memoriu de prezentare -...

ASOCIEREA SC UTI GRUP SA & SC DANEX CONSULT SRL

prin proiectant de specialitate SC BINNOVA SRL

CL 6 – STATIE DE EPURARE FILIASI

MEMORIU DE PREZENTARE al proiectului:

:

Extinderea Extinderea Extinderea Extinderea şi modernizarea infrastructurii de ap ă şi apă uzată în

jude ţul Dolj

CL6 – Staţia de Epurare Filiaşi

Beneficiar:

SC Compania de Apa Oltenia SA – pentru Primaria Filiasi




Memoriu de prezentare SE Filiasi 2 | 37

LISTA SEMNATURI

Reprezentant Antreprenor : ing. dipl. Prodan Teodora Şef proiect : dr.ing. Popescu Adriana Verificat : ing. dipl. Iuliu Balint

Proiectat : ing. dipl. Bucşe Ioniţă

Operator CAD : tehn. Pece Veturia





CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................ 6

II. TITULAR.............................................................................................................. 6

III. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................. 6

− Rezumat al proiectului .......................................................................................6

− Date de proiectare pentru situaţia propusă..............................................................7

− Principalele componente ale staţiei de epurare ........................................................7

− Justificarea necesitatii proiectului ........................................................................9

− Profilul si capacitatile de productie.......................................................................9

− Descrierea instalatiilor si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ...................9

− Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, produse si subproduse obtinute,

marimea, capacitatea ............................................................................................ 10

− Racordarea la retelele utilitare existente in zona.................................................... 22

− Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

24

− Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente ................................................... 24

− Resursele naturale folosite in constructie si functionare ........................................... 24

− Metode folosite in constructie............................................................................ 24

− Planul de executie .......................................................................................... 25

− Relatia cu alte proiecte existente sau planificate .................................................... 26

− Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare..................................... 27

− Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului............................................. 27

− Alte autorizatii cerute pentru proiect .................................................................. 27

LOCALIZAREA PROIECTULUI ..........................................................................................28

Folosinte actuale si planificate ale terenului, atat pe amplasament cat si pe zone adiacente

acestuia ............................................................................................................. 28

CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL ......................................................................28

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU ...............................................................................................28

1. PROTECTIA CALITATII APELOR .................................................................................... 28

a. Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul .................................. 28

b. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute ................ 29

2. PROTECŢIA AERULUI ............................................................................................. 29

a. Sursele de poluanti pentru aer, poluanti ............................................................... 29

b. Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera .................................. 29





3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI A VIBRAŢIILOR ............................................................ 29

a. Sursele de zgomot si vibratii.............................................................................. 29

b. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor................... 30

4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR .............................................................................. 30

a. Sursele de radiatii – nu e cazul ........................................................................... 30

b. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor – nu e cazul..................... 30

5. PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI .............................................................................. 30

a. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice ............................................... 30

b. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului.......................................... 30

6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE............................................................... 31

a. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate prin proiect................................... 31

b. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si

ariilor protejate ................................................................................................... 31

7. PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE, TURISTILOR ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC........................... 31

a. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane ................ 31

b. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes

public ................................................................................................................ 32

8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ........................................................ 32

a. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate ........................................ 32

b. Modul de gospodarire a deseurilor....................................................................... 33

9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE ......................................... 33

a. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse ........................ 33

b. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea

conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei ................................ 34

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ...........................................................34

− Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu .................... 34

VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE

NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA .......................................................34

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER........................................................34

− DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER .................................................... 34

• Alimentare cu apa, canalizare ............................................................................ 35

• Alimentare cu energie electrica.......................................................................... 35

• Cai de comunicatie ( drumuri ) ........................................................................... 35

− LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER........................................................................... 35

− SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................................. 36

− DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU............................. 36

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI...................36

− LUCRARILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI......................... 36





− ASPECTE PRIVITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS PENTRU CAZURI DE POLUARI ACCIDENTALE ........... 37

− ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA/DEZAFECTAREA/DEMOLAREA INSTALATIEI................................. 37

− MODALITATI DE REFACERE A STARII INITIALE/REABILITARE IN VEDEREA UTILIZARII ULTERIOARE A TERENULUI ...... 37

IX. ANEXE – PIESE DESENATE .................................................................................37




Memoriu de prezentare SE Filiasi 6 |37

MEMORIU DE PREZENTARE Întocmit conform Anexei 5

la Ordinul MMP/MAI/MADR/MDRT nr.135/76/84/1284 din 2010

I. Denumirea proiectului

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj -CL6 – Staţia de Epurare Filiaşi

II. Titular Numele: SC Compania de Apa OLTENIA SA pentru Primăria Filiaşi Adresa postala: Str. Brestei nr. 133, Craiova, Romania Telefon: 0251 422 119 Fax: 0251 422 263 E-mail: Persoane de contact:

III. Descrierea proiectului

− Rezumat al proiectului

Datorita necesitatii de imbunatatire a calitatii apei epurate pentru a fi conform standardelor Europene si Romanesti in vigoare, va fi construita o noua statie de epurare care va cuprinde treapta mecanica, treapta biologica si tratarea namolului.

In concordanta cu Directivele EU91/271/EEC, se considera cerinta prevederile standardelor referitoare la epurare pentru CBO5, CCO-Cr, solide in suspensie, azot total, fosfor total.

Statia de epurare Filiasi este proiectata pe baza datelor din documentatia de atribuire si va fi o statie de epurare cu o eficienta ridicata privind indepartarea solidelor suspensionale, incarcarilor organice, azot si fosfor in concordanta cu Directivele EU91/271/EEC si cu indeplinirea cerintelor standardelor referitoare la epurare.

Datele privind debitele de dimensionare ale statiei de epurare, reprezinta o evaluare a ratelor de conectare la reteaua de distributie si de canalizare din zona deservita de statia de epurare Filiasi.

O incarcare suplimentara va proveni din supernatantul rezultat de la tratarea namolului, in urma operatiunilor de ingrosare si deshidratare, care va fi reintrodus in procesul de epurare.

Tehnologic, statia de epurare este o instalaţie mecano-biologică de epurare ape uzate, dezvoltată pe două linii, avand o capacitate de 14 000 LE.





− Date de proiectare pentru situaţia propusă

Date de proiectare

Populaţia echivalentă 14000

Debit mediu zilnic 2156 m3/zi

Debit maxim zilnic 2926 m3/zi

Debit maxim orar 193 m3/h

CBO5 273 mg/l 840 kg/zi

CCO 614 mg/l 1890 kg/zi

Suspensii solide 318 mg/l 980 kg/zi

NH4-N 32 mg/l 98 kg/zi

P 9 mg/l 28 kg/zi

Coeficient minim de încărcare diurnă 1.3

Valorile limită ale încărcărilor cu poluanti în efluent

Pentru dimensionarea staţiei s-au avut în vedere următorii parametri:

Parametru UM Valoare

IVN Indicele volumetric al nămolului l/kg 100

Temperatura de proiectare pentru eliminarea C şi N oC 12

Temperatura de proiectare pentru calculul necesarului de oxigen oC 25

− Principalele componente ale staţiei de epurare

Statia de epurare Filiasi este proiectata pentru epurarea apei uzate in treapta mecanica si biologica, tratarea namolului, folosind o tehnologie performanta, in vederea indepartarii

Parametru Concentra ţie

CBO5 la 200 C

fără nitrificare

25 mg O2 /l

CCO 125 mg O2/l

Materii solide în suspensie 35mg/l

Fosfor total 2 mg P/l

Azot total1 15 mg N/l Medie anuală





CBO5, MSS, reducerea nutrientilor azot si fosfor si totodata deshidratarea namolului pana la 20% SU.

S-a optat pentru o statie de epurare mecano-biologica de tratare a apei uzate, dezvoltată pe două linii. Staţia de epurare proiectată va avea următoarea componenţă: a) OB1. Cămin intrare cu grătar rar

b) OB 2. Statie de pompare ape uzate brute

c) OB3. Canal gratar rar

d) OB4. Instalatie de sitare, desnisipare si separare de grasimi

e) OB 5. Camera de distributie decantoare primare si Statie de pompare namol primar

f) OB 6. Decantoare primare

g) OB 7. Camera de distributie bazine biologice

h) OB 8. Bazine biologice

i) OB 9. Statie de suflante

j) OB 10. Camera de distributie decantoare secundare

k) OB 11. Decantoare secundare

l) OB 12. Statie de pompare apa tehnologica, apa epurata la nivele mari, debitmetru final si prelevare probe

m) OB 13. Statie de pompare namol recirculat si in exces

n) OB 14. Bazin tampon namol primar, in exces si namol ingrosat

o) OB 15. Instalatie de ingrosare mecanica namol primar si in exces

p) OB 16. Instalatie deshidratare namol ingrosat, stabilizare namol cu var si statie de pompare supernatant

Pentru amplasarea obiectelor statiei de epurare s-a ţinut cont în principal de caracteristicile geotehnice şi topografice ale terenului.

Cota colectorului de intrare a apei brute s-a considerat ca fiind cota radier a ultimului camin din reteaua de canalizare, CM856, CR= 97.66, CT=102.95, in acord cu informatiile furnizate de catre Autoritatea Contractanta.

S-a tinut cont de datele prevazute in documentatia de atribuire si a datelor obtinute in urma vizitelor pe amplasament.

Evacuarea apei epurate se va face în emisar prin intermediul unei guri de vărsare. Apa epurată va fi evacuată gravitaţional, printr-o conductă din PVC SN4 D400 pozată sub adâncimea maximă de îngheţ, deasupra nivelului maxim de asigurare de 5% (L ≈ 2168 m). Gura de vărsare se va executa în albia emisarului, conform Legii apelor nr. 107/1997. În amonte şi în aval de gura de vărsare, versantul va fi pereat cu un pereu din dale de beton prefabricate pentru protecţia albiei (5 m în amonte şi 5 m în aval).

Statia de epurare va fi amplasata la o distanta min. 300 m de zonele locuite, cu posibilitati de evacuare in emisar. Statia de epurare va beneficia de imprejmuire, drum de acces, conducte





de by-pass, conducta de deversare cu clapeta unisens si cladire administrativa pentru personal, organizata cu urmatoarele functiuni: vestiar, grup sanitar, laborator pentru probe, etc. Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va realiza din sistemul energetic national prin intermediul unui bransament electric propriu.

− Justificarea necesitatii proiectului

Lucrările propuse prin prezentul proiect vizează reducerea poluării cauzate de răspândirea necontrolată a reziduurilor de tip fecaloid în sol, pânza freatică de mică adâncime şi cursuri de apă, precum si eliminarea riscului deversarii apei epurate care nu se incadreaza in parametrii standardizati.

− Profilul si capacitatile de productie

Staţia de epurare a fost dimensionată funcţie de debitul de apă uzată maxim zilnic (Quz.zi.max = 2926 m3/zi).

− Descrierea instalatiilor si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Staţia de epurare dată în funcţiune în anul 1974, ocupă o suprafaţă de 0.54 ha împrejmuită de un gard din panouri din plasă de sârmă, montate pe stâlpişori din beton şi are următoarea configuraţie:

- staţie de pompare are uzate;

- bazin combinat, cu compartimente pentru aerare şi decantare;

- două platforme de uscare a nămolului, fiecare cu dimensiunile de 40.0x5.0 m;

- clădire laborator.

A fost dimensionată pentru Q=32 l/s, iar alte date privind încărcările efluentului şi condiţiile de evacuare în emisar, râul Jiu, nu au fost monitorizate.

Apa ajunge în staţia de epurare gravitaţional, printr-un colector Dn 600 mm, la adâncimea de cca. 3 m, care din cauza dimensiunii necorespunzătoare a staţiei de pompare în care se descarcă, este în cea mai mare parte sub presiune.

Staţia de pompare este un cheson cu diametrul D=6.0 m şi adâncimea de 5m, prevăzută la intrare cu un grătar cu curăţire manuală, pentru reţinerea plutitorilor şi a corpurilor cu dimensiuni mari, reţineri evacuate odată cu apa uzată din colectorul Dn 600. Staţia de pompare este echipată cu 2+1 pompe ACV, fiecare având Q=90 m3/h şi H=15.0 mCA.

Apa uzată este pompată pe o conductă Dn 200, pe care este montat un debitmetru, la treapta de epurare biologică. Aceasta este o construcţie supraterană din beton armat, care cuprinde 2 unităţi, fiecare având: un bazin de aerare de 8.0 x 8.0 m şi 3 m adâncime şi câte două decantoare în părţile laterale, de câte 12.7m x 2.3 m şi 3.5m adâncime.

Staţia de epurare are în componenţă şi o Staţie de clorinare care nu mai este funcţională şi care avea rolul de a dezinfecta efluentul descărcat din Staţia de epurare.





Apa epurată este evacuată gravitaţional în emisar pe o conductă Dn 400, PN6, PEID, avand o lungime de 2168 m, prevăzută să funcţioneze şi sub presiune.

− Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea

LINIA APEI

Caminul de intrare cu gratar rar

Admisia in statia de epurare se va face printr-un colector din PVC DN 400, dimensionat pentru a prelua debitul provenit din reteaua de canalizare menajera a orasului Filiasi gravitational.

Este o constructie din beton armat, cu dimensiunile in plan de LxB = 3.5x2.2 m si adancimea de 6.05 m.

Datorita adancimii mari a canalului de intrare, gratarul prevazut este un gratar rar automat cu distanta intre bare de 100 mm.

Statie de pompare ape uzate brute

De la caminul de intrare cu gratar rar, apele uzate ajung gravitational intr-o statie de pompare intermediara, care va asigura o presiune suficienta pentru a trimite apele uzate catre locatia unitatii de degrosisare si, in continuare, gravitational catre celelalte obiecte de pe linia apei.

Camera de aspiratie a statiei de pompare este un cheson din beton armat cu dimensiunile in plan 4x 4 m si inaltimea totala 8.25 m, fiind echipata cu 3 (2+1) electropompe submersibile de ape uzate, cu debitul Q=100 m3/h, H= 12 mCA, P=5.9 kW. Dimensionarea statiei de pompare s-a facut la debitul orar maxim 193 m3/h.

Volumul util al statiei de pompare este dimensionat in ipoteza pornirii pompelor in cascada si pentru acumularea apei uzate la debite maxime pentru o perioada de 6 minute.

Pe fiecare conducta de refulare aferenta celor 3 electropompe, Dn 150 mm se monteaza compensatori de montaj, clapeta de sens si cate o vana de închidere, într-un camin de vane adiacent bazinului de pompare apa bruta. Pompele vor refula intr-o conducta comuna de refulare Dn 250 mm, pe care se va instala un debitmetru electromagnetic. Acesta va monitoriza debitele la intrarea in statia de epurare, functie de care va fi condus procesul tehnologic de epurare in urmatoarele obiecte ale statiei.

Statia de pompare este acoperita si prevazuta cu goluri acoperite cu capace metalice, pentru montajul electropompelor si cu goluri de ventilatie.

Pe conducta comuna de refulare este montata o vana cu actionare electrica DN 250 cu racordare la conducta de apa epurata. Deschiderea acestei vane si inchiderea vanei electrice de pe conducta din hala tehnologica a treptei mecanice, asigura by pass-ul intregii statii.

Canale gratare rare





Gratarele rare reprezinta un prim pas al fazei mecanice de degrosisare; retinerea plutitorilor si a suspensiilor mari, asigura protectia echipamentelor din aval de avarii mecanice. Marimea interspatiilor gratarului rar este conform specificatiilor din caietul de sarcini de 40 mm.

Canalele gratarelor rare vor fi din beton armat cu dimensiunile totale in plan LxB =7 x 4.2 m si inaltimea totala de 4.4 m si vor adaposti: unul un gratar rar cu curatire automata, cu o capacitatea maxima a debitului de 193 m³/h si interspatii de 40 mm, iar celalalt un gratar rar cu curatire manuala cu o capacitatea maxima a debitului de 193 m³/h si interspatii de 40 mm utilizat in cazul interventiilor asupra gratarului rar cu curatire automata.

Aici se vor retine plutitorii (crengi, PET-uri, etc.) si suspensiile grosiere cu marimea mai mare de 40 mm. Unghiul de instalare al gratarele fata de radierul canalului este de 75o. Scopul acestor gratare este de a proteja instalatiile statiei de epurare, prin indepartarea acelor materiale care pot cauza blocari sau uzura in exces a pompelor din statia de pompare apa uzata bruta din aval. In plus, indepartarea diferitilor plutitori si corpuri mari la inceputul procesului de epurare salveaza spatii valoroase in cadrul statiei de epurare, avand implicatii in costurile de investitii si operare. Gratarele rare sunt dimensionate pentru debitul maxim orar.

Caracteristicile tehnice ale gratarului rar mecanic sunt dupa cum urmeaza:

� Debit maxim 193 m3/h

� Distanta intre bare 40 mm

� Lungime canal 7000 mm

� Latimea canalului 500 mm

� Unghiul de instalare 75°

� Inaltime canalului 1000 mm

� Numarul de raclete 5 buc.

Caracteristicile tehnice ale gratarului rar manual sunt dupa cum urmeaza:


� Distanta intre bare 40 mm

� Lungime canal 7000 mm

� Latimea canalului 500 mm

� Unghiul de instalare 75°

� Inaltime canalului 1000 mm

Rezistenta protectiei corozive a gratarelor rare este asigurata prin folosirea unor materiale durabile (otel inoxidabil AISI 304) si a protectiilor aplicate.

Materialul retinut pe gratar este transportat cu un transportor elicoidal si apoi descarcat intr-un container special prevazut pentru reziduu grosier, cu o capacitate V=1,1 m3.

Pavilion tehnologic de degrosisare





Instalatia de degrosisare (1A+1R) va avea ca functie sitarea fina, deznisiparea si separarea grasimilor fiind prevazute doua unitati compacte cu capacitatea nominala maxima Q=216 m3/h, care asigura retinerea si indepartarea suspensiilor mai mari de 6 mm, a nisipului cu particule mai mari de 0,2 mm, precum si a grasimilor.

Este adapostita intr-o constructie parter cu dimensiunile LxB = 21 x 9 m si inaltimea de 7.45 m.

Retinerile de pe sita sunt spalate, compactate, deshidratate si colectate cu ajutorul unui transportor elicoidal in container. Nisipul este de asemenea spalat, deshidratat si colectat cu ajutorul unui transportor elicoidal in container. Spalarea retinerilor de pe sita si a nisipului se face in vederea eliminarii substantelor organice si retinerii acestora in apa uzata pentru a fi introdusa in treapta de epurare biologica.

Prima faza de functionare consta in sitarea cu ajutorul unui gratar des (sita), transportul si compactare cu snec. Dupa aceasta etapa, apa uzata sitata va intra in interiorul instalatiei unde are loc sedimentarea si flotarea. Acest echipament este proiectat pentru a asigura sedimentarea nisipului cu dimensiunea minima de 0.2 mm. La partea inferioara a instalatiei nisipul sedimentat este transportat pe orizontala, în contracurent, de un transportor melcat înecat, la un colector dispus lateral cuvei. Un clasor de nisip preia nisipul colectat si îl deshidrateaza partial. Pentru eliminarea grasimilor din apa uzata instalatia este prevazuta cu un compresor pentru furnizarea aerului necesar flotarii şi separarii particulelor coloidale de grasimi din apa uzata şi un raclor de suprafata pentru grasimi cu colectare automata catre o camera pentru uleiuri si grasimi.

Grasimile, pe masura ce sunt colectate, vor fi evacuate printr-o palnie de evacuare la un camin de colectare grasimi, de unde vor fi evacuate prin vidanjare.

Caracteristicile tehnice ale unei unitati compacte de sitare, deznisipare si separare grasimi sunt dupa cum urmeaza:


� Lungime 7560 mm

� Latime 1676 mm

� Putere instalata 4.24 kW

� Presiune apa de spalare 5 bar

Partile instalatiei in contact direct cu apa uzata sunt confectionate din otel inoxidabil AISI 304; restul vor fi protejate corespunzator.

Pentru spalarea instalatiei va fi instalat un grup hidrofor (booster) pentru apa de spalare, dotat cu recipient hidrofor V=200l si doua pompe avand caracteristicile Q=3 l/s, H = 5bar.

Pentru evacuarea materiilor rezultate in urma degrosisarii s-au prevazut 4 buc. containere de colectare V= 1,1 m3.





Grasimile vor fi colectate prin sistem de conducte si evacuate intr-un camin de beton cu dimensiunile 1,5x1,5x1,5 m adiacent pavilionului de degrosisare de unde vor fi evacuate prin vidanjare.

Camera de distributie decantoare primare

A fost prevazuta o camera de distributie cu deversor pentru decantoarele primare si o statie de pompare namol primar, rectangulara cu dimensiunile LxBxH= 3.50 x2.50 x 4.50m. Aici vor intra gravitational debitele de apa de la degrosisare, de unde vor fi distribuite catre cele doua decantoare primare.

Camera de distributie va fi din beton armat si va fi prevazuta cu lame deversoare avand lungimea de 2 m pentru echilibrarea debitelor spre decantoarele primare.

In plus, aceasta camera este prevazuta cu o conducta by-pass catre bazinele biologice, cu o vana de perete DN 300 actionata manual pentru cazul unor lucrari de intretinere sau probleme aparute in flux.

Decantoare primare

Sunt prevazute doua decantoare primare radiale cu diametrul D=10m, Hapa = 2.40m, echipate cu poduri racloare radiale cu lame si echipamente de eliminare a spumei fiecare avand P= 0.55kW.

Decantoarele primare sunt structuri din beton armat. Echipamentele sunt poduri racloare radiale cu lame pentru raclare namol si lame de spuma.

Extragerea namolului primar din fiecare decantor catre statia de pompare namol primar se realizeaza intermitent alternant temporizat cu ajutorul vanelor de perete DN 200 actionate electric.

Spuma este colectata intr-un camin de spuma care va fi evacuata prin vidanjare.

Apa uzata decantata curge gravitational catre camera de distributie bazine biologice.

Statia de pompare namol primar

Adiacent camerei de distributie pentru decantoarele primare este prevazuta statia de pompare namol primar.

Statia de pompare namol primar este prevazuta cu 2 buc (1A+1R) pompe de namol primar, Q=5m3/h, H=5m, P= 1.7kW care au rolul de a trimite namolul primar catre bazinul tampon de namol primar si in exces.

Camera de distributie bazine biologice

A fost prevazuta o camera de distributie rectangulara cu dimensiunile LxBxH= 4.25 x3.40 x 4.40m. Aici vor intra gravitational debitele de apa de la epurarea mecanica si debitele de namol activat de recirculare de la decantoarele secundare, de unde vor fi distribuite catre cele doua bazine cu namol activat.





Camera de distributie va fi din beton armat si va fi prevazuta cu lame deversoare avand lungimea de 3.75 m pentru echilibrarea debitelor spre bazinele de aerare precum si cu vane de perete DN 300 cu actionare manuala pentru posibilitatea de izolare a unei linii. In plus, aceasta camera este prevazuta cu un canal by-pass catre decantoarele secundare, cu o vana de perete DN 350 actionata manual pentru cazul unor lucrari de intretinere sau probleme aparute la bazinele biologice.

Bazine biologice

Bazinele cu namol activat au 2 unitati separate incluzand zonele anaeroba, precum si zonele anoxice si aerobe. Recircularea interna este asigurata de mixere dimensionate in mod corespunzator.

Bazinele sunt ca si structuri din beton armat, cu pereti interiori pentru delimitarea celor trei zone necesare proceselor de eliminare fosfor (Bio-P) precum si pentru reducere materii organice, nitrificare si denitrificare. Bazinele cu namol activat sunt prevazute cu cai de acces si pasarele, permitand accesul la echipamentele de mixare si la sistemele de dispersie a aerului in diferite zone.

Bazinele cu namol activat sunt prevazute cu difuzori de bule fine si cu mixere pentru de recirculare interna.

Dimensiunile acestor bazine sunt LxBxH = 26 x 8 x 5m, fiecare, rezultand un volum util de 971.33 m3/ bazin si un volum util total de 1942.65 m3.

Zonele anaerobe sunt prevazute cu cate un mixer submersibil lent, avand puterea P= 1.5 kW.

Pentru asigurarea circulatiei in zonele aerobe si anoxice sunt prevazute 1 mixer submersibil lent, cate unul pentru fiecare bazin avand puterea P= 4.3kW.

Pentru controlul automat al suflantelor si al pompelor de namol activat in exces este inclusa instrumentatia necesara privind oxigenul dizolvat si materiile solide in suspensie din amestecul de apa uzata si namol activat.

Statia de suflante este amplasata aproape de bazinele cu namol activat si anume in hala tehnologica a treptei de epurare mecanica. Functionarea ei este controlata de dispozitive de masurare a presiunii de pe bara comuna iar continutului de oxigen dizolvat va comanda vanele automate pentru distributia aerului in fiecare bazin cu namol activat.

Suflantele sunt prevazute cu carcase fonoizolante. Suflantele 3 buc. sunt intr-o configuratie de 2 active +1 rezerva, actionate de convertizoare de frecventa, avand fiecare debitul Q= 694Nm3/h si o presiune de 600 mbar, P= 18.5kW. Fiecare suflanta este actionata de un convertizor de frecventa propriu, avand ca scop reglarea automata a presiunii de pe bara comuna a statiei de suflante, urmand ca vanele automate montate pe conducta de alimentare cu aer sub presiune sa fie reglate de concentratia de oxigen dizolvat in cadrul bazinelor cu namol activat.

- Masuratorile care se fac sunt:

- Se masoara debitul total de aer produs de suflante, utilizand un debitmetru de aer





specializat.

- Se masoara presiunea aerului debitat de suflante, utilizand un traductor de presiune aer specializat.

- Se masoara concentratia de oxigen dizolvat in apa (1 senzor/ bazin), utilizand un traductor specializat.

- Se masoara concentratia de substanta uscata in apa (1 senzor/ bazin), utilizand un traductor specializat.

Datele masuratorilor se transmit la dispecerul statiei de epurare Filiasi.

Lucrarile au fost proiectate pentru procesul de nitrificare, denitrificare si inlaturare biologica a fosforului (P) pe baza incarcarilor declarate, aplicate procesului, luand in considerare valorile indicatorilor din tabelul privind incarcarile. Au fost luate in calcul si incarcarile datorate debitelor de supernatant care se reintroduc in circuitul de epurare, iar aceste incarcari au fost adaugate la incarcarile provenite din apa uzata bruta.

Sistemul de aerare este cu bule fine si asigura o concentratie minima de oxigen de 2 mg/l la o temperatura de 25°C si la o incarcare de varf diurna specificata sau 130% din incarcarea medie zilnica, care dintre ele este mai mare.

Pentru a preveni sedimentarea namolului activat, in toate conditiile de incarcare se asigura o mixare adecvata in zona anaeroba, in zona anoxica si in zona aeroba.

Pentru fiecare linie de aerare s-a prevazut cate o suflanta si o suflanta de rezerva pentru ca in situatia in care una din suflante este scoasa din functiune pentru reparatii sau intretinere sa se mentina concentratiile oxigenului dizolvat la valorile de proiectare.

Unitatea de dozare si stocare coagulant

Precipitarea fosforului care nu poate fi eliminat in bazinul cu namol activat prin consumul de catre substratul biologic, este precipitat cu ajutorul dozarii unei solutii de coagulant. Coagulantul utilizat este sulfatul de aluminiu Al2(SO4)3.

Unitatea de dozare si stocare coagulant pentru reducerea chimica a fosforului rezidual, este amplasata in unitatea de degrosisare, în vecinatatea treptei biologice. Tratarea chimica in vederea reducerii fosforului se va face numai cand este necesar, deoarece in procesul de reducere a CBO5 si a azotului au loc in acelasi timp procese de reducerere biologica a fosforului, stiut fiind ca intr-un proces corect condus, raportul de reducere a substantelor organice si nutrientilor este: C:N:F = 100:5:1. In cazul cand in influent nu este respectat acest procent si cantitatea de fosfor este mai mare decat cea pe care sistemul este capabil sa o reduca biologic si pentru indeplinirea conditiei de 2 mg/l in apa epurata, este necesara reducerea chimica a fosforului rezidual, prin adaugare de coagulant.

Doza zilnica de solutie va fi ajustata astfel incat parametrii de descarcare a apei epurate sa se incadreze in valorile NTPA 001/2002, in functie de debitul influent detectat de debitmetru electromagnetic montat pe conducta de refulare a pompelor de apa uzata bruta. Pentru aceasta, instalatia de preparare si dozare va fi inclusa in programul de automatizare a statiei





si va permite efectuare de ajustari in ceea ce priveste cantitatea de substanta activa a solutiei de coagulant si a debitului furnizat. Conform notelor de calcul a rezultat un necesar zilnic de sulfat de aluminiu de 97 kg/zi concentratie 45% pentru precipitarea fosforului, astfel incat sa se obtina concentratia de fosfor la evacuare de 2 mg/l. Coagulantul este injectat in camera de distributie a decantorului secundar.

Instalatia de dozare contine recipientul de coagulant solutie, pompa de transfer, pompele de dozare a solutiei de coagulant, tablouri electrice de comanda locala si automatizare, precum si toate accesoriile si senzorii necesari:

- 1 buc. Rezervor din material plastic V= 3 m3;

- 1 buc. pompa de transfer Q = 6.6 mc/h, H= 2.5bar, P= 0,25 kW

- 1 buc. Rezervor dozare coagulant V=200 l

- 2 buc. (1A+1R) pompe cu membrana pentru dozare floculant, cu debit variabil, debitul Qmax = 7.1 l/h, H= 7bar, P= 0,017 kW

- Accesorii de montaj

Camera de distributie decantoare secundare

S-a prevazut o camera de distribuite pentru egalizarea debitelor trimise la decantoarele secundare si pentru a asigura o functionare continua atunci cand un decantor este scos din functiune pentru lucrari de intretinere/reparatii. Camera este de asemenea conectata la canalul de by-pass al camerei de distributie la bazinele cu namol activat, precum si un by-pass de urgenta spre canalul de evacuare a efluentului din statia de epurare, in cazul in care decantoarele secundare sunt total defecte.

Camera este construita din beton armat si are dimensiunile LxBxH = 4x2x3.5 m si este prevazuta cu lame deversoare de control avand lungimea de 2.5m pentru egalizarea debitelor spre cele doua decantoare secundare si echipata cu doua vane de perete DN 300 cu actionare manuala, pentru izolarea unei linii in caz de intretinere. In plus, aceasta camera este prevazuta cu un canal by-pass catre caminul de evacuare apa epurata, cu doua vane de perete DN 350 actionate manual pentru cazul unor lucrari de intretinere sau probleme aparute la treapta biologica.

Decantoare secundare

Sunt prevazute doua decantoare secundare radiale cu diametrul D=16m, Hapa = 3m, echipate cu poduri racloare radiale cu lame si echipamente de eliminare a spumei fiecare avand P= 0.37kW.

Decantoarele sunt structuri din beton armat. Echipamentele sunt poduri racloare radiale cu lame pentru raclare namol si lame de spuma.

Decantoarele secundare sunt proiectate pe baza teoriei fluxului de solide, pentru a asigura decantarea corespunzatoare in cazul unei concentratii a namolului activat in apa provenita de la bazinele cu namol activat.





Extragerea namolului din fiecare decantor se realizeaza cu pompele de namol din statia de pompare namol recirculat si in exces.

Spuma este colectata intr-un camin de spuma care va fi evacuata prin vidanjare.

Apa epurata curge gravitational catre caminul de apa epurata.

Statie de pompare namol recirculat si in exces

Statia de pompare namol recirculat si in exces este construita din beton armat ca o structura semiingropata echipata cu 3 buc. (2A+1R) pompe de namol activat de recirculare si 2 buc. (1A+1R) pompe de namol activat in exces .

Pompele de namol activat de recirculare sunt dimensionate pentru un debit variabil prin intermediul convertizoarelor de frecventa, Q= 65-100 mc/h, H=5m, P=3.1kW.

Pompele de namol activat in exces sunt dimensionate pentru un debit fix de Q= 5 m3/h si H= 6m, P= 1.5 kW cu functionare in functie de semnalul de la traductorul de suspensii montat in bazinul de aerare.

Statia de pompare este prevazuta cu urmatoarele echipamente:

- Debitmetru electromagnetic, montat pe conducta de refulare a namolului recirculat;

- Debitmetru electromagnetic, montat pe conducta de refulare a namolului in exces

- Traductor de presiune, montat pe conducta de refulare a namolului in exces;

- Senzor de nivel cu ultrasunete pentru monitorizarea nivelului in mod continuu;

- Senzori de nivel pentru alarma nivel minim de avarie, nivel maxim de avarie;

Statie de pompare apa tehnologica, debitmetru final si prelevare probe

Adiacent canalului de masurare a debitului s-a prevazut o constructie din beton armat pentru statia de pompare apa tehnologica.

Statia de pompare apa tehnologica a fost dimensionata pentru necesarul de apa de spalare pentru gratarele dese din cadrul instalatiei de sitare, desnisipare si separare grasimi si spalarea instalatiei de ingrosare mecanica precum si a instalatiei de deshidratare namol.

In mod normal, apa epurata va fi evacuata gravitational pe o conducta din PEID DN 400, in raul Jiu, conform planului de situatie.

Canalul pentru evacuarea efluentului final in raul Jiu este prevazut cu un aparat automat de prelevare de probe si un canal Parshall pentru masurarea debitului. Acest canal pentru masurare a debitului este din beton armat.

Statia de pompare este un bazin de beton cu dimensiunile in plan 1.5 x 2.00 m. Va fi echipata cu 2 buc (1+1) electropompe submersibile pentru apa de spalare, cu debitul unitar Q= 26 m3/h si inaltimea de pompare de cca. 10 mCA, P=1.7 kW.

Statie de pompare apa epurata la nivele mari





Adiacent canalului de masurare a debitului s-a prevazut o constructie din beton armat pentru statia de pompare epurata la nivele mari.

In mod normal, apa epurata va fi evacuata gravitational pe o conducta din PEID DN 400, in raul Jiu, conform planului de situatie.

Conform studiilor de teren si de inundabilitate, la nivele mari in raul Jiu, pentru evacuarea apei epurate la nivelul de asigurare de 5%, este nevoie de o statie de pompare cu functionare in caz de nevoie.

In cazul in care din cauza imposibilitatii evacuarii gravitationale, nivelul apei creste in chesonul statiei de pompare peste o limita stabilita, o clapeta de sens inchide circuitul de evacuare gravitational si porneste pompele cu debit variabil prevazute pentru evacuarea apei epurate.

Statia de pompare este un bazin de beton cu dimensiunile in plan 4.00 x 4.50 m. Va fi echipata cu 2 buc electropompe submersibile pentru evacuare apa epurata, cu debitul unitar Q=100 m3/h si inaltimea de pompare H= 3 mCA, P=1.6kW.

LINIA NAMOLULUI

Bazin tampon namol primar si in exces

Urmare a procesului de epurare a apelor uzate, rezulta namol care este tratat in vederea reducerii volumului necesar depozitarii.

Namolul primar extras din decantoarele primare are un continut de SU de 3%.

Namolul biologic extras din treapta biologica are un continut foarte mare de apa, specific acestui tip de namol, de 99.12% (0.88% SU).

Amestecul namolului primar si in exces care se va ingrosa mecanic are un continut de SU de 1.49%.

Bazinul tampon pentru namolul primar si in exces este o constructie semiingropata din beton armat avind dimensiunea de LxBxHutil = 4x5x3 m. Pentru mentinerea in suspensie a namolului primar si in exces a fost prevazut cu mixer cu elice P = 1.5kW, cu mecanism de ridicare.

Este prevazut cu senzori de nivel pentru a detecta atingerea valorilor maxime si minime ale nivelului apei in bazinul tampon. Nivelele vor fi monitorizate continuu si afisate la dispecer.

Ingrosare mecanica namol primar si in exces

Instalatia de ingrosare a namolului este o instalatie cu tambur monobloc si este amplasata in cladirea ce contine si unitatea de deshidratare, si unitatea de dozare polimeri. Ingrosatorul de namol activat in exces este proiectat pentru a prelua namolul in exces la o concentratie de 0,8% materii solide uscate si a-l ingrosa pana la un minim de 4 % materii solide uscate inainte de deshidratarea finala. Instalatia este dotata cu o pompa de dozare namol fluid cu debit variabil prin convertizor de frecventa si cu o pompa pentru evacuarea namolului ingrosat in bazinul tampon de namol ingrosat. Debitul de namol fluid este monitorizat prin intermediul unui debitmetru electromagnetic.





Caracteristicile tehnice ale instalatiei, sunt dupa cum urmeaza:

� Debit 6 m3/h

� Lungime 3515 mm

� Latime 1020 mm

� Inaltime 1920 mm

� Diametru tambur 675 mm

� Greutate pe unitate 1400 kg

� Putere nominala 0,75 kW

� Turatie variator 2-10 rpm

� Presiune apa de spalare 3 bar

A fost prevazut un singur echipament monobloc de preparare si dozare polimeri pentru ingrosatorul cu tambur si pentru instalatia de deshidratare a namolului ingrosat.

Sistemul de dozare si preparare polimeri este proiectat ca o unitate comuna amplasata in cladirea pentru tratare namol, pentru a asigura atat prepararea unui polimer adecvat, cat si echipamentul automat de dozare la ingrosator si la unitatea de deshidratare. Instalatia este prevazuta cu cite o pompa de dozare solutie de polimeri cu debit variabil pentru ambele instalatii. Debitele de solutie de polimeri sunt monitorizate cu ajutorul debitmetrelor electromagnetice si rezultatele masuratorilor sunt transmise la camera dispecer.

Cantitatea de polielectrolit se preconizeaza a fi de 5 g polielectrolit/kg substanta uscata. Astfel pentru o productie preconizata de namol ingrosat cu 4% substanta uscata, pentru debitul zilnic de namol in exces de 121 m3/zi rezulta necesar un consum de polielectrolit de 5 Kg/zi.

Pentru prepararea solutiei de polielectrolit este necesar un bransament la reteaua de apa potabila. Este prevazut un debitmetru si un manometru pe aceasta conducta deoarece, pentru o preparare calitativa a floculantului, presiunea apei trebuie sa fie intre 3 si 6 bari.

Polielectrolitul este dozat cu o pompa cu surub cu variator de turatie care primeste semnal de la debitmetrul montat pe refularea pompei si prin care se regleaza astfel debitul de solutie de polielectrolit. Aceste pompe pot doza un debit Q= 130-1000 l/h, H= 2 bar, P= 0,55 kW.

Instalatia de ingrosare este alimentata de o pompa cu surub, cu variator de turatie care primeste semnal de la debitmetrul montat pe refularea pompelor si prin care se regleaza astfel debitul de alimentare al echipamentului de ingrosare. Aceasta pompa are un debit Q= 3-16 m3/h, H=2.2 bar, P=3 kW.

Amestecul namolului de la pompa de namol cu solutia de polielectrolit de la pompa de floculant se face intr-un reactor vertical cu diametrul de 700 mm, echipat cu un amestecator de 0.37 kW, adaptat sa alimenteze instalatia de ingrosare.





Spalarea instalatiei este asigurata de o pompa, cu debitul Q= 4 m3/h , H=30 m, P= 1.5 kW .

Namolul ingrosat, cu un continut de 4% SU, va fi evacuat cu ajutorul unei pompe cu surub, cu variator de turatie avand caracteristicile Q= 0.9-3.6 m3/h, H=2.5 bar, P=1.1 kW, catre bazinul de namol ingrosat.

Apa de namol rezultata (supernatantul) in urma procesului de ingrosare este trimisa la statia de pompare supernatant, in vederea reintroducerii in circuitul de epurare. Bazin tampon namol ingrosat

Bazinul tampon pentru namolul ingrosat este o constructie semiingropata din beton armat avind dimensiunea de LxBxHutil = 6x5x3 m. Pentru mentinerea in suspensie a namolului ingrosat a fost prevazut cu doua mixere cu elice avand fiecare P= 1.5 kW, cu un mecanism de ridicare. Volumul bazinului tampon de namol ingrosat a fost calculat in asa fel ca sa poate sa stocheze namolul ingrosat pe o perioada de peste 2,5 zile, perioada in care la sfarsit de saptamana instalatia de deshidratare nu lucreaza.

Deshidratare namol ingrosat

Instalatia de deshidratare a namolului ingrosat se monteaza în cladirea pentru tratare namol, impreuna cu instalatia de ingrosare mecanica a namolului primar si in exces.

Scopul acestei instalatii de deshidratare namol este de a reduce continutul de apa din volumul namolului ingrosat cu ajutorul filtrelor presa cu banda. Eficienta procesului este marita prin dozarea unei solutii de polielectrolit, care aglomereaza suspensiile coloidale si solide din masa namolului, formand flocoane care mai apoi se separa de apa, datorita diferentei de mase dintre acestea si apa de namol.

A fost prevazuta o singura unitate de deshidratare namol. Instalatia este o instalatie de deshidratare cu banda si a fost proiectata pentru a primi un namol cu un continut de 4% materii uscate pe care sa-l deshidrateze la un continut de minim 20 %, adecvat spre a fi transportat la facilitatile de tratare ulterioara suplimentara a namolului.

Instalatia a fost proiectata ca sa prelucreze in 5 zile pe saptamana in 12 ore pe zi cantitatea de namol produsa in statia de epurare. Instalatia este dotata cu o pompa de dozare namol ingrosat cu debit variabil prin convertizor de frecventa. Debitul de namol ingrosat este monitorizat prin intermediul unui debitmetru electromagnetic.

Namolul va fi deshidratat pentru a produce o turta relativ uscata, stabila, care sa poata fi transportata la statia de epurare Craiova pentru rehidratare si fermentare. Continutul minim de materii uscate a turtei va fi de minim 20%.

Instalatia de deshidratare este prevazuta cu transportor elicoidal de evacuare a namolului deshidratat precum si cu un transportor eliciodal pivotant pentru incarcarea namolului deshidratat in containere de namol.

Echipamentul pentru deshidratarea namolului necesita racordare la:

- conducta de apa tehnologica;





- conductele de alimentare şi evacuare a namolului;

- conducta de evacuare a supernatantului;

- alimentare cu energie electrica.

Caracteristicile tehnice ale filtrului cu banda, sunt dupa cum urmeaza:

� Debit 3 m3/h

� Lungime 2600 mm

� Latime 1540 mm

� Inaltime 1800 mm

� Latime banda 1000 mm

� Greutate pe unitate 1200 kg

� Putere nominala 0,75 kW

� Presiune apa de spalare 4-6 bar

Prepararea si dozarea solutiei de polielectrolit, se realizeaza intr-o instalatie care este adapostita de asemenea in acest pavilion tehnologic.

A fost prevazut un echipament monobloc de preparare si dozare polimeri pentru ingrosatorul cu tambur si pentru instalatia de deshidratare a namolului activat in exces. Sistemul de dozare si preparare polimeri este proiectat ca o unitate comuna amplasata in cladirea pentru tratare namol, pentru a asigura atat prepararea unui polimer adecvat, cat si echipamentul automat de dozare la ingrosator si la unitatea de deshidratare.Instalatia este prevazuta cu cite o pompa de dozare solutie de polimeri cu debit variabil pentru ambele instalatii. Debitele de solutie de polimeri sunt monitorizate cu ajutorul debitmetrelor electromagnetice si rezultatele masuratorilor sunt transmise la camera dispecer.

Cantitatea de polielectrolit se preconizeaza a fi 3 g polielectrolit/kg substanta uscata. Astfel pentru o productie preconizata de namol deshidratat cu 20% substanta uscata, pentru debitul zilnic de namol ingrosat de 35 m3/zi rezulta necesar un consum de polielectrolit de 4.04 Kg/zi.

Pentru prepararea solutiei de polielectrolit este necesar un bransament la reteaua de apa potabila. Este prevazut un debitmetru si un manometru pe aceasta conducta deoarece, pentru o preparare calitativa a floculantului, presiunea apei trebuie sa fie intre 3 si 6 bari.

Polielectrolitul este dozat cu o pompa cu surub cu variator de turatie care primeste semnal de la debitmetrul montat pe refularea pompei si prin care se regleaza astfel debitul de solutie de polielectrolit. Aceasta pompa poate doza un debit Q= 130-1000 l/h, H= 2 bar, P= 0,55 kW.

Instalatia de deshidratare este alimentata de o pompa cu surub, cu variator de turatie care primeste semnal de la debitmetrul montatat de refularea pompelor si prin care se regleaza





astfel debitul de alimentare al echipamentului de deshidratare. Aceasta pompa are un debit Q= 0.9-3.6 m3/h, H=2.5m P=1.1 kW.

Amestecul namolului de la pompa de namol cu solutia de polielectrolit de la pompa de floculant se face in cate un reactor vertical cu diametrul de 700 mm, echipat cu un amestecator de 0.37 kW, adaptat sa alimenteze filtru banda.

Spalarea filtrului banda este asigurata de o pompa, cu debitul Q= 6.5 m3/h , H=5.5 bar, P= 4 kW .

Namolul deshidratat, cu un continut de 20% solid, va fi evacuat de pe filtru banda intr-un container prin intermediul unui transportor elicoidal de namol deshidratat cu diametrul de 200 mm, pasul de din otel inoxidabil cu puterea P= 1,1kW. Acest transportor va avea lungimea de 6000 mm rezultata din amplasarea cat mai judicioasa a filtrului banda in pavilionul tehnologic de deshidratare. Apa de namol rezultata in urma procesului de deshidratare este trimisa la statia de pompare supernatant, in vederea reintroducerii in circuitul de epurare. In vecinatatea cladirii pentru deshidratarea namolului se va amplasa o platforma pentru depozitarea temporara a namolului deshidratat. A fost prevazut un depozit temporar de namol acoperit pentru depozitarea temporara, aproximativ 7 zile, a namolului deshidratat. Utilizarea acestui depozit este optionala numai in cazul in care nu sunt conditii de transport a namolului deshidratat la SE Craiova.

Platforma din beton armat are suprafata maxima de 25 mp, înconjurata cu pereti de 1,5 m înaltime. De asemenea este prevazuta cu dren pentru preluarea supernatantului şi evacuarea lui la canalizarea interioara catre statia de pompare supernatant, in vederea introducerii in circuitul de epurare. Depozitul este prevazut cu siloz de var, cu malaxor pentru namol si var, precum si cu un transportor mobil cu banda de evacuare a namolului tratat cu var in depozitul temporar.

Statie de pompare supernatant

Statia de pompare supernatant este construita din beton armat ca o structura semiingropata echipata cu 2 (1+1) pompe de supernatant, avand dimensiunile in plan LxB = 1.5x1.5m

Pompele de supernatant sunt dimensionate pentru un debit variabil prin intermediul convertizoarelor de frecventa, Q= 20 mc/h, H=10m, P=1.7kW.

Supernatantul este dirijat catre camera de distributie a decantoarelor primare.

− Racordarea la retelele utilitare existente in zona

Alimentarea cu apa - Necesarul de apa potabila la grupurile sanitare, pentru nevoile tehnologice de apa potabila (prepararea solutiilor de coaguant si floculant) si pentru hidranti, se va asigura printr-un bransament nou de 2” la reteaua de apa potabila existenta.

Reteaua de canalizare din PVC SN 8, colecteaza apele uzate menajere de la grupurile sanitare din pavilionul administrativ precum si de la pavilioanele tehnologice, unde sunt





prevazute chiuvete. La aceasta canalizare se va racorda si circuitul de supernatant si apa de spalare rezultate din procedeele tehnologice.

Alimentarea cu energie electrica necesara va fi asigurata, in concordata cu legislatia in vigoare prin noul racord la reteaua electrica a Electrica, care include si transformator.

Cablul trifazat, de racordare, avand 4 conductoare se va poza ingropat de-a lungul drumului, cu respectarea prevederilor normativelor NTE007/08/00 si I7/2002. Cablul se va dimensiona la o sectiune corespunzatoare astfel incat caderea de tensiune de-a lungul acesteia sa fie maximum 3%. Se vor utiliza exclusiv cabluri de cupru.

Postul de transformare existent are puterea de 160 kVA.

Circuitele de forta si automatizare sunt prevazute cu disjunctoare automate care sa asigure protectia la scurt-circuit si acolo unde este cazul si la suprasarcina.

Toate echipamentele tehnologice se vor livra cu tablouri de protectie si comanda care sa asigure functionarea utilajelor in regim manual si automat.

Instalatiile electrice de iluminat si prize

Instalatiile electrice de iluminat interior se vor realiza tinand cont de destinatia incaperilor si de influentele factorilor externi.

La pavilionul de exploatare instalatiile electrice de iluminat si prize se vor realiza cu conductoare tip FY introduse in tuburi PVC-IPEY montate ingropat.

La obiectele tehnologice instalatiile de iluminat si prize se vor executa cu cablu tip CYY montat aparent pe console sau poduri de cabluri.

Aparatura de comanda pentru iluminat, intrerupatoare si comutatoare 10A/230V-50Hz pentru obiectele tehnologice se vor monta aparent si vor avea un grad de protectie minim IP54.

Prizele, simple sau duble, cu contact de protectie 16A/230V-50Hz pentru montaj aparent, la obiectele tehnologice vor fi cu grad de protectie minim IP42.

Iluminatul exterior

Pentru iluminatul exterior al incintei sunt prevazuti stalpi metalici, echipati cu corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu de 300 W .

Comanda iluminatului exterior se va realiza manual si automat printr-un ceas programator cu fotocelula, din tabloul general T.G.D.

Instalatii electrice de protectie si impamantare

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face prin legarea la nulul de protectie si legarea la pamant a tuturor partilor metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub tensiune.





Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.

Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform STAS 12604/4,5 si nu se va intrerupe.

Priza de pamant , la fiecare obiect tehnologic, va fi constituita din armatura metalica a structurii de beton armat a constructiei, la care se va racorda centura interioara de impamantare .

− Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Sapaturile pentru executia obiectelor dn cadrul statiei de epurare se vor executa cu taluz iar transeele pentru montarea conductelor se executa cu pereti verticali sau în taluz, în functie de natura solului si spatiul disponibil pentru executarea sapaturilor.

Depozitarea pamântului sapat se va face la distant de locul constructiei, nefiind permisa depozitarea în apropierea sapaturilor pentru a nu se declansa fenomene de alunecare sau surpare. Umpluturile se vor executa cu pamânt rezultat din sapaturi. Terenul vegetal se va sapa si depozita separat, urmând a fi folosit pentru acoperiri de taluze si spatii verzi.

Dupa executarea lucrarilor, proiectul prevede refacerea cadrului natural. Zonele afectate vor fi refacute ca drum asfaltat sau spatii verzi, dupa caz, prin lucrari de taluzare si protectie adecvata a santurilor laterale drumului si lucrari de refacere a spatiului verde prin inierbari si plantare.

− Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Accesul în staţia de epurare se realizeaza din str. Jiului. Imprejmuirea statiei de epurare are o lungime de cca. 434 m. Poarta de acces are latimea de 4,0 m, si mai exista o portita de 1,0 m pentru acces personal.

− Resursele naturale folosite in constructie si functionare

Umpluturile se vor executa cu pamânt rezultat din sapaturile pentru executia obiectelor din cadrul statiei de epurare. Terenul vegetal se va sapa si depozita separat, urmând a fi folosit pentru acoperiri de taluze si spatii verzi.

− Metode folosite in constructie

Lucrari pregatitoare: cuprind pregatirea si curatarea traseului de tot ce ar putea împiedica buna desfasurare a lucrarilor. Trasarea lucrarilor: se va face pe baza datelor de pe planul de situatie si a sondajelor efectuate pe teren. Traseul amplasamentului conductelor pe teren se va materializa prin tarusi vizibili. Executarea sapaturilor: Lucrarile de sapare a transeelor si a gropilor de fundatii se vor executa întotdeauna din aval în amonte. Transeele pentru montarea conductelor se executa cu pereti verticali sau în taluz, în functie de natura solului si spatiul disponibil pentru executarea sapaturilor. Conturul sapaturilor va fi delimitat prin parapeti sau alte mijloace de protectie în scopul prevenirii accidentelor, al bunei desfasurari a circulatiei si se vor amenaja





pasarele provizorii. Sapaturile pentru canale sau conducte se vor executa conform profilului longitudinal si profilelor din proiect, lungimea unui tronson de sapatura pentru conductele subterane, în zone construite, nu va depasi 100m, trecerea la celalat tronson fiind conditionata de terminarea completa a umpluturilor la cel în lucru. La executia sapaturilor se vor folosi sprijiniri corespunzatoare naturii terenului întâlnit. În lungul santului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podete prefabricate corespunzatoare scopului pentru care s-au prevazut (pietoni, vehicule). În zona retelelor subterane existente se vor executa numai sapaturi manuale. Pozarea conductelor: Dupa executarea santului pe traseul si la adâncimea data în proiect, se niveleaza fundul sapaturii cu un strat de nisip sau pamânt maruntit selectionat. Dupa pozitionarea tuburilor în sapatura, deasupra acestora se asterne un strat de pamânt selectionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, masurat de la generatoarea superioara a tubului. Compactarea stratului pâna la 2/3 din grosimea tubului trebuie executata cu mare grija, manual, încercând sa se evite deplasarea tuburilor. Executarea umpluturilor: Umpluturile se vor executa cu pamânt rezultat din sapaturile santurilor, cu grad de compactare corespunzator. Pentru umplerea transeelor conductelor se va proceda dupa cum urmeaza: − într-o prima etapa transeea se va umple partial pâna la 20÷30cm peste partea superioara a tubului lasându-se libere zonele de îmbinare între tevi sau mufe. − pamântul care se aseaza în jurul tubului nu trebuie sa aiba pietre sau bolovani cu dimensiunea mai mare de 5 cm. Bulgarii de pamânt se vor sparge înaintea asternerii umpluturii; − umplutura din prima etapa va fi compactata cu maiul de mâna în straturi de maximum 20 cm. − dupa efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor defectiuni se executa restul umpluturii. Aceasta se va executa în straturi de 30÷ 40 cm compactate cu maiul mecanic. − în cazul conductelor pozate în zone carosabile umplutura se va executa pâna la nivelul stratului îmbracamintii rutiere, iar în cazul conductelor pozate în zone necarosabile pâna la 10 cm de la nivelul terenului, în acest din urma caz peste umplutura urmeaza a se asterne fie alte straturi prevazute în proiectul de amenajare a platformei, fie 20÷30 cm de pamânt vegetal. Prepararea betonului: Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului NE 012-99. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5°C-30°C. Durata maxima de transport va fi de 20 minute.

− Planul de executie

Planul de executie si control a fost intocmit in conformitate cu legea nr.10/1995 (calitatea construcţiilor), Instrucţiunile Inspecţiei Calităţii Construcţiilor şi normativele tehnice în vigoare:

− Predarea amplasamentului şi trasarea lucrărilor − Predare – primire front de lucru − Recepţia calitativă a materialelor la sosirea pe şantier − Verificarea adâncimii săpăturii − Verificarea naturii terenului de fundare − Verificarea patului de nisip pt. pozarea conductei − Verificarea pozării conductei − Verificarea formării stratului protector din nisip − Verificarea gradului de compactare al umpluturilor





− Verificare armare si turnare radier camine statii de pompare − Verificare armare si turnare pereti si placa suport capac statii de pompare − Verificarea executării trecerilor etanşe la pereţii căminelor − Receptie hidroizolatie pereti si radier − Recepţia căminelor de racord+camine vizitare − Recepţie echipamente conform Caietelor de sarcini si fise tehnice − Montaj echipamente − Proba de funcţionare în gol − Efectuarea probelor de funcţionare in sarcina − Proba de etanseitate pe tronsoane − Proba de funcţionare a instalaţiilor − Montarea pieselor fixe ale pieselor de trecere etanşe în pereţi la cotele din

proiect − Recepţia la punerea în funcţiune

Urmarirea in timp a constructiilor se efectueaza pe toata perioada de viata a constructiilor, incepind cu executia lor pana la dezafectarea. Activitatea de urmarire in timp a constructiilor se va realiza: − urmarirea curenta - are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiei respective; − urmarirea speciala - recomandata prin expertiza tehnica; urmarirea speciala include si urmarirea curenta. Datorita incadrari constructiei hidrotehnice in categoria C si clasa IV de importanta (conform STAS 4273-83), aceasta nu necesita urmarirea speciala in timp a constructiei, doar urmarirea curenta. Verificarea se va face de doua ori pe an la interval de 6 luni consemnindu-se in cartea tehnica starea constructiei la momentul respectiv si luarea de masuri de remediere a defectiunilor aparute. La finalul duratei de viata (30-35 de ani) se impune a se efectua un studiu de fezabilitate care sa evidentieze fiabilitatea si siguranta constructiei si recomandari privind reconditionarea retelelor si statiilor sau desfiintarea acestora si inlocuirea cu altele noi. Postutilizarea constructiilor - La constructiile proprietate publica decizia de declansare a activitatilor de post-utilizare (dezafectarea constructiilor) se va lua in urma unui studiu de fezabilitate din care sa rezulte necesitatea, oportunitarea si eficienta economica a actiunii datorita pericolelor pe care le prezinta pentru societate si mediul ionconjurator prevazute in HG 766/1997. Dupa obtinerea autorizatiei de demolare, pentru inceperea lucrarilor de dezafectare si demolare este necesar a se inceta utilizarea constructiei in orice scop sau activitate intreprinsa pana in acel moment. Pentru constructia hidrotehnica avuta in vedere aceasta masura presupune deconectarea utilizatorilor de la reteaua de canalizare dupa care se pot incepe lucrarile de recuperare si reciclare a materialelor refolosibile (camine, conducte, fitinguri, ansamble si subansamble etc.), iar materialele care ce nu pot fi reciclate sau refolosite vor fi inglobate in mediul natural (nisip, balast, piatra sparta) cu conditia sa nu fie poluante pentru mediul inconjurator, respectiv indepartate si depozitate la groapa de gunoi. Zonele afectate vor fi refacute ca spatii verzi prin lucrari de taluzare si protectie adecvata si lucrari de refacere a spatiului verde prin inierbari si plantare.

− Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

In prezent, se desfasoara si lucrarile pentru contractul de lucrari CL5 Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare menajera din orasul Filiasi.





Statia de epurare care face obiectul proiectului descris, se va racorda la ultimul camin prevazut in cadrul proiectului de retele.

− Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

„Extinderea şi Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul DOLJ” este un

proiect finanțat prin POS Mediu care vizează reabilitarea generală și extinderea infrastructurii

de alimentare cu apă și apă uzată din Judetul Dolj.

Proiectul „Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dolj” (Cod proiect: 258-01-35 /BIRD2 – faza de proiectare : Studiu de fezabilitate), având ca autoritate contractanta Ministerul mediului si padurilor, a fost realizat de catre Pell Frischmann si Romair Consulting în cadrul Proiectului Bancii Mondiale – Servicii Municipale (Servicii de Consultanta în vederea pregatirii proiectului cu finantare europeana, Contract 2 – Servicii de consultanta pentru judetele Bistrita-Nasaud,Arad,Sibiu, Bihor, Mehedinti si Dolj) astfel încât sa ofere o contributie substantiala la POS Mediu. Pentru Contractul de lucrari CL6 Statie de epurare Filiasi, in urma analizei variantelor din punct de vedere tehnic, economic şi social s-a optat pentru varianta de realizare a unei statii de epurare care sa aiba o capacitate de 14000 LE, cu incarcarile date si cu respectarea conditiilor de evacuare la emisar conform NTPA 001/2002.

− Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Ca urmare a proiectului de realizare a statiei de epurare vor aparea urmatoarele activitati: − Apele uzate menajere care intra in statia de epurare vor fi epurate corespunzator, astfel incat parametrii apei epurate vor respecta valorile limită ale încărcărilor cu poluanti în efluent conform normativului NTPA 001/2002 ;

− Apele epurate deversate in emisar vor avea parametri corespunzatori si vor fi masurate debitele vehiculate.

− Alte autorizatii cerute pentru proiect

Proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj -CL6 – Staţia de Epurare Filiaşi” necesita obtinerea Autorizatiei de Construire (pentru care se intocmeste DTAC), iar dupa executia lucrarilor este necesara obtinerea Autorizatiei de Functionare care conditioneaza tehnic si juridic functionarea sau exploatarea obiectivelor proiectate si executate.





Localizarea proiectului

Amplasamentul pentru lucrarile propuse (statie de epurare cu conducta de evacuare apa epurata) se afla in partea central Vestica a orasului Filiasi,jud. Dolj, pe Strada Jiului.

Aceste lucrari se vor executa pe terenuri aflate in intravilanul localitatii, apartinand domeniului public al orasului Filiasi.

Folosinte actuale si planificate ale terenului, atat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia

Zona vizata de actuala investitie, se incadreaza intre altitudini de 102-103m pe amplasamentul statiei de epurare, in partea central Vestica a orasului Filiasi.

Staţia de epurare va fi situată pe amplasamentul existent, si pe teren viran aparţinând primăriei, localizat la pe str. Jiului, cu deversarea apei rezultate in emisar (râul Jiu).

Caracteristicile impactului potential

Lucrările proiectate nu au influenţă negativă asupra obiectivelor existente. Lucrarile de executie si exploatare a statiei de epurare nu vor avea influenta negativa asupra mediului. Timpul de întrerupere a unor activităţi, cum ar fi circulaţia pe unele zone de drum va fi redus la maxim.

In acest moment, orasul Filiasi dispune de o statie de epurare construita in anul 1974 care partial nu mai este functionala. Ca urmare a realizarii proiectului de reabilitare si extindere a canalizarii care se desfasoara in aceasta perioada, va aparea un debit insemnat de ape uzate menajere, incarcate cu substante organice si anorganice provenite atat de la gospodarii cat si de la agentii economici aflati in zona, care sunt colectate centralizat si dirijate spre statia de epurare, pentru evitarea impurificarii solului, subsolului si aerului cu noxe specifice acestor ape. Colectarea si evacuarea apelor uzate menajere direct in cursul de apa din zona, raul Jiu, sau epurarea deficitara, ar contribui la cresterea continutului acestuia in poluanti peste limitele admise si compromiterea ca mediu de viata pentru fauna acvatica, precum si la perpetuarea poluarii pe cursurile de apa din aval. In concluzie, impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, peisajului si mediului vizual este un impact pozitiv, direct, pe termen lung si permanent.

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

1. Protectia calitatii apelor

a. Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Pe perioada executarii lucrarilor, sursa de poluanti pentru ape o poate constitui: − scurgerile accidentale de combustibili de la utilaje − depozitarea necorespunzatoare a deseurilor Pentru a evita poluarea în vecinătatea lucrărilor, utilajele vor fi stocate la sfârşitul zilei de lucru într-o parcare betonată special amenajată într-o zonă mai înaltă, prevăzută cu o pantă





astfel încât apele pluviale şi eventualele scăpări de carburanţi să fie dirijate catre canalizarea existenta de unde vor intra in fluxul de epurare existent. Impurificarea apelor poate apărea şi în cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la maşinile şi utilajele din timpul execuţiei, aceste scurgeri fiind în cantităţi mici nu pot infecta apa subterană. Apa epurata, cu parametri corespunzatori, va fi evacuata in raul Jiu situat la o distanta de 2168 m de statia de epurare.

b. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

Statia de epurare proiectata are o capacitate de 14000 l.e.

2. Protecţia aerului

a. Sursele de poluanti pentru aer, poluanti

Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul pământului, a betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculanta, buldoexcavator, automacara, autobetoniera. Poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful si gazele de eşapament. Praful rezultă de la rularea mijloacelor de transport pe căile de acces din localitate, execuţia sistematizării pe orizontala, verticală, împrăştiere balast, pământ, compactare, construire, etc. Gazele de eşapament rezultă de la maşini şi utilaje în timpul execuţiei. Poluarea factorului de mediu AER este de scurtă durată, limitată în timp (perioada de execuţie). Nu există surse de poluanţi pentru aer în perioada de exploatare a conductei de evacuare apa epurata, aceasta fiind ermetizate, iar caminele de aerisire, golire si vizitare vor fi prevazute cu capace din fonta necarosabil, prevazut cu inel metalic inglobat pentru fixare in betonul placii. Tehnologic, statia de epurare este o instalaţie mecano-biologică, partea de sitare degrosisare separare grasimi si cea de tratare namol fiind cu echipamentele montate in module tehnologice inchise, cu sistem de ventilatie, gazele de fermentatie care produc mirosuri sunt dispersate fara a afecta activitatile limitrofe.

b. Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Nu sunt necesare instalatii pentru retinerea pulberilor pentru perioada de exploatare a statiei de epurare. Pe perioada executarii lucrarilor, reducerea acestor poluanţi se poate face prin amplasarea unor ecrane protectoare şi udarea suprafeţelor. Halele tehnologice ale statiei de epurare vor fi prevazute cu sistem de ventilatie, bazinele tehnologice fiind semiingropate. Cladirea administrativa este prevazuta cu sistem de aer conditionat.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor

a. Sursele de zgomot si vibratii

Sursele de zgomot şi vibraţii se produc în perioada execuţiei de la utilajele de execuţie şi de la traficul auto. Pe perioada de exploatare, singurele locuri unde ar putea apărea zgomote sunt staţiile de pompare si statia de suflante. Ele au fost proiectate astfel încât să se încadreze în limitele admise de Agenţia pentru Protecţia Mediului, OUG 195/2005 şi conform prevederilor din STAS 10009/88.





b. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Pe perioada executiei, nivelul de zgomot la sursa este cca. 85 ÷ 95 dBA, în unele cazuri 110 dBA. Caracterul zgomotului este de joasă frecvenţă şi durata este cca. 8 ore/zi. Nivelul total de zgomot este prevăzut in STAS de a nu depăşi 70 dBA la limita perimetrului construit şi sub 50 dBA la cel mai apropiat receptor protejat. Distanţa de amplasare faţă de locuinţe nu este foarte mare, insa nu implică inconfortul locuitorilor decat pe perioade limitate de timp, lucrarile generatoare de zgomot fiind organizate pe perioada zilei, anuntate din timp, organizate corespunzator pentru a limita la maxim efectul de disconfort. Pentru perioada de exploatare, statiile de pompare prevăzute sunt silenţioase, cu un grad ridicat de fiabilitate, randament ridicat şi uşor de exploatat. Suflantele sunt prevazute cu carcase fonoizolante. Cauzele zgomotului aerian exterior sunt traficul rutier şi activităţile umane. Lucrarea în ansamblu s-a conceput în idea realizării unui nivel de zgomot transmis prin elementele vibrante, elementele opace şi goluri, precum şi a unui nivel de zgomot de fond cât mai redus. Pentru aceasta s-au prevăzut materiale şi elemente de construcţii cu indici de izolare acustică la zgomot aerian corespunzători, iar pompele alese au un grad ridicat de silenţiozitate, asigurând un nivel al zgomotului de sub 60dB, măsurat la limita casei pompelor, conform STAS 10009/88.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Lucrările propuse prin acest proiect, nu produc, respectiv nu folosesc radiaţii în procesul tehnologic, deci nu necesită luare de măsuri de protecţie.

a. Sursele de radiatii – nu e cazul

b. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor – nu e cazul

5. Protecţia solului şi subsolului

a. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

La realizarea lucrarilor se vor lua măsuri să nu se afecteze calitatea solului şi subsolului în cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la maşinile şi utilajele din timpul execuţiei, aceste scurgeri fiind în cantităţi mici nu pot infecta solul. Colectarea, transportul si epurarea apelor uzate afectează in mod pozitiv solul, subsolul si apele freatice, prin evitarea deversarii necontrolate in mediu a apelor menajere.

b. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

Obiectele tehnologice ale statiei de epurare, statii de pompare, bazine biologice, decantoare primare si secundare si camine sunt constructii din beton armat.

La turnarea betonului din radier şi pereţii laterali ai cuvelor, se va utiliza armătură dispersă din microfibră. Dozajul propus de către proiectant este de 0,80 kg/ m3 beton. Rolul armăturii disperse este de a micşora fisurarea betonului în procesul de întărire şi implicit creşterea gradului de impermeabilitate. Clasa de beton va fi C16/20. După turnare faţa interioară a pereţilor cuvelor se vor tencui cu un strat de 0,50÷ 0,80 cm cu mortar special cu proprietăţi impermeabilizante. Astfel se va evita infiltrarea eventualelor scurgeri de apa uzata in diversele etape de epurare.





Pentru tratarea mecanica si pentru tratarea namolului au fost prevazute hale tehnologice. Acestea sunt constructii pe structura metalica, cu fundatii izolate din beton armat sub stalpi si un radier general din beton slab armat cu grosimea de 25-28 cm. Pentru ruperea capilaritatii, separarea suprafetelor precum si din motive tehnologice se va realiza o hidroizolatie pe intreaga suprafata a pardoselilor, din mortar cu proprietati impermeabilizante . Astfel se va evita infiltrarea eventualelor scurgeri de apa uzata prelucrata in aceste incinte.

Cladirea administrativa este realizata din zidarie de caramida. Fundaţiile sunt continue, din beton armat sub ziduri. Cladirea administrativa va fi prevazuta cu retea de canalizare.

Conductele prevazute pentru reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare precum si pentru legaturile dintre obiecte sunt din PVC si PEID. Acestea sunt rezistente la substantele chimice continute in mod normal in apele uzate menajere si de asemenea la agresivitatea solului, prezinta rezistenta la uzura datorata nisipului si altor impuritati grosiere din apele uzate menajere. De asemenea, peretele interior neted al conductelor nu permite formarea depunerilor sau dezvoltarea coloniilor de alge si deci degajarea de mirosuri neplacute.

Conductele de PVC vor fi imbinate cu garnitura de etansare, iar conductele de PEID vor fi imbinate etans cu sudura prin electrofuziune astfel incat sa se evite eventuale infiltratii in sol.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

a. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate prin proiect

Fauna si flora pot fi afectate pe perioada de executie datorita dispersiei prafului si gazelor de esapament. Concentraţia pulberilor generate pe perioada executiei lucrarilor este redusă şi nu va afecta fauna şi flora terestră. Reducerea acestor poluanţi se poate face prin amplasarea unor ecrane protectoare şi udarea suprafeţelor.

b. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate

Lucrarile de realizare a statiei de epurare vizeaza tocmai protectia impotriva deversarii necontrolate in mediu a apelor menajere neepurate, prin calitatea materialelor si echipamentelor prevazute.

7. Protecţia aşezărilor umane, turistilor şi a altor obiective de interes public

a. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane

De-a lungul drumurilor asfaltate conducta de evacuare apa epurata va fi amplasata, in acostamentul drumului, la minim 1 m de zona carosabila si minim 4 m de axul drumului, fara a fi afectata zona carosabila. Sapaturile pe aceasta zona vor fi executate cu sprijiniri mecanice pentru a nu fi afectata infrastructura drumului. Statia de epurare va fi amplasata la o distanta de 300 m fata de primele locuinte din localitatea Filiasi.





b. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public

Pentru protecţia mediului şi a sănătăţii oamenilor, în cadrul documentaţiei, se prevăd măsurile ce se impun a fi luate pentru lucrările de constructii. Toate măsurile luate sunt în concordanţă cu prevederile din OUG 195/2005. Lucrările proiectate nu influenţează obiectivele existente în zonă, ca atare nu necesită măsuri pentru evitarea pagubelor sau măsuri de refacere a lucrărilor afectate. Din punct de vedere al protecţiei mediului, materialele propuse sunt rezistente la acţiunea corozivă a agenţilor chimici din apa subterană şi din solul înconjurător. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător se va face din punctul de vedere al intreruperii alimentarii cu energie electrica. S-a prevăzut contorizarea debitelor de apă vehiculata si de energie electrica la nivelul statiilor de pompare. By-pass-ul (ocolirea) statiei de epurare poate avea loc în următoarele situaţii: • la întreruperea alimentării cu energie electrică a staţiei de epurare • la avarierea unor echipamente astfel incat procesul de epurare sa fie afectat S-au prevazut urmatoarele by pass-uri: • la statia de pompare apa uzata – by pass-ul general al statiei de epurare • de la camera de distributie decantoare primare la camera de distributie bazine

biologice – by pass-ul decantoarelor primare • de la camera de distributie bazine biologice la camera de distributie decantoare

secundare– by pass-ul bazinelor biologice • de la camera de distributie decantoare secundare la caminul de apa epurata– by pass-

ul decantoarelor secundare Statia de epurare va fi dotata cu echipament special pentru monitorizarea automatizata a procesului si a parametrilor apei epurate. Prelevarea de eşantioane va fi făcută în timpul funcţionării, iar analiza va fi efectuată la laboratorul statiei de epurare, sau de un laborator acreditat şi autorizat. La ieşirea din statia de epurare eşantioanele de apa epurata deversata în emisar se vor preleva din bazinul de apa epurata. Probele de apa brută se vor preleva dupa instalatia de desnisipare separare grasimi.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

a. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate

Pentru perioada de executie, categoriile de deseuri produse sunt: - deseuri inerte ( ambalaje, deseuri din constructii si excavatii ) - deseuri nepericuloase ( menajere ) Deseurile generate vor fi gestionate pe categorii, in spatii de depozitare special amenajate, pe platforma betonata si vor fi transportate la groapa de gunoi sau valorificate prin terti ( in masura posibilitatilor ). Pentru perioada de executie a lucrarilor se estimeaza urmatoarele cantitati de deseuri:

Tipul de deseu

Cod deseu

Tip deseu Mod de stocare temporara

Valorificare sau eliminare

Cantit. ( t/an )





Deseuri de ambalaje

20 01 01 20 01 39 inert

Colectare pe categorii, stocare in spatiu special amenajat

Valorificare prin terti 0,25

Deseuri din activitatea de intretinere

12 01 10 12 01 99 inert

Colectare pe categorii, stocare pe platforma

betonata Valorificare prin terti 0,05

Deseuri menajere 20 02 01 nepericulos

Stocare in container special, pe platforma

betonata Colectate periodic de firma de salubritate 1,1

b. Modul de gospodarire a deseurilor

Pentru perioada de executie, deseurile inerte vor fi colectate pe categorii, pe platforma betonata si eliminate la rampa de gunoi sau valorificate prin terti cand este posibil.

In perioada de functionare, retelele de apa si de canalizare din incinta statiei de epurare , precum si conducta de apa epurata proiectate nu produc deseuri. Apa uzata este epurata in statia de epurare.

Namolul deshidratat produs in statia de epurare, in cantitate de 8.58 m3/zi, cu un continut de 20% SU, va fi transportat pentru o faza de tratare ulterioara la SE Craiova.

In cazul in care nu sunt conditii de transport a namolului deshidratat la SE Craiova, a fost prevazut un depozit temporar de namol acoperit pentru depozitarea temporara, pe o perioada de aproximativ 7 zile, a namolului deshidratat. Depozitul este prevazut cu siloz de var, cu malaxor pentru namol si var, precum si cu un transportor mobil cu banda de evacuare a namolului tratat cu var in depozitul temporar.

Platforma de depozitare este din beton armat, are suprafata maxima de 25 mp si este înconjurata cu pereti de 1,5 m înaltime. De asemenea este prevazuta cu dren pentru preluarea supernatantului şi evacuarea lui la canalizarea interioara catre statia de pompare supernatant, in vederea introducerii in circuitul de epurare.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Substantele chimice folosite in procesul tehnologic de epurare a apelor uzate sunt :

• Reactiv de precipitare si defosforizare la epurare – sulfat de aluminiu Consum 0.076 m3/zi sol.45 % • Reactiv de floculare pentru ingrosare namol – polielectrolit Consum 5.9 m3/zi sol. 0,1 %. • Reactiv de floculare pentru deshidratare namol – polielectrolit Consum 4.7 m3/zi sol. 0,1 %.

a. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse

Nu e cazul





b. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei

Nu e cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

− Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

S-a prevăzut contorizarea debitelor de apă uzata vehiculata si de energie electrica la nivelul statiei de epurare. Atat prevederile de proiectare, cât şi calitatea construcţiilor, ale materialelor şi betoanelor utilizate la realizarea investiţiilor elimină posibilitatea apariţiei unor eventuale infiltraţii şi exfiltraţii, care să producă deteriorarea mediului înconjurător.

VI. Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara

România a aderat la Uniunea Europeana în 2007. Ca urmare a acestui fapt si în contextul problemelor generate de emergenta unei economii de piata, se fac pasi în directia asigurarii conformarii la Acquis-ul Comunitar. Aceasta include îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii locale si regionale în scopul asigurarii conditiilor preliminare pentru crestere si în scopul satisfacerii cerintelor unei economii în expansiune. Construirea si extinderea statiilor de epurare a apelor uzate menajere sunt esentiale pentru a respecta în totalitate Directivele CE, Planurile românesti de Implementare (Planul National de Dezvoltare, Cadrul Strategic National de Referinta si Programul Operational Sectorial – componenta Mediu (POS Mediu) si Strategia judeteana si locala pentru apa uzata (planurile locale de protectie a mediului si planurile de conformare). Implementarea investitiei descrise în prezentul proiect va permite orasului FIliasi: − Sa atenueze riscurile de sanatate în urma deversarii apei uzate neepurate sau epurata necorespunzator; − Sa se conformeze standardelor de epurare din Directiva Epurarii Apei Uzate Urbane 91/271 (transpusa în legislatia româneasca prin Hotarârea de Guvern 188/2002 si modificata prin Hotarârea de Guvern 352/2005 si 210/2007), prin conectarea populatiei la reteaua de canalizare si, implicit, la statia de epurare; − Realizarea de economii substantiale în costurile de exploatare necesare în gestionarea sistemelor de apa uzata; − Conformarea la Directiva CE 86/278/EEC privind evacuarea în siguranta a namolului de canalizare.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

− Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

Se propune amenajarea unui spatiu in incinta santierului, cu suprafata totala de 1237 mp, care sa cuprinda birouri, vestiare, magazii, sala de mese, grupuri sanitare, platforme de depozitare, drumuri provizorii de acces, parcari, imprejmuire. Spatiul propus pentru organizarea de santier este amplasat in incinta statiei de epurare existente.





Va fi prevăzut un modul din 9 containere, având suprafaţa totala de 135 mp care vor asigura toate necesităţile organizării de şantier.(birouri, grupuri sanitare, vestiare, etc.) Pentru personalul muncitor va mai fi prevazut un container sanitar, având suprafaţa de 19 mp.

Pentru depozitarea echipamentelor înainte de montaj s-a prevăzut o platformă acoperită având suprafaţa de 36 mp, iar pentru depozitarea materialelor s-a prevăzut o suprafaţă de 373 mp.

Împrejmuirea organizării de şantier va fi realizată din două laturi exterioare ale împrejmuirii existente, iar laturile interioare vor fi realizate cu ţeavă neagra (grunduita si vopsita) 11/2”, înălţime faţă de cota terenului 2m, montată în fundaţii separate fără armătură. Între stâlpi se va monta plasă de sârmă la balot.

• Alimentare cu apa, canalizare

Lucrarile de realizare a unei instalatii de alimentare cu apa pe santier sunt necesare pentru crearea unei surse corespunzatoare de apa tehnologica si apa pentru combaterea incendiilor. Pentru necesarul de apa privind consumurile angajatilor si pentru consumul din spatiul organizarii de santier se va face, din reteaua de apa existenta. S-a prevazut un camin de apometru pentru contorizarea apei consumate. Containerele sanitare si scurgerea apelor reziduale ( de la chiuvete ) vor fi conectate la reteaua proprie de canalizare care va conduce apa uzata pe fluxul de epurare existent.

• Alimentare cu energie electrica

Puterea necesara pentru organizarea de santier va fi solicitata pe propria cheltuiala, obtinandu-se acordul pentru instalare. Consumul va fi contorizat iar plata se va face pe baza consumului. Pentru situatiile de urgenta va fi prevazut un grup electrogen care va asigura necesarul de alimentare cu energie electrica.

• Cai de comunicatie ( drumuri )

Calea de circulatie in incinta santierului va avea un sistem rutier alcatuit dintr-un strat de balast stabilizat cu ciment cu grosime de 30 cm si intr-un strat de piatra sparta compactata de 20 cm si va fi prevazuta o platforma pentru spalarea rotilor inainte de iesirea din incinta santierului. Apa rezultata din aceasta activitate va fi condusa catre reteaua de canalizare existenta. TOTAL suprafata accese: 398 mp.

− Localizarea organizarii de santier

Obiectivul de investiţii este amplasat în oraşul Filiaşi, str. Jiului. Lucrarea se va executa pe teren aflat în intravilan, aparţinând domeniului public. Organizarea de santier este localizata in incinta statiei de epurare existente.





− Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Pentru organizarea de santier, sursele de poluanti sunt urmatoarele: − scurgerile accidentale de combustibili de la utilaje; − praful si gazele de esapament; − ape uzate menajere; − deseuri menajere. Parcarea va fi prevăzută cu o pantă astfel încât apele pluviale şi eventualele scăpări de carburanţi să fie conduse in reteaua de canalizare existenta, de unde intra in circuitul de epurare al statiei de epurare existente. Reducerea prafului si a gazelor de esapament se poate face prin amplasarea unor ecrane protectoare şi udarea suprafeţelor.

− Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

In vederea retinerii, evacuarii si dispersiei poluantilor in mediu, pe perioada organizarii de santier se vor lua urmatoarele masuri:

− Se amenajează o platformă din balast stabilizat avand o grosime de 15 cm, pe care se vor instala cele 9 containere - 4 pentru personal, 1 sala de mese, 2 Sali de sedinta, 1 grup sanitar si 1 hol, conectate la reteaua de canalizare existenta.

− pentru personalul muncitor s-a mai prevazut un container sanitar care va fi pozitionat de asemenea pe o platforma din balast stabilizat avand o grosime de 15 cm, conecta de asemenea la reteaua de canalizare existenta − Parcare pentru autoturisme - o platformă din piatra. − Caile de acces din incinta vor avea urmatoarea structura: grosime de 30 cm balast stabilizat cu ciment si intr-un strat de piatra sparta compactata de 20 cm. - Apele uzate menajere de la grupul sanitar (atât de la chiuvetă, cât şi de la toaletă) vor fi colectate într-un cămin de vizitare de plastic (montat la aproximativ 1.5 m de latura containerului), cu capac carosabil montat pe inel de beton. Din acest cămin conducta de canalizare menajeră este dirijată catre canalizarea existenta. Pentru organizarea de santier s-a obtinut Clasarea notificarii nr. 4569/25.04.2013.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei

− Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei

Sapaturile pentru executia obiectelor dn cadrul statiei de epurare se vor executa cu taluz iar transeele pentru montarea conductelor se executa cu pereti verticali sau în taluz, în functie de natura solului si spatiul disponibil pentru executarea sapaturilor. Depozitarea pamântului sapat se va face la distant de locul constructiei, nefiind permisa depozitarea în apropierea sapaturilor pentru a nu se declansa fenomene de alunecare sau surpare. Umpluturile se vor executa cu pamânt rezultat din sapaturi. Terenul vegetal se va sapa si depozita separat, urmând a fi folosit pentru acoperiri de taluze si spatii verzi. Dupa executarea lucrarilor, proiectul prevede refacerea cadrului natural. Zonele afectate vor fi refacute ca drum asfaltat sau spatii verzi, dupa caz, prin lucrari de taluzare si protectie adecvata a santurilor laterale drumului si lucrari de refacere a spatiului verde prin inierbari si plantare.





− Aspecte privitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale

Beneficiarul lucrarilor, SC Compania de Apa Oltenia SA prin Primaria Filiasi va actiona în cazul poluarilor accidentale în conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare a Sistemului de Alarmare în caz de Poluari Accidentale a Apelor din România (SAPA-ROM) si Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgente generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente si poluari accidentale. Masuri: − asigurarea respectarii prevederilor actelor normative si a celorlalte reglementari privind apararea împotriva poluarilor accidentale; − identificarea, evaluarea si analiza pericolelor potentiale prin aprecierea probabilitatii de aparitie a lor si a consecintelor pe care le presupun pentru viata oamenilor, mediu si bunuri materiale; − constientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informatii între personalul responsabil din cadrul institutiei beneficiare, factorii de decizie, personalul angajat si alte persoane interesate sau implicate; − informarea populatiei privind pericolele potentiale de risc, inclusiv în locuinte si gospodarii, si modul de comportare în caz de poluari accidentale.

− Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei

Dupa obtinerea autorizatiei de demolare, Antreprenorul va demola si elibera amplasamentul de cladirile, gardurile sau alte structuri mentionate in proiect.

Pentru inceperea lucrarilor de dezafectare si demolare este necesar a se inceta utilizarea constructiilor in orice scop sau activitate intreprinsa pana in acel moment. Pentru constructiile hidrotehnice avute in vedere, aceasta masura presupune conectarea utilizatorilor la noua statie de epurare, deconectarea utilizatorilor de la statia de epurare existenta dupa care se pot incepe lucrarile de demolare a structurilor cuprinse in planul de demolare. Componentele structurilor care se demoleaza se vor dezasambla, curata si depozita in stive, pentru ca daca beneficiarul considera, se vor putea refolosi. Materialele care nu se pot refolosi se vor indeparta din santier catre locul de depozitare special aprobat (groapa de gunoi).

− Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului

Zonele afectate de dezafectarea constructiilor vor fi refacute ca spatii verzi prin lucrari de taluzare si protectie adecvata si lucrari de refacere a spatiului verde prin inierbari si plantare.

IX. Anexe – piese desenate

- Plan cheie sc 1:2000 − Plan de situatie statie de epurare sc 1:200 − Plan de situatie conducta de evacuare apa epurata sc 1:500 − Diagrama tehnologica statie de epurare – f.s.

Semnatura si stampila:





Intocmit:

S.C. BINNOVA S.R.L.

dr. ing. Adriana Popescu

memoriu de prezentare -...

Documents