memoriu de mediu

MEMORIU TEHNIC DE MEDIU Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Sălaj

MEMORIU TEHNIC DE MEDIU

PENTRU PROIECTUL

SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SĂLAJ

I. Date generale

1. Denumirea obiectivului de investiţii

Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, este SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SĂLAJ.

2. Amplasamentul obiectivului şi adresa

Obiectivul de investiţii pentru care se solicită aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, este amplasat pe întreg teritoriul judeţului Sălaj, cuprinzând:

Colectare deseuri:

- Impartirea judetului in 4 zone de management a deseurilor, astfel:

Zona 1 deservita de Centrul de management a deseurilor, în DOBRIN;

Zona 2 deservita de statia de transfer CRASNA, cu o capacitate de 13.900 t/an;

Zona 3 deservita de statia de transfer SURDUC, cu o capacitate de 3.400 t/an;

Zona 4 deservita de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI, cu o capacitate de 2.600 t/an.

- Colectarea a 61 500 t/an deşeuri municipale solide:

Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor verzi pentru 30% din populaţie, exclusiv în zonele rurale;

Implementarea unui sistem dual de colectare, unul pentru fracţia umedă şi unul pentru fracţia uscată, cu posibilitatea extinderii la 3 fracţii, (unul pentru colectarea hârtiei) pentru 54% din populatie (67% urban şi 33% rural);

1


Implementarea unui sistem de colectare selectivă în 4 sortimente (hârtie, metale, materiale plastice, deşeuri amestecate) pentru 16% din populatie (100% din zona rurală)

Tratare / depozitare deseuri

Zona 1 acopera partea centrala a judetului, deservita de Centrul de management al deseurilor, situată în extravilanul localităţii DOBRIN;

Zona 2 acopera partea vestica a judetului, deservita de statia de transfer CRASNA situată în extravilanul localităţii CRASNA (zona va fi de asemenea acoperita de mici statii de transfer dezvoltate prin proiect Phare);

Zona 3 acopera partea nordica a judetului, deservita de statia de transfer SURDUC, situată în extravilanul localităţii SURDUC;

Zona 4 acopera partea estica a judetului, deservita de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI, situată în extravilanul localităţii SINMIHAIU ALMASULUI;

Promovarea compostarii in gospodarii in zonele rurale. Se estimeaza ca vor fi compostate aproape 2 600 t/an de deseuri biodegradabile. In acest scop, vor fi livrate cetatenilor 12 000 de pubele cu capacitate de 220 l.

Reabilitarea depozitelor existente:

- 121 de depozite rurale mici cu o suprafata de 30,83 ha si o cantitate de deseuri de 10 800 t vor fi curatate si deseurile vor fi transportate in depozite mai mari din apropiere;

- 2 depozite rurale mari cu o suprafata totala de 2,13 ha si o cantitate de deseuri de 10 000 t vor fi reabilitate in situ cu sol si strat de acoperire din sol imbogatit;

- 4 depozite urbane cu suprafata totala de 9,51 ha si o cantitate de deseuri de 386.000 t vor fi reabilitate in situ printr-un sistem de acoperire completa asa cum impune legislatia romana in materie.

3. Proiectantul lucrărilor

Acest proiect a fost atribuit Consortiului format din urmatoarele companii:

KOCKS Consult GmbH (Germania) – Compania Lider;

Enviroplan SA (Grecia);

Epem SA (Grecia);

Romair Consulting SRL (Romania).

2


4. Beneficiarul lucrărilor/titularul proiectului

Beneficiarul lucrărilor, respectiv titularul proiectului este CONSILIUL JUDEŢEAN SĂLAJ.

5. Valoarea estimativă a lucrărilor, din care: pentru protecţia mediului

Valoarea estimativă a lucrărilor este 34 022 100 Euro, din care pentru protecţia mediului 34 022 100 Euro.

6. Perioada de execuţie propusă

Implementarea proiectului se propune a se realiza în perioada 2009 -2012, în conformitate cu graficul de sistare a depozitării, prevăzut în HG 349/2005, pentru depozitele rurale, şi cele orăşeneşti din judeţul Sălaj.

II. Date specifice proiectului

1. Oportunitatea investiţiei

1.1. Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii

Proiectul SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, se înscrie în contextul necesităţii integrării politicilor de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi judeţeane şi al fundamentării unei strategii de dezvoltare durabilă pe termen lung.Strategia naţională de gestionare a deşeurilor împreună cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor, Planul judeţean (6 NV) de gestionare a deşeurilor şi Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în Romania, şi respectiv în judeţul Sălaj a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.Prin punerea în practică a proiectului, se urmăreşte respectarea legislaţiei comunitare şi îndeplinirea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în domeniul gestionării deşeurilor prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi prin legislaţia naţională în vigoare, şi anume, HG nr. 349 din 21 aprilie 2005, privind depozitarea deşeurilor, care, în ANEXA 5 – CALENDARUL de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente, stabileşte pentru depozitele de deşeuri actuale, neconforme, termenele de încetare a depozitării, respectiv de închidere.

Obiectivul general al proiectului este sa sprijine pregatirea unei retele solide a proiectului in Romania pentru un sistem unitar de gestiune a deseurilor municipale solide si care sa fie finantat din Fondul Structural si de Coeziune (FSC). Acest SF se refera la crearea unui proiect de management integrat al

3


deseurilor municipale solide in judetul Salaj. În forma finală, proiectele de management al deseurilor cuprind toate aspectele, incluzand:

Aspecte tehnice: proiectarea infrastructurii necesare;

Aspecte financiare si economice: calculul investitiei proiectului si a costurilor de functionare si intretinere, precum si a tarifelor care vor fi percepute atat populatiei cat si agentilor economici;

Aspecte de mediu: descrierea impactelor de mediu pentru managementul deseurilor si a masurilor de reabilitare;

Aspecte institutionale: creerea schemelor administrative necesare, intarirea capacitatilor persoanelor implicate in implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor.

1.2. Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale, inclusiv planul naţional de gestiune a deşeurilor

Prin implementarea proiectului de fata, beneficiile vor fi:

crearea de locuri de munca;

cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor;

imbunatatirea calitatii structurii de management al deseurilor;

contributia la dezvoltarea umana si durabila a judetului Cluj;

imbunatatirea calitatii mediului prin imbunatatirea calitatii aerului, solului, apei;

imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin reducerea gradului de poluare;

contributia la atingerea obiectivelor asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea European in sectorul deseurilor;

contributia la atingerea obiectivelor Planului Operational Sectorial de Mediu;

beneficiarii proiectului sunt populatia locala si implicit populatia si agentii economici ai intregului judet;

contributia la cresterea interesului si constientizarea populatiei asupra problemelor privind deseurile.

Realizarea investitiei va avea ca finalitate un Sistem integrat de management al deseurilor ce va cuprinde:

- colectare selectiva a deseurilor municipale,

4


- colectarea deseurilor din mediul rural;

- depozit judetean de deseuri dotat cu statie de sortare a deseurilor si statie de compostare;

- 3 statii de transfer amplasate in zonele Dobrin, Crasna, Sânmihaiu Almaşului şi Surduc.

Totodata este prevazuta inchiderea deseurilor existente municipale si rurale neconforme.

Masurile de investitii propuse a fi finantate in prima faza au fost stabilite in Master Planul privind managementul integrat al deseurilor – Judetul Sălaj.

Master Planul privind Sistemul de management al deseurilor solide a fost elaborat cu asistenta tehnica oferita de consortiumul format din Kocks Consult GmbH (Germania) – Epem SA (Grecia) -Enviroplan SA (Grecia) si Romair Consulting SRL (Romania) in cadrul aceluiasi proiect de asistenta.

Scopul principal al Master Planului este de a furniza programul de investitie pentru judetul Sălaj, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile legate de managementul deseurilor. Programul este structurat astfel incat sa conduca la respectarea termenelor asumate de tara noastra in timpul negocierilor cu Comisia Europeana si stabilite prin Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana .

Master Planul identifica, pentru o perioada de 30 de ani, masurile necesare pentru realizarea unui sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Sălaj, in conformitate cu obligatiile legale si identifica investitiile prioritare necesare a fi realizate in perioada 2008 - 2013.

Procesul de planificare a avut in vedere nevoia de dezvoltare a unui sistem de management integrat al deseurilor pentru tot judetul si de asemenea macro - afordabilitatea proiectului, pentru o perioada de 30 de ani, asa cum a fost previzionat in Master Plan.

Etapizarea investitiilor este realizata luand in considerare perioada de finantare prevazuta de Regulamentul CE nr. 1083/2006. In consecinta, investitiile necesare, asa cum au fost ele identificate in Master Plan, sunt prioritizate pentru a determina infrastructura care va fi finantata sub Programul Operational Sectorial de Mediu.

Proiectul propus este conform prevederilor Planului naţional de gestionare a deşeurilor, Planului judeţean (6 NV) de gestionare a deşeurilor şi Planului judeţean de gestionare a deşeurilor. De asemenea, se încadrează în planurile locale de urbanism (Se ataşează cerificatele de urbanism pentru locaţiile cuprinse în Studiu).

5


2. Descrierea proiectului

Pe baza informatiilor de mai sus, a distributiei geografice a populatiei si a generarii deseurilor, judetul a fost impartit in patru 4 zone de management a deseurilor, 1 deservita direct de Centrul, iar celelalte 3 de câte o statie de transfer. Mai exact:

Zona 1 acopera partea centrala a judetului, deservita de Centrul de management al deseurilor, situată în localitatea DOBRIN;

Zona 2 acopera partea vestica a judetului, deservita de statia de transfer CRASNA (zona va fi de asemenea acoperita de mici statii de transfer dezvoltate prin proiect Phare);

Zona 3 acopera partea nordica a judetului, deservita de statia de transfer SURDUC;

Zona 4 acopera partea estica a judetului, deservita de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI.

Suplimentar, s-a facut si o analiza a optiunilor, in vederea alegerii celei mai bune variante pentru sistemul integrat de management al deseurilor. Tabelul urmator indica optiunile examinate.

Optiuni pentru managementul deseurilorEtapa

management deseuri

Optiuni examinate

Selectie Comentarii

Colectare deseuri

Tip de colectare:

Sistem cu 1

pubela

Sistem cu 2

pubele

Sistem cu 4

pubele

Sistem cu 1 pubela pentru aproape 70,000 locuitori in zonele rurale

Sistem cu 2 pubele, 1 pentru fractia umeda si 1 pentru fractia uscata, transformat ulterior in sistem cu 3 pubele (pentru hartie si colectare deseuri organice) pentru aproape 130,000 locuitori atat in zonele urbane cat si rurale

sistemul cu 4 pubele (1 pt. hartie, 1 pt. metal, 1 pt. plastic,1 pt. Deseuri mixte) pentru aproape 38,000 locuitori in zonele rurale

Sistemul principal va fi cel cu 2 pubele in vederea educarii locuitorilor si apoi se va extinde sistemul prin adaugare de pubele suplimentare Sistemul cu 1 pubela este implementat in zone rurale mici, insotite de puncte de colectare benevola pentru recuperare reciclabileSistemul cu 4 pubele este deja in implementare

Tip de pubele folosite

In principal EURO PUBELE de 1.1 m3

Tip de camioane folosite

16m3 in zone urbane & 12m3 in zone rurale

Locatie centrala management

deseuri

Criseni

Dobrin

Dobrin Avantajele locatiei sunt: Izolarea vizuala Un bun acces

rutier

6


Etapa management

deseuri

Optiuni examinate

Selectie Comentarii

Acceptarea publica

Suprafata suficienta

Apropierea de mari generatori de deseuri

Proprietate publica

Tratare deseuri biodegradabile

TMB complexa

TMB

simpla/compostare

TMB simpla/compostare Avantajele sunt: Tehnologie cu cost redus O buna performanta de mediu Acceptarea publica

Tratare

centralizata

Tratare

descentralizata

In principal centralizata cu mici facilitati descentralizate

Cele mai multe deseuri sunt generate in zona 1 si acest lucru impune o facilitate centralizata. Statiile mici de compostare sunt prevazute a se dezvolta in cadrul programului Phare

Recuperare material reciclabil

Facilitate simpla de sortare Nu este necesara o analiza extensiva datorita cantitatilor mici si a limitarii bugetului; va fi implementata o statie simpla de sortare bazata pe culegere manuala

Depozit 1 depozit judetean central conform cu legislatia

Aceasta este definita de managementul judeţean al deseurilor si de master plan-ul de management al deseurilor. Toate reziduurile vor fi aduse la depozit.

Vechi depozite neconforme

Curatire

Reabilitare simpla Reabilitare

completa

Curatire pentru depozite rurale foarte mici

Reabilitare simpla pentru depozite rurale mari

Reabilitare completa pentru depozite urbane

Intreaga reabilitare este realizata in conformitate cu prevederile legale si principiul de eficienta a costurilor

7


Analiza indică faptul ca schema este croită pe nevoile judetului Sălaj, atinge tintele din legislatie si asigură protectia mediului in cea mai eficientă manieră de utilizare a fondurilor:

Colectare deseuri:

- Impartirea judetului in 4 zone de management al deseurilor asa cum s-a indicat anterior:

Zona 1 deservită de Centrul de management al deseurilor, în localitatea DOBRIN;

Zona 2 deservită de statia de transfer CRASNA, cu o capacitate de 13.900 t/an;

Zona 3 deservită de statia de transfer SURDUC, cu o capacitate de 3.400 t/an;

Zona 4 deservită de statia de transfer SINMIHAIU ALMASULUI, cu o capacitate de 2.600 t/an.

- Colectarea a 61 500 t/an deşeuri municipale solide:

Implementarea unui sistem de colectare a deşeurilor verzi pentru 30% din populaţie, exclusiv în zonele rurale;

Implementarea unui sistem dual de colectare, unul pentru fracţia umedă şi unul pentru fracţia uscată, cu posibilitatea extinderii la 3 fracţii, (unul pentru colectarea hârtiei) pentru 54% din populatie (67% urban şi 33% rural);

Implementarea unui sistem de colectare selectivă în 4 sortimente (hârtie, metale, materiale plastice, deşeuri amestecate) pentru 16% din populatie (100% din zona rurală).

- Cumpararea a 5 000 de pubele suplimentare de 1.1 m3 pentru a acoperi nevoile judetului;

- Cumpararea a 14 camioane de 16m3 si a 21 de 12 m3 pentru a acoperi nevoile judetului.

Tratare / depozitare deseuri

- Construirea unui Centru de management a deseurilor in Dobrin, care va cuprinde urmatoarele:

1 statie de TMB simpla / compostarea pentru tratarea deseurilor biodegradabile, in care va fi tratat continutul pubelei umede. Capacitatea acestei statii este de 32 000 t/an, si va produce: compost (10 000 t/an), ceva metale (500 t/an) si reziduuri (16 500 t/an);

8


1 instalaţie de sortare, in care va fi tratat continutul pubelei uscate. Capacitatea acestei statii este de 19 000 t/an, si va produce: reciclabile (12 000 t/an), si reziduuri (7 000 t/an);

1 depozit judetean, construit in conformitate cu dispozitiile si specificatiile din legislatie, care va primi anual 34 000 t de deseuri (inclusiv namoluri).

- Promovarea compostarii in gospodarii in zonele rurale. Se estimeaza ca vor fi compostate aproape 2.600 t/an de deseuri biodegradabile. In acest scop, vor fi livrate cetatenilor 12 000 de pubele cu capacitate de 220 l.

Reabilitarea depozitelor existente

- 121 de depozite rurale mici cu o suprafata de 30,83 ha si o cantitate de deseuri de 10.800 t vor fi curatate si deseurile vor fi transportate in depozite mai mari din apropiere;

- 2 depozite rurale mari cu o suprafata totala de 2,13 ha si o cantitate de deseuri de 10 000 t vor fi reabilitate in situ cu sol si strat de acoperire din sol fertil;

- 4 depozite urbane cu suprafata totala de 9,51 ha si o cantitate de deseuri de 386.000 t vor fi reabilitate in situ printr-un sistem de acoperire completa asa cum impune legislatia romana in materie.

2.1. Centrul judeţean de management a deşeurilor

Centrul judeţean de management a deşeurilor care va fi proiectat şi construit va rezolva problema eliminării reziduurilor, aşa cum a fost descris anterior, până în anul 2037. Prima celulă a depozitului de deşeuri, care se aşteaptă să fie finanţată de FEDR, este estimată a avea o durată de viaţă de nu mai puţin de 5 ani, iar suprafaţa bazinului nu mai puţin de 3 ha. Pe baza cantitătilor de deseuri menţionate anterior şi a ipotezelor, depozitul de deşeuri nepericuloase este proiectat conform cerinţelor impuse de legislaţia română şi a caietului de sarcini, care transpune Directiva CE relevantă cu privire la depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE).

Principalele catogorii de lucrări necesare pot fi grupate in:

Amenajarea zonei de depozitare; Lucrări de impermeabilizare; Lucrări privind realizarea sistemului de drenare a levigatului (ape

pluviale cazute in interiorul celulei de depozitare); Colectarea si descarcărea gravitatională a levigatului in exteriorul

depozitului de deseuri; Epurarea levigatului; Evacuarea permeatului si concentratului;

9


Lucrari de inchidere, in timp, pentru celulele care ating capacitatea de stocare proiectată.

Depozitul de deseuri este format din cinci zone principale, astfel:

zona celulei de depozitare nr. I; zona tehnică, care cuprinde:

o zona de cântărire intrare/iesire a autocamioanelor, inclusiv cabina personal de supraveghere;

o zona de receptie, sortare si expeditie deseu uscat;o zona de biostabilizare deseuri;o zona de circulatie a autocamioanelor;o zone de spălare a rotilor autocamioanelor;o cladire administrativă, inclusiv laborator si statie

meteorologică;o parcare personal;o zona statiei de combustibili;o zona de interventie utilaje;o canalizare interioară/exterioară ape contaminate;o post de transformare;o generator de curent electric;o gospodarie de apă;o statie de epurare ape uzate menajere provenite din clădirea

administrativă;o toalete ecologice mobile.

zona de retentie a levigatului provenit din zona de depozitare, care cuprinde:

o retea de colectare si transport levigat;o bazin de retentie si pompare levigat;o statie de epurare levigat.

zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor si a drumurilor de serviciu, inclusiv conducta gravitatională de evacuare;

zona bazinul de retentie a apelor pluviale provenite din zona tehnică si statia de pompare a apelor conventional curate in Valea Fâneţelor.

Drumul de acces aferent acestei investitii va fi construit pe o lungime de 2,10 km între DJ 108-D şi Depozitul judeţean, urmarind traseul unui drum existent de exploatare din pamant.

10


Statie de sortare deşeu uscat

Statia de sortare deşeu uscat aferentă zonei tehnice a Centrului de management integrat al deseurilor Dobrin, va avea umatoarele caracteristici:

- Deseuri procesate: 19 000 tone/an;- Materiale reciclabile: 12 000 tone/an;- Reziduuri: 7 000 tone/an;

Instalatia de compostare

Zona de compostare a materialelor biodegradabile, amplasată in cadrul zonei tehnice a Centrului de management integrat al deseurilor va avea urmatoarele capacităti:

- Deseuri procesate : 32 000 tone/an;- Compost: 10 000 tone/an;- Residuuri: 16 500 tone/an;

Compostarea biodegradabilelor se va realiza intr-o hală inchsă ce se va construi pe o suprafata de aproximativ 1,035 ha.

Drum de acces

Drumul de access la amplasament va fi realizat intre Drumul DJ 108 D si intrarea in incinta Centrului de management integrat al deseurilor Dobrin.

Conducta de refulare a apelor conventional curate

Conducta de refulare a apelor conventional curate va descărca apele din cadrul bazinului de retentie ape pluviale din incinta Centrului de management integrat al deseurilor in Valea Fâneţelor aflată la cca. 0,6 km de intrarea in ampalsament. Calitatea apei evacuate va fi conform NTPA 001/2005.

Tabelul următor prezintă cerintele de bază pentru impermeabilizarea de bază precum si pentru proiectarea celulei (alveolei) asa cum sunt ele incluse in legislatia română in domeniu si conform experientei expertilor.

Proiectarea impermeabilizării de bază – alveolei

Specificatii Distanţa minima intre sub-baza si ape subterana 1mBariera geologica naturala – permeabilitate < 10-9 m/sBariera geologica naturala – grosimea stratului > 1,00mBariera geologica artificiala – permeabilitate < 10-9 m/sBariera geologica artificiala – grosimea stratului > 0,50mStratul de drenare – permeabilitate < 10-3 m/sStratul de drenare – grosimea stratului > 0,50mGeomembrana – permeabilitate < 10-9 m/sGeomembrana – grosimea stratului > 2mmProiectare alveolaInclinare alveola (longitudinal) > 1%Inclinare alveola (transversal) > 3%

11


Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Pentru calculul sistemului de drenare a levigatului, colectarii şi tratării, vor fi folosite datele meteorologice oficiale pe ultimii cinci ani, precum si factorul de canalizare 0.0 pentru bazinul deschis şi 0.7 pentru bazinul temporar închis.

Dimensionarea tevilor se va baza pe cantitatea zilnică maximă de precipitaţii împărţita la 12h şi înmulţită cu 1,5.

Următorul tabel prezintă calitatea estimată a levigatului înainte de tratare, atât pentru deşeuri netratate, cât şi pentru cele tratate.

Calitatea levigatului inainte de tratare

ParametruDin deseuri

netratate

Din reziduuri tratate

(indicativ)

In depozitul judetean Salaj (cel mai rau caz

presupus)

CBO5 (mg/lt) 13000 1500 13000

CCO-Cr (mg/lt) 22,000 2,000 22,000

Total nitrogen (mg/lt)

2,000 100 2,000

Total fosfor (mg/lt) 6 10 6

Suspensii solide 1,200 1,200 1,200

Din moment ce depozitul va accepta în principal reziduuri tratate, precum şi unele cantităţi mici de deşeuri netratate şi nămoluri, compoziţia levigatului va depinde de proportia fiecarui flux de deşeuri care intră în depozitele de deşeuri. Coloana relevantă din tabelul de mai sus oferă o estimare a compozitiei finale a levigatului care va fi tratat la depozitul judetean Sălaj.

Efluentul, care va fi descărcat într-un bazin de colectare trebuie să aibă calitatea care este prezentată în tabelul de mai jos:

Calitatea efluentului inaintea deversării

Parametru UnitateValoare maxima

Temperatura ºC 0-35pH - 6.5-8.5

Suspensii solide mg/lt 35 (60)CBO5 mg O/lt 20 or 25

CCO-Cr mg O/ lt 70 or 125N-NH4

+ mg/ lt 2 (3)N total mg/ lt 10 (15)NO3- mg/ lt 25 (37)NO2- mg/ lt 1 (2)

P total mg/ lt 1 (2)CN (cianida) mg/ lt 0.1

S2- (hidrogen sulfurat) mg/ lt 0.5

12


Parametru UnitateValoare maxima

SO2-(Sulfura) mg/ lt 1SO3-(Sulfat) mg/ lt 600

C8H* OH (fenol) mg/ lt 0.3Substante extrase din solventi

organicimg/ lt

20

Substante pe baza de petrol mg/ lt 5Detergent sintetic mg/ lt 0.5Reziduuri filtrate mg/ lt 2000Arsenide (As+) mg/ lt 0.1Aluminiu (Al3+) mg/ lt 5Calciu (Ca2+) mg/ lt 300Pb2+ (Plumb) mg/ lt 0.2

Cd2+ (Cadmiu) mg/ lt 0.2Cr3+ + Cr6+ (Total Crom) mg/ lt 1.0Cr6+ (Crom hexavalent) mg/ lt 0.1

Fe2+, Fe3+ mg/ lt 5Cu2+ (Cupru) mg/ lt 0.1Ni2+ (Nichel) mg/ lt 0.5Zn2+ (Zinc) mg/ lt 0.5

Hg2+ mg/ lt 0.05Mn (Total Mangan) mg/ lt 1.0

Fl- mg/ lt 5Cl- (Clor) mg/ lt 500

Cl2- (Clor liber) mg/ lt 0.2Ag+ mg/ lt 0.1Mo2+ mg/ lt 0.1Se2+ mg/ lt 0.1Mg2+ mg/ lt 100Co2+ mg/ lt 1

Tratarea biogazului

Pentru calculul generarii biogazului este folosit modelul LandGEM – Model pentru Emisii de Gaz din Depozit, Versiunea 3.02.

Acesta este un model de calcul de biogaz, care acoperă toti poluanţii potenţial care pot deriva din biodegradarea deşeurilor. Acest model este folosit pe scară largă de către APM din SUA. LandGem:

• Calculează emisiile provenite de la eliminarea deşeurilor, în funcţie de rata anuală de eliminare, de fluctuaţia de timp la eliminare şi de capacitatea depozitului de deşeuri

• Include calculul, nu numai pentru principalii poluanţi (metan, dioxid de carbon), dar şi pentru urmele de elemente, constând in mai puţin de 1% de biogaz generat. De asemenea, calculează compuşii organici volatili non metan, care joacă un rol semnificativ în reacţii fotochimice

13


• Se bazează pe calcule matematice avand in vedere procesul de biodegradare ca reacţie de prima clase, în ceea ce priveşte rata. Sunt folositi doi parametri de bază şi anume Lo care se referă la numărul potenţial total de metan generarat si k care se referă la scaderea generarii biogazului de-a lungul timpului

• Permite posibilitatea de a estima parametrii Lo şi k, folosind date experimentale sau din locatie.

In judetul Salaj depozitul de deşeuri trateaza în principal reziduurile dar, de asemenea, vor fi depozitate si deşeurile netratate precum şi nămolurile. Următorul tabel prezintă aceşti parametri, pentru fiecare tip de deşeuri

Parametrii de calcul ai biogazului pe tip de deseuri

Parametru Deseuri netratate Reziduuri tratate Namol

Lo (m3 CH4/t deseuri)

166.6 pentru biodegradabile

14.0 pentru hartie35.9 pentru alte

fractii

77.9 pentru biodegradabile si

hartie34.1 pentru alte fractii

60.0

k (y-1) 0.185 pentru biodegradabile

0.100 pentru hartie0.0300 pentru alte

fractii

0.100 pentru biodegradabile si

hartie0.0300 pentru alte

fractii

0.100

Prin urmare, generarea biogazului depinde de raportul dintre diferitele tipuri de deşeuri care intră în depozitul de deşeuri. Este de remarcat, de asemenea, faptul că se presupune că biogazul este format din 50% metan v.v.

Material de acoperire

Se presupune că materialul de acoperire va fi de aproximativ 15% w.w a din volumul deşeurilor depozitate.

Inchidere depozit, reabilitare si ingrijire ulterioara

Închiderea depozitului de deşeuri va fi efectuata în conformitate cu Hotărârea de Guvern 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi legislaţiei europene pentru închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase. Sistemul de acoperire va consta din următoarele:

Strat de acoperire cu o grosime minima de 0.50 m cu k >1x10-4 m/s;

Strat de drenare gaz construit din materiale granulare sau artificiale cu grosime minima de 0.30 m cu k<5x10-4 m/s;

Strat compactat de argila cu o grosime de minim 0.50 m, cu k<5x10-9 m/s sau altă bariera echivalenta;

Strat de drenare a apei din precipitaţii, construit din materiale granulare sau artificiale cu grosime minimă de 0.30 m si cu k > 1x10-3 m/s sau din alte materiale artificiale;

Membrana geotextilă de separare;

14


Strat de acoperire sol cu o grosime de minim 1 m, dintre care 0.15 m superiori se presupune a fi sol fertil.

Proiectarea sistemului de acoperire se realizează având in vedere următorii factori:

Temperatura si precipitatiile extreme;

Efectele rădăcinilor si ale vizuinelor animalelor asupra integritătii sistemului;

Robustete impotriva stresului asezării;

Stabilitatea pantelor;

Circulatia vehiculelor;

Urme de acces auto si urme de pasi umani;

Suprafata drenare apă;

Recirculare levigat;

Instalatia de captare de gaz si reteaua de conducte de colectare;

Instalatia de trape pentru colectarea levigatului si reteaua de conducte;

Usurinta in reparatie;

Aspectul estetic;

Utilizare finală.

2.2. Staţii de transfer

Prin proiect se propune realizarea a 3 statii de transfer aferente zonelor de colectare: Zona 2 - Crasna, Zona 3 - Surduc si Zona 4 – Sânmihaiu Almaşului.

Statiile de transfer vor avea urmatoarele capacitati:Statia de Transfer Crasna: 13 900 tone/an;Statia de Transfer Surduc: 3 400 tone/an;Statia de Transfer Sânmihaiu Almaşului: 2 600 tone/an

Statiile de transfer sunt proiectate astfel incat sa poata asigura desfasurarea in conditii optime a activitatilor de colectare si procesare a deseurilor, in vederea dirijarii lor catre depozitul regional. Aceste statii vor fi prevazute cu urmatoarele facilitati:

A. AccesB. Platforma cantarireC. Constructii

hala metalică compartimentată pentru receptionarea deseurilor.

hală metalică ce va adăposti instalatia de compactare a deseurilor nesortate.

D. Drumuri si platforme interioare

15


Platformele betonate de manevrare a autovehiculelor; de incărcare.

E. Drumuri exterioareF. Retele de apă si canalizare

Retele de alimentare cu apă: Retele de canalizare: Protectia si stingerea incendiilor

G. Retele electrice si posturi de transformareH. ImprejmuiriI. Echipamente si dotări

1 incărcător cu cupă si greifer; 1 instalatie de compactare deseuri

1.Tipul de instalatie propus pentru dotarea statiilor de transfer, pentru deseurile reciclabile (fractia uscată) este eliminarea directă a deseurilor din vehiculul de colectare (la etajul de sus), de pe o rampă in containerul sau remorca de transport. Aceasta solutie este optima datorită vehiculelor de colectare mici care se folosesc si datorită ne-compactării deseurilor. Vehiculele de colectare elimină deseurile direct de pe rampă in containerele de transport catre facilitate centrală, respectiv instalaţia de sortare. Containerul poate fi miscat in mod automat pentru a permite o umplere egala, iar jgheabul poate asigura faptul ca deseurile nu sunt eliminate imprejur. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt transferate direct din vehicolul de colectare in containerul pentru transport. Statiile cu descarcare directa, fara compactare sunt proiectate cu doua etaje principale de operare. Pe durata operatiunii de transfer, deseurile sunt descarcate direct din vehiculele de colectare (la etajul de sus), printr-o palnie, in remorcile sau containerele deschise de la etajul inferior. Remorcile sau containerele sunt pozitionate pe cantare astfel incat descarcarea poate fi oprita atunci cand se atinge incarcatura maxima. Se foloseste o macara stationara montata pe un vehicul cu o cupa cu graifar in vederea distributiei deseurilor in remorca. Dupa incarcare peste remorca este asezata o prelata. Pentru stocarea deseurilor pe durata momentelor de varf sau intreruperilor de sistem, deseurile suplimentare trebuie golite si stocate temporar intr-o parte a podelei basculante, pe o durata de 24 de ore sau mai putin.

2. Pentru deseurile umede, containerul de transport deseuri la facilitatea centrala de compostare este incarcat cu ajutorul compactoarelor (sistem de container presa). In acest caz, vehiculele de colectare elimina deseurile de pe rampa intr-un jgheab. Apoi, containerele sunt incarcate printr-un compactor/presa, ajungandu-se la o incarcatura optima a containerului de transport. Aceasta solutie reprezinta o solutie moderna si flexibila deschisa unor extinderi viitoare. Avantajul este ca volumul materialelor de deseuri usoare si voluminoase poate fi redus si astfel sa permita o utilizare optima a capacitatilor

16


de transport la distanta. In general, echipamentul consta din compactoarea hidraulica a deseurilor cu presa compactoare/presa anticamera.Statiile de transfer cu compactare folosesc echipament mecanic in vederea mariirii densitatii deseurilor inaintea transferului acestora. Maiul actionat hidraulic al compactorului impinge deseurile in remorca de transfer care este legata in mod mecanic de compactor.

Alte dotari ale statiilor de transfer includ:

- zona asfaltata la intrare pentru a permite manevrarea vehiculelor pentru descarcarea deseurilor/containerelor;

- cantar rutier suprateran;

- cabina cantar;

- cladire de birouri dotata cu grupuri sanitare si dusuri;

- atelier mecanic interventii vehiculele de transport si autogunoiere.

2.3. Inchiderea depozitelor urbane neconforme

Judetul Salaj are in total 127 depozite vechi urbane/rurale, care trebuie să fie închise şi reabilitate. 4 din aceste depozite sunt urbane neconforme, iar restul sunt dispersate în partea rurala a judeţului. Datele colectate în ceea ce priveşte depozitele existente, pot fi distribuite în 3 categorii principale, după cum urmează.

Categorii de depozite neconforme existente

CategorieDescrierea Numar de

locatiiSuprafata totală (ha)

Total deseuri depozitate (t)

Categoria 1: Depozite rurale mici

Total deseuri depozitate <

5,000t121 30.83 10,712.3

Categoria 2: Depozite rurale mari

Depozite rurale cu total > 5,000t

2 2.13 10,000

Categoria 3: Depozite urbane

Depozite urbane4 9.51 385,800

Total 127 42.47 406,512.3

Pentru depozitele neconforme din zona urbană sunt necesare urmatoarele lucrări aditionale:

Puturi de eliminare pasivă sau activă a biogazului;

Sistem de ardere cu flacără a biogazului colectat din depozitul neconform Zalău;

Biofiltre ( folosind compostul generat din cadrul Centrului de management integrat al deseurilor (CMID) Dobrin pentru degazarea

17


pasivă a biogazului produs in cadrul depozitelor neconforme Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei si Jibou;

Canal perimetral de colectare a apelor pluviale cazute pe suprafata depozitelor inchise.

In tabelul următor sunt prezentate caracteristicile principale aferente reabilitării depozitelor neconforme urbane.

Principalele caracterietici ale reabilitarii deporzitelor neconforme urbane

Element Zalau JibouCehu

SilvanieiSimleul Silvaniei

Suprafata (ha) 4.35 2.5 1.3704 1.3

Excavatii (m3) 3,152 2,522 2,530 5,078

Taluze (m3) 57,822 11,504 6,067 1,795

Suprafata impermeabilizata (ha) 2.574 1.691 1.093 0.6667

Canal perimetral ape pluviale (m) 800 700 500 500

Puturi de colectare biogaz (nr.) 24 14 10 10

Inchiderea depozitelor rurale neconforme

Inchiderea unui depozit neconform existent de deseuri se face in concordanta cu Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1274/2005, respectiv in functie de suprafata si de volumul de deseuri existent in cadrul acestuia.Functie de aceste considerente, exista trei categorii de depozite de deseuri neconforme, astfel:

- categoria b.1 – denumite depozite mici neconforme de deseuri nepericuloase care au suprafata mai mica de 1,00 ha si volumul de deseuri mai mic de 20.000 mc;

- categoria b.2 – denumite depozite mijlocii neconforme de deseuri nepericuloase care au suprafata cuprinsa intre 1,00 si 5,00 ha si volumul de deseuri cuprins intre de 10.000 si 150.000 mc;

- categoria b.3 – denumite depozite mari neconforme de deseuri nepericuloase care au suprafata mai mare de 5,00 ha si volumul de deseuri mai mare de 150.000 mc.

Inchiderea depozitelor existente neconform de deseuri din zona rurala - categoria b.1. Inchiderea acestui tip de depozit neconform de deseuri nepericuloase se face astfel:

- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din

18


zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta de minimum 5 – 10 m de acestea;

- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;

- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.);

- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic);

- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului;

- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de minimul 3 – 5 ori;

- respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel incat sa se previna erodarea acestora in perioadele ploioase, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:10;

- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de minimum 30 cm de pamant repartizat uniform peste aceasta;

- insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului;

- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine timp de minimum 2 ani;

- prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu rol de atentionare asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de a patrunde in zona depozitului.

Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

Inchiderea depozitelor existente neconform de deseuri din zona rurala - categoria b.2. Inchiderea acestui tip de depozit neconform de deseuri nepericuloase se face astfel:

- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta de minimum 5 – 10 m de acestea;

- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;

- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.);

19


- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic);

- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului;

- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de minimul 3 – 5 ori;

- respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel incat sa se previna erodarea acestora in perioadele ploioase, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:20;

- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de minimum 30 cm de pamant argilos repartizat uniform peste aceasta;

- repartizarea uniforma peste stratul de pamant argilos a unui strat de minimum 10 cm de sol vegetal necompactat;

- insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului;

- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona;

- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine timp de minimum 2 ani;

- prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu rol de atentionare asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de a patrunde in zona depozitului.

Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

Nămolurile de la statiile de epurare

Asa cum a fost deja menţionat, în conformitate cu legislaţia română (Ordin757/26.11.2004 şi normativele tehnice cu privire la depozitarea deşeurilor) nămolurile de epurare generate în apă şi in statiile de tratarea apelor uzate, pot fi aduse în depozitele de deşeuri într-o proporţie de 10%, in raport cu deşeurile municipale solide aduse la depozit. Mai mult decât atât, pentru ca nămolurile sa fie acceptate în depozit conţinutul lor de apă nu trebuie să depăşească 65%. Acestea sunt cele două condiţii de bază, pentru ca nămolurile de epurare sa fie acceptate la depozitul de deşeuri. În plus, ar trebui de asemenea cunoscuta, pentru a verifica natura nepericuloasa a nămolurilor şi testele de scurgere conform Deciziei Consiliului Europei 2003/33/CE (privind criteriile şi procedura de acceptare a deşeurilor la depozite) ar trebui să fie efectuate în scopul de a evalua

20


dacă nămolurile îndeplinesc criteriile pentru aducerea la depozitelele de deşeuri nepericuloase.

Având în vedere toate cele de mai sus, depozitul de deşeuri din judetul Salaj va fi proiectat cu o capacitate crescuta cu 10%, pentru a fi capabil sa primeasca cantitatea maximă de nămoluri permise de legislaţia în vigoare.

Cantitatea maximă de nămol care poate fi adusă la depozitul de deşeuri nu poate depăşi 3.000 t/an.

III. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

1. Protecţia calităţii apelor

1.1. Sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii şi debite masice de poluanţi rezultaţi pe faze tehnologice şi de activitate. Concentraţii şi debite de poluanţi

A. Centrul de management integrat al deşeurilor (depozit, staţie de sortare, staţie de compostare)

In faza de exploatare se disting doua tipuri de activitati si anume:- depunerea deseurilor si lucrari aferente intretinerii depozitului;- lucrari de sustinere a activitatii principale si de protectie a mediului

Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata sunt:

levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri);

apele uzate tehnologice si de la spalarea platformelor si pardoselilor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare (platforma betonate pentru descarcarea deseurilor reciclabile, pardoseala halei de sortare, platforma de stocare materiale reciclabile, platforma halei de prelucrare refuz din cadrul statiei de sortare)

ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor zonei de compostare;

ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative;

ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor si a platformelor gospodaria auto;

ape uzate provenite de la spalarea platformei gospodariei de carburanti;

21


ape pluviale colectate de pe suprafetele din incinta.

a) Levigatul

Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai important pentru protectia mediului. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este prezentata in tabelul urmator:

Indicatorul Compozitia levigatului ( mg/l )de poluare Deseuri

proaspeteDeseuri vechi Deseuri cu

umiditate ridicataCCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500CBO5 (mg/l) 11900 260 500

COT (mg/l) 8000 465 450Acizi volatili - carbon (mg/l)

5688 5 12

Amoniu (mg/l) 790 370 1000Azotati (mg/l) 3 1 1Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380Sodiu (mg/l) 9601 300 1900Magneziu (mg/l) 252 185 186Potasiu (mg/l) 780 560 570Calciu (mg/l) 1820 250 158Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05Fier (mg/l) 540 23 2Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –

Levigatul colectat este directionat prin conductele de colectare la statia de epurare levigat. Din statia de epurare permeatul este evacuat in emisar cu respectarea NTPA 001/2005.

b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape uzate industriale) provin de la spalarea autogunoierelor si a platformele si spatiile inchise din cadrul statiei de sortare si statiei de compostare. Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita

22


continutului lor aceste ape vor fi colectate si directionate catre statia de epurare levigat. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in emisar.

c) Ape uzate fecaloid menajereApele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi evacuate in in bazinul de retentie ape pluviale si apoi pompate in emisar.

d) Apele provenite spalarea platformelor zonei de interventie asupra utilajelorsi de la spalarea platformei din zonei staiei de carburanti (ape uzate industriale) au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice, substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Aceste uzate vor fi colectate apoi sunt preepurate in separatorul de produse petroliere si apoi evacuate in bazinul de retentie ape pluviale apoi pompate in emisar.

e) Apele pluviale

Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea în bazinul de retentie, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de produse petroliere.

Apele pluviale colectate prin canalule deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulei nr. I de depozitare, din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor, din sistemele de ape freatice de sub depozit si de pe acoperis, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in bazinul de retentie si de aici se varsa gravitational in bazinul de retentie ape pluviale si apoi pompate in emisar. In acest bazin de retentie sunt sunt deversate si apele epurate de la statia de epurare levigat.

Astfel In emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin în contact cu deseurile.

Drenarea levigatului

Pentru eliminarea levigatului format din apa de precipitatii care percoleaza deseurile depuse si apa din constitutia deseurilor, levigat care se colecteaza gravitational la baza depozitului, s-a prevazut un sistem de drenare care consta dintr-un strat drenant granular.Stratul drenant cu granulatia 16/32 mm este realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu ≤ 10 %. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3 % catre conducta de drenaj. Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui geotextil de separatie. Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m. Conductele de drenaj vor fi amplasate in interiorul celulei, in zona stratului drenant, panta de amplasare fiind de 1 % in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare.

23


In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare. Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora. Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.Conductele de colectare se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile. De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.Levigatul colectat va fi pompat In statia de epurare levigat. Dupa epurare fluidul este evacuat emisar.

Depozitarea deseurilor in celule si subcelule, care se izoleaza definitiv odata cu atingerea cotei finale, va face ca producerea de levigat sa aiba loc in:

subcelula afalta in exploatare; subcelula care nu au fost adusa la cota finala; subcelule deja acoperite, in care nu s-au epuizat rezervele de apa

ramase dupa inchidere; pe masura ce inainteaza depozitarea, zona ajunsa la cota finala se acopera iar hidroizolatia din acoperis nu va permite infiltrarea apei din precipitatii in deseuri; apa din precipitatii – practic curata - va fi preluata de drenajul de acoperis si evacuata prin canalul de evacuare in emisar;

In timpul exploatarii depozitului, stadiile de executie si de operare vor fi diferentiate pe suprafata amplasamentului, pornind de la zone la cota finala (cu acoperisul definitivat), urmand zone In operare, zone In pregatire pentru operare si zone neatacate.In aceste conditii debitul de evacuat din precipitatii odata cu levigatul, va fi preluat numai de pe suprafata depozitului In curs de operare, fara acoperis si deja hidroizolata la baza. Pe masura ce se va extinde depozitul, In partea initiala de depozitare, va fi deja executata hidroizolatia din acoperis, deci precipitatiile se vor evacua prin drenajul de suprafata, gravitational, catre debuseu.Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentie si pompare levigat apoi, in vederea epurarii, este transportat la Statia de epurare levigat.

Dupa epurare prin osmoza inversa apa uzata rezultata (permeatul) se va putea utiliza pentru umectarea deseurilor sau va fi evacuata in emisar. Levigatul nu se va amesteca cu restul apelor uzate.

Indicatorii da calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat prin HG 210/2007.

24


Parametri calitativi ai apelor epurate

Indicator Valoare

pH 6,5-8,5

Materii totale în suspensie 35 mg/dm3

Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) 25 mg/dm3

Consum chimic de oxigen metoda CCO-Cr 125 mg/dm3

Azot total 10 mg/dm3

Azot amoniacal 2 mg/dm3

Azotaţi [NO(3)^-)*6) 25 mg/dm3

Azotaţi [NO(2)^-)*6) 1 mg/dm3

Sulfuri şi hidrogen sulfurat 0,5 mg/dm3

Sulfaţi 600 mg/dm3

Substanţe extractibile cu solvenţi 20 mg/dm3

Produse petroliere 5 mg/dm3

Fosfor total 1 mg/dm3

Detergenţi sintetici 0,5 mg/dm3

Cianuri totale 0,1 mg/dm3

Cloruri 500 mg/dm3

Reziduu filtrat 2000 mg/dm3

Aluminiu 5 mg/dm3

Calciu 300 mg/dm3

Plumb 0,2 mg/dm3

Cadmiu 0,2 mg/dm3

Crom total 1,0 mg/dm3

Cupru 0,1 mg/dm3

Nichel 0,5 mg/dm3

Zinc 0,5 mg/dm3

Mercur 0,05 mg/dm3

Argint 0,1 mg/dm3

Molibden 0,1 mg/dm3

Seleniu 0,1 mg/dm3

Mangan total 1,0 mg/dm3

Magneziu 100 mg/dm3

Cobalt 1 mg/dm3

25


Statia de epurare levigatFluxurile de apa uzata ce intra in statia de epurare levigat sunt:

Levigat

Ape uzate tehnologice de la spalarea platformelor tehnologice si a spatiilor inchise de la Statia de sortare si Statia de compostare.

Conform NTPA 001-2005 rezulta ca randamente de epurare estimate necesare ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele:

Indicatori de calitateValori estimate

in influentul statiei(mg/l)

Valori limita conf. NTPA

001/2005 pentru statii noi

Eficienta de epurare (%) necesar a fi

realizata in statie1 2 3 4,0

Suspensii 700 60 91,4CBO5 3.800 25 99,3Azot total 500 15 97Fosfor total 4,5 2 55,5Substante extractibile in eter de petrol

530 20 96,2

Avand in vedere eficienta de epurare necesara si gradul mare de variabilitate a caracteristicilor apelor uzate, s-a optat pentru o statie de epurare compusa din doua trepte:

treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare.

treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza inversa si nanofiltrare.

26

STATIE DE EPURARE LEVIGAT

Levigat

Ape uzate tehnologice provenire de la Statia de sortare

EMISAR

Ape uzate tehnologice provenire de la Statia de compostare


Instalatia functioneaza automat si este alcatuita din urmatoarele componente: Pre – filtrare;

Treapta de tratare a levigatului, inclusiv un sistem de control (PLC);

Sistem de rezervoare;

Containere.

Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. Prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.Calitatea apei tratate poate fi evaluata on – line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta. Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

Treapta mecanica:Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc reducerea pH-ului prin adaugare de acid sulfuric. Dozarea cantitatii de acid sulfuric se face automat.Operatia de pre - filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura:

filtrarea grosiera - prin filtre sac pentru a indeparta particulele grosiere continute de levigat;

filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de 10 μm instalat in aval levigat.

Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o protectie optima pentru treapta de osmoza inversa. Elementele filtrante trebuie schimbate cand presiunea atinge o valoare maxima de 2,50 bar. In sistem automat necesitatea schimbarii filtrelor este indicata de pe panoul de control.In aceasta etapa valoarea pH - lui din levigat este ajustata la 6,50 – 6,00 pentru a evita precipitarea necontrolata.

Treapta de tratare a levigatuluiDupa prefiltrare, levigatul este pompat in sistemul de distributie prin pompe de inalta presiune, la o presiune de intrare de 30 – 65 bar. La capatul sistemului de distributie este instalata o electrovana de control a presiunii.Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul prin sistemul de distributie in modulele DT. Levigatul pompat in module de tratare conectate in serie pe o constructie scheletata . Numarul modulelor DT poate fi

27


suplimentat in functie de necesitate. Instalatia poate va fi montata intr-un container standardizat. Containerul este izolat termic, ventilat si incalzit. Dimensiunile containerului sunt: 12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime. Statia de epurare este formata din urmatoarele componente:

Panoul de control local;

Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune;

Control procesor;

Panou de control;

Dispozitive de masurare;

Pompa de inalta presiune;

Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara;

Valvele de control a presiunii;

Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat;

Tancuri de curatare cu pompa de spalare;

Valvele de control pneumatic;

Conducte (materiale de joasa presiune:PVC, materiale de inalta presiune: otel 1,4571);

Sistemul de furnizare a aerului sub presiune;

Sistemul de dozare a agentilor de curatare.

Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin statia de epurare. Concentratul in exces este dus in depozitul pentru deseuri. La un ciclu de tratare cantitatea de concentrat rezultata reprezinta cca. 23 % din cantitatea de levigat intrata in statie.Alimentarea cu levigat poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi variata. Oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o problema.Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele” membranare in interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa alimenteze numeroase module DT conectate in serie intr-o unitate.Permeatul (levigatul tratat) este stocat in tancul B192. In timpul opririlor si inainte de curatarea chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata cu permeat din acest tanc. Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. El nu poate fi evacuat din tancul de stocare B192 decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.Tehnologia de filtrareStatia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

28


Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si levigatul filtrat traverseaza membrana in directie verticala. Separarea membranara este un proces fizic, astfel incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica. In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati. Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor anorganice din mediul apos, la presiune inalta de pana la 200 bar.Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.Cu osmoza inversa se estimeaza urmatoarele rate de reducere:

Tabel : Rate de reducere prin osmoza inversa

Ioni monovalenti 96,0 – 98,0%

Ioni polivalenti 98,0 – 99,0%

Amoniu la pH de 6,5 9,05%

Componente organice cu masa moleculara mare 99,0 –99,8%

Din acest motiv osmoza inversa si-a dovedit utilitatea sa in tratarea levigatului rezultat din depozitele de deseuri municipale.Levigatul epurat se va inscrie in indicatorii fizico-chimici, prevăzuţi de NTPA 001In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.

Statia de epurare ape uzate menajereApele menajere provenite de la pavilionul administrativ vor fi preluate de un colector de canalizare si conduse gravitational la statia de epurare ape uzate menajere.

29

permeat

spatiu

Levigat

Concentrat

(namol)

Nanofiltrare


Statia de epurare a apelor uzate menajere este dimensionata pentru a putea prelua debitul aferent apelor uzate menajere provenite din cladirea administrativă din incinta CMIDPentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de CN Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002.

Gradul de epurare necesar

Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002 este necesara realizarea in cadrul procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare:

90 % - Materii in suspensie (MS).

93 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).

93 % - Azot amoniacal (NH4+)

80 % - Fosfor total (P)

86 % - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr);

98 % - Detergenti sintetici biodegradabili;

33 % - Substante extractibile cu solventi organici;

Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care sa cuprinda: treapta mecanica, treapta biologica si treapta chimica.

Schema de epurare adoptata

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului.Solutia de epurare adoptata are la baza o unitatea de epurare compacta, containerizata, supraterana.In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din bazinul de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) statia de epurare compacta, containerizata, supraterana permite o intrerupere a functionarii de pana la 6 ore. Dupa aceasta perioada de intrerupere, unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara nici o problema din punct de vedere a proceselor bio-chimice.Din statia de epurare ape menajere efluentul epurat este evacuat in emisar cu respectarea NTPA 001/2005.

B. Statii de transferApele uzate rezultate din stocarea temporara a deseurilor si apele uzate rezultate din spalarea platformelor betonate si spalarea autogunoierelor din incintele statiilor de transfer sunt colectate, preepurate in separatoarele de produse

30


petroliere, directionate apoi catre bazinele de stocare etanse vidanjabile. De aici, prin grija beneficiarului vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si descarcate la cea mai apropiata statie de epurare.

2. Protecţia aerului

2.1. Sursele de poluanţi pentru aer

În faza de colectare/precolectare: În acestă fază nu sunt estimabile surse de poluare semnificativă a

aerului.

În faza de tratare/depozitare (operare): În această fază, sursele de poluare a aerului pot fi:

o Gazele de fermentaţie produse în procesul de compostare a fracţiei biodegradabile;

o Gazele de depozit;o Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de

procesare a deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă.

În faza de reabilitare a depozitelor existente: În această fază, sursele de poluare a aerului pot fi:

o Gazele de depozit;o Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de

construcţie, dotate cu motoare cu ardere internă;o Pulberile rezultate pe amplasamentele construite, antrenate

în aerul atmosferic de utilajele de transport, construcţie şi de vânt.

În faza de construcţie a depozitului judeţean şi a staţiilor de tranfer: În această fază, sursele de poluare a aerului pot fi:

o Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de construcţie, dotate cu motoare cu ardere internă.

o Pulberile rezultate pe amplasamentele construite, antrenate în aerul atmosferic de utilajele de transport, construcţie şi de vânt.

2.2. Debitele, concentraţiile şi debitele masice de poluanţi rezultaţi şi caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate

În faza de operareSurse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala) Descarcarea/manipularea deseurilor (statia de compostare, statia de

sortare, statiile de transfer si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului –

31


Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4,

N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.

Sistemul de colectare si evacuare si tratatea a gazului de depozit (ardere controlata)

Depozitul de carburanti: conductele de aerisire ale rezervoarelor si activitatia de distribuire a carburantilor (motorina)

Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala

Pentru inchiderea depozitelor neconforme sursele de poluanti sunt specifice operatiilor de inchidere:

dislocarea si mutarea prin impingere a deseurilor pentru a reduce suprafetele ocupate de deseuri;

nivelarea, compactarea si modelarea masei de deseuri; acoperirea cu pamant argilos si aplicarea unui strat de sol vegetal

Durata de viata a proiectului va fi de minimum 20 ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de inchideri izilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de la deschidere):

Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport, Impingerea lor in celule, Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor, Inchiderea finala a celulelor Lucrari de constructie a celulei anuale

Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .

Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune: - sunt emisii la nivelul solului, nedirijate, - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe

amplasamentelor)- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:

32


Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala) Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor: Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera.

Emisii nedirijate de particule – din manevrare deseuri, inchidere si construire celule

Nrcrt Categorie

lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 md 2,5

m

1. Sapaturi 0,949 0,219 0,167 0,093

2. Umpluturi 0,682 0.168 0,130 0,062

3. Manevrare deseuri 0,270 ND ND ND

TOTAL 1,901 0,387 0,297 0,155

In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor de constructii: emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile.

Descompunerea deseurilor depozitate Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20 ani si T + 30 ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului.

Constituenti primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt: CH4, CO2,

H2S, NH3, COV.

33


Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 si alte gaze ce nu depasesc 0,1%. Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 m3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor.Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si arderea in instalatii performante de ardere a gazului la facla.

Pentru retinerea mirosurilor, in special unii compusi de sulf (H2S, mercaptani) care rezulta dintr-o fermentare locala anaeroba se prevede o celula de filtrare cu carbune activ sau turba. Eliminarea emisiilor se face prin urmatoarele procedee:

adsorbtie pe carbune activ; absorbtie pe faze lichide, cu oxidare (ozon, clor, apa oxigenata); filtrare pe mase biofiltrante (turba, rumegus) insamantate cu

microorganisme specifice,

Depozitul de carburanti si depozitul de combustibil – surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si activitatii de distribuire a carburantilor (motorina).

Emisii de la depozitul de carburanti si de combustibil – surse nedirijate

Sursa Poluant Debit masic (g/h)

Aprovizionare statie carburantiHidrocarburi diverse

4400 g/transaStocare carburanti 360Distribuire carburanti 280Aprovizionare depozit combustibil 2200 g/transa

Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.

In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri:

optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Emisiie de poluanti generate de sursele mobile:

SursaDebite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part. Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

34


[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81 0,00

Utilaje 3982,18 13,87 577,7 1289,3 106,1 816,0 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60 270,9

Total 4272,93 15,57 633,3 1522,1 107,0 884,1 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41 270,9

Debitele masice de poluanti emisi in etapa de operare s-au determinat cu:

Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR Metodologia US EPA/AP-42

Inchiderea finala a depozitului

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate

Nr.crt.

Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149

Sistemul de colectare tratare şi evacuare a gazului de depozitCaptarea propriu-zisa din depozit se va face prin puturi de gaze special amenajate. Practica si calculele au aratat ca densitatea puturilor pentru captarea gazelor trebuie sa fie de 80/80 m. Puturile sunt amplasate începand din baza depozitului si evacueaza gazele în drenurile de gaze din acoperisul depozitului.O grupare zonala de puturi – maximum 20 - se racordeaza prin conducte individuale la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare.Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.Conductele de legatura de la puturi duc la o statie intermediara de colectare. Adancimea de ingropare a conductelor este de 0,60 mm la generatoarea superioara, pentru prevenirea inghetului. Conductele se monteaza cu o panta, in directia de curgere a gazului, de 0,5%. In statia intermediara de colectare a gazelor se gaseste un colector care primeste terminalele conductelor de la puturile din toata celula nr.I. In statia intermediara de colectare a gazelor sunt amplasate organe de reglaj a debitului de gaze (diafragme), robinet de inchidere, bara pentru aparate de

35


masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea compozitiei gazelor extrase. De aici gazele sunt conduse prin conducte la colectorul general. Colectorul general este amplasat in afara depunerii, pe teren stabil. In final va fi un colector circular, care inconjoara intreg depozitul de deseuri. Din colectorul central pleaca conductele catre ventilatoare de absorbtie pentru depozit si refulare pentru instalatia de ardere a gazelor la facla. Pe colectorul central sunt prevazute robinete de inchidere, bara pentru aparate permanente de masura: temperatura, presiune, priza pentru masurarea permanenta a compozitiei gazelor extrase.Partea centrala a colectorului central este amplasata intr-o camera inchisa, in care sunt amplasate aparatura permanenta de reglaj si masura, ventilatoarele, arzatoarele si baza cosurilor de evacuare a gazelor de ardere.

2.3. Instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentru colectarea şi dispersia gazelor reziduale în atmosferă

Pentru faza de tratare/depozitare: Instalaţiile de compostare a fracţiei biodegradabile, vor fi dotate cu coşuri de

dispersie, la rândul lor dotate cu filtre; Gazele de depozit vor fi colectate prin intermediul unor instalaţii de captare,

şi în funcţie de conţinut, concentraţie şi debit, vor fi trecute printr-un strat biofiltrant înaintea dispersării în atmosferă, sau arse, cu sau fără recuperarea energiei termice produse, în instalaţii prevăzute cu filtre pentru reţinerea noxelor şi coşuri de dispersie;

Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de procesare a deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă vor avea conţinutul de noxe sub limita valorilor maxime impuse prin Ordinului nr. 743/2002.

Pentru faza de reabilitare a depozitelor existente: Gazele de depozit vor fi colectate prin intermediul unor instalaţii de captare,

şi în funcţie de conţinut, concentraţie şi debit, vor fi trecute printr-un strat biofiltrant înaintea dispersării în atmosferă sau arse, cu sau fără recuperarea energiei termice produse în instalaţii prevăzute cu filtre pentru reţinerea noxelor şi coşuri de dispersie;

Gazele de ardere ale mijloacelor de transport şi utilajelor de procesare a deşeurilor, dotate cu motoare cu ardere internă vor avea conţinutul de noxe sub limita valorilor maxime impuse prin Ordinului nr. 743/2002.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

3.1. Sursele de zgomot şi de vibraţii

În faza de colectare/precolectare: În acestă fază nu sunt estimabile surse de zgomot şi vibraţii cu efect

semnificativ asupra mediului.

În faza de tratare/depozitare: În această fază, sursele de poluare sonoră a mediului pot fi:

Instalaţiile şi utilajele de tratare/depozitare;

36


Mijloacele de mare capacitate utilizate pentru transportul deşeurilor;

În faza de reabilitare a depozitelor existente: În această fază, sursele de poluare sonoră a mediului pot fi:

Utilajele de construcţie; Mijloacele de mare capacitate utilizate pentru transportul

deşeurilor;

II. În faza de construcţie a depozitului judeţean şi a staţiilor de tranfer: În această fază, sursele de poluare sonoră a mediului pot fi:

Utilajele de construcţie; Mijloacele de mare capacitate utilizate pentru transportul

deşeurilor;3.2. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Toate obiectivele sunt situate la distante relativ mari de receptorii sensibili, astfel ca poluarea sonora va fi practic imperceptibila pentru populatie:Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel IncIt impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.

Surse de zgomot pe perioada de operare

Frecventa activitatii/24 h Masuri de control

Transportul deseurilor; descarcarea deseurilor

In functie de cantitatea de deseuri colectate

Interzicerea claxonatului, optimizarea traseelor pentru a reduce durata de manifestare a zgomotului

Functionarea utilajelor care lucreaza la centrul de management integrat al deseurilor

Luni – sambata, 8 ore / zi

Interzicerea claxonatului, optimizarea traseelor pentru a reduce durata de manifestare a zgomotului

Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.

Masuri operational

optimizarea traseului utilajelor care transporta materiale si deseuri; folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase ; plantarea pe perimetrul imprejmuit a perdelei de protectie (arbori, arbusti

repede crescatori si rezistenti la poluare) inca din faza de inceput a constructiei;

scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

37


În cadrul obiectivului proiectat nu se vor utiliza materiale radioactive sau instalaţii care să constituie surse de radiaţii.

5. Protecţia solului şi a subsolului

5.1. In faza de constructie

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:

Scoaterea din circuitul natural al terenului Prin realizarea unui CMID se va scoate din circuitul natural sau economic o suprafata de teren de 20 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 30 ani.

Scoaterea din folosinta agricola a terenului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp (30 ani ). Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.

Decopertarea soluluiIn perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului.Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:

- modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil),

- modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv),

- modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

5.2. In faza de operare

In etapa de operare se desfasoara si activitati de constructie dar acestea au loc strict pe amplasamentul propriu zis deoarece transportul pana la amplasament se efectueaza pe drumurile de acces deja realizate si date in folosinta.

In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt:

38


- schimbarea folosintei terenului prin decopertare si influenta depozitului asupra zonei inconjuratoare;

- poluarea aerului cu pulberi si poluanti chimici (rezultati din procesele tehnologice si activitatile de pe depozit si din transportul deseurilor pe drumuri publice) care se pot depune pe sol sau pot genera, eventual, ploi acide;

- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului;

- pierderi necontrolate de deseuri pe traseul de transport pana la depozit.Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a celor 20,0 hectare prevazute pentru realizarea investitiei se va face treptat. Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.

Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesub. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice.

Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.

In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in Emisar in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2 - 4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.

Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului.

Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces.

39


5.3. Masuri pentru protectia solului si a subsolului

Solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru constructia depozitului de deseuri includ sisteme de impermeabilizare in scopul protectiei solului, subsolului, apelor desuprafata si subterane.

Protectia solului se realizeaza prin: impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul

de etansare; dig perimetral; alei betonate; imprejmuire depozit.

Impermeabilizarea fundului depozitului s-a proiectat in conformitate cu cerintele din Directiva EU 1999/31/EC, preluate si in legislatia nationala prin HG 349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004, folosind o bariera geologica CONSTRUITA si una artificiala. Sistemele de colectare levigat si colectare gaz de depozit corespund celor mai bune practici la nivel mondial.

Corespunzator cerintelor legislatiei nationale (HG 349/2005 si Normativ 757/2004) privind protectia solului, apei subterane si a celei de suprafata impotriva poluarii cu poluanti infiltrati din depozitul de deseuri, depozitul a fost astfel proiectat incat sa realizeze combinarea barierei geologice naturale cu impermeabilizarea artificiala a bazei depozitului si impermeabilizarea acoperisului depozitului in faza de inchidere.

Impermeabilizarea acoperisului depozitului are rolul de a bloca patrunderea apei din precipitatii in depozit si de a reduce astfel cantitatea de levigat. Hidroizolatia din acoperisul depozitului va fi alcatuita dintr-un strat de pamant argilos; geomembrana; geotextil de protectie a fetei superioare a geomembranei.

Drenarea apei de pe acoperisul depozitului. Peste hidroizolatia din acoperis se plaseaza sistemul de drenaj al apei din acoperisul depozitului, alcatuit din retea de drenuri absorbante si canale colectoare strat de balast (sortat, spalat) si geotextil cu rol de protectie si filtrare.

Impermeabilizarea taluzurilor digurilor de contur ale depozitului se realizeaza de asemenea cu strat de argila si geomembrana protejata cu un strat de geotextil. Deasemenea, pentru protectia poluarii solului va trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare: respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si

refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertaile necesare realizari celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zonele tehnice;

verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

40


verificarea periodica a bazinelor statiei de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului de retentie, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a activitatilor desfacurate la depozitului de deseuri in perioada de exploatare si de post-inchidere;

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

6.1. Faza de construcţie

In apropierea amplasamentului Centrului de management integrat al deseurilor (CMID) nu se afla situri din reteaua Natura 2000 sau areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.

In zona nu au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc).Conform tehnologiei de amenajare a depozitului de deseuri, terenul alocat va suferi o decopertare de sol pe o suprafata de 20,0 ha, lucrare care afecteaza fauna si flora.Decopertarea solului va determina disparitia habitatelor pentru plante si animale si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea resurselor de hrana pentru speciile mobile care se hraneau pe amplasametul depozitului. O expresie a acestei forme de impact este restrangerea numarului de indivizi din speciile care populeaza in mod normal zona.

Prin realizarea CMID suprafetele inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona se va reduce cu 20 de ha.

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

41


Prin scaderea nivelului apei freatice sub depozit, cel putin pe terenurile din vecinatatea acestuia, este posibila o schimbare calitativa in componenta biocenozelor, prin predominarea speciilor rezistente la seceta si conditii de poluare (de obicei specii ruderale). Se estimeaza ca vegetatia rezistenta la seceta se va dezvolta pe o fasie lata de maxim 100 m in jurul deponeului. Se poate admite ca, in timp, procesul de stepizare se va accentua ca efect cumulat al tuturor activitatilor antropice care se vor dezvolta in zona.In momentul actual peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este un teren agricol de calitate slaba. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de exploatare a depozitului, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a deponeului nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

- zone in curs de excavare, - drumuri de acces sau tehnologice,- cladiri si instalatii in constructie- oameni angrenati in diferite activitati - utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.

In vecinatatea viitorului depozit nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc.

6.2. Faza de operareFactorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt:

- praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;- vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe

terenurile adiacente deponeului;- zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza

animalele si pasarile;- compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora

si fauna;- caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna,

insecte si pasari (pentru hrana si adapost);

42


- prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Deoarece noul deponeu de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al depozitului este foarte mica.Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.).Statia de epurare levigat va deversa apele epurate in emisar. Avand in vedere faptul ca statiile de epurare a asigura o eficienta de epurare de 97% la CBO5 si de 95% pentru suspensii, este de asteptat ca apa emisar sa nu isi modifice caracteristicile fizico-chimice. In consecinta, in conditii normale de functionare a statiei de epurare, se estimeaza un impact neglijabil asupra ecosistemelor acvatice din emisar. In caz de deversare accidentala a unor ape neepurate, cresterea nivelului de poluare a raului ar avea o influenta negativa asupra ecosistemului acvatic.De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).Prin realizarea proiectului nu vor fi modificate rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti).Prin realizarea investitiei propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

- drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;- cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;- zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual

(diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant).Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume prin:aspecte negative:

- disparitia caracterului natural al zonei;- imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani;- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.- aspecte pozitive:- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada

“santierului” si a drumului de acces va fi corect intretinuta.- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive: - In faza de constructie se va excava suprafata de teren ce se va umple

cu deseuri.

43


- In faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime medie de 22 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.

Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement, fie reintrodus in circuitul agricol.O data cu realizarea deponeului, schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va apare un trunchi de piramida revegetat, in trepte.Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe acestuia a deseurilor.

In vecinatatea depozitului la distante cuprinse intre 2,1 si 5,4 km se afla localitatile Dobrin, Cuceu, Firminiş şi Cristur-Crişeni, care nu vor fi afectate vizual de aparitia depozitului decat in perioada de constructie deoarece perdeaua vegetala in timp va micsora impactul.

Măsuri pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii

Plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice

O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

44


Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2, - ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, - ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- imprejmuirii depozitului cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de

- arbori si arbusti cu crestere rapida;- perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-

administrative - cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in

peisaj;Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul exploatarii depozitului sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.

Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

Prin lucrarile de inchidere a depozitelor de deseuri si ecologizare se vor introduce in cadrul peisagistic natural al zonei terenulile ocupate in prezent de depozitele de deseuri neconforme.

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

7.1. Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, respectiv investiţii, monumente istorice şi de arhitectură, diverse aşezăminte, zone de interes tradiţional etc.

Proiectul propus pentru implementare, în întregul său reprezintă lucrări de protecţie inclusiv a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public, în sensul că:

Amplasarea obiectivelor noi de investiţie a fost aleasă astfel încât să nu afecteze negativ aşezările umane;

Închiderea actualelor depozite neecologice şi neconforme, va avea efecte pozitive asupra aşezărilor umane din arealul afectat.

45


7.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

Proiectul propus pentru implementare, în întregul său reprezintă lucrări de protecţie inclusiv a aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

8.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate, şi modul de gospodărire

În perioada de exploatareActivitatea productivă desfăşurată pe amplasamentul depozitului judeţean, cât şi în cadrul staţiilor şi micro-staţiilor de transfer, conform proiectului, va avea ca rezultat, producerea următoarelor tipuri şi cantităţi de deşeuri:

Cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecateReprezintă deşeurile menajere produse de personalul angajat, în timpul programului de lucru şi sunt colectate în pubelele destinate acestui scop. Sunt introduse periodic în circuitul deşeurilor municipale colectate, şi procesate împreună cu acestea.Cantitatea estimată de deşeuri municipale amestecate produse de personalul facilităţii centrale cât şi al staţiilor de transfer, în timp de un an, va fi de 27 tone.

cod 13 01 13*– deseuri de uleiuri hidraulice Aceste deşeuri, provin de la agregatele de ridicare/transport şi autovehiculele utilizate la depozitul central şi la staţiile de transfer, dotate cu sisteme hidraulice, odată cu înlocuirea uleiului uzat.Se estimează producerea cantităţii anuale de 1,4 tone.

cod 13 02 05*– deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungereRezultă periodic, de la mijloacele auto de transport şi ridicare. Se predau la unităţi specializate în colectarea şi valorificarea/neutralizarea lor (SNP Petrom).Cantitatea anuală de astfel de uleiuri uzate, este estimată la 2,6 tone. Uleiurile uzate trebuie să fie colectate in recipienţi metalici, şi să se depoziteze in locuri special amenajate.

cod 16 06 01* – baterii cu plumb (acumulatori)Acumulatorii uzati provin de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu ocazia înlocuirii lor. Trebuie recuperati, depozitati separat in containere inscriptionate si predaţi unor unităţi specializate. Cantitatea de acumulatori uzati rezultată pe parcursul unui an, este estimată la 0,78 tone.

46


cod 16 01 03 – anvelope scoase din uz Anvelopele uzate rezulta de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu ocazia preschimbării lor. Anvelopele uzate se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea şi valorificarea de anvelope uzate. Cantitatea estimată de anvelope uzate rezultata in decurs de un an este de 36 tone.

Cod 19 02 07* – ulei şi concentrate de la separareRezultă în procesul de spălare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor şi a produselor petroliere.Cantitatea anuală estimată este de 0,30 t.

Cod 13 05 02* – namoluri (slamuri) Rezulta din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice, şi va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol;

NOTĂ: Deşeurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deşeurilor periculoase În perioada de construcţie

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

În cadrul proiectului propus, nu vor fi utilizate substanţe toxice şi periculoase.

47


IV. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului1. Situaţii identificate de risc potenţial; zonele şi factorii de mediu posibil a fi

afectaţi. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, acolo unde este posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului

1.1. Riscuri naturale

Cutremur

În conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului are următoarele caracteristici seismice :

- coeficient de seismicitate: Ks = 0,08

- perioadă de colţ: Tc = 0,7 s

- gradul seismic echivalat: 7 (zona F).

Construcţia obiectivelor proiectate s-a realizat astfel încât să facă faţă solicitărilor seismice previzionabile zonei în care se situează.

Inundaţii

Canalele perimetrale asigură colectarea apelor pluviale din zona fiecărui obiectiv, astfel că, nu sunt previzibile efecte negative notabile în situaţii de inundaţii locale determinate de ploi torenţiale sau de lungă durată.

Secetă

Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de teren

În zona amplasamentelor obiectivelor prezentului proiect, nu s-au semnalat şi nu sunt previzionabile alunecări de teren de o amploare care să necesite luarea în calcul a unor situaţii de risc. Înaintea execuţiei lucrărilor, pe fiecare amplasament, vor fi efectuate studii geologice, prin care acest factor de risc va fi analizat în detaliu.

1.2. Riscuri tehnologice

Riscuri industriale

În general, procesele tehnologice legate de colectarea procesarea şi depozitarea deşeurilor, nu prezintă riscuri industriale cu impact semnificativ asupra mediului.Din perspectivă tehnologică, un anumit risc este cuantificabil în domeniul fiabilităţii măsurilor de impermeabilizare a straturilor de bază a celulelor de

48


depozitare. Măsurile de minimizare a riscurilor, prin prevenirea unor accidente în acest plan, atât pentru perioada de construcţie, cât şi în perioadele de exploatare şi post-închidere, vor fi prevăzute în proiectele tehnice de execuţie, pentru fiecare amplasament.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor pe depozitele de deseuri

Toate activitatile de administrare a depozitului judeţean, a staţiilor de transfer, precum şi a depozitelor actuale ce vor fi închise, se vor executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor, astfel:

A.Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte:- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce

priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte;

- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;

- echipamentul de protectie necesar;- amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;- masurile de prim-ajutor;- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar,

curatarea anvelopelor, laborator etc.).

B.Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie informat imediat la aparitia de noi legi, aprobari si reglementari legate de functionarea depozitului:- organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare,

instructiuni de functionare, planul de alarma etc.);- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in

vederea asigurarii conditiilor de protectie a mediului;- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri

de urgenta.

C.Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

D.Conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura functionarea in incinta depozitului a unei unitati PSI.

2. Prevederi privind modul de constituire a Fondului pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia după închidere, inclusiv pentru acoperirea parţială (a unei celule cu capacitatea epuizată)

49


Constituirea Fondului pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia după închidere, inclusiv pentru acoperirea parţială, se va realiza în conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind regimul deşeurilor, astfel:(1) Operatorul depozitului isi va constitui un fond pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, denumit Fond pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere.(2) Fondul prevazut la alin. (1) se va pastra intr-un cont purtator de dobanda deschis la o banca comerciala, cu exceptia cazului in care operatorul depozitului are calitatea de institutie publica si fondul se pastreaza intr-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publica in a carei raza acesta isi are sediul fiscal. Dobanda obtinuta va constitui sursa suplimentara de alimentare a fondului.(3) Fondul se constituie in limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului si se realizeaza prin esalonarea anuala a acestei sume, astfel:

a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrarii in functiune a depozitului unde se realizeaza depozitarea deseurilor pentru terta persoana;b) cota-parte anuala din suma stabilita prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizeaza eliminarea propriilor deseuri.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaza fondul se vor stabili initial prin proiect si se recalculeaza la cel mult 3 ani in vederea asigurarii sumei stabilite la alin. (3).(5) Fondul se alimenteaza trimestrial, dupa finalizarea incasarilor contravalorii operatiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toata perioada exploatarii depozitului; aceste sume sunt previzionate.(6) Consumul fondului se va face pe baza situatiilor de lucrari care se intocmesc o data cu realizarea lucrarilor, la inchiderea depozitului sau a unei parti a depozitului. Operatorul utilizeaza fondurile previzionate constituite in acest scop pe baza situatiilor de lucrari justificative.(7) Fondul prevazut la alin. (1) nu se include la masa credala in caz de lichidare judiciara, el urmand sa fie folosit numai in scopul pentru care a fost constituit.(8) Controlul alimentarii si utilizarii fondului se realizeaza de catre autoritatile competente ale administratiei publice locale pentru finante publice, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.(9) Autoritatile administratiei publice locale asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deseurilor si al implicatiilor realizarii depozitului de deseuri.

3. Sistemul de închidere şi monitoring după închidere

Închiderea depozitului de deşeuri va fi efectuata în conformitate cu Hotărârea de Guvern 349/2005 privind depozitarea deşeurilor şi legislaţiei europene pentru închiderea depozitele de deşeuri nepericuloase. Sistemul de acoperire va consta din următoarele:

Strat de acoperire cu o grosime minima de 0.50 m cu k >1x10-4 m/s;

50


Strat de drenare gaz construit din materiale granulare sau artificiale cu grosime minima de 0.30 m cu k<5x10-4 m/s;

Strat compactat de argila cu o grosime de minim 0.50 m, cu k<5x10 -

9 m/s sau altă bariera echivalenta;

Strat de drenare a apei din precipitaţii, construit din materiale granulare sau artificiale cu grosime minima de 0.30 m si cu k > 1x10-3 m/s sau din alte materiale artificiale;

Membrana geotextila de separare;

Strat de acoperire sol cu o grosime de minim 1 m, dintre care 0.15 m superiori se presupune a fi sol fertil.

Proiectarea sistemului de acoperire se realizeaza avand in vedere urmatorii factori:

Temperatura si precipitatiile extreme;

Efectele radacinilor si ale vizuinelor animalelor asupra integritatii sistemului;

Robustete impotriva stresului asezarii;

Stabilitatea pantelor;

Circulatia vehiculelor;

Urme de acces auto si urme de pasi umani;

Suprafata drenare apa;

Recirculare levigat;

Instalatia de captare de gaz si reteaua de conducte de colectare;

Instalatia de trape pentru colectarea levigatului si reteaua de conducte;

Usurinta in reparatie;

Aspectul estetic;

Utilizare finala.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

A. Monitorizarea în faza de construcţie

Monitorizarea în faza de execuţie a proiectului presupune urmărirea şi controlul următorilor parametri de mediu:

Modul de îndeplinire a cerinţelor privind terenul de fundare şi impermeabilizarea bazei depozitului judeţean, cu referire la:

- Proprietăţile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portantă, poziţia pânzei freatice;

51


- Chimismul terenului de fundare;- Mineralogia terenului de fundare;- Impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologică

naturală, rezistenţa barierei construite.

Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind bariera, impermeabilizarea şi sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul judeţean şi depozitele actuale, cu referire la:

- Terenul de pozare al etanşării sintetice;- Protecţia mecanică a etanşării sintetice;- Stratul de drenaj aferent etanşării sintetice;- Conductele de drenaj pentru levigat;- Primul strat de deşeuri depozitate;- Construcţia barierelor.

Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul judeţean şi la depozitele actuale, cu referire la:

- Construcţia puţurilor de extracţie;- Construcţia conductelor de colectare a gazelor de

depozit.

B. Monitorizarea în faza de exploatare

Monitorizarea depozitelor de deşeuri pe toată durata de exploatare este obligaţia operatorului. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologica;b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu.

Automonitorizarea tehnologicăAutomonitorizarea tehnologică constă in verificarea permanentă a stăării si functionării urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;b) starea impermeabilizarii depozitului;c) functionarea sistemelor de drenaj;d) comportarea taluzurilor si a digurilor;e) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja

acoperite;f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de

depozit;h) functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

52


i) starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spalare/dezinfectie auto.

Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasări inegale ale deseurilor in corpul depozitului.Pentru a descrie modificarea in timp a depozitului si a proba respectarea limitelor de emisie, este necesară inregistrarea sistematică a datelor de functionare relevante ale depozitului. Responsabilul cu auto-monitorizarea trebuie să asigure faptul ca aparatura de măsurare si control utilizată este functionabilă in orice moment. Acest lucru se realizeaza printr-o intretinere si calibrare periodică, conform cu legislatia in vigoare.

Program de masurare pentru faza de functionare

In faza de functionare, se compilează si se documentează datele referitoare la următoarele aspecte:A. Deformări ale sistemelor de etansare a depozitului de deseuriB. Capacitatea de functionare a conductelor de colectare a levigatului:

a) deteriorări mecanice:- deformări, fisuri, rupturi;- deteriorări ale imbinarilor si ale coturilor.

b) depuneri de cruste - dimensiunea si pozitia in conductă a depunerilor de cruste.

C. Conditiile de temperatură in corpul depozitului de deseuriOperatorul depozitului are obligatia sa informeze imediat autoritatea competentă asupra deficientelor de functionare a sistemului de colectare a levigatului. Măsurile de remediere sunt hotărâte de comun acord cu autoritatea de mediu competentă.

Automonitorizarea calitătii factorilor de mediu

Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare a unui depozit de deseuri are ca scop verificarea conformării cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor etc.).

Operatorul depozitului este obligat ca inainte de punerea in functiune a depozitului să asigure o minimă dotare cu instrumente si aparatura de măsura si control, care la intervale regulate să determine starea de functionare a depozitului prin:

53


Sistem de monitorizare a apei freatice, care să contină cel putin un foraj (put) in amonte si minimum 2 foraje in aval, amplasate in perimetrul aferent depozitului;

Instalatii de monitorizare a tasărilor si deformărilor sitemului de izolare a bazei depozitului, precum si a corpului depozitului.

Instalatii de monitorizare a levigatului, a apelor acumulate la suprafata depozitului si a precipitatiilor.

Instalatii de monitorizare a datelor meteorologice:

a. Instalatii de monitorizare a precipitatiilor,b. Instalatii de măsurare a temperaturii,c. Instalatii de măsurare a vântului,d. Instalatii de măsurare a evaporarii apei.

Auto-monitorizarea presupune de asemenea evidenţierea întregii activităţi a depozitului prin întocmirea de documente adecvate.Toate documentele, informatiile si instructiunile care se referă la activitătile din depozit (incepând cu faza de proiect până la reconstructia ecologică) se păstreaza intr-un registru de functionare. Registrul constă din:

a) documentele de aprobareb) planul organizatoricc) instructiunile de functionared) manualul de functionaree) jurnalul de functionaref) planul de interventieg) planul de functionare / de depozitareh) planul stării de fapt

Registrul de functionare se realizează in formă scrisă si in formă electronică si se prezintă, la cerere, autoritătii competente pentru protectia mediului.Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze catre autoritatea de mediu competenta rezultatele activitatii de auto-monitoring, dupa cum urmeaza:

- anual pentru depozitele construite conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

- semestrial pentru depozitele supuse unui program de conformare.

Orice efect negativ inregistrat prin programul de auto-monitoring se raporteaza catre autoritatea de mediu competenta in maximum 12 ore.

C. Monitorizarea post-închidere

54


Monitorizarea post-inchidere a depozitelor de deseuri este reglementata prin prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si ale Anexei 2 din Normativul tehnic 757/2004.Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.Este necesara obtinerea autorizatiei de gospodarirea apelor de la autoritatea competenta pentru gospodarirea apelor, in scopul asigurarii respectarii cerintelor legale in vigoare privind protectia calitatii apelor.In cazul in care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului de deseuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta in mod operativ.Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevazute de normele legislative in vigoare.Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu se realizeaza conform cu cerintele legale in vigoare, iar rezultatele se inregistreaza / pastreaza pe toata perioada de monitorizare.Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze rezultatele activitatii de auto-monitoring catre autoritatea de mediu competenta, la cererea acesteia.In faza postinchidere, se documenteaza datele referitoare la următoarele aspecte:

Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitului de deseuri;

Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitului se controleaza regulat. Daca se constata exfiltratii, se aplica de urgenta masuri de remediere;

Deformarea sistemului de etansare la suprafata al depozitului de deseuri;

Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite;

Alte masuri de asigurare pe termen lung.

La intervale de jumatate de an se executa inspectii ale depozitului scos din functiune. Se urmaresc in special urmatoarele:

a) Starea stratului vegetal;b) Starea sistemului de drenaj;c) Destinatia post-inchidere.

Trebuie sa se asigura faptul ca vegetatia si utilizarea ulterioara corespund celor admise in documentele de autorizare.Parametri care trebuie monitorizaţi sunt prezentaţi în tabelul următor:

55


Parametri de monitorizareNr.crt.

Parametru Faza de funcţionare Faza post-închidere

1. |Date meteorologice1.1 Cantitatea de precipitatii zilnic, suma zilnica zilnic, medie lunara|1.2 Temperatura (Min., Max.la ora 15 zilnic medie lunara1.3 Directia si viteza vantului dominant zilnic nu este necesar1.4 Evaporare direct cu lisimetrul sau

prin stabilirea umidităţii aerului şi determinarea prin calcul a evaporării

zilnic Lunar, medie lunară

1.5 Umiditatea aerului zilnic Lunar, medie lunară

2 Date despre emisii2.1 Cantitatea de levigat lunar La 6 luni2.2 Compoziţia levigatului trimestrial La 6 luni2.3 Nivelul levigatului în corpul

depozituluizilnic La 6 luni

2.4 Cantitatea de apă colectată de pe suprafeţele acoperite

trimestrial La 6 luni

2.5 Compoziţia apei colectate de pe suprafeţe acoperite

trimestrial La 6 luni

2.6 Calitatea apei de suprafaţă din vecinătatea depozitului dacă estecazul

La 6 luni La 6 luni

2.7 Emisii difuze de gaze La 6 luni La 6 luni2.8 Posibile emisii de gaz şi presiunea

atmosfericălunar La 6 luni

3 Date despre apa subterană3.1 Nivelul apei subterane La 6 luni La 6 luni3.2 Compoziţia apei subterane Specific

(amplasamentului)Specific (amplasamentului)

4 Date despre corpul depozitului4.1 Construcţia şi compoziţia corpului

depozituluianual Nu este necesar

4.2 Tasarea corpului depozitului anual anual

Evaluarea datelor rezultate din măsurătoriDatele determinate conform tabelului prezentat se evalueaza lunar si anual / semestrial pentru depozitele vechi pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere. La evaluarea datelor se tine cont de urmatoarele criterii minime:

a) Evaluarea lunara contine in special:- determinarea valorilor sumei saptamanale pentru precipitatii, emisii,

levigat, ape subterane;- graficul de monitorizare a precipitatiilor, emisiilor, levigatului si nivelelor

apei subterane.

56


b) Evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi:La evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi, datele masurate se evalueaza si statistic.

Se acorda atentie in special urmatoarelor relatii dintre:- cantitatea de levigat - cantitatea precipitatiilor - cantitatea scurgerilor de pe

suprafata acoperita - cantitatea evaporata - procedeele de depozitare;- compozitia levigatului;- tasarea corpului depozitului - metodele de depozitare;- compozitia apei subterane - capacitatea de functionare a sistemelor de

impermeabilizare a depozitului.

Praguri de alertă(1) Dacă după realizarea evaluarilor operatorul constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el este obligat sa informeze de urgenta autoritatea competenta.(2) Autoritatea competenta are obligatia ca, pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

Întocmit,Dr. chim. Vasile ŞERBAN

VI. Anexe - piese desenate

1. Anexe

57


Certificat de urbanism nr. 34 din 10.06.2009 pentru depozit deşeuri Cehu Silvaniei;

Certificat de urbanism nr. 51 din 10.06.2009 pentru depozit deşeuri Crişeni (Zalău);

Certificat de urbanism nr. 83 din 10.06.2009 pentru Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Sălaj;

Certificat de urbanism nr. __ din _______ pentru depozit deşeuri Şimleu Silvaniei;

2. Borderou piese desenate:

Nr. crt.

Codul plansei

Titlul plansei ScaraRevizi

a

1. PG-000Plan de incadrare in zona Depozit Central Dobrin

1:50.000 R 0

2. PG-001Plan de incadrare in zona Depozit neconform Simleu Silvaniei

1:50.000 R 0

3. PG-002Plan de incadrare in zona Depozit neconform Cehu Silvaniei

1:50.000 R 0

4. PG-003Plan de incadrare in zona Depozit neconform Zalau

1:50.000 R 0

5. PG-004Plan de incadrare in zona Depozit neconform Jibou

1:50.000 R 0

6. PG-005Plan de incadrare in zona Statie de Transfer Crasna 1:50.000 R 0

7. PG-006Plan de incadrare in zona Statie de Transfer Sanmihaiu Almasului 1:50.000 R0

8. PG-007Plan de incadrare in zona Statie de Transfer Surduc 1:50.000 R0

9. GL 1.1Plan de situatie Depozit Central Dobrin – celula nr. I 1:1.000 R 0

10. GL 4Plan de situatie Depozit Central Dobrin – monitorizare

1:1.000 R 0

11. GL 5.1Plan de situatie Depozit Central Dobrin – managementul precipitatiilor

1:1.000 R 0

12. GL 7.1Plan de situatie inchidere depozit Cehu Silvaniei 1:500 R 0

13. GL 7.2Plan de situatie inchidere depozit Cehu Silvaniei – contur final 1:500 R 0

14. GL 8.1 Plan de situatie inchidere depozit Jibou 1:500 R 0

15. GL 8.2Plan de situatie inchidere depozit Jibou – contur final 1:500 R 0

58


Nr. crt.

Codul plansei

Titlul plansei ScaraRevizi

a

16. GL 9.1Plan de situatie inchidere depozit Simleu Silvaniei 1:500 R 0

17. GL 9.2Plan de situatie inchidere depozit Simleu Silvaniei – contur final 1:500 R 0

18. GL 10.1 Plan de situatie inchidere depozit Zalau 1:500 R 0

19. GL 10.2Plan de situatie inchidere depozit Zalau – contur final 1:500 R 0

20. D 1Depozit Central Dobrin. Detalii de etansare a bazei

1:10 R 0

21. D 3Depozit Central Dobrin. Detalii colectare biogaz 1:25 R 0

22. D 4 Depozit Central Dobrin. Detalii monitorizare1:20/1:1

0R 0

23. D 6Depozit Central Dobrin. Sectiune transversala strat de acoperire

1:10 R 0

24. D 9Detalii de acoperire finala depozite neconforme urbane

1:10 R 0

25. D 10Detalii pentru extragerea biogazului din depozitele neconforme urbane

1:25 R 0

26. ST 1Plan de situatie/sectiune Statie de Transfer Crasna

1:250 R 0

27. ST 2Plan de situatie/sectiune Statie de Transfer Surduc

1:250 R 0

28. ST 3Plan de situatie/sectiune Statie de Transfer Sanmihaiu Almasului

1:250 R 0

59

memoriu de mediu

Documents