare (art.2,alin.2 lit.d) localitatea Sovata este ierarhizata ca oras de rangul 3 ;prin Ordinul nr.1016/12.oct.2011 i s-a acordat statutul de statiune balneoclimaterica.

Perioada cea mai prosperã din punct de vedere economic a constituit-o cea situatã între deceniile 6-8 când statiunea a beneficiat de dotãri investitionale majore (hoteluri si baza de tratament) care i-au permis dezvoltarea capacitãtii turistice la cote maxime, creându-se astfel numeroase locuri de muncã în sectorul serviciilor.

Orasul s-a dezvoltat în vecinãtatea statiunii; principalele repere în evolutia sa spatialã fiind legate de arterele de penetratie rutierã dinspre Tg.Mures, Reghin si Odorheiu Secuiesc, configuratia urbanã fiind în continuare marcatã de existenta acestora zone cu densitãti sporite.

Dupã 1990, statiunea si implicit si orasul au fost marcate de perioada de tranzitie, dotãrile din zona balnearã fiind afectate de evidentul proces de îmbãtrânire moralã, favorizat si de legislatia din domeniul turismului (legiferarea exploatatiei turistice în forma locatiei de gestiune), iar reperele activitãtii economice din oras complementare celor dezvoltate de statiune, cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.

În mod spontan s-au dezvoltat microzone cu case de vacantã sau dotãri turistice de capacitate micã si medie apartinând preponderent sectorului privat. Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni.

Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m.

Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită

9

scapulohumerală), stări posttraumatismale (dupa operații vindecate la articulații, mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoză).

Stațiunea beneficiază de dotari multiple (pentru bai calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.2.1.Localizare Judeţul Mureş, pitoresc cadru natural al spaţiului carpato-danubian, este situat în partea central-nordică a României, în Podişul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureş şi bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele 23º55' şi 25º14' longitudine estică şi paralelele 46º09' şi 47º00' latitudine nordică. Suprafaţa sa de 6.714 km², ce reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Răsăriteni spre Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Dispunând de condiţii naturale deosebit de variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la sud-vest cu judeţul Alba, la vest cu judeţul Cluj, iar la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud. Sovata (în maghiară Szováta, în germană Sowata) este un oraș aflat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluența cu râul Sovata. în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Târgu Mureș (reședința Județului Mureș). Se poate ajunge cu mașina pe DN13A Bălăușeri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid. Se învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m. Se poate ajunge cu masina pe DN13A Balauseri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferata 307 Blaj-Tarnaveni-Praid. Localitati invecinate: Praid, Ocna De Jos, Ocna De Sus, Chibed, Atid, Eremitu, Corund, Ghindari, Trei Sate, Ibanesti, Hodac, Lupeni, Simonesti, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu De Padure, Glajarie, Gurghiu, Varsag, Dealu, Cristuru Secuiesc, Filias, Porumbenii Mari, Galesti, Eliseni, Jabenita. Altitudine Suprafața lacului Ursu: 502m Dealurile înconjurătoare: 720m - 1079m 2.2.2.Clima.

Are caracter temperat influentat si de climã subalpinã ale muntilor înconjurãtor. Temperatura medie anualã marcheazã 6-8°C. Temperatura minimã în timpul iernii marcheazã uneori si –30°C. Cantitatea precipitatiilor medii anuale atinge cca 800 mm.

Precipitatiile sunt mai abundente primãvara si la începutul verii în luna iunie si uneori toamna. 2.2.3.Resurse termice.

10

Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuală este de 7,6°C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm. Temperatura medie vara (Iulie) : 18,5°C Temperatura medie iarna (Ianuarie) : -3,5°C Temperatura în Lacul Ursu (vara) : 10-20°C la suprafață 30-40°C la adâncimea de 1m 40-60°C la adâncimea de 1.5m 2.2.4.Relief si hidrologie

Caracteristicile reliefului Localitatea Sovata se aflã la o altitudine de 530 m pe versantul sudic al muntilor

Gurghiului, munti vulcanici, pe un podis denumit "Intre sãruri". Orasul este asezat în întregime pe un masiv de sare, iar în jurul statiunii pe o razã de 30 km se întind pãduri seculare de brad, molid, stejar între care apar colturi plesuve de sare.

Pe teritoriul statiunii s-au format o serie de doline, care umplându-se cu apã au format si alte lacuri sãrate cu calitãti curative.

Existã 5 lacuri sãrate de acest fel în Sovata: • Lacul "Ursu" cu o suprafatã de 46.000 mp. • Lacul "Alunis" cu o suprafatã de 9.000 mp. • Lacul "Negru" cu o suprafatã de 3.700 mp. • Lacul "Rosu" cu o suprafatã de 2.100 mp. • Lacul "Verde" cu o suprafatã de 500 mp. Localitatea Sovata este situatã în zona nord-esticã a bazinului Transilvaniei la

contactul între depozitele sedimentare ale miocenului aglomeratele vulcanice. Dealurile inconjurãtoare au altitudini pânã la 700 m cu vârfuri rotunjite. La est se înaltã muntii Gurghiului având cota peste 100 m, vârful Mãdãras are 1777 m.

Altitudinile maxime în jurul localitãtii sunt în jurul a 1000 m, vârful Iuhod 1025 m si Bichesul 1079 m.

Pantele în general sunt domoale, valea râurilor si pâraielor putin adâncite. Caracterul morfologic al regiunii este determinat de faptul cã factorii de

modelare au actionat asupra a doua formatiuni foarte diferite petrografice: • formatiunea sedimentarã în care predominã argilele marnoase si marne,

alterând cu nisipuri si gresii, care este strãpunsã de masivul diapir de sare; • formatiunea vulcanogeno-sedimentarã, reprezentatã prin aglomerate

andezitice. Reteaua hidrograficã Principalul colector al retelei hidrografice este râul Târnava Micã care izvoreste

din muntii Harghitei si este afluentul râului Mures. Orasul Sovata se situeazã în bazinul superior al râului Târnava Micã la poalele

muntilor Gurghiului. Târnava Micã are curs meandrat cu debit permanent variabil. Primeste o serie

de afluenti cu debit permanent chiar în zona orasului: pârâul Sovata, Iuhod, Sebes. Pârâul Sovata are la rândul sãu o serie de afleuenti de micã lungime: pâraiele

Rakottya, Restad, Sãrat si Bãilor. Lacul Ursu este alimentate de pâraiele Toplita si Auriu care culeg apele de pe

versantii dealului Ciresului. Plusul de apã din Lacul Ursu se revarsã printr-un canal în Lacul Alunis, care este legatã prin pârâul Sãrat de pârâul Sovata.

Pârâul Sovata, Iuhod si Sebes culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele provenite din torenti si apele de siroire din zona bãilor si partea nordicã a orasului.

11

Pârâul Bãilor are debit mai mic, legat si de fenomenele carstice în masivul de sare.

Torentii au debit temporar în functie de cantitatea si abundenta precipitatiilor. Apar o serie de izvoare de apã dulce la est de Lacul Ursu si la contactul

aglomeratelor andezitice cu marne (izvorul Maria ). O caracteristicã a hidrografiei zonei este apariþia unui sir de lacuri cu apã

sãratã si dulce. Lacuri de apã dulce sau foarte putin sãrate au importantã redusã (Lacul serpilor si un lac cu suprafata redusã lângã pârâul Sãrat).

ImportanTa turisticã si curativã deosebitã prezintã lacurile sãrate, sub aspectul fenomenelor de mineralizatie si termalitate specificã. Cel mai mare este Lacul Ursu cu o lungime de 290 m, 120 m lãtime cu formã neregulatã. Are cota de nivel absolutã a oglinzii apei 490,20 m. Punctul de maximum adâncime – 18,50 m în partea de sud-vest a Lacului. Caracteristica cea mai importantã a Lacului o constituie stratificatia apelor conformã cu densitatea, cu concentraþie de sãruri, fapt care a permis aparitia fenomenului de heliotermice.

Lacul Alunis la 50 m sud-vest este în legãturã cu Lacul Valea Sovata. În colþul de nord-vest al Lacului Ursu se gãsesc alte douã lacuri mici. Lacul

Rosu si Lacul Verde, având 110 m lungime. Lacul Negru se gãseste în partea de sud–est a masivului de sare, cu o

suprafatã de cca 4000 mp si 0,40 - 5,00 m adâncime. Lacul are formã ovalã este considerat ca cel mai vechi lac din zonã care s-a format prin inundarea unei vechi saline, cota absolutã a obglinzii de apã este la 500 m altitudine.

Din cercetãri geologice si geofizice executate rezultã cã limita dintre formatiunea sedimentarã si cea vulcanicã trece prin Lacul Ursu în apropierea malului estic al acestuia.

Ipotezele de formare a Lacului Ursu se pot grupa în trei categorii: a) ipoteza care considerã lacurile din zonã (în special Lacul Ursu) rezultatul

prãbusirilor unor vechi lucrãri miniere; b) ipoteza care explicã formarea Lacului Ursu ca urmare a barãrii cursului

pâraielor Toplita si Auriu prin alunecãri de teren; c) ipotezele conform cãrora Lacul Ursu ar fi rezultatul evolutiei

fenomenelor carstice în masivul de sare. Prima ipotezã este respinsã de mai mulþi autori bazându-se pe urmãtoarele

argumente: • este imposibilã deschiderea unor exploatãri miniere în sarea solubilã la

confluenta a douã pâraie; • relieful inconjurãtor sã permitã expunerea lacului la soare un numãr cât mai

mare pe zi si care împiedicã formarea unor curenti de aer mai puternice; • formare la suprafaþa lacului a unei pelicule de apã aproape dulce, cu

conductibilitate termicã micã, care constituie un strat izolator, care impiedicã pierderile de cãldurã din pãturile de apã mai profunde;

Temperatura maximã se realizeazã în zonele cu concentraþia salinã maximã, pentru cã indicele de refractie al luminii creste cu concentratia. In momentul realizãrii unor indici de refractie mari, cantitatea de cãldurã cedatã la razele de soare, apei este maximã.

Lacul Ursu îndeplineste condiþiile mai sus mentionate fiind un loc tipic helioterm. Din datele existente rezultã cã salinitatea si temperatura lacului se aflã în scãdere. Dacã în anul 1900 temperatura lacului atinsea 70°C, în anul 1967 temperatura maximã era numai 30,5°C.

Pentru mentinerea Lacului Ursu ca helioterm s-a executat o serie de studii în urma cãrora s-au luat o serie de mãsuri.

12

Alimentarea si circulatia apelor freatice este legatã de situatia geomorfologicã si constitutia geologicã a diferitelor zone.

În zona de luncã apa subteranã are legãturi directe nu nivelul apei pâraielor si al râului Târnava Micã.

Formatiunile aluvionare favorizeazã infiltrarea si circulatia rapidã a apei, privind coeficientul de infiltratie ridicatã ale materialelor din care sunt constituite.

Nivelul apelor freatice fatã de nivelul terenului este foarte ridicat, având adâncimi între 0,50 - 1,00 m. Deasemenea se poate conta si pe debite însemnate.

Terasa pârâului Sovata din punct de vedere hidrogeologic, constituie o zonã de acumulare ale apelor de suprafatã si care se scurg în directia versantului. Apa subteranã are nivelul maxim între 1-2 m faþã de teren si constituie o pânzã continuã cu apele subterane din luncã.

Conurile de dejectie prin alcãtuirea lor geologicã (bolovani si blocuri de piatrã cu nisip) sunt foarte favorabile pentru acumularea unei cantitãti de apã subteranã considerabilã, fiind în strânsã legãturã si cu apele pârâurilor.

Nivelul maxim ale apelor subterane este foarte ridicat faþã de suprafaþa terenului si se gãseste între 0,50 - 1,00 adâncime.

Versantul vestic are urmãtoarea constitutie geologicã: baza este formatã din roci marnoase cu intercalatii nisipoase acoperite cu o pãturã deluvialã din argile de 5-7 m grosime. În partea superioarã a versantului apar aglomeratele vulcanice, care la fel sunt acoperite din materiale argiloase, rezultatul alterãrii rocilor de bazã.

Asadar suprafata versantului este complet acoperitã de argile nestratificate în care se infiltreazã apele meteorice, fenomen usurat si de lipsa pãdurilor pe versant.

Apa subteranã infiltratã în terenul argilos are miscãri mai lente, argila având coeficient de permeabilitate micã.

Masa deluvialã este îmbinatã cu apã tot cursul anului, având o pânzã permanentã în zona de contact cu straturile marnoase. Acest fenomen duce la producerea unor alunecãri de teren mai profunde, urma cãrora se poate constata pe versant.

Adâncimea apei este legatã de cantitatea si abundenta precipitatiilor în diferitele anotimpuri.

Nivelul maxim are între 2-4 m fatã de teren. Versantii dealului - Coasta Stejarului - în partea vesticã a localitãtii sunt alcãtuiti

din aglomerate vulcanice mult mai groase decât versantii vestici, la baza cãrora apare marna argiloasã, la sud de izvorul Maria.

Si acest versant este acoperit cu argile aluviale si deluviale, rezultatul alterãrii rocilor de bazã.

Pãtura deluvialã argiloasã are grosimi uneori si peste 20 m (la vest de Lacul Ursu).

În pãtura de deluviu si la baza lui este posibilã (datele geofizice au demonstrat) existenþa unui strat acvifer alimentat de precipitaþii.

Dat fiind coeficientul de infiltratie foarte micã, circulatia apelor subterane este lentã, cantitatea infiltratã în teren are viteze de 1-2 m zi.

Având în vedere cele amintite, nivelul maxim al apei subterane este legatã de infiltratia cantitãtii de ape meteorice în diferite anotimpuri. Primãvara si în luna iunie se realizeazã de obicei niveluri foarte mari ridicate la 1-2 m faþã de teren.

Zona masivului de sare Formatiunile sedimentare tectonice sunt caracterizate prin prezenta masivului

de sare acoperitã cu o pãturã deluvialã, care apare în zona orasului în forma ovalã având directia NE-SV.

Sirul lacurilor existente amintite anterior sunt rezultatele unor prãbusiri în masivul de sare si miscãrilor straturilor argiloase acoperitoare, legate de circulatia apelor subterane.

13

Apa subteranã apare la adâncimi foarte diferite în forajele executate în zonã, aparitia ei fiind legatã de cantitatea precipitatiilor în diferite perioade si de micromorfologia terenului, precum si de adâncimea masivului de sare.

Nivelul maxim al apelor subterane se poate stabili în general între 2-3 m adâncime fatã de teren, cu exceptia malului lacurilor unde are nivel între 1-2 m.

Caracterizarea hidrochimicã Apele de suprafaþã, cu exceptia zonei masivului de sare, se caracterizeazã în

general printr-o mineralizare redusã, alcalinitate (duritate temporatã, micã, duritate totalã micã). Concentratia clorurilor este foarte micã, iar a sulfatilor, mijlocie sau micã.

În ceea ce priveste agresivitatea apelor din pârâuri si în râul Târnava Micã debitul si capacitatea de tamponare este suficientã, astfel apa nu devine agresivã nici în urma primirii apelor pârâurilor Sãrat si Bãilor. Apele subterane analizate prin probe recoltate din argilele deluviale nu prezintã agresivitate faþã de betoanele obisnuite pentru fundatii. Unele probe aratã o concentratie a sulfaþilor care prezintã o agresivitate slabã, fiind însã foarte izolate, acestea vor fi cercetate de la caz la caz.

O zonã specialã o constituie, din punctul de vedere al agresivitãtii apelor fatã de betoane si metalele, zona masivului de sare.

Aici apele sunt sãrate în general, concentraþia NaCl crescând în directia lacurilor sãrate si în zona unde sarea apare foarte aproape de suprafaþã.

Nici în aceastã zonã nu s-au semnalat însã ape cu o agresivitate pronuntatã fatã de betoane.

Apele sãrate au un efect coroziv asupra metalelor, fapt care se va lua în considerare la dimensionarea fundatiilor si constructiilor din beton armat sau metal.

2.2.5. Condiţii geologice-litologice Caracteristicile solului si subsolului Cf. sintezei datelor geologice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice din lucrãrile executate anterior în zona orasului Sovata ( au fost folosite ca materiale documentare studiile geotehnice, geologice existente în arhiva SC "PROIECT" SA Tg.Mures, lucrãri si publicatii de specialitate, mãsurãtori hidrogeologice si ridicãri topografice. Totodatã s-au executat si cartãri geotehnice ) se dezvoltã douã formatiuni diferite din punct de vedere a genezei:

-Formatiunea sedimentarã este reprezentatã prin depozite apartinând tartanianului si panonianului:

• panonianul este reprezentat printr-un complex marnos nisipos; • tartanianul este reprezentat printr-o serie marnoasã argiloasã cu intercalatii

nisipoase gresoare. Tartanianului îi sunt atribuite masivele de sare cu pronuntat caracter diapir. Masivul de sare de la Sovata are forma elipticã fiind alungit în directia NE-SV. Sarea prin plasticitatea sa, prin modul în care reactioneazã la eforturi tectonice, totodatã prin solubilitatea sa, prin modul în care este atacatã de diferiti agenti de modelare, determinã caracterul geomorfologic al zonei.

-Formatiunea vulcangeno-sedimentarã este larg dezvoltatã la vest de Sovata, reprezentatã prin aglomerate andezitice. Aglomeratele sunt constituite din elemente de andezite piroxenice, care acoperã depozitele sedimentare ca o placã.

Aglomeratele sunt erodate în zona centralã a orasului Sovata unde apare la zi formatiunea tartanianã (masivul de sare) într-o semifereastrã tectonicã.

Teritoriul orasului Sovata prezintã o zonã foarte variatã privind geomorfologia. Se pot separa mai multe unitãti geomorfologice:

• profilul cu aspect doliniform al lacului; • documente care atestã cã în anul 1875 în zona dintre Lacul Alunis si Ursu s-

au produs puternice deplasãri de teren.

14

Cercetãtorii considerã ca singurul dintre lacuri ce s-ar fi putut forma prin prãbusirea unor vechi lucrãri miniere ar fi Lacul Negru.

Cea de a treia ipotezã admite formarea Lacului Ursu prin prãbusirea unor goluri carstice formare în sare, având în vedere larga rãspândire în diferite stare de evolutie ale acestor fenomene. Aceastã ipotezã este întãritã si prin faptul cã lacul se situeazã la linia de contact între aglomeratele vulcanice si sare, unde circulatia apelor subterane era foarte intensã.

În baza sintezei acestor ipoteze, s-a ajuns la concluzia cã lacul este rezultatul unor fenomene complexe: prãbusirea în masivul de sare în urma dizolvãrii de cãtre apã, care au fost urmate de alunecãrile masive ale pãturii argiloase, prin care au fost barate pâraiele.

Fenomenul de heliotermie este legat de urmãtoarele conditii: • stratificatia verticalã a apei determinatã de densitãti tot mai mari cãtre fundul

lacului densitatea fiind determinatã de concentratie în NaCl; • transparenta ridicatã a apei care permite pãtrunderea razelor solare pânã la

câteva metri. Lunca pârâului Sovata este dezvoltatã în partea vesticã a orasului având

directia generalã N-S fãcând o cotiturã în direc tia S-V. Lunca se lãrgeste de la 50 m pânã la 250 m în directia pârâului Sebes. Trece în lunca râului Târnava Micã la limita de vest a orasului.

Zona este constituitã în întregime din materiale aluvionare, grosiere, formate din bolovani si pietris cu nisip, acoperite cu un strat foarte subtire de sol vegetal si argilã care au maximum 1-2 m grosime. Aluviunile au la bazã argila marnoasã care apare între 4-6 m adâncime.

Conurile de dejectie sunt foarte dezvoltate în partea sudicã a orasului, rezultatul activitãtii pâraielor Iuhod si Sebes. Materialele din care sunt formate sunt blocuri si bolovani andezitice transportate si depuse de cãtre pâraie de pe versantii înconjurãtori, care sunt constituite la rândul lor din aglomeratele vulcanice. Aceste blocuri au o pãturã acoperitoare din sol vegetal si nisip fin de micã grosime.

O serie de conuri de dejecþie mai mici apar la baza versantului ca rezultat al activitãtii erozive ale pâraielor. Materialul lor este din pietris si bolovani, amestecati cu material argilos.

Terasa pârâului Sovata este dezvoltatã numai în partea vesticã având 5-15 m înãltime. Componenþa litologicã este caracteristicã teraselor, fiind formatã din pietrisuri si blocuri de piatrã cu nisip. Sunt acoperite cu argile deluviale de micã grosime (1,50-2,00 m) cu exceptia unei zona mici în jurul gãrii în partea de nord, unde au grosimi peste 4-5 m.

Un fragment de terasã a râului Târnava Micã se poate separa între pâraiele Sebes si Sovata.

Versantii acoperiti cu argilã de origine deluvialã si colonialã sunt dezvoltati în partea de vest si sud-est al orasului.

Versantii vestici au o suprafatã foarte neregulatã fiind tulburati de pâraie, torenti si unele miscãri de pantã marnã-argiloasã si nisipoasã panonianã, peste care s-au depus formatiunile vulcanogeno-sedimentare, care apoi ies la suprafatã în partea superioarã a versantilor si pe creastã.

Versantii din partea sud-vesticã (Csere oldal-Coasta Stejarului) au o constitutie geologicã diferitã, având aglomeratele vulcanice mai groase, care sunt acoperite cu argile deluviale si coloniale, rezultatul alterãrii piroclastitelor. În aceastã zonã în ciuda pantelor mai inclinate, nu apar fenomene de alunecãri, atât de frecvent ca pe versantii vestici. Acest fapt este în legãturã cu constitutia geologicã diferitã ale celor douã zone.

Riscuri naturale

15

Conditiile geotehnice privind amplasarea diferitelor constructii pe teritoriul orasului Sovata sunt legate în mare mãsurã de geomorfologia si constitutia geologicã a diferitelor zone.

Lunca râurilor, terasele si conurile de dejectie constituie o zonã favorabilã pentru amplasarea constructiilor.

Nu sunt alunecãri de teren sau pante cu înclinãri mari, asadar nu sunt necesare amenajãri speciale pentru amplasarea construcþiilor.

Apa subteranã constituie singura piedicã în privinta executãrii clãdirilor cu subsol, sunt foarte aproape de suprafatã mai ales în zona de luncã cu conuri de dejectie, sunt necesare epuismente la lucrãrile de fundatii.

Apele nu prezintã agresivitate faþã de betoane. Terenul de fundare se aflã la 0,50-1,00 m de suprafaþã, constituit din materiale

aluvionare grosiere cu o capacitate portantã ridicatã. Presiunea normatã pentru aceste straturi este între 4-5 kgf/cmp. Versantul vestic (dealul Restad) ridicã unele probleme în cazul amplasãrii

constructiilor: Pe acest versant apar alunecãri de teren superficiale în masa materialului

deluvionar cât si alunecãri mai profunde care au zone de miscãri la contactul deluviunilor.

Având în vedere aceastã situatie este necesarã studierea amãnuntitã a amplasamentului fiecãrei constructii, pentru stabilirea mãsurilor de consolidare si amenajãri necesare.

Apa subteranã se gãseste la adâncimi peste 2 m, nu prezintã agresivitate faþã de betoane.

Terenul de fundare apare sub solul vegetal între 1-2 m adâncime. Masa argiloasã deluvionarã are caracteristici geotehnice mijlocii. Presiunea normatã pentru argile variazã între 2-3 kgf/cm. Versantul (dealului Coasta Stejarului) estic nu este fragmentat de alunecãri în

mãsura arãtatã în cazul anterior, are însã portiuni cu puncte foarte inclinate care dupã tulburarea lor prin sãpãturi si amenajãri pot deveni instabile, dând nastere alunecãrilor de teren.

Amplasarea unor construcþii mai importante este posibilã numai dupã asigurarea terenului prin drenaje adânci si ziduri de sprijin, locul cãrora va fi stabilit pentru fiecare constructie separat.

Apa subteranã apare la 2 m faþã de suprafata, aceastã fiind la nivelul maxim în general sunt însã zone în apropierea piciorului versantului, unde acest nivel se ridicã pânã la 0,50 m.

Probele recoltate si analizate nu aratã o agresivitate generalã a apei subterane faþã de betoane, fiind însã zone restrânse unde concentratia de sulfati este mai ridicatã de cea permisã de STAS.

Terenul de fundare o constituie pãtura deluvionarã formatã din argila cu intercalatii nisipoase.

Presiunea normatã variazã între 2-3 kgf/cmp. Zona masivului de sare Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind mãsurile de

protejare a Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare si aglomeratele vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, dupã cum s-a arãtat anterior de prãbusiri si alunecãri de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite cãi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare si la crearea unor goluri, din prãbusirea si dezvoltarea cãrora iau nastere formatiunile morfologice de tip dolinã.

16

Pe de altã parte depozitele deluviale, care acoperã masivul de sare, sunt afectate de alunecãri de teren superficiale, determinate de acþiunea combinatã a prãbusirilor în masivul de sare, circulatia apelor subterane si gravitatie.

În concluzie, dat fiind caracterul de continuã transformare morfologicã a zonei legatã de miscãrile de teren enumerate, zona masivului de sare se considerã instabilã, zonã care necesitã studii amãnuntite de la caz la caz.

Zona masivului de sare ridicã probleme speciale si în privinta amplasãrii unor constructii importante.

Alunecãrile si zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toatã zona se poate considera instabilã si care necesitã studii amãnuntite si speciale în cazul amplasãrii oricãrei constructii, zona improprii pentru construcþii sunt considerate si porþiunile unde masivul de sare apare la zi si zona dolinelor si prãbusirilor de sare.

Apa subteranã are circulatie neregulatã în acoperisul argilos al sãrii. Apare între 2-3 m adâncime fatã de suprafatã.

Având în vedere mineralizatia ridicatã si continutul de NaCl dizolvat, este necesarã analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea faþã de betoane.

Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care venind în contact cu apã prezintã caracteristici geotehnice foarte slabe.

Presiunea normatã va fi aleasã de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00 kgf/cmp, unde apa subteranã este mai ridicatã si nu depãseste 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ mai stabile.

Adâncimea de înghet în zona studiatã are valori între –1,00 ÷ –1,20 m fatã de teren.

Aglomeratele andezitice apar aproape de suprafatã într-o zonã mai restrânsã cum este Lacul Ursu.

Aceastã zonã nu ridicã probleme din punct de vedere a posibilitãtilor de fundare.

Concluzii In concluzie se pot constata urmãtoarele zone din perimetrul orasului Sovata,

privind dezvoltarea localitãtii în viitor: • zona cu conditii normale de construire (lunca pârâurilor, conuri de dejectie si

terase); • zona versantilor unde terenul necesitã amenajãri speciale, având în vedere

miscãrile de teren si posibilitatea dezvoltãrii alunecãrilor în urma activitãtii umane.

Dat fiind caracterul de continuã transformare a zonei ocupate de depozite sedimentare tectoniene (masivul de sare) se considerã nerecomandabilã executarea unor constructii sau amenajãri care ar putea provoca distrugerea echilibrului dinamic al zonei, fãrã ca zonele optime de amplasare ale acestora sã fie stabilite prin studii geologice si hidrogeologice detailate.

Se va respecta zona perimetrului de protectie hidrogeologicã, delimitat în harta 1:5.000 prescris de ordinul nr.56/24.II.1969 al Comitetului de Stat la Geologiei valabilã pânã la elaborarea urmãtorului studiu de aceeasºi complexitate, ca proiectul IPIGFA nr.1397/1969. Condiţiile geotehnice sunt diverse pe întreg teritoriul localităţii, amplasarea obiectivelor mari necesită studii de specialitate punctuale. 2.3. Relaţii în teritoriu

Sovata este al 6-lea oras al judetului Mures dupã ordinea de mãrime, dar singurul cu functiune balneoclimatericã. Peste 60% din teritoriul administrativ al orasului îl reprezintã fondul forestier - care este baza activitãtilor legate de exploatarea,

17

transportul si prelucrarea materialelor lemnoase. Celelalte ramuri industriale si agricultura sunt prezente într-o mãsurã mai micã în viata economicã a teritoriului. Activitãtile de deservire s-au dezvoltat spontan fãrã coordonare - din care cauzã chiar dacã existã multe, ele sunt unilaterale si nu acoperã toate domeniile posibile si necesare orasului si statiunii.

Propunerile PUG-pentru probleme de cai de comunicatie rutiera si transport se coreleaza cu alte documente de grad superior aprobate sau in curs de aprobare cum sunt: PATN, PATJ Mures.

Situat la estul judetului orasul Sovata este legat de reteaua de localitãti a tãrii

prin: • drumul national DN13A - Bãlãuseri - Tg.Mures - într-o directie si Odorhei -

Miercurea Ciuc, în cealaltã; • drumul judetean DJ153 realizeazã legãtura Sovata-Eremitu-Reghin si este si

strada Principalã a orasului; • drumul comunal DC16-deserveste satul Ilies, ramificându-se din DN13A. Orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid - cu garã de

cãlãtori si marfã pe capãtul vestic al asezãrii. In acelasi timp pânã în anii trecuþi functiona si transportul de cãlãtori si de marfã pe linia CF îngustã Cristesti-Eremitu-Sovata -,linie partial reactivata pentru activitati turistice sezoniere- prin gara micã din apropierea zonei centrale.

Datoritã situãrii lor în teritoriu, orasul si statiunea, fiind contopite se pot considera un singur trup de intravilan. Iliesul zona pârtiei de schi "Répás" zona fermei Iszulyka, zonele ocupate de cantoane pastorale ale ROMSILVA si OCOT constituie trupuri izolate ale intravilanului propus.

Orasul Sovata situat la extremitatea esticã a judetului Mures este o asezare foarte veche, pãstrând si azi urma salinelor si a drumurilor pe care era tranportatã sarea încã pe vremea romanilor. Tot din aceea vreme provine folosirea apei sãrate a lacurilor si izvoarelor pentru vindecarea afectiunilor reumatice. Prin valorificarea acestor comori naturale s-a dezvoltat statiunea Sovata (în amonte de asezarea propriu-zisã) - cu caracter permanent, cu renume internationalã cu profil reumatologic, ginecologic si de odihnã.

In actuala organizare teritorial-administrativã micile asezãri din jurul orasului sunt considerate localitãti componente. Dintre cele trei nuclee de acest gen - Ilies este situat mai izolat la o distantã de 3,5 km de oras. Sãcãdatul s-a contopit de extremitatea nordicã a orasului, constituind o rezervã de dezvoltare a diferitelor functiuni ale acestuia,iar satul Sarateni s-a infiintat ca si comuna separata prin Legea 82/2004. Un alt gen de relaţii este cel de atragere a forţei de lucru din teritoriul înconjurător şi de aprovizionare cu produse agricole a centrelor urbane din judeţul Mureş . Toate aceste relaţii se desfăşoară pe drumurile existente . Transport public rutier Transportul de călători , ca factor de materializare a relatiilor in teritoriu ,este asigurat de firme specializate.De asemenea, transportul este asigurat şi de maxi-taxiuri particulare, dar şi de maşini taxi.

2.4. Potential economic

Sovata este caracterizatã de functiunea balneoclimatericã cu profil reumatologic, ginecologic si de odihnã. Factorul terapeutic natural al statiunii îl constituie complexul lacustru cu lacul heliotermic "Ursu" cu flora si fauna specialã din

18

zona lacurilor. Mentionãm izvoarele de apã sãratã din zona Ghera - cu apã foarte valoroasã, însã un debit relativ scãzut.

În paralel cu functiunea de bazã a localitãtii s-a dezvoltat si functiunea industrialã, în special prelucrarea materialului lemnos. Agricultura este prezentã în special prin cresterea animalelor în sectorul de fermelor de stat, al asociatiilor de proprietari si în gospodãriile individuale.

2.4.1 Turismul Functiunea turisticã este de fapt functiunea de bazã a localitãtii Sovata -

datoritã existentei statiunii balneo-climaterice cu profil permanent situatã într-un cadru natural deosebit de valoros si cu resurse naturale remarcabile.

Valoarea terapeuticã a statiunii Sovata s-a impus atentiei generale încã din secolul trecut, când dupã 1879 apar primele stabilimente, în zona Lacului Ghera. Despre o realã dezvoltare poate fi vorba începând din 1925, când datoritã solicitãrilor de tratament reumatologic si ginecologic au fost construite vile si bazele de tratament de lângã Lacul Ursu si Lacul Negru.

Statiunea actualã se compune dintr-un amestec al constructiilor din secolul trecut traditionale pentru statiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor '80, dotãri rãspândite, în plantatia bogatã de multe ori spontanã rãmasã din vechea pãdure.

Accesul în statiune se realizeazã prin strada Trandafirilor care se ramificã din str.Principalã a orasului Sovata si este o stradã cu 2 fire de circulatie în pantã. Coborârea din statiune se realizeazã prin str.Eminescu - tot îngustã si în pantã bifurcatã tot în str.Principalã a orasului.

Capacitatea actualã de cazare a statiunii este in continua crestere ca numar de locuri ,la care se adaugã peste 1500 de turisti veniti pentru o singurã zi, la sfârsit de sãptãmânã, care nu necesitã cazare.In zilele aglomerate statiunea trebuie sã deserveascã un numãr importanta de vizitatori care depãseste numãrul optim de cca (8000) - care poate fi deservit în conditii favorabile de toate serviciile oferite de statiune.

Principalele unitãti de cazare conform datelor primite de la Directia Judeteanã de Statisticã sunt in hoteluri, vile turistice, campinguri.

La acestea se adaugã si alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice si ale diferitelor unitãti, casele de vacantã si tabãra de copiii.

Zona de cazare si de tratament cuprinde în primul rând zona înconjurãtoare Lacului Ursu, a Lacului Negru si este de fapt inima statiunii.

Este o problemã acutã supraaglomerarea zonei centrale, datoritã concentrãrii în aceastã zonã a unitãtilor de cazare de mare capacitate si a dotãrilor. In ipoteza realizãrii de noi investitii trebuie avut grijã de repartizarea uniformã a punctelor de atractie în teritoriu si de evitarea supraaglomerãrii, efectul de suprasolicitare a potentialului natural conducând la pierderea prin uzurã a valorii existente.

În perioada de dupã 1990, activitatea turisticã a încercat sã se integreze economic în tranzitie, cu eforturi din ce în ce mai mari, datoritã îmbãtrânirii morale a fondului construit pentru care înscrierea în categoriile de confort contemporan ar fi necesitat investitii din ce în ce mai mari.

În acelasi timp scãderea veniturilor populatiei, si precaritatea stãrii cãilor de comunicatii a diminuat continuu fluxul de turisti indigeni sau strãini.

Putinele constructii noi în domeniu se remarcã totusi printr-o adaptare esteticã si de confort la standardele actuale.

2.4.2 Activitãti de tip industrial si de constructii Activitãtile industriale si de constructii sunt în mare parte concentrate în

platforme industriale la capãtul sudic al localitãtii ocupând o suprafatã de peste 40,0 ha.

19

Ele sunt deservite de accesele rutiere ramificate cu DN13A si cele situate pe partea vesticã a DN sunt dotate cu linii de garaje ramificate din linia CF curentã Bãlãuseri-Praid - cu gara de mãrfuri situat la capãtul zonei industriale Sovata.

In afara zonei industriale existã unitãti dispersate în celelalte zone ale orasului. Potentialul amplasamentelor zonelor în care s-au dezvoltat activitãti industriale,

de depozitare si de prestãri servicii, gradul de deservire cu cãi de acces precum si gruparea acestora relativ compact în zone situate periferic în raportul cu orasul si statiunea oferã conditii bune de depozitare si reconversie a unitãtilor de profil.

Gradul de ocupare a terenurilor aferente unitãtilor industriale si de depozitare existente permite dezvoltarea în perspectivã în cadrul incintelor existente. Exceptiile sunt cateva societati care dispun de suprafete foarte mici.

În continuarea platformei industriale actuale existã posibilitatea amplasãrii altor unitãti noi sau extinderea celor existente, datoritã terenurilor virane si a conditiilor favorabile de deservire rutierã, feroviarã si de cooperare si asigurarea lucrãrilor tehnico-edilitare necesare.

In situatia actualã unitãtile industriale si de constructii au cca 80 % angajati localnici, iar restul navetisti din localitãtile vecine. Datoritã perioadei de privatizare a unitãtilor existente, în majoritatea unitãtilor se pot prezuma schimbãri în ceea ce priveste numãrul de angajati. Pot interveni schimbãri radicale în profilul unitãtilor care necesitã modificarea numãrului de angajati, sau modernizarea proceselor de productie actuale, care la fel modificã numãrul necesar de angajati.

Dintre unitãtile industriale si de constructii existente în orasul Sovata numai SC Cariera de piatrã CSEREPES SA (Statia de concasare) prezintã o oarecare nocivitate. Prin dotarea unitãtii cu mijloace moderne de protectie a aerului (filtre) precum si prevederea în incintã de plantatii de protectie se poate reduce gradul de poluare.

Suprafata unitãtilor industriale de depozitare si de constructii totalizeazã cca 8,70% din intravilanul existent al orasului Sovata.

2.4.3 Activitãti agricole Corespunzãtor zonei agroeconomice în care se aflã localitatea Sovata,

agricultura s-a profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oras si statiunea Sovata. Datoritã reliefului, suprafata arabilã este foarte redusã reprezintã doar 7,97% din suprafata totalã administrativã si 23,90% din cea agricolã - ramurã mai dezvoltatã este cresterea animalelor.

Pe versanţi există păşuni şi fânaţe, care favorizează creşterea animalelor. Produsele animaliere obţinute se folosesc în gospodăriile proprii ale producătorilor, iar o parte dintre acestea (lapte, lână) se valorifică prin ferme de stat şi particulare, la pieţele apropiate.

Conditiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Sãcãdat - astfel în orasul propriu zis ponderea unitãtilor agricole este putin importanta.

Pe lângã unitãtile de profil functioneazã gospodãriile individuale ale populatiei - dispunând de peste 80% din suprafata terenurilor agricole din zonã - în special în Sovata si în Sãcãdat.

Structura fondului funciar al orasului Sovata se prezintã în felul urmãtor: Total suprafatã administrativã 100,0% din care: teren agricol 33,32

arabil 7,97 livezi si pepiniere viticole 0,10 pãsuni 15,13 fânate 10,05 pãduri 61,80 alte suprafete 5,0

20

Din acest tabel rezultã cã suprafata agricola reprezintã 33,32 %, iar cea arabilã numai 7,97% din suprafata totalã, ceea ce demonstreazã rolul secundar al agriculturii în viatã economicã. Se remarcã suprafata întinsã de fond forestier - fapt care asigurã conditii optime pentru dezvoltarea silvicuturii, exploatare, transportul si prelucrarea materialului lemnos.

Din punct de vedere al proprietãtii asupra terenurilor fiind în curs de aplicare Legea nr.18/1991 - si cea a retrocedãrii terenurilor agricole si forestiere, terenurile trec treptat în proprietatea fostilor gospodari individuali.

Structura culturilor la ora actualã suferã o transformare conform dorintelor actualilor proprietari, înregistrându-se suprafete cultivate si productii constante la culturile de cartofi, scãderea suprafetelor cultivate cu grâu, o crestere a suprafetelor cultivate cu porumb si legume.

Privind populatia ocupatã în agriculturã - se poate observa o usoarã crestere - datoritã reîmproprietãrii gospodarilor individuali, si o descrestere a numãrului celor ocupati ca salariati în domeniul agricol. O parte din fortã de muncã ce se elibereazã din activitãtile industriale se reconverteste în ramura agricolã. Fenomenul este caracteristic în toatã economia nationalã.

Organizarea teritoriului agricol, gruparea şi comasarea terenurilor este corespunzătoare şi poate asigura un bun nivel de dezvoltare şi în perspectivă cu condiţia reducerii reconversiei de terenuri, accentul căzând pe producţia de tip intensiv si cu un nivel de calitate in crestere.

Relaţiile dintre localitate şi zonele sale de producţie sunt adecvate sub raportul distanţelor între locul de muncă şi zonele de locuit.

2.4.4. Transport si telecomunicatii Transportul persoanelor si a mãrfurilor în si din orasul Sovata este asigurat prin

linii de autobuze si microbuze prevãzute cu statii . Exista transport feroviar pe linie îngustã, linie partial reactivata pentru activitati

turistice sezoniere; existã în acelasi timp transport feroviar pe linie normalã. Autogara de cãlãtori este situatã în statiune .

Din punct de vedere al telecomunicatiilor se remarcã cresterea numãrului de posturi telefonice fixe la cca 1985, odatã cu constructia noii centrale telefonice automate, precum si începutul dezvoltãrii telefoniei mobile GSM.

2.4.5. Alte servicii Există mai multe unităţi şi servicii, care satisfac într-o oarecare măsură cerinţele

populaţiei. O parte dintre ele se găsesc risipite în diferite zone ale localităţilor, majoritatea

lor însă aflându-se în zonele centrale .

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.5.1. Numărul şi evoluţia populaţiei Evoluţia dinamică a populaţiei prezintă aspecte diferite de la o perioadă la alta. Astfel : intre anul 1977 si 1988 populatia totalul populatiei variaza intre 11.791 in anul 1986 si 12.267 locuitori in anul 1992 ,ea stabilizandu-se in anul 1988 la cca 12.000 locuitori.

Cresterea medie anualã pe perioadele studiate rezultã dupã cum urmeazã: Perioada 1977-89 1989-90 1990-92 1977-92 1977-98

Total %

pe an %

Total %

pe an %

Total %

pe an %

Total %

pe an %

Total %

pe an %

21

diferente +15,80 +1,31 +0,95 -0,95 +1,05 +1,05 1,70 1,13 1,75 1,16 Se remarcã o crestere foarte lentã - datoritã scãderilor din perioadele

problematice - în evolutia conditiilor de trai. Pe întreaga perioadã din 1977 si pânã în 1998 deci 21 ani rezultã o crestere medie anualã de 1,16%. Cf recensamantului din 2002 avem urmatoarea situatie :

Siruta Judetul\

Municipiul\ Orasul\

Localitatea componenta\

Comuna\ Satul

Populatia stabila

Romani Maghiari Rromi (Tigani)

Germani Turci Slovaci Evrei Rusi Italieni Alta etnie

114854 ORAS SOVATA

114863 Sovata 8283 761 7388 118 5 1 1 1 1 1 6 114872 Capeti 213 39 165 9 0 0 0 0 0 0 0 114881 Iliesi 453 4 449 0 0 0 0 0 0 0 0 114890 Sacadat 1038 89 929 20 0 0 0 0 0 0 0

Sporul natural si sporul migratoriu al populatiei din orasul Sovata se prezintã în felul urmãtor: 1977 1980 1984 1992 1998 spor natural +148 +110 +70 -30 +10 spor migratoriu +39 +38 +17 -26 -17

Total +187 +148 +87 -56 -7 Se remarcã faptul cã fatã de anul 1992, sporul natural a devenit pozitiv, sporul

migratoriu rãmâne negativ, cauzând în continuare o descrestere lentã a numãrului de populatie.

În acelasi timp se poate spune despre scãderea numãrului de locuitori cã poate fi o consecintã a scãderii nivelului de trai si a scãderii numãrului de locuri de muncã, ceea ce este caracteristic pe întreaga economie nationalã. Deoarece nu dispunem de date statistice recente cu grupele de vârstã actuale în orasul Sovata - cifric nu este posibil prezentarea evolutiei populatiei active si a grupei dependente. Insã datoritã faptului cã rata natalitãtii este tot mai micã - se remarcã o tendintã de îmbãtrânire a populatiei, iar populatia activã între 18-60 ani, devine mai numeroasã decât 50% din întreaga populatie. Acesta în Sovata este de cca 6200 de persoane - în comparatie cu locurile de muncã existente - cca 4000 - rezultã o rezervã de fortã de muncã. Situatia se amelioreazã în sezonul turistic când încã 2000,de persoane sunt ocupate în diferitele activitãti ale statiunii balneo-climaterice.

Datoritã existentei statiunii balneare Sovata numãrul populatiei cazate în orasul Sovata este relativ fluctuant. În timpul sezonului turistic din martie pânã în septembrie în perioada zilelor maxime de varã numãrul total ajunge si la 18-20000 de persoane. Acest numãr se compune din: populatia stabilã + populatia flotantã de deservire a statiunii + turistii cazati pe o perioadã mai lungã sau mai scurtã în statiune + turisti veniti pentru o singurã zi - fãrã cazare.

2.5.2 Resursele de muncã si posibilitãtile de ocupare ale acestora

22

Datoritã existentei unitãtilor industriale, de depozitare majore din orasul Sovata - existã un numãr de important de locuri de muncã ce deservesc aceste activitãti. În acelasi timp un numãr de peste 1100 activi sunt ocupati în ramura de deservire în tot timpul anului. La aceste cifre se adaugã numãrul angajatilor sezonieri care ajunge si la 2000 - în plin sezon. Acestia sunt ocupati în activitãtile balneare, alimentatia publicã si prestãri de servicii din statiune.

Datoritã existentei functiunilor balneo-climaterice rata somajului din populatia activã reprezintã numai cca 5% fatã de media pe tarã care ajunge la 11%. În ultimii ani există fenomenul de reîntoarcere a tineretului la sate din mai multe motive: nesiguranţa locurilor de muncă, în oraşele mari după privatizarea unităţilor economice, deci apariţia şomajului şi redobândirea terenurilor agricole şi a pădurilor, care asigură o sursă de venituri şi de produse alimentare pentru proprietari şi familiile lor.

Structura salariatilor pe ramuri ale economiei (conform CAEN) Din datele Directiei judetene de statisticã: Salariati, din care: • agriculturã • industria extractivã • industria prelucrãtoare • ape, gaz, energie electricã si termicã, constructii • comerti cu ridicata si amãnuntul, repararea si întretinerea

autovehicolelor si motocicletelor si a bunurilor persoanelor casnice

• transport, depozitare si comuncatii • activitãti financiare, bancare si de asigurãri • administratie publicã si apãrare asistentã socialã

obligatorie • învãtãmânt • sãnãtate, asistentã socialã

In numãrul activilor susenumerat nu este cuprinsã forta de muncã sezonierã ocupatã de serviciile oferite de statiune. Astfel în plin sezon numãrul total al salariatilor ajunge la peste 5000.

2.5.3 Relatia localitãtii cu zona de influentã Orasul Sovata fiind situat în partea esticã a judetului Mures - înconjurat de

comune si mici localitãti rurale - are o influentã pozitivã în dezvoltarea acestora. Datoritã industriilor din localitate dar în special a activitãtii balneare Sovata oferã locuri de muncã pentru populatia zonei înconjurãtoare. În acelasi timp este centru comercial al zonei cu cele mai multe profile oferite populatiei si turistilor - deserveste populatia zonei în acest sens.

Toate aceste influente pozitive se pot desfãsura datoritã cãilor de comunicatii si retelei de transport existente în oras prin care localitatea se înscrie în reteaua nationalã (DN13A),judeteana (DJ 153 si DC16), linia CF normalã si în viitor linia CF îngustã).

Localitãtile direct influentate în dezvoltarea lor de oportunitãtile oferite de orasul Sovata sunt localitãtile componente Sãcãdat si Iliesi, comuna Sãrãteni si comunele Eremitu si Ghindari - din imediata vecinãtate a localitãtii.

Din punct de vedere al numãrului populatiei se observã o usoarã descrestere a populatiei din zona de influentã, concordantã cu descresterea populatiei din mediul

23

rural din întreaga tarã. Acest fenomen la nivelul zonei de influentã Sovata este echilibrat de cresterea populatiei urbane.

2.5.4. Disfunctionalitãti privind evolutia si structura populatiei, modul de

ocupare a resurselor de muncã Pe fondul evolutiei lente a numãrului populatiei, principalele disfunctii sunt

legate de fluctuatia sezonierã a populatiei în localitate atât ca utilizatori de servicii cât si ca prestatori.

Diversificarea pachetului de ofertã turisticã, în sensul oferirii de activitãti complementare celor de sezon, care ar putea conduce la o încãrcare cât mai constatã a statiunii cu numãr de turisti pe tot parcursul anului ar avea efecte benefice asupra acestui aspect.

2.5.5. Asigurarea cu locuinţe

Orasul Sovata si localitatile apartinatoare au un important fond construit cu funcţiunea de locuinte. Extinderea acestei zone în funcţie de necesităţi se va realiza fie spontan prin mecanismul liber al achiziţionării de terenuri, fie prin lotizări prestabilite de documentatii de urbanism declansate din initiativa publica sau privata, pe terenuri libere din localitate şi rezerve cuprinse în intravilan.

Siruta

Judetul\ Municipiul\

Orasul\ Localitatea

componenta\Comuna\

Satul

POPULATIA STABILA TOTAL

NUMARUL CLADIRILOR

TOTAL

GOSPODARIILE POPULATIEI

Numarul gospodariilor

populatiei

Populatia stabila din

gospodariile populatiei

Numarul mediu de

persoane pe o

gospadarie a populatiei

Numarul gospodariilor

populatiei care revin la 100

locuinte

Numarul de persoane pe o locuinta

114863 Sovata 8.283 1.897 2.878 8.268 2,87 89,06 2,56 114872 Capeti 213 75 66 213 3,23 88,00 2,84 114881 Iliesi 453 151 140 453 3,24 92,72 3,00 114890 Sacadat 1.038 391 349 1.038 2,97 88,35 2,63

2.6. Circulaţia

2.6.1. Circulatia rutierã Circulatia rutierã se desfãsoarã pe artere de penetratie, tranzit si strãzile locale. Arterele de penetratie si tranzit se suprapun peste drumurile nationale si

judetene si anume: * DN13A Bãlãuseri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc; * DJ-153 Reghin-Eremitu-Sovata; * DC16 Sovata-Iliesi. Circulatia majorã în oras se desfãsoarã prin strãzile existente ,reabilitate in

zonele centrale.

24

Strãzile existente au o lãtime variabilã a carosabilului între 5,0-8,0 m iar trotuarele între 1,0-3,0 m.

Se remarcã accesul greoi în statiune dinspre DN13A pe traseul sinuos si foarte îngust al DJ153, care se suprapune cu traseul strãzii Principale al orasului. Aceasta nu poate fi îmbunãtãtit decât într-o perspectivã foarte largã, deoarece lãrgirea carosabilului, a trotuarelor, amenajarea de statii de autobuze de parcaje în fata dotãrilor majore se loveste de necesitatea lãrgirii amprizelor ceea ce ar necesita operatii de demolare.

Datoritã reliefului ondulat si a constructiilor dense existente, circulatia între oras si statiune prezintã disfunctionalitãti. Urcarea, coborârea, intersectiile, lipsa de parcaje suficiente, denivelãri, lipsa statiilor de autobuze necesitã un studiu de specialitate corelat cu tendintele de dezvoltare viitoare, pentru a gãsi modul de solutionare perfectã a tuturor problemelor acute în oras si statiune.

Arterele principale (DN sau DJ)generează o serie de puncte de conflict cu străzile locale, intersecţiile rezultate necesitând rezolvări punctuale prin intermediul unui studiu de specialitate şi măsuri de eliminare a punctelor de conflict. De asemenea unele străzi locale necesita a fi reabilitate în profil longitudinal şi transversal precum şi acoperite cu îmbrăcăminţi noi.

2.6.2 Circulatia feroviarã Pentru circulatia feroviarã a orasului Sovata exista linia feroviarã îngustã (linia

Tg.Mures-Sovata scoasã din functiune în ultimii ani pe toata lungimea,partial reactivata in prezent pentru activitati turistice sezoniere) si existã linie normalã Bãlãuseri-Praid în functiune.

Ambele linii sunt deservite de gara de cãlãtori si de marfã din orasul Sovata (gara mare si gara micã). Linia normalã traverseazã coltul de est al intravilanului localitãtii pe malul drept al râului Târnava Micã având gara exact la capãtul vestic al localitãtii.

Astfel linia este tangentialã si zonei industriale - unele unitãti având si linii de garaje.

Linia îngustã intra în localitate dinspre Sãcãdat - având statia de capãt în spatele centrului civic. Era legãtura cea mai folositã dinspre localitãtile din Valea Nirajului spre Sovata. Ambele gãri necesitã amenajãri exterioare - cu locuri de parcare, statii de autobuze, si alte servicii neapãrat necesare - pentru functionarea în conditii optime.

2.6.3 Transportul în comun În orasul Sovata transportul în comun are o serie de particularitãti, întrucât

necesitãtile nu se situeazã în jurul unei anumite valori constante, ci diferã în lunile mai-octombrie cu un numãr ridicat de cãlãtori si noiembrie-aprilie cu un numãr redus de cãlãtori.

Datoritã particularitãtilor rezultate din caracterul de statiune, mijloacele de transport trebuie sã îndeplineascã anumite conditii: sã fie silentioase, sã nu polueze aerul si sã facã fatã declivitãtilor si curbelor strânse impuse de relieful accidentat al zonei.

Întrucât mijloacele de transport uzuale sunt autobuzele, se recomandã utilizarea autobuzelor de micã capacitate pentru legarea statiunii cu gara.

Pentru transportul în interiorul statiunii se recomandã mijloace nemotorizate (echipaje cu cai etc.) care ar ridica farmecul specific existent al locului, conservând un mediu natural nepoluat.

Dezvoltarea constructiilor din Stâna de Vale pot lua o amploare asa de mare, încât realizarea unui teleferic între Lacul Ursu si Valea Sebesului (propunere mai veche) devine economic justificatã. Prin aceasta s-ar realiza o legãturã directã dintre

25

cele douã zone. In situatia actualã legãturã existã numai prin ocolirea dealului prin Stâna de Vale.

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Intravilanul existent al localităţii s-a delimitat cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general al orasului Sovata întocmit de S.C. PROIECT S.A. - Tg.Mureş IN ANUL 1995 si ulterior in documentatia de Plan Urbanistic General reactualizata in anul 2006 . Principalele zone funcţionale sunt repartizate cf.tabelului de mai jos. 2.7.1 Teritoriu administrativ, intravilan existent

Teritoriul administrativ al localitãtii în situatia existentã se compune din suprafetele însumate ale mai multor zone functionale.

Urmãtoarele trupuri fac parte din teritoriul administrativ al orasului Sovata în situatia existentã se compune din trupurile urmãtoare:

• orasul Sovata 540 ha • statiunea Sovata 182 ha • satul apartinãtor Sãcãdat 188 ha • satul component Iliesi 30 ha • satul component Cãpeti 5,0 ha • ferma si zona de agrement Iszulyka 3,0 ha • zona caselor de vacantã 3,0 ha • zona pentru sporturi de iarnã poiana Répás 3,0 ha

Intravilanul existent este aprobat prin Horãrârea Consiliului local, pe baza planului urbanistic general elaborat în anul 1995.

Intravilanul localitãtii cuprinde diverse zone functionale ce însumeazã o suprafatã de 1580,03 ha.

2.7.2 Zone functionale (aspecte caracteristice)

a) Zona de locuit Zona de locuit existentã cuprinde o suprafatã de 362,0 ha - cu toate functiunile

complementare functiunii de locuit. Se compune din zonele cu locuinte traditionale tãrãnesti mai vechi, zone cu

locuinte familiare de tip modern construite în ultimii ani si zonele de blocuri, care existã în imediata apropiere a zonei centrale (zona Eminescu, Grivita si Independentei). Se deosebesc zone foarte dens construite si unele foarte rar construite - datoritã caracterului de statiune si a reliefului ondulat - care impune anumite lucrãri pregãtitoare în executarea constructiilor de locuinte.

Zone foarte dens construite sunt în lungul strãzilor principale, iar cele mai rar construite sunt zonele mai izolate unde strãzile existente cuprind terenuri cu suprafete libere neconstruite (zona str.Praidului). Se remarcã în ultimul deceniu cresterea accentuatã a ritmului anual de construite, datoritã cãruia au apãrut solicitãri de extindere a zonei de locuit - în special în continuarea strãzilor existente - unde aceasta este posibilã, dar si în zonele libere cuprinse între strãzile construite. Lipsa planurilor urbanistice de detaliu sau zonale a condus la unele anomalii irecuperabile - ca amplasarea unor construtii noi în punctele de viitoare ramificatii pe spatiul destinat sau deschideri de noi strãzi.

Alte probleme cauzate de lipsa proiectelor de urbanism sunt: aliniamentele corespunzãtoare, orientãri necorespunzãtoare, lipsa parcajelor si a suprafetei necesare pentru statii de autobuze, profile transversale minimale la mai multe strãzi laterale.

26

Zona de locuit de pe malul pârâului Sovata este legatã prin alei carosabile si pietonale cu zona statiunii. Traseele pietonale în multe cazuri s-au format spontan prin cãutarea reducerii distantelor - trecând prin pãdure sau zone cu pante accentuate. Este necesarã reconsiderarea acestora pentru ca aleile necesare populatiei sã fie amenajate, pietruite, dotate cu pubele de gunoi - eventual replantate pe margine cu plante ornamentale - cãpãtând astfel formã de trasee turistice sau pentru curã de teren, ce pot fi utilizate de localnici în egalã mãsurã.

Capacitatea de cazare a zonei de locuit a orasului Sovata se ridicã la cca 14000 de locuitori datoritã surplusurilor de suprafete locuibile folosite pentru cazarea turistilor în sezon si la case particulare. În sezonul maxim peste 2000 de turisti pot fi cazati în locuintele din oras.

Chiar din acest motiv 60% din locuinte sunt în stare bunã cu grad de confort ridicat, curtile sunt cu plantatii bogate atrãgãtoare pentru odihnã si recreere.

Un procent foarte mic de 5% din locuintele existente sunt în stare insalubrã. Ele sunt amplasate de regulã în zonele marginale cu grad de confort sub minimul necesar si fãrã echipãri edilitare.

Materialele de constructii cele mai des folosite sunt lemnul si piatra - cele douã materiale caracteristice locului. Ele dau constructiilor un caracter rustic, mai ales când clãdirile folosesc si sarpanta cu mansardã - si astfel majoritatea locuintelor mai noi au aspectul de cabanã. Acest stil de construire apropie orasul de statiune - la prima vedere e greu de stabilit unde se terminã orasul si unde începe statiunea.

Pe teritoriul statiunii existã si locuinte ale populatiei stabile - în afara zonei centrale, în zonele marginale - în constructiile auxiliare vilelor sau în vilele cu grad de uzurã avansatã. Tendinta este de dezafectarea lor în ritmul în care se pot asigura locuinte celor care locuiesc acolo, cu exceptia locuintelor de serviciu, cu un grad confort normal create de SBC - pentru angajatii proprii.

b) Zona activitãtilor economice Zona industrialã s-a dezvoltat în bucla formatã de cele douã ramificatii ale cãii

ferate - chiar pentru conditiile optime de transport ale materiilor prime si ale produselor finite. Profilul de activitate cel mai dezvoltat este prelucrarea materialului lemnos - datoritã pãdurilor numeroase care înconjoarã orasul (peste 60% din total suprafatã administratã).

Tot caracteristic zonei este activitatea legatã de producerea materialelor de constructii (balast si piatrã cioplitã ) si fabrica de lapte (SCIL) - activitãti bazate pe valorificarea materiilor prime locale.

In afara zonei industriale existã mici unitãti izolate, intercalate între locuinte - cãutându-si o apropiere cât mai mare de statiune din considerente economice. Aceste unitãti au mai mult activitãti de prestãri de servicii sau de micã industrie, (autoservice, confectii în micã serie, panificatie).

Unitãtile agricole sunt cele bazate pe cresterea animalelor - o fermã de stat si o asociatie agricolã în rest sunt prezente gospodãrii individuale în zonele marginale ale orasului. Este în renastere gospodãria agricolã individualã - si ar fi indicat ca acest stil de viatã rusticã sã se desfãsoare într-o zonã aparte unde lângã locuintã este loc pentru curtea gospodãreascã cu toate anexele necesare si parc pentru masini agricole. Cel mai potrivit amplasament pentru astfel de functiuni este zona cuprinsã între traseul DN13A si cãile de acces din zona strãzii Praidului.

c) Spatii plantate, terenuri si constructii sportive Orasul Sovata detine în prezent cca 13,0 ha spatii verzi, care servesc pentru

agrement si sport, contribuind totodatã la conservarea aspectului natural si la purificarea atmosferei.

Este de remarcat faptul cã toate asezãrile de pe teritoriul administrativ al localitãtii Sovata sunt înconjurate cu pãduri, care reprezintã peste 60% din suprafata

27

totalã. Datoritã acestui fapt lipsa spatiilor verzi amenajate din zonele construite ale orasului este partial compensatã dar nu si din punct de vedere al aspectului urban .

Spatiile verzi se pot clasifica în felul urmãtor: • spatii verzi cu acces nelimitat; • spatii verzi cu acces limitat; • spatii verzi cu profil specializat. Cele mai importante spatii verzi cu acces nelimitat din intravilanul orasului

Sovata sunt urmãtoarele: • terenul de sport al orasului; • terenuri de sport ale scolilor; • plantatii spontane crescute de-alungul apelor; • plantatiile zonelor de locuit si ale incintelor industriale. Suprafata ocupatã de spatii verzi, plantate pe un locuitor este de 8,0 mp - la

nivelul orasului Sovata. Calculul nu i-a luat în considerare spatiile verzi din statiune care totusi sunt

folosite si de locuitorii orasului nu numai de turistii cazati în statiune. d) Obiective de interes public Analiza criticã a situatiei existente privind obiectivele de interes public din orasul

Sovata - s-a bazat pe calculul necesarului de dotãri la populatia actualã. Normele de calcul sunt cele aflate în vigoare privind învãtãmântul, sãnãtatea, cultura, sportul, comertul, serviciile, unitãtile financiar bancare, administrativ politice, culte etc.

Dotãri de învãtãmânt Conform datelor stabilite pe teritoriul administrativ al Sovatei functioneazã 18

unitãti de învãtâmânt. • grãdinita de copii -7 unitãti • scoli de învãtãmânt primar, si ginmnazial-9 unitãti • 1 liceu • 1 scoalã profesionale Functioneazã în total 68 de sãli de clase, 8 laboratoare si 8 ateliere. Lângã liceu si scoala profesionalã functioneazã un internat si o cantinã cu

capacitãti insuficiente. O unitate specialã este Casa elevului - care completeazã profilul dotãrilor de învãtãmânt.

Dotãri de sãnãtate În Sovata functioneazã 2 dispensare - unul pentru adulti si unul pentru copii si o

policlinicã cu personal sanitar cu calificare medie si superioara . Momentan Sovata nu are stationar si nici maternitate si datoritã distantei de

peste 60 km. pânã la Tg.Mures (unde acestea existã) ar fi necesarã asigurarea lor chiar în Sovata pentru cazuri de urgentã.

Aceste tipuri de unitãti au traditie în Sovata si din acest motiv lipsa lor se simte si mai accentuatã. Odatã cu reforma din domeniul sãnãtãtii existã posibilitatea înfiintãrii unitãtilor sanitare private - care sã deserveascã localitatea inclusiv zona de influentã a orasului Sovata.

Ca si la dotãrile din învãtãmânt si în sãnãtate se remarcã faptul cã nu a fost posibilã respectarea razelor de deservire (de arondare) ale acestor unitãti - ele deservind tot orasul. De exemplu functioneazã o singurã cresã în zona centralã pentru întreg teritoriul orasului.

Dotãri politico - administrative Sunt urmãtoarele: • Primãria orasului Sovata; • Sediul OCOL SILVIC (SC ROMSILVA SA); • Sediu PSI.

28

Actualul sediu al primãriei este foarte redus, ca si capacitate si necorespunzãtor ca functiune. Faptul cã activitatea unitãtii si numãrul personalului este în crestere în contextul procesului de descentralizare reliefeazã necesitatea unui sediu nou, cu functiune si arhitecturã corespunzãtoare orasului Sovata.

Dotãri culturale Sunt minimale - la nivelul cerintelor actuale: un cinematograf si o bibliotecã,

amândouã unitãti mai vechi cu capacitãti mici si functiuni necorespunzãtoare. In prezent cladirea in care a functionat candva cinematograful nu este utilizata. Dotãri comerciale, de alimentare publicã si prestãri de servicii Activitatea de comert si servicii este cea mai dezvoltatã activitate -

caracteristicã procesului de tranzitie. Nu existã însã suficiente unitãti specializate si nu sunt acoperite toate sectoarele posibile. Acest fenomen se datoreazã si lipsei de coordonare precum si datoritã distorsiunilor ce însotesc în societatea româneascã procesul de tranzitie.

Toatã reteaua comercialã este în permanentã transformare, apar si dispar unitãti - fapt pentru care nu s-a considerat necesar o listã anexatã cu societãtile aflate momentan în functiune.

Dotãrile turistice Reprezintã cea mai importantã componentã a dotãrilor din localitatea balnearã

Sovata, aspectele legate de existenta acestora s-au analizat la capitolul legat de activitatea în turism.

2.7.3. Bilant teritorial existent

Existent Zone functionale Suprafata

(ha) Procent % din total

intravilan Locuinte cu functiuni complementare 409,96 25,95 Unitãti industriale si depozite 41,43 2,62 Unitãti agro-zootehnice 3,46 0,22 Institutii si servicii de interes public 63,62 4,03 Cãi de comunicatii si transp. 85,94 5,44

din care : - rutier 72,44 4,58 - feroviar

7,79 5,72

0,49 0,36

Spatii verzi,sport,agrement, protectie 18,60 1,18 Constructii tehnico-edilitare 3,45 0,22 Gospod. comunalã, cimitire 12,63 0,80 Terenuri libere 741,28 46,92 Ape 17,94 1,14 Pãduri 166,77 10,55 Terenuri neproductive 14,93 0,94

Total intravilan 1580,03 100,00

2.8. Zona cu riscuri naturale Inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a realizat pe baza

studiilor geotehnice pentru teritoriul localitãtii, a cercetãrilor de teren, informatiilor de la localnici privind evolutia diferitelor fenomene, ritmicitatea si amploarea acestora, precum si pe baza concluziilor diverselor studii de specialitate ce au vizat aceste aspecte.

29

Principalele categorii de riscuri naturale inventariate se datoreazã structurii geomorfologice a terenului, în care prezenta masivã a zãcãmântului de sare are un rol aparte, interferentei dintre aceastã structurã si regimul apelor meteorice si din pânza freaticã precum caracteristicilor retelelor hidrologice de pâraie si locuri aflate pe teritoriul orasului.

Sunt considerate terenuri cu riscuri naturale: a) zona masivului de sare Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind mãsurile de

protejare a Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare si aglomeratele vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, dupã cum s-a arãtat anterior de prãbusiri si alunecãri de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite cãi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare si la crearea unor goluri, din prãbusirea si dezvoltarea cãrora iau nastere formatiunile morfologice de tip dolinã.

Pe de altã parte depozitele deluviale, care acoperã masivul de sare, sunt afectate de alunecãri de teren superficiale, determinate de actiunea combinatã a prãbusirilor în masivul de sare, circulatia apelor subterane si gravitatie.

În concluzie, dat fiind caracterul de continuã transformare morfologicã a zonei legatã de miscãrile de teren enumerate, zona masivului de sare se considerã instabilã, zonã care necesitã studii amãnuntite de la caz la caz.

Zona masivului de sare ridicã probleme speciale si în privinta amplasãrii unor constructii importante.

Alunecãrile si zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toatã zona se poate considera instabilã care necesitã studii amãnuntite si speciale în cazul amplasãrii oricãrei constructii.

Apa subteranã are circulatie neregulatã în acoperisul argilos al sãrii. Apare între 2-3 m adâncime fatã de suprafatã.

Având în vedere mineralizatia ridicatã si continutul de NaCl dizolvat, este necesarã analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea fatã de beteoane.

Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care devenind în contact cu apã prezintã caracteristici geotehnice foarte slabe.

Presiunea normatã va fi aleasã de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00 kgf/cmp, unde apa subteranã este mai ridicatã si nu depãseste 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ mai stabile.

Adâncimea de înghet în zona studiatã are valori între –1,00 ÷ –1,20 m fatã de teren.

b) versantii vestici, cu constitutie geologicã bazatã pe argile deluviale ce manifestã tendinte de alunecare si ca urmare a pâraielor si torentilor ce îi strãbat

c) portiuni aferente albiei majore a cursurilor de apã, Sovata, Restad, inclusiv zonele în care lucrãrile de apãrare contra inundatiilor si de regularizare a cursului s-au degradat.

2.9 Echipare tehnico-edilitară - Situaţia existentă 2.9.1. Gospodãrirea apelor

a) Retea hidrograficã, particularitãti ale conditiilor hidrografice în orasul Sovata

Orasul Sovata declarat ca atare în anul 1955, s-a dezvoltat în amonte de confluentã pr. Sovata cu r. Târnava Micã pe valea p.Sovata si afluenti, cât si pe valea p.Sebes, afluent si aceasta de dreapta de ord.I. al r.Târnava Micã. Orasul Sovata este

30

amplasat într-o zonã cu o structurã geologicã si conditii hidrogeologice deosebit de complexe, amplificate de prezenta sãrii.

Reteaua hidrograficã este foarte deasã, cu debit permanent si caracter torential. Cursurile de apã care strãbat intraviulanul localitãtii sunt. p.Sovata Micã, (Sãcãdat), p.Rãchitis, pr.Rostás, p.Kisbükk, p.Sãrat, P.Ghera, p.Vâlceaua Bãilor, pârâul necodificat prin incinta fostului IFET (toti afluentii p.Sovata), p.Sebes, afluent al p.Iuhod, precum si alti câtiva torenti ce brãzdeazã versantii acestor vãi.

O particularitate a retelei hidrografice ce reprezintã existenta canalului Morii, care traverseazã intravilanul pe o lungime de cca 2,3 km, paralel cu valea p.Sovata. Canalul a fost sãpat de localnici acum peste 100 de ani pe malul drept al p.Sovata urmând piciorul versantului. Alimentarea cu apã pentru actionarea morilor cu roti de apã era asiguratã de un baraj de cãsoaie, imediat în aval de podul actual pe str.Eminescu cu Barajului de cca 2,5 m înãltime, a fost distrus de viituri în repetate rânduri, dar a fost mereu refãcut. Dupã viitura din 1970 nu s-a mai refãcut iar cu ocazia construirii cartierului de blocuri de locuinte Eminescu II captarea si o primã portiune din canal au fost desfiintate. Importanta acestui canal însã rezidã în faptul cã el colecteazã toti torentii de pe versantul drept al p.Sovata, motiv pentru care desfiintarea totalã necesitã o analizã de specialitate, corelatã cu prevederile de amenajarea urbanisticã în viitor. Problema amenajãrii sau desfiintãrii în viitor este complicatã de faptul cã astãzi în lipsa canalizãrii menajere, apele uzate din gospodãriile limitrofe sunt descãrcate direct în acesta, transformându-l practic într-un canal menajer deschis ce reprezintã o sursã potentialã permanentã de infectie pentru populatie.

O altã particularitate a retelei hidrografice este legatã de valea p.Sebes. În partea de aval a vãii, ce se lãrgeste sub formã de evantai la marginea cãruia se gãseste pe stânga albia p.Iuhod, datoritã configuratiei naturale a albiei majore platã albia majorã a p.Sebes se bifurcã o ramurã curgând spre p.Iuhod, iar cealaltã în lungimea de cca 3,3 km fiind denumit de localnici p.Maior, urmãreste piciorul versantului din dreapta, confluând dupã parcurgerea intravilanului, cu p.Sovata prin ramuri multiple la cca 250 m amonte de confluenta acestuia cu canalul Morii. Din punct de vedere hidrologic, în cadastrul apelor p.Sebes este considerat afluent al p.Iuhod, cu toate cã din punct de vedere hidraulic debitele începând de la cele mai mici si pânã la cele mai mari inundatii, sunt împãrtite în mod necontrolat pe cele douã ramuri.

Reteaua hidrograficã este completatã de numeroase izvoare ce apar pe versantii vãilor.

b) Lacuri sãrate cu potential terapeutic - evolutie probleme de conservare si protectie

Un aspect deosebit al retelei hidrografice implicit si de gospodãrirea apelor îl reprezintã existenta lacurilor sãrate pe teritoriul actual al statiunii balneoclimaterice de interes republican si european. In zona cuprinsã între vãile p.Rãchitis si Vâlceaua Bãilor, sarea ca rocã masivã de zãcãmânt de pe fundul depresiunii Transilvaniei, se apropie si chiar strãbate la suprafatã datoritã fortelor geologice. Fiind expusã actiunii apei suprafata si subteranul au fost modelate de fenomenele carstice, care au dat nastere la o mare varietate de forme specifice. La suprafatã se dezvoltã lapiezuri, doline si pâlnii de sufoziuni, iar în subteran goluri, caverne, conducte carstice si pesteri. Insãsi strãvechile exploatãri de suprafatã romane au condus la crearea unor lacuri sãrate. Cea mai spectaculoasã creatie a naturii este fãrã îndoialã Lacul Ursu care se presupune cã a luata nastere în urma cu cca 120 ani prin prãbusirea terenului deasupra unei dizolvãri subterane enorme, suprafata de astãzi fiind de cca 4 ha. Lacul Ursu este alimentat cu apã dulce de torentii Toplita si Auriu, precum si de precipitatiile cãzute pe suprafatã, iar cu apã sãratã pe preaplinul Lacurilor Verde si Rosu, cât si de dizolvãrile subterane. Lacul Ursu este caracterizat de fenomenul rarisim de heliotermie, descoperit primadatã în 1901, care constã în esentã în existenta unui strat

31

de apã sãratã în grosime redusã cu temperatura ridicatã chiar de 45°C, intercalatã între douã straturi de apã, cea superioarã dulce si cea inferioarã sãratã, amândouã cu temperaturi mult mai reduse. Printre altele, datoritã si acestui fenomen la Sovata s-a realizat o adevãratã industrie hotelierã si de tratament balneologic, de renume european. Vegetatia forestierã dezvoltatã pe brecia sãrii în aceastã zonã, reprezintã raritate de vegetatie endemicã chiar mondialã, în alte locuri nefiind cunoscute pãduri dezvoltate pe accest tip de relief.

Preaplinul Lacului Ursu se scurge din Lacul Alunis dând nastere la p.Sãrat care se varsã în p.Sovata. la cca 150 m amonte de confluenta p.Sãrii primeste micul afluent al p.Ghera, alimentat odinioarã de izvoare carstice de sare. În partea superioarã a acestuia, pânã acum cca 30 ani, pe fundul relativ plat siroiau nenumãrate firisoare de apã pe suprafata sãrii, existând chiar si o baie organizatã "Bãile Ghera".

Punerea în valoarea a frumusetilor naturale ale zonei si intensificarea afluxului turistic au devenit posibile ca urmare a lucrãrilor de amenajare executate pe baza studiilor geologice, hidrogeologice, hidrologice si limnologice elaborate de institute de specialitate între anii 1967-1972. Aceste studii au scos în evidentã alimentarea preponderent subteranã cu sare a Lacului Ursu, antrenatã de apele de infiltratie, precum si faptul cã debitul natural de apã dulce a torentilor Toplita si Auriu este insuficient pentru mentinerea unui strat superficial de apã dulce pe suprafata Lacului Ursu, în vederea mentinerii conditiilor de heliotermie. De asemenea s-a subliniat faptul cã acesti torenti antreneazã în lac în timpul ploilor cantitãti însemnate de aluviuni argiloase datoritã fenomenului de eroziune. Ca urmare a acestor studii s-au realizat câteva mici acumulãri prin baraje pentru retinerea aluviunilor si stabilizarea versantilor pe aceste douã vãi, s-a realizat o canalizare perimetralã pentru preluarea apelor de siroire, toate acestea în scopul prevenirii colmatãrii Lacului Ursu, precum si o aductiune de apã deznisipatã direct de la uzina de apã nr.1 de pe valea Sebes pentru asigurarea stratului superficial de apã dulce de grosime minimã necesarã tot timpul anului. S-a stabilit limita perimetrului hidrogeologic de protectie cu regim sever de restrictie. Beneficiarul acestor lucrãri este Ministerul Turismului.

De asemenea, ca o mãsurã de protectie s-a stabilit atât perioada de utilizare anualã si zilnicã, cât si numãrul maxim zilnic de scãldãtori în lac pentru a nu perturba peste limitele admise stratificatia pe verticalã a apei si anihila fenomenul de heliotermie.

În decursul ultimelor trei decenii însã, datoritã în special activitãtii antropice (defrisarea pãdurii pentru creare de pãsuni sau tãieri clandestine) în zona protejatã si neglijãrii întretinerii lucrãrilor hidrotehnice de protectie au agravat fenomenele carstice naturale (datoritã cãrora a dispãrut efectiv vestitul "munte de sare" de cca 10 m înãltime de la confluenta afluentului lacurilor Verde si Rosu) de dizolvarea de suprafatã si de adâncime a sãrii. Astfel s-au produs o serie de alunecãri ale breciei sãrii, straturilor slab permeabile superficiale protectoare, care au condus la denudarea versantilor si la aparitia sãrii la suprafatã. Aceste alunecãri pur si simplu au desfiintat prin umplere portiunea superioarã a vãii pârâului Ghera si au dezvelit noi masive de sare. Dolinele existente s-au dezvoltat atât în adâncime, cât si în diametru si au apãrut nenumãrate altele noi în versantii nordici si estici ai dealului Ciresel si în versantii sudici ai dealului Bert. O evolutie "spectaculoasã" a avut dolina mare din apropierea restaurantului Casino. Zona a fost cercetatã si este în continuare în atentia membrilor clubului de speologice URSUS SPELAEUS din Tg.Mures, care pe lângã celelate fenomene semnalate au descoperit în 1991, în versantul nordic al Dealului Ciresel si o pesterã un ponor în sare, cu acumulãri de CO2. Pestera este cartatã si este luatã în evidenta Federatiei de Speologice.

Spre sfârsitul anilor '70, s-a creat deasupra Lacului Ursu, în zona de obârsie, a torentului Toplitã prin bararea unei depresiuni naturale pe versant, un lac de apã dulce cu o suprafatã de cca 3 ha, Lacul Tineretului. Aceastã interventie nesocotind

32

concluziile studiilor de specialitate, reprezenta un pericol permanent de activitate a fenomenelor de dizolvare a sãrii în adâncime, prin alimentarea permanentã infiltratiilor prin cuneta neetansatã a lacului. Unele cercetãri mai sistematice ale ultimii cca 8 ani aratã realitatea acestui fenomen. În urmã cu cativa ani acest lac a fost desecat,apoi zona s-a reamenajat cu o alta oglinda de apa in cadrul unui proiect derulat de primaria Sovata.

Alte consecinte negative constatate în starea lucrãrilor hidrotehnice executate sunt legate de avansarea degradãrii barajelor de retinere a aluviunilor, dar mai ales de colmatarea completã (de cca 10 ani) a canalului perimetral de evacuare a apelor de siroire de pe versanti, ruperea, inclinarea si rotierea zidurilor de sprijin de-alungul aleii ce înconjoarã Lacul Ursu precum si pierderea etanseitãtii canalelor pluviale si menajere de pe valea p.Sãrat si în zona Casinoului.In ultimii ani s-au executat lucrari suplimentare pentru protejarea amenajarilor perimetrale ale lacului Ursu.

Astãzi conducta de aductiune pentru alimentarea Lacului Ursu cu apã dulce de la uzina de apã Sebes necesarã mentinerii heliotermiei este scoasã din functiune.

Deasemenea în cadrul investitiei de dezvoltare a sistemului de canalizare a orasului initiate încã în 1984 s-a cuprins si refacerea tronsoanelor de canalizare degradate din aceastã zonã. ªi aceste lucrãri de proiectare au fost oprite la începutul anilor '90, astãzi fiind reluate si în curs de elaborare la SC PROIECT SA Tg-Mures, având ca investitor SC SERVICII TEHNICE COMUNALE SA - Tg-Mures.

La solicitarea autoritãtilor la începutul anilor '70 la fostul IPJ Mures (astãzi SC PROIECT SA) s-au studiat posibilitãtile de realizare a unui lac de baraj pe valea p.Sãrat, în aval de Lacul Alunis (care a executat forajele si studiul hidrogeologic) a ajuns la concluzia cã realizarea unei acumulãri permanente pe un substrat de rocã plasticã si carstificabilã, cum este sarea, este contraindicatã, deoarece nu se pot realiza în conditii economice si cu suficientã stabilitate în timp lucrãrile necesare de etansare a cunetei Lacului, terenului de fundare si a versantilor vãii.

c) lucrãri hidrotehnice si cele de gospodãrire a apelor Cu privire la lucrãrile hidrotehnice existente pentru gospodãrirea apelor mari se

pot enumera urmãtoarele lucrãri mai vechi (proiectate de fostul IPJ Mures) si alte lucrari mai noi derulate in ultimii ani.

• lucrãrile de regularizare si de apãrare împotriva inundatiilor a cursului inferior a pr.Restad pe o lungime de cca 0,11 km si a p.Kisbükk pe o lungime de cca 0,14 km;

• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea malurilor p.Sovata, cu apãrarea împotriva inundatiilor a malului drept, în amonte de podul pe str.Eminescu, inclusiv podul Eminescu, pe o lungime de cca 0,4 km;

• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea impotriva inundatiilor p.Sovata, în aval de podul Eminescu, pe o lungime de cca 0,28 km;

• lucrãrile de apãrare a malului stâng în amonte de podul rutier pe str.Trandafirilor pe o lungime de cca 0,08 km si în aval de pod pe ambele maluri pe o lungime de cca 0,1 km inclusiv podul rutier;

• lucrãrile de captare a canalului Morii la intersectia cu str.Lupului si conducerea apelor mari în p.Sovata printr-un canal subteran în lungime de cca 0,23 km.

• lucrãrile de captare a apelor vãii Vâlcelei Bãilor lângã piata de zi si introducerea acestora într-un canal subteran în lungime de cca 0,15 km pe sub intersectia str.Trandafirilor-Vulturilor, completate cu lucrãri de stabilizare a versantilor vãii prin drenaje si umpluturi;

• lucrãrile de regularizare si de apãrare a malului drept a p.Sebes în zona uzinei de apã nr.1 pe o lungime de cca 0,27 km.

33

Deasemenea fostul IFET a executat lucrãri de apãrare a malurilor p.Sovata prin incinta sa în lungime de cca 0,3 km.

Lucrãrile de calibrare a albiei si de apãrare a malurilor sunt realizate cu ziduri de sprijin, datoritã gabaritelor disponibile reduse.

Astãzi o mare parte a zidurilor de sprijin, din beton sau gabioane sunt în stare avansatã de degradare. Un alt neajuns este obturarea deschiderii dinspre malul drept al podului rutier pe str.Eminescu, cu un zid de sprijin executat local.

Fostul DAMB Tg-Mures (azi RA APELE ROMÂNE - Filiala teritorialã Mures) a elaborat un proiect de regularizare a albiei p.Sovata prin întregul intravilan proiect nerealizat din lipsã de fonduri.

d) Amenajarea hidroenergeticã a teritoriului; gospodãrirea apelor în localitatea Sãcãdat

Cu privire la amenajarea hidroenergeticã a zonei se pot enumera urmãtoarele lucrãri de microhidrocentrale (MHC)

• amenajarea vãii p.Sovata Micã, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie, cea amonte cu o putere instalatã de Pi = 130 kW, cea aval cu Pi = 330 kW racordate la sistemul energetic national, cu amândouã centralele amplasate în intravilan, lungimea amenajãrii cca 2,2 km

• amenajarea vãii p.Iuhod în zona Iliesi, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie, cea amonte având Pi = 215 kW si cea aval Pi= 185 kW, lungimea amenajãrii cca 1,97 kW.

Aceste amenajãri s-au realizat pe baza studiilor generale de amenajare si a proiectelor de executie elaborate de fostul IPJ-Mures. În aceste studii generale s-a mai prevãzut amenajarea hidroenergeticã cu MHC a vãii p.Sebes pe o lungime de cca 4,1 km, începând din aval de zona campingului Stâna de Vale. Studiul a prevãzut cinci MHC cu putere instalatã unitarã de 140 kW, totalizând cca 700 kW. Acest proiect nu s-a finalizat prin lucrãri de executie.

Cu privire la problemele de gospodãrire a apelor a localitãtii componente : Sãcãdat se pot afirma urmãtoarele:

Localitatea este travesatã de p.Sovata Micã, p.Sãcãdat si afluentii acestora, p.Isuica. Aceste cursuri de apã nu sunt amenajate, au debit permanent si caracter torential, curgând prin roci permeabile.

Cursurile de apã sunt practic nepoluate, cu exceptia sectorului aval al p.Isuica ce poate suferi poluari accidentale din amenajarile riverane.

e) Disfunctionalitãti In privinta disfunctiilor generate de gospodãrirea calitativã a apelor mici se

mentioneazã utilizarea pâraielor Sebes si Sovata Micã ca surse pentru sistemul centralizat de alimentare cu apã a localitãtii, inclusiv statiunea balneoclimatericã. În decursul anilor s-a constatat o degradare progresivã a calitãtii apelor surselor, în deosebi la sursa Sebes mai veche. Acest fapt se datoreazã intensificãrii exploatãrilor forestiere si circulatiei crescute a turistilor în zonã.

În intravilan, cursurile de apã sunt expuse poluãrii sistematice în special cu ape uzate deversate clandestin, datoritã lipsei retelei de canalizare menajerã. Acest fenomen este agravat si de o serie de neajunsuri în functionarea retelei de canalizare, ce se vor prezenta detailat la capitolul respectiv. 2.9.2. Alimentarea cu apã

a) Descrierea sistemului de alimentare cu apã a orasului Sovata În prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apã,

din douã surse independente prin douã uzine de apã construite pe p.Sebes (uzina nr.1) si p.Sovata Micã (uzina nr.2) propuse pentru modernizare in cadrul unui proiect elaborat de SC Hidroplast SRL in 2006..

Uzina nr.1 a fost pusã în functiune în anul 1965. Circuitul tehnologic gravitational cuprinde: deznisipator, decantor longitudinal, turn de dezaerisire, filtre de

34

contact, filtre de marmorã. Ca reactivi se utilizeazã sulfatul de aluminiu (coagulant) si varul (alcalinizant). Pentru dezinfectarea apei se utilizeazã clorul gazos dozat din butelii la preclor si clorinare finalã. Uzina si sistemul centralizat de alimentare cu apã au fost realizate pe baza proiectelor elaborate de fostul IPJ Mures.

Se simte nevoia imediatã de înlocuire a instalatiei de clorare depãsitã tehnic, moral si fizic, prezentând un pericol ridicat de exploatare.

Pentru spãlarea filtrelor si asigurarea consumului intern de apã potabilã, pe dealul de vizavi cu uzina de apã s-a realizat un rezervor de 150 mc. Aici toatã instalatia hidraulicã este practic distrusã de ruginã, fiind nevoie de înlocuirea completã. Este nevoie si de înlocuirea instalatiei electrice si de automatizare care nu functioneazã.

Capacitatea avizatã a uzinei de apã nr.1 este de 66 l/s captare-tratare, utilizând practic integral debitul minim normat, debitul de servitute fiind de numai 2 l/s.

Sistemul centralizat de alimentare cu apã este organizat pe patru zone de presiune, determinate de diferentele foarte mari de nivel pe teritoriul intravilanului. Zonele inferioare de presiune sunt alimentate prin intermediul camerelor de rupere a presiunii.

Rezerva intangibilã de incendiu si compensarea consumului sunt asigurate în rezervoare, astfel: un rezervor de 216 mc cuplat cu unul de 500 mc si unul independent de 1000 mc în zona I de presiune (în care se incadreazã partial si statiunea balneoclimatericã), având cota preaplin identice, precum si douã unitãti cuplate de 1000 mc amplasare pentru zona II de presiune. Zonele III si IV nu dispun de rezervoare proprii.

Practic intregul oras si statiunea balnearã sunt deservite de conducte de distributie. Totusi, zonele periferice în special nu dispun de conducte de distributie a apei potabile.

De la uzina de apã nr.1, s-a asigurat si alimentarea cu apã deznisipatã a Lacului Ursu pentru protectia heliotermiei, printr-o aductiune independentã, ce azi este abandontatã.

Uzina de apã nr.2, a fost pusã în functiune în anul 1993. Uzina nu are captare proprie, ci este racordatã la conducta de aductiune Dn1000 MHC Sãcãdat, în aval de captarea acesteia cu prag de fund si deznisipare în bazinul compensator si imediat amonte de clãdirea MHC. Uzina se alimenteazã gravitational, circuitul tehnologic de tratare cuprinzând douã decantoare radiale verticale si filtre rapide deschise cu nisip cuartos. Ca reactivi se utilizeazã sulfatul de aluminiu si varul. Pentru dezinfectare se utilizeazã clorul gazos din butelii la preclor si clorinare finalã.

Capacitatea avizatã de captare-tratare este de 44 l/s la debitul minim normat asigurându-se un debit de servitute de 39 l/s.

Consumul intern si rezerva de apã pentru spãlarea filtrelor este asigurat în bazinele de sub filtre. Presiunea necesarã pentru consumul intern se realizeazã cu un hidrofor.

Încadrarea uzinei de apã nr.2 în sistemul existent de alimentare cu apã se realizeazã prin intermediul unui rezervor de compensare de 500 mc alimentat gravitational de la uzina nr.2, rezervorul fiind amplasat practic la cota cãminului de rupere a presiunii pentru pentru zona III de presiune cu care este cuplat prin sistemul de distributie.

Atât uzina de apã nr.2 cât si rezervorul aferent de 500 mc sunt amplasate în intravilanul localitãtii componente Sãcãdat.

Toate instalatiile centrale de alimentare cu apã sunt astãzi proprietatea Consiliului local Sovata. Stingerea din exterior a inccendiilor este asiguratã atât de FCP a primãriei dotatã cu un autoturn complex si o autopompã SR112, cât si de FCP proprii ale SBC SA Sovata, precum si ale fostului IFET si IPL din zona industrialã.

35

Tine de istoria localitãtii sã mai mentionãm cã pentru punerea în valoare a Lacului Ursu, statiunea de atunci a fost prevãzutã cu un sistem de alimentare cu apã potabilã cu captare din p.Sebes si rezervor de 100 mc (amplasat în partea de sus a str.Trandafirilor, astãzi abandonat), încã din anul 1908.

b) Alimentarea cu apã în localitãtile componente si apartinãtoare Localitatea componentã satul Sãcãdat nu dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apã.In anul 2010 s-a intocmit studiul „Retea de apa si canalizare pentru loc.Sacadat ( SC Hidroplast SRL),proiect in curs de implementare in cadrul „Master plan pentru sectorul de apa si canal lud.Mures”.

Locuintele sunt alimentate cu apã din fântâni si izvoare, captate prin lucrãri improvizate.

Ferma de oi (fosta ferma nr.7 a IAS-Acãtari), realizatã pe amplasamentul unei ferme mult mai vechi, dispune de un sistem de alimentare cu apã, realizat odatã cu ferma veche de cca 60 de ani. Acest sistem de alimentare cu apã este compus dintr-o captare prin drenuri amplasate în albia p.Silva, aductiunea din tevi de otel de cca 2 km si un rezervor de 100 mc. In anul 1988, fost IEELIF Tg.Mures, a elaborat un proiect pentru reamenajare si modernizarea fermei, inclusiv îmbunãtãtirea alimentãrii cu apã.

În 1990 SC PROIECT SA Tg-Mures a elaborat un studiu pentru valorificarea turisticã a zonei, ocazie cu care s-au relevat toate instalatiile existente de alimentare cu apã si canalizare. Proiectul nu s-a mai continuat din cauza mai multor probleme generate de noua situatie de dupã decembrie 1989.

Tot în localitate existã si o fermã de vaci, astãzi abandonatã. Realizatã pe baza proiectului elaborat de fostul IPJ Mures, ferma dispune de instalatii proprii de alimentare cu apã, compuse din: captarea apei brute din actiunea MHC Sãcãdat, imediat amonte de clãdirea centralei, aval de captarea uzinei de apã nr.2, aductiune din tevi de otel pânã în incinta fermei unde sunt amplasate: un decantor radial vertical, douã unitãti de filtre rapide, deschise precum si un rezervor subteran de 200 mc cu statie hidrofor suprateranã. Instalatiile sunt complet distruse, dar constructiile cu statie de hidrofor suprateranã. Instalatiile sunt complet distruse, dar constructiile sunt într-o stare relativ bunã. Astãzi se constatã cã aceste instalatii nu sunt în functiune, iar reteaua internã de distributie a fermei a fost prelungitã prin contributia unor localnici din zonã. De asemenea prin preaplinurile decantorului si filtrelor existã pierderi permanente, cu debit variabil, destul de însemnate ce inundã terenurile din jur.

Se subliniazã cã sistemul de alimentare cu apã a fermei nu dispune de instalatii de dezinfectare, ca atare apa ce ajunge la consumatorii actuali este de fapt apa brutã, deznisipatã a pârâului Sovata Micã.

Localitatea componentã, satul Ilies, nu dispune în prezent de sistem centralizat, de alimentare cu apã. Locuitorii îsi acoperã nevoile de apã din fântâni si izvoare.

c) Disfunctionalitãti, probleme conflictuale Disfunctionalitãtile majore sunt urmãtoarele: La uzina de apã nr.1 au fost executate o serie de interventii de cãtre beneficiar,

care înrãutãtesc conditiile tehnice de functionare a uzinei si aductiunii; desi acestea au fost semnalate si argumentate documentat de proiectat încã din 1973, aceste probleme nu si-au gãsit rezolvare nici pânã în prezent.

Sistemul de alimentare a retelei organizat pe patru zone de presiune, fiind cel gravitational, în lipsa instalatiilor de automatizare adecvate, zonele inferioare "furã" apa din zonele superioare în perioadele cu consum maxim.

Zonele cele mai înalte ale statiunii, în suprafatã de cca 3 ha, cuprinzând atât locuinte particulare, cât si vilele ale SBC SA Sovata nu dispun de presiune suficientã în retea datoritã diferentei de nivel reduse, fatã de cota apei din rezervoare. Pentru rezolvarea acestei probleme existã o singurã solutie adecvatã si anume, alimentarea printr-o retea distinctã prin statie hidrofor, creând astfel zona de presiune V. Solutia

36

oferitã însã din 1973 s-a realizat numai partial în sensul cã s-a realizat statia de hidrofor lângã rezervoarele de 216+500 mc, dar fãrã separarea retelei de distributie, ceea ce face inutilã functionarea hidroforului.

În zona Stâna de Vale, dotãrile turistice ca tabãra de elevi, restaurantul si campingul sunt alimentate cu apã potabilã din rezervorul pentru consumul intern al uzinei de apã, ceea ce pe lângã faptul cã este o situatie anormalã tehnic, nici nu asigurã presiunea necesarã si nici stingerea incendiilor.

În zona Stâna de Vale locuintele individuale sunt alimentare cu apã -printr-o conductã de 2" ce subtraverseazã p.Sebes prin pompare, reteaua fiind realizatã haotic si chiar interconectatã cu alte retele realizate tot de localnici prin diverse improvizatii, în care sunt admise ape de la niste captãri improvizate de ape de suprafatã; pe lângã neajunsurile enumerate prin aceastã retea nu se poate asigura nici stingerea incendiilor.

Zona industrialã, situatã în zona a IV-a de presiune la capãtul retelei de distributie, este alimentatã în prezent numai printr-un singur fir de conductã. Este necesarã închiderea acestuia în inel.

Captarea uzinei de apã nr.1 este într-o stare de deteriorare deosebit de avansatã, putând fi distrusã oricând de o viiturã. Intr-o asemenea situatie consecinta imediatã va fi lipsa de apã în zonele de presiune superioarã I si II, zone în care se încadreazã întreaga statiune balneclimatericã. Presiunea uzinei de apã nr.2 fiind suficientã numai pentru zonele IV si III, zonele superioare nu vor putea fi alimentate cu apã decât cu mare întârziere, prin realizarea unei statii de pompare de avarie în zona inferioarã a zonei III de presiune si numai cu debit limitat, stiut fiind faptul cã debitele necesare pentru statiune variazã între cca 25-50 l/s în functie de sezon si gradul de ocupare a capacitãtilor de cazare si tratament. Cãderea uzinei de apã nr.1 va necesita introducerea unui regim sever de restrictie, cu furnizarea apei pe întregul teritoriu al orasului si statiunii.

La uzina de apã nr.1 este nevoie de lucrãri imediate pentru îmbunãtãtirea functionãrii unor constructii si instalatii, precum si repunerea altora existente în functiune, conform schemei tehnologice initiale, elaborate de proiectant. Este vorba de deznisipator, decantor, turnul de dezaerare, camera de încãrcare (plecare) a aductiunii, instalatia de clorinare (sau întroducerea ozonizãrii), rezervorul pentru consum propriu. Aceste lucrãri nu se pot rezolva decât pe baza unui proiect de specialitate, care sã trateze problemele semnalate în ansamblul si în conexiunea lor multiplã(proiect intocmit de SC Hidroplasr srl). Pentru activarea alimentãrii cu apã dulce a Lacului Ursu în vederea protectiei heliotermiei este nevoie de realizarea unei noi conducte de aductiune.

Pentru alimentarea cu apã a satelor componente Sãcãdat si Ilies sunt necesare lucrãri de prelungire a retelelor de distributie existente, statii de pompare, rezervoare de compensare si înmagazinare a rezervei intangibile de incendiu si retele de distributie proprii ,lucrari evidentiate in proiectul susamintit in curs de implementare.

Este strict interzisã de normele sanitare intercontecraea prin conducte de distributie (sau în orice alt mod) a surselor de apã potabilã cu cele nepotabilã. In acest sens vor trebui depistat toate sursele de apã nepotabilã, necontrolate si netratate din zona Stâna de Vale, care sunt cuplate cu reteaua alimentatã cu apã potabilã de la uzina de apã nr.1 si legãturile lor desfiintate definitiv. Acelasi lucru este valabil pentru decuplarea definitivã a retelei de distributie existente în Sãcãdat, în cazul racordãrii acesteia la sistemul centralizat de alimentare cu apã a orasului.

Pentru alimentarea cu apã în bune conditiuni, conform normelor legale în vigoare a zonei Stâna de Vale este nevoie de crearea zonei VI de presiune, alimentatã de la uzina de apã nr.1, alcãtuitã din rezervor de înmagazinare si retea proprie de distributie. Tinând cont de dezvoltarea rapidã a constructiilor în zonã, atât locuinte

37

particulare, turistice si de alte categorii, rezolvarea acestei probleme este de mare actualitate. 2.9.3. Canalizarea

a) Reteaua de canalizare, statii de epurare, bazine de retentie în orasul Sovata

În prezent orasul Sovata dispune de un sistem centralizat de canalizare, inclusiv statiunea balneoclimatericã.

Relieful cu mari diferente de nivel si existenta unei retele hidrografice dese este favorabilã adoptãrii sistemului de canalizare divizor (separativ), ceea ce s-a si adoptat la proiectarea actualului sistem de canalizare în 1970 de cãtre fostul IPJ-Mures.

La aceea datã însã erau în functiune primele lucrãri de canalizare a statiunii, realizate începând din anul 1908, însã în sistem unitar. Faptul cã însãsi instalatiile interioare de canalizare ale vilelor si vechilor hoteluri erau realizate în sistem unitar, a fost si este si astãzi o problemã deosebit de dificilã de rezolvat si practic rezolvarea nu este posibilã decât cu ocazia reparatiilor capitale ale acestor clãdiri. Acest lucru era subliniat ca o sarcinã permanentã si prioritarã a întreprinderii comunale (acum a societãtii ce a concesionat aceste servicii), care trebuie sã avizeze si supravegheze realizarea acestor lucrãri. Din pãcate acest lucru nu s-a realizat decât într-o mãsurã neglijabilã, motiv pentru care în canalizarea menajerã a statiunii ajung si importante debite pluiviale, supraîncãrcând în mod nejustificat statia de epurare. Mai mult, în decursul anilor, datoritã unor executii gresite si unei lipse aproape totale a supravegherii executantului în oras si îndeosebi pe teritoriul statiunii s-a creat o retea interioarã prin racordãrile reciproce multiple între retelele vechi de canalizare unitarã si retelele ulterioare de canalizare menajerã si pluvialã.

Pentru a reduse amploarea efectului neajunsurilor de mai sus, pe colectorul principal al statiunii s-a realizat un deversor calibrat ce descarcã surplusul de debit diluat cu ocazia ploilor în p. Vîlceaua Bãilor. În mod asemãnãtor, pe colectorul pluvial al statiunii, s-a realizat o conductã de legãturã cu colectorul menajer, în aval de deversorul de pe acest colector, calibratã în asa fel, încât pe timp uscat sã tranziteze debitele de ape uzate menajere, iar pe timp de ploaie, prin punerea sub presiune, sã limiteze debitele diluate.Reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare in orasul Sovata este subiectul unui studiu realizat in anul 2006 de catre SC Rapidproiect SRL

Statia de epurare existentã este amplasatã în partea aval a orasului, în apropierea confluentei p.Sovata cu râul Târnava Micã, în amonte de unghiul format de cele douã cursuri de apã. Ea a fost pusã în functiune în anul 1972.

Capacitatea proiectatã a actualei statii de epurare este de 50 l/s epurare mecanicã. Circuitul apei uzate este alcãtuit din grãtar des cu curãtire manualã, desnisipator tangential, statia pompare ape uzate în cheson echipate cu pompe ACV în camerã uscatã, separator de grãsimi cu insuflare de aer si decantor primar longitudinal. Circuitul nãmolului este alcãtuit din bazin de colectare nãmol proaspãt, statia de pompare nãmol proaspãt, schimbãtoare de cãldurã nãmol pentru încãlzirea acestuia, bazin de fermentare a nãmolului, statie de pompare pentru recircularea nãmolului si platforme de uscare betonate. Necesarul de cãldurã este asiguratã de o centralã termicã pe gaz metan.

Apa epuratã este evacuatã în râul Târnava Micã printr-un colector subteran condus pânã la confluenta cu p.Sovata,

Statia de epurare mai primeste apã uzatã si din zona industrialã care este deservitã de un colector ce subtraverseazã calea feratã normalã Blaj - Praid si apoi urmãreste traseul acesteia pânã la statia de epurare.iN ANUL 2006 SC Hidroplast SRL a realizat studiul „Modernizare si extindere statie de epurare Sovata ,proiect in curs de implementare.

b) Canalizarea în localitãtile componente si apartinãtoare

38

Satele componente Iliesi si Sãcãdat nu dispun de sisteme centralizate de canalizare.Proiectul SC Hidroplast SRL privind canalizarea este in curs de implementare.

In Sãcãdat, ferma de oi dispune de un sistem local de canalizare, care evacueazã ape uzate menajere, neepurate în santurile din zonã, prin care acestea ajung în p.Isuica.

c) Disfunctionalitãti, probleme conflictuale Disfunctionalitãtile principale ale sistemului de canalizare sunt urmãtoarele: * racordãrile inverse, datoritã cãrora canalizarea pluvialã si menajerã primesc

reciproc ape de altã categorie; * surparea si degradarea retelelor de canalizare conducând la pierderea

etanseitãtii acestora, cu efecte dintre cele mai grave de poluare a mediului, cum sunt: ruperile pe colectorul pluvial perimetral al Lacului Ursu (acesta nu este proprietatea consiluiului local, ci a SBC SA Sovata, dar datoritã faptului cã pe aceastã vale este pozat în paralel cu colectorul menajer, ele se influenteazã reciproc la pierderea etanseitãtii astfel cã remedierea trebuie sã fie fãcutã în mod obligatoriu concomitent); ruperile pe colectorul menajer si pluvial ale statiunii în zona izvorului Maria si Politie; ruperea canalului menajer în subtraversarea p.Sebes în zona taberei scolare din zona Stâna de Vale.

Problemele conflictuale principale ,in curs de ameliorare pe baza studiilor efectuate sunt:

⇒ Deversarea apelor uzate din zona str.Stelelor (zona Stâna de Vale) din canalizarea deservind locuintele individuale în p.Sebes

⇒ Descãrcarea apelor uzate ale restaurantului Stâna de Vale în p.Sebes. ⇒ Descãrcarea apelor uzate din canalizarea menajerã de pe str.Mesterului în

p.Sãcãdat pe sub podet. ⇒ Mentinerea în albia p.Sovata a conductei de canalizare menajerã fixatã pe

zidul de sprijin de pe malul stâng în zona podului de pe str.Trandafirilor, în lungime de cca 110 m.

⇒ Poluarea p.Sebes în zona Stâna de Vale de cãtre canalizarea localã a campingului Stâna de Vale, deservitã de un decantor etajat tip IMHOFF cu o capacitate de 500 de locuitori echivalenti. Poluarea se datoreazã faptului cã gradul de epurare asigurat de decantor printr-o epurare numai mecanicã este cu mult sub norma prevãzutã de reglementãrile în vigoare, parametru ce nu poate fi asiguratdecât printr-o epurare mecano-biologicã

⇒ Poluarea r.Târnava Micã cu apele uzate evacuate din statia de epurare a orasului, gradul de epurare asigurat de procedeele mecanice fiind insuficient. Conform normelor în vigoare trebuie întrodusã epurarea mecano-biologicã. Asigurarea protecţiei şi conservării mediului nu se poate realiza în afara existenţei unui sistem ecologic de alimentare cu apă şi canalizare (inclusiv tratarea apelor uzate)şi în acelaşi timp un sistem de colectare selectiva şi depozitare a deşeurilor menajere. 2.9.4 Alimentarea cu energie electricã

Alimentarea cu energie electricã a orasului se realizeazã prin posturi de transformare de la reteaua de înaltã tensiune existentã în zonã.

Distributiile sunt partial rezolvate cu cabluri subterane dar existã si zone în care mai existã retele aeriene. Societatea furnizoare de energie prin filiala Sovata urmãreste echilibrarea si asigurarea rezervelor de putere în diferite zone propuse pentru extindere functionalã, tinând cont ca în general energia electricã este o energie curatã, nepoluantã, furnizând un suport bun pentru dezvoltãri intensive si extensive.

39

2.9.5. Telefonie Localitatea Sovata are o retea bunã de telefonie mobila si fixa (alcãtuitã din

trasee de cablu urban subteran , cablu interurban subteran). În acelasi timp existã si trasee cu cablu aerian, mai putin eficiente în exploatare si inestetice din punct de vedere al imaginii urbane. 2.9.6 Alimentarea cu cãldurã

a) Descrierea sistemului de încãlzire existent Sistemul de incalzire al orasului Sovata e in curs de restructurare. Centralele termice de zonã au fost dezafectate: Principalul dezavantaj al acestui sistem l-a constituit randamentul scãzut al

echipamentelor îmbãtrânite, în afara de aceasta existenta pierderilor de cãldurã în reteaua de alimentare.

De asemenea utilizarea combustibilului solid si chiar a gazului natural, constituie potentiale surse de poluare, necompatibile cu caracteruil balneoclimatic natural al zonei.

Tendinta manifestatã în ultimii ani constã în separarea consumatorilor de cãldurã în entitãti mici independente, dotate cu centrale proprii ce functioneazã pe combustibil gazos.

Dimensionarea s-a fãcut în functie de revizuirea sistemului de proprietãti, iar dotarea microcentraleleor s-a fãcut de regulã cu echipamente performante, de înalt randament, conducând în ansamblu la economii importante de energie în conditiile reducerii poluãrii. 2.9.7 Alimentarea cu gaze naturale

a) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale, disfunctionalitãti Retea de alimentare de gaze naturale existã pe aproape întreg teritoriul

localitãtii, atât în oras cât si în statiune. Reteaua cuprinde douã categorii de conducte, conducte de distributie si conducte de repartitie, legate prin intermediul posturilor de reglare.

Reteaua lipseste în zona Stâna de Vale si în partea de sud-vest a orasului, pe de altã parte prezenta gazului ca sursã de bazã de energie, mai ales în perimetrul statiunii, poate constitui o sursã potentialã de poluare în conditiile utilizãrii acestuia pentru încãlzire pe arii extinse. 2.9.8 Gospodãrie comunalã

a) Salubritate Organizarea activitãtii de salubrizare în localitatea Sovata a fost în sarcina

EGCL (RAGCL) Sovata. În decursul timpului aceastã activitate s-a concesionat în domeniului privat.

La unitãtile si cartierele mari producãtoare de reziduuri sunt instalate containere, care periodic, dupã umplerea lor sunt ridicate si transportate de autocontainere la rampa de depozitare. Reziduurile menajere provenite de la gospodãrii la fel si reziduurile stradale, în baza unui grafic dinainte stabilit sunt colectate de autocompactori si autobasculanta si transportate la depozitul cel mai apropiat. La aceastã data nu existã un sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Depozitarea se face prin depozitare simplã. Depozitul de reziduuri menajere si stradale amplasat la capãtul sudic al

orasului spre Ilies pe o suprafatã de 1,50 ha a fost inchis in anul 2008. Organizarea activitãtii de deszãpezire a localitãtii se desfãsoarã pe baza unui

plan stabilit prin serviciul de salubritate, prin districtul DN si drumuri judetene. Incãrcarea zãpezii se face manual, lipsesc utilajele speciale pentru asemenea activitãti.

Se remarcã necesitatea respectãrii cu strictete a regulilor stabilite în depozitarea si transportul reziduurilor - din punct de vedere a protectiei mediului.

40

Trebuie interzisã cu strictete aruncarea oricãror deseuri în pârâuri, sau pãdurile inconjurãtoare. În caz contrar trebuiesc aplicate amenzile maximale prescrise de lege. La fel se interzice spãlarea masinilor sau tractoarelor în apele curgãtoare din zonã.

Prin contractele încheiate în viitor cu societatea ce se ocupã de salubrizare, primãria va trebui sã impunã treptat sisteme moderne de preselectie, presortare si reciclare a deseurilor.

b) Cimitire Cimitirele diferitelor culte sunt situate în partea nordicã a intravilanului ocupând

o suprafatã de 5,45 ha - cu posibilitãti de extindere. Cimitirele eroilor (cimitir comemorativ) se situeazã în imediata vecinãtate cu

zona industrialã - pe dealul cuprins între râul Tîrnava Micã si DN13A. Se compune din douã incinte învecinate. Terenul cuprins între ele se poate folosi tot pentru cimitir, fiind cel mai potrivit pentru aceastã functiune. 2.10 Probleme de mediu 2.10.1 Factorii naturali si mediului înconjurãtor

Mediul înconjurãtor este constituit din totalitatea factorilor naturali si a celor creati din activitãti umane, care în strânsã interactiune, influenteazã echilibrul ecologic, determinã conditiile de viatã pentru om, de dezvoltare a societãtii.

Echilibrul ecologic reprezintã raportul stabilit creat în decursul vremii, între diferitele grupe de plante, animale si microorganisme, precum si interactiunea acestora cu conditiile mediului, în care trãiesc.

Poluarea mediului înconjurãtor, constã în acele actiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic, sau sã dãuneze sãnãtãtii, linistii si stãrii de confort a oamenilor ori sã provoace pagube economiei nationale prin modificarea calitãtii factorilor natural sau creati prin activitãti umane.

Factorii naturali ai mediului înconjurãtor supusi protectiei legii sunt: 2.10.2 Protectia apelor

Sunt supuse protectiei ca resurse pentru aprovizionarea populatiei si satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei nationale, apele de suprafatã si subterane, albiile, cuvetele si malurile apelor de suprafatã, lucrãrile existente construite pe ape sau în legãturã cu acestea .

Protectia apelor se asigurã prin: * desfãsurarea coordonatã a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optimã a resurselor de apã în baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, si a planului de amenajare a apelor din teritoriul tãrii. * folosirea rationalã a apei, cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apã în toate domeniile precum si cresterea gradului de reutilizare a apei. * realizarea si darea în functiune în termenele planificate, a lucrãrilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterea poluãrii apelor, exploatarea la parametrii proiectati a acestora. * întretinerea si exploatarea potrivit prevederilor legale, a lucrãrilor de captare, a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor. * apãrarea apelor prin orice alte mãsuri împotriva poluãrii, ca acestea, sã poatã fi folosite în scopurile necesare populatiei, a economiei.

Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele supuse protectiei - a apelor uzate, deseurilor, reziduurilor, sau produselor de orice fel, precum si desfãsurarea activitãtilor economico-sociale, ce pot modifica regimul de scurgere, sau calitatea apelor, sunt admise numai în conditiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale.

41

2.10.3 Protectia subsolului În scopul protectiei resurselor naturale ale subsolului în special zãcãmintelor

minerale, a lacurilor terapeutice a acumulãrilor de nãmol terapeutic se vor executa lucrãri geologice numai pe baza studiilor si a reglementãrilor legale, rezultate din acestea. 2.10.4 Protectia pãdurilor si a altor forme de vegetatie

Protejarea pãdurilor se va realiza prin : * extinderea tratamentelor intensive de gospodãrire a pãdurilor; * aplicarea sustinutã a mãsurilor tehnice prevãzute în amenajamente silvice; * turismul, sportul, recreerea, agrementul si alte asemenea activitãti se pot

desfãsura în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de organele de specialitate competente.

* suprafata totalã a pãdurilor nu poate fi micsoratã decât cu aprobare specialã.

In vederea asigurãrii conditiilor de agrement, recreatie si turism trebuiesc: • extinse spatiile verzi în interiorul si în jurul localitãtilor în conformitate cu

planurile de urbanism, amenajarea acestora fiind prevãzutã prin regulamentul local;

• întretinute spatiile verzi existente în acord cu cerintele tehnice stabilite de organele de specialitate;

• plantate arbori, flori si alte plante ornamentale pe marginea cãilor de acces, a traseelor turistice, în jurul clãdirilor si în alte locuri, unde existã terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri;

• interzisã micsorarea spatiilor verzi, tãierea arborilor, metodele de exploatare a florei si vegetatiei spontane, care împiedicã regenerarea si dezvoltarea lor normalã, influentând negativ echilibrul ecologic.

2.10.5 Protectia faunei terestre si acvative Fauna terestrã si acvaticã constituie o bogãtie prin rolul sãu în mentinerea

echilibrului ecologic, de aceea vânãtoarea si pescuitul sunt admise numai cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare. 2.10.6 Stabilirea perimetrului de protectie a zonei Lacului Ursu si a arboretelor limitrofe

Perimetrul de protectie cuprinde o suprafatã de cca 350 ha si a fost trasat în interiorul limitei întocmite în baza unui studiu complet efectuat de ISPIGFA-fapt pentru care poate fi considerat coreaspunzãtor cu unele modificãri (extinderi) în scopul aprobãrii activitãtilor turistice, balneare si a intravilanului construibil.

Perimetrul se extinde la distanta de cca 1 km în jurul Lacului Ursu - cu mici diferente de razã în directia unor vãi, liziere de pãduri sau zone de interes turistic care s-au considerat necesare a fi cuprinse în zona controlatã.

Descrierea perimetrului: este cuprins între valea Sebesului - limitat de drumul de legãturã industrialã -Stâna de Vale- de unde în aval de Vârful Coasta Stejerisului se leagã de Valea Sovetii la punctul confluent al vãii Izvorului Maria cu Sovata. Din acest punct urmãreste valea Sovetii pe malul drept al acesteia pânã la pârâul Rakottyás. Apoi urmãreste Valea Rakottyás adicã limita intravilanului pânã la liziera pãdurii din Jánosmezõ, de acolo pe marginea pãdurii se leagã cu punctul de pornire la marginea campingului din Stâna de Vale.

Stabilirea zonei protejate vizeazã mentinerea caracterului specific al Lacului Ursu si a zonei limitrofe. Acest lucru se poate asigura prin mãsuri preventive de evitare a influentelor negative asupra zonei. Astfel se recomandã:

• exploatarea Lacului sã se facã exclusiv în scop terapeutic cu stabilirea unui grafic diurn limitativ de programare a bolnavilor;

42

• realizarea si controlarea unei canalizãri adecvate cu descãrcarea apelor menajere din statiune, în zona lipsite de influente asupra Lacului Ursu;

• continuarea mentinerii sub observatie a caracteristicilor lacului (temperaturã, salinitate) cât si controlul debitelor afluente si defluente (lichide si solide);

• realizarea etapizatã a lucrãrilor de amenajare a pantei, a torentilor afluenti în scopul diminuãrii aportului de material fin, erodat din bazinul hidrografic;

• realizarea înainte de intrarea în lac a unui sistem de limitare a debitului pluvial în exces, corespunzãtor perioadelor de viituri (interceptarea inainte de întrarea în lac si canalizarea acestora);

• analiza posibilitãtilor si oportunitãtii de captare a izvoarelor sãrate din zonã si dirijarea apei cu concentratie mare de NaCl, printr-un sistem adecvat în Lacul Ursu, la o adâncime corespunzãtoare treptei de salinitate;

• interzicerea oricãror lucrãri hidrotehnice, care ar putea influenta regimul curgerii în subteran, în cadrul perimetrului de protectie propus si obligativitatea obtinerii prealabile a avizelor de la organele competente, pentru noile obiective ce s-ar preconiza în zona de influentã a Lacului Ursu Sovata.

• evolutia complexã a fenomenelor fizico-geologice din zonã corelatã cu intensificarea regimului de construire -impune efectuarea analizelor periodoce, detailate -de specialitate- privind comportarea în situ a întregului ansamblu conform prevederilor proiectului elaborat de ARHING Srl - nr.I.19/1991 "Analiza stadiului actual al lucrãrilor de protectie hidrogeologicã din complexul lacustru Sovata si mãsuri de primã urgentã ce se impun".

Conform acestui proiect principalele lucrãri în ordinea urgentei sunt urmãtoarele:

1. lucrãri de desecare si amenajare cuvetã, Lacul Tineretului, care au fost executate în ultimii trei ani;

2. obturarea si eliminarea scurgerilor de ape sãrate din Lacul Ursu; 3. corectarea scurgerilor si regularizarea aportului de apã sãratã din Lacul

Paraschiva si Lacul Ursu; 4. plantatii si amenajãri de spatii verzi; 5. sprijinirea malurilor si eliminarea scurgerilor din zona bazei de tratament

"Pavilion Ursu"; 6. reconsiderarea perimetrului de protectie severã a Lacului Rosu si Verde; 7. corectarea scurgerilor pe valea p.Sãrat; 8. lucrãri de constructii la sistemul hidrotehnic aferent lacului Ursu; 9. corectarea scurgerilor de ape meteorice în zona restaurantului Casinou si

lacurile Rosu si Verde. Lucrarea susamintitã indicã si organele competente care sunt interesate în

executarea fiecãrei interventii prevãzute în proiectul respectiv. În limita de protectie stabilitã este cuprinsã o suprafatã de 150,0 ha pãdure din

statiunea Sovata si din jurul statiunii. Aceste pãduri au functii speciale de protectie, de recreere-mãsurile de protectie necesare pentru întretinerea si ocrotirea lor sunt cuprinse în studiul "Amenajamente silvice Sovata" - elaborat de ISCAS în anul 1994.

Se mentioneazã în încheiere, cã statiunea Sovata poate avea o valoare realã, numai prin salvarea echilibrului ecologic existent - prin toate mãsurile posibile. Aceastã sarcinã cade în competenta administratiei locale, SBC-ului, RA Romsilva jud.Mures, Ocolului Silvic - Societãtii nationale Apele Române RA - Filiala jud.Mures, coordonate si verificate de Agentia de protectia mediului jud. Mures. 2.10.7 Monumente si ansambluri istorice

43

In Lista Ministerului Culturii si Cultelor din 2004 obiectivele si zonele ocrotite prin Lege contin urmatoarele pozitii aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata : MS-I-s-B-15413 (Cod RAN: 114890.01)

TURNUL ROMAN DE LA SACADAT Epocaromană

MS-I-s-B-15429 (Cod RAN: 114863.01)

ASEZARE ROMANA DE LA SOVATA „DEALUL FOLDVAR” sec. I-III p. Chr.

MS-II-m-B-16032

CASA PAROHIALA REFORMATA,ORAS SOVATA str.Principală 120 sec.XIX-XX

MS-I-m-B-16033 CASA BERNADY,ORAS SOVATA

În lista comunicatã de Comisia Nationalã a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice nr.323/27.01.1992 obiectivele si zonele ocrotite prin lege contine urmãtoarele pozitii aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata:

27 A 076 sat Sãcãdat ⇒ Punctul "Szakadát Szarka" Urmele unui turn roman pe limesul estic al Daciei Romane

27 A 093 oras Sovata ⇒ Dealul Földvár, asezare din epoca romanã (sec. I-III) 27 A 0581 oras Sovata ⇒ casa parohialã a bisericii reformate sec.XIX-XX.

În afara celor cuprinse pe lista monumentelor din documentatiile existente de pe vremuri - asupra teritoriului administrativ al Sovatei - din punct de vedere arheologic (investigatiile academicianului Valeriu Lazãr) mai existã urmãtoarele zone interesante:

Câmpul lui Ilie ⇒ de fapt satul Iliesi la 3,5 km de orasul Sovata - cu rãmãsite din epoca neoliticã

Dogul Dracului ⇒ cu urme din epoca bronzului si începutul epoii fierului (Hallstatt)

Dealul Sãreii ⇒ cu obiecte unor epoci neconcretizate Cariera Cseperes ⇒ este marcat ca locul urmei unui tezaur monetar roman (o

singurã monedã de aur) Pana la identificarea topografica definitiva a acestor amplasamente si a includerii lor Planul Urbanistic General prin Regulamentul aferent prevede obligativitatea obtinerii avizului de specialitate pentru descarcarea de sarcina arheologica pentru obiectivele ce solicita autorizatie de constructie in zonele aferente teritoriului intravilan in care sunt semnalate posibile situri arheologice. Pentru cladirile monument istoric s-au stabilit zonele de protectie pe parcelele invecinate cf.legislatiei in vigoare In afara siturilor arheologice si a munumentelor istorice clasificate ca atare,fondul construit cuprinde biserici,scoli,gradinite,cladiri administrative ,camin cultural ,sedii de firme,pensiuni si numeroase locuinte ce dateaza din perioade mai vechi dar si din ultimul deceniu.

2.10.7 Spatii verzi In baza Registrului Local al Spatiilor verzi dam in continuare situatia spatiilor verzi administrate de CL Sovata :

DENUMIREA SPATIULUI VERDE SUPRAFATA

SPATIU VERDE (mp)

44

CARTIER MIHAI EMINESCU 18.582 CARTIER PETOFI SANDOR 7.962 CARTIER FLORILOR 1.789 PARCUL N.BALCESCU 3.162 PARCUL P.SANDOR 2.356 ZONA CINEMATOGRAFULUI DOINA 3.236 ZONA HOTEL ALUNIS 3.538 ZONA PARCARE BERNADI 2.948 ZONA VILA PARC 1.414 SCUARURI,ALINIAMENTE STRADALE 32.000

In intravilanul statiunii Sovata exista cca 20 ha zone impadurite in afara ariilor protejate - REZ.LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI. Disfuncţionalităţi

Ca urmare a analizei fãcute principalele disfunctionalitãti rezultate din modul de

desfãsurare a activitãtii sunt urmãtoarele : Aspecte de incompatabilitate si incomodare în relatiile dintre diverse zone functionale, conditii nefavorabile ale cadrului natural aspecte critice legate de organizarea circulatiei; probleme acute privind starea fondului construit (locuinte si dotãri); prioritãti:

Cea mai mare problemã actualã si de perspectivã este îmbunãtãtirea relatiei între orasul propriu-zis si statiunea balneoclimatericã.

Ambele entitãti au functionalitãti proprii de sine stãtãtoare si relativ independente; în anumite situatii în loc sã conlucreze incomodându-se reciproc. Viata de toate zilele a orasului se suprapune cu miscare aglomeratã a sezonului turistic pe o singurã legãturã carosabilã. Aceasta este o stradã cu profil transversal subdimensionat pentru circulatia actualã. Datoritã reliefului zonei realizarea unei noi legãturi este posibilã numai prin lucrãri foarte speciale si costisitoare - în baza unor studii de specialitate. Lãrgirea profilului transversal al strãzii - se poate realiza numai cu demolãri serioase fiind construit în aliniament pe ambele laturi. În plus zona este cu alunecãri de teren - necesitând consolidãri costisitoare.

Pentru îmbunãtãtirea relatiei în teritoriu si a aspectului urban la intrarea în statiune este necesarã dotarea localitãtii cu o autogarã nouã; existã în acest sens un proiect elaborat de SC PROIECT SA cu reorganizarea zonei actuale a autogãrii si a pietii de zi.

In cazul realizãrii acestui obiectiv trebuie asigurat alt amplasament pentru piatã. Modernizarea si ridicarea gradului de confort a fondului de cazare si a bazei de

tratament este o altã probemã de actualitate. Este necesarã asigurarea locurilor de parcare de mare capacitate pavate

ecologic, canalizate, dotate cu grup sanitar. Se pot realiza parcaje chiar pe mai multe nivele din lipsã de teren necesar, dar fãrã sã afecteze prin aspect sau gabarit imaginea localitãtii sau a statiunii.

Pentru eliminarea disfunctiilor legate de zona centralã este necesarã restudierea centrului orasului în scopul valorificãrii cât mai eficace a terenurilor libere pentru functiuni publice, asigurarea locurilor de parcare si pentru statii de autobuse, rezervarea terenurilor libere pentru viitoarele clãdiri publice.

Pentru eliminarea disconfortului circulatiei pe anumite trasee este necesarã modernizarea strãzilor cu îmbrãcãminti provizorii, canalizarea lor si amenajarea intersectiilor cu probleme.

Este de asemenea necesarã construirea unor noi poduri în ordinera urgentei si regularizarea pârâului Sovata si a afluentilor sãi pe toatã lungimea intravilanului. La lucrãrile de regularizare trebuie tinut cont de pãstrarea peisajului pitoresc asigurând zone verzi publice pe malul pârâurilor - ceea ce în prezent nu existã în cadrul localitãtii.

45

În zonele cu terenuri libere masive în intravilan trebuiesc elaborate planuri urbanistice zonale sau de detaliu cu propuneri de lotizãri pentru constructii individuale indicând amplasamentele optimale pentru dotãri de învãtãmânt, sanitare, politico-administrative sau culturale. Toate acestea se vor realiza cu respectarea drepturilor de proprietate, prevãzându-se si modalitãtile de gestionare a terenului.

Conditiile nefavorabile ale cadrului natural, create în teritoriu - sunt necesare a fi remediate prin lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale.

Datoritã straturilor subterane de sare, care mereu sunt în schimbare - fiind dizolvate de apele subterane - este o problemã permanentã miscarea terenului în aceste zone. În zona de legãturã între oras si statiune aceste miscãri produc deteriorãri ale drumului si ale conductelor subterane (canalizarea). Prin crãpãturile astfel apãrute apa menajerã din statiune ajunge în teren si pe lângã faptul cã polueazã apele subterane, dizolvã mai departe straturile sãrate. Este necesarã revizuirea retelei tehnico-edilitare prin aceastã zonã cu scopul de a schimba portiunile defecte si de a le asigura împotriva deteriorãrii în perspectivã. Lângã cursurile de apã mai importante cum sunt: pârâul Sovata, Sebes, Iuhod existã în zonã foarte multi afluenti mai neînsemnate unii cu caracter torential. Este necesarã regularizarea lor pe unele portiuni sau amenajãri de mal, construirea de noi poduri sau plantarea malurilor în zonele construite.O parte din disfunctiile semnalate sunt in curs de ameliorare datorita lucrarilor efectuate in ultimii ani.

Aspecte critice privind organizarea circulatiei si a transporturilor în comun, au mai fost amintite si la capitolul aferent acestei probleme.

Suprapunerea strãzii principale cu traseul DJ152 înseamnã stânjeniri reciproce între circulatia de tranzit si circulatia cotidianã a orasului. Aceasta se datoreazã si profilului transversal foarte îngust al drumului judetean în lungul strãzii Principale.

Strãzile de deservire, în special în zonele marginale nu au îmbrãcãminti, trotuare si santuri si majoritatea lor au un profil transversal foarte îngust, cu curbe fãrã vizibilitate.

Principalele probleme privind starea fondului de locuinte si dotãri existente pot fi sintetizate astfel:

• orasul Sovata nu are un centrul social-cultural cu aspect arhitectural corespunzãtor cerintelor actuale. Datoritã lipsei terenurilor libere din zona centralã - reabilitatea acesteia se poate face numai prin restructurarea fondului construit existent. La aceasta se mai adaugã si imaginea total necorespunzãtoare a unor constructii aferente zonei (blocuri de locuinte vis-a-vis de Primãrie);

• în situatia actualã lipsesc o serie de dotãri majore necesare pentru viata de toate zilele a orasului si care ar putea crea programe alternative pentru sejurul turistilor;

• casã de culturã cu cel putin 2 sãli de spectacole pentru teatru, concerte, cluburi, casa tineretului, salã de dans etc.; dotãri ce ar putea permite organizarea unor festivaluri în extrasezonul turistic;

− 8-10 sãli de clasã; capacitate ce se poate asigura prin supraetajarea scolii nr.1 cu un nivel sau într-o clãdire nouã pe alt amplasament;

− tribunã si salã polivalentã - în vecinãtatea actualului teren de sport si în valea pârâului Sebes - zona Stâna de Vale;

− sediu gospodãresc pentru primãrie, ateliere si garaje etc; − sediul corespunzãtor cu functiune, capacitate si aspect pentru

Consiliul local Sovata - cu amplasament cât mai central; − scolã profesionalã cu internat si cantinã având profilul bazat pe

prelucrarea materiilor prime locale; − halã agroalimentarã;

46

− spital si maternitate; − statie de salvare.

Prioritãtile de interventie ar fi urmãtoarele: • modernizarea drumurilor de acces în statiune;dublarea acestora de sisteme

de circulatie alternative. • îmbunãtãtirea conditiilor relativ limitate de ocupare a terenului în zonele din

extremitatea intravilanului construit prin extinderea cãilor de acces; • întroducerea în regulamentul de construire de prevederi care sã contribuie la

îmbunãtãtirea zonificãrii functionale: cazare, tratamente, odihnã, agrement si sport - fapt care ar restrânge aria de stânjeniri reciproce;

• dotãrilor social-culturale si comerciale insuficiente la aceastã datã si care, functioneazã în clãdiri impoprii, necorespunzãtoare;

• crearea unei zone cu dotãri si amenajãri pentru recreatie si odihnã pentru scurtã duratã, fapt ce ar conduce la diminuarea suprasolicitãrii Lacului Ursu si ca loc de agrement, reducându-se efectul de stânjenire în desfãsurarea tratamentului balnear, precum si scãderea proprietãtilor terapeutice, heliotermice, salinitate etc.

2.11 Necesităţi şi optiuni ale populaţiei

Nu a existat o anchetã publicã în legãturã cu Planul Urbanistic General din care sã rezulte optiuni ale populatiei legate de prevederile acestuia.Dezbaterea publica a Planului Urbanistic General ar putea releva aspecte semnificative legate de necesitatile si optiunile populatiei.

În acelasi timp administratia publicã localã doreste prin prevederile PUG, crearea unei strategii care sã asigure cadrul pentru dezvoltare durabilã a localitãtii, strategie cu etape posibil de stabilit în functie de oportunitãtile financiare ce se vor ivi în perioada urmãtoare. Ca o necesitate imediată pentru promovarea unei locuiri durabile este asigurarea cu alimentare cu apă şi canalizare a tuturor localităţilor, extinderea intravilanului şi reglementarea zonelor sale în vederea asigurării cadrului legal pentru realizarea de construcţii noi. Îmbunătăţirea ca număr şi calitate a serviciilor, realizarea de locuri de muncă pentru stabilizarea populaţiei prin IMM-uri, SRL-uri sau alte asocieri şi forme posibile în condiţiile legii, gospodărirea ecologică a deşeurilor reprezintă de asemenea necesităţi şi opţiuni ale populaţiei.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1.Studii de fundamentare

La reactualizarea planului urbanistic general nu au fost folosite studii de fundamentare special elaborate pentru aceasta etapã, din simplu motiv cã organele locale nu au dispus de mijloacele materiale pentru întocmirea acestor studii. Astfel s-au folosit studiile urbanistice existente, datele obtinute de la Directia Judeteanã de Statisticã si pe teren de la unitãtile existente si de la administratia localã. Fundamentarea unei previziuni a gradului de dezvoltare în prezent este dificil de făcut ca în studiile anterioare pe baza metodelor de anticipare clasică a evoluţiei demografice. În conjunctura actuală a evoluţiei societăţii româneşti, dominată de cicluri de dezvoltare si de stagnare sau recesiune şi de fenomene dificil de anticipat se impun studii complexe în ideea unui management al dezvoltării globale (cu componente economice, demografice, tradiţionale etc.).

47

-Situarea orasului si a statiunii favorizeaza conditiile de dezvoltare ,situand-o intr-o arie de drenaj si schimb a geocopomponentilor materiali si informationali (apa,curenti de aer,populatie,fluxuri de transport ) dispusa in sectorul nord-estic al judetului . Aceasta reprezinta o limita activa de convergenta si transfer intre zone avand potential diversificat de dezvoltare si un remarcabil rol de sustinere si amplificare a efectului de centralitate.

3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi Având o amplasare geografică favorabilă, fiind aşezate pe artere de circulaţie modernizate, cu o populaţie aproximativ stabilă în decursul ultimelor decenii, orasul,satele apartinatoare si statiunea au şanse reale de a se dezvolta . Proiectul de dezvoltare globală, trebuie să evidenţieze factorii capabili să stimuleze creşterea potenţialului economic (modernizarea si extinderea infrastructurii balneare,implementare de noi tehnologii de producţie industrială sau agricolă), să stimuleze creşterea potenţialului economic (retehnologizare), refacerea efectivelor de animale, sisteme viabile de consultanţă agricolă, accesul la rezultatele cercetării ştiinţifice, posibilităţi de instruire, etc. Strategia include numeroase componente de la metode general-financiare cum ar fi fondurile cu destinaţii specială sau subvenţiile până la mijloace specializate pe domenii de activitate, terenuri echipate ce favorizează implementarea unităţilor balneare,de producţie industrială sau servicii, stimularea apariţiei diferitelor forme de exploataţii agricole - ferme familiale - de subzistenţă, microferme - mixte, specializate, ferme asociative,pensiuni,hoteluri, etc. În acelaşi context al dezvoltării globale a ruralului se pot înfiinţa sau reînfiinţa unele game de ocupaţii neagricole ramuri ale industriei mici bazate pe resurse locale, ale cooperaţiei comerţului sătesc, ale agroturismului rural, sau renaşterea unor meserii abandonate (rotari, fierari, tâmplari, dulgheri, artizani, olari, ţesători, cărămidari, impletitori de nuiele, rafie, pănuşi, stuf etc.). Resursele locale, argila, caolinul, plantele medicinale din flora spontată, fructele de pădure, ciupercile comestibile, melcii, valorificarea fructelor şi sucurilor naturale, valorificarea superioară a lemnului, conservarea izvoarelor de apă potabilă, floricultura, legumicultura, reprezintă tot atâta domenii exploatabile.

În baza analizei situatiei existente s-au stabilit principalii factori ce pot contribui la dezvoltarea armonioasã a orasului Sovata:

• îmbunãtãtirea relatiei oras-statiune ca douã nuclee complementare, care coexistã si se completeazã între ele. Este necesarã în primul rând îmbunãtãtirea legãturii carosabile pe baza unui studiu de specialitate datoritã conditiilor complexe si de relief existente în zonã;

• unele dotãri nou propuse - cum ar fi autogara sunt necesare pentru deservirea populatiei stabile si a turistilor veniti în statiune - concret pentru autogara - se propune a fi amplasatã în zona de contact oras-statiune si cu capacitate, functiune si aspect corespunzãtor pentru ambele entitãti.

Relatia între diferitele zone functionale ale statiunii, (zona centralã, zone de locuit, zonele verzi) etc. este deosebit de complexã, având drept consecintã formularea regulamentului urbanistic în mod distinct pentru fiecare dintre ele.

La dezvoltarea statiunii s-au prevãzut dotãri si zone verzi, de sport si recreere, care acoperã si necesitãtile orasului.

La dezvoltarea orasului se vor acorda prioritate acelor industrii si activitãti de servicii care deservesc în acelasi timp si statiunea.

Forta de muncã disponibilã din zonã - în special în sezon este ocupatã de activitãtile existente în statiune.

48

Pentru valorificarea potentialului balneo-turistic din statiune este necesarã ridicarea gradului de confort al spatiilor de cazare si modernizarea tratamentelor si serviciilor oferite bolnavilor si turistilor cazati în statiune (operatiune ce se poate realiza în prezenta unui cadru legislativ stimulativ).

Valorile oferite de naturã - care creazã baza existentei însãsi a statiunii - trebuiesc protejate de poluãrile, care pot influenta prezenta echilibrului necesar al tuturor factorilor componenti din mediul inconjurãtor.

În completarea activitãtilor de tratament din statiune este neapãrat necesarã asigurarea unor activitãti complementare, sport, culturã, petrecere a timpului liber, pentru a apropia nivelul serviciilor oferite de statiune de standardele internationale. Consiliul local se poate implica în organizarea de sãrbãtori traditionale, tematice, ce pot inviora sezonul turistic dar si perioadele de extrasezon (concursuri, festivaluri etc).

Este necesarã separarea traficului (de tranzit de cel local, de deservire de cel turistic - prin realizarea centurii de ocolire, noi legãturi carosabile, întroducerea de sensuri unice si chiar scoaterea circulatiei de pe unele strãzi ale statiunii - datoritã suprasolicitãrii tramei stradale existente si pentru diminuarea disfunctiilor din sectorul de circulatie.

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu Studiile teritoriale care preced reactualizarea PUG ,PTAJ fundamenteaza principiile dezvoltarii sinergice rezervand diferitelor teritorii din spatiul judetului,roluri mai mult sau mai putin specializate in dezvoltarea globala a zonei. La nivelul orasului Sovata îmbunãtãtirea relatiilor de interdependentã dintre localitate si zona înconjurãtoare este în strânsã legãturã cu îmbunãtãtirea transportului pe cãile de circulatie în comun, rutierã si feroviarã. Este necesar amenajarea zonei celor douã gãri CF, asigurarea de statii de autobuze acoperite, locuri de parcare, construirea unei autogãri moderne. La estimarea capacitãtii dotãrilor orãsenesti trebuie asiguratã si acoperirea necesitãtilor întregii zone, periurbane si a comunelor invecinate.

Reteaua tehnico-edilitarã trebuie sã asigure si posibile extinderi cãtre satele componente Sãcãdat si Iliesi. Statiunea balneo-climatericã este consideratã de aceeasi importantã cu orasul propriu-zis. În unele cazuri însã, datoritã influentei mult mai vaste asupra legãturilor în teritoriu trebuie tratatã chiar prioritar.

Orasul Sovata, statiunea balneo-climatericã si satele componente Sãdãcat si Iliesi- din punct de vedere al situãrii în teritoriu - cu timpul s-au contopit dar în acelasi timp ele sunt trei unitãti diferite cu functiuni bine conturate partial de sine stãtãtoare.

La întocmirea planului urbanistic general orasul Sovata este studiat la nivelul unei asezãri urbane cu peste 10000 de locuitori. Problemele statiunii sunt mult mai complexe, ele ar fi necesitat mai multe studii de fundamentare premergãtoare planului urbanistic - de specialitate - referitoare la capacitatea optimã de cazare, stabilirea gradului de dotare, protectia mediului înconjurãtor etc. 3.4 Dezvoltarea activităţilor economice

a) Activitãti turistice si de agrement Acest sector cuprinde de fapt dezvoltarea statiunii balneoclimaterice, dar

activitãti de profil se pot regãsi pe tot teritoriul administrativ al orasului Sovata sub formã de zone cu case de vacantã, cantoane pastorale, pista de schi cu complexul pentru sporturi de iarnã - datoritã cadrului natural pitoresc ideal pentru toate categoriile de turism.

49

Principiile, care au stat la baza propunerilor de organizare si functionare a acestor tip de activitãti cuprind urmãtoarele aspecte:

* reorganizarea tramei stradale - urmãrind pe de o parte facilitarea accesului în si dinspre statiune, pe de altã parte reducerea circulatiei rutiere interioare la minimum necesar, asigurarea locurilor de parcare în fiecare zonã;

* se propune construirea unei autogãri cu complex de receptie si informare a turistilor sositi în statiune;

* amplasarea de noi unitãti de cazare în spatiile libere existente, sau în locul unor clãdiri aflate în stare avansatã de degradare, cu acordarea unei atentii deosebite pentru conservarea aspectului arhitectural, traditional al statiunii;

* amplasarea dotãrilor pentru ocuparea timpului liber al vizitatorilor (club, bibliotecã, salã de spectacole, salã polivalentã, sãli de joc pentru activitãti distractive), trebuie fãcutã cu evitarea supraaglomerãrii zonelor centrale, prin crearea unor puncte alternative de atractie în diferite zone si în afara centrului de greutate al statiunii. Asemenea puncte de atractie ar putea fi : stranduri de apã dulce cu camping si alimentatie publicã în zona Lacului "Mierlei", complex de sport cu toate tipurile de terenuri de sport si strand, alimentatie publicã si cazare în zona Stâna de Vale.

* paralel cu noile investitii se propune modernizarea constructiilor existente, ridicarea gradului de confort si al aspectului arhitectural al fiecãreia.

Se va tinde la limitarea capacitãtii de cazare a statiunii la maximum 7000 de locuri concomitent cu ridicarea gradului de confort din cauza urmãtoarelor considerente:

• tendinte actuale în turism de promovare mai putin a turismului colectiv cât a celui selectiv de capacitate medie si cu asigurarea confortului individual;

• posibilitãtile limitate de alimentare cu apã sãratã si nãmol pentru tratamente; • evitarea epuizãrii resurselor naturale. Din acest punct de vedere o problemã de primã urgentã este stabilizarea

versantilor si reducerea aluviunilor în vederea mentinerii Lacului Ursu si protejarea fenomenului de heliotermie în conditii de conservare perfectã.

Pentru pãstrarea posibilitãtii conservãrii potentialului statiunii în cazul cã lacurile nu mai pot asigura debitul necesar de apã sãratã aceasta se poate obtine prin dizolvarea zãcãmintelor de sare cu foraje de adâncime. Aceastã posibilitate se oferã datoritã stratului de sare de peste 200 m grosime ce se întinde între orasul Sovata si zona lacurilor Sãrate.

Având în vedere gradul de solicitare crescutã si necesitatea îmbunãtãtirii conditiilor de functionare este necesarã completarea si extinderea amenajãrilor sportive pentru activitãti conceptionale sau de petrecere a timpului liber, terenuri de fotbal, cu pistã de atletism, terenuri de tenis, volei, baschet, minigolf, terenuri pentru sporturi hipice, si a celor pentru iarnã, patinaj artistic de vitezã, schi de performantã, sãnius etc.

Mentinerea capacitãtii optime de cazare si evitarea unei aglomeratii excesive se va realiza prin înbunãtãtirea sistemului de circulatie prin întroducerea unui inel periferic rutier si prin transformarea str.Trandafirilor în circulatia pietonalã.

Deasemenea se va urmãri separarea circulatiei pietonale de cea carosabilã printr-un pasaj denivelat în zona de acces la Lacul Ursu, supraaglomeratã în prezent.

O zonificare corespunzãtoare a statiunii va avea în vedere ca suprapunerea numãrului de turisti sositi la odihnã si tratament pentru sejururi de peste o sãptãmânã, cu cei veniti doar la sfârsit de sãptãmânã sã nu creeze greutãti în deservirea statiunii, efectuarea tratamentelor si desfãsurarea transportului în comun.

b) Activitãti industriale, de depozitare si de constructii

50

În activitatea industrialã de prestãri servicii si de constructii se impun mãsuri urgente de reorganizare, retehnologizare si rentabilizare a capacitãtilor existente, paralel cu privatizarea acestor unitãti. De asemenea diversificarea si selectarea activitãtilor rentabile sunt prioritãti pentru care privatizarea si suportul legislativ sunt esentiale.

Este indicatã reorganizarea incintelor actuale în scopul folosirii cât mai rationale a suprafetelor aferente unitãtilor.

Asigurarea cu utilitãti prin premizele create de regulanentul de urbanism este de dorit sã se extindã la toatã activitãtile existente si viitoare.

În Sovata are bune perspective de dezvoltare industria micã mestesugãreascã si artizanalã.

Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completatã cu alte activitãti de productie cu profil nepoluat în partea sud-esticã a orasului - unde existã rezerve suficiente pentru noi unitãti - cu posibilitãti de acces rutier si feroviar si cooperãri cu celelalte unitãti în ceea ce priveste echipamentul tehnico-edilitar.

c) Agriculturã Se mentin functiunile agro-zootehnice existente în teritoriu supuse în ultimul

timp unui proces de privatizare. Având în vedere media de vârstã înaintatã a fortei de muncã în agriculturã si faptul cã lipsesc mijloacele de productie de tipul masinilor agricole de capacitate micã la preturi accesibile tãranilor individuali se estimeazã cã pe termen mediu–lung forma de activitate în ramurã va fi cea a societãtilor, asociatilor si a fermelor individuale de capacitate medie.

Datoritã conditiilor naturale existente în teritoriu - zona de munte zootehnia este ramura cu cea mai bunã perspectivã atât în gospodãrii individuale cât si în ferme cu capacitãti medii sau mari. Se remarcã lipsa posibilitãtii aprovizionãrii curente a statiunii si a orasului cu produse agroalimentare perisabile - acestea în majoritate fiind culturi termofile - nu se cultivã în aceastã zonã. Pentru corectia acestui fenomen este necesarã amenajarea serelor si solariilor pe suprafete mari pentru a produce aceste culturi în zonã, iar dacã sunt aduse din alte pãrti este de dorit asigurarea unor spatii corespunzãtoare de depozitare dotate cu capacitãti de pãstrare si conservare performante.

d) Silviculturã Este ramura de bazã a vietii economice din Sovata si prezintã foarte multe

posibilitãti de valorificare a fondului forestier. În acest sens este necesarã întretinerea fondului silvic existent - conform analizei si recomandãrilor cuprinse în studiul elaborat de Institutul de Cercetãri si Amenajãri Silvice (ICAS) Statiunea Bistrita - în anul 1994. Datoritã existentei zonelor întinse cu pãduri de protectie, de agrement si recreere pe teritoriul Sovatei - valorificarea si protejarea acestora este o problemã vitalã.

e) Alte activitãti În alte domenii de activitate economicã, cum ar fi transporturi, industrie micã,

servicii - sunt de dorit modernizãri, retehnologizãri. Pentru aamplasarea unor noi activitãti nepoluante existã rezerve de teren în continuarea zonei industriale existente. Serviciile si micile industrii nepoluante pot fi complementare functiunii de locuire - ca atare ele pot sã functioneze si în vecinãtatea zonelor de locuit, exceptie fac cele cu nocivitãti. 3.5. Evoluţia populaţiei Având în vedere evoluţia de până acum, chiar în condiţiile perioadei de tranziţie, putem aprecia că populaţia poate fi menţinută în localităţile orasului evitandu-se astfel fenomenul de depopulare. Imbunătăţirea condiţiilor de locuit, ridicarea veniturilor populaţiei, realizarea infrastructurii necesare, a lucrărilor de echipare tehnico-edilitară vor ajuta stabilizarea

51

populaţiei, a forţei de muncă.Astfel extinderea intravilanului localităţilor, creşterea zonelor de locuit, poate atrage populatie activa in sensul dezvoltarii functiunii constructiilor sau a serviciilor conexe zonelor de locuit. O prognoză favorabilă ar fi stabilizarea numărului de locuitori prin inversarea sensului sporului migrator şi stabilizarea populaţiei tinere şi de vârstă medie în localitate,fenomen posibil de imaginat in prezent.

(Ultimul plan de amenajare a teritoriului judetului Mures ce contine si elemente de estimare a populatiei de perspectivã aratã mentinerea populatiei în parametrii actuali, sau în variantã o crestere moderatã.

Calculul populatiei de perspectivã se poate realiza prin varianta biologicã si cea tendentialã.

În cazul actual nici una dintre metode nu s-a folosit datoritã conditiilor existente si particularitãtilor generate de starea de tranzitie în viata socialã.

La metoda biologicã baza cresterii ar trebui sã fie rata sporului natural care o vreme în Sovata a fost negativ si de abia în ultimul an a manifestat o usoarã tendintã de revenire la valori pozitive.

La metoda tendentialã baza calculului este populatia ocupatã - care momentan în Sovata este în descrestere - ca si în toatã tara.

Totusi se presupune o îmbunãtãtire a situatiei prezumând o populatie de 12.000 -13.000 de locuitori pentru întreaga zonã administrativã a Sovatei în perspectiva anului 2020.)

3.6 Organizarea circulaţiei Optimizarea relaţiilor în teritoriu Organizarea circulaţiei

3.6.1 Organizarea circulatiei rutiere si a transportului în comun Pentru îmbunãtãtirea circulatiei si a transportului în comun propunerile sunt

urmatoarele: * îmbunãtãtirea legãturii oras-cale de acces în statiune; * reglementarea circulatiei rutiere prin întroducerea de portiuni cu sens unic

sau scoaterea din circulatie cu program orar a unor portiuni supraaglomerate ale retelei stradale din statiune;

* asigurarea locurilor de parcare-uniform distribuite în toate zonele statiunii si ale orasului;

* realizarea unei autogãri moderne cu capacitate suficientã pentru primirea turistilor în sezon maxim;

* studierea posibilitãtii de realizare a unui inel de ocolire a centrului statiunii pentru transportul de deservire. În acest sens se recomandã folosirea drumului din Valea Sebesului;

* modernizarea si amenajarea strãzilor laterale de deservire în oras si în statiune - si a celor din zonele cu constructii noi;

* de-alungul drumului national DN13A - se va respecta o retragere de minim 15 m de la axul strãzii cu orice interventie nouã;

* de-alungul drumului judetean DJ153 - se va respecta o retragere de 10 m de la axul strãzii la autorizarea noilor constructii;

* se propune studierea si amenajarea în baza unor proiecte de specialitate a urmãtoarelor intersectii existente si propuse:

1) str.Principalã - str. Trandafirilor 2) str.Lungã - str. Eminescu 3) str.Eminescu - str.Izvorului 4) str.Principalã - centura propusã - denivelate

52

5) str.Lungã - centura propusã - denivelate 6) str.Trandafirilor - str.Bradului

In strãzile de deservire localã este necesarã amenajarea trotuarelor, prelungirea canalizãrii, asigurarea locurilor de parcare sau locuri de întoarcere - în cele cu sens unic.

Este de dorit amenajarea plantatiilor de aliniament în lungul tuturor strãzilor orasului.

La traversarea pâraielor trebuiesc construite poduri conformate dupã proiecte de specialitate - calculate la capacitãtile necesare si în cazul ploilor torentiale - când debitul este la maximum în acesti afluenti ai pârâului Sovata.

Sunt necesare poduri noi si amenajãri de mal în str.Ciocârliei, str.Dealului, str.Linistei spre Jánosmezõ.

* Centurã propusã În vederea scoaterii circulatiei de tranzit din oras s-a prevãzut o rocadã pe

directia DJ 153. Traseul rocadei a fost impus de configuratia generalã a reliefului. Singura posibilitate de ocolire este prin vestul orasului, în afara zonei locuite. Noua centurã se propune a se ramifica din DN13A în dreptul unitãtii forestiere pornind spre nord - urmând linia de înaltã tensiune paralelã cu DJ153 - cu care îsi va face jonctiunea în zona podului existent peste pârâul Sovata la capãtul orasului dinspre Sãcãdat.

Deoarece realizarea centurii din cauza lipsei bazei materiale - este de perspectivã - în prima etapã se prevede toatã zona sub interdictie definitivã de construire pentru a mentine posibilitatea realizãrtii fãrã demolãri a centurii.

3.6.2 Organizarea circulatiei feroviare Ca mijloc nepoluant de transport si datoritã infrastructurii existente circulatia

feroviarã are bune premize de mentinere si dezvoltare. Se prevãd constructii si instalatii necesare îmbunãtãtirii si modernizãrii circulatiei feroviare si a zonelor ocupate de gara mare si gara micã - cu dotãri si locuri de parcare si statii de autobuze.

3.6.3 Organizarea circulatiei pietonale Datoritã caracterului turistic al orasului - statiune Sovata circulatia pietonalã si

variantele ei turistice prezintã o importantã deosebitã pentru un concept modern de convietuire pieton-circulatie rutierã.

În oras reabilitarea strãzilor va urmãri refacerea trotuarelor dupã proiecte ce contin elemente separate de acces pentru biciclisti si facilitãti destinate persoanelor cu dizabilitati, reteaua pietonalã urmãrind traseele carosabile dar beneficiind si de alte trasee ("în pieptene") care sã lege diferite zone prin spatii exclusiv pietonale.

În statiune se va urmãri amenajarea strãzii Trandafirilor în portiunea ei centralã ca promenadã pietonalã, trotuarele amenajate în lungul strãzilor de acces rãspunzând acelorasi criterii ca si cele din oras.

O importantã deosebitã se va acorda mentinerii, amenajãrii si extinderii traseelor de "plimbare turisticã" (curã de teren) ce trebuiesc gândite în circuite ample, ca o variantã importantã a petrecerii timpului liber.

Despre traseele pietonale de legãturã între oras si statiune s-a amintit la capitolul legat de analiza situatiei existente.

De asemenea este necesară asigurarea tuturor cerinţelor legate de drumuri şi anume, spaţii de parcare,şanturi de colectarea a apelor meteorice curăţate,intersecţii amenajate conform normelor. 3.7. Intravilan propus, zonificare funcţională. Bilanţ teritorial

Extinderea spontanã a zonei de locuit, transformarea zonei industriale, dezvoltarea statiei de epurare, solicitãrile masive de construire de cabane si case de

53

vacantã, au impus extinderea intravilanului stabilit în 1990 prin planul urbanistic general etapa I si a celui delimitat prin studiul din 1995.

Destinatia principalã a diverselor zone ale teritoriului intravilanului s-a stabilit prin împãrtirea în unitãti teritoriale de referintã (UTR) delimitate de strãzi existente sau parcele cadastrale - acestea cuprinzînd zone cu aceleasi caracteristici urbanistice.

De asemenea delimitarea UTR-urilor coincide pe cât posibil cu perimetrele pentru care se vor elabora planuri urbanistice zonale sau de detaliu.

Deoarece orasul propriu zis si statiunea se considerã douã unitãti contopite cu functiuni complementare de sinestãtãtoare - intravilanul s-a întocmit în baza considerentelor speciale proprii ale fiecãreia, cu UTR-uri caracteristice functiunilor din fiecare zonã si cu regulament propriu aferent fiecãrei categorie de UTR. Stabilirea perimetrelor de intravilan are la baza tema autoritatii locale,sustinuta de necesitatea tinerii sub control reglementar a terenurilor cu potential urbanistic in scopul dezvoltarii coerente. Zonele funcţionale stabilite, dezvoltă activitatea dominantă a fiecărei zone a teritoriului, rezultând astfel o împărţire ce reia principalele categorii de zone descrise în analiza situaţiei existente. În propunerea făcută s-a reconsiderat limita intravilanului incluzându-se în aceste toate suprafeţele ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele ce prezintă un cert potenţial de dezvoltare (căi de acces, trasee şi reţele etc.), în idea preliminării zonelor ocupabile de construcţii noi pe o perioadă viitoare determinată în timp. Dezvoltarea fondului locuibil este în strânsă relaţie cu numărul şi posibilităţile materiale ale populaţiei. Se estimează dezvoltarea fondului locuibil atât prin reabilitarea celui existent cât şi prin construirea de case noi. În condiţiile în care preţurile terenurilor nu sunt foarte mari în raport cu cele din localităţile aflate în imediata apropiere a marilor oraşe se estimează o scădere a densităţii şi o creştere a regimului de înălţime în condiţiile păstrării unui POT relativ constant. Funcţiunile de bază ale localităţilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările complementare aferente, producţia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii, servicii. La stabilirea perimetrelor de intravilan propuse s-au consultat organele locale ,luandu-se in considerare, opţiunile populaţiei şi nevoile stringente pentru fiecare localitate în parte. Având în vedere posiblităţile de dezvoltare, evolutia populaţiei ,strategiile autorităţilor locale, intravilanul a fost reconfigurat prin prin extindere moderata . Creşterea esenţială se înregistrează la zona de locuinţe şi funcţiuni complementare precum si in zonele care prin evolutia anterioara s-au configurat zone cu functiuni mixte. Noile zone vor fi amenajate in baza studiilor de urbanism cf.legislatiei in vigoare urmarindu-se in principal dezvoltarea coerenta a tramelor stradale si coerenta functiunilor. Se propune menţinerea zonificării existente, completarea ei cu noi zone, echiparea lor cu lucrări tehnico-edilitare. Se propune extinderea dotărilor, creşterea lor mai ales calitativă, înfiinţarea unor servicii, funcţiuni complementare zonei de locuit. In conformitate cu legislaţia în vigoare ,dupa finalizarea aprobarii planului urbanistic general , bornarea intravilanului localităţilor trebuie executata prin măsurători topografice şi materializarea bornelor pe teren .

Bilanţ teritorial propus Propus

Zone functionale Suprafata Procent %

54

- ha - din total intravilan

Locuinte cu functiuni complementare 1109,18 64,24 Unitãti industriale si depozite 133,77 7,75 Unitãti agro-zootehnice 7,75 0,45 Institutii si servicii de interes public 99,76 5,78 Cãi de comunicatii si transp. 92,28 5,34

din care : - rutier - feroviar

75,89 7,78 8,61

3,90 0,40 0,44

Spatii verzi,sport,agrement, protectie 36,22 2,10 Constructii tehnico-edilitare 10,67 0,62 Gospod. comunalã, cimitire 12,63 0,73 Terenuri libere 25,57 1,48 Ape 15,48 0,90 Pãduri 166,77 9,66 Terenuri neproductive 16,57 0,98 Total intravilan 1726,65 100,00

3.8. Măsuri în zonele cu potential de riscuri naturale Pentru zonele afectate acidental de inundaţii trebuiesc efectuate măsurători topografice, întocmite documentaţii de specialitate(HARTI DE RISC) precum si propuneri de lucrari etapizate pentru reducerea riscului de inundabilitate cat si prin punerea in practica a acestora prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Zonele cu pante mai accentuate,situate in perimetrul intravilan,vor fi construite cu densitati reduse precum si plantate in scopul mentinerii stabilitatii. Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc Planul Urbanistic General semnaleaza existenta zonelor cu potential de risc (alunecari de teren sau terenuri mlastinoase) pentru care sunt propuse reglementari specifice care sa detalieze prin studii de fundamentare potentialul de risc.

Prin prevederile regulamentului local s-au specificat conditiile de construibilitate

legate de inventarierea zonelor cu riscuri naturale. Conform studiului întocmit s-au clarificat urmãtoarele categorii de terenuri

(zonificãri): 1. zona cu alunecãri de teren active pe masivul de sare ⇒ neconstruibil zona cu pante excesive pe masivul de sare - mãsurile de

prevenire ale alunecãrilor nu au eficienta garantatã ⇒ neconstruibil

2. zona cu pante excesive pe formatiunile vulcanogenã-sedimentarã unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului; rezultã conditii de construire neeconomice

⇒ construibil cu restrictii severe

3. zonã cu pante domoale pe formatiunea vulanogen-sedimentarã un sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice

⇒ construibil cu restrictii

4. zone cu pante excesive pe formatiunea cuaternarã, unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului, rezultã conditii de construire neeconomicã

⇒ construibil cu restrictii severe

5. zonã cu pante domoale pe formatiunea cuaternarã, unde sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice

⇒ construibil cu restrictii

6. zonã cu formatiune cuaternarã cu pante neimportante ⇒ construibil

55

Riscurile sunt legate de existenta masivului de sare (pct.1 si 2) si de mãrimea pantelor (toate punctele).

Efectul hidrogeologic, respectiv nivelul apei subterane este atât de variabil, încât riscurile în acest caz se pot aprecia numai de la caz la caz. Nivelul hidrostatic - luând în considerare toatã suprafata este între 0,00-1,00 m adâncime de la suprafata terenului. 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare – Propuneri 3.9.1 Gospodãrirea apelor

Conform STAS 4273-83 din punct de vedere al apãrãrii împotriva inundatiilor, statiunea se încadreazã în clasa a III-a de importantã, iar orasul în clasa a IV-a de importantã. Lucrãrile de regularizare existente pe p.Sovata si afleuentii s-au dimensionat conform clasei a IV-a de importantã, iar podurile peste p.Sovata si conform aceluiasi STAS lucrãrile din zona str.Principale-Primãverii (în acelasi timp si drum judetean) s-au dimensionat conform clasei a III-a de importantã.

Pentru apãrarea împotriva inundatiilor a intravilanului si asigurarea descãrcãrilor colectoarelor pluviale, este nevoie de regularizarea p.Sovata si afluentilor.

Acest lucru implicã asigurarea accesului organului de gospodãrire a apelor RAAR-FT Tg-Mures, pentru întretinerea si interventiile necesare, prin crearea fâsiilor de protectie conform ordinului MAPPM nr.298/1991. Aceste fâsii vor trebui create si de-alungul traseelor deja amenajate, în vederea asigurãrii continuitãtii accesului. Acest lucru însã implicã rezolvarea multor probleme de proprietate, imposibile fãrã sprijinul nemijlocit al autoritãtilor locale si comisiilor de aplicarea Legii nr.18/1991 a fondului funciar.

Una dintre cele mai serioase probleme se pune pe teritoriul fostului IFET Sovata, unde pârâul este înghesuit într-o albie de o sectiune total insuficientã tranzitãrii debitelor de calcul.

Pentru protectia Lacului Ursu se impune elaborarea unui proiect de specialitate de cãtre hidrotehnicieni si geologi. În elaborarea proiectului, care va trebui sã tinã seama printre eltele si de existenta fenomenului carstic si de refacere a protectiei vegetale distruse, vor trebui antrenati atât apeologii (si de la URSUS SPELAEUS - Tg-Mures), cât si specialistii ROMSILVA RA Tg-Mures. Desecarea si refacerea Lacului Tineretului este legatã nemijlocit de aspectele de protectie a Lacului Ursu. Asa cum s-a amintit la capitolul anterior privind canalizarea, trebuie refãcut si canalul pluvial perimetral. Dupã cum s-a arãtat si anterior, refacerea colectorului menajer al lacurilor pe valea p.Sãrat fiind imposibilã fãrã repararea concomitentã si a colectorului pluvial perimetral al Lacului Ursu, aceste cheltuieli s-au cuprins în proiectul în curs de elaborare la SC "PROIECT" SA Tg-Mures, urmând sã se obtinã si avizele si acordurile prevãzute de lege. 3.9.2 Alimentarea cu apã

Conform STAS 4273-83, orasul Sovata se încadreazã din punct de vedere al alimentãriicu apã, în clasa a III-a de importantã.

Problemele de rezolvat se enumerã aici: • refacerea integralã a captãrii uzinei de apã nr.1; • modernizarea si refacerea lucrãrilor existente necorespunzãtoare la uzina de

apã nr.1 în vederea cresterii gradului de sigurantã în exploatare; • crearea zonelor de presiune V si VI; • extinderea retelelor de distributie si realizarea închiderilor de inel pe artere în

zonele inferioare de presiune III si IV în scopul cresterii sigurantei în exploatare a sistemului; inclusiv prin construirea de rezervoare noi;

56

• îmbunãtãtirea functionãrii sistemului de refacerea si completarea sistemului de automatizare;

• realizarea sistemelor de alimentare cu apã a localitãtilor componente Ilies si Sãcãdat, bazate pe sistemul de alimentare centralizatã cu apã a orasului Sovata;

• refacerea aductiunii pentru protejarea heliotermiei Lacului Ursu de la uzina de apã nr.1.

În încheiere se mentioneazã cã, desi este avantajoasã sub toate aspectele realizarea unor sisteme micro sau macro zonale de alimentare cu apã, bazate pe o gospodãrie unitarã de apã, datoritã epuizãrii surselor naturale oferite pe p.Sebes si Sovata Micã, nu se poate realiza un sistem microzonal de alimentare cu apã cu extinderea în aval spre localitatea Sãrãteni. Alimentarea cu apã a localitãtilor în aval de Sovata va trebui realizatã bazându-se pe o altã sursã si uzinã de apã. 3.9.3 Canalizare

Conform STAS 4273-83, lucrãrile de canalizare se încadreazã în clasa a IV-a de importantã, inclusiv statia de epurare.

Dintre problemele enumerate mai sus, majoritatea îsi vor gãsi rezolvarea prin investitiile generate de proiectele elaborate de SC Proiect SA,SC Rapid proiect SRL,SC Hidroplast SRL. lucrãri initiate încã din 1984 împreunã cu cele de alimentare cu apã, dar abandonate temporar de organele de promovare, reluate ulterior, dupã decembrie 1989 pentru prima datã si apoi a doua oarã în 1994 si continuate in prezent.

Problemele care nu sunt cuprinse în aceastã investitie, dar pentru rezolvarea cãrora este neapãrat nevoie de începerea lucrãrilor de proiectare, sunt urmãtoarele:

• rezolvarea canalizãrii menajere a zonei Stâna de Vale si racordarea acesteia la sistemul centralizat de canalizare a orasului, concomitent cu eliminarea epurãrii locale;

• extinderea canalizãrii menajere spre si în satele componente Sãcãdat si Ilies.

Rãmâne de asemenea deocamdatã nerezolvatã, dar de prioritate absolutã totusi, definitivarea separarãrii retelelor de canalizare în Statiunea Sovata. Acest lucru nu se va putea realiza decât prin initierea unui releveu deosebit de exigent si amãnuntit, începând cu cercetarea canalizãrii interioare a vilelor si incintelor acestora. Acest releveu necesitã o muncã responsabilã si în deplinã cunostintã de importanta ei. Pe baza concluziilor acestui releveu va trebui elaborat un program concret si apoi elaborat proiectul destinat sã-l rezolve. Se subliniazã încã o datã - cã - asa cum din pãcate a demonstrat practica urmãtoarelor douã decenii - oricât de bun sã fie proiectul, fãrã realizarea ei consecventã de cãtre factorii responsabili, consiliul local în calitate de proprietar al retelei si SC SERVICII TEHNICE COMUNALE SA în calitate de administrator al retelei, în special, precum si autoritãtile de protectia mediului (IPSMP, APELE ROMÂNE si APM) este sortit esecului. De retinut încã odatã cã autoritãtile proprietarã si de administrare au calitatea - dar si obligatia sã avizeze si sã supravegheze orice lucrare de alimentare cu apã sau canalizare, indiferent de investitor, proiectant si executant, conform cu regulamentul de exploatare al sistemului (inclusiv cerintele de protectie a mediului) elaborate de proiectantul sistemului.

Revenind la proiectul de dezvoltare a canalizãrii si statiei de epurare, în curs de elaborare la SC PROIECT SA Tg.Mures, în faza detalii de executie, prin acesta se propune rezolvarea urmãtoarelor probleme:

* refacerea zonelor de rupturi pe reteaua de canalizare, mentionate la capitolul anterior;

* realizarea unui nou canal menajer si pluvial pe str.Trandafirilor; * dezvoltarea capacitãtii statiei de epurare la 100 l/s epurare mecanicã si

biologicã, cuprinzând totodatã si remedierile necesare în statia de epurare existentã. statia de epurare s-a conceput a fi realizatã pe baza celor mai noi

57

tehnologii, atât pe circuitul apelor uzate cât si pe linia de tratare a nãmolurilor.

Canalizarea pluvială Scurgerea apelor provenite din precipitaţii se realizează gravitaţional, printr-un sistem de şanţuri şi rigole de-a lungul drumurilor, cu evacuare în emisarii locali.

Va rãmâne de rezolvat în viitor si problema santurilor de gardã, în vederea

apãrãrii intravilanului de apele din precipitatii de pe versanti. 3.9.4 Alimentarea cu energie electricã

Strategia dezvoltãrii alimentãrii cu energie electricã apartine societãtii distribuitoare SC ELECTRICA SA ..

Asigurarea reperelor energetice necesare consumului electric de perspectivã, ar trebui sã ia în calcul eventualitatea reconversiei surselor de energie pe gaz în surse electrice, ce au un grad de poluare minim, fapt esential pentru o localitate cu statut de statiune balneo-climatericã asa cum este Sovata.

O altã problemã legatã de retelele electrice o reprezintã densitatea relativ ridicatã a traseelor de înaltã tensiune în spatiul intravilanului localitãtii ceea ce a condus la o multitudine de culoare de protectie.

Strategia extinderii alimentãrii cu energie trebuie sã aibã în vedere si zonele cu tendinte spontane de dezvoltare (locuinte, case de vacanbtã, dotãri turistice) existenta curentului electric, fiind premiza minimalã pentru o dezvoltare durabilã în conditiile protejãrii mediului.

Dezvoltarea zonelor de locuit va atrage extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică si telecomunicatii. În funcţie de necesităţi vor fi executate lucrări de mărire a capacităţii. Aceste documentaţii vor fi întocmite de proiectanţi de specialitate si vor avea avizul operatorilor de retea. Se va urmări revizia şi repararea reţelelor existente, redimensionarea posturilor de transformare pentru a satisface cererile crescânde ale populaţiei,pe cat posibil pozarea subterana a cablurilor electrice si de telecomunicatii.

3.9.5 Telefonie În ultimii ani, în Sovata s-a realizat instalarea unei centrale telefonice automate

care a îmbunãtãtit simtitor calitatea telecomunicatiilor în spatiul localitãtii si în teritoriu. Regia Romtelecom are ca principalã strategie extinderea retelei existente în principal cu cabluri telefonice urbane si interurbane montate în canalizatii subterane. În paralel se dezvoltã si telefonia celularã GSM, pentru care, din cauza reliefului muntos, sunt necesare investitii mai substantiale în scopul realizãrii unei acoperiri corespunzãtoare.

3.9.6 Alimentarea cu cãldurã Tendinta realã este de scãdere a solicitãrilor pentru centrale termice de zonã

prin agentii economici conducând la dezvoltarea retelei de centrale termic proprii cu capacitãti medie si micã, cu randamente foarte înalte.

Reabilitarea fondului de locuinte colective va putea lua in considerare reintroducerea CT pe bloc combinate cu surse de energie neconventionale(panouri solare) in scopul reducerii efectului de poluare datorat multiplicarii numarului de centrale individuale.

3.9.7 Alimentarea cu gaze naturale Reteaua de alimentare cu gaze naturale a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani,

ca premizã a reconsiderãrii surselor de energie (centrale termice individuale, ce functioneazã cu combustibil gaz metan).

Posibilitatea de alimentare cu gaze naturale trebuiesc extinse în zona de sud-vest a localitãtii, zonã prevãzutã ca rezervã potentialã de teren pentru extinderea activitãtilor productive.

58

Paralel se preconizeazã o reabilitare a sistemului de conducte pentru retele cu vechime mai mare.

3.9.8 Gospodãrie comunalã Activitatea de gestionare a deseurior în localitatea Sovata a fost privatizatã,

rezultatele concrete ale acestui proces urmând sã aparã în viitor. Printre problemele ce se cer rezolvate într-o primã etapã legate de aceasta activitate sunt perfectionarea sistemului de colectare sectiva a deseurilor si în acelasi timp ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor.

De semnalat necesitatea elaborarii unor planuri/programe privind colectarea si stocarea deseurilor in perioada sezonului estival.

Transportul în comun ar trebui restructurat pentru o flexibilitate sporitã si o reducere a gradului de poluare. 3.10 Protecţia mediului Zone critice pe teritoriul localităţii Orasul Sovata se afla in vecinatatea ROSPA 0033-DEP.SI MUNTII GIURGEULUI;ROSCI0019 CALIMANI GURGHIU; ROSCI0297 DEALURILE TARNAVEI MICI-BICHET ;REZ.LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI se afla in intravilanul localitatii. Ocupaţiile traditionale(specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi creşterea animalelor, exploatarea lemnului şi a materialelor de construcţie, care s-au desfăşurat de secole în această zonă, au avut ca rezultat o exploatare a resurselor naturale şi implicit uneori au dus la fenomene de degradare a mediului înconjurător. La aceste activităţi tradiţionale s-au adăugat apoi şi activităţi industriale care au amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin acumulare pun în pericol confortul şi sănătatea oamenilor. Astfel, prin efectul cumulat al acestor activităţi, in lipsa unui program pentru protectia arealelor naturale ar putea fi pus in pericol echilibrul legat de regenerarea resurselor naturale. Datorita statutului de statiune dar si nivelului educational al locuitorilor zona Sovata a suferit mai putin astfel de fenomene. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă problemă pe termen scurt şi mediu din punct de vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui, care pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţiile şi mediul natural. O contribuţie considerabila în procesul de răspândire al poluanţilor atmosferici şi de amestec cu aerul (gradul de dispersie) o au şi factorii meteorologici: direcţia şi viteza vântului, calmul atmosferic, inversiunile termice (stratificări pe verticală) şi ceaţă. Pentru Regiunea Centru, ponderea poluanţilor atmosferici cu impact negativ asupra sănătăţii se prezintă astfel: - Cu acţiune iritantă (pulberi, SO2, NOx, ozonide) în judeţele Alba, Sibiu, Mureş. - Cu acţiune asfixiantă (CO) în toate judeţele. - Cu acţiune alergizantă (pulberi minerale sau organice) în judeţul Mureş. - Cu acţiune toxică sistemică (Pb). În judeţul Mureş aerul atmosferic este influenţat într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş şi Târnăveni. A. Surse industriale: - industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construcţie; - industria energetică şi termoficare; - stocarea şi distribuţia carburanţilor; - utilizarea solvenţilor; Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, fiind amplasate la distanţe mari de localităţi. B. Surse mobile: - traficul rutier care se desfăşoară în principal pe drumul national DN13 si drumul judetean DJ153; - traficul feroviar : orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid Datorită lipsei unor căi ocolitoare a localităţilor, DN13A si drumul judetean DJ153

59

sunt folosite şi pentru tranzitul mijloacelor de transport de mare capacitate . Transportul se realizează cu mijloace de transport echipate cu motoare termice. Infrastructura rutieră este dimensionată în general la o sarcină de 4 - 6 t/osie, faţă de 11 t/osie, cât este normativul pentru traficul greu. Principalele aspecte generate de trafic sunt următoarele: - Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. Poluarea atmosferei este cuantificată prin măsurători sistematice efectuate de A.P.M. Mureş şi D.S.P. Mureş şi confirmă că traficul rutier contribuie în mod semnificativ la creşterea concentraţiilor de poluanţi în aerul atmosferic. - Traficul greu generează valori ridicate ale zgomotului stradal şi vibraţiilor în orasul Sovata şi în comunele periurbane. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane În România unitatea de bază a activităţii legate de protecţia şi gospodărirea apelor este bazinul hidrografic, definită în Legea Apelor ca unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor, în cadrul căruia se organizează şi se desfăşoară gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor de suprafaţă şi subterane sub aspect cantitativ şi calitativ. Calitatea necorespunzătoare a apei râurilor se datorează şi impurificării acestora de către afluenţii proveniţi din ferme ,obiective turistice şi afluenţi de tip fecaloid-menajer. Dupa anul 2011 poluarea apelor din localitate scade semnificativ datorita investitiilor efectuate in zona sistemelor de alimentare cu apa ,canalizare menajera,canalizare pluviala. Cariera Cerepes,prin tehnologiile de exploatare si transport, constituie insa o sursa continua de poluare atat a atmosferei cat si a apelor din zona de exploatare sau generata de transport greu a materialelor de cariera. Pe teritoriul orasului se semnaleaza situatii in care datorita activitatii de terasamente aferente noilor zone construite sunt afectate diferitele canale si albii de torenti care in mod traditional dreneaza apele de pe terasele vailor. PUG propune reconstituirea albiilor traditionale ale acestora,conservarea lor si valorificarea in spatiul peisager al intravilanului. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale ,turistice şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Regiunea Centru se caracterizează printr-un înveliş variat de sol. În judeţul Mureş, situaţia se prezintă astfel: - Soluri degradate ca urmare a depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale - cca 20 ha. - Terenuri afectate de eroziune - cca.60.000 ha. - Alunecări de teren - cca.30 ha. - Terenuri degradate în urma extrageri de nisip şi balast - cca 32 ha. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Aspecte deosebit de importante în ceea ce priveşte impactul activităţilor din agricultură asupra stării factorilor de mediu se referă la utilizarea îngrăşămintelor chimice şi naturale şi a pesticidelor. Îngrăşămintele chimice Utilizarea excesivă a ingrăşămintelor chimice conduce la creşterea semnificativa a nivelului de nutrienţi şi metale grele în mediul înconjurător. Dintre nutrienţi, azotul şi fosforul crează cele mai mari probleme. Compuşii azotului contribuie la acidifierea solului, aerului şi apei, precum şi la efectul de seră şi la deprecierea stratului de ozon. De asemenea, pătrunderea unor compuşi ai azotului în apele subterane şi de suprafaţă poate, în anumite concentraţii, să contribuie la eutrofizarea apelor de suprafaţă. Îngrăşămintele naturale În ceea ce priveşte îngrăşămintele naturale, deşi acestea crează efecte negative asupra mediului cu mult mai mici faţă de cele artificiale, trebuie de asemenea utilizate controlat în anumite limite mai ales în scopul reducerii volumului de fosfaţi transferaţi în mediul înconjurător. Pesticide

60

Pesticidele sunt substanţe a căror utilizare este periculoasa pentru mediu. Ele sunt toxice chiar în cantităţi mici şi, în general, nu numai pentru organismele pentru care au fost create să le distrugă. Prin utilizarea lor în agricultură, ele pot avea un puternic impact negativ asupra surselor de apă de suprafaţă şi subterane. În ultimii ani se constată o scădere semnificativă a cantităţii de pesticide utilizate în agricultură. Starea pădurilor În Regiunea Centru, 25,3% din suprafaţa pădurilor este afectată de fenomenul de defoliere (faţă de 33,8% la nivel de ţară), judeţele cele mai afectate fiind Harghita (40,0%), Covasna (31,8%) şi Sibiu (31,3%). Faţă de aceasta situaţie se impune efectuarea unor lucrări de depistare şi prognoză a bolilor şi dăunătorilor. Influenţa omului asupra pădurii este în general negativă, manifestându-se prin nerespectarea legislaţiei silvice şi de mediu privind tăierile de arbori, amenajarea locurilor de campare, colectarea şi transportarea deşeurilor menajere în locuri stabilite de organele competente, aprinderea focurilor etc. Starea de sănătate a pădurilor din Regiunea Centru pe anul 2004 a fost bună. Principalii parametrii evaluaţi la starea de sănătate a pădurilor (defolierea-decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările datorate acţiunilor diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor) prezintă diferenţe nesemnificative faţă de anul 2003. Pentru ţinerea sub control a situaţiei, s-au luat măsuri de evacuare a materialului lemnos infestat din păduri şi s-au amplificat măsurile de combaterea daunatorilor .Datele specifice privind flora si fauna arealului Sovata fac obiectul raportului de mediu si a evaluarii adecvate. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Actualele tendinţe ale silviculturii la nivelul Regiunii Centru sunt acelea de a constitui păduri de interes social destinate colectivităţilor umane. Această tendinţă este impusă de ritmul accelerat al dezvoltării industriale ca urmare directă asupra degradării mediului înconjurător. Aceste păduri vor fi delimitate după criterii funcţionale şi amenajate ca păduri-parc, păduri de agrement, rezervaţii forestiere pentru diferite obiective sociale etc. Măsurile de constituire vizează atât pregătirea, transformarea şi specializarea pădurilor existente, cât şi crearea unor noi păduri în jurul localităţilor.Fata de zonele de contact ale suprafetelor de intravilan cu padurile adiacente s-au propus culoare de protectie mentinute ca spatii verzi si interfata intre mediul natural si cel construit. Deşeuri Colectarea şi transportul deşeurilor Sistemul de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilabile este influenţat de o serie de factori generali şi specifici. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt: aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea şi compoziţia deşeurilor colectate care sunt în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, condiţiile climatice şi dezvoltarea economică. O problemă a salubrizări străzilor în mediul urban este numărul insuficient de recipienţi şi coşuri de gunoi stradal Serviciul de salubrizare este concesionat . Tratarea deşeurilor în vederea valorificării şi eliminării Problemele care afectează aşezările umane sunt legate de salubritate şi modul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare, atât în reglementările din România, cât şi în cele din U.E. Deşeurile de ambalaje se regăsesc în procent mare în cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile generate şi depozitate. În Regiunea Centru s-a pus un accent deosebit în anul 2004 pe recuperarea deşeurilor de ambalaje reciclabile în special a ambalajelor de hârtie şi carton şi a ambalajelor din PET, prin colectarea selectivă a acestora la sursă prin amplasarea de containere speciale în zonele aglomerate, cât şi prin sortarea pe depozite. Deşeurile industriale Deşeurile industriale reprezintă o problemă de importanţă deosebită în toate judeţele Regiunii deoarece atât prin cantităţile produse, cât şi datorită diversităţii compoziţiei, ridică probleme deosebite de management şi, în special de depozitare definitivă. Un alt aspect cu repercusiuni remarcabile este constituit de acumularea istorică a deşeurilor industriale care cauzează un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. În Regiunea Centru, datorită activităţilor industriei chimice, agriculturii, cantităţile de deşeuri industriale produse în timp au o pondere de peste 85% din totalul deşeurilor generate şi depozitate . Dată fiind situaţia prezentată mai sus, este necesară amenajarea de rampe ecologice la nivelul Regiunii, asigurându-se totodată şi colectarea şi transportul deşeurilor

61

menajere din mediul rural, precum şi înfiinţarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile.

Pe baza analizei situaţii existente propunem următoarele măsuri: • acţiuni coordonate pentru conservarea şi valorificarea resurselor

de apă, a bazinelor hidrografice; • eliminarea deversărilor apelor uzate necontrolat; • folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de

specialitate; • se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea apelor uzate, a deşeurilor sau

produselor de orice fel, precum şi desfăşurarea activităţilor economice ce pot modifica regimul de curgere sau de calitate a apelor;

• realizarea rampei de gunoi. • Terenurile degradate se vor ameliora prin lucrări specifice pe baza studiilor de

specialitate. • Malurile cursurilor de apa se vor amenaja şi întreţine pentru a preveni colmatarea. • Deasemenea este important să se planteze terenurile degradate pentru a preveni

alunecarea dar şi pentru a crea zonele verzi necesare refacerii ozonului, pentru crearea spaţiilor pentru agrement, sport sau loisir. Zona dealurilor se va planta atât pentru consolidare, cât şi pentru refacere peisagistică, agrementare vizuală şi reabilitare urbană.

• Se vor diminua până la eliminare, sursele de poluare constituite de grajdurile de animale, de către cimitire.

• Se vor proteja zonele de captare a resurselor de apă potabilă, dar şi a staţiilor de epurare.

3.11 Reglementări urbanistice Planul urbanistic general stabileşte prin zonificare activitatea dominantă şi optimă a fiecărui teritoriu din intravilan, în contextul dezvoltării acestora fără interferenţe stânjenitoare cu vecinităţile. Zonele au fost subîmpărţite în unităţi teritoriale de referinţă (subzone ce cuprind terenuri cu parametri comuni din punct de vedere al întocmirii regulamentului local de urbanism). La stabilirea intravilanului s-a urmărit cuprinderea tuturor zonelor funcţionale existente precum şi a suprafeţelor destinate pentru orice fel de construcţii în viitorul apropiat şi pe termen mediu. Zonele incluse în lungul căilor de acces, s-au considerat ca prezentând un cert potenţial de dezvoltare (accesibilitate, reţele, etc.), fiind mai puţin valoroase pentru terenuri productive. Organizarea urbanistică, arhitecturală, regimul de înălţime, modul de utilizare a terenului, POT şi CUT, trebuie să fie corelate cu cele existente în prezent pentru a păstra caracterul localităţii.

Solutia generalã de organizare a dezvoltãrii orasului Sovata se bazeazã pe elementele situatiei existente, estimându-se în perspectivã un proces intensiv-calitativ si mai putin de tip extensiv.

Conceptul general ce a stat la baza propunerilor fãcute este cel al favorizãrii dezvoltãrii durabile, tip de dezvoltare care satisface nevoile generatiilor prezente fãrã a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Totodatã acest tip de dezvoltare se bazeazã pe conceperea responsabilã a unui mediu construit sãnãtos, pe baza utilizãrii eficiente a resurselor si a principiilor ecologice, pentru a crea, gestiona, întretine si recompune mediul construit.

Solutia pentru reteaua de circulatie în afara aspectelor de întretinere si reabilitare, vizeazã reducerea pe ansamblu a traficului rutier în câmpul orasului si statiunii prin selectarea si dirijarea diferitelor fluxuri de circulatie.

Principalele zone functionale rezultate ce au primit un tratament special în prevederile PUG sunt structurate astfel:

a) Fondul locuibil si organizarea structuralã a zonei de locuit La stabilirea necesarului total de locuinte s-a tinut cont de îmbunãtãtirea

indicatorilor specifici de locuire:

62

* mp. arie locuibilã/l locuitor * nr. locuitor/1 apartament * nr.locuitori/1 camerã Populatia estimatã la nivelul anului 2020 este de cca 15000 de locuitori.

Calculând un indice de 3 persoane/l locuintã rezultã cca 5000 de locuinte, deci 863 locuinte noi fatã de numãrul existent, indicând un ritm anual de peste 80 locuinte/an. Acest calcul nu include casele de vacantã, cabanele, vilele sau alte forme de cazare a populatiei. Îmbunãtãtirea indicatorilor specifici de locuire, precum si îmbunãtãtirea nivelului de confort al locuintelor depinde în totalitate de posibilitatea financiarã a locuitorilor sau de programul de colaborare ale comunitãtii locale cu Agentia Nationalã a Locuintelor sau alte organisme de profil.

La nivelul orasului Sovata se prognozeazã construirea de locuinte individuale cu 1,2 sau 3 nivele cu acoperis tip sarpantã - caracteristic zonei. La executarea locuintelor se vor aplica finisaje adecvate, în special în zonele centrale ale orasului.

Se propune cvasi-separarea zonelor de locuit ale populatiei stabile de zonele de case de vacante - deoarece cele douã functiuni de locuire reprezintã necesitãti si programe diferite. Separarea nu se poate realiza în totalitate - deoarece proprietatea terenurilor este privatã si nu se poate forta disponibilitatea asupra terenurilor, dar se pot prevede mãsuri pentru evitarea incomodãrilor reciproce.

În perimetrul statiunii balneo-climaterice se propunea asanarea locuintelor existente, din necesitate - în vilelele fãrã confort cu un grad avansat de uzurã. În limita posibilitãtilor trebuiesc asigurate noi locuinte pentru cei care locuiesc în aceste conditii - în intravilanul orasului. Pe teritoriul statiunii nu se prevãd noi constructii de locuinte, se vor mentine locuintele de serviciu cu un grad de confort corespunzãtor.

În afara hotelurilor si a vilelor, sporirea capacitãtii de cazare a turistilor - impune forme de locuintã, pensiune sau pe cea a caselor de vacantã proprietate privatã - în zonele marcate pe plansa de reglementari. Aceste zone au fost asigurate în baza optiunii populatiei si a Consiliului local al Primãriei Sovata.

Constructiile ce se vor autoriza în aceste zone trebuiesc sã respecte urmãtoarele cerinte minimale:

• grad de confort corespunzãtor clasificãrii turistice • aspect arhitectural corespunzãtor în concordantã cu traditia si profilul

localitãtii; • echipament edilitar corespunzãtor b) Spatii verzi si amenajãri sportive Spatiile verzi aferente statiunii au caracter special si nu pot fi asimilate cu cele

aferente orasului, fiind afectate programelor de agrement ale statiunii. Procentul ridicat ale spatiilor verzi din statiune completeazã decorul de zonã verde pe locuitor în oras, desi este menit sã deserveascã vizitatorii veniti la odihnã.

În oras categoriile de spatii verzi existente sunt scuaruri, plantatii de pomi si arbusti în lungul strãzilor si în fata sau incinta dotãrilor mai importante. Întretinerea lor cade în sarcina personalului încadrat la gospodãria comunalã.

În perspectivã se prevede extinderea zonelor verzi prin amenajarea fâsiilor verzi de-alungul cursurilor de apã, în mãsura regularizãrii albiei, cu lãtime variabilã (5-10 m). Se propun plantatii bogate în lungimea arterelor principale de circulatie rutierã, pentru atenuarea nocivitãtilor rezultate din circulatie. La aceste se vor adãuga ca suprafete verzi-extinderile cimitirelor, reamenajarea si extinderea terenului de sport si plantatiile perimetrale si ornamentale, boschete si arbori ai incintelor industriale - precum si zonele verzi ale complexelor de locuit. Aceste categorii nu s-au cuprins în suprafata spatiilor verzi din bilantul teritorial. În acelasi timp se prevãd zone verzi masive ca zone de protectie ale statiei de epurare si ale fostei gropi de gunoi in vederea reconstructiei ecologice a zonei. Pe valea Sebesului este singurul teren

63

potrivit pentru amenajarea unui complex de sport - în restul zonelor terenul fiind ondulat.

c) zona centralã - reprezintã o zonã de contact cu orasul si în acelasi timp o zonã de transfer spre statiune. Ea poate adãposti, în perspectivã o serie de obiective de utilitate publicã. 3.12 Obiective de utilitate publică Analizând situaţia existentă, gradul de dotare a orasului ,statiunii si a localitatilor apartinatoare cu obiective de utilitate publică, putem aprecia ca dotările existente satisfac cantitativ nevoile localităţilor. Calitativ însă ele trebuie ameliorate. Vor trebuie diversificate şi dezvoltate dotările comerciale şi de servicii. Deasemenea de prima urgenţă este şi execuţia unor lucrări de echipare tehnico-edilitară, realizarea sistemului integrat de colectare diferentiata a deseurilor din gospodarii, a iluminatului public, lucrări de utilitate publică, ele servind nevoilor populaţiei.

Prioritãti obiective de utilitate publicã Program • Grãdinitã si cresã de copii cu program prelugit oras

Sovata fonduri guvernamentale

• Amenajare spatii publice statiunea Sovata fonduri guvernamentale • Construirea spitalului orãsenesc cu 80 paturi fonduri guvernamentale • Proiect: "Drumul Sãrii Sovata" (reamenajare lacul

Tineretului, aquaparc, reabilitarea zonelor lacurilor de agrement

POR 5.2

• Centru de informare si documentare turisticã fonduri guvernamentale sau Europene

• Centru civic si cultural fonduri guvernamentale • Bazine de înot fonduri guvernamentale • Complex balnear-dezvoltarea echilibratã si integratã

a statiunii fonduri europene

• Alei pietonale pentru cura de teren Statiunea Sovata fonduri europene • Studii urbanistice pentru zona statiunii si a centrului

orasului in vederea materializarii strategiei de dezvoltare spatiala a localitatii

fonduri europene

Mãsuri, prioritãti * Programe de reparare si reabilitare a retelei de strãzi carosabile pe tronsoane. * Revitalizarea liniei CF înguste - cu caracter turistic. * Stabilirea prin regulament de constructie a unor indici moderati la ocupare a

terenului. * Stabilirea prin autorizatie de construire si regulament de urbanism a conditiilor,

care sã confere un aspect arhitectural adecvat noilor dotãri. * Asigurarea de terenuri pentru eventuale dotãri, ce ar permite diversificarea

mijloacelor de petrecere a timpului liber pe durata sejurului turistic. * Programe investitionale din bugetul local si cu coparticipare la nivel national sau din

fonduri ale programelor existente pentru România. * Necesitatea extinderii si modernizãrii (reabilitãrii) retelei de alimentare cu apã si

canalizare în scopul deservirii zonelor mai vechi dar si a celor nou construite, pentru evitarea poluãrii apelor freatice si a solului.

* Monitorizarea calitãtii mijloacelor individuale de alimentare cu apã si canalizare (epurare mecanicã, biologicã, emisari, sursã de apã).

* Amenajãri de mal la pârâurile, care traverseazã intravilanul. * Desfiintarea deversãrilor poluante în lacuri si pârâuri. * Restabilirea ecosistemului originar în zona Lacul Tineretului.

64

* respectarea normelor prescrise pentru pãdurile protejate în studiul "Amenajamente silvice" 1994.

* Urmãrirea si aplicarea mãsurilor rezultate din studiul de specialitate asupra lacului Ursusi a elementelor constitutive a biotopului natural.

* Gestionarea unitãtilor de valorificare a deseurilor selectate. * Stabilirea prin studii aprofundate regulamentul de constructie a limitelor si cerintelor

de constructie în zona protejatã a statiunii. * Aplicarea în zonele speciale a legislatiei conforme cu prevederile UE în vigoare. * Monitorizarea prin avize de la utilizatori a regulilor de construire în zonele adiacente. * Aplicarea concluziilor si recomandãrilor din studiile de specialitate. * Monitorizarea programelor de profil (PAC), mãsuri de încurajare a conversiilor. * Armonizarea legislatiei privind protectia mediului si a ariilor naturale protejate, cu

obiectivele specifice localitãtii Sovata, protectia Lacului Ursu, a masivului de sare si a ecosistemului derivat din existenta acestor elemente de interes special.

Prezentam Analiza SWOT intocmita in cadrul studiului “Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata”:care prin punctele forte si punctele slabe listate ne arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de alta parte prin oportunitati si pericole ne sugereaza directiile de dezvoltare si amenintarile externe posibile, care se deschid în viitor: PUNCTE FORTE

• bune relatii de cooperare cu institutii,autoritati judetene si centrale • spatiile functionale bine structurate în incinta localitatii • legaturi bune de cooperare cu orase din alte tari • spor natural pozitiv • populatia tânara cu un grad de instruire relativ ridicat • atractii turistice însemnate pe teritoriul localitatii • mijloacele de informare a turistilor diversificate • renume national si international în turismul balnear • expozitia Hoventa pentru hoteluri, restaurante si catering • tratamentul balnear fara aspect sezonal • modernizari însemnate în infrastructura • accesibilitate relativ buna a localitatii • numar însemnat de spatii verzi • numarul unitatilor economice în continua în crestere • segment profitabil al economiei, prelucrarea lemnului cu o logistica si cadru infrastructural

adecvat • doua composesorate: unul de interes local, altul de interes regional • localitate multifunctionala • Lacul Ursu: un unicat în România

PUNCTE SLABE

• conflictul între autoritatile administrative si ofertantii în turism • lipsa unui calendar al evenimentelor • conflictele legate de titlurile de proprietate • pondere semnificativa al populatiei inactive • insuficiente în ceea ce priveste calitatea si cantitatea programelor culturale si • turistice • oferta de catering nesatisfacator • caracter sezonier al turismului • numarul medicilor de specialitate în scadere • lipsa parcarilor amenajate • lipsa spatiilor comunitare • puncte de colectare a deseurilor nepotrivite

65

• lipsa unei statii moderne de epurare a apelor menajere • infrastructura de sanatate : lipsa resursei umane, a cladirilor • lipsa de cooperare între diferiti actori în sectorul prelucrarii lemnului • lipsa traseelor turistice marcate • capacitatea turistica concentrata în în hotelul Danubius. • surparea si degradarea retelelor de canalizare

OPORTUNITATI • oportunitati de finantare POR si Fondul de Dezvoltare Rurala • înfiintarea unor asociatii microregionale • reactualizarea noului Plan Urbanistic General • strategii de marketing în cazul localitatii • Comisii Turistice locale cu toti actorii implicati • evolutie demografica echilibrata • cresterea potentialului turistic general • accent mai mare pe starea de sanatate a populatiei • dezvoltarea turismului montan, agroturismului sau turismului cultural • dezvoltarea turismului de conferinta, • modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu • aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice, • construirea autostrazii Transilvania • dezvoltarea marketingului localitatii • dezvoltarea turismului si a infrastructurii pentru sporturi de iarna • colectarea fructelor de padure • activitatile composesoratelor • înfiintarea unui centru comercial • sistem timeshare în proprietatea asupra unor vile sau pensiuni • raliul Central Europe Rally • înfiintarea unei manej de cai, crescatorie de pastravi • posibilitatea elaborarii unor oferte de credite avantajoase • suprafete extinse de paduri • dezvoltarea vânatului, • înfiintarea unui parc de vânatoare • construirea unui lac de acumulare din apele pârâurilor • înfiintarea statiei de transfer si depozitare a deseurilor

PERICOLE • desfiintarea sistemului de tichete de odihna cu finantare guvernamentala • lipsa autoritatii a organeloradministrative asupra activitatilor si prioritatilor în turismul

balnear • conflictele între entitati turistice, administrative, industriale, sociale • miscari migratorii ale populatiei • gradul de ocupare al bazei de cazare în scadere • lipsa sau slaba calitate a unor servicii de baza • cresteri semnificative pe piata imobilelor privind pretul acestora • sectoare economice subordonate turismului • uzarea exhaustiva mediului ecologic • extinderea haotica a locuintelor si caselor de vacanta

Obiectivele strategice elaborate pe baza analizei situatiei curente si a analizei SWOT al vietii socio-economice din orasul Sovata sunt urmatoarele: Dezvoltarea sustenabila a orasului pe plan economic si social Dezvoltarea turismului balnear si tip wellness, diversificarea ofertei Protectia resurselor naturale din orasul Sovata si din împrejurimea acestuia Dezvoltarea localitatilor din jurul orasului, integrarea acestora în dezvoltarea zonei

66

Realizarea unei imagini distincte si unice a orasului prin parteneriate (PPP) Opţiunile strategice regionale sunt următoarele: - Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului; - Creşterea prosperităţii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă; - Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităţilor economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric; - Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri; - Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de muncă, promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea excluziunii sociale; - Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune; - Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării tehnologice. Obiectivul general al “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Centru” este: “Crearea unui mediu economic regional competitiv la nivel European care să ducă la reducerea disparităţilor intra şi interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor Regiunii” Conform “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Centru” s-au stabilit următoarele priorităţi de dezvoltare a Regiunii: Prioritatea I- Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii etc.) Obiective: - îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care înregistrează întârzieri în dezvoltare; - îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele urbane prin crearea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi; - îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie şi pregătire profesională. Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii Obiective Specifice: - reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de muncă sustenabile; - îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi coridoarele pan-europene; - facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din Regiune. Masura 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a mediului. Obiective Specifice: - asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii Regiunii Centru prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi în gestionarea deşeurilor; - implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului; - cresterea oportunităţilor de investiţii, în special, în domeniul turismului şi a activităţilor de protecţie a mediului. Masura 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate Obiective Specifice: - îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi a calităţii pregătirii profesionale; - oferirea de oportunităţi egale pentru elevi aflaţi în situaţii defavorizante (în special mediul rural şi populaţia rromă); - crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale şi de sănătate şi asigurarea dotărilor necesare pentru oferirea unor servicii de sănătate performante. PRIORITATEA II-Sprijinirea mediului de afaceri Obiective:

67

- stimularea creării de noi activităţi economice şi a dezvoltării celor existente din domeniul productiv şi al serviciilor prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor; - dezvoltarea competitivităţii economiei regionale prin stimularea inovării şi transferului tehnologic; - creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii prin crearea unei infrastructurii de afaceri corespunzătoare şi amenajarea siturilor industriale abandonate. Măsura: 2.1. Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate. Obiective Specifice: - dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi a proteja locurile de muncă existente mai ales în zonele dezavantajate; - diversificarea activităţilor economice în zonele afectate de restructurare; - crearea premiselor pentru dezvoltarea economică durabilă a comunităţilor prin promovarea inovării şi protecţiei mediului; - creşterea competitivităţii economiilor locale prin crearea de valoare adăugată. Masura: 2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii. Obiective Specifice: - atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzator din punct de vedere tehnic; - crearea de noi locuri de muncă; - creşterea numărului de firme nepoluante care crează valoare adaugată mare. PRIORITATEA III-Dezvoltarea Turismului Obiective: - creşterea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural prin îmbunătăţirea infrastrucurii; - crearea de noi atracţii, produse şi întreprinderi în diferite zone turistice; - creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin îmbunătăţirea serviciilor. Masura: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural Obiective Specifice: - creşterea atractivităţii turistice a Regiunii prin modernizarea şi reabilitarea infrastructurii; - creşterea veniturilor din turism prin îmbunătăţirea bazelor sportive şi de agrement în zonele turistice. Masura 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice; Obiective Specifice: - cresterea performanelor firmelor care actioneaza in domeniul turismului prin imbunatatirea serviciilor de informare; - promovarea eficienta a produsului turistic prin participarea la targuri de turism, seminarii si congrese, etc. - formarea unei piete a serviciilor turistice unitare prin sistem de marketing si rezervare regional - sprijinirea parteneriatului public –privat (organizatii, asociatii, consultanta si activitati de informare) Masura 3.3. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru creşterea calităţii serviciilor în turism. Obiective specifice: - creşterea competitivităţii firmelor din domeniul turismului pe o piaţă europeană deschisă cu standarde de performanţă ridicată. PRIORITATEA IV-Dezvoltarea rurală Obiective: - creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru localizarea investiţiilor străine şi locale prin folosirea resurselor naturale; - activarea participării şi cooperării între partenerii locali în scopul prezervării moştenirii naturale şi culturale rurale; - dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatarii raţionale a resureselor pădurilor. Masura: 4.1. Creşterea competitivităţi sectoarelor agro-alimentar şi forestier. Obiective Specifice: - îmbunătăţirea gradului de informare a fermierilor şi proprietarilor agricoli şi a

68

cunoştinţelor acestora pentru facilitarea accesului la fondurile comunitare; - creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; - îmbunăţăţirea valorii economice a pădurilor. Măsura 4.2 Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării economiei rurale Obiective specifice - revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării activităţilor economice; - stabilizarea populaţiei din mediul rural; - crearea de noi locuri de muncă prin creşterea angajării în sectoare neagricole. PRIORITATEA V-Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale Obiective: - întărirea potenţialului uman din domeniul inovării şi cercetării; - îmbunătăţirea cooperării dintre sectorul de cercetare –dezvoltare şi sectorul economic; - creşterea competitivităţii firmelor pe pieţele locale şi regionale. Masura: 5.1. Sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării în scopul creşterii competitivităţii economice. Obiective Specifice: - asigurarea de sprijin pentru producţie şi servicii de tehnologii înalte şi medii; - îmbunătăţirea cooperării industriale în domeniul cercetării-dezvoltării şi a transferului tehnologic; - creşterea nivelului tehnologic al întregii reţele productive a Regiunii; - creşterea capacităţii de Cercetare Dezvoltare, stimularea cooperării dintre instituţiile din domeniul CDI şi firme şi creşterea accesului firmelor la servicii de CDI. Măsura 5.2 Dezvoltarea tehnologiei TIC pentru sectoarele public şi privat. Obiectiv - Sprijinirea competitivităţii economice prin creşterea interacţiunii dintre sectorul public şi firme/cetăţeni prin exploatarea potentialului provenit din TIC. PRIORITATEA VI-Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale. Obiective: - creşterea flexibiltăţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale ale lucrătorilor; - diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile locale, instituţii şi organisme neguvernamentale; - promovarea anteprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau administrează o afacere. pe cunoaştere. Masura 6.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă Obiective: - facilitarea integrării pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor de lungă durată, atragerea şi reţinerea pe piaţa muncii a persoanelor un timp cât mai îndelungat, inclusiv în mediul rural, şi susţinerea ocupării formale. 4. PLANUL URBANISTIC GENERAL –INSTRUMENT DE PLANIFICARE OPERATIONALA-STRATEGII DE DEZVOLTARE Legea urbanismului in forma actuala prevede :Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Reglementarile continute in documentatia PUG au rolul de a sprijini aplicarea strategiei in scopul atingerii obiectivelor stabilite pe termen scurt ,mediu si lung. Carta Verde privind Dezvoltarea rurală a României, reuneşte prevederile unui proiect finanţat din programul PHARE al Uniunii Europene. Proiectul elaborat de o echipă pluridisciplinară română asistată de consultanţi europeni, reuneşte prevederi aplicabile în general mediului rural, particularizarea acestora în funcţie de condiţiile concrete ale unei localităţi, rămâne în sarcina comunităţilor locale. Câteva din prevederile cu largă aplicabilitate se referă la: * crearea de întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal, comercial şi de prestări servicii;

69

* dezvoltarea agroturismului şi a turismului în general (revitalizarea activităţilor turistice, diversificarea ofertei turistice, protecţia şi reabilitarea obiectivelor turistice naturale şi construite; stimularea de activităţi conexe turismului etc.); * dezvoltarea potenţialului uman pentru a face faţă unor noi cerinţe, orientarea profesională a tineretului, stimularea tinerilor în realizarea unor activităţi economice pe cont propriu, sprijinirea tinerilor fermieri şi întreprinzătorilor; * creşterea calităţii vieţii prin prezervarea mediului, îmbunătăţirea locuirii şi accesul la serviciile de bază (prezervarea zonelor cu valoare naturală şi peisageră; combaterea extinderii fără restricţii a zonelor construite, promovarea reabilitării locuinţelor şi a renovării celor abandonate, respectând estetica tradiţională; asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de sănătate la nivelul celor urbane; asigurarea pentru copii din zonele rurale a unor posibilităţi normale de educare); * menţinerea unor comunităţi viabile prin prezervarea culturii şi tradiţiilor (promovarea patrimoniului cultural, istoric ). 5. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE Documentaţia Planului Urbanistic General, în condiţiile perioadei parcursă de societatea românească, în prezent reprezintă un instrument de gestionare a crizei funcţional-relaţionale (echilibrare a dezechilibrelor) şi în acelaşi timp un instrument care să permită administraţiei locale îndeplinirea funcţiei de management urban, atribuţia administraţiei locale ce se exercită în scopul obţinerii calităţii vieţii în condiţiile dezvoltării urbane durabile. Desigur condiţiile economice concrete permit abordarea şi rezolvarea unui unui număr relativ restrâns de probleme sectoriale, legislaţia în curs de modificare într-un ritm extrem de rapid fiind un factor în plus care îngreunează gospodărirea eficientă a resurselor (terenul, energia, apa, construcţiile, etc). Fiind o modalitate de expresie a intenţiilor de viitor ale comunităţii, planul urbanistic general trebuie să ofere o imagine globală care permite comunităţii locale să ia decizii sectoriale mai ales în domenii care exercită presiuni ce se cer soluţionate), fără a bloca strategia globală, căile prin care se poate accede la obiective pe termen mediu şi lung. Instrumentele puse la dispoziţie prin PUG în acest caz sunt inventarierea zonelor ce necesită studii aprofundate (PUD sau PUZ), restricţii temporare în zone rezervate unor operaţiuni de anvergură viitoare, coordonarea diferitelor strategii de urmat în domenii conexe (construcţii, circulaţie, protecţia mediului etc.). Se poate spune că acest instrument pus la dispoziţia comunităţii locale pe o perioadă de cca 5 ani, îşi atinge scopul în măsura în care politicile locale în viitor vor reuşi aplicarea consecventă a câtorva principii derivate din PUG: * minimalizarea consumului de resurse; * maximalizarea reutilizării; * utilizarea resurselor regenerabile şi reciclabile; * protecţia mediului natural; * crearea unui mediu sănătos, conservarea potenţialului natural existent; * urmărirea calităţii superioare în crearea mediului construit (conservarea energiei, crearea confortului, calitatea imaginii). Scopul final îl reprezintă atingerea "modelului optimizat de dezvoltare urbana", situaţie în care imaginea localităţii devine o emblemă pentru fiecare locuitor pus în situaţia de a-şi lega noi rădăcini într-o aşezare şi o istorie pe care în ultimele decenii a secolului trecut o uitase. Revine administraţiei publice locale a comunei , sarcina de a solicita întocmirea de studii de specialitate, de a găsi sursele de finanţare pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, de a sprijini micii investitori în intenţia lor de dezvoltare sau promovare de noi investiţii, de a urmări pas cu pas realizarea acestora până la finalizare.

Intocmit, A r h . R a u s A d r i a n a