memoriu de incarcari

18
Memoriu tehnic de incarcari si verificari preliminare

Upload: cristina-gheorghe

Post on 04-Jul-2015

363 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Page 1: Memoriu de incarcari

Memoriu tehnic de incarcari si verificari preliminare

Page 2: Memoriu de incarcari

Cuprins

1. Standarde si normative de referinta

2. Calculul incarcarilor:2.1. Calculul incarcarii din zadapa2.2. Calculul incarcarii din vant2.3. Calculul incarcarii din seism2.4. Evaluarea altor incarcari permanente si cvasipermanente

3. Gruparile de incarcari

4. Informatii cu privire la modelarea structurii

5. Verificari preliminare

6. Dimensionarea elementelor

Page 3: Memoriu de incarcari

1. Standarde si normative de referinta

[1] SR EN 1990:2004 Bazele proiectarii structurilor

[2] SR EN 1990-2004 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala./NA 2006

[2] SR EN 1991-1-1:2004 Actiuni asupre structurilor. Actiuni generale – greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri

[3] SR EN1992-1-1:2004 Proiectarea structurilor din beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri

[4] SR EN1992-1-1:2004 Proiectarea structurilor din beton. Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala. /NA 2008

[5] SR EN1993-1-1:2006 Proiectarea structurilor din otel. reguli generale si reguli pentru cladiri.

[6] SR EN1993-1-1:2006 Proiectarea structurilor din otel. reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala/NA 2006

[7] SR EN1993-1-8:2006 Proiectarea structurilor din otel. Proiectarea imbinarilor.

[8] SR EN1993-1-8:2006 /NA 2006

Proiectarea structurilor din otel. Proiectarea imbinarilor. Anexa nationala

[9] SR EN1998-1:2004 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri

[10] P100-1/2006 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur.

[11] NP112 - 2005 Proiectarea structurilor de fundare directa.

[12] Studiul geotehnic

Page 4: Memoriu de incarcari

2. Calculul incarcarilor

2.1. Stabilirea incarcarii din zapada in conformitate cu: SR EN 1991-1-3-2005 si SR EN 1991-1-3-2005_NA-2006:

sk = µi x Ce x Ct x s0,k (valoare incarcarii incarcarii din zapada)

Coficientul Ce :

Page 5: Memoriu de incarcari

Ce = 0,80

Ct = 1.00

s0,k = 2.50

Determinarea coeficientului de forma µi:

Page 6: Memoriu de incarcari

1 = 2 = 6.5°

µ1 = 0.80

µ2 = 0.97

sk1 = µ1 x Ce x Ct x s0,k = 1.60 [kN/m2]

sk2 = µ2 x Ce x Ct x s0,k = 1.94 [kN/m2]

Page 7: Memoriu de incarcari

2.2. Stabilirea incarcarii din vant in conformitate cu: SR EN 1991-1-4-2006 si SR EN 1991-1-4-2006_NB-2007:

we = qp ( ze ) x Cpe (incarcarea din vant)

qp (ze) viteza de varf a vantului

ze inaltimea de referinta pentru presiunea exterioara

Cpe coeficientul de presiune pentru presiunea exterioara

Determinarea vitezi de varf a vantului qp (ze):

vm(z) = cr(z) x co(z) x vb

ze = 7.00 [m]

z0 = 1.00 [m]

zmin = 10.00 [m]

kr = 0.19 x (1.00 / 0.05)0.07 = 0.234

cr(zmin) = kr x ln(zmin / z0) = 0.54

co(z) = 1.00 ( conform A2 din SR EN 1991-1-4-2006: < 0.05 )

cdir = 1.00 ( conform cu Anexa nationala SR EN 1991-1-4-2006_NB-2007 )

cseason = 1.00 ( conform cu Anexa nationala SR EN 1991-1-4-2006_NB-2007 )

vb,0 = 30.00 [m/s]

vb = cdir x cseason x vb,0 = 30.00[m/s]

vm(z) = cr(z) x co(z) x vb = 16.20 [m/s]

v = kr x vb x kl = 7.02

kl = 1.00 ( conform cu Anexa nationala SR EN 1991-1-4-2006_NB-2007 )

Iv (z) = v / vm(z) = 0.433

qp (ze) = qp (z) = 0.661 [kN/m2]

Page 8: Memoriu de incarcari
Page 9: Memoriu de incarcari

Se va considera cel mai defavorabil caz de incarcare pentru presiunea vantului:

- actiune directa pe peretii longitudinali: cpe = cpe,10 = +0.80 => we = +0.53 [kN/m2]- actiune indirecta pe peretii longitudinali: cpe = cpe,10 = -0.50 => we = -0.33 [kN/m2]- actiune pe o parte a acoperisului: cpe = cpe,10 = -0.60 => we = -0.40 [kN/m2]- actiune pe cealalta parte a acoperisului: cpe = cpe,10 = -0.40 => we = -0.26 [kN/m2]

( “+” presiune

“-“ suctiune)

Page 10: Memoriu de incarcari
Page 11: Memoriu de incarcari

2.3. Stabilirea incarcarii seismice conform:P100-1/2006, SR EN 1998-1-2004 and SR EN 1998-1-2004_NA-2008:

Pentru determinarea incarcarii seismice urmatoarele date sunt necesare:

1. Clasa de importanta a cladirii:

Clasa de importanta a cladirii este III

Conform SR EN 1998-1-2004_NA-2008 valoare lui 1 : 1 = 1.00

2. Acceleratia de varf a terenului:

Pentru aceasta locatie: ag = 0.24 g

3. Perioada de control ( TC )

Pentru aceasta locatie: TC = 1.00 s

4. Clasa de ductilitate:

DCH ( Ductility Class High )

5. Factor de comportare (q)

Pentru drectie longitudinala: qL = q0 x kw = 4,00 x 1,00 = 4.00Pentru drectie transversala: qT = q0 x kw = 3,00 x 1,00 = 3.00

Page 12: Memoriu de incarcari

6. Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului decătre structură ( β0 )

Acest factor este mentionat in normaticul P100-1/2006 si va fi considerat 2.75

7. Factor de corectie “λ”

Acest factor se va considera egal cu 1.00, deoarece cladirea are un singur nivel.

8. Perioada fundamentala de vibratie se poate aproxima cu urmatoarea expresie:

T1 = Ct x H3/4 = 0.085 x 7.003/4 = 0.366 s

9. Masa structurii va considera toate incarcarile permanete care apar si anume:

Greutate proprie: G = Gstalpi + Ggrinzi + Gpane ac + Gcontravantuiri + Gpane pe + Gpanouri pe + Gpanouri ac + Ginstalatii =

= 15.60 + 41.80 + 62.30 + 41.30 + 52.50 + 34.80 + 26.50 = 274.80 kN

Incarcarea din zapada: Cea mai mare dintre Q1 si Q2

Q1 = Aacoperis x sk1 = 1090 x 1.60 = 1745 kN

Q2 = Aacoperis x 0.50 x sk1 x 0.50 + Aacoperis x 0.50 x sk2 = 440 x 0.80 + 650 x 1.94 = 1525 kN

10.Spectrul de raspuns elastic normalizat β(T)

β (T) = β0 = 2.75 (TB < T <Tc)

11. Spectrul de proiectare Sd(T)

Sd(T)L = ag x β (T) / qL = 0.165

Sd(T)T = ag x β (T) / qT = 0.220

12. Forta taietoare de baza

Fb = Sd(T) x m x λ

13. Coeficientul seismic global C

CL = Sd(T)L x λ = 0.165

CT = Sd(T)T x λ = 0.220

Acest coeficient va fi folosit in programul de calcul structural pentru a caracteriza intensitatea incarcarii din seism. Pe baza acestui coeficient programul va incarca automat structura cu fortele laterale in scopul de a determina cele mai defavorabile eforturi care apar in structura.

14. Efecte torsionare

eai = 0.05 x Li

Page 13: Memoriu de incarcari

2.4. Evaluarea altor incarcari permanente si cvasipermanente:

a. Incarcarea permanenta data de greutatea proprie a panourilor de perete:

Tipul de panouri care se vor utiliza pentru pereti va fi cel de tip „sandwich” cu grosimea de 80mm, alcatuit din tabla pe ambele fete iar la interior material termoizolant pe baza rasini poliuretanice.Incarcarera din greutatea proprie va fi luata in calcul cu valoarea de 0.12 kN/m2 conform specificatiilor producatorului.Incarcarea se va dispune ca si incarcare concentrata dispusa la mijlocul inaltimii stalpilor.

b. Incarcarea permanenta data de greutatea proprie a panurilor de acoperis:

Tipul de panouri care se vor utiliza pentru pereti va fi cel de tip „sandwich” cu grosimea de 100mm, alcatuit din tabla pe ambele fete iar la interior material termoizolant pe baza rasini poliuretanice.Incarcarera din greutatea proprie va fi luata in calcul cu valoarea de 0.15 kN/m2 conform specificatiilor producatorului.Incarcarea se va dispune pe panele de acoperis in functie de arie aferenta a fiecarei pane.

c. Incarcarea permanenta data de greutatea proprie a panelor de perete:

Panele de perete se vor executa din profile de tip „C” cu sectiunea 80x45x4 mm realizate din tabla indoita la rece.Panele se vor dispune la distanta de aproximativ 1700mm intre ele, rezultand un numar de 4 pane. Incarcarea aferenta stalpilor cu traveea de 5.75m, cumulata cu greutatea proprie a panourilor va fi de 4.70 kN.Incarcarea aferenta stalpilor cu traveea de 4.75m, cumulata cu greutatea proprie a panourilor va fi de 3.90 kN.

d. Incarcarea permanenta data de greutatea proprie a panelor de acoperis:

Panele de acoperis se vor executa din profile de tip „C” cu sectiunea 200x120x6 mm realizate din tabla indoita la rece.Panele se vor dispune la distanta de aproximativ 2000mm intre ele, rezultand un numar de 8 pane cu lungimea de 30.00m si alte 8 pane cu lungimea 43.00m. Incarcarile date de greutatea proprie a panelor se va calcula automat de catre programul de calcul.

e. Incarcarea cvasipermanenta din greutatea proprie a elementelor de instalatii (HVAC, electrice, etc.)

Incarcarea se va considera 0.20 kN/m2

Page 14: Memoriu de incarcari

3. Gruparile de incarcari:

3.1. Gruparea fundamentala:

1.35 x G „+” 1.50 x Q1 „+” 1.05 x Q2

G = Gstalpi + Ggrinzi + Gpane ac + Gcontravantuiri + Gpane pe + Gpanouri pe + Gpanouri ac + Ginstalatii

Q1 = Qzapada Q2 = Qvant

3.2. Gruparea speciala:

1.00 x G „+” 0.40 x Q1 „+” 1.00 x S

G = Gstalpi + Ggrinzi + Gpane ac + Gcontravantuiri + Gpane pe + Gpanouri pe + Gpanouri ac + Ginstalatii

Q1 = Qzapada

S = incarcarea din seism

Page 15: Memoriu de incarcari

4. Informatii cu privire la modelarea structurii

a. Grinzile sunt modelate ca grinzi cu zabrele

b. Imbinarea dintre grinzile cu zabrele si stalpi este de tip articulat

c. Imbinarea stalpilor cu fundatiile va fi o imbinare rigida

d. Imbinarea grinzilor longitudinale va fi o imbinare rigida

e. Imbinarea grinzilor transversale cu stalpii pe frontoane va fi deasemenea o imbinare rigida

f. Definirea incarcarii din seism se va face pe baza coeficentului seismic global

g. Incarcarea din vant se considera ca incarcare uniform distribuita pe inaltimea stalpului si uniform distribuita pe panele de acoperis

h. Incarcarea din panourile de acoperis si zapada va fi transformata in incarcari uniform distribuite pe panele de acoperis

i. Incarcarea din panourile de perete si panele de perete se considera incarcari concentrate pe mijlocul stalpului

j. Incarcarea din elementele de instalatii este una de tip concentrata pe nodurile talpii inferioare a grinzilor cu zabrele

k. Otelul utilizat in calcul este S235

l. Elementele structurale sunt atat profile laminate la cald cat si profile formate la rece

m.Incarcarile din greutati proprii, altele decat cele modelate in calcul se introduc manual

n. Eforturile care apar in elementele structurale, precum si alte informatii legate de stabilitatea generala a structurii, deplasari relative, moduri de vibratii etc. sunt calculate automat de programul de calcul.