memoriu de prezentare - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… ·...

108
,,Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” MEMORIU DE PREZENTARE BENEFICIAR CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

Upload: others

Post on 12-Jul-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

,,Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi”

MEMORIU DE PREZENTARE

BENEFICIAR CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

Page 2: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

CUPRINS

1. DENUMIREA PROIECTULUI 4

2. TITULAR 4

2.1 NUMELE BENEFICIARULUI 42.2 ADRESA PO TALŞ Ă 42.3 NUM RUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITEĂ 42.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT 4

3. DESCRIEREA PROIECTULUI 4

3.1 SITUATIA EXISTENTA 273.2 JUSTIFICAREA NECESIT II PROIECTULUIĂŢ 273.3 VALOAREA INVESTITIEI 273.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE 273.5 PLANSE 273.6 DESCRIERE A CARACT. FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT 503.7 PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE 503.8 DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 503.9 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS 503.10 MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI 5 03.11 RACORDAREA LA RETELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA 5 03.12 DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 513.13 CAI DE ACCES 5 13.14 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 5 13.15 METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE 5 23.16 PLAN DE EXECUTIE( FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA 5 23.17 RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE 533.18 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE 5 33.19 ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROECTULUI 533.20 ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT 54

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE 54

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI 54

5.1 DISTANTA FATA DE GRANITE 54

2

Page 3: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

5.2. LOCALIZAREA AMPLASA M E N T U L UI IN RAPORT CU PATRI M O N I U L CULTURAL 54

5.3. COORD O N A T ELE GEOGRAFICE DE AMPLASA M E N T 58

5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASA M E N T 60

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUIALE PROIECTULUI 61

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE PROECT 76

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 83

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCU ME NTE DE PLANIFICARE 84

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 8 4

11.LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI , IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII 87

12. ANEXE 89

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG

57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR

NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE,APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE

PRIN LEGEA 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE 89

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE,

MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE DIN PLANUL DE

MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE 100

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN

MOMENTUL COMPLETARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV 106

3

Page 4: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

4

Page 5: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

1. DENUMIREA PROIECTULUI„Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sarichioi”

2. TITULAR

2.1 NUMELE BENEFICIARULUIConsiliul Judetean Tulcea

2.2 ADRESA PO TALŞ Ă

Municipiul Tulcea, Str. P cii nr.20, Jud. Tulcea ,Romaniaă

2.3 NUM RUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITEĂ

Telefon: +40 240 502 200 ; Fax: +40 240 513 071 ; e-mail: [email protected] ;

web site: www.cjtulcea.ro

2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACTPresedinte Horia Teodorescu

3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT

3.1 REZUMAT AL PROIECTULUI

Complexul lagunar Razim – Sinoe a fost supus in perioada anilor 1971 – 1974 si ulterior unoramenajari complexe hidrotehnice pentru alimentarea cu apa din complexul lagunar Razim asistemelor de irigatii din nordul Dobrogei si pentru amenajari piscicole, cu acumularea si evacuareacontrolata spre mare a apei din complexul de lacuri Sinoe, fapt ce a condus la o reducere a salinitatiiacestora. Amenajarile hidrotehnice realizate cuprind peste 59km de diguri perimetrale si de separatie,canale dotate cu stavilare, poduri rutiere, consolidari de maluri, drumuri, cantoane si platforme.

Traficul nautic in zona se desfasoara pe luciile de apa ale complexului acvatic si pe retelele de canaleexistente, dintre care cel mai important este canalul Enisala. Locurile amenajate de acostare suntcele de pe lacul Razim, iar in zona amplasamentului analizat nu sunt amenajari de lansare/ridicare sinici de acostare a amabarcatiunilor, aceste operatiuni efectuandu-se de pe malul natural existent lacapatul unor canale pescaresti si pe diverse accese de drumuri de exploatre din pamant,neamenajate. Satul Enisala, din vecinatatea investitiei propuse, dispune de un sistem centralizat dealimentare cu apa compus din: doua foraje cu adancimea de 100m, fiecare echipat cu cate opompa cu capacitatea de 13,0mc/h, statie de tratare si rezervor de inmagazinare a apei tratatecu capacitatea de 250mc, amplasat la cca. 800m sud de amplasamentul lucrarilor.

Lucrarile propuse

5

Page 6: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

I. Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apei

OBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala

- pe sectorul între lacul Razim i canalul dinspre amenajarea hidrotehnica, sector în lungime de cca.ş2 km, se excaveaz prin dragaj refulant sau cu graif r pe l imea actual de cca. 25 m i o adâncimeă ă ăţ ă şde ap de 2.10 m, la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mMN75), cota de fund fiind la -1,40ămrMN75.

OBIECT 2. Canalul de acces între canalul Enisala i amenajarea hidrotehnicaş

-în lungime de 410 m, se realizeaz prin supral rgirea canalului existent de la cca. 8-10 m la 20 m, laă ăaceea i adâncime a apei ca i canalul Enisala. Aceast l ime asigur circula ia ambarca iunilor înş ş ă ăţ ă ţ ţambele sensuri, în condi ii de siguran .ţ ţă

OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta

- amplasate in afara platformelor de nord si est ale amenajarii hidrotehnice au o lungime deaproximativ 900m, o latime de pana la 10 m si o cota a fundului la -0,60m, avand rolul de asigurare acurentului de primenire a apei din bazin, de emisar pentru apele epurate (canalul de est) si deprotectie impotriva incendiului a vegetatiei stuficole din balta adiacenta. Circulatia apei intre bazin sicanalul de nord se face prin intermediul a doua conducte Dn 800 mm subterane amplasate laextremitatea de NV a bazinului.

- Catre est se prelungeste cu Canalul secundar de legatura intre canalul de siguranta din

partea de est si reteaua de garle a baltii are aceleasi caracteristici ca si canalele de sigurantadescrise mai sus.

- Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la umpluturile platformelor nou createadiacente.

Conducte subterane curent primenire apa

Sunt amplasate la extremitatea de NV a bazinului si fac legatura intre canalul perimetral de sigurantadin nord si amenajarea hidrologica.

Sunt prevazute doua conducte subterane paralele din tuburi Dn 800 mm, in lungime totala de

20 m fiecare, cu radierul montat la cota -0,40 mr MN75. Tuburile vor fi montate orizontal pe un pat dinbalast si vor fi acoperite de umplutura platformei.

• Semnalizarea navigatiei

Senalizarea navigatiei va fi plutitoare sau pe uscat, conform conditiilor de amplasare si acces.Semnalizarea plutitoare este urmatoarea:

geamandura luminoasa cu panou solar la intrarea in canalul Enisala dinspre lacul

Razim si la desprinderea senalului de acces din canalul Enisala;

6

Page 7: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

balize pentru delimitare a senalului de acces, amplasate din 50 in 50 m. Semnalizarea fixa dela uscat este urmatoarea:

la intrarea cu far rosu si verde amplasate pe capetele digurilor de nord si de est;

plantarea de panouri cu semnale de interzicere - producere valuri inainte de intrarea inamenajarea hidrotehnica;

plantarea de panouri de restrictie privind limita de adancime a apei.

II. Facilitatile pentru amenajarea hidrotehnica de acostarea a ambarcatiunilor reprezint parteaăfunc ional a proiectului.ţ ă

Pentru stabilirea configura iei amenajarilor hidrotehnice pentru acostarea ambarcatiunilor s-au avut înţ

vedere urm toarele:ă

- înglobarea în configura ia general actual a terenului;ţ ă ă

- caracteristicile geotehnice ale terenului i utilizarea local a acestuia la terasamente;ş ă

- asigurarea accesului diverselor tipuri de ambarca iuni, indiferent de modul de propulsie, cuţcircula ie în ambele sensuri, inclusiv la ape mici ale Dun rii si in lacul Razim;ţ ă

- amenajarea unor cheuri, apuntamente i pun i de acostare ambarca iuni care s asigureş ţ ţ ăutilizarea la capacitate maxim a suprafe ei acvatoriului realizat, în condi ii de maximă ţ ţ ăsiguran , func ie de caracteristicile navelor;ţă ţ

- dotarea zonelor de acostare cu accesorii de amarare, c i de transbordare i circula ieă ş ţpietonal inând cont de varia iile de nivel ale apei, utilit i (energie electrica, iluminat, ap );ă ţ ţ ăţ ă

- asigurarea spa iilor de manevr necesare, în corelare cu tipul ambarca iunilor, mai ales pentruţ ă ţambarca iunilor cu vele care prezint o capacitate de manevr mai sc zut dec tţ ă ă ă ă ăambarca iunile cu motor. Diametrul cercului de manevra este de min 50 m.ţ

- asigurarea circula iei i primenirii apei în bazin pentru evitarea zonelor de ape stagnate;ţ ş

- protejarea malurilor împotriva efectului de erodare a apei;

- platforme, c i de acces, alte amenaj ri de agrement i promenad ;ă ă ş ă

Amenajarea hidrotehnica pentru acostarea ambarcatiunilor se compune din urm toarele p r iă ă ţprincipale:

OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice

- cu o suprafa de luciu de ap de cca. 31.161 mp i o adâncime a apei de 1,90 m la nivelulţă ă şmediu de exploatare (+0.70 mrMN75). Adâncimea bazinului se realizeaz prin excava ii cu utilajeă ţplutitoare i de pe uscat. Materialul rezultat se utilizeaz la terasamentele digurilor i alte umpluturiş ă şadiacente.

OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces

7

Page 8: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- este delimitata de capetele platformelor de nord si de est, are o l ime de cca. 20 m i oăţ şadâncime de ap de 2.10 m.ă

- Pe capetele digurilor sunt amplasate farurile (ro u i verde) de intrare in amenajareaş şhidrotehnica.

OBIECT 4c. Insula centrala

- realizata din umplutura din material local cu un contur ondulat, cu taluze protejate, destinataca spatiu de trecere, odihna si recreere.

OBIECT 4d. Cheuri verticale

- din gabioane, coronament din beton la cota +1,50, cu scari de acces, accesorii de amaraj,amortizori de cheu si alte dotari de utilitati specifice (terminale de colectare ape menajere si desantina de la nave, alimentare carburanti), acces rampa de ridicare/ lansare ambarcatiuni, fiinddestinate pentru toate tipurile de ambarcatiuni.

- este amplasat pe latura de sud si sud-est a bazinului pe o lungime de 80 m, iar pe latura deest pe o lungime de 30 m, fiind separate de rampa de ridicare/lansare ambarcatiuni.

OBIECT 5. Digurile de nord i de estş

- au rolul de accese la apuntamentele adiacente, platforme pentru spatiu tehnic i platformeşpentru dezvoltarea ulterioara a activitatilor traditionale si de agrement. La exterior spre balta prezintaun contur meandrat adaptat la configuratia malurilor adiacente.

- Cota superioar a coronamentului este la +1.60 MN75.ă

- Realizarea acestor diguri rezult i ca urmare a utiliz rii materialului excavat din bazin,ă ş ăacestea nefiind impuse de asigurarea rolului de ad postire, întrucât amplasamentul prezint ună ăad post natural la agita ia apei datorit vegeta iei dure abundente.ă ţ ă ţ

- Taluzele exterioare ale digurilor vor fi cu pamant natural si plantate cu s lcii. Taluzele dinspreăamenajarea hidrotehnica se vor proteja cu pereu din piatra rostuit cu mortar pe filtru geotextil cubalast i rezemate la partea inferioar pe o grind din beton i un prism de piatr brut .ş ă ă ş ă ă

- Digul de nord are o lungime de 312m.

- Digul de est are o lungime de 103m.

III. Amenaj rile de acostare a ambarca iunilor, amplasate in lungul taluzelor interioare protejate si ină ţjurul insulei sunt de urmatoarele tipuri:

OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala

- a ambarcatiunilor si jetele (fingers) flotante amplasate de o parte sau de ambele parti a puntiiprincipale, dotate cu pasarele de acces cu malul, accesorii de amaraj si terminale de utilitati, fiinddestinate pentru ambarcatiuni de pana la 8m lungime;

- Sunt structuri asamblate din pontoane plutitoare pe flotori din beton armat sau cuve din PVCumplute cu polistiren expandat, de 2,4 - 3 m latime si lungimi totale variabile dispuse paralel cu malulsau perpendicular pe acesta si jetele laterale de 6.0 m lungime si 0.7 m latime dispuse pe o parte saupe ambele parti ale pontonului, punti cu platelaj din lemn tratat sub presiune.

- Legatura cu malul se face prin intermediul puntilor cu structura metalica sau din lemn tratatsub presiune, fixate articulat la mal intr - un ancastrament din beton armat.

8

Page 9: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Toate tipurile de pontoane flotante sunt dotate cu accesorii de amaraj, terminale cu prize deapa, energie electrica, iluminat, accesorii de salvare.

- Fixarea pontoanelor se face cu lanturi zincate de 16 mm de blocurile de ancoraj de pe mal side lesturile de 1200 kg/buc din beton lansate pe fundul bazinului. Legarea se va face astfel incatdeplasarile pontoanelor sa asigure variatai nivelului apei, siguranta ambarcatiunilor si garda fata demal de min. 50 cm.

Alegerea tipului de apuntamente se va face cu acordul prealabil al beneficiarului siproiectantului de la furnizori consacrati in domeniu, pe baza documentelor tehnice specifice si aavizului de catre autoritatile romane abilitate.

OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale

- isolate sau in structura, pentru ambarcatiuni de 8-10 m lungime, dotate ca si cele anterioare.

OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare

- asigura legatura intre insula si uscat, pe o lungime de 32 m, fiind alcatuita din pontoaneplutitoare de 3 m latime pe flotori din PVC umpluti cu polistiren si punte din beton armat, cu pasarelede acces la maluri si parapeti pietonali de protectie pe zona mediana de 1,40 m latime. Pontoaneleasigura inclusiv traseele de utilitati (apa, iluminat) catre insula, amplasate in corpul puntii din beton.

Din punct de vedere al destinatiei fronturile de acostare se impart in urmatoarele zone caracteristice:

• Zone destinate preponderent ambarcatiunilor turistice (A, B)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare, dispuse paralel cu malul in jurul insulei, partialpe taluzul de sud pe taluzul de vest si pe taluzul digului de nord, cu acostare transversala silongitudinala pe o parte ;

• Zona destinata preponderent activitatilor traditionale si turistice (C)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare dispuse paralel cu taluzul digului de nord, inlungime de 220 m, cu acostare transversala si longitudinala pe o singura parte.

• Zona destinata utilitatilor si serviciilor speciale (D)

Este aferenta cheului vertical din partea de SE a bazinului, fiind destinata serviciilor speciale deridicare lansare ambarcatiuni, colectare ape menajere si de santina de la ambarcatiuni, alimentarecarburanti, dar si pentru acostare diverse ambarcatiuni.

La stabilirea acestui amplasament s-a avut in vedere existenta curentilor minimi ale apei care sa nupropage o poluare accidentala si sa se izoleze cu usurinta zona, apropierea de statia de epurare side caile de acces.

OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni

9

Page 10: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- de tip plan inclinat, o rampa amplasata la limita de SE a bazinului, dotata inclusiv cubiga de 15 tfm si o rampa destinata ambarcatiilor pescaresti amplasata la extremitatea de NV abazinului.

- Sunt prevazute doua amplasamente de rampe de ridicare/lansare ambarcatiuni:

• Rampa ridicare/lansare din zona D de utilitati si servicii speciale

Este amplasat în col ul de sud vest a bazinului, facand legatura prin drumul perimetral cu spatiul deă ţspatiu tehnic, fiind destinata preponderent ambarcatiunilor turistice

Este compus dintr-o ramp cu plan inclinat din dale de beton de 4,5 m latime, cu panta de 1:6 i oă ă şbig cu bra pivotant , cu sarcina la cârlig de 15 tfm amplasata adiacent cheului.ă ţ ă

Dalele prefabricate din beton armat in grosime de 16cm, sunt montate pe un pat nivelat din piatrasparta, iar suprafata acestora va fi rugoasa.

Ridicarea i lansarea la ap a ambarca iunilor se va face prin tragerea i coborâreaş ă ţ şc ruciorului port - alup pe planul înclinat al rampei. La cap tul dinspre uscat se va prevedea ună ş ă ătroliu cu cablu de o el pentru tragerea i lansarea c ruciorului.ţ ş ăFundatia bigii este pe 6 piloti batuti din beton armat cu sectiunea de 35x35 cm si 10 m lungimedispusi circular in jurul axului de rotire, monolitizati printr-un radier din beton armat de forma unuihexagon incris intr-un cerc cu diametrul de 4,20 m si cu o grosimea de 70 cm.

• Rampa ridicare/lansare din zona C de activitati traditionale

Pentru deservirea zonei cu activitati traditionale se prevede la extremitatea de NV a digului de nordun plan inclinat asemanator ca cel prezentat mai sus pentru ridicarea-coborarea ambarcatiunilorpescaresti din aceasta zona fara dotare cu biga pivotanta.

Ridicarea i lansarea la ap a ambarca iunilor se va face prin tragerea i coborârea c rucioruluiş ă ţ ş ăport - alup pe planul înclinat al rampei sau manual prin procedee traditiaonale.ş ă

La cap tul dinspre uscat se va prevedea inclusiv un troliu cu cablu de o el pentru tragereaă ţambarcatiunilor.

Structura constructiva a planului inclinat este identica cu cealalta descrisa mai sus cuprecizarea ca racordul cu malurile se realizeaza prin intermediul prismului de anrocamente si taluzepereate.

Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitariicresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

IV. Alte amenaj ri hidrotehnice:ă

OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale

- delimiteaza partea de sud – est a amenajarilor la baza dealului stancos cu Cetatea Enisala siare rolul de colecatere a apelor poluviale de pe valea naturala existent si de pe zonele de sud aleamenajarilor si de evacuare a acestora in balta.

- In vederea reducerii efectelor de eroziune a torentului in amonte si pentru reducerea pantei descurgere, s-a prevazut un prag de gabioane paralelipipedice din carcase din plasa de sarma protejata

10

Page 11: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

cu galfan umplute cu anrocamente. In avalul acestui prag s-a prevazut un canal de regularizat cusectiunea trapezoidala protejata cu zidarie de piatra in grosime de 30 cm rostuita cu mortar deciment.

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopulevitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale

- Descarcatorul tubular de ape pluviale este amplasat in partea de vest a amenajarilor si arerolul de colectare a apelor pluviale din lungul drumului judetean DJ 222 si pe zonele de vest aleamenajarilor si de evacuare a acestora in bazin.

- Este o constructie subterana compusa dintr-un camin de colectare si decantare din betonarmat prevazut cu gratare metalice si o conducta DN 800 mm cu lungimea de 100 m si panta 3%.Colectarea apei in caminul decantor se face prin intermediul descarcatorului in trepte a rigolelor dinlungul drumului judetean.

OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni

- Este amplasat la limita de SE a amenajarii hidrotehnice pe cheul vertical al digului de est invecinatatea Statiei de epurare. Asigura preluarea apelor ,,gris’’ (menejere) de la ambarcatiunile careau prevazuta colectarea acestora.

- Preluarea se va face prin intermediul unui bolard specializat, dotat cu pompa. Evacuareaacestor ape se va face catre Statia de epurare.

OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina

- Este amplasat in aceeasi zona cu terminalul de colectare ape ,,gris’’ (menajere). Preluarea seva face printr-un echipament specializat (bolard), dotat cu pompa. Colectarea se va face intr-unrezervor etans prevazut cu separator de uleiuri si va fi indepartat prin preluarea de catre firmespecializate si autorizate in acest sens.

OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat sunt reprezentate de platformele de pe laturade nord si est a bazinului (spre balta) si platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat) acaror descriere este prezentata mai jos. Platformele au o latime de circa 5 m.

OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)

- se realizeaza din materialul dragat prin refulare pentru realizarea bazinului si acanalelor de siguranta.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu dinpiatra, iar taluzul dinspre canalul de siguranta va ramane din pamant cu panta de 1:2, cu o berma deprotectie fata de malul canalului de 4,5 m pe care se vor planta salcii. Cota la coronamentul taluzelorva fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluvialede 1,5 - 2%, in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)

- se realizeaza prin excavarea de la uscat a acestei zone de bazin si din umpluturile la cota cumaterial local.

11

Page 12: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu dinpiatra. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,, in acoperis”cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5- 2% , in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

- In zona gurii de intrare protectia taluzelor se va face pana la ramificatia canalelor de sigurantasi pe taluzele exterioare din zona farurilor.

Lungimea malurilor protejate este urmatoarea:

- zona A perimetral insula = 212 m

- zona B pe latura de sud si sud-vest= 282 m

- zona C pe latura de nord = 312 m

- zona E pe latura de est = 103 m

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopulevitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

V. Amenaj ri utilitare i de agrement pe zona de uscat: OBIECT 11. C ile de acces carosabileă ş ă

- vor asigura leg tura între latura de sud-est a bazinului, unde este amplasat rampa deă ăridicare nave, cu sediul administrativ i DJ 222.ş

- Traseul în plan are o lungime de 300 m si va urm ri traseul corectat al drumurilorăneamenajate existente.

- În profil longitudinal se va urm ri panta corectata prin ramblee si deblee a terenului natural cuădeclivit i spre amenajarea hidrotehnica.ăţ

- L imea carosabil va fi de 6 m cu acostamente de 0,75 m l ime fiecare si rigole lateraleăţ ă ăţ

pereate cu piatra pentru scurgerea apelor pluviale.

- In profil transversal drumul va fi in acoperis cu pante transversale de 2-2,5%.

- Intersectia cu DJ222 se afla la km 37+ 310 pe partea stanga (spre est) si se amenajeaza prinsupralargirea acestuia cu banda de viraj la stanga dinspre directia Sarichioi si pene de racord. Seasigura semnalizarea rutiera a intersectiei prin indicatoare si marcaje rutiere.

- Prima alee de exploatare i promenad adiacenta cheului dinspre uscat este dimensionataş ăinclusiv pentru acces auto de interven ie.ţ

- Sistemul rutier adoptat va fi cu pavaj din piatr natural pe o funda ie din piatr spart .:ă ă ţ ă ă

• Pavaj din piatra montata pe sapa semiumeda si rostuita cu mortar de ciment;

• 30cm fundatie piatra Sparta

• 7 cm strat nisip

- Se pot utiliza in locul dalelor din piatra inclusiv pavelele din piatra naturala montate pesubstrat din nisip pilonat de 5cm grosime.

- Celelalte platforme de exploatare adiacente taluzelor de vest, nord si est vor fi amenajate cufundatie din piatra sparta la nivel de macadam si tratament dublu bituminos.

• Tratement dublu bituminos

• 8 cm Strat de baza din macadam ordinar

• 20 cm fundatie piatra sparta

12

Page 13: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

• 7 cm strat balast

- Pentru toate accesele si platformele de exploatare terenul de fundare se va aduce la cotele sipantele prevazute prin proiect si se va compacta mecanic..

OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme

- va fi amplasat la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent drumului existentă

DJ222, în apropierea centrului de informare turistica

- Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme i 4 autocare si va fişdelimitate de borduri si spatii verzi.

- Intrarea în incinta va fi prev zuta cu cabina de control acces (paz ) si bariere semiautomate.ă ă

- Circula ia rutier în interiorul parc rii, la intrarea i ie irea în drumul de acces va fiţ ă ă ş şreglementat prin marcaje i indicatoare rutiere.ă ş

- Sistemul rutier propus va avea alc tuirea cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadamăcu tratament dublu bituminos:

• Tratament dublu bituminos

• 8 cm macadam ordinar

• 20 cm fundatie piatra sparta

• 10 cm strat nisip

- Adiacent se va realiza o parcare libera pentru autoturisme cu 8 locuri.

- Parcarea carosabila va fi delimitata de spatiile verzi adiacente rin borduro prefabricate dinbeton de 20*25cm pe fundatie din beton.

OBIECT 13. Spatii tehnice

- vor fi repartizate in doua sectoare:

OBIECT 13a. - un sector de garare a 50 ambarca iuni de agrement pe timp de iarn , în suprafa deţ ă ţăcca. 2.700 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de est.

OBIECT 13b. - un sector de garare a 23 ambarcatiunilor pescaresti, in suprafata de cca. 1.120 mpamplasat pe umplutura nou creata pe digul de nord in zona de activitati traditionale.

- Structura platformei va fi asemanatoare cu cea de la parcarea pentru autoturisme, dar farastraturi bituminoase:

• 8 cm macadam ordinar

• 20 cm fundatie piatra sparta

• 10 cm strat nisip

OBIECT 14. Centru de informare turistica

13

Page 14: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Este amplasat pe terasa superioara, in apropierea DJ222, asigurandu-se o vizibilitatepanoramica a amenajarii hidrotehnice. Accesul se realizeaza pietonal si auto din DJ 222, iar accesulspre amenajarea hodrotehnica se realizeaza pe drumul perimetral, prin intermediul unei scarimonumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de peplatoul inferior.

- Data fiind configuratia terenului, relief denivelat, se propun amenajari pietonale care vorurmarii panta terenului, scari si rampe cu panta usoara, necesare si deplasarii persoanelor cuhandicap locomotor.

- In solutia de amplasare a constructiei pe teren s-a avut in vedere un acces usor la sit, atatpietonal cat si carosabil, o buna orientare a constructiei spre amenajarea hidrotehnica, dar siretragere cat mai mare fata de Cetatea Enisala.

- Caracteristicile principale sunt:

Suprafata construita 74,95mp;

suprafata construita desfasurata = 74,95 mp;

Hmax. 3,62m.

• Descrierea solutiei tehnice:

Solutia tehnica pentru aceste constructii propune folosirea de materiale reciclabile (lemn,metal) si un sistem constructiv cu o structura usoara care sa permita demontabilitatea acestora

Din punct de vedere functional exista doua zone distincte:

o Zona de vanzare propriu-zisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prinintermediul unor panouri glisante

o Partea functionala a cladirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti, un depozit, un vestiarpentru personal si un spatiu tehnic

• Finisaje interioare

o Pereti Grupurile sanitare sunt placate cu faianta pana la Hp = 2.10m

Vopsea lavabila

Lambriu de lemn la terasa

o Pardoseli Gresie in grupurile sanitare, vestiare, spatiul de depozitare si centrala termica

Dusumea de lemn pe hol si la terasa

14

Page 15: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

• Finisaje exterioare

o Placare cu panouri de lemn pentru exterior, lambriu de lemn natur tratat pentru exterior sitrafor lemn natur.

o Invelitoarea este alcatuita din panouri tristrat

o Scari de lemn cu trepte de 1,00m

o Jgheaburi din tabla zincata

o Glafuri si copertine din tabla zincata

Spatiile comerciale vor fi de tip snak – bar, cu toate prepararile la vedere, inglobate intr-o tejghea debar.

• Siguranta la foc.

S-a avut in vedere siguranta la foc a constructiei, iar pentru a raspunde acestei cerinte, conformnormativului P118/99, solutia propune urmatoarele:

o Protectia la foc a elementelor din lemn sau metal (in cazul in care se vor folosii ca elementestructurale).

o Evacuarea se face astfel incat, lungimea de evacuare sa corespunda celei normate.

o Se vor dimensiona caile de evacuare conform normativului.

o Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se propune, daca este necesar, amplasareahidrantilor interiori/exteriori, racordati la instalatia existenta si sisteme de avertizare si alarmare in cazde incendiu.

o Amplasarea cladirii se va face astfel incat sa corespunda distantelor normate fata devecinatati cat si asigurarea cailor de interventie in caz de incendiu.

o Se vor respecta toate cerintele normativului P118/99 referitoare la acest tip defunctiune.

OBIECT 15. Teatru in aer liber

- Teatrul in aer liber este o amenajare sezoniera, care da posibilitatea organizarii unorspectacole de mica importanta, fara pretentii, mai mult intalniri spontane ale tinerilor care doresc sase manifeste in domeniul artistic.

- Din punct de vedere structural situatia se prezinta astfel: infrastructura este alcatuita din pilotibatuti; suprastructura din profile metalice, usoare, placate cu lemn – lambriu stejar.

- Se vor realiza doua piese: una pentru spectatori – 4 gradene de 45 cm inaltime si 1m latime,pe care se va monta un numar de 150 scaune din lemn si a doua piesa pentru performeri, este oscena, cu schelet metalic, placat cu lambriu de lemn masiv stejar.

o Structura de rezistenta: stalpi si grinzi din profile metalice.

15

Page 16: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

o Suprafata construita: 153,85 mp

o Suprafata desfasurata: 153,85 mp

o Hmax: 2,80m

OBIECT 16. Scari si alei pietonale i amenajare obiectiv turistic naturalş

- Aleile pietonale sunt amenajate pentru a se face legatura intre centru de informare turistica siparcarea auto, amplasate pe platoul superior si amenajarea hidrotehnica si alte amenajari deagrement (jocuri sportive, recreere) amplasate pe platoul inferior si in lungul zonelor de acostare.

- Avand in vedere conservarea zonelor naturale, malurile si platformele existente vor ramane,de regula, la configuratia actuala, acordandu-se o atentie deosebita imbogatirii aspectului peisagisticprin plantarea speciilor adecvate solului din zona;

- Accesul in amenajarea hidrotehnica si centrul de informare turistica se realizeaza fie pedrumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata dinpiatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Aleile vor fi m rginite i combinate cu jardiniere, vegeta ie ornamental , copaci, iluminate cuă ş ţ ăstâlpi ornamentali i pe anumite zone de odihn vor fi prev zute b ncu e din lemn.ş ă ă ă ţ

- C ile de circula ie pietonal vor fi pavate, de regul , cu lespezi din piatr natural cu rosturiă ţ ă ă ă ăîns mân ate cu gazon, inând cont de peisajul stâncos al dealului cet ii Enisala. Taluzurile dintre aleiă ţ ţ ăţi terase vor fi înierbate i plantate cu arbu ti i copaci. Diferentele de nivel ale terenului natural vor fiş ş ş ş

preluate prin trepte realizate din piatra naturala.

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural

- are drept scop valorificarea arheologica si istorografica a zonei, al carui amplasament se va fi

stabili in urma cercetarilor arheologice din punctul ,,Palanca”(,,La Lutarie”).

- Punctul muzeal consta intr-o constructie ,,in situ” pe amplasamentul rezultatelor cercetarilorarheologice care va fi stabilit ulterior de catre Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea, destinataprotejarii acestor rezultate si a vizitarii de catre turisti.

- Ca urmare, prin prezentul proiect, se prezinta tipul de amenajare din punct de vederearhitectural si a cerintelor urbanistice din zona, amplasamentul si adaptarea la teren urmand a sedefinitiva ulterior dupa efectuarea cercetarilor arheologice prevazute pentru realizarea investitiei siconsultarea autoritatilor abilitate din domeniu. Se propune o cladire semiingropata cu structura dinbeton, inchideri din caramida si placata cu piatra naturala. Amenajarea interioara va fi adaptatacerintelor impuse de rezultatele cercetarilor arheologice si de catre autoritatile abilitate din domeniu.

• Protejarea si conservarea malurilor din zona naturala ,,La Lutarie”

In vederea protejarii si conservarii acestui sit natural al ornitofaunei se prevad umatoarele lucrari siamenajari :

o La baza malului, la o distanta de 10 m de piciorul malului, se realizeaza un zid de sprijin de 2m inaltime din gabioane paralelipipedice din plasa galvanizata umplute cu piatra bruta aranjata ingrijitla fata, in spatele caruia se realizeaza un prism din pamant local cu o latime la coronament de cca 3m, care se amenajeaza ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

16

Page 17: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Acest zid de sprijin are rolul de protectie a surparilor posibile ale malului si de interzicere aaccesului public in zona protejata.

o La partea superioara a malului, pe toata lungimea de 100 m si la o distanta de 8-9 m de mal,se monteaza o imprejmuire de protectie din lemn, in scopul interzicerii accesului publicului inzona protejata.

In vederea reducerii pierderii stabilitatii malului, in afara zonei protejate se vor colecta si dirija apelepluviale prin rigole pereate cu piatra rostuita cu mortar de ciment M100.

Platoul de deasupra malului va fi amenajat ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

o Celelalte maluri cu taluze naturale si alte suprafete care nu sunt prevazute a fi modificateraman in forma naturala, eventualele amenajari de alei pietonale vor urmari curbele de nivel naturalecu trepte de preluare a diferentelor de nivel. Aceste suprafete vor suporta imbunatatirea spatiuluiverde existent si plantarea de copaci si arbusti adaptati la conditiile pedologice existente.

• Alte lucrari, constructii si amenajari

Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prinrealizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidalapereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudulamenajarilor.

OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar

- Terenurile de sport sunt destinate pentru urmatoarele sporturi: volei, tenis, baschet, tenis demasa si au suprafata de 1723 mp.

- Depozitarea hainelor si echipamentelor sportive apartinand jucatorilor se va face in dulapuriindividuale (boxe), care pot fi inchiriate pe termen lung sau ocazional.

- In vecinatatea terenurilor de sport se afla vestiarul, care are o suprafata deaproximativ 85 mp.

Vestiarul prevazut in acest proiect cuprinde :

• Sala de asteptare cu dus si grup sanitar

• Vestiar instructori cu dus si grup sanitar

• Centrala termica

• Coridor

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar barbati

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar femei

OBIECT 19. Locuri de popas si recreere

- Cuprinde 10 ansambluri de locuri de popas si recreere, fiecare fiind realizat dintr - un foisor, 4bancute si 2 cosuri de gunoi.

OBIECT 20. Turn panorama

- Au fost prevazute 3 turnuri din lemn, cu scari

17

Page 18: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Permit o vedere panoramica asupra Deltei

OBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari

- Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud,prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiunetrapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspresudul amenajarilor.

XII. Asigurarea utilit ilor necesare obiectivului de investi ie:ăţ ţ

OBIECT 21a. Sistemul de alimentare cu ap va cuprinde urm toarele amenaj ri:ă ă ă

- S-a propus ca alimentarea cu ap a amenajarii hidrotehnice s se realizeze din rezervorulă ăexistent din localitatii Enisala. Întrucât capacitatea rezervorului existent nu asigur i alimentareaă şamenajarii hidrotehnice s-a prevazut suplimentarea debitului acestuia.

- Determinarea cerintei de ap - se face pe baza necesarului de ap , cu considerareaă ăcoeficientului pierderilor de ap kp, unde kp=1,05 (conform STAS 1343-1/2006).ă

• Cerinta medie de ap :ă

Q s.zi med.= 5,2 mc/zix1,05 = 5,46 mc/zi

Qs.orar.med = 5,46 mc/zi:24 ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

Qs.med.anual = 1300 mc/an x 1,05 = 1365 mc/an

• Cerinta maxim de ap :ă ă

Q s.zi max = 5,72 mc/zi x 1,05 = 6,0 mc/zi

Qs.orar.max = 6,0 mc/zi : 24 ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qs.max.anual = 1430 mc/an x 1,05 = 1502 mc/an

• Cerinta minim de ap :ă ă

Q s.zi min = 4,16 mc/zi x 1,05 = 4,37 mc/zi

Qs.orar.min = 4,37 mc/zi:24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qs.min.anual = 1040 mc/an x 1,05 = 1092 mc/an

In acest sens prin acest proiect, pentru asigurarea debitului necesar se prevede:

• realizarea unui nou foraj, în zona celor dou deja existente pentru alimentarea localitatiiăEnisala, cu H 100 m,NHs = - 5,0 m ; NHd = - 20,0 m, echipat cu o electropomp submersibilă ă

• Debitul de ap necesar pentru stingerea incendiilor, în cadrul investi iei propuse, va fi asigurată ţlocal din apa de suprafata a bazinului amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare deincendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conform studiului hidrogeologic si a breviarului de calcul noul foraj propus pentrusuplimentarea debitului de apa necesar alimentarii amenajarii hidrotehnice (debit de cca 0.4l/s) nuafecteaza buna functionare a celor doua foraje existente.

o Suplimentarea debitului de apa necesar prin realizarea unui foraj in perimetrul celorlalte douaforaje existente pentru satul Enisala, amplasate la sud-vestul localitatii, cu H = 100m, NHs = -5m,NHd = -20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila cu urmatoarele caracteristici; Q = 2,20 l/s =9,0 mc/h; H = 124 mCA; N = 18,5 Kw.

18

Page 19: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

o Montarea unei conducte de refulare, realizata din tuburi PE 100, PN 10, SDR 17, Dn 110 mm,L =2850 ml.

o Apa prelevata din panza freatica prin intermediul noului foraj propus, va fi trecuta prin statia detratare a apei, existenta, dupa care, va fi stocata in rezervorul de inmagazinare a apei, capacitate 250mc, existent.

o Montarea unei noi conducte de aductiune intre rezervorul de inmagazinare, existent siamenajarea hidrotehnica, din teava PE 100, SDR 17, PN 10, Dn 160 mm, curgere gravitationala, inlungime de aproximativ L= 850 ml.

o Realizarea de camine de vane, golire, aerisire, montate pe traseul conductei de aductiune.

o c min de bran ament prev zut cu apometru, vana de sectorizare si robinet de golire, montată ş ăla limita amenajarii hidrotehnice.

o conductele de distribu ie a apei pe dou direc ii principale, pe latura de vest (alimentareţ ă ţcheuri, apuntamente, centru de informare turistica) i pe latura sud i de est.ş ş

o Asigurarea perimetrului de protectie sanitara, pentru forajul nou executat, prin realizarea uneiimprejmuiri cu gard de sarma profilata, cu lungime totala a imprejmuirii L = 100 ml si latura de 25 ml.

• Asigurarea sistemului propriu de stingere a incendiului,va fi compus din:

o Debitul de ap necesar pentru stingerea incendiilor, va fi asigurat local din apa de suprafata aăamenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori, din conducte PE 100, PN10, Dn 110 mm, montate ingropat, Dn 80 mm.

o Hidranti exteriori de incendiu, Dn 80 ml.

o Pentru amplasarea sorbului motopompei si pentru protectia acestuia, in bazinul de aspiratie s-a prevazut un camin de beton, incastrat in cheiul bazinului.

OBIECT 21b. Canalizarea i epurarea apelor menajereş

- va fi prev zut pentru colectarea i epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zonaă ă şamenaj rilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice i biologice impuse de normativulă şNTPA-001/2002.

- Colectarea apelor uzate se va face printr-o re ea de canalizare subteran din conduct PVC-ţ ă ăKG, cu pantele de scurgere c tre sta ia de epurare.ă ţ

- Sta ia de epurare propus este un sistem de epurare de tip modular, compact , mecano-ţ ă ăbiologica, cu namol activat i va fi amplasat la baza digului de est la limita umpluturii dinspre canalulş ăde siguranta .

- Apele uzate epurate se descarc în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediulăunei conducte de desc rcare prev zuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu î i vaă ă şschimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice.Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prev zute înăNormativul NTPA-001/2002.

• Restitutia de ap de la consumurile igienico – sanitareă

o Restitutia medie de ap : ăQ u.zi med.= 5,46 mc/zi x 1,0 = 5,46 mc/zi

Qu.orar.med = 5,46 mc/zi : 24ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

19

Page 20: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Qu.med.anual = 1365 mc/an x 1,0 = 1365 mc/an

o Restitutia maxim de ap :ă ă

Q u.zi max = 6,00 mc/zi x 1,0 = 6,0 mc/zi

Qu.orar.max = 6,00 mc/zi:24ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qu.max.anual = 1502 mc/an x 1,0 = 1502 mc/an

o Restitutia minim de ap :ă ă

Q u.zi min = 4,37 mc/zi x 1,0 = 4,37 mc/zi

Qu.orar.min = 4,37 mc/zi : 24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qu.min.anual = 1092 mc/an x 1,0 = 1092 mc/an

OBIECT 21c. Instalatiile electrice

A. Instalatii de alimentare cu energie electrica

Prin amenajarea zonei turistice este necesara alimentarea cu energie electrica a consumatorilor acaror putere instalata este de 641 kW, fiind necesar sa se amplaseze in zona obiectivului un post noude transformare 20/0,4kV. Postul de transformare nou va fi constructie supraterana prefabricata(anvelopa de beton). Solutia alimentarii cu energie va fi stabilita de catre operatorul de distributieenergie electrica din zona, respectiv de catre o unitate abilitata de catre acesta.

Alimentarea cu energie electricå se va realiza in conformitate cu avizele obtinute conf. Legii nr. 10 din18/01/1995, art 21, de catre investitor, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre proiectantulde specialitate. Se vor obtine:

Avizul de amplasament – in care se precizeaza punctul de vedere al operatorului de retea fatade propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului.

Avizul tehnic de racordare –care se emite de catre operatorul de retea la cererea unuiconsumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vedereasatisfacerii cerintelor consumatorilor, prevazute la solicitarea avizului.

Din postul de transformare se vor alimenta prin cabluri separate urmatorii consumatori principali :

8. Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

9. Zonele B, D si statia de carburanti

10. Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si amenaj ri destinate activitatilor traditionale)ă

11. Zona E cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

12. Centru de informare turistica, obiectivul turistic natural « Lutaria », cabina poarta

13. Statia pompe incendiu

14. Punctul de aprindere al iluminatului exterior si arhitectural

Alimentarea consumatorilor se va realiza prin retele subterane trifazate utilizand cabluri armate cuconductoare din aluminiu si manta din PVC tip ACYABY sau cu conductoare din cupru si manta dinPVC tip CYABY. Derivatiile cablului catre consumatori se vor realiza de la caz la caz, prin mansoanesau prin utilizarea unor cutii amplasate suprateran langa obiective.

20

Page 21: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Traseul instala iilor electrice de alimentare a consumatorilor si amplasamentul echipamentelor suntţprezentate in planul IE-SF-01.

B. Instalatii electrice obiective:

Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la o cutie de distributie (CD1) amplasata inapropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice. CD1 va fi prevazuta cu 2 sectiide bare, zona A si hanul alimentandu-se din sectia 1.

Din aceasta cutie se va alimenta in viitor cladirea hanului si consumatorii aflati pe insula (exceptandiluminatul public).

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta dintr-o cutie de distributie (CD2) amplasata pe insula, inapropierea pasarelei flotante. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cuconductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va facemonofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Zonele B, D si statia de carburanti

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD1) amplasata inapropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice.

Zonele B, D si statia de carburanti vor fi alimentate din sectia 2 de bare.

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta din CD1. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizandcabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16Ase va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si anemaj ri destinate activit ilor tradi ionale)ă ăţ ţ

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD3) amplasata inapropierea cladirii. Trecerea cablului peste canal se va realiza prin pasarela pietonala care va fiprevazuta cu 4 tevi PVC cu diametrul de 90mm incastrate in beton. O teava va fi folosita pentru cablulde alimentare al zonei C, una pentru iluminatul public si doua vor fi rezerva.

Se vor alimenta din CD3: viitoarea cladire destinata activitatilor traditionale si derivatiile catre bolarzi.Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta dinPVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realizatrifazat.

21

Page 22: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona E (pontoane dormitor), cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD4) amplasata inapropierea cladirii vestiarelor. Din CD4 se vor alimenta:

- Tabloul rampei ridicare/ coborare ambarcatiuni

- Tabloul pontonului dormitor (1)

- Tabloul pontonului dormitor (2)

- Bolardul cu pompa colectare ape gri

- Bolardul cu pompa colectare apa

- Tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelorterenurilor de sport

- Tabloul electric al statiei de epurare.

- Instalatii electrice exterioare

Cablurile care pleaca din CD4 vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu saucupru si manta din PVC tip (A)CYABY .

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare

In interiorul cladirilor iluminatul se va realiza cu lampi fluorescente montate aparent avand gradul deprotectie corespunzator destinatiei spatiului luminat. Iluminatul grupurilor sanitare, vestiarelor sidusurilor se va asigura cu lampi etanse cu eficienta energetica mare tip fluorescente montateaparent.

Iluminatul se va realiza in functie de destinatia spatiului si anume:

- holuri acces, depozite, magazii- Emed > 100 lx

- grupuri sanitare, vestiare, bar- Emed > 200 lx

- birouri personal - Emed > 500 lx

Comanda iluminatului se va realiza in general local.

Atat circuitele de prize cat si circuitele de iluminat sunt realizate din conductori de cupru izolati de tipFY introdusi in tuburi de protectie din material plastic. Tuburile de protectie din material plastic sunt

22

Page 23: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

montate ingropat in elementele de constructie. Acolo unde constructia nu permite montajul ingropatse vor utiliza plinte de protectie montate aparent.

Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu oputere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele deiluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere totala maxima instalata de 3kW.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat interioare si prize este 230 V c.a. monofazat.Tensiunea de lucru pentru circuitele care alimenteaza consumatori trifazati este 400 V c.a.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general.

Astfel toate carcasele utilajelor, motoarelor electrice, cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie,aplicele metalice, etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie.

Priza de impamantare va fi constituita din armaturile fundatiei si o priza artificiala. Valoarea rezistenteide dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 � .

Pentru tabloul general al cladirii vestiarelor va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Iluminatul terenurilor de sport

Alimentarea cu energie electrica a iluminatului terenurilor de sport se va realiza din tabloul general alcladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 12 m prevazuti cuconsole pentru 2 sau 4 proiectoare echipate cu lampi cu ioduri metalice avand puterea cuprinsa intre400 si 1000W. Se va asigura un nivel de iluminare de minim 100 lx.

Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa de 12 m care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretinusor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice.

Reteaua electrica subterana va fi de tip intrare-iesire.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face printr-un bransament trifazatalimentat din CD4. In incinta statiei de epurare se va monta un tablou electric (TFL) de forta sicomanda aferent statiei.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat exterior, se va monta un stalp tip lampadar cu inaltimea demaxim 5m prevazut cu corp de iluminat echipat cu lampa cu vapori de sodiu, alimentata din iluminatulpublic.

Centrul de informare turistica, obiectivul « La lutarie », cabina poarta

Instalatii electrice exterioare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la tabloul general al centrului de informare turisticadin care se vor alimenta „Lutaria”, cabina poarta, spatiile de campare si instalatiile interioare alecladirii. Pentru tabloul general va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Cablurile care pleaca din TG spre « Lutarie », cabina poarta si spatiile de recreere vor fi pozatesubteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY.

23

Page 24: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilormetalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse subtensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare centru de informare turistica

Instalatia electrica de iluminat se va realiza in functie de destinatia spatiilor cu corpuri de iluminatechipate cu una sau doua surse fluorescente compacte, sau cu proiectoare echipate cu lampi cuhalogenuri metalice de 70 W montate incastrat in tavanul fals. In grupurile sanitare si pe terasabarului s-au folosit corpuri de iluminat etanse rezistente la umezeala, cu un grad de protectie IP 44.

Numarul corpurilor de iluminat s-a determinat in functie de iluminarea medie aleasa astfel:

- tejghea bar – Emed = 500 lx

- depozitare – Emed = 200 lx

- hol – 100 – 200 lx

- grup sanitar - 200 lx (in apropierea oglinzilor)

iar tipul corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperilor pentru a se crea atat o bunavizibilitate si un ambient placut, cat si o functionare sigura.

Comanda iluminatului se va realiza local prin intrerupatoare si comutatoare amplasate la hp= 1 m fatade pardoseala.

Prizele monofazate de 16 A sunt de utilizare normala si au fost prevazute cu contact de protectie.

Prizele se vor monta ingropat sub tencuiala la hp = 0,3m.

Circuitele de lumina si prize se vor executa cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere lapropagarea flacarii de tip CYYF introdus in tub MONOFLEX care va fi pozat aparent deasupratavanului fals si va fi prins de elementele metalice ale structurii constructiei.

Circuitele de prize au o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP -I7.

Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere maxima instalatade 3 kW in conformitate cu prevederile normativului NP- I7.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.

Dozele de aparat instalate îngropat sub tencuial se monteaz în a a fel încât capacul lor s seă ă ş ăg seasc la nivelul de finisaj al peretelui respectiv.ă ă

Leg turile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau tablouri, se execut prin metode iă ă şmijloace prin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezisten de trecere minim ,ă ţă ăsigure în timp i u or de verificat.ş ş

Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a leg turilor electrice se face în func ie de materialulş ă ţi sec iunea conductoarelor i de caracteristicile mediului de montare.ş ţ ş

Leg turile electrice între conductoare izolate pentru îmbin ri sau deriva ii se face numai în accesoriileă ă ţspecial prev zute în acest scop (doze, cutii de leg tur , etc).ă ă ă

Se interzice executarea leg turilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau evilor deă ţprotec ie, plintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construc ie.ţ ţ

In instala iile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectivţ

24

Page 25: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- verde/galben – conducta de protec ieţ

- albastru deschis – conducta nul de lucru

- alb sau cenu iu deschis – conducte mediane sau neutreş

- ro u, albastru închis, mov – conductoare de fazş ă

Pentru cabluri se vor respecta la conductorii ce îi formeaz , codul culorilor din fabric . ă ă

Iluminatul de siguranta cuprinde:

- iluminat de evacuare – marcarea iesirilor si a cailor de acces.

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de evacuare vor fi de tip nepermanent echipate cu lampifluorescente de 8 W si acumulator local cu autonomie de minim 1 h. Corpurile de iluminat pentruevacuare vor avea inscriptionat cuvantul “IESIRE”. Comanda iluminatului de evacuare se realizeazacentralizat de la tablou. Corpurile de iluminat vor fi in functiune doar la disparitia tensiunii dealimentare de la retea.

Corpurile de iluminat de evacuare se vor monta de-a lungul cailor de evacuare si la fiecare schimbarede directie.

Circuitele se vor executa cu cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii detip CYYF 4x1.5 mm2 introdus in tub de protectie tip IMONOFLEX 16 montat ingropat in perete sauΦdeasupra tavanului fals.

Instalatii electrice cabina poarta

Din tabloul cabinei se vor alimenta: iluminatul, circuitul de prize si tabloul de comanda al barierelor.Circuitele vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala 30 mA.

Statia pompe incendiu

Din tabloul de joasa tensiune al postului de transformare se va alimenta tabloul de distribu ie al sta ieiţ ţpompelor de incendiu. Cablul tip CYABY va fi pozat subteran.

Cablul de alimentare al tabloului de distribu ie al sta iei pompelor de incendiu si al electrovanelor deţ ţincendiu se leag înaintea întreruptorului general sau a siguran elor generale ale tabloului din care seă ţalimenteaz . Întreruptorul sau siguran ele de pe coloana ce alimenteaz tabloul sta iei pompelor, ală ţ ă ţelectrovanelor de incendiu i al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilatş ăcare s nu permit întreruperea aliment rii decât în caz de strict necesitate. Aceast blocare nu esteă ă ă ă ănecesar în cazul în care întreruptorul se afl în înc peri unde au acces numai persoane autorizateă ă ă(camera tabloului general de distribu ie etc.).ţ

Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului sta iei de pompare pentru incendiu i a altorţ şsisteme de siguran la foc trebuie s fie din cupru i trebuie protejate împotriva deterior rilorţă ă ş ămecanice cu tuburi metalice, dac sunt montate aparent sau din materiale plastice dac sunt montateă ăîngropat. Aceste coloane pot fi executate i în cabluri armate (f r alte protec ii), sau nearmate darş ă ă ţprotejate cu tuburi metalice.

Oprirea manual a pompelor i electrovanelor de incendiu se va face numai din sta ia pompelor deă ş ţincendiu.

Instalatia de iluminat public a obiectivului

Din postul de transformare va fi pozat subteran un cablu tip ACYABY pana la punctul de aprinderetrifazat amplasat in apropierea centrului de informare turistica.

25

Page 26: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Comanda iluminatului se va face printr-o fotocelula legata la un releu crepuscular (fotocelula)amplasat in exteriorul cladirii care se va regla sa anclanseze la un nivel de iluminare de 30 lux.

Releul crepuscular va fi montat intr-un loc in care sa nu fie influientat de iluminatul artificial.

Pentru economisirea energiei electrice vor fi prevazute ceasuri programatoare care sa comandestingerea proiectoarelor si a unor corpuri de iluminat la ora care va fi stabilita de catre beneficiar. Seva realiza si comanda manuala a iluminatului atat din centru de informare turistica, cat si din cabinapoarta.

Iluminatul drumului de acces

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cuconsole avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vorutiliza stalpi metalici cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii voravea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasareastalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasain spatiile verzi).

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator tipului de artera M4, conform standardului SR EN13201 si CIE 115/2010; Lmed 0,75 [cd/mp].≥

Iluminatul parcarilor

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cuconsole avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vorutiliza stalpi metalici cu flansa si fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electricepozate subteran.

Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (sevor amplasa in spatiile verzi).

Intrucat prin standarde nu se impun valori pentru iluminatul parcarilor, se va asigura un nivel deluminanta apropiat de cel al arterei.

Iluminatul cheiurilor, aleilor de promenada, locurilor de recreere i promenad si a insulei ş ă

Pentru realizarea instalatiei de iluminat, se vor monta stalpi tip lampadar cu inaltimea de maxim 5mprevazuti cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi cu flansacare prezinta avantajul ca se monteaza, se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitarecare asigura accesul la cablurile electrice. Amplasarea stalpilor pe chei se va realiza pe margineadinspre apa a taluzului. Amplasarea stalpilor care lumineaza alei se va realiza in spatiile verzi.

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator aleilor pietonale tip P4, conform standardului SREN 13201 si CIE 115/2010; E med 5(lx).≥

Protectia contra tensiunilor accidentale de contact

Protec ia împotriva atingerilor directe se realizeaza prin:ţ

a) izolarea p r ilor active;ă ţ

b) carcase în interiorul c rora s se g seasc p r ile active;ă ă ă ă ă ţ

Protec ia împotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin legarea tuturor partilor metalice aleţinstalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune laconductorul de nul de protectie.

26

Page 27: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Priza artificiala noua va fi realizata din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp sidin electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 ½” toli cu lungimea de 3 m legati intre ei prin suduracu platbanda OL-Zn 40x4mm. Priza de pamant artificiala se va monta ingropat la 0.8 m adancime.

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare a tablourilor si stalpilor prevazuti cuimpamantare va fi de maximum 10 � nelegata si maximum 4 � legata la restul instalatiei.

La punctele de aprindere, la cutiile de distributie si la tablourile amplasate in interiorul constructiilor,platbanda prizei se leaga direct la borna de impamantare.

La stalpii metalici cu flansa si la stalpii lampadar platbanda prizei se leaga la piesa de separatie careeste fixata de unul dintre prezoanele stalpului.

3.2 JUSTIFICAREA NECESIT II PROIECTULUIĂŢ

• Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltariieconomiei nationale.;

• Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural siantropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materialesi a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice;

• Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialuluispecific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentrucel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspectmorfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, derelaxare, odihna si recreere.

• Atragerea de noi investitori in zona;

• Crearea de noi locuri de munca;

Toate aceste avantaje vor permite dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si aintregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate,imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turisticevizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

3.3. VALOAREA INVESTITIEIValoarea total a investi iei este de 19.127.310,55 lei (f r TVA).ă ț ă ă

3.4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

Durata de executie a invesitiei este de 24 luni, incluzand perioadele de achizitie, perioada deproiectare a urmatoarelor faze si executia lucrarilor.

3.5. PLAN E REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUIŞPROIECTULUI, INCLUSIV ORICE SUPRAFATA DE TEREN SOLICITATAPENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR ( PLANURI DE SITUATIE SIAMPLASAMENT)

27

Page 28: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Planul de incadrare in zona si planul de situatie cu amplasamentul lucrarilor din cadrul proiectuluieste prezentat în Anexa.

3.6. DESCRIERE A CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUIPROIECT, FORME FIZICE ALE PROIECTULUI (PLANURI, CLADIRI,ALTE STRUCTURI, MATERIALE DE CONSTRUCTIE ETC)

3.6.1 Date generale ale situatiei existente

Traficul nautic in zona se desfasoara pe luciile de apa ale complexului acvatic si peretelele de canale existente, dintre care cel mai important este Canalul Enisala.

Destinatiile principale ale traficului nautic sunt pentru activitatile traditionale (pescuitul)practicat de localnici, pescuitul sportiv si plimbari de agrement practicate de turisti.

Tipurile de ambarcatiuni sunt dintr-o gama foarte diversa, dintre care:

barci cu rame si cu motor de diverse dimensiuni;

ambarcatiuni de agrement cu motor de diverse forme si marimi;

salupe diverse pentru transport pescaresc si transport persoane.

Locurile amenajate de acostare sunt cele de pe lacul Razim, iar in zona amplasamentuluianalizat nu sunt amenajari de lansare/ridicare si nici de acostare a ambarcatiunilor, acesteoperatiuni efectuandu-se de pe malul natural existent, la capatul unor canale pescaresti sipe diverse accese de drumuri de exploatare de pamant neamenajate.

Turismul in zona - prezinta o activitate din ce in ce mai mare datorita diversitatiiresurselor naturale si istorice valoroase existente in zona, oferind turistilor conditii derelaxare, odihna si recreere, cu practicarea pescuitului sportiv, plimbari de agrementnautic in alte zone ale complexului lacustru si in Delta Dunarii, drumetii la Cetateamedievala Enisala, padurea Babadag si alte zone, excursii cu vizitarea monumenteloristorice si religioase din regiune.

Accesul in zona este facilitat de drumul judetean DJ 222, cu legaturi importante catre toatedirectiile importante.

Avand in vedere cresterea atractiilor turistice din zona, rezulta necesitateadezvoltarii, diversificarii si modernizarii infrastructurii de agrement.

Statutul juridic al terenului

Terenul pe care se va realiza infrastructura de agrement in zona turistica Sarichioi este situat pedomeniul public de interes judetean, in administrarea Consiliului Judetean Tulcea in baza HCJnr.81/5 din 28.11.2008.

28

Page 29: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

3.6.2 Caracteristici constructive ale lucrarilor propuse in proiect

Investi ia prin care se va crea infrastructura de agrement in zona turistica Sarichioi are ca obiectivţ e:

- Crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente;

- Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publica precum sicrearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publica;

- Dezvoltarea de infrastructuri publice la scara mica pentru valorificarea atractiilor turistice;

- Activitati de marketing si promovarea turistica a obiectivului finantat.

29

Page 30: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 variante ale configuratiei bazinului amenajat, astfel:

Varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.

Varianta 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

Analizand cele doua variante pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct de vedere tehnic si economic se recomanda aplicarea Variantei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale.

In continuare prezentam detalierea tehnica a lucrarilor din cadrul proiectului.

I. Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apei

OBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala

- pe sectorul între lacul Razim i canalul dinspre amenajarea hidrotehnica, sector în lungimeşde cca. 2 km, se excaveaz prin dragaj refulant sau cu graif r pe l imea actual de cca. ă ă ăţ ă25 m i o adâncime de ap de 2.10 m, la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mMN75), cotaş ăde fund fiind la -1,40 mrMN75.

OBIECT 2. Canalul de acces între canalul Enisala i amenajarea hidrotehnicaş

- în lungime de 410 m, se realizeaz prin supral rgirea canalului existent de la cca. 8-10 m ă ăla 20 m, la aceea i adâncime a apei ca i canalul Enisala. Aceast l ime asigur circula ia ş ş ă ăţ ă ţambarca iunilor în ambele sensuri, în condi ii de siguran .ţ ţ ţă

OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta

- amplasate in afara platformelor de nord si est ale amenajarii hidrotehnice au o lungime de aproximativ 900 m, o latime de pana la 10 m si o cota a fundului la -0,60m, avand rolul de asigurare a curentului de primenire a apei din bazin, de emisar pentru apele epurate (canalul de est) si de protectie impotriva incendiului a vegetatiei stuficole din balta adiacenta. Circulatia apei intre bazin si canalul de nord se face prin intermediul a doua conducte Dn 800 mm subterane amplasate la extremitatea de NV a bazinului.

- Catre est se prelungeste cu Canalul secundar de legatura intre canalul de siguranta din partea de est si reteaua de garle a baltii are aceleasi caracteristici ca si canalele de siguranta descrise mai sus.

- Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la umpluturile platformelor nou create adiacente.

Conducte subterane curent primenire apa

Sunt amplasate la extremitatea de NV a bazinului si fac legatura intre canalul perimetral de siguranta din nord si amenajarea hidrologica.

Sunt prevazute doua conducte subterane paralele din tuburi Dn 800 mm, in lungime totala de 20 m fiecare,cu radierul montat la cota -0,40 mr MN75. Tuburile vor fi montate orizontal pe un pat din balast si vor fi acoperite de umplutura platformei.

30

Page 31: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Semnalizarea navigatiei

Senalizarea navigatiei va fi plutitoare sau pe uscat, conform conditiilor de amplasare si acces.

Semnalizarea plutitoare este urmatoarea:

geamandura luminoasa cu panou solar la intrarea in canalul Enisala dinspre lacul Razim si la desprinderea senalului de acces din canalul Enisala;

balize pentru delimitare a senalului de acces, amplasate din 50 in 50 m.

Semnalizarea fixa de la uscat este urmatoarea:

la intrarea cu far rosu si verde amplasate pe capetele digurilor de nord si de est;

plantarea de panouri cu semnale de interzicere - producere valuri inainte de intrarea in amenajarea hidrotehnica;

plantarea de panouri de restrictie privind limita de adancime a apei.

II. Facilitatile pentru amenajarea hidrotehnica de acostarea a ambarcatiunilor reprezint partea ăfunc ional a proiectului.ţ ă

Pentru stabilirea configura iei amenajarilor hidrotehnice pentru acostarea ambarcatiunilor s-au ţavut în vedere urm toarele:ă

- înglobarea în configura ia general actual a terenului;ţ ă ă

- caracteristicile geotehnice ale terenului i utilizarea local a acestuia la terasamente;ş ă

- asigurarea accesului diverselor tipuri de ambarca iuni, indiferent de modul de propulsie, cu ţcircula ie în ambele sensuri, inclusiv la ape mici ale Dun rii si in lacul Razim;ţ ă

- amenajarea unor cheuri, apuntamente i pun i de acostare ambarca iuni care s asigure ş ţ ţ ăutilizarea la capacitate maxim a suprafe ei acvatoriului realizat, în condi ii de maxim ă ţ ţ ăsiguran , func ie de caracteristicile navelor;ţă ţ

- dotarea zonelor de acostare cu accesorii de amarare, c i de transbordare i circula ie ă ş ţpietonal inând cont de varia iile de nivel ale apei, utilit i (energie electrica, iluminat, ă ţ ţ ăţap );ă

- asigurarea spa iilor de manevr necesare, în corelare cu tipul ambarca iunilor, mai ales ţ ă ţpentru ambarca iunilor cu vele care prezint o capacitate de manevr mai sc zut dec t ţ ă ă ă ă ăambarca iunile cu motor. Diametrul cercului de manevra este de min 50 m.ţ

- asigurarea circula iei i primenirii apei în bazin pentru evitarea zonelor de ape stagnate;ţ ş

- protejarea malurilor împotriva efectului de erodare a apei;

- platforme, c i de acces, alte amenaj ri de agrement i promenad ;ă ă ş ă

Amenajarea hidrotehnica pentru acostarea ambarcatiunilor se compune din urm toarele p r i principale:ă ă ţ

OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice

- cu o suprafa de luciu de ap de cca. 31.161 mp i o adâncime a apei de 1,90 m la nivelulţă ă şmediu de exploatare (+0.70 mrMN75). Adâncimea bazinului se realizeaz prin excava ii cu ă ţutilaje plutitoare i de pe uscat. Materialul rezultat se utilizeaz la terasamentele digurilor i ş ă şalte umpluturi adiacente.

OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces

31

Page 32: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- este delimitata de capetele platformelor de nord si de est, are o l ime de cca. 20 m i o ăţ şadâncime de ap de 2.10 m.ă

- Pe capetele digurilor sunt amplasate farurile (ro u i verde) de intrare in amenajarea ş şhidrotehnica.

OBIECT 4c. Insula centrala

- realizata din umplutura din material local cu un contur ondulat, cu taluze protejate, destinata ca spatiu de trecere, odihna si recreere.

OBIECT 4d. Cheuri verticale

- din gabioane, coronament din beton la cota +1,50, cu scari de acces, accesorii de amaraj, amortizori de cheu si alte dotari de utilitati specifice (terminale de colectare ape menajere side santina de la nave, alimentare carburanti), acces rampa de ridicare/ lansare ambarcatiuni, fiind destinate pentru toate tipurile de ambarcatiuni.

- este amplasat pe latura de sud si sud-est a bazinului pe o lungime de 80 m, iar pe latura deest pe o lungime de 30 m, fiind separate de rampa de ridicare/lansare ambarcatiuni.

OBIECT 5. Digurile de nord i de est ş

- au rolul de accese la apuntamentele adiacente, platforme pentru spatiu tehnic i platforme şpentru dezvoltarea ulterioara a activitatilor traditionale si de agrement. La exterior spre balta prezinta un contur meandrat adaptat la configuratia malurilor adiacente.

- Cota superioar a coronamentului este la +1.60 MN75.ă

- Realizarea acestor diguri rezult i ca urmare a utiliz rii materialului excavat din bazin, ă ş ăacestea nefiind impuse de asigurarea rolului de ad postire, întrucât amplasamentul ăprezint un ad post natural la agita ia apei datorit vegeta iei dure abundente.ă ă ţ ă ţ

- Taluzele exterioare ale digurilor vor fi cu pamant natural si plantate cu s lcii. Taluzele ădinspre amenajarea hidrotehnica se vor proteja cu pereu din piatra rostuit cu mortar pe filtru geotextil cu balast i rezemate la partea inferioar pe o grind din beton i un prism ş ă ă şde piatr brut .ă ă

- Digul de nord are o lungime de 312m.

- Digul de est are o lungime de 103m.

III. Amenaj rile de acostare a ambarca iuniloră ţ , amplasate in lungul taluzelor interioare protejate si in jurul insulei sunt de urmatoarele tipuri:

OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala

- a ambarcatiunilor si jetele (fingers) flotante amplasate de o parte sau de ambele parti a puntii principale, dotate cu pasarele de acces cu malul, accesorii de amaraj si terminale de utilitati, fiind destinate pentru ambarcatiuni de pana la 8m lungime;

- Sunt structuri asamblate din pontoane plutitoare pe flotori din beton armat sau cuve din PVC umplute cu polistiren expandat, de 2,4 - 3 m latime si lungimi totale variabile dispuse paralel cu malul sau perpendicular pe acesta si jetele laterale de 6.0 m lungime si 0.7 m latime dispuse pe o parte sau pe ambele parti ale pontonului, punti cu platelaj din lemn tratat sub presiune.

- Legatura cu malul se face prin intermediul puntilor cu structura metalica sau din lemn tratat sub presiune, fixate articulat la mal intr - un ancastrament din beton armat.

32

Page 33: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Toate tipurile de pontoane flotante sunt dotate cu accesorii de amaraj, terminale cu prize de apa, energie electrica, iluminat, accesorii de salvare.

- Fixarea pontoanelor se face cu lanturi zincate de 16 mm de blocurile de ancoraj de pe mal si de lesturile de 1200 kg/buc din beton lansate pe fundul bazinului. Legarea se va face astfel incat deplasarile pontoanelor sa asigure variatai nivelului apei, siguranta ambarcatiunilor si garda fata de mal de min. 50 cm.

Alegerea tipului de apuntamente se va face cu acordul prealabil al beneficiarului si proiectantului de la furnizori consacrati in domeniu, pe baza documentelor tehnice specifice si a avizului de catre autoritatile romane abilitate.

OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale

- isolate sau in structura, pentru ambarcatiuni de 8-10 m lungime, dotate ca si cele anterioare.

OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare

- asigura legatura intre insula si uscat, pe o lungime de 32 m, fiind alcatuita din pontoane plutitoare de 3 m latime pe flotori din PVC umpluti cu polistiren si punte din beton armat, cu pasarele de acces la maluri si parapeti pietonali de protectie pe zona mediana de 1,40 m latime. Pontoanele asigura inclusiv traseele de utilitati (apa, iluminat) catre insula, amplasate in corpul puntii din beton.

Din punct de vedere al destinatiei fronturile de acostare se impart in urmatoarele zone caracteristice:

Zone destinate preponderent ambarcatiunilor turistice (A, B)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare, dispuse paralel cu malul in jurul insulei, partial pe taluzul de sud pe taluzul de vest si pe taluzul digului de nord, cu acostare transversala si longitudinala pe o parte ;

Zona destinata preponderent activitatilor traditionale si turistice (C)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare dispuse paralel cu taluzul digului de nord, in lungime de 220 m, cu acostare transversala si longitudinala pe o singura parte.

Zona destinata utilitatilor si serviciilor speciale (D)

Este aferenta cheului vertical din partea de SE a bazinului, fiind destinata serviciilor speciale de ridicare lansare ambarcatiuni, colectare ape menajere si de santina de la ambarcatiuni, alimentare carburanti, dar si pentru acostare diverse ambarcatiuni.

La stabilirea acestui amplasament s-a avut in vedere existenta curentilor minimi ale apei care sa nu propage o poluare accidentala si sa se izoleze cu usurinta zona, apropierea de statia de epurare si de cailede acces.

OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni

- de tip plan inclinat, o rampa amplasata la limita de SE a bazinului, dotata inclusiv cu biga de 15 tfm si o rampa destinata ambarcatiilor pescaresti amplasata la extremitatea de NV a bazinului.

- Sunt prevazute doua amplasamente de rampe de ridicare/lansare ambarcatiuni:

Rampa ridicare/lansare din zona D de utilitati si servicii speciale

33

Page 34: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Este amplasat în col ul de sud vest a bazinului, facand legatura prin drumul perimetral cu spatiul de spatiuă ţtehnic, fiind destinata preponderent ambarcatiunilor turistice

Este compus dintr-o ramp cu plan inclinat din dale de beton de 4,5 m latime, cu panta de 1:6 i o big cuă ă ş ăbra pivotant , cu sarcina la cârlig de 15 tfm amplasata adiacent cheului. ţ ă

Dalelelprefabricate din beton armat in grosime de 16cm, sunt montate pe un pat nivelat din piatra sparta, iar suprafata acestora va fi rugoasa.

Ridicarea i lansarea la ap a ambarca iunilor se va face prin tragerea i coborârea c ruciorului port - ş ă ţ ş ăalup pe planul înclinat al rampei. La cap tul dinspre uscat se va prevedea un troliu cu cablu de o el ş ă ă ţ

pentru tragerea i lansarea c ruciorului.ş ă

Fundatia bigii este pe 6 piloti batuti din beton armat cu sectiunea de 35x35 cm si 10 m lungime dispusi circular in jurul axului de rotire, monolitizati printr-un radier din beton armat de forma unui hexagon incris intr-un cerc cu diametrul de 4,20 m si cu o grosimea de 70 cm

Rampa ridicare/lansare din zona C de activitati traditionale

Pentru deservirea zonei cu activitati traditionale se prevede la extremitatea de NV a digului de nord un planinclinat asemanator ca cel prezentat mai sus pentru ridicarea-coborarea ambarcatiunilor pescaresti din aceasta zona fara dotare cu biga pivotanta.

Ridicarea i lansarea la ap a ambarca iunilor se va face prin tragerea i coborârea c ruciorului port - ş ă ţ ş ăalup pe planul înclinat al rampei sau manual prin procedee traditiaonale.ş ă

La cap tul dinspre uscat se va prevedea inclusiv un troliu cu cablu de o el pentru tragerea ambarcatiunilor.ă ţ

Structura constructiva a planului inclinat este identica cu cealalta descrisa mai sus cu precizarea ca racordul cu malurile se realizeaza prin intermediul prismului de anrocamente si taluze pereate.

Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

IV. Alte amenaj ri hidrotehnice:ă

OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale

- delimiteaza partea de sud – est a amenajarilor la baza dealului stancos cu Cetatea Enisala si are rolul de colecatere a apelor poluviale de pe valea naturala existent si de pe zonele desud ale amenajarilor si de evacuare a acestora in balta.

- In vederea reducerii efectelor de eroziune a torentului in amonte si pentru reducerea panteide scurgere, s-a prevazut un prag de gabioane paralelipipedice din carcase din plasa de sarma protejata cu galfan umplute cu anrocamente. In avalul acestui prag s-a prevazut un canal de regularizat cu sectiunea trapezoidala protejata cu zidarie de piatra in grosime de 30 cm rostuita cu mortar de ciment.

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale

- Descarcatorul tubular de ape pluviale este amplasat in partea de vest a amenajarilor si are rolul de colectare a apelor pluviale din lungul drumului judetean DJ 222 si pe zonele de vest ale amenajarilor si de evacuare a acestora in bazin.

34

Page 35: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Este o constructie subterana compusa dintr-un camin de colectare si decantare din beton armat prevazut cu gratare metalice si o conducta DN 800 mm cu lungimea de 100 m si panta 3%. Colectarea apei in caminul decantor se face prin intermediul descarcatorului in trepte a rigolelor din lungul drumului judetean.

OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni

- Este amplasat la limita de SE a amenajarii hidrotehnice pe cheul vertical al digului de est invecinatatea Statiei de epurare. Asigura preluarea apelor ,,gris’’ (menejere) de la ambarcatiunile care au prevazuta colectarea acestora.

- Preluarea se va face prin intermediul unui bolard specializat, dotat cu pompa. Evacuarea acestor ape se va face catre Statia de epurare.

OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina

- Este amplasat in aceeasi zona cu terminalul de colectare ape ,,gris’’ (menajere). Preluarea se va face printr-un echipament specializat (bolard), dotat cu pompa. Colectarea se va faceintr-un rezervor etans prevazut cu separator de uleiuri si va fi indepartat prin preluarea de catre firme specializate si autorizate in acest sens.

OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat sunt reprezentate de platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta) si platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat) a caror descriere este prezentata mai jos. Platformele au o latime de circa 5 m.

OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)

- se realizeaza din materialul dragat prin refulare pentru realizarea bazinului si a canalelor de siguranta.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra, iar taluzul dinspre canalul de siguranta va ramane din pamant cu panta de 1:2, cu o berma de protectie fata de malul canalului de 4,5 m pe care se vor planta salcii. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5 - 2%, in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)

- se realizeaza prin excavarea de la uscat a acestei zone de bazin si din umpluturile la cota cu material local.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5- 2% , in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

- In zona gurii de intrare protectia taluzelor se va face pana la ramificatia canalelor de siguranta si pe taluzele exterioare din zona farurilor.

Lungimea malurilor protejate este urmatoarea:

- zona A perimetral insula = 212 m

- zona B pe latura de sud si sud-vest = 282 m

- zona C pe latura de nord = 312 m

- zona E pe latura de est = 103 m

35

Page 36: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

V. Amenaj ri utilitare i de agrement pe zona de uscat:ă ş

OBIECT 11. C ile de acces carosabileă

- vor asigura leg tura între latura de sud-est a bazinului, unde este amplasat rampa de ă ăridicare nave, cu sediul administrativ i DJ 222. ş

- Traseul în plan are o lungime de 300 m si va urm ri traseul corectat al drumurilor ăneamenajate existente.

- În profil longitudinal se va urm ri panta corectata prin ramblee si deblee a terenului natural ăcu declivit i spre amenajarea hidrotehnica.ăţ

- L imea carosabil va fi de 6 m cu acostamente de 0,75 m l ime fiecare si rigole laterale ăţ ă ăţpereate cu piatra pentru scurgerea apelor pluviale.

- In profil transversal drumul va fi in acoperis cu pante transversale de 2-2,5%.

- Intersectia cu DJ222 se afla la km 37+ 310 pe partea stanga (spre est) si se amenajeaza prin supralargirea acestuia cu banda de viraj la stanga dinspre directia Sarichioi si pene de racord. Se asigura semnalizarea rutiera a intersectiei prin indicatoare si marcaje rutiere.

- Prima alee de exploatare i promenad adiacenta cheului dinspre uscat este ş ădimensionata inclusiv pentru acces auto de interven ie. ţ

- Sistemul rutier adoptat va fi cu pavaj din piatr natural pe o funda ie din piatr spart .:ă ă ţ ă ă

Pavaj din piatra montata pe sapa semiumeda si rostuita cu mortar de ciment;

30cm fundatie piatra sparta

7cm strat nisip

- Se pot utiliza in locul dalelor din piatra inclusiv pavelele din piatra naturala montate pe substrat din nisip pilonat de 5cm grosime.

- Celelalte platforme de exploatare adiacente taluzelor de vest, nord si est vor fi amenajate cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam si tratament dublu bituminos.

Tratement dublu bituminos

8cm Strat de baza din macadam ordinar

20cm fundatie piatra sparta

7cm strat balast

- Pentru toate accesele si platformele de exploatare terenul de fundare se va aduce la cotelesi pantele prevazute prin proiect si se va compacta mecanic..

OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme

- va fi amplasat la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent drumului existent ăDJ222, în apropierea centrului de informare turistica

- Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme i 4 autocare si va fi şdelimitata de borduri si spatii verzi.

36

Page 37: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- Intrarea în incinta va fi prev zuta cu cabina de control acces (paz ) si bariere ă ăsemiautomate.

- Circula ia rutier în interiorul parc rii, la intrarea i ie irea în drumul de acces va fi ţ ă ă ş şreglementat prin marcaje i indicatoare rutiere.ă ş

- Sistemul rutier propus va avea alc tuirea cu fundatie din piatra sparta la nivel de ămacadam cu tratament dublu bituminos:

Tratament dublu bituminos

8cm macadam ordinar

20cm fundatie piatra sparta

10cm strat nisip

- Adiacent se va realiza o parcare libera pentru autoturisme cu 8 locuri.

- Parcarea carosabila va fi delimitata de spatiile verzi adiacente rin borduro prefabricate din beton de 20*25cm pe fundatie din beton.

OBIECT 13. Spatii tehnice

- vor fi repartizate in doua sectoare:

OBIECT 13a. - un sector de garare a 50 ambarca iuni de agrement pe timp de iarn , în suprafa de cca. ţ ă ţă2.700

mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de est.

OBIECT 13b. - un sector de garare a 23 ambarcatiunilor pescaresti, in suprafata de cca. 1.120 mp amplasat pe

umplutura nou creata pe digul de nord in zona de activitati traditionale.

- Structura platformei va fi asemanatoare cu cea de la parcarea pentru autoturisme, dar fara straturi bituminoase:

8 cm macadam ordinar

20 cm fundatie piatra sparta

10 cm strat nisip

OBIECT 14. Centru de informare turistica

- Este amplasat pe terasa superioara, in apropierea DJ222, asigurandu-se o vizibilitate panoramica a amenajarii hidrotehnice. Accesul se realizeaza pietonal si auto din DJ 222, iar accesul spre amenajarea hodrotehnica se realizeaza pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Data fiind configuratia terenului, relief denivelat, se propun amenajari pietonale care vor urmarii panta terenului, scari si rampe cu panta usoara, necesare si deplasarii persoanelor cu handicap locomotor.

37

Page 38: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- In solutia de amplasare a constructiei pe teren s-a avut in vedere un acces usor la sit, atat pietonal cat si carosabil, o buna orientare a constructiei spre amenajarea hidrotehnica, dar si retragere cat mai mare fata de Cetatea Enisala.

- Caracteristicile principale sunt:

Suprafata construita 74,95mp;

suprafata construita desfasurata = 74,95 mp;

Hmax. 3,62m.

Descrierea solutiei tehnice:

Solutia tehnica pentru aceste constructii propune folosirea de materiale reciclabile (lemn, metal) si un sistem constructiv cu o structura usoara care sa permita demontabilitatea acestora

Din punct de vedere functional exista doua zone distincte:

o Zona de vanzare propriu-zisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante

o Partea functionala a cladirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti, un depozit, un vestiar pentru personal si un spatiu tehnic

Finisaje interioare

o Pereti

Grupurile sanitare sunt placate cu faianta pana la Hp = 2.10m

Vopsea lavabila

Lambriu de lemn la terasa

o Pardoseli

Gresie in grupurile sanitare, vestiare, spatiul de depozitare si centrala termica

Dusumea de lemn pe hol si la terasa

Finisaje exterioare

o Placare cu panouri de lemn pentru exterior, lambriu de lemn natur tratat pentru exterior si trafor lemn natur.

o Invelitoarea este alcatuita din panouri tristrat

o Scari de lemn cu trepte de 1,00m

o Jgheaburi din tabla zincata

o Glafuri si copertine din tabla zincata

Spatiile comerciale vor fi de tip snak – bar, cu toate prepararile la vedere, inglobate intr-o tejghea de bar.

Siguranta la foc.

S-a avut in vedere siguranta la foc a constructiei, iar pentru a raspunde acestei cerinte, conform normativului P118/99, solutia propune urmatoarele:

38

Page 39: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

o Protectia la foc a elementelor din lemn sau metal (in cazul in care se vor folosii ca elemente structurale).

o Evacuarea se face astfel incat, lungimea de evacuare sa corespunda celei normate.

o Se vor dimensiona caile de evacuare conform normativului.

o Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se propune, daca este necesar, amplasarea hidrantilor interiori/exteriori, racordati la instalatia existenta si sisteme de avertizare si alarmare in caz de incendiu.

o Amplasarea cladirii se va face astfel incat sa corespunda distantelor normate fata de vecinatati cat si asigurarea cailor de interventie in caz de incendiu.

o Se vor respecta toate cerintele normativului P118/99 referitoare la acest tip de functiune.

OBIECT 15. Teatru in aer liber

- Teatrul in aer liber este o amenajare sezoniera, care da posibilitatea organizarii unor spectacole de mica importanta, fara pretentii, mai mult intalniri spontane ale tinerilor care doresc sa se manifeste in domeniul artistic.

- Din punct de vedere structural situatia se prezinta astfel: infrastructura este alcatuita din piloti batuti; suprastructura din profile metalice, usoare, placate cu lemn – lambriu stejar.

- Se vor realiza doua piese: una pentru spectatori – 4 gradene de 45 cm inaltime si 1m latime, pe care se va monta un numar de 150 scaune din lemn si a doua piesa pentru performeri, este o scena, cu schelet metalic, placat cu lambriu de lemn masiv stejar.

o Structura de rezistenta: stalpi si grinzi din profile metalice.

o Suprafata construita: 153,85mp

o Suprafata desfasurata: 153,85mp

o Hmax: 2,80m

OBIECT 16. Scari si alei pietonale i amenajare obiectiv turistic naturalş

- Aleile pietonale sunt amenajate pentru a se face legatura intre centru de informare turistica si parcarea auto, amplasate pe platoul superior si amenajarea hidrotehnica si alte amenajari de agrement (jocuri sportive, recreere) amplasate pe platoul inferior si in lungul zonelor de acostare.

- Avand in vedere conservarea zonelor naturale, malurile si platformele existente vor ramane, de regula, la configuratia actuala, acordandu-se o atentie deosebita imbogatirii aspectului peisagistic prin plantarea speciilor adecvate solului din zona;

- Accesul in amenajarea hidrotehnica si centrul de informare turistica se realizeaza fie pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Aleile vor fi m rginite i combinate cu jardiniere, vegeta ie ornamental , copaci, iluminate ă ş ţ ăcu stâlpi ornamentali i pe anumite zone de odihn vor fi prev zute b ncu e din lemn.ş ă ă ă ţ

39

Page 40: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- C ile de circula ie pietonal vor fi pavate, de regul , cu lespezi din piatr natural cu ă ţ ă ă ă ărosturi îns mân ate cu gazon, inând cont de peisajul stâncos al dealului cet ii Enisala. ă ţ ţ ăţTaluzurile dintre alei i terase vor fi înierbate i plantate cu arbu ti i copaci. Diferentele de ş ş ş şnivel ale terenului natural vor fi preluate prin trepte realizate din piatra naturala.

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural

- are drept scop valorificarea arheologica si istorografica a zonei, al carui amplasament se va fi stabili in urma cercetarilor arheologice din punctul ,,Palanca”(,,La Lutarie”).

- Punctul muzeal consta intr-o constructie ,,in situ” pe amplasamentul rezultatelor cercetarilorarheologice care va fi stabilit ulterior de catre Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea, destinata protejarii acestor rezultate si a vizitarii de catre turisti.

- Ca urmare, prin prezentul proiect, se prezinta tipul de amenajare din punct de vedere arhitectural si a cerintelor urbanistice din zona, amplasamentul si adaptarea la teren urmand a se definitiva ulterior dupa efectuarea cercetarilor arheologice prevazute pentru realizarea investitiei si consultarea autoritatilor abilitate din domeniu. Se propune o cladire semiingropata cu structura din beton, inchideri din caramida si placata cu piatra naturala. Amenajarea interioara va fi adaptata cerintelor impuse de rezultatele cercetarilor arheologice si de catre autoritatile abilitate din domeniu.

Protejarea si conservarea malurilor din zona naturala ,,La Lutarie”

In vederea protejarii si conservarii acestui sit natural al ornitofaunei se prevad umatoarele lucrari si amenajari :

o La baza malului, la o distanta de 10 m de piciorul malului, se realizeaza un zid de sprijin de 2 m inaltime din gabioane paralelipipedice din plasa galvanizata umplute cu piatra bruta aranjata ingrijit la fata, in spatele caruia se realizeaza un prism din pamant local cu o latime la coronament de cca 3 m, care se amenajeaza ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

Acest zid de sprijin are rolul de protectie a surparilor posibile ale malului si de interzicere a accesului publicin zona protejata.

o La partea superioara a malului, pe toata lungimea de 100 m si la o distanta de 8-9 m de mal, se monteaza o imprejmuire de protectie din lemn, in scopul interzicerii accesului publicului in zona protejata.

In vederea reducerii pierderii stabilitatii malului, in afara zonei protejate se vor colecta si dirija apele pluviale prin rigole pereate cu piatra rostuita cu mortar de ciment M100.

Platoul de deasupra malului va fi amenajat ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

o Celelalte maluri cu taluze naturale si alte suprafete care nu sunt prevazute a fi modificate raman in forma naturala, eventualele amenajari de alei pietonale vor urmari curbele de nivel naturale cu trepte de preluare a diferentelor de nivel. Acestesuprafete vor suporta imbunatatirea spatiului verde existent si plantarea de copaci si arbusti adaptati la conditiile pedologice existente.

Alte lucrari, constructii si amenajari

Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.

40

Page 41: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar

- Terenurile de sport sunt destinate pentru urmatoarele sporturi: volei, tenis, baschet, tenis de masa si au suprafata de 1723mp.

- Depozitarea hainelor si echipamentelor sportive apartinand jucatorilor se va face in dulapuriindividuale (boxe), care pot fi inchiriate pe termen lung sau ocazional.

- In vecinatatea terenurilor de sport se afla vestiarul, care are o suprafata deaproximativ 85mp. Vestiarul prevazut in acest proiect cuprinde :

Sala de asteptare cu dus si grup sanitar

Vestiar instructori cu dus si grup sanitar

Centrala termica

Coridor

Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar barbati

Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar femei

OBIECT 19. Locuri de popas si recreere

- Cuprinde 10 ansambluri de locuri de popas si recreere, fiecare fiind realizat dintr - un foisor,4 bancute si 2 cosuri de gunoi.

OBIECT 20. Turn panorama

- Au fost prevazute 3 turnuri din lemn, cu scari

- Permit o vedere panoramica asupra Deltei

OBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari

- Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.

VI. Asigurarea utilit ilor necesare obiectivului de investi ie:ăţ ţ

OBIECT 21a. Sistemul de alimentare cu ap va cuprinde urm toarele amenaj ri:ă ă ă

- S-a propus ca alimentarea cu ap a amenajarii hidrotehnice s se realizeze din rezervorul ă ăexistent din localitatii Enisala. Întrucât capacitatea rezervorului existent nu asigur i ă şalimentarea amenajarii hidrotehnice s-a prevazut suplimentarea debitului acestuia.

- Determinarea cerintei de ap - se face pe baza necesarului de ap , cu considerarea ă ăcoeficientului pierderilor de ap kp, unde kp=1,05 (conform STAS 1343-1/2006).ă

Cerinta medie de ap :ă

Q s.zi med.= 5,2 mc/zix1,05 = 5,46 mc/zi

Qs.orar.med = 5,46 mc/zi:24 ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

Qs.med.anual = 1300 mc/an x 1,05 = 1365 mc/an

Cerinta maxim de ap :ă ă

Q s.zi max = 5,72 mc/zi x 1,05 = 6,0 mc/zi

41

Page 42: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Qs.orar.max = 6,0 mc/zi : 24 ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qs.max.anual = 1430 mc/an x 1,05 = 1502 mc/an

Cerinta minim de ap :ă ă

Q s.zi min = 4,16 mc/zi x 1,05 = 4,37 mc/zi

Qs.orar.min = 4,37 mc/zi:24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qs.min.anual = 1040 mc/an x 1,05 = 1092 mc/an

In acest sens prin acest proiect, pentru asigurarea debitului necesar se prevede:

realizarea unui nou foraj, în zona celor dou deja existente pentru alimentarea localitatii ăEnisala, cu H 100 m,NHs = - 5,0 m ; NHd = - 20,0 m, echipat cu o electropomp ăsubmersibilă

Debitul de ap necesar pentru stingerea incendiilor, în cadrul investi iei propuse, va fi ă ţasigurat local din apa de suprafata a bazinului amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conform studiului hidrogeologic si a breviarului de calcul noul foraj propus pentru suplimentarea debitului de apa necesar alimentarii amenajarii hidrotehnice (debit de cca 0.4l/s) nu afecteaza buna functionare a celor doua foraje existente.

o Suplimentarea debitului de apa necesar prin realizarea unui foraj in perimetrul celorlalte doua foraje existente pentru satul Enisala, amplasate la sud-vestul localitatii, cu H = 100m, NHs = -5m, NHd = -20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila cu urmatoarele caracteristici; Q = 2,20 l/s = 9,0 mc/h; H = 124 mCA; N= 18,5 Kw.

o Montarea unei conducte de refulare, realizata din tuburi PE 100, PN 10, SDR 17, Dn 110 mm, L =2850 ml.

o Apa prelevata din panza freatica prin intermediul noului foraj propus, va fi trecuta prin statia de tratare a apei, existenta, dupa care, va fi stocata in rezervorul de inmagazinare a apei, capacitate 250 mc, existent.

o Montarea unei noi conducte de aductiune intre rezervorul de inmagazinare, existentsi amenajarea hidrotehnica, din teava PE 100, SDR 17, PN 10, Dn 160 mm, curgere gravitationala, in lungime de aproximativ L= 850 ml.

o Realizarea de camine de vane, golire, aerisire, montate pe traseul conductei de aductiune.

o c min de bran ament prev zut cu apometru, vana de sectorizare si robinet de ă ş ăgolire, montat la limita amenajarii hidrotehnice.

o conductele de distribu ie a apei pe dou direc ii principale, pe latura de vest ţ ă ţ(alimentare cheuri, apuntamente, centru de informare turistica) i pe latura sud i ş şde est.

o Asigurarea perimetrului de protectie sanitara, pentru forajul nou executat, prin realizarea unei imprejmuiri cu gard de sarma profilata, cu lungime totala a imprejmuirii L = 100 ml si latura de 25 ml.

Asigurarea sistemului propriu de stingere a incendiului,va fi compus din:

42

Page 43: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

o Debitul de ap necesar pentru stingerea incendiilor, va fi asigurat local din apa de ăsuprafata a amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori, din conducte PE 100, PN 10, Dn 110 mm, montate ingropat, Dn 80 mm.

o Hidranti exteriori de incendiu, Dn 80 ml.

o Pentru amplasarea sorbului motopompei si pentru protectia acestuia, in bazinul de aspiratie s-a prevazut un camin de beton, incastrat in cheiul bazinului.

OBIECT 21b. Canalizarea i epurarea apelor menajereş

- va fi prev zut pentru colectarea i epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din ă ă şzona amenaj rilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice i biologice ă şimpuse de normativul NTPA-001/2002.

- Colectarea apelor uzate se va face printr-o re ea de canalizare subteran din conduct ţ ă ăPVC-KG, cu pantele de scurgere c tre sta ia de epurare.ă ţ

- Sta ia de epurare propusţ ă este un sistem de epurare de tip modular, compact , mecano-ăbiologica, cu namol activat i va fi amplasat la baza digului de est la limita umpluturii ş ădinspre canalul de siguranta .

- Apele uzate epurate se descarc în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul ăunei conducte de desc rcare prev zuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nuă ăî i va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea şamenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prev zute în Normativul NTPA-001/2002.ă

Restitutia de ap de la consumurile igienico – sanitareă

o Restitutia medie de ap :ă Q u.zi med.= 5,46 mc/zi x 1,0 = 5,46 mc/zi

Qu.orar.med = 5,46 mc/zi : 24ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

Qu.med.anual = 1365 mc/an x 1,0 = 1365 mc/an

o Restitutia maxim de ap :ă ă

Q u.zi max = 6,00 mc/zi x 1,0 = 6,0 mc/zi

Qu.orar.max = 6,00 mc/zi:24ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qu.max.anual = 1502 mc/an x 1,0 = 1502 mc/an

o Restitutia minim de apă ă:

Q u.zi min = 4,37 mc/zi x 1,0 = 4,37 mc/zi

Qu.orar.min = 4,37 mc/zi : 24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qu.min.anual = 1092 mc/an x 1,0 = 1092 mc/an

OBIECT 21c. Instalatiile electrice

A. Instalatii de alimentare cu energie electrica

43

Page 44: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Prin amenajarea zonei turistice este necesara alimentarea cu energie electrica a consumatorilor a caror putere instalata este de 641 kW, fiind necesar sa se amplaseze in zona obiectivului un post nou de transformare 20/0,4kV. Postul de transformare nou va fi constructie supraterana prefabricata (anvelopa debeton). Solutia alimentarii cu energie va fi stabilita de catre operatorul de distributie energie electrica din zona, respectiv de catre o unitate abilitata de catre acesta.

Alimentarea cu energie electricå se va realiza in conformitate cu avizele obtinute conf. Legii nr. 10 din 18/01/1995, art 21, de catre investitor, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre proiectantul de specialitate. Se vor obtine:

Avizul de amplasament – in care se precizeaza punctul de vedere al operatorului de retea fata de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului.

Avizul tehnic de racordare –care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor, prevazute la solicitarea avizului.

Din postul de transformare se vor alimenta prin cabluri separate urmatorii consumatori principali :

1. Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

2. Zonele B, D si statia de carburanti

3. Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si amenaj ri destinate activitatilor traditionale)ă

4. Zona E cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

5. Centru de informare turistica, obiectivul turistic natural « Lutaria », cabina poarta

6. Statia pompe incendiu

7. Punctul de aprindere al iluminatului exterior si arhitectural

Alimentarea consumatorilor se va realiza prin retele subterane trifazate utilizand cabluri armate cu conductoare din aluminiu si manta din PVC tip ACYABY sau cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Derivatiile cablului catre consumatori se vor realiza de la caz la caz, prin mansoane sau prin utilizarea unor cutii amplasate suprateran langa obiective.

Traseul instala iilor electrice de alimentare a consumatorilor si amplasamentul echipamentelor sunt ţprezentate in planul IE-SF-01.

B. Instalatii electrice obiective:

Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la o cutie de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice. CD1 va fi prevazuta cu 2 sectii de bare, zona A si hanul alimentandu-se din sectia 1.

Din aceasta cutie se va alimenta in viitor cladirea hanului si consumatorii aflati pe insula (exceptand iluminatul public).

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta dintr-o cutie de distributie (CD2) amplasata pe insula, in apropiereapasarelei flotante. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

44

Page 45: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zonele B, D si statia de carburanti

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice.

Zonele B, D si statia de carburanti vor fi alimentate din sectia 2 de bare.

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta din CD1. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si anemaj ri destinate activit ilor ă ăţtradi ionale)ţ

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD3) amplasata in apropierea cladirii. Trecerea cablului peste canal se va realiza prin pasarela pietonala care va fi prevazuta cu 4 tevi PVC cu diametrul de 90mm incastrate in beton. O teava va fi folosita pentru cablul de alimentare al zonei C, una pentru iluminatul public si doua vor fi rezerva.

Se vor alimenta din CD3: viitoarea cladire destinata activitatilor traditionale si derivatiile catre bolarzi. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zona E (pontoane dormitor), cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD4) amplasata in apropierea cladirii vestiarelor. Din CD4 se vor alimenta:

Tabloul rampei ridicare/ coborare ambarcatiuni

Tabloul pontonului dormitor (1)

Tabloul pontonului dormitor (2)

Bolardul cu pompa colectare ape gri

45

Page 46: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Bolardul cu pompa colectare apa

Tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport

Tabloul electric al statiei de epurare.

Instalatii electrice exterioare

Cablurile care pleaca din CD4 vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru simanta din PVC tip (A)CYABY .

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare

In interiorul cladirilor iluminatul se va realiza cu lampi fluorescente montate aparent avand gradul de protectie corespunzator destinatiei spatiului luminat. Iluminatul grupurilor sanitare, vestiarelor si dusurilor se va asigura cu lampi etanse cu eficienta energetica mare tip fluorescente montate aparent.

Iluminatul se va realiza in functie de destinatia spatiului si anume:

- holuri acces, depozite, magazii- Emed > 100 lx

- grupuri sanitare, vestiare, bar- Emed > 200 lx

- birouri personal - Emed > 500 lx

Comanda iluminatului se va realiza in general local.

Atat circuitele de prize cat si circuitele de iluminat sunt realizate din conductori de cupru izolati de tip FY introdusi in tuburi de protectie din material plastic. Tuburile de protectie din material plastic sunt montate ingropat in elementele de constructie. Acolo unde constructia nu permite montajul ingropat se vor utiliza plinte de protectie montate aparent.

Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere totala maxima instalata de 3kW.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat interioare si prize este 230 V c.a. monofazat. Tensiunea delucru pentru circuitele care alimenteaza consumatori trifazati este 400 V c.a.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general.

Astfel toate carcasele utilajelor, motoarelor electrice, cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie, aplicele metalice, etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie.

Priza de impamantare va fi constituita din armaturile fundatiei si o priza artificiala. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4.

Pentru tabloul general al cladirii vestiarelor va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

46

Page 47: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Iluminatul terenurilor de sport

Alimentarea cu energie electrica a iluminatului terenurilor de sport se va realiza din tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 12 m prevazuti cu console pentru 2 sau 4 proiectoare echipate cu lampi cu ioduri metalice avand puterea cuprinsa intre 400 si 1000W. Se va asigura un nivel de iluminare de minim 100 lx.

Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa de 12 m care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice.

Reteaua electrica subterana va fi de tip intrare-iesire.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face printr-un bransament trifazat alimentat din CD4. In incinta statiei de epurare se va monta un tablou electric (TFL) de forta si comanda aferent statiei.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat exterior, se va monta un stalp tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazut cu corp de iluminat echipat cu lampa cu vapori de sodiu, alimentata din iluminatul public.

Centrul de informare turistica, obiectivul « La lutarie », cabina poarta

Instalatii electrice exterioare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la tabloul general al centrului de informare turistica din care se vor alimenta „Lutaria”, cabina poarta, spatiile de campare si instalatiile interioare ale cladirii. Pentru tabloul general va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Cablurile care pleaca din TG spre « Lutarie », cabina poarta si spatiile de recreere vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metaliceale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Instalatii electrice interioare centru de informare turistica

Instalatia electrica de iluminat se va realiza in functie de destinatia spatiilor cu corpuri de iluminat echipate cu una sau doua surse fluorescente compacte, sau cu proiectoare echipate cu lampi cu halogenuri metalice de 70 W montate incastrat in tavanul fals. In grupurile sanitare si pe terasa barului s-au folosit corpuri de iluminat etanse rezistente la umezeala, cu un grad de protectie IP 44.

Numarul corpurilor de iluminat s-a determinat in functie de iluminarea medie aleasa astfel:

- tejghea bar – Emed = 500 lx

- depozitare – Emed = 200 lx

- hol – 100 – 200 lx

- grup sanitar - 200 lx (in apropierea oglinzilor)

iar tipul corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperilor pentru a se crea atat o buna vizibilitate si un ambient placut, cat si o functionare sigura.

Comanda iluminatului se va realiza local prin intrerupatoare si comutatoare amplasate la hp= 1 m fata de pardoseala.

Prizele monofazate de 16 A sunt de utilizare normala si au fost prevazute cu contact de protectie.

47

Page 48: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Prizele se vor monta ingropat sub tencuiala la hp = 0,3m.

Circuitele de lumina si prize se vor executa cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF introdus in tub MONOFLEX care va fi pozat aparent deasupra tavanului fals si va fi prins de elementele metalice ale structurii constructiei.

Circuitele de prize au o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7.

Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere maxima instalata de 3 kW in conformitate cu prevederile normativului NP- I7.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.

Dozele de aparat instalate îngropat sub tencuial se monteaz în a a fel încât capacul lor s se g seasc ă ă ş ă ă ăla nivelul de finisaj al peretelui respectiv.

Leg turile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau tablouri, se execut prin metode i mijloaceă ă şprin care s se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezisten de trecere minim , sigure în timp i ă ţă ă şu or de verificat.ş

Alegerea metodelor i mijloacelor de executare a leg turilor electrice se face în func ie de materialul i ş ă ţ şsec iunea conductoarelor i de caracteristicile mediului de montare.ţ ş

Leg turile electrice între conductoare izolate pentru îmbin ri sau deriva ii se face numai în accesoriile ă ă ţspecial prev zute în acest scop (doze, cutii de leg tur , etc).ă ă ă

Se interzice executarea leg turilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau evilor de protec ie, ă ţ ţplintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construc ie.ţ

In instala iile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectivţ

- verde/galben – conducta de protec ieţ

- albastru deschis – conducta nul de lucru

- alb sau cenu iu deschis – conducte mediane sau neutreş

- ro u, albastru închis, mov – conductoare de fazş ă

Pentru cabluri se vor respecta la conductorii ce îi formeaz , codul culorilor din fabric . ă ă

Iluminatul de siguranta cuprinde:

- iluminat de evacuare – marcarea iesirilor si a cailor de acces.

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de evacuare vor fi de tip nepermanent echipate cu lampi fluorescente de 8 W si acumulator local cu autonomie de minim 1 h. Corpurile de iluminat pentru evacuare vor avea inscriptionat cuvantul “IESIRE”. Comanda iluminatului de evacuare se realizeaza centralizat de la tablou. Corpurile de iluminat vor fi in functiune doar la disparitia tensiunii de alimentare de la retea.

Corpurile de iluminat de evacuare se vor monta de-a lungul cailor de evacuare si la fiecare schimbare de directie.

Circuitele se vor executa cu cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF 4x1.5 mm2 introdus in tub de protectie tip IMONOFLEX 16 montat ingropat in perete sau Φdeasupra tavanului fals.

Instalatii electrice cabina poarta

Din tabloul cabinei se vor alimenta: iluminatul, circuitul de prize si tabloul de comanda al barierelor. Circuitele vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala 30 mA.

48

Page 49: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Statia pompe incendiu

Din tabloul de joasa tensiune al postului de transformare se va alimenta tabloul de distribu ie al sta iei ţ ţpompelor de incendiu. Cablul tip CYABY va fi pozat subteran.

Cablul de alimentare al tabloului de distribu ie al sta iei pompelor de incendiu si al electrovanelor de ţ ţincendiu se leag înaintea întreruptorului general sau a siguran elor generale ale tabloului din care se ă ţalimenteaz . Întreruptorul sau siguran ele de pe coloana ce alimenteaz tabloul sta iei pompelor, al ă ţ ă ţelectrovanelor de incendiu i al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilat care ş ăs nu permit întreruperea aliment rii decât în caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesară ă ă ă ă ăîn cazul în care întreruptorul se afl în înc peri unde au acces numai persoane autorizate (camera ă ătabloului general de distribu ie etc.).ţ

Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului sta iei de pompare pentru incendiu i a altor sisteme deţ şsiguran la foc trebuie s fie din cupru i trebuie protejate împotriva deterior rilor mecanice cu tuburi ţă ă ş ămetalice, dac sunt montate aparent sau din materiale plastice dac sunt montate îngropat. Aceste ă ăcoloane pot fi executate i în cabluri armate (f r alte protec ii), sau nearmate dar protejate cu tuburi ş ă ă ţmetalice.

Oprirea manual a pompelor i electrovanelor de incendiu se va face numai din sta ia pompelor de ă ş ţincendiu.

Instalatia de iluminat public a obiectivului

Din postul de transformare va fi pozat subteran un cablu tip ACYABY pana la punctul de aprindere trifazat amplasat in apropierea centrului de informare turistica.

Comanda iluminatului se va face printr-o fotocelula legata la un releu crepuscular (fotocelula) amplasat in exteriorul cladirii care se va regla sa anclanseze la un nivel de iluminare de 30 lux.

Releul crepuscular va fi montat intr-un loc in care sa nu fie influientat de iluminatul artificial.

Pentru economisirea energiei electrice vor fi prevazute ceasuri programatoare care sa comande stingerea proiectoarelor si a unor corpuri de iluminat la ora care va fi stabilita de catre beneficiar. Se va realiza si comanda manuala a iluminatului atat din centru de informare turistica, cat si din cabina poarta.

Iluminatul drumului de acces

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi).

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator tipului de artera M4, conform standardului SR EN 13201si CIE 115/2010; Lmed 0,75 [cd/mp].≥

Iluminatul parcarilor

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa si fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran.

Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi).

Intrucat prin standarde nu se impun valori pentru iluminatul parcarilor, se va asigura un nivel de luminanta apropiat de cel al arterei.

49

Page 50: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Iluminatul cheiurilor, aleilor de promenada, locurilor de recreere i promenad si a insulei ş ă

Pentru realizarea instalatiei de iluminat, se vor monta stalpi tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazuti cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza, se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice. Amplasarea stalpilor pe chei se va realiza pe marginea dinspre apa a taluzului. Amplasarea stalpilor care lumineaza alei se va realiza in spatiile verzi.

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator aleilor pietonale tip P4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; E med 5(lx).≥

Protectia contra tensiunilor accidentale de contact

Protec ia împotriva atingerilor directe se realizeaza prin:ţ

a) izolarea p r ilor active;ă ţ

b) carcase în interiorul c rora s se g seasc p r ile active;ă ă ă ă ă ţ

Protec ia împotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor ţelectrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Priza artificiala noua va fi realizata din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp si din electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 ½” toli cu lungimea de 3 m legati intre ei prin sudura cu platbanda OL-Zn 40x4mm. Priza de pamant artificiala se va monta ingropat la 0.8 m adancime.

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare a tablourilor si stalpilor prevazuti cu impamantare va fi de maximum 10 nelegata si maximum 4 legata la restul instalatiei.

La punctele de aprindere, la cutiile de distributie si la tablourile amplasate in interiorul constructiilor, platbanda prizei se leaga direct la borna de impamantare.

La stalpii metalici cu flansa si la stalpii lampadar platbanda prizei se leaga la piesa de separatie care este fixata de unul dintre prezoanele stalpului.

3.6.3 Suprafete de teren ocupate

Suprafata totala pentru realizarea proiectului este de 18,77ha.

3.7. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICEEXISTENTE PE AMPLASAMENT

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.9. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUIPROPUS

Nu este cazul pentru proiectul de fata.

3.10. MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de:pamant pentru umplutura, nisip si agregate de balastiera, agregate minerale, ciment, var, bitum,

50

Page 51: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

beton, cofraje, piese metalice, materiale speciale de instalatii, vopsea si aditivi, combustibili silubrifianti necesari functionarii utilajelor si mijloacelor de transport.

Antreprenorul va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum sitehnologiile care vor fi folosite la executia lucrarilor. Se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sase realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termenlung.

Prepararea cimentului nu se realiza pe amplasamentul proiectului ci se va prepara in instalatiispecializate si va fi transportat cu mijloace de transport specifice de la aceste statii in zona punctuluide lucru.

Vopselurile si aditivii vor fi aduse in recipienti etansi. Recipientele goale vor fi restituite producatoruluisau distribuitorului dupa caz.

Alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la unitatile specializate.

Service-ul si reparatia utilajelor se va face in cadrul unitatilor specializate.

3.11. RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA In perioada de constructie:In zona sunt asigurate urmatoarele utilitati existente:

- alimentare cu ap in satul Enisala, din vecinatatea investitiei propuse, dispune de un sistemăcentralizat de alimentare cu ap compus din dou foraje fiecare echipat cu câte oă ăelectropomp submersibil .ă ă

- Energia electrica, in imediata vecinatate a amplasamentului in lungul DJ 222 exista LEA 20KV,Sarichioi – Enisala, cu posibilitatea alimentarii cu energie electrica necesara exploatariiobiectivului de investitie prin intermediul unui post de transformare 20/0.4 KV

Accesul la utilitati necesare asigurarii functionarii Organizarii de Santier se va rezolva prin grijaConstructorului prin realizarea de bransamente temporare.

3.12. DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI INZONA AFECTATA DE EXECUTIA INVESTITIEI

Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Se vor evitapotentialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol si apa.

Dup finalizarea lucr rilor de construc ie, zonele ocupate temporar de proiect vor fi cur ate iă ă ţ ăţ şnivelate, iar terenul adus la starea ini ial , prin acoperirea cu p mânt vegetal i plantarea deţ ă ă şvegeta ie.ţ

In orice caz toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iar dupaterminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru dezafectarea organizarilor de santiersi a bazelor de productie si refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:

demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier;

dupa caz, constructiile si instalatiile existente vor fi demontate si evacuate, iar amplasamentul va fiamenajat in vederea redarii folosintelor facandu-se totodata lucrari de reconstructie ecologica;

51

Page 52: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

deseurile de produse petroliere rezultate din pierderi accidentale vor fi eliminate prin intermediulfirmelor abilitate;

retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport se va face controlat siesalonat pentru un impact minim asupra mediului;

colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie sicele conexe se va face prin intermediul firmelor specializate;

3.13. CAI NOI DE ACCES SAU SCHIMBARI ALE CELOR EXISTENTE Se va amenaja o cale de acces din DJ 222 si pana la obiectiv.

3.14. RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta)provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati si materiale reciclabile(lemn).

Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vorachizitiona din surse autorizate.

Constructorul are deplina libertate de a-si prevedea in oferta de achizitie a lucrarii propriile consumurisi tehnologii de execu ie precum i sursele de aprovizionare pe care le agreeaz , cu respectarea însţ ş ă ăa exigen elor calitative i cantitative prev zute în proiectul tehnic, în caietele de sarcini, în acteleţ ş ănormative în vigoare i în avizele i acordurile ob inute pentru realizarea investi iei conform legii.ş ş ţ ţCalitatea lucr rilor executate va fi asigurata prin respectarea prevederilor legale.ă

Decizia final privind provenien a acestora va apar ine constructorului care va selecta materialeleă ţ ţfolosite e i de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic i deş şmediu.In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilorde reparatii capitale sau intretinere.

3.15. METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARETehnologia de execu ie a lucr rilor proiectate descrise în acest capitol este o tehnologie tipicţ ă ăexecut rii lucr rilor de amenajare a canalelor si constructii cladiri.ă ă

La executia lucrarilor, solutiile propuse prin proiect sunt solutii care vor avea un impact minim asupramediului. Lucrarile propuse se refera la utilizarea betonului de ciment si a prefabricatelor de beton deciment, lemn si metal, materiale care au un impact minim asupra mediului fiind realizate din agregateminerale naturale in proportie de 100%.

Pe cat posibil, prefabricatele de beton vor fi realizate in bazele de productie agrementate in acestsens, urmand ca aceste sa fie transportate in amplasamentul lucrarilor atat cu mijloace auto.

Realizarea investitiei nu presupune dezafectarea unor echipamente, utilaje sau cladiri.

Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la terasamentele digurilor, umpluturileplatformelor nou create si alte umpluturi adiacente.

52

Page 53: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Dupa finalizarea lucrarilor, constructiile si instalatiile existente in cadrul organizarii de santier vor fidemontate si evacuate, iar spatiile ocupate temporar de organizarea de santier vor fi aduse la formainitiala. Terenul va fi recopertat cu solul fertil excavat initial.

3.16. PLAN DE EXECUTIE (FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE INFUNCTIUNE, EXPLOATARE, REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA)

In cadrul proiectului a fost intocmit graficul de realizare a executiei lucrarilor care se estimeaza ca sevor intinde pe o perioada de 24 luni (excluzand perioadele de ape mari si de depunere a icrelor, candexecutia este interzisa).

Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucr rilor la calitateaăcerut i în timpul de execu ie preconizat. Prezentul proiect este de natur tehnologic prin esen aă ş ţ ă ă ţlui, astfel încât implic o foarte bun organizare în ceea ce prive te începerea, finalizarea iă ă ş şalternan a etapelor de execu ie.ţ ţ

Dup finalizarea lucr rilor de construc ie, zonele ocupate temporar de amenajarile specifice vor fiă ă ţaduse la starea ini ial . ţ ă

3.17. RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE Nu este cazul in cadrul acestui proiect.

3.18. DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE INCONSIDERARE

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 variante ale configuratieibazinului amenajat, astfel:

• Varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluzprotejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.

• Varianta 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluzprotejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

Analizand cele doua variante pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct devedere tehnic si economic se recomanda aplicarea Variantei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul uneiinsule centrale avand urmatoarele considerente principale:

- Valoarea si capacitatile de acostare si primire de ambarcatiuni sunt apropiate in ambelevariante, totusi in varianta 1 valoarea de investitie este mai mica, iar capacitatea de primire este maimare cu 8 ambarcatiuni;

- Incadrarea in morfologia naturala a malurilor, prin aspectul meandrat al umpluturilor cedelimiteaza bazinul de balta si al insulei centrale;

- Posibilitatea dezvoltarii de servicii turistice si de agrement pe insula centrala in conditiiambientale deosebite;

- Facilitati la fixarea, accesul, alimentarea cu utilitati si intretinerea structurilor pontoanelorflotante dispuse paralel cu malul, fata de cele dispuse in structuri perpendiculare pe acesta;

53

Page 54: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Dintre cele doua variante este recomandata varianta 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insulecentrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur sipasarela pietonala intre insula si uscat;

Avantajele variantei 1 fata de varianta 2 sunt urmatoarele:

- Cost mai redus decat varianta 2;

- Durabilitate in timp a constructiei;

- Capacitate de acostare si primire de ambarcatiuni este mai mare in Varianta I recomandata.

3.19. ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI Prin implementarea proiectului se preconizeaza dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala,cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate,imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate,cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

3.20. ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT A fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 29/4485 din data de 12.07.2018, emis de Primaria ComuneiSarichioi. Prin CU au fost solicitate urmatoarele avize si acorduri:

Alimentare cu energie electrica

Alimentare cu apa

Aviz privind sanatatea populatiei

Avizul Comisiei tehnice de Amenajare a Teritoriului si de Urbanism a CJ Tulcea

Aviz Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea

Aviz SGA

Avizul CJ Tulcea, Serviciul managementul proiectelor de lucrari publice si monitorizarea serviciilorcomunitare de utilitati publice pentru acces si lucrari in zona de protectie DJ 222

Aviz de securitate la incendiu

Actul admnistrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului

Acordul Inspectoratului Judetean in Constructii Tulcea

Studiu geotehnic

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

In cazul prezentului proiect nu se are in vedere lucrari de demolare constructii ci crearea si extindereainfrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente.

54

Page 55: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Materialele rezultate (deseuri) din amenajarea terenului vor fi sortate in vederea reutilizarii sau eliminarii. Pentru aceasta activitatea se va incheia un contract cu o firma specializata.

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI

5.1. DISTANTA FATA DE GRANITE PENTRU PROIECTELE CARE CADSUB INCIDENTA CONVENTIEI PRIVIND EVALUAREAIMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXTULTRANSFRONTIERA, ADOPTATA LA ESPOO LA 25 FEBRUARIE1991, RATIFICATA PRIN LEGEA NR. 22/2001 CU MODIFICARILEULTERIOARE

Proiectul studiat nu cade sub inciden a Conven iei privind evaluarea impactului asupra mediului înţ ţcontext de transfrontier , adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr.22/2001.ă

5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CUPATRIMONIUL CULTURAL POTRIVIT LISTEI MONUMENTELORISTORICE ACTUALIZATA PERIODIC SI PUBLICATA INMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI SI A REPERTORIULUIARHEOLOGIC NATIONAL INSTITUIT PRIN OG NR. 43/2000PRIVIND PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC SIDECLARAREA UNOR SITURI ARHEOLOGICE CA ZONE DEINTERES NATIONAL, REPUBLICATA, CU MODIFICARILE SICOMPLETARILE ULTERIOARE

Amplasamentul se afla in zona de protectie a unui monument istoric (Lista Monumentelor Istorice dinRomania, judetul Tulcea, cod TL – I-s – A – 05785, Cetatea Enisala, Comuna Sarichioi, jud. Tulcea.

Conform Certificatului de Urbanism este necesar obtinerea Avizului Directiei Judetene pentru Cultura.

HARTI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMATIIPRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATAT NATURALE CAT SIARTIFICIALE SI ALTE INFORMATIIAmplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitateaEnisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “lalutarie”.

55

Page 56: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

56

Page 57: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

5.3.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si in zoneadiacente acestuia

Folosinta actuala:

teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola,conform incadrarii cadastrale.

Destinatia propusa:

teren agricol, zona inundabila, ape, cai de comunicatie

Regimul juridic:

- amplasament: conform PUG aprobat prin HCL Sarichioi nr. 28/30.11.2000 si prelungit prin HCL79/17.12 2015 extravilan, comuna Sarichioi

- intravilan, localitate si partial extravilan, comuna Sarichioi

- servituti care greveaza asupra imobilului: zona de protectie a monumentelor istorice

Regimul economic:

- folosinta actuala: teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare, canale, ape,amenajare piscicola, conform incadrarii cadastrale

- destinatia propusa: miniport turistic Sarichioi ( zona servicii de interes public, zona mixta activitatitraditionale, zona mixta complex turistic, zone verzi, amenajare parc).

Regimul tehnicConform PUG-uriloramplasamentul se afla in extravilanul comunei Sarichioi, in vecinatatea DJ 222 si inzona de protectie a unui obiectiv cu valoare de patrimoniu, in acest caz orice interventie se va face doar inbaza avizului dat de Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea;Pe teritoriul comunei sunt situri din Reteaua Ecologica Natura 2000, in astfel de situatii interventiile se faccu acordul administratorului/custodelui sau a forului legal competent.Pentru amplasamentul respectiv a fost elaborata documentatia de urbanism PUZ „ Miniport turistic inlocalitatea Sarichioi”, avizata cu avizul nr. 47/17.06.2013 de catre Comisia Tehnica de Amenajare aTeritoriului si Urbanism, aprobata prin HCL Sarichioi nr. 43/ 18.06.2013 si s-a emis de catre Primariacomunei Sarichioi, Autorizatia de construire nr. 14/6776/18.10.2013 in scopul „Miniport turistic in localitateaSarichioi”.Conform PUZ aprobat prin HCL nr. 43/18.06.2013, amplasamentul se afla in intravilan localitate (trupseparat), partial in extravilan, comuna Sarichioi, - miniport turistic Sarichioi care cuprinde: zona servicii deinteres public, amenajari pentru activitati traditionale si dotarile aferente, amenajari sportive in spatiidescoperite si dotarileaferente, spatii plantate, mobilier urban, imprejmuire, circulatii carosabile si pietonaleetc.Indicii urbanistici de control aprobati prin PUZ: Procentul de ocupare a terenului – 30%; Coeficientul deutilizare a terenului – 0.50;Activitati interzise in zona aprobata:

- orice fel de constructii si amenajari, care prin functiune, configuratie arhitecturala sau deamplasament compromit aspectul general al zonei sau afecteaza zona de protectie amonumentelor;

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;- amplasarea spre drumurile judetene a activitatilor cu aspect neplacut (depozite de deseuri etc);- constructii agro-zootehnice.

57

Page 58: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

La amplasarea lucrarilor din preajma apelor, trebuie respectate distantele de protectie fata de malul apelor,conform Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform legii apelor, art 28, riveraniisunt obligati sa acorde drept de servitute pentru diverse operatiuni ce se fac pe mal.Lucrarile propuse se vor face cu respectarea prevederilor Codului Civil; Se va asigura accesul facil almijloacelor de stins incendii, conform Normativului P118/1999. Utilitatile vor fi asigurate prin surse propriisau prin racord, din retelele existente, cu acordul administratorului de retea;Orice amenajare in zona drumului judetean implica avizul Consiliului Judetean Tulcea, Serviciulmanagementul proiectelor de lucrari publice si monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice;Lucrarile propuse se vor putea realiza daca se elimina riscul de inundabilitate a terenului din zona joasa.Se vor respecta prevederile Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,regulament aprobat prin HG nr. 1516/2008, ale Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioarecat si prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privindmediul de viata al populatiei. Prin lucrarile propuse se vor proteja digurile, canalele, lucrarile apartinandamenajarii piscicole;Documentatia tehnica pentru Autorizarea executarii lucrarilor de construire va fi intocmita in conformitatecu prevederile Anexei 1 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si va cuprinde planul de situatie/incadrare in zonavizat spre neschimbare, anexa la certificatul de urbanism, precum si proiectul lucrarilor de organizare desantier (piese scrise+piese desenate).Proiectul lucrarii va fi verificat conform prevederilor Legii nr. 10/1995.

5.3.2. Politici de zonare si de folosire a terenului

Zonarea i folosirea terenului corespunde destina iei stabilite prin planurile de urbanism i de amenajare aş ţ şteritoriului (v. C.U. anexat).

5.3.3. Areale sensibile

Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” se suprapune partial (cca70%) pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUIPROIECTULUI, CARE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DEVECTOR FORMAT DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, INSISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970

Coordonate STEREO 70 pentru „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi”:

58

Page 59: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

59

Page 60: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT CARE AFOST LUATA IN CONSIDERARE

Nu este cazul.

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILE

A. SURSE DE POLUAN I I INSTALA II PENTRU RE INEREA, EVACUAREA Ţ Ş Ţ ŢI DISPERSIA POLUAN ILOR ÎN MEDIUŞ Ţ

Pentru realizarea proiectului, beneficiarul va acorda contractul de executie unui antreprenor. Inconditiile prevederilor legale si a termenilor contractuali, acesta va realiza Planul de management demediu, document care con ine m surile de reducere a impactului de mediu pe toat durata de via aţ ă ă ţăinvesti iei: execu ie (construc ie), func ionare i dezafectare. Planul de management de mediu contineţ ţ ţ ţ şdou sec iuni: ă ţ

Planul de reducere a impactului asupra mediului i ş Planul de monitorizare.

6.1 PROTEC IA CALIT II APELORŢ ĂŢ

6.1.1 Surse de poluan i pentru ape, locul de evacuare sau emisarulţ

În perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de execu iaţpropriu-zis a lucr rilor si traficul de antier.ă ă ş

Astfel, asociat activitatilor de dragare si depozitare a materialului dragat, respectiv de realizareasemnalelor de acces, si a amenajarii hidrotehnice si a platformelor aferente, precum si de continutul departi fine levigabile din materialele de piatra utilizate.

Aceste activit i se desf oar pe o perioad limitat de timp fiind nepermanente.ăţ ăş ă ă ă

Cre terea turbidit ii apei va afecta calitatea acesteia pe o perioad limitat de timp. Cantitateaş ăţ ă ăsedimentelor în suspensie va fi în func ie de tehnologia de dragare adoptat , natura sedimentelor,ţ ăadâncimea i viteza apei.ş

Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determinaemisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderiaccidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa aautovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apapoate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.

Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante deasemenea pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali.

Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurilede ape.

In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singuramplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura în santier, înspecial la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de

60

Page 61: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

protejarea acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar puteaduce la contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.

Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:

• produsele poluante din activitatea exploat rii ambarca iunilor cu motor (ap uzat de santin ,ă ţ ă ă ăapa „gris”);

• pompa de alimentare cu carburan i a ambarca iunilor;ţ ţ

• poluan ii apei din activitatea de epurare a apelor uzate;ţ

• deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pecanale.

Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privinddispersia poluantilor în mediile acvatice.

Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori apă Valori admise conformNTPA 001/2005

Valori admise conformNTPA 002/2005

Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/l

CCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/l

Plumb 0,2 mg/l 0,5 mg/l

Zinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l

Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l

VI.1.2 Colectarea si evacuarea apelor uzate

În perioada de execu ieţ a lucr riloră

Se recomand constructorului urm toarele m suri pentru colectarea apelor uzate în perioada deă ă ăexecu ie:ţ

depozitarea materialului dragat s se fac strict in amplasamentul lucrarilor astfel încât s nuă ă ăafecteze alte suprafe e de teren sau lucii de ap din zon ;ţ ă ă

utilizarea de produse din piatra sortate si spalate cu un continut foarte redus de parti finelevigabile;

de eurile rezultate de la utilaje i apele de santin s fie evacuate în mod controlat, respectivş ş ă ăs fie predate unor unit i specializate în preluarea, depozitarea i neutralizarea acestor tipuriă ăţ şde de euri.ş

prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamentecorespunz toare, cu pompe i furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în sta ia de epurare,ă ş ţiar apele de santin în rezervoare etan e cu separator de ulei;ă ş

sta ia de epurare propus este un sistem de epurare de tip modular, compact , mecano-ţ ă ăbiologica, cu namol activat care trebuie sa fie permanent exploatata la parametrii proiectatisisa asigure caracteristicile apei epurate inferioare limitelor prev zute în Normativul NTPAă001/2002 , descrise in capitolele precedente.

61

Page 62: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

alimentarea ambarca iunilor cu carburan i se va face cu pompe moderne specializate, iarţ ţzona amenajat va fi dotat cu substan e absorbante a eventualelor sc p ri de produseă ă ţ ă ăpetroliere în ap . Aceasta reprezinta o activitate ulterioara ce va necesita aviz si autorizareăspecifice la solicitarea utilizatorului ;

evitarea alegerii amplasamentului organizarii de santier in apropierea lacului si a canalelor;

evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane;

se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor inpreajma lucurilor de apa (lacuri, canale);

demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelorin care sunt implicate substante toxice si periculoase;

intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj pentru preluareaapelor pluviale;

se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgerisemnificative a unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata sisubterane lucrarilor executate precum si mentinerea in stare buna de functionare aobiectivului.

pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a apei este necesara intretinereacorespunzatoare a utilajelor, iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa serealizeze in centre specializate.

se vor folosi material absorbante, in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri si alte substantecu potential poluator

instruirea angajatilor care deserves utilajele implicate in vederea exploatarii corecte aacestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale

Se vor respecta conditiile impuse din Avizul de gospodarire a apelor.

6.2 PROTEC IA CALIT II AERULUIŢ ĂŢ

6.2.1 Surse de poluan i pentru aer, poluan i, inclusiv surse de mirosuriţ ţ

În perioada de construc ieţ a lucrarilor, activit ile din antier pot avea un impact asupra calit iiăţ ş ăţatmosferei din zonele de lucru i din zonele adiacente acestora.ş

Pe toat perioada de desf urare a lucr rilor de execu ie propuse, utilajele folosite (dr gi, gabare,ă ăş ă ţ ăalupe, etc.) vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din ardereaş

carburan ilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile u oare, pulberi, etc.).ţ ş

În plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse în opera implica utilizarea deautovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cuardere interna.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatiisi de operatiile specifice, prezentând o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta aprocesului.

Sursele principale de poluare a aerului specifice execu iei lucr rii pot fi grupate dup cum urmeaz :ţ ă ă ă

activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor;

62

Page 63: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari)

transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

manipularea materialelor;

Poluarea specific activit ii utilajelor i circula iei vehiculelor se poate estima dup :ă ăţ ş ţ ă

consumul de carburan i (substan e poluante: NOx, COţ ţ 2, CO, compu i organici volatili non metanici,şmetale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.);

aria pe care se desf oar aceste activit i (substan e poluante – particule materiale în suspensie iăş ă ăţ ţ şsedimentabile);

distan ele parcurse (substan e poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafa a drumurilor).ţ ţ ţ

Se apreciaz c poluarea specific activit ilor de alimentare cu carburan i, între inere i repara ii aleă ă ă ăţ ţ ţ ş ţutilajelor i mijloacelor de transport este redus i poate fi neglijat , aceste activitati desfasurandu-seş ă ş ăla operatorii economici autorizati.

Nu se iau în considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vântului din depozitele deagregate, din circula ia mijloacelor de transport i activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciateţ şglobal în cadrul activitatii utilajelor de construc ie i mijloacelor de transport.ţ ş

Se apreciaz c emisiile în aer pe perioada de construire sunt reduse i afecteaz arii reduse. Acesteă ă ş ăarii pot face obiectul monitoriz rii în timpul execu iei.ă ţ

În perioada de exploatare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.

Pentru reducerea impactului asupra mediului se vor utiliza utilaje în bun stare de func ionare pe toată ţ ăperioada de execu ie a lucr rilor.ţ ă

Caracteristicice fizico-chimice ale apei vor fi imbunatatite prin asigurarea unui curent de primenire.

6.2.2 Instala ii pentru re inerea i dispersia poluan ilor în atmosferţ ţ ş ţ ă

Având în vedere c sursele de poluare asociate activit ilor care se vor desf ura în faza de execu ieă ăţ ăş ţsunt surse libere, mobile, deschise i au cu totul alte particularit i decât sursele aferente unorş ăţactivit i industriale sau asem n toare, nu se poate pune problema unor instala ii de captare -ăţ ă ă ţepurare - evacuare în atmosfer a aerului impurificat i a gazelor reziduale.ă ş

Lucr rile de organizare a antierului trebuie s fie corect concepute i executate, cu dot ri moderneă ş ă ş ăcare s reduc emisia de noxe în aer, ap i pe sol. Concentrarea lor într-un singur amplasamentă ă ă şeste benefic , diminuând zonele de impact i favorizând o exploatare controlat i corect . Deă ş ă ş ăasemenea, se recomand constructorului urm toarele m suri pentru perioada de execu ie:ă ă ă ţ amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor i de eurilor;ş ş

alimentarea cu carburan i a mijloacelor de transport se va face în sta ii de alimentare centralizateţ ţspecial agrementate in acest sens;

activit ile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urm ri oăţ ăumectare mai intens a suprafe elor;ă ţ

dotarea pentru perioada de iarn a parcurilor de utilaje i mijloace de transport cu dispozitive electriceă şde pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de e apament pe timpul unor demar ri lungi sauş ădificile. Asemenea instala ii se vor prevedea i la punctele de lucru;ţ ş

verificarea periodic a utilajelor i mijloacelor de transport în ceea ce prive te nivelul de emisii deă ş şmonoxid de carbon i a altor gaze de e apament. Utilajele vor fi puse în func iune numai dupş ş ţ ă

63

Page 64: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

remedierea eventualelor defec iuni. În acest sens, unit ile de construc ii vor trebui s se doteze cuţ ăţ ţ ăaparatur de testare necesar i s efectueze reviziile la utilajele i mijloacele de transport.ă ă ş ă ş

este util monitorizarea calit ii aerului in cadrul santierului, în principal a polu rii cu pulberi.ă ăţ ă

pentru materialele inerte, stropirea cu ap reprezint o solu ie de reducere a antren rii de vânt aă ă ţ ăparticulelor fine.

folosirea prelatelor este indicat pentru protec ia temporar a unor depozite de materiale la ac iuneaă ţ ă ţvântului.

Emisiile de poluanti în atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (înprincipiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.

Se recomand folosirea utilajelor i mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu producă şemisii de Pb i emit cantit i reduse de CO.ş ăţ

În perioada de exploatare singura surs de poluare a aerului este reprezentata de traficulăambarcatiunilor cu motor, reprezentând surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu sepune problema unor instala ii pentru colectarea - epurarea - dispersia în atmosfer a gazelorţ ăreziduale.

6.3 PROTEC IA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI I VIBRA IILOR Ţ Ş Ţ

6.3.1 Surse de zgomot i de vibra ii ş ţ

In condi ii de activitate normal , nivelul de zgomot în zona lucrarilor i la limita acestora este mai micţ ă şdecât nivelul de zgomot admisibil.

Procesele tehnologice de execu ie a lucrarilor implic folosirea unor grupuri de utilaje cu func iiţ ă ţadecvate. Aceste utilaje în lucru reprezint surse de zgomot i vibra ii. Pentru perioada de construire,ă ş ţzgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii sidispunerii utilajelor.

În perioada de execu ieţ , sursele de zgomot sunt grupate dup cum urmeaz :ă ă

în fronturile de lucru, zgomotul este produs de func ionarea utilajelor de construc ii specifice lucr rilorţ ţ ă(cur iri în amplasament, excav ri, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adaugăţ ă ăaprovizionarea cu materiale.

pe traseele din antier i din afara lui, zgomotul este produs de circula ia autovehiculelor si aş ş ţambarcatiunilor cu motor care transport materiale necesare pentru execu ia lucr rilor.ă ţ ă

Estim rile privind nivelurile de zgomot i distan ele la care se înregistreaz acestea, pornesc de laă ş ţ ăvalorile de putere acustic înregistrate pentru diverse echipamente utilizate la construc ie i deă ţ şnum rul acestora. O list a tipurilor de echipamente utilizate i valorile acustice asociate acestoraă ă şeste prezentat în cele ce urmeaz :ă ă buldozer: Lw ~ 115 dB(A); înc rc toare:ă ă Lw ~ 112 dB(A); excavator: Lw ~ 117 dB(A); compactoare: Lw ~ 105 dB(A); screpere: Lw ~ 110 dB(A); basculante Lw ~ 107 dB(A); finisoarer: Lw ~ 115 dB(A);

64

Page 65: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

autogreder: Lw ~ 112 dB(A).

Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.

În perioada de exploatare singura surs de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficulărutier si cel de pe ape.

6.3.2 Amenaj rile i dot rile pentru protec ia împotriva zgomotului i vibra iiloră ş ă ţ ş ţ

Amenaj rile i dot rile pentru protec ia împotriva zgomotului i vibra iilor se vor realiza astfel încât să ş ă ţ ş ţ ăfie respectate condi iile impuse de STAS 10009/1988 i STAS 6156/1986. Nivelul de zgomot la celţ şmai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelulechivalent continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nutrebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelulacustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier sitraficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate pe cat posibil la distante de 200-300m dezonele locuibile.

Se vor avea în vedere urm toarele m suri de protec ie împotriva zgomotului i vibra iilor în timpul ă ă ţ ş ţ execu ieiţlucr riloră :

limitarea traseelor ce str bat zonele sensibile de c tre utilajele i autovehiculele cu mase mari i emisiiă ă ş şsonore importante;

organizarile de antier vor fi amplasate pe cat posibil în afara zonelor sensibile (zone locuite);ş

amplasarea unor constructii ale santierului (ex. depozitele de materii prime), sa se faca astfel incatacestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite;

intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie,precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactulsonor;

între inerea corespunz toare a instala iilor de preparare a betoanelor;ţ ă ţ

se recomand lucrul numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihn a localnicilor;ă ă

în cazul unor reclama ii din partea popula iei se vor modifica pe cat posibil traseele de circula ie;ţ ţ ţ

e alonarea judicioas a activit ilor de construc ie i reducerea perioadelor de activitate simultan a maiş ă ăţ ţ ş ămultor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicat ;ă

monitorizarea acustic a amplasamentului i adoptarea m surilor adecvate de reducere a impactuluiă ş ăacustic, dac este cazul.ă

În perioada de execu ieţ , în fronturile de lucru i pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelulşde zgomot poate atinge valori importante, f r a dep i 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade deă ă ăşmaxim 10 ore. Aceste niveluri se încadreaz în limitele acceptate de normele de protec ia muncii. Înă ţapropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de antier, iar perioada de execu ie trebuieş ţredus , astfel încât afectarea receptorilor proteja i datorit nivelului de zgomot i vibra ii generat deă ţ ă ş ţlucrarile de constructii s fie cât mai redus .ă ă

Dupa cum a fost precizat mai sus, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de zgomotprev zute în STAS 10009/1988 i STAS 6156/1986. Limitele prev zute sunt:ă ş ă

Niveluri admisibile de zgomot:Loca ieţ Nivel de zgomot Valoarea curbei de zgomot

65

Page 66: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Leq dB (A) Cz, dB

Zonele reziden iale (la 2m fa ţ ţăde cl dire)ă

50 45

Zone industriale 65 60

Parc ri autoă 90 85

Alte masuri aplicabile pentru reducerea nivelului de zgomot pentru potentiali receptori afectati sunt:

- Reducerea vitezei vehiculelor si ambarcatiunilor.

6.4 PROTEC IA ÎMPOTRIVA RADIA IILORŢ Ţ

6.4.1 Surse de radia ii ţ

Pentru perioada lucr rilor de constructiiă echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în func iune,ţgenereaz radia ii electromagnetice care se situeaz îns la un nivel prea sc zut pentru a avea impactă ţ ă ă ănegativ asupra mediului si zonelor locuite.

Atât lucr rile propuse a fi executate, cât i echipamentele folosite la execu ia lor nu genereaz radia iiă ş ţ ă ţionizante.

Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radia ii.ţ

6.4.2 Amenaj rile i dot rile pentru protec ia impotriva radia iiloră ş ă ţ ţ

Nu este cazul.

6.5 PROTEC IA SOLULUI I SUBSOLULUIŢ Ş

6.5.1 Surse de poluan i pentru sol, subsol i ape freaticeţ ş

Structura solului (respectiv stratul de suprafa ) se va modifica prin apari ia noilor straturi realizate cuţă ţmaterial de umplutur (din dragaje), piatr , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc. ă ă

În perioada de execu ieţ a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de execu ia propriu-ţzis a lucr rilor, traficul de antier i organizarea de antier.ă ă ş ş ş

Principalele surse de poluare a solului în perioada de execu ie sunt reprezentate de:ţ

depozitarea necontrolat i pe spa ii neamenajate a de eurilor rezultate din activit ile deă ş ţ ş ăţconstruc ii;ţ

depozitarea necorespunz toare, direct pe sol, a de eurilor rezultate din activitatea de construc iiă ş ţpoate determina poluarea solului i a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin sp lareaş ăacestor de euri de c tre apele pluviale;ş ă

depunerea pulberilor i a gazelor de ardere din motoarele cu ardere intern a utilajelor i sp lareaş ă ş ăacestora de c tre apele pluviale, urmate de infiltrarea în subteran;ă

sc p ri accidentale sau neinten ionate de carburan i, uleiuri, substan e chimice sau alte materialeă ă ţ ţ ţpoluante, în timpul manipul rii acestora.ă

Poluantii emisi în timpul perioadei de executie se regasesc în marea lor majoritate în solurile dinvecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor în care se desfasoara activitati în perioada de executie.Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati în apa pluviala ulterior decantata.

66

Page 67: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Poten ialul impact asupra subsolului i apei subterane datorat activit ilor de construc ie sunt similare celorţ ş ăţ ţpentru sol, necesitând acelea i tipuri de m suri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploareaş ăfenomenelor de contaminare.

Digul de ap rare, depozitarea materialului de umplutur rezultat din dragaje va acoperi i distruge par ială ă ş ţvegeta ia existent pe malul senalului de acces si diguri, împreun cu fauna al c rei habitat o reprezint .ţ ă ă ă ă

Suprafe ele afectate de lucr rile men ionate nu vor fi foarte extinse, astfel încât pierderile s fie reduse (dinţ ă ţ ăpunct de vedere cantitativ) la minim, cu p strarea capacit ii de regenerare a vegeta iei.ă ăţ ţ

In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului în perioada de exploatare,rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluareasolului. Dintre acestia, NOX, SO2 si metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculosi pentrucontaminarea solului.

Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul,ajutând la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului înadâncime precum si a apei freatice.

6.5.2 Lucr rile i dot rile pentru protec ia solului i subsoluluiă ş ă ţ ş

În perioada de execu ieţ , impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prinurmatoarele masuri:

Pentru realizarea lucr rilor propuse se vor utiliza utilaje moderne, silen ioase,ă ţcorespunz tor între inute care s nu genereze nivele de zgomot peste limitele admise înă ţ ăastfel de zone;

Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafe ele minime necesareţdesf ur rii lucr rilor;ăş ă ă

Inainte de efectuarea amenajarilor pentru organizarea de santier si inceperea lucrailor , seva proceda mai intai la trasarea lucrarilor ce se vor efectua la uscat si se vor delimita toatezonele si suprafetele de teren ce vor fi conservate in starea naturala actuala , suprafete pecare se interzice a fi afectate de instalari de santier , circulatie auto sau cu alte utilaje ,depozitarii de pamant sau alte materiale de constructie. Deasemeni aceleasi interdictii seiau inclusiv in zona malurilor abrubte din zona denumita ,,la lutarie”.

La finalizarea lucr rilor, antreprenorul general are obliga ia eliber rii zonei de orice fel deă ţ ămateriale i/sau de euri, pentru ca vegeta ia local s poat reveni la normal, dup oş ş ţ ă ă ă ăperioad scurt de timp.ă ă

Pentru refacerea florei i faunei specifice zonei, la realizarea lucr rilor propuse se interzicş ăurm toarele:ă

- Executarea lucr rilor de terasamente în zonele i perioadele de reproducere aă şihtiofaunei;

- Cosirea vegeta iei dure i t ierea de s lcii în scaun sau plopi în afara perioadei deţ ş ă ărepaus vegetativ.

Condi iile de contractare vor trebui s cuprind m suri specifice pentru managementul de eurilorţ ă ă ă şproduse în amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

În perioada de exploatare, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prinurmatoarele masuri:

67

Page 68: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafe ele minime necesare desf ur riiţ ăş ăactivitatilor si vor fi protejate si conservate malurile si suprafete de teren la starea actuala naturalacare nu vor fi supuse diverselor amenajari. Astfel , malurile abrubte de loess din zona denumita ,,lalutarie” vor ramane in starea naturala actuala cu anumite masuri de protectie si de interzicere aaccesului in acest perimetru , in vederea conservarii habitatului de pasari pentru cuibaritulornitofaunei (prigori , grauri , vrabii de campie , pietrari).

Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurtadurata a ecosistemelor (cresterea suprafetei de luciu de apa si a adancimilor, crearea de altesuprafete de zone umede , cresterea suprafetelor de spatii verzi si plantatii de copaci si arbusti)

Avand in vedere suprafata redusa ocupata de amenajari (cca. 0,3 %)in raport cu arealul lacustrusimilar din zona , impactul lucr rilor asupra ecosistemului poate fi apreciat ca redus si diminuat prinăposibilit ilor de refugiu în arealul natural similar din vecin tatea amplasamentului i prinăţ ă şrenaturarea ecosistemului in amplasamentul afectat de lucrari.

Eliminarea situatiilor de risc privind functionarea la parametrii prevazuti a statiei de epurare,echipamentelor de colectare a deseurilor provenite de la ambarcatiuni, a starii tehnice aambarcatiunilor si a altor activitati specifice, prin organizarea, supravegherea si controlulactivitatilor, atat de catre administratia amenajarii hidrotehnice, cat si de organele de stat abilitate.

Impactul lucr rilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin men inerea posibilit ilor de refugiu înă ţ ăţvecin tatea amplasamentului afectat de lucr ri i prin evitarea începerii lucr rilor de dragare în perioadeleă ă ş ăde depunere a icrelor.

6.6 PROTEC IA ECOSISTEMELOR TERESTRE I ACVATICEŢ Ş

4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” se suprapune partial (cca70%) pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Proiectul nu va afecta habitate si specii protejate, tinand cont ca lucrarile prevazute in prezentul proiect sunt pe un teren antropizat. Pe termen lung impactul va fi unul pozitiv avand in vedere lucrarile realizate.

Pe suprafata afectata de proiect nu au fost identificate zone optime pentru speciile de pasari protejate in cadrul ariilor protejate Natura 2000.

Zgomotul produs de utilajele i echipamentele utilizate pentru realizarea lucr rilor genereaz impact ş ă ăasupra faunei din zon .ă

Digul de ap rare, depozitarea materialului de umplutur rezultat din dragaje va acoperi i distruge par ial ă ă ş ţvegeta ia existent pe malul senalului de acces si diguri, împreun cu fauna al c rei habitat o reprezint .ţ ă ă ă ă

Suprafe ele afectate de lucr rile men ionate nu vor fi foarte extinse, astfel încât pierderile s fie reduse (dinţ ă ţ ăpunct de vedere cantitativ) la minim, cu p strarea capacit ii de regenerare a vegeta iei.ă ăţ ţ

În perioada de execu ieţ , lucr rile de construc ie pot contribui la anumite perturb ri ale echilibreloră ţ ăecologice, în condi iile nerespect rii m surilor de protec ie a mediului.ţ ă ă ţ

În perioada de execu ieţ principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:

68

Page 69: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

activit ile de antier - ocuparea temporar de terenuri, poluarea poten ial a solului, depoziteleăţ ş ă ţ ătemporare de de euri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegeta iei în sensul reduceriiş ţsuprafe elor.ţ

zgomotul, circula ia personalului i utilajelor – factori perturbatori pentru fauna terestra si acvatica.ţ ş

Apreciem ca pe m sura realiz rii lucr rilor proiectate i închiderii fronturilor de lucru aferente, calitateaă ă ă şfactorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execu ie.ţ

6.6.2 Lucr rile, dot rile i m surile pentru protec ia biodiversit ii, monumentelor naturii iă ă ş ă ţ ăţ şariilor protejate

În vederea diminu rii gener rii de poluan i în ă ă ţ perioada de executie i a impactului asupraşbiodiversitatii, se propun urm toarele m suri de reducere:ă ă se va respecta graficul de lucr ri i se vor limita traseele i programul de lucru pentru a limita impactulă ş ş

asupra florei i faunei specifice;ş

se vor utiliza suprafe ele de teren alocate organiz rii de antier i lucr rilor de construc ie astfel încâtţ ă ş ş ă ţs nu fie ocupate suprafe e suplimentare i pentru a se proteja vegeta ia specific amplasamentului;ă ţ ş ţ ă

nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegeta ie, p mânt etc);ţ ă

se va realiza reconstruc ia ecologic a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucr rilor deţ ă ăexecu ie i redarea acestoar folosin elor ini iale;ţ ş ţ ţ

colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atrageriianimalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

deseurile vor fi colectate si depozitate selectiv in cadrul organizarii de santier in spatii specialamenajate si dotate cu pubele de unde vor fi preluate de catre o firma specializata in baza unuicontract;

apele uzate generate in cadrul organizarii de santier vor fi colectate in fose vidanjabile care vor fi goliteperiodic prin intermediul unei firme specializate;

prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si aspeciilor de flora si fauna, care sunt comune;

evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatea de constructie (vegetatie,pamant etc);

prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare;

interzicerea depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor direct pe sol;

vor fi folosite utilaje si mijloace de transport silentioase pentru a diminua zgomotul datorat activitatii deconstructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu sistemeperformante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate;

interzicerea intrarii in santier a utilajelor si echipamentelor care nu sunt etanse si pierd produs petrolier;

spalarea masinilor si realizarea reparatiilor la utilaje si mijloace de transport doar in incinte specializatesi autorizate;

transportul materialelor pulverulente la punctul de lucru se va realiza numai in stare umeda sauacoperite pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului;

69

Page 70: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

managementul corespunzator atat al materialelor folosite (inclusiv a combustibililor si a celorlalte tipuride materiale ce ar putea contine substante/compusi toxici) cat si al deseurilor in vederea evitariieventualelor scurgeri pe sol care sa duca la modificarea calitatii acestuia;

orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri etc) va fi imediat neutralizata siva fi adusa la cunostinta autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu material arboricol specific zonei, dar si cuarbori si arbu ti decorativi, amplasa i dup caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zoneiş ţ ăverzi.

Avand in vedere masurile recomandate pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii in zona,care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideramca acestea sunt cele mai potrivite in situatia data.

Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, se recomanda monitorizarea tuturor factorilor demediu in vederea asigurarii conditiilor optime de conservare pentru toate speciile ce formeazahabitatul celor doua situri.

Impactul lucr rilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin men inerea posibilit ilor deă ţ ăţrefugiu în vecin tatea amplasamentului afectat de lucr ri i prin evitarea începerii lucr rilor deă ă ş ădragare în perioadele de depunere a icrelor.

In perioada de operare se recomanda un management adecvat al tuturor tipurilor de deseui, inspecial al celor menajere.

6.7 PROTEC IA A EZ RILOR UMANE I A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES Ţ Ş Ă ŞPUBLIC

6.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distan a fa de a ez rile umane, de ţ ţă ş ămonumente istorice i de arhitectur , alte zone asupra c rora exist instituit un regim de ş ă ă ărestric ie, zone de interes tradi ionalţ ţ

Toate lucrarile prevazute in proiect se realizeaza la cca 800 m nord de localitatea Enisala.

În general, lucr rile pot afecta doar temporar numai anumite activit i ce se desf oar în vecin tateaă ăţ ăş ă ălor.

Teritoriul localitatii Enisala este foarte bogat in vestigii istorice. Dintre cele mai importante obiectivearheologice si istorice ale zonei enumeram urmatoarele:

punctul Palanca (Lutaria) cu vestigii apartinand culturii neolitice Hamangia, situat pe platoulmai inalt din sudul amenajarilor propuse prin proiect;

cetatea medievala Enisala, amplasata pe Dealul Gras in partea de NE a satului Enisala si lacca 700m sud – est de amenajarile propuse prin proiect;

punctul La Biserica aflata pe latura de vest a intravilanului satului Enisala;

necropola getica de pe Valea Netului in zona dealurilor impadurite din partea de S a localitatii;

alte puncte si obiective arheologice(punctul La Baltita pe malul de NE a lacului Babadag pedrumul spre Sarichioi, zona centrala si sudica a localitatii Enisala, din zonele Sarichioi,Sabangia, Zebil si alte asezari istorice adiacente vechiului golf Halmyris.

70

Page 71: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Toate aceste particularitati naturale, prin diversitatea lor, dau amplasamentului o valoare aparte defrumusete si unicitate naturala, dar si de interes istoric si ecoturistic.

Pe perioada executiei sunt posibile interferente cu monumentele istorice, de aceea se propunesupraveghere arheologica de catre o institutie specializata.

Se va acorda o atentie speciala protejarii patrimoniului arheologic si istoric din zona amplasamentuluiamenajarilor pe toata perioada executiei lucrarilor care se vor incepe numai cu avizul ICEM Tulcea.

6.7.2 Lucr rile, dot rile i m surile pentru protec ia a ez rilor umane i a obiectiveloră ă ş ă ţ ş ă şprotejate i/sau de interes publicş

Pe perioada execu ieiţ lucr rilor de construc ie, antierul poate fi o surs de insecuritate. Vor trebui stabiliteă ţ ş ăreguli care s asigure siguran a circula iei, conform legisla iei rutiere si navale, pentru a se evitaă ţ ţ ţaccidentele care s-ar putea produce între utilajele de construc ie i traficul obi nuit. Deplas rile utilajelorţ ş ş ămari de construc ie pot bloca unele drumuri. Se propune limitarea pe cat posibil a traseelor utilajelor iţ şautovehiculele cu mase mari i emisii sonore importante.ş

În timpul execu iei lucr rilorţ ă se vor avea în vedere urm toarele m suri de protec ie a locuitorilor dină ă ţapropierea lucr rilor de constructie:ă

se vor realiza lucr rile esalonat, pe baza graficului de lucr ri, astfel încât s fie scurtat perioada deă ă ă ăexecu ie, pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative;ţ

se va respecta condi ia privind optimizarea traseelor utilajelor de construc ie i mijloacelor de transport,ţ ţ şastfel încât s se evite blocajele i accidentele de circula ie;ă ş ţ

se va asigura func ionarea la parametri optimi proiecta i a utilajelor tehnologice i mijloacelor deţ ţ ştransport pentru reducerea noxelor i zgomotului care ar putea afecta factorul uman;ş

pentru protec ia antizgomot, amplasarea unor construc ii ale antierului se va realiza în a a fel încât sţ ţ ş ş ăconstituie ecrane între antier i localitate;ş ş

se recomand lucrul numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihn a localnicilor;ă ă

în cazul unor reclama ii din partea popula iei, se vor modifica traseele de circula ie;ţ ţ ţ

se va asigura semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare;

Asigurarea permanent a c ilor de acces terestre locale, inclusiv prin amenajarea c ilor provizorii;ă ă ă

Balizarea zonelor de lucru de pe ap i asigurarea traseelor de circula ie a ambarca iunilor;ă ş ţ ţ

Împrejmuirea (dup caz), semnalizarea i avertizarea punctelor de lucru.ă ş

Protectia obiectivelor istorice si arheologice din zona conform masurilor stabilite de personalul despecialitate al ICEM Tulcea.

Se va acorda atentie cerintelor (conform avizelor) formulate de proprietarii de utilitati, precumretelele electrice, cele de cabluri electronice, retelele de alimentare cu apa, de canalizare, retelelede gaze etc.

71

Page 72: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

6.8 PREVENIREA SI GESTIONAREA DE EURILOR GENERATE PE AMPLASAMENTŞIN TIMPUL REALIZARII PROIECTULUI/ IN TIMPUL EXPLOATARII, INCLUSIV ELIMINAREA

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfa urarii lucrarilor de construc ie, se clasifica în urmatoareleş ţ

tipuri – func ie de etapele de implementare a proiectului:ţ

In faza de constructie

o Deseuri menajere

Provenite de la personalul care lucreaza

o Deseuri tehnologice

Provenite de la lucrarile de constructive

In faza de operare

o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative. Deseurile generate in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi.

6.8.1 Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale privind deseurile), cantitati de deseuri generate

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Eviden a gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei cuprinzândţ ş şde eurile, inclusiv de eurile periculoase” se stabile te obligativitatea pentru agen ii economici iş ş ş ţ şpentru orice al i generatori de de euri, persoane fizice sau juridice de a ine eviden a gestiuniiţ ş ţ ţde eurilor. Eviden a gestiunii de eurilor se va ine pe baza “Listei cuprinzând de eurile, inclusivş ţ ş ţ şde eurile periculoase” prezentat în anexa 2 a H.G. 856/2002.ş ă

Principalele tipuri de de euri care se vor genera în ş perioada de construc ieţ sunt:Tip de euş Cod

DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI

uleiuri de motor 13 02 05

DESEURI DE AMBALAJE

ambalaje de hârtie i cartonş 15 01 01

ambalaje de material plastic 15 01 02

ambalaje de lemn 15 01 03

ambalaje metalice 15 01 04

DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

anvelope uzate 16 01 03

filtre ulei 16 01 07

acumulatori uza iţ 16 06 01

72

Page 73: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI

resturi de beton 17 01 01

lemn 17 02 01

de euri metaliceş 17 04 07

p mânt i pietreă ş 17 05 04

DESEURI MENAJERE

de euri de hârtie i cartonş ş 20 01 01

de euri biodegradabile ş 20 01 08

Este dificil de realizat o evaluare cantitativ exacta acestor de euri, tehnologiile adoptate deă şantreprenor fiind prioritare în evaluarea naturii i cantit ii de de euri.ş ăţ şDeseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii deplastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi deordinul a 0,3kg/om si zi.

6.8.2 Planul de gestionare a deseurilor

Eliminarea de eurilor constituie o activitate ce trebuie cuprins în Planul de Management de Mediu –ş ăCap. Managementul Deseurilor, plan care este elaborat de c tre constructor inainte de începereaălucr rilor.ă

De eurile de pamânt i pietre, beton, vor fi reciclate pe cat posibil în lucr rile de terasamente, înş ş ăumpluturi, cât i pentru lucr ri provizorii la drumul de acces, platforme, nivel ri i ca material inert etc.ş ă ă ş

Trebuie acordata atentie deoarece unele din aceste de euri pot fi periculoase prin con inutul deş ţmetale grele, produse petroliere, etc.

În continuare este prezentata o propunere pentru modul de gestionare a de eurilor:ş

de euri menajere sau asimilabileş : în interiorul organizarii de santier se vor organiza puncte decolectare prev zute cu containere de tip pubel . Periodic, acestea vor fi eliminate prin intermediulă ăfirmelor specializate i abilitate. Cantitatea de de euri generate de o persoan în timpul fazei deş ş ăconstruc ie este estimat la 0.30 kg/zi;ţ ă

de euri metaliceş : se vor colecta temporar în incint , pe platforme special amenajate. Vor fi valorificateăîn mod obligatoriu prin unit i specializate de prest ri servicii;ăţ ă

de euri materiale de construc iiş ţ : din punct de vedere al poten ialului contaminant, aceste de euri nuţ şridic probleme deosebite (fiind vorba în special de resturi de beton, posibil mixturi asfaltice). În ceeaăce prive te valorificarea i eliminarea lor se pot propune mai multe metode: valorificarea local înş ş ăpavimentul drumului de acces, depunerea în gropile de împrumut ajunse la cota final de exploatare,ăutilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de de euri din zon ;ş ă

hârtia, cartonul, lemnul i plasticulş vor fi colectate i depozitate separat de celelalte de euri, în vedereaş şvalorific rii;ă

73

Page 74: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

anvelope uzate: se vor depozita pe platforme special amenajate. Se recomand ca în cadrul caietuluiăde sarcini antreprenorului s -i fie solicitat prezentarea cel pu in a unei solu ii privind eliminareaă ă ţ ţacestor de euri c tre o unitate economic de valorificare;ş ă ă

acumulatori uza i, filtre ulei, uleiuri de motor, de euri de vopseleţ ş : de euri cu poten ial periculos atâtş ţasupra mediului înconjur tor, cât i a manipulan ilor, ce vor fi stocate i depozitate corespunz tor înă ş ţ ş ăvederea valorific rii. Se va p stra o eviden strict i vor fi predate unit ilor de recuperareă ă ţă ă ş ăţspecializate.

În perioada de functionare

• Prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunz toare,ăcu pompe i furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în sta ia de epurare, iar apele de santin înş ţ ărezervoare etan e cu separator de ulei;ş

• Sta ia de epurare propus este un sistem de epurare de tip modular, compact , mecano-biologica,ţ ă ăcu namol activat. Apele uzate epurate se descarc în apa canalului de siguranta dinspre est prinăintermediul unei conducte de desc rcare prev zuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu î iă ă şva schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice.Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prev zute înăNormativul NTPA-001/2002.

Programul de prevenire si reducere a deseurilor intra in obligatia antreprenorului fiind prioritar.

6.9 GOSPOD RIREA SUBSTAN ELOR I PREPARATELOR CHIMICE Ă Ţ ŞPERICULOASE

6.9.1 Substan ele i preparatele chimice periculoase utilizate i/ sau produse ţ ş ş

In timpul executiei lucrarilor vor fi utilizate unele substante care prin compozitie sau prin efectele potentialeasupra sanatatii angajatilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase, in specialproduse petroliere si diluanti al caror regim de depozitare, manipulare si utilizare va trebui sa seconformeze prevederilor reglementarilor in vigoare.Cele mai folosite substante sunt:

- combustibili pentru functionarea utilajelor si vehiculelor- lubrifianti (uleiuri motor, vaselina etc)- vopsele

Pentru a asigura utilizarea acestor produse in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana vor fi respectate toate normele si reglementarile specifice ale lucrarilor.

6.9.2 Modul de gospod rire a substan elor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea ă ţ ş şcondi iilor de protec ie a factorilor de mediu i s n t ii popula ieiţ ţ ş ă ă ăţ ţ

Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face in statii special amenajate in acest sens.

Utilajele si echipamentele folosite vor fi aduse in stare normala de functionare avand efectuatereviziile tehnice si schimburilr de ulei in ateliere specializate.

Manipularea, depozitarea i transportul acestor substan e chimice se vor realiza numai cuş ţrespectarea prevederilor fi elor de securitate ale fiec rui produs utilizat i a normelor de protec iaş ă ş ţmuncii.

Depozitarea substan elor inflamabile sau explozive se va realiza cu respectarea strict a normelorţ ălegale specifice.

74

Page 75: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Lubrifian ii se vor p stra în recipiente din plastic i se vor depozita în spa ii special amenajate.ţ ă ş ţ

Vopselele, lacurile i diluan ii se vor transporta cu mijloace care permit protejarea produsuluiş ţîmpotriva radia iilor solare i intemperiilor i care respect reglement rile în vigoare privindţ ş ş ă ătransportul produselor inflamabile. Se vor p stra în recipiente metalice, marcate cu semneăavertizoare; se vor depozita în spa ii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radia ii solare i deţ ţ şintemperii.

Deseurile rezultate, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate insiguranta si predate unitatilor specializate pentru depozitarea definitiva, reciclare sau incinerare.

Antreprenorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. Deasemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o evidenta stricta a acestor materiale.

In perioada de functionare, substantele toxice si periculoase pot aparea numai ca urmare a produceriiunor accidente.

B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, IN SPECIAL A SOLULUI, ATERENURILOR, A APEI SI A BIODIVERSITATII

Realizarea proiectului “Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica sarichioi”” va avea unimpact favorabil intrucat se vor realiza urmatoarele deziderate:

Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar aldezvoltarii economiei nationale.;

Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediuluinatural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea sidezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor siproduselor turistice;

Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor sipotentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentrutursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand deoriginalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic,de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna sirecreere.

Atragerea de noi investitori in zona;

Crearea de noi locuri de munca;

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATEIN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

75

Page 76: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

7.1. Impactul asupra popula iei, s n t ii umane, biodiversitatii (acordand o atentie speciala ţ ă ă ăţspeciilor si habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, florei si a faunei salbatice, terenurilor, solului, folosin elor, bunurilor materiale, calit ii i regimului cantitativ al apei, calit ii ţ ăţ ş ăţaerului, climei ( de exemplunatura amploarea emisiilor de gaze cu efect de sera), zgomotelor i şvibra iilor, peisajului i mediului vizual, patrimoniului istoric i cultural i asupra interac iunilor ţ ş ş ş ţdintre aceste elemente; natura impactului( impact direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu, lung, permanent, temporar, pozitiv si negativ)

Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la crearea infrastructurii deagrement in zona turistica Sarichioi ceea ce va duce la o dezvoltare a serviciilor si turismului local inmod controlat si durabil.Lucrarile proiectate constau in lucrari hidrotehnice, lucrari de utilitati (retele electrice, retele dealimentare cu apa si de canalizare).Acest tip de lucrari pot induce un impact negativ limitat la perioada de executie a lucrarilor, dar inacelasi timp, acest tip de lucrari are si un insemnat impact pozitiv asupra economiei, dezvoltariisocietatii cat si asupra calitatii vietii oamenilor.Lucrarile se vor realiza pe amplasamentul situat la 800 de m de localitatea Enisala, astfel ca nu vor fiafectate suprafete suplimentare si nu vor fi necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol etc.

Impactul potential asupra factorilor de mediu, pe care l-ar putea avea lucrarile propuse pentru acestproiect, va fi luat in considerare atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare.

Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, folosintelor si bunurilor materiale

Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public, aflate in vecinatateaproiectului, va fi unul moderat in perioada de executie, iar dupa finalizarea lucrarilor acest impact va fiunul semnificativ pozitiv prin imbunatatirea infrastructurii de transport, dezvoltarea durabila aturismului si prin gestionarea eficienta a efectelor fenomenelor naturale in zona.

Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este recomandata semnalizareacorespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sauavarierea de autovehicule.

Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzandluarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta numai pe perioada de executie alucrarilor si este considerat nesemnificativ.

Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurilede lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia,folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana.

Impactul asupra faunei si florei

Zona unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului memoriu, este o zona antropizata.Desi amplasamentul se suprapune partial (70%) pe ROSCI0065 - Delta Dun rii si ROSPA 0031 -ăDelta Dun rii i Complexul Razim – Sinoie, nu va fi introdus un impact suplimentar fata de prezent,ă șcu exceptia perioadei de executie.

In perioada de realizare a lucrarilor va exista un impact moderat asupra florei si faunei din imediataapropiere a lucrarilor prin nivelul de zgomot si poluare aer (pulberi in suspensie si pulberi

76

Page 77: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

sedimentabile). Acest impact va avea un caracter reversibil dupa finalizarea lucrarilor si luareamasurilor de reducere/refacere a mediului.

In perioada de functionare, nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari decat celeexistente, din contra va aduce imbunatatiri.

Impactul asupra solului

Structura solului (respectiv stratul de suprafa ) se va modifica prin apari ia noilor straturi realizate cuţă ţmaterial de umplutur (din dragaje), piatr , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi, etc. ă ă

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare aocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. Formele de impactidentificate in aceasta perioada pot fi:

- Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol;

- Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilortehnologice.

La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel caterenul actual va fi redus la starea initiala.

Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei

Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilornecesare realizarii proiectului.

Punctele de lucru ale organiz rii de antier nu vor fi amplasate în imediata apropiere a apelor deă şsuprafa : lacuri, canale cu respectarea prevederilor legale.ţă

În timpul lucr rilor de executie, conform legislatiei na ionale privind protec ia mediului nu vor fiă ţ ţdeversate ape uzate, reziduuri sau de euri de orice fel în apele de suprafata sau subterane, pe solşsau în subsol.

Impactul asupra aerului si climei

Atmosfera poate fi afectat de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatoriiălega i de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: ţ

indicatori de presiune (emisii de poluan i), ţ

indicatori de stare (calitatea aerului),

indicatori de raspuns (m surile luate i eficacitatea lor). ă ş

Printre sursele principale emitente de poluan i sunt : circula ia auto si cea pe apa, antierele deţ ţ şconstruc ie i implicit utilajele.ţ ş

Emisiile din timpul desfa urarii perioadei execu iei proiectului sunt asociate în principal cu mi careaş ţ şpamântului, cu manevrarea materialelor i construirea în sine a unor facilita i specifice. ş ţ

Activita ile care se constituie în surse de poluan i atmosferici în etapa de realizare a proiectului suntţ ţurmatoarele:

- Activitati desfasurate în amplasamentul lucrarilor

- Traficul aferent lucrarilor de construc ii. ţ

77

Page 78: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Se mentioneaza ca emisiile de poluan i atmosferici corespunzatoare activita ilor aferente lucrarii suntţ ţintermitente.

Realizarea lucr rilor de construc ie consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata iă ţ şpotentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul unei construc ii au unţînceput i un sfâr it care pot fi bine definite, dar variaz apreciabil de la o faza la alta a procesului deş ş ăconstruc ie. Aceste particularit i le diferentiaz de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf,ţ ăţ ăale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluan i specifici gazelor de esapament rezultateţde la utilajele cu care se vor executa operatiile i de la vehiculele pentru transportul materialelor.şPoluan ii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele iţ şautovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici nonmetanici (COVnm),metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni,Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bixoid de sulf (SO2).

Încadrarea valorilor ce se vor obtine VLE (valorilor limita la emisii) trebuie s se conformeze Ordinuluiănr. 462/1993 al MAPPM cu completarile si modificarile ulterioare i Ordinului nr. 756/1997 al MAPPMşcu modificarile si completarile ulterioare.

Concentra iile emisiilor de poluan i variaz în functie de: ţ ţ ă

- tipul de motor - aprindere prin comprimare;

- regimul de functionare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare.

Emisiile de poluan i rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, în afara deţfactorii mentionati, mai intervin i alti factori, ca:ş

- distanta parcursa pe amplasament;

- timpii de deplasare i manevre; ş

- frecventa pe parcursul unei zile.

Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privind protectia atmosferei si STAS 12574 / 1987,standardele pentru calitatea aerului din UE, transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentrucalitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), valorile ghid recomandatede Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectiavegetatiei.

Pe perioada de functionare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.

Prin realizarea proiectului, impactul asupra factorului aer va fi moderat în perioda de executie, iar înperioada de functionare se estimeaza un impact minim.

Din punct de vedere climatic, Judetul Tulcea se afla in zona cu o clima temperat , cu un pronun ată ţcaracter continental, manifestat prin veri c lduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole,ăamplitudini mari de temperatur (66,3°C) i prin precipita ii reduse. Zona litoral-maritim a jude uluiă ş ţ ă ţTulcea se caracterizeaz printr-un climat mai blând, cu veri a c ror c ldur este atenuat de brizaă ă ă ă ăr coroas a M rii Negre i ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media termic a lunii celei mai reci,ă ă ă ş ăla Sulina, este de -0,6°C).

Sistemul climatic reprezint ansamblul care înglobeaz atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosferaă ăprecum i interac iunile lor. Varia iile pe termen scurt ale acestuia sunt cunoscute sub denumirea deş ţ ţfluctua ii/oscila ii, în timp ce varia iile pe termen lung sunt asociate cu schimb rile climatice.ţ ţ ţ ăSchimbarea climei este determinat de urm torii factori: ă ă

78

Page 79: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

interni – interac iuni ale componentelor sistemului climatic; ● ţ

externi naturali – varia ia energiei emis de soare, erup ii vulcanice;● ţ ă ţ

externi antropogeni (fenomene datorate ac iunii omului, cu urm ri în special asupra climei, evolu iei● ţ ă ţreliefului etc.) - schimbarea compozi iei atmosferei ca urmare a cre terii concentra iei gazelor cu efectţ ş ţde ser rezultate din activit ile umane. ă ăţ

Func ionarea autovehiculelor si ambarcatiunilor pot introduce în aer sau depune pe sol pulberi,ţprodu i de ardere incompleta, gaze nocive etc., care au diferite proprieta i i efecte. ş ţ ş

Impactul asupra climei, depinde de calitatea combustibililor utiliza i pentru desfa urarea traficuluiţ şrutiersi pe apa.

Având în vedere previziunile de imbunata ire a calita ii combustibililor utiliza i, se apreciaza ca înţ ţ ţperioda de functionare a proiectului emisiile de poluan i vor scadea, comparativ cu situa ia existenta.ţ ţ

Impactul zgomotului si vibratiei

In condi ii de activitate normal , nivelul de zgomot în zona lucrarilor i la limita acestora este mai micţ ă şdecât nivelul de zgomot admisibil.

Tinand cont ca lucrarile proiectate se extind pe o suprafata redusa consideram ca efectele realizariilucrarilor vor fi unele extrem de reduse. Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor impotrivatransmiterii de vibratii si zgomote.

Procesele tehnologice de execu ie a lucrarilor implic folosirea unor grupuri de utilaje cu func ii adecvate.ţ ă ţAceste utilaje în lucru reprezint surse de zgomot i vibra ii. Pentru perioada de construire, zgomotul laă ş ţsursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.

În perioada de execu ie, sursele de zgomot sunt grupate dup cum urmeaz :ţ ă ă

-în fronturile de lucru, zgomotul este produs de func ionarea utilajelor de construc ii specifice lucr rilorţ ţ ă(cur iri în amplasament, excav ri, dragari umpluturi, compactari, etc.) la care se adaug aprovizionareaăţ ă ăcu materiale.

-pe traseul din antier i din afara lui, zgomotul este produs de circula ia autovehiculelor care transportş ş ţ ămateriale necesare pentru execu ia lucr rilor.ţ ă

In conditiile in care vor fi respectate masurile operationale de protectie, impactul va fi unul nesemnificativ.

Pe perioada de exploatare sursele de poluare sunt generate de ambarcatiunile cu motor ,autoturisme si autocare.

Impactul asupra peisajului si mediului vizual

Realizarea proiectului nu are un impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unita ilor teritoriale,ţcu ocupari majore de teren.

Perioada de construc ie reprezinta o etapa cu durata limitata i se considera ca echilibrul natural iţ ş şpeisajul vor fi refacute dupa încheierea lucrarilor. Suprafata de spatiu verde este de 16.87 ha carereprezinta 90% din suprafata totala.

Se estimeaza un impact temporar, negativ neglijabil, pe termen scurt i neutru permanent.ş

Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

79

Page 80: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Referitor la impactul potential asupra patrimoniului istoric si cultural, mentionam ca acesta va fi redus inperioada de executie si semnificativ pozitiv in perioada de functionare.

7.2 Natura impactului: direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung,permanent si temporar, pozitiv si negativ

Obiectivul proiectului de infrastructura va avea impact:

- pozitiv direct, indirect si permanent asupra populatiei si calitatii aerului in zona proiectului,

- negativ direct si indirect, temporar, pe perioada în care se vor executa lucr ri i în zonaă şacestora, asupra solurilor, aerului, populatiei, faunei.

Nu sunt identificate alte proiecte semnificative aflate in derulare în zona proiectului.

7.2.1. Impactul cumulat – in perioada de executie a lucrarilor circulatia se va derula incontinuare, la fel si turismul din zona in paralel cu lucrarile aferente realizarii proiectului. Prin urmare,va exista un impact cumulat cu circulatia derulata, insa in conditiile respectarii prevederilor legale, alenormativelor specifice si ale masurilor operationale caracteristice, impactul va fi unul redus si se vamentine in limitele de suportabilitate pentru toti factorii de mediu.

Efecte identificate Perioada Tip de impact NaturaAPA

Poluarea apei Executie Negativ, minor,temporar

Direct

Functionare Pozitiv, mediu, probabil IndirectAER

Poluarea aerului Executie Negativ, minor,probabil

Direct

Functionare Improbabil IndirectZGOMOT

Poluarea fonica apopulatiei

Executie Negativ, minor,probabil

Direct

Functionare probabil IndirectSOL

Poluarea solului Executie Redus, improbabil,accidental

Direct

Functionare - -BIODIVERSITATEA

Alterarea habitatelorexistente/ecosistemelor

Executie Redus, improbabil,accidental

Direct

Functionare - -PEISAJ

Afectarea peisajului Executie Benefic, minor, probabil DirectFunctionare - -

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

80

Page 81: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Efecte asuprapopulatiei

Executie Redus DirectOFUnctionare Impact benefic,

important, probabilIndirect

Dezvoltarea economica Executie (crearea delocuri de muncatemporare)

Benefic, mediu, cert,temporar

Direct

FUnctionare (creareade locuri de muncapermanente sicresterea activitatiiportuare)

Benefic, mediu, cert,probabil

Direct

7.3 Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilorafectate)

Impactul de ansamblu pentru acest proiect se va manifesta in fazele de executie si functionare si va avea oextindere locala. Populatia din zonele limitrofe lucrarilor poate fi afectata temporar de zgomot si vibratii peperioada de executie, insa nivelul acestuia nu va crea o stare de disconfort, daca vor fi respectate masurileoperationale propuse.

In perioada de functionare impactul pe factori de mediu va fi strict local, iar impactul social si economicpozitiv se va extinde asupra intregii zone.

7.4 Magnitudinea i complexitatea impactuluiş

Magnitudinea impactului este diferita in functie de procesele tehnologice desfasurate, de conditiileatmosferice, de numarul de utilaje si echipamente aflate simultan in actiune.

Impactul cu caracter local, manifestat in special prin zgomot se va manifesta pe durata executariiproiectului, in zilele de lucratoare. Impactul va fi redus, temporar, cu caracter local, manifestandu-sein zona frontului de lucru si a organizarii de santier.

Impactul pozitiv are in schimb un caracter complex, avand in vedere multitudinea factorilor economici,sociali si de mediu care beneficiaza direct sau indirect de imbunatatirea conditiilor de trafic naval, adezvoltarii turismului in zona proiectului.

7.5 Probabilitatea impactului

Probabilitatea impactului asupra mediului este diferita pe fiecare factor de mediu atat in faza demodernizare cat si in faza de exploatare.

Se mentioneaza i faptul c seturile de m suri de prevenire i reducere a impactului asupra mediuluiş ă ă şcare se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatiiaparitiei si/sau extinderii unor tipuri de impacturi.

7.6 Durata, frecven a i reversibilitatea impactuluiţ ş

Impactul negativ generat in perioada de constructie se va intinde strict pe perioada de executie alucrarilor (24 luni) si probabil pe o perioada de timp foarte scurta dupa terminarea lucrarilor. Impactulva avea o frecventa variabila (in functie de programul de executie si tipul lucrarilor executate). Inperioada de iarna, care nu este propice pentru executia lucrarilor nu vor exista impacturi negative.Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus,temporar si local, variabil si reversibil.

81

Page 82: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Pentru perioada de exploatare impacturile pozitive sunt in mod evident, de durata. Deoarece impactulpozitiv are un caracter complex, frecventa si reversibilitatea acestuia nu sunt cuantificabile, dar i sepoate atribui un caracter permanent.

Implementarea m surilor obligatorii de prevenire i reducere a impactului negativ asupra mediului,ă şvor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.

7.7 Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

In urma studiilor de pe teren efectuate in zona de interes, proiectul nu va produce daune iremediabile floreisi vegetatiei locale, astfel ca se va realiza un plan de monitorizare a factorilor de mediu, un plan demonitorizare a biodiversitatii cu respectarea condi iilor de realizare propuse.ț

De asemenea la finalizarea lucrarilor, beneficiarul va avea in vedere refacerea zonelor afectate prinaducerea la starea initiala a terenului pentru a permite reinstalarea vegetatiei si reintegrarea in circuitulnatural a suprafetelor respective, iar in perioada de operare, colectarea deseurilor menajere lasate deturistii ocazionali.

Plantarea unor specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor pentru a nu introducein zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv care ar putea elimina in timp o parte dinspeciile autohtone.

Datorita starii de conservare neadecvata a vegetatiei din cadrul amplasamentului, precum si datoritaapropierii de zonele locuite si activitatile antropice, impactul asupra biodiversitatii va fi neutru cu conditiarespectarii condi iilor de realizare propuse in acest memoriu.ț

Pe toata perioada de implementare a proiectului va exista un specialist/o firma specializata in domeniulbiodiversitate, acreditata de catre Ministerul Mediului care sa se implice si sa supravegheze implementareaobiectivelor propuse prin proiect.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia. Pentru a evitadezvoltarea speciilor invazive in zona, se va utiliza pentru recopertare solul fertil decopertat initial.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care sa asigure acestlucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia etc. De asemena, manipularea materialelor ( nisip,ciment) se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime. Pe perioada secetoasa se recomandaumectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. Se recomandacontrolul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate in proiect si alimentarea acestora cu carburanti caresa aiba un continut redus de sulf.

Pe amplasamentul analizat sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere amijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului.

Scurgerile de carburanti sau lubrifianti datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unuipat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalicacoperit si valorificat de unitati specializate. Se va achizitiona material absorbant care poate fi utilizat incazul unor poluari accidentale.

82

Page 83: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Recomandari

realizarea lucrarilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fara a afectahabitatele si speciile de fauna(pasari);

Respectarea graficului de lucrari in sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru alimita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie;

Desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturbaspeciile de pasari;

Reducerea emisiilor de zgomot si vibratii, emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna,reducerea prin utilizarea echipamentelor de lucru conform CE, ce au efectuat la termen reviziiletehnice;

Inspectarea periodica a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor depasari identificate in zona;

Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

Circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

Colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atragespeciile de fauna, inclusiv efectivele de pasari aflate in zona;

Toate aceste recomandari contribuie direct la reducerea semnificativa a potentialului impactnegativ exercitat de proiect, asigurand astfel o buna incadrare in peisaj, cu un impact minimasupra biodiversitatii, in conformitate cu principiile de baza ale dezvoltarii durabile.

7.8 Natura transfrontier a impactuluiă

Nu este cazul.

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUIIn privin a monitoriz rii proiectului aceasta se împarte în dou categorii principale:ţ ă ă

Monitorizarea respect rii actelor de reglementare în timpul ă execu ieiţ ;

Monitorizarea dup ă punerea în func iuneţ a obiectivului.

In perioada de executie, constructorul are obligatia respectarii planului de monitorizare in perioada deconstructie, care cuprinde toate masurile de protectie a mediului in perioada de executie si care este supusaprobarii de catre Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea.

83

Page 84: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

In perioada executiei lucrarilor este necesara monitorizarea factorilor de mediu in scopul urmaririi eficienteimasurilor aplicate, cat si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normele specifice.

Lucrarile proiectate nu vor introduce efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta asuprafactorilor de mediu in perioada de executie, iar in perioada de exploatare a obiectivului impactul asupramediului va fi unul preponderent pozitiv, deoarece prin realizarea proiectului calitatea factorilor de mediu seva imbunatatii semnificativ. Efectele negative identificate vor fi reduse in conditiile respectarii masurilorpropuse in acest memoriu.

Nu vor fit afectate obiectivele de interes istoric sau cultural. Se va acorda o atentie speciala protejariipatrimoniului arheologic si istoric din zona amplasamentului amenajarilor pe toata perioada executieilucrarilor care se vor incepe numai cu avizul ICEM Tulcea.

Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea unele influente favorabile atat asupra factorilor de mediu,cat si din punct de vedere economic si social.

Se recomanda monitorizarea factorilor de mediu dupa finalizarea lucrarilor de executie: microclimatul, apade suprafata. Aceasta monitorizare va fi efectuata de catre beneficiarul lucrarii in colaborare cu Agentiapentru Protectia Mediului Tulcea.

8.1 OBLIGA II LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECTŢ

Pe lâng obligativitatea monitoriz rii implement rii proiectului, titularul va avea urmatoarele obligatii:ă ă ă

va include, în momentul elabor rii documenta iei de atribuire pentru lucr rile de construc ie, în caietulă ţ ă ţde sarcini, prevederi privind r spunderea de mediu obligativitatea respect rii i a prelu rii acesteia deă ă ş ăc tre constructorul care va fi selectat;ă

va depune la Agen ia pentru Protec ia Mediului ARBDD copii dup contractele încheiate cu firmeleţ ţ ăspecializate pentru eliminarea de eurilor de pe amplasament i eviden a de eurilor conformş ş ţ şprevederilor HG 856/2002;

va asigura implementarea tuturor m surilor de protec ie a factorilor de mediu propuse prin proiect iă ţ şdescrise în documenta ia de mediu;ţ

va ob ine toate avizele precizate în certificatul de urbanism cu respectarea condi iilor din acestea i dinţ ţ şdocumenta ia tehnic ;ţ ă

va informa în scris autoritatea public competent pentru protec ia mediului ori de cîte ori exist oă ă ţ ăschimbare de fond a datelor care au stat la baza eliber rii prezentei;ă

va informa în scris autoritatea public competent pentru protec ia mediului începerea lucr rilor;ă ă ţ ă

va notifica în scris autoritatea public competent pentru protec ia mediului finalizarea lucr rilor înă ă ţ ăvederea realiz rii verific rii i întocmirii procesului verbal de constatare a respect rii tuturor condi iiloră ă ş ă ţimpuse.

84

Page 85: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAUPLANURI/PROGRAME/STRATEGIE/DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. JUSTIFICAREA ÎNCADR RII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE (IPPC, ĂSEVESO, COV, LCP, Directiva – cadru ap , Directiva – cadru aer, Directiva – ăcadru de euri etc)ş

Nu este cazul pentru proiectul analizat.

B.SE VA MENTIONA PLANUL/PROGRAMUL/STRATEGIA/DOCUMENTUL DE PROGRAMARE/PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL CU INDICAREA ACTULUI NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBAT

Nu este cazul.

10.LUCR RI NECESARE ORGANIZ RII DE ANTIERĂ Ă Ş

10.1 LUCR RI NECESARE ORGANIZ RII DE ANTIERĂ Ă Ş

Principalele lucr ri necesare organiz rii de antier sunt:ă ă ş

delimitarea si imprejmuirea incintei;

amplasarea construc iilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor construc iiţ ţtemporare de tipul magaziilor;

crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale – rigole perimetrale impermeabilizate;

organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specific pentruconservarea pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor;

se vor amenaja spatii de depozitare pentru material si zone de parcare pentru utilaje siechipamente. Acestea vor fi amplasate si construite pe suprafata platformelor portuare existente,fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La finalizarea lucrarilor suprafetele ocupatese vor reduce la starea initiala ocuparii acestora;

activitatea se va organiza si desfasura controlat si supravegheat, astfel incat cantitatea de deseuriin zona de lucru sa fie permanent minima pentru a nu induce factori suplimentari de risc din punctde vedere al securitatii si sanatatii muncii;

zonele de depozitare intermediara/temporara a deseurilor vor fi amenajate corespunzator,delimitate, imprejmuite si asigurate impotriva patrunderii neautorizate si dotate cucontainere/recipienti/pubele adecvate de colectare, de capacitate suficienta si corespunzatoaredin punct de vedere al protectiei mediului. Conform prevederilor legale se va asigura colectareaselectiva a deseurilor pentru care se impune acest lucru;

lucr ri pentru realizarea conect rii la re elele de utilit i existente în zon – daca se consideraă ă ţ ăţ ănecesar.

Pentru a asigura condi ii igienico-sanitare lucr torilor la locul de munc se vor lua urm toareleţ ă ă ăm suri:ă

85

Page 86: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

vor fi prev zute grupuri sanitare cu fos septic , care va fi golit periodic de c tre o societateă ă ă ă ăautorizat ;ă

vor fi prevazute truse de prim ajutor la toate punctele de lucru pe antier;ş

întreg personalul va fi instruit s asigure prim ajutor;ă

serviciile de asisten pentru urgen e medicale vor fi furnizate de unit i medicale din municipiulţă ţ ăţTulcea.

Contractantul este obligat s respecte cerin ele Regulamentului privind protec ia i igiena muncii înă ţ ţ şconstruc ii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de c tre Ministerul Lucr rilor Publice i Amenajareaţ ă ă şTeritoriului (M.L.P.A.T.).

10.2 LOCALIZAREA ORGANIZ RII DE ANTIERĂ Ş

Din experienta similara, avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca va fisuficient un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier si suprafata acesteia estestabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Locatia va fi stabilita de comun accordcu autoritatile implicate in realizarea obiectivului, cu respectarea regulamenmtelor si legislatiei invigoare in domeniul protectiei mediului, in cadrul urmatoarelor etape de dezvoltare a proiectului.

Dotari principale ale organizarii de santier:

- imprejmuire

- platforma balastata

- container birou si magazie

- cabina paza;

- punct PSI;

- grup sanitar de tip ecologic care vor fi vidanjate periodic, astfel incat apele uzate menajere nuvor avea un impact semnificativ asupra mediului.

- tablou electric complet echipat– 1 buc- indicatoare pentru circulatie – 6 bucati- conducta alimentare cu apa PEID De 110mm

-

10.3 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCR RILORĂORGANIZ RII DE ANTIERĂ Ş

Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de f cut în aceastaăfaza de proiectare, elementele necesare evalu rii impactului fiind dependente direct de antreprenor,ăde utilajele i tehnologia folosite, de experien a acestuia i disciplina muncitorilor.ş ţ ş

Organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu aduca prejudicii mediului natural (factorilorde mediu) si uman. In timpul realizarii lucrarilor, constructorul va asigura protectia mediului siconditiile de securitatea muncii pentru muncitorii din santier:

- amenajarea spatiilor pentru depozitarea temporara a materialelor;

86

Page 87: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

- amenajarea spatiilor pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport;

- acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;

- stocarea temporara si colectarea deseurilor in containere etanse depozitate in locuri specialamenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza numai cu mijloace de transportadecvate, prin intermediul firmelor specializate.

La finalizarea lucr rilor de construc ie se vor ob ine autoriza ii de finalizare a lucr rilor de laă ţ ţ ţ ăautorit ile de gospod rire a apelor i de protec ie a mediului.ăţ ă ş ţ

10.4 SURSE DE POLUAN I I INSTALA II PENTRU RE INEREA, EVACUAREA IŢ Ş Ţ Ţ ŞDISPERSIA POLUAN ILOR ÎN MEDIU ÎN TIMPUL ORGANIZ RII DE ANTIERŢ Ă Ş

Sursele de poluan i în timpul organiz rii de antier sunt reprezentate de:ţ ă ş circula ia autovehiculelor si utilajelor;ţ

activit ile desf urate în cadrul organiz rii de antierăţ ăş ă ş

apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier

În cazul în care nu exist posibilitatea racord rii grupurilor sanitare din cadrul organiz rii de antier laă ă ă şo re ea de canalizare, se vor prevedea toalete ecologice sau fose septice pentru colectarea apelorţuzate. Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se va apela la firme specializate inacest sens . Functie de numarul de persoane care vor utiliza apa in scop menajer se va adopta unsistem cu unul sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja periodic.

Daca aceasta nu exista, platforma organizarii de santier trebuie proiectata astfel incat apa meteoricasa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce osedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa va fi evacuatain reteaua de canalizare sau va fi introdusa in decantoarele prevazute pentru ape menajere.

10.5 DOT RI I M SURI PREV ZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DEĂ Ş Ă ĂPOLUAN I ÎN MEDIUŢ

În perioada de construc ie, respectarea prevederilor legale de protec ie a mediului în activitatea deţ ţconstruc ii se refer si la m surile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Acesteţ ă ăprevederi cuprind reglement ri privind organizarea de antier, gestiunea de eurilor menajere i de altă ş ş ş ănatur , stocarea carburan ilor i alimentarea utilajelor, semnalizarea i împrejmuirea organizarii de santier,ă ţ ş şinstruirea personalului, etc.

depozitarea substan elor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, înţspa ii cu acces restric ionat, acoperite, pe o suprafa impermeabil , prev zut cu sistem de colectareţ ţ ţă ă ă ăa scurgerilor accidentale

interzicerea depozit rii de materiale de construc ii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile;ă ţ

verific ri periodice ale utilajelor i mijloacelor de transport în ceea ce prive te nivelul de monoxid deă ş şcarbon i concentra iile de emisii în gazele de e apament. Acestea vor fi puse în func iune numai dupş ţ ş ţ ăremedierea eventualelor defec iuni;ţ

controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni în totalitate desc rc riă ăaccidentale pe traseu sau sp larea tobelor i aruncarea apei cu lapte de ciment în incinta antieruluiă ş şsau pe drumurile publice;

87

Page 88: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

cur area zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitându-se astfel apari iaăţ ţunor situa ii de risc epidemiologic pentru s n tatea popula iei;ţ ă ă ţ

se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot;

autovehiculele vor fi prev zute cu catalizator si vor fi men inute intr-o stare bun de func ionare, avândă ţ ă ţreviziile la zi;

cur area s pt mânal a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a de eurilor.ăţ ă ă ă ş

Nu se consider a fi necesare dot ri speciale pentru controlul emisiilor de poluan i în mediu.ă ă ţ

11.LUCR RI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI Ă

11.1 LUCR RI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUIĂ

Dup finalizarea lucr rilor de construc ie, pentru dezafectarea organizarii de santier se va proceda la:ă ă ţ

Retragerea utilajelor grele din perimetrul organizarii de santier;

Debransarea de la utilitati (alimentare cu apa, energie electrica);

Incarcarea modulelor container, anexelor, dotarilor diverse in autocamioane, autoremorci sitransportul acestora la bazele constructorului;

Scoaterea impermeabilizarilor, daca acestea s-au folosit, acoperirea cu p mânt vegetal iă şplantarea de vegeta ie daca organizarea de santier a fost amplasata pe un teren fara platformaţbetonata existenta;

Zonele ocupate temporar de proiect vor fi cur ate i nivelate, iar terenul readus la starea ini ial .ăţ ş ţ ă

Din punct de vedere al terenului ocupat cu organizarea de santier, aceasta are un caracter temporar,functionand doar in perioada de executie a lucrarilor. Dupa finalizare lucrarilor, Constructorul va lua masuripentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost organizarea de santier.

Astfel, intreaga zona utilizata temporar va fi curatata, astfel incat sa se creeze conditiile de utilizare a zoneiin cadrul activitatilor portuare.

La finalizarea lucrarilor, toate utilajele, deseurile si materialele de constructie vor fi indepartate de peamplasamentul proiectului.

11.2 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA I MODUL DE R SPUNS ÎN CAZ Ş ĂDE POLU RI ACCIDENTALEĂ

In perioada de execu ieţ pot ap rea o serie de incidente i accidente în care pot fi implicate substan e cuă ş ţrisc poten ial asupra s n t ii popula iei i st rii mediului înconjur tor.ţ ă ă ăţ ţ ş ă ă

În perioada de execu ieţ accidentele (electrocut ri, arsuri, inhal ri de praf sau gaze, surp ri sau pr bu iri deă ă ă ă ştran ee etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplin i nerespectarea de c tre personalul angajat a regulilorş ă ş ăi normelor de protec ia muncii i/sau de neutilizarea echipamentelor de protec ie.ş ţ ş ţ

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjur tor, având caracter limitat în timp iă şspa iu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vie i omene ti. De asemenea, ele pot avea i efecteţ ţ ş şeconomice negative prin pierderi materiale i întârzierea lucr rilor.ş ă

Un instrument important îl reprezint Planul de prevenire a polu rii accidentale, care constituie cadrulă ăorganizat în contextul c ruia se poate ac iona eficient i în scopul prevenirii, stop rii, limit rii i neutraliz riiă ţ ş ă ă ş ă

88

Page 89: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

efectelor unor evenimente nedorite produse în urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorateneglijen ei.ţ

Planul de prevenire a polu rii accidentale trebuie elaborat în scris i trebuie s cuprind obiectivele globaleă ş ă ăale titularului activit ii i principiile de ac iune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major;ăţ ş ţaceasta trebuie s fie ajustat în func ie de pericolele de accidente majore ale obiectivului.ă ţ

Planul de prevenire trebuie s con in i s descrie:ă ţ ă ş ă

- Scop, domeniu de aplicare, baza legal , memoriu tehnic (Amplasament, puncte critice, echipa deăinterven ie, planurile de prevenire i combatere a polu rilor accidentale, inventarul poluan ilorţ ş ă ţpoten iali).ţ

Planurile de prevenire i combatere a polu rilor accidentale pentru fiecare punct critic trebuie s con in :ş ă ă ţ ă

- Scurt memoriu tehnic de prezentare a instala iilor de unde pot proveni polu ri accidentale ţ ă

- Sistemul de alert prezentat în procedura de alertare în caz de poluare accidentală ă

- Modul de ac iune a personalului cu atribu ii în prevenirea i combaterea polu rilor accidentale pentru:ţ ţ ş ă

o eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidental în scopul sist rii acesteia;ă ă

o limitarea ariei de r spândire;ă

o îndep rtarea substan elor poluante;ă ţ

o colectarea, transportul i depozitarea intermediar în condi ii de securitate pentru mediu.ş ă ţ

- M surile i lucr rile aferente pentru prevenirea polu rilor accidentaleă ş ă ă

- Plan de situa ie al zonei punctului criticţ

- Schi tehnologic cu detalierea punctului critic.ţă ă

În cazul apari iei unei polu ri accidentale, persoana care observ fenomenul anun imediat eful deţ ă ă ţă şantier. eful de antier dispune anun area colectivelor cu atribu ii prestabilite i a echipelor de interven ieş Ş ş ţ ţ ş ţ

în vederea trecerii imediate la m surile i ac iunile necesare elimin rii cauzelor i pentru diminuareaă ş ţ ă şefectelor polu rii accidentale i se anun autorit ile competente cu privire la producerea polu riiă ş ţă ăţ ăaccidentale.

Colectivele i echipele de interven ie ac ioneaz pentru:ş ţ ţ ă

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidental ;ă

limitarea i reducerea ariei de r spândire a substan elor poluante;ş ă ţ

îndep rtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substan elor poluante;ă ţ

colectarea, transportul i depozitarea intermediar , în condi ii de securitate pentru mediu, în vedereaş ă ţrecuper rii sau, dup caz, a neutraliz rii sau distrugerii substan elor poluante.ă ă ă ţ

Dup eliminarea cauzelor polu rii accidentale i dup îndep rtarea pericolului r spândirii poluan ilor înă ă ş ă ă ă ţzone adiacente, eful de antier va informa autorit ile asupra sist rii polu rii. Astfel se vor anun a Agen iaş ş ăţ ă ă ţ ţpentru Protec ia Mediului i Garda de Mediu pentru a constata finalizarea reabilit rii zonelor poluate.ţ ş ă

In perioada de exploatare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat integritatea mijloacelorde transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana.

Poluarile accidentale pot apare in cazul unor accidente rutiere in care sunt implicate autocisternele caretransporta lichide criogenice, diversi combustibili , reactivi, alte substante chimice, etc. In aceste cazuri

89

Page 90: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

responsabilitatea cade in sarcina firmelor transportatoare care trebuie sa se conformeze HG nr. 1175/2007pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania).

Referitor la securitatea umana, Administratia obiectivului va avea sarcina da se asigura de respectarearegulamentelor specifice prin realizarea si intretinerea semnalizarilor si marcajelor corespunzatoare.

11.3 ASPECTE REFERITOARE LA ÎNCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA INSTALA IEIŢ

Lucrarile proiectului analizat nu sunt prevazute a fi dezafectate. Având în vedere durata lunga deviata a proiectului, precum si probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei salede viata, nu se considera necesara evaluarea fazei de închidere finala a amplasamentului proiectat.Incazul in care vor fi afectate retele de utilitati, pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii despecialitate in vederea mutarii si protejarii acestora.

12.Anexe

Anexa 1 – Certificat de Urbanism nr 85/8584/27.07.2017 emis de Consiliul Judetean Tulcea Anexa 2 – Planurile de ansamblu

13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTAPREVEDERILOR

ART.28 DIN OUG NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALEPROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SIFAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILEPRIN LEGEA NR. 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILEULTERIOARE

13. 1 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI SI DISTANTA FATADE ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMU NITA R,PRECU M SI COORDO N A TELE GEOGRAFICE (STEREO 70) ALEAMPLASA ME N T U L UI PROIECTULUI. ACESTE COORDO N A T E VORFI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR IN FORMAT DIGITALCU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIENATIONALA STEREO 197 0 SAU DE UN TABEL IN FORMATELECTRO NIC CONTINA N D COORDO N A T ELE CONTU R UL UI (X,Y)IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 197 0;

Amplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitateaEnisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “lalutarie” avand urmatoarele vecinatati:- la nord si est - balta cu stufaris si canale pescaresti;- la vest - drumul judetean DJ 222 si pescaria Babadag;- la sud - dealurile localitatii Enisala;- la sud - vest – promontoriul culmii stancoase cu Cetatea Enisala.Accesul la amplasament se poate face atat pe uscat pe DJ 222, cat si pe apa dinspre lacul Razim pecanalul Enisala si canalele secundare.

90

Page 91: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Proiectul elaborat vizeaza urmatoarele obiective:- Crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente- Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publica precum si crearea/modernizareainfrastructurilor conexe de utilitate publica;- Dezvoltarea de infrastructuri publice la scara mica pentru valorificarea atractiilor turistice;- Activitati de marketing si promovarea turistica a obiectivului finantat.

Proiectul privind “ Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” va avea un impactfavorabil.

Coordonate STEREO 70 pentru proiect

91

Page 92: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

92

Page 93: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Din punct de vedere al aspectelor de protectia mediului, obiectul investitiei se suprapune partial cuRezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectivDelta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031.

Harta dispune r ii obiectului investitiei(contu r galben) si a siturilor Natu ra 2000, respec t iv Rezervat ia Biosferei Delta Dunarii (hasura verde)

13.2 NUMELE SI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITARROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie

ROSCI0065 - Delta Dunarii

13.3 PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SIHABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PROIECTULUI;

In urma investigatiilor de teren nu am identificat specii de plante sau habitate de interes comunitarcare sa fie situate pe amplasamentul proiectului sau in imediata vecinatate a acestuia.

Vedere de ansamblu asupra zonei investitiei (canal Enisala, canalele de legatura, zona bazinelor sizona “La lutarie”) invecinata DJ222.

93

Page 94: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Flora si vegetatia zonei este distribuita conform reliefului si contidiilor de viata.

Astfel:

- pe malul sudic unde predomina interfluviile cu aspect deluros, si baza promontoriuluidenumita Dealul Gras cu cetatea Enisala regasim pajisti stepice si pasuni, precum si terenneproductiv.

- la vest, regasim balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse sisuprafete inmlastinite.

Vedere generala a zonei “La lutarie” si a vegetatiei specifice acesteia

94

Page 95: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Zona “La Lutarie” este in principal acoperita de vegetatie mezofila de tipul pajistilor stepice in carepredomina asociatiile vegetale de Cynodon dactylon si Hordeum murini, propice pentru pasunat. Aicipasuneaza frecvent vite, oi si capre apartinand celor din zona Enisala.

In ceea ce priveste asociatia Hordeo murini-Cynodontetum (Felf ldy 1942) Felf ldy ex Borhidi 1999ă ă(Syn.: Cynodontetum dactyloni Felf ldy 1942 non aliorum), aceasta se regaseste pe suprafe e mari,ă ţcu soluri semib t torite. Vegeteaz pe locuri ruderale, marginea drumurilor, unde cele dou speciiă ă ă ăcaracteristice, Cynodon dactylon i ş Hordeum murinum, prezint o acoperire mare (85-100%) aăterenului. Speciile înso itoare, în majoritate elemente de ţ Sisymbrion (Crepis tectorum, Oescurainiasophia, Erysimum repandum, Matricaria perjorata), sunt pu ine la num r datorit domin rii specieiţ ă ă ăCynodon dactylon. Speciile insotitoare cele mai frecvent întâlnite sunt: Convolvulus arvensis,Polygonum aviculare, Lactuca serriola, Bromus tectorum, Conyza canadensis, Cirsium arvense,Amaranthus retroflexus, Setaria viridis.

O alta asociatie vegetala Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964.

Se regaseste pe depozite de gunoaie, la marginea drumurilor, locuri b t torite, uscate i moderată ă şbogate în azot.

Specia caracteristic i dominant ă ş ă Hordeum murinum este frecvent înso it de ţ ă Bromus tectorum,care poate deveni uneori codominant . Dintre înso itoarele mai frecvente amintim: ă ţ Atriplex tatarica,Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii.

Vedere de detaliu a speciilo vegetale din cele doua asocia tii vegetale: Hordeo murini- Cynodonte tu m si Hordee tu m murini

In aceasta portiune se regasesc si cateva exemplare de arbusti precum salcioara (Eleagnusangustifolia) sau pomi fructiferi de pe marginea drumului: corcodusi, caisi.

In zona de balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse si suprafeteinmlastinite, regasim asociatii vegetale tipice higrofile si higromezofile:

- pe marginile canalelor - vegetatie de stufarisuri si papurisuri

- in canale si japse – vegetatie submersa si emersa de tip higrofil

Aceasta zona este si cea care in mare parte este suprapusa cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sisiturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim –Sinoie - ROSPA0031

95

Page 96: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Vedere generala a vegetatiei canalelor din zona viitoarei investitii.

Asociatiile vegetale prezente in astfel de biotopuri sunt: Scirpo- Phragmitetum, Thelyterido-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Ceratophylletum demersi si Lemno-Hydrocharitetum.

Scirpo- Phragmitetum Koch 1926 - stufarisurileFitocenozele higrofile ale acestei asocia ii sunt larg r spândire în toate zonele Rezervatiei Biosfereiţ ăDelta Dunarii, ocupând marginea b l ilor sau lacurilor cu ap variind între 0,5-1,2 m adâncime. Înă ţ ăDelta Dun rii aceste fitocenoze se întind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolt suntă ă

96

Page 97: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. În Delta Dun rii predomin solurileă ăhigromorfe i uneori u or salinizate. Speciile caracteristice i dominante (75-85% acoperire) careş ş şimprim o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: ă Schoenoplectus lacustris i Phragmitesşaustralis. În structura floristic a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile alian eiă ţPhragmition communis i a ordinului ş Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Irispseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale,Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides,Lycopus europaeus i Sium latifoliumş .Stufarisurile mai vechi scad in compozitie stuful si dezvolta o componenta sporita a ferigii de balta ,astfel ca regasim in aceasta zona si asociatia Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.:Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum tefan 1995) Acestea se dezvolt peŞ ăplaur, unde substratul insulelor flotante prezint o grosime de 0,5-1,5 m, fiind alc tuit din rizomii deă ăstuf i de ferig cu participarea i a altor plante, în parte turbificate, aluviuni i humus. La suprafa aş ă ş ş ţplaurului se diferen iaz un strat sub ire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezint discontinui iţ ă ţ ă şsunt formate din speciile alian ei ţ Phragmition i ordinului ş Phragmitetalia. Domin ă Phragmitesaustralis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypterispalustris care este desemnat ca o caracteristic , cu o constant maxim (V) i o acoperire de 5-ă ă ă ă ş35%. Dintre speciile diferen iale se semnaleaz ( tefan et Coldea 1997): ţ ă Ş Sium erectum, Calystegiasepium i Salix cinereaş .

În cadrul asocia iei sunt semnalate sub asocia iile: typicum tefan et Coldea 1997 i salvinietosumţ ţ Ş ştefan et al. 1995, descris din Delta Dun rii i caracterizat prin prezen a câtorva hidrofile flotante:Ş ă ă ş ă ţ

Salvinia natans, Nymphaea alba i Nymphaea candida.ş

Stufariile din zona investitiei – aspect general.

Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - papurisuri

Cenozele acestei asocia ii sunt r spândire de obicei în bazinele acvatice ale Rezervatiei Biosfereiţ ăDelta Dunarii, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu dep e te 0,5-0,8 m.ăş şSe dezvolt între fitocenozele de ă Scirpo-Phragmitetum i mal. Datorit împâslirii rizomilor ce re inş ă ţu or aluviunile i resturile organice, aceste fitocenoze favorizeaz colmatarea bazinelor respective. Înş ş ă

97

Page 98: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

structura asocia iei remarc m prezen a unui num r însemnat de specii caracteristice alian ei iţ ă ţ ă ţ şordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Butomusumbellatus, care reu esc o acoperire de pân la 15%. Se observ de asemenea penetrarea unorş ă ăspecii higrofile de Bidention i Agropyro-Rumicionş .

Vedere de ansam blu asupra vegeta t iei suberse / em e r s e a canalelor si japselor dinzona investitiei

In apele canalelor si japselor din zona regasim asosiatiile vegetale de:

Ceratophylletum demersi Hild 1956 - bradis

Fitocenozele se dezvolt în apele lacurilor, b l ilor, canalelor îmb trânite, adesea colmatate, dară ă ţ ăînsorite. Prefer apele eutrofe cu un grad mijlociu de mineralizare. Este o asocia ie mai greu deă ţdelimitat datorit faptului c ă ă Ceratophyllum demersum este prezent în sinuziile submerse aănumeroase grup ri din clasele ă Lemnetea i Potameteaş . În compozi ia floristic a asocia iei ţ ă ţ dominăCeratophyllum demersum, al turi de care se mai întâlne te constant ă ş Utricularia vulgaris, U. neglecta,Myriophyllum spicatum, Najas minor.

Pe timpul verii se dezvolta cateodata abundent alga matasea broastei – Spirogyra sp.

Lemno-Hydrocharitetum (Oberdorfer 1957) Passarge 1978 – lintita Este o asocia ie cu o r spândire larg care prefer locurile ad postite i apele pu in adânci (0,5-2 m) ţ ă ă ă ă ş ţale lacurilor, b l ilor, mla tinilor, fiind cantonat de regul la marginea stuf ri urilor din unele canale ă ţ ş ă ă ă şpu in circulate. Sunt preferate apele puternic eutrofizate cu o u oar aciditate, neutre sau alcaline (pHţ ş ă= 5,85-6,96-8). Hydrocharis morsus ranae i ş Lemna minor domin stratul emers, acompaniate fiind ă

98

Page 99: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

de Lemna trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Potamogeton nodosus, Stratiotes aloides, Polygonum amphibium realizând o acoperire general de 80%.ă

Nici una din asociatiile/speciile vegetale amintite mai sus are valoare conservativ si nu se ăregaseste pe lista celor periclitate.

In ceea ce priveste segmentul de avifauna nu am identificat in zona investitiei colonii i sau șcuiburi ale speciilor de pasari periclitate. In zona se hranesc sau trec in pasaj majoritatea specilor de pasari ce prefera habitatele acvatice si palustre precum: Nr. crt./ CodulNatura 2000/SpeciaA229 Alcedo atthis (Pescaras albastru)A042 Anser erythropus (Garlita mica)A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)A029 Ardea purpurea (Starc cenusiu)A024 Ardeola ralloides (Starcul galben)A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)A031 Ciconia ciconia (Barza alba)A081 Circus aeruginosus (Herete de stuf)A231 Coracias garrulous (Dumbraveanca)A348 Corvus frugilegus (Cioara de semanatura)A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina)A027 Egretta alba (Egreta mare)A026 Egretta garzetta (Egreta mica) A095 Falco naumanni (Vanturel mic) A103 Falco peregrinus (Soim calator) A001 Gavia stellata (Cufundar mic) A075 Haliaeetus albicilla (Codalb) A092 Hieraaetus pennatus (Acvila mica)A251 Hirundo rustica(Rândunic )ă A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic) A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra)A230 Merops apiaster (Prigorie ) A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)A356 Passer montanus (vrabie de camp) A019 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) A393 Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic) A234 Picus canus (Ghionoaie sura) A 321 Ficedula albicollis (muscar gulerat)A 320 Ficedula parva (muscar mic) A 293 Acrocephalus melanopognon (privighetoarea de balta) A 197 Chlidonias niger (chirighita neagra) A 272 Luscinia svecica (gusa vanata)A351 Sturnus vulgaris (graur)Alte specii semnalate in zona sunt: Pica pica – cotofana, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus monedula - stancuta.In zona malului „La Lutarie-Palanca” se gaseste o colonie de prigorii. De aceea se va proteja si conserva zona naturala de biodiversitate a malurilor abrupte de loess din zona respectiva (maluri care in prezent sunt in pericol de prabusire). Pentru a evita acest inconvenient si a proteja totodata

99

Page 100: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

colonia de prigorii din zona malului respectiv, se propune o stabilizare a acestuia cu ajutorul unor gabioane amplasate la baza malului la care se mai adauga plantarea unor arbusti care sa sporeasca stabilitatea terenului.

In ceea ce priveste mamiferele, zona este foarte frecventata de caini (Canis familiaris) si pisici (Feliscatus) cu sau fara stapan, ceea ce elimina prezenta altor specii de mamifere de talie medie precumacalul, vulpea, bursucul, cainele enot, ariciul, iepure de câmp sau pisica salbatica. Fiind o zonaș

foarte aprope de localitatea Enisala, mai regasim soarecele de casa (Mus musculus),sobolanii(Rattus norvegicus domestica). In zona de stufaris compact apare mistretul (Sus scrofa),care tranziteaza in zona limitrofa canalului ce face legatura investitiei cu Lacul Razim, in cautare dehrana sau adapost temporar.Avand in vedere ca zona de la poalele cetatii Enisala si zona „La lutarie” sunt pasunate frecvent devite, capre si oi, segmentul de fauna salbatica nu este prezent aici datorita prezentei antropice.

Din segmentul de reptile si amfibieni au fost identificate in zona urmatoarele specii: Lacerta viridis – guster, in zona de baza a piemontului si Hyla arborea – brotacelul, Natrix natrix – sarpele de casa, Natrix tessellata – sarpele de apa, broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda), broasca testoasade apa Emys orbicularis, in zona umeda.Principalele specii de pesti care pot gasi conditii propice in zona studiata sunt: babu ca (ș RutilusRutilus Carpathorossicus), batca (Blicca bjorkna bjorkna), bibanul (Perca fluvialitis), carasul(Carassius auratus gibelio), oble (ț Alburnus alburnus), platica (Abramis brama), ro ioara (ș Scardiniuserythrophthalmus), tiuca (Esox Lucius) si salaul (ș Sander lucioperca), somnul (Siluris glanis) siguvidul de Razim (Ponticola syrman).Referitor la speciile de pe ti prev zute în formularul Standard Natura 2000, acestia pot fi deranja i deș ă țlucr rile de dragare care se vor desf ura în zona, prin cresterea turbidit ii apei, existândă ăș ățposibilitatea retragerii din zona în care se vor desf ura lucr rile impactul se estimeaz a fiăș ă ănesemnificativ.Deasemenea efectuarea opera iei de dragare este recomandat a se efectua pe o perioad cât maiţ ăscurt de timp si în afara perioadei de reproducere a speciilor de pe ti i amfibieni din zonaă ş şrespectiv , astfel ca impactul s fie nesemnificativ.ă ă

Dintre speciile de neverterate – gasteropode, in zona studiata semnalam urmatoarele specii:Lymnaea stagnalis, Planorbis carinatus, Planorbis planorbis si Helix pomatia, viermi inelati (Anelida) -rama (Lumbricus terrestris), lipitoarea (Hirudo medicinalis).

Din segmentul de insecte am identificat in zona viitoarei investitii urmatoarele specii:Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrumfonscolombii;Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Neriene radiata;Fluturi:Polyomnatus icarus, Argynnis pandora;Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Callyptamus italicus; Oedipoda sp., probabil caerulescensGreieri : Gryllus campestris;Plo nite : Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;șColeoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus.Având în vedere faptul c zona în care se desf oar lucr rile nu s-au identificat specii i habitatele ă ăş ă ă șcaracteristice ROSCI0065 Delta Dun rii i ROSPA0031 Delta Dun rii i Complexul Razim-Sinoie se ă ș ă șpoate spune c siturile nu vor fi afectate în mod direct de realizarea infrastructurii de agrement, iar ăimpactul va fi nesemnificativ la nivelul siturilor.

7.3. Impactul

100

Page 101: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

13.4 SE VA PRECIZA DACA PROIECTULUI PROPUS NU ARE LEGATURADIRECTA CU SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTULCONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARProiectul propus nu are legatura directa cu si nu este necesar pentru managementul conservariiariilor naturale protejate de interes comunitar.

Avand in vedere ca planul de management al ARBDD presupune ca si obiective conservarea naturii,dar si dezvoltarea durabila a comunitatii locale, imbunatatirea conditiilor de viata ce include si reteauade comunicatii atat acvatice cat si terestre este un deziderat prioritar pentru valorificarea resurselornaturale locale precum turismul. O accesibilitate mai facila si moderna in zona, ar contribui ladezvoltarea comunitatilor locale si scaderea presiunii asupra resurselor si biodiversitatii prinpracticarea turismului ca alternativa la activitatea principala din zona – pescuitul.

Consiliul Jude ean Tulcea dore te dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si aț șintregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate,imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turisticevizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

13.5 SE VA ESTIMA IMPACTUL POTENTIAL AL PROIECTULUI ASUPRASPECIILOR SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERESCOMUNITAR;Obiectul investitiei se suprapune partial cu aria natural protejata ROSCI0065 – Delta Dunarii si partialcu limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.Nu exista impact potential deoarece nu au fost identificate specii sau habitate de interes comunitar.

13.6. ALTE INFORMATII PREVAZUTE IN LEGISLATIA IN VIGOARENu este cazul

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AULEGATURA CU APELE

14.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI

14.1.1. Bazinul hidrografic

Fluviul Dun rea (F = 805.300 Km2), izvor te din mun ii P durea Neagr (Germania) si se vars înă ăș ț ă ă ăMarea Neagr (prin delta format ), curgând prin 10 ri si adunând afluen ii de pe teritoriul altor 6ă ă ţă ţstate. Traseul s u este împ r it în trei p r i: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena –ă ă ţ ă ţBazias) si cursul inferior (Bazias – Marea Neagr ).ă

101

Page 102: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Districtul Hidrografic al Fluviului Dun reaă

De la Bazias, la intrarea pe teritoriul rii, pân la v rsarea în Marea Neagr , este definit cursulţă ă ă ăinferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7 Administra ii Bazinale de Apţ ărespectiv Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buz u-Ialomi a, Prut-Bârlad si Dobrogea-Litoral.ă ţCursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% dinlungimea fluviului),se situeaz pe teritoriul României formând grani cu Serbia (235,5 km),Bulgaria (469,5 km),ă ţăRepublica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km) si este partea cea maiimportant ca debit siănaviga ie.ţ

inând cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traverseaz ,Ţ ăacesta este împ r it în 5 sectoare (dup Ujvari, 1972) dup cum urmeaz :ă ţ ă ă ă• Defileul carpatic (144 km) între Bazias si Gura V ii si primeste contribu ia a dou bazineă ţ ăhidrografice de ordinul 1: Nera si Cerna, precum si a afluen ilor direc i dintre acestea. Formeazţ ţ ăgrani a cu Iugoslavia;ţ• Sectorul sud-pontic (566 km) între Gura V ii si depresiunea Bra ului Borcea. În aceast por iuneă ţ ă ţconflueaz cu patru râuri importante, care creeaz bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedeaă ăsi Arges. În cea mai mare parte formeaz grani a cu Bulgaria;ă ţ• Sectorul pontic oriental cu b l i (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomi ei si Balta mare a Br ilei, deciă ţ ţ ăpân la Br ila - Smârdan. Acest sector traverseaz teritoriul rii, desp r ind Dobrogea de Muntenia.ă ă ă ţă ă ţConflueaz doar cu un singur râu important care formeaz un bazin de ordinul 1 si anume râulă ăIalomi a;ţ

102

Page 103: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

• Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde por iunea dintre Br ila si intrarea în Delta Dun rii, la Ceatalţ ă ăChilia, în amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din dou bazine hidrografice de ordinul 1 - Siret siăPrut;• Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei bra e principale - Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe - totalizeazţ ă5.500 km2, din care aproape 80% situat pe teritoriul României. În zona de v rsare Dun rea seă ă ăramific formând o delt larg ; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km si l imea, de la nord la sud,ă ă ă ăţde 65 km.

14.1.2. Cursul de apa: denumire i codul cadastralș

Fluviul Dunarea – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0

14.1.3. Corpul de apa (suprafat i/sau subteran) denumire i codă ș ș

Delta Dun rii - Complex lacustru Razim - Sinoeă –

14.2. INDICAREA STARII ECOLOGICE/POTENTIALULUI ECOLOGIC SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA DE SUPRAFATA; PENTRU CORPUL DE APA SUBTERAN SE VOR INDICA STAREA CANTITATIVA SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA

Vom prezenta in cele ce urmeaza starea ecologica a apelor conform ultimelor rapoarteoficiale.

Suprafa a Deltei Dun rii cuprinde cele trei bra e ale Dun rii: Chilia, Sulina, Sfântuţ ă ţ ăGheorghe i cinci zone hidrografice:ş1. zona Chilia-Sulina între bra ele Chilia, Tulcea i Sulina,ţ ş2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între bra ele Sulina i Sf. Gheorghe,ţ ş3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între bra ul Sf. Gheorghe i lacul Razim,ţ ş4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Golovi a - Sinoe,ţ5. zona marin a Deltei Dun rii (gurile Dun rii, rmul m rii i fundul submers din fa a litoralului ă ă ă ţă ă ş ţDeltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de ap de suprafa care ă ţă nu sunt puternic modificate (adic acele ape care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-ănaturale, sau cele modificate numai calitativ) cât i corpuri de ap ş ă puternic modificate.

În anul 2015, lacurile din RBDD se încadreaz în clasa a I-a de calitate, corespunz toare st riiă ă ăecologice ,, foarte bun ”.ăComparativ cu anii anteriori, în anul 2013- 2014 consumul biochimic de oxigen incadreaz apa înăclesele III i IV de calitate. În anul 2012, lacurile din RBDD se încadreaz în clasa a I-a de calitate, iarş ăîn anii preceden i 2010-2011, tot în clasa I de calitate, excep ie facând Lacurile Nebunu i Razim,ţ ţ şcare încadreaz valorile în clasa a II-a de calitate (stare ecologic bun ).ă ă ă

Complexul lacustru Razim-Sinoie, în suprafa total de circa 103.000 ha este format în principalţă ădin lacuri, grinduri maritime i câteva forma iuni de relief mai înalte ce reprezint martori de eroziune.ş ţ ăLacurile ocup circa 85% din complex (86.300 ha) i sunt de tip lagunar (Razim, 41.500 ha, Sinoie,ă ş17.150 ha, Golovi a, 11.870 ha, Zmeica, 5460 ha, Nunta i, 1.050 ha i Istria, 560 ha), de tip limanicţ ş ş(Babadag, 2.370 ha, cu prelungirile T uc, 180 ha i Topraichioi, 50 ha, Agighiol, 490 ha, toateă ştransformate în amenaj ri piscicole) i lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Co na-Peritea ca,ă ş ş ş3.550 ha sau cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile, 1.070 ha).

103

Page 104: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Geneza Complexului lagunar este puternic influen at de aluviunile transportate de-a lungul Delteiț ăDun rii în decursul a peste 1000 de ani. În ceea ce prive te localizarea, acesta este situat în sudulă șDeltei i ocup o suprafa de peste 11.000 de kilometri p tra i, din care suprafa a lacurilor este deș ă ță ă ț ț863 de kmp. O mare parte a complexului constituie o zon depresionar ceă ă ini ial a fost acoperit deț ăapele maritime i apoi fragmentat , formându-se cordoane i grinduri.ș ă ș

Activit ile umane i-au pus amprenta asupra complexului în decursul ultimilor decenii, astfel, în urmaăț șamenaj rilor hidrotehnice acesta a fost transformat în doua unit i distincte: Unitatea Razim iă ăț șUnitatea Sinoe.

Unitatea Razim este format din lacurile Razim, Golovi a, Zmeica i Babadag . Cel mai important lacă ţ şeste Razim, ocupând o suprafa de aproximativ 400 de kilometrii p tra i i are o adâncime maximță ă ț ș ăde 3,2 metri. Unitatea a fost izolat de influen a m rii i transformat în rezervor de ap dulce ceă ț ă ș ă ăalimenteaz sistemele de iriga ii aflate în vecin tatea complexului.ă ț ă

Prin canalele Dranov i Dunav , laguna Razim prime te un aport fluvial provenit din Dun re, prinș ăț ș ăleg tura cu bra ul Sfântul Gheorghe.ă ț

Unitatea Sinoe este alc tuit din lacurile Sinoe, Nunta i i Tuzla. Unitatea comunic cu Mareaă ă ș ș ăNeagr printr-un st vilar. Lacul Sinoe ocup o suprafa de 135 de kilometrii p tra i i are o adâncimeă ă ă ță ă ț șmaxim de 1,6 metri.ă

Complexul Lagunar Razim-Sinoe este inclus în Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii i prezint interes,ț ă ș ăatât din punct de vedere botanic, cât i din punct de vedere al vie uitoarelor sau al atrac iilor culturaleș ț țpe care le ad poste te. În prezent, în aria complexului lacustru se g sesc 10 din cele 20 de arii strictă ș ăprotejate ale Rezerva iei, în perimetrul c rora se p streaz , în condi ii nemodificate sau pu inț ă ă ă ț țmodificate de om, specii de plante i animale precum i mediul lor de via . Rolul lor principal este deș ș țăconservare a vegeta iei caracteristice i de refugiu pentru diferite specii de animale.ț ș

Calitatea apei din cadrul Complexului Razim-Sinoe este determinat de calitatea apei Dun rii datorită ă ăleg turii Dun re-Delt -Complex Lagunar. În urma acestei leg turi directe, sursele de poluare aleă ă ă ăcomplexului sunt influen ate i de sursele de poluare a Dun rii.ț ș ă

Principala surs de poluare a Complexului lagunar este reprezentat de apele uzate, chiar dacaă ăacestea nu sunt deversate direct in lagun . Din cauza legaturii directe cu Dun rea, cel mai afectată ăeste lacul Razim. O alt surs de poluare este reprezentat de activit ile agricole ce se desf oară ă ă ăț ăș ăîn apropierea complexului deoarece se utilizeaz îngr minte chimice. De asemenea, o sursă ășă ăimportant de poluare este industria, de i nu se desf oar activit i industriale în zon , din cauzaă ș ăș ă ăț ăleg turii cu Dun rea, complexul Razim-Sinoe este afectat indirect de aceast ramur economic .ă ă ă ă ăComplexul lagunar este afectat i de poluare în urma transporturilor pe bra ele Dun rii.ș ț ă

Monitorizarea calit ii apei în zona complexului Razim-Sinoe se realizeaz prin intermediul sta iilor deăț ă țmonitorizare cu ajutorul c rora se fac determin ri asupra principalilor poluan i. Starea calit ii apeiă ă ț ățeste apreciat în urma încadr rii în clase de calitate a grupelor de indicatori.ă ă

În anul 2015, indicatorii regimului de oxigen reprezenta i de oxigenul dizolvat, consumul biochimic dețoxigen (CBO5) i consumul chimic de oxigen (CCO-Mn i CCO-Cr), au înregistrat valori care auș școrespuns în general clasei I i clasei a II-a de calitate. Excep ie face indicatorul CCO-Cr ale carorș țvalori au corespuns, în general, clasei moderate. Calitatea lacului Razim este puternic influen at deț ă

104

Page 105: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

descarc rile de substante organice din fluviul Dun rea. Astfel încarcarea provenit din Dunare esteă ă ăde 105 ori mai mare pentru CBO5, 57 ori pentru oxigen dizolvat, 350 ori pentru fosfor total i 140 orișpentru azot total decât cea provenit din bazinul propriu al lacurilor Babadag si Razim.ă

În ceea ce prive te nutrien ii, s-a constatat c rolul Deltei Dunarii în stocarea/re inerea nutrien ilorș ț ă ț țraportat la încarc rile totale ale Dunarii este nesemnificativ, fiind estimat la 2-3 %. In consecintaăincarcarile de nutrienti din Dunare ajung in totalitate in Marea Neagra. Pentru lacurile deltaice s-aconstatat c azotul mineral se reg se te în limitele claselor de calitate I i II, iar fosforul total aă ă ș șprezentat concentra ii medii corespunz toare claselor de calitate I – III. Cre terea continutului deț ă șfosfor s-a remarcat în anul 2015 pentru lacul Sinoie.

Metale grele ca: fierul, cadmiul i plumbul se reg sesc în concentra ii corespunz toare claselor IV siș ă ț ăV de calitate pentru toat zona complexului lagunar. Zincul i nichelul au în general concentra ii mediiă ș țcorespunz toare clasei bune de calitate.ă

Din categoria micropoluan ilor organici de tipul pesticidelor organoclorurate s-au intregistrat dep iriț ășale limitei clasei a II –a de calitate pentru concentratiile de lindan si DDT. Lindanul a înregistrat oevolu ie pe o scar foarte larg de la clasa I pân la clasa a IV-a, în timp ce DDT-ul s-a încadrat, înț ă ă ăgeneral, în clasa a V-a de calitate.

Eutrofizarea este o form de poluare a ecosistemelor acvatice continentale cauzat de imbog tireaă ă ăexcesiv natural sau artificial a apelor cu nutrien i, în principal fosfor i azot. Spre deosebire deă ă ă ț șprocesul natural, eutrofizarea determinat de om este un proces rapid, care determin schimb riă ă ăsuccesive i profunde ale st rii ecosistemului acvatic, ducând la degradarea lui i la afectareaș ă șfolosin elor pentru care a fost creat : aliment ri cu apa, piscicultur , agrement, etc.ț ă ă

Eutrofizarea afecteaz toate categoriile de ecosisteme acvatice, râuri, lacuri, ape tranzitorii i apeă școstiere, manifestându-se îns cu prec dere în ecosistemele stagnante i semi-stagnante: lacurileă ă șnaturale, lacurile de acumulare, Delta Dun rii i zona costier a M rii Negre. Gradul de eutrofizare ală ș ă ăecosistemelor acvatice se exprim în principal prin concentra ia nutrien ilor (azot total i fosfor total),ă ț ț șgradul de satura ie în oxigen i biomas fitoplanctonica.ț ș ă

În cazul Deltei, cantit ile mari de nutrien i aduse de fluviul Dun rea din întregul bazin, au contribuităț ț ăsemnificativ la apari ia fenomenului de eutrofizare a lacurilor deltaice, a c rui intensificare s-aț ăobservat în special dup anii 1980, determinând schimb ri importante ale florei i faunei acvatice.ă ă șContribu ia surselor locale de poluare la eutrofizarea lacurilor deltaice a fost nesemnificativ înț ăcompara ie cu aportul Dun rii, acestea având numai impact local. Amplificarea fenomenului deț ăeutrofizare a fost favorizat i de cre terea debitului mediu al apei preluat i transportat de canale înă ș ș șinteriorul, consecin a drag rii canalelor realizate în Delt în perioad 1961-1989.ță ă ă ă

(sursa - Raportul privind starea mediului în Rezerva ia Biosferei Delta Dun rii în anul 2017ț ă )

Lacul Razim Lacul Razim este lac natural de tip lagunar, are suprafa a de 392 km2, situat la altitudinea de 1,5ţmMN, cu adâncimea medie mai mic de 3 m. Natura fundului lacului este de tip calcaros. Face parteădin tipologia este ROLN06. Este utilizat în scop piscicol. Evaluarea st rii ecologice s-a efectuat pe baza datelor ob inute pentru elementele biologice iă ț şelementelor fizico-chimice suport, în 4 sec iuni de monitoring amplasate la: Porti a –mijloc lacului,ţ ţcanal V - mijlocul lacului, Razim – mijloc lac i Jurilovca – mijloc lac.ş

105

Page 106: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Elemente biologice Pentru evaluarea biologic , în anul 2013 au fost monitoriza i urmatoarele elemente biologice:ă ţfitoplancton, fitobentos i macronevertebrate, corpul de ap încadrându-se în ş ă starea bună. Elemente fizico-chimice Valorile medii ale indicatorilor fizico-chimici generali au fost urm toarele: ă- oxigen dizolvat: 8,537mgO2/l, valoare caracteristic ă st rii foarte bune; ă- CCO-Cr: 38,394 mgO2/l, valoare caracteristic ă st rii foarte bune; ă- CBO5: 4,149 mgO2/l, valoare caracteristic ă st rii bune; ă- azot total: 0,550 mg/l, valoare caracteristic ă st rii foarte bune; ă- fosfor total: 0,075 mg/l, valoare caracteristic ă st rii moderate. ă

Urmare aplic rii celei mai defavorabile situa ii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimiciă ţgenerali, lacul Razim s-a încadrat în starea moderată. Poluan i specifici ţDin punct de vedere al poluan ilor specifici, apa lacului Razim s-a încadrat în ţ starea bun . ăEvaluarea integrat a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Razim înăstarea ecologic moderat , elementele determinate au fost ă ă nutrien ii (fosforul total).ţ

(sursa - Sinteza calit ii apelor din România în anul 2013)ăț

106

Page 107: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

Harta hipsometrică a complexului lagunar Razelm – Sinoie

Sursa - R.G. Dimitriu, Gh. Oaie, M.T. Gomoiu, T. Begun, Şt. Szobotka, S.C. Rădan, C. Fulga – O caracterizare interdisciplinară a stării geoecologice actuale a complexului lagunar Razelm - Sinoie

107

Page 108: MEMORIU DE PREZENTARE - ddbra.roddbra.ro/documente/admin/2015/memoriu_de_prezentare_mediu__sa… · memoriu de prezentare beneficiar consiliul judetean tulcea. cuprins 1. ... fizice

14.3. INDICAREA OBIECTIVULUI/OBIECTIVELOR DE MEDIU PENTRU FIECARE CORP DE APA IDENTIFICAT, CU PRECIZAREA EXCEPTIILOR APLICATE SI A TERMENELOR AFERENTE, DUPA CAZ

Nu este cazul, pentru proiect urmeaza a se emite avizul de gospodarire a apelor si se vor respecta conditiile impuse prin aviz.

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA E CAZUL, IN MOMENTUL COMPLILARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV.

Evaluator,ecolog Corina TROFIM

108