DENUMIRE PROIECT:

P L A N U R B A N I S T I C Z O N A LAEROPORTUL INTERNATIONAL BUCURESTI - HENRI COANDA, ORASUL OTOPENI / COMUNA TUNARI, JUDETUL ILFOV

FAZA DE PROIECTARE - P.U.Z.Proiect no. 9/ 2008 A.1. MEMORIU GENERAL URBANISM AEROPORTUL INTERNATIONAL - HENRI COANDA - BUCURESTI [AI-HC-B], ORASUL OTOPENI / COMUNA TUNARI, JUDETUL ILFOV[PUZ AI-HC-B]

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI - PUZ- [AI-HC-B] 1.2. Beneficiar:- DGUAT - Judetul Ilfov- SUAT - Primaria Orasului Otopeni- SUAT - Primaria Comunei Tunari- COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.- SC IPTANA SAProiectant urbanism:

- CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERIZA SI CONSULTINGUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”

Sef proiect complex: conf.dr.arh. Georgica MITRACHESef proiect specialitate: prof.dr.arh. Florin MACHEDONDirector Tehnic CCPEC: arh. Luminita PATRON

Colectiv de elaborare

conf.dr.arh. Georgica MITRACHE - sef proiect complexprof.dr.arh. Florin MACHEDON - sef proiect specialitateurb. Diana GRIGORE - intocmiturb. Cristina PAVELESCU - desenatprep. urb. Adrian CIOANGHER - desenatprof.dr.arh Constantin ENACHE - verificat

1

CONŢINUT PROIECT

A - PIESE SCRISE

A.1 - MEMORIU URBANISMA.2 - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

B - PIESE DESENATE

0.1 - INCADRARE IN TERITORIU 0.2- INCADRARE IN DOCUMENTATII DE URBANISM APROBATE - PUG 1.0 - SINTEZA ANALIZEI EXISTENTE 2.0 - REGLEMENTARI URBANISTICE 3.0 - REGLEMENTARI REGIM 4.0 - REGLEMENTARI RETELE TEHNICO – EDILITARE5.0 - REGLEMENTARI CIRCULATII

C – ANEXE

C.1 - ACTE CU PRIVIRE LA SITUATIA JURIDICA A TERENULUI

Bucureşti - Martie 2008 / Sept 2009/Dec 2010

A.1 - MEMORIU URBANISM

2

A.1.1. OBIECTIVUL lucrării îl constituie elaborarea unor reglementări integrate (restricţii şi permisivităţi de intervenţie, pe de o parte, precum şi categorii de intervenţii încurajate de autorităţile locale în scopul susţinerii interesului public), care să orienteze dezvoltarea urbanistică a zonei şi deblocarea / pregătirea procesului de investiţii compatibile cu funcţiunea zonelor respective detaliate.

A.1.2. - DATE GENERALE

In urma exprimării intenţiei beneficiarului, COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. , de a-şi folosi dreptul de utilizare al terenului (pentru realizarea programului de investitii) pentru extinderea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Henri Coanda, se întocmeşte prezenta documentaţie de urbanism de tip PLAN URBANISTIC ZONAL pentru analiza de amplasament şi corecta reglementare a propunerii făcute din punct de vedere funcţional, economic, spaţial, juridic şi tehnic, respectiv:- reglementarea funcţiuniilor propuse pentru amplasamentul în studiu;- stabilirea condiţiilor de ocupare - POT, CUT, Rh - care să asigure o corectă amplasare;- stabilirea imaginii configurativ-spaţiale a propunerii.

A.1.3. - OBIECTUL STUDIULUI

Prezenta documentaţie îşi propune (în conformitate cu RGU-PUZ şi Legea no. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor, completată (ulterior - 2009) şi modificată prin Legea no. 453/2001 şi a OGR no.5/2002 să stabilească parametrii urbanistici pentru organizarea zonei aeroportuare, prevăzută prin „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.

A.1.4. - INCADRARE IN LOCALITATE

În urma propunerilor de dezvoltare Teritoriul vizat se afla amplasat în teritoriile administrative a Orasului Otopeni şi Comuna Tunari.

A.1.5. - INCADRARE IN ZONA

Conform PUG Oraşul Otopeni aprobat si avizat amplasamentul în studiu făcea parte din UTR - consacrat/destinat zonei aeroportuare - respectiv:T (3) - teren pentru căi de comunicaţii aeriene şi construcţiile aferente

3

A.1.6. - ANALIZA EXISTENT

Suprafaţa studiată (Sstudiată) este în extensie radială de cca. 4 555.o ha Suprafata de extindere avizata de cadastru (cf. măsurătorilor realizate de SC

CORNEL & CORNEL TOPOEXIM SRL) , este de:

S = 1182,0305 ha ( cf plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I - ILFOV –

Aviz no.101189/25.08.2010 ) Din care : - UAT OTOPENI -788,1260 HA - UAT TUNARI – 393,9045 HA

( cf plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I - ILFOV – Aviz no.101189/25.08.2010 si a Adresei nr.3492/11.07.2011-S.C. CORNEL &CORNEL

TOPOEXIM S.R.L.)Suprafaţa reglementată de PUZ AI-HC-B

S = 1182,0305 ha

Suprafata (SAI-HC-B) deţinută şi controlată de COMPANAIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. (Cf.plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I. ILFOV – - Aviz no.101189/25.08.2010) este:

SAI-HC-B = 604,88 ha ( Cf. actelor de proprietate ) 599,7388 ha ( Cf.ridicarii topografice )

Din care : - UAT OTOPENI -526,0204 HA - UAT TUNARI – 73,7184 HA

(cf. Adresei nr.3492/11.07.2011-S.C. CORNEL &CORNEL TOPOEXIM S.R.L.)

Suprafata (SAI-HC-B) este formată din următoarele tipuri de proprietate: 457,38 ha - cu titlu de proprietate 115,80 ha - in concesiune de la MT 25,86 ha - in folosinta gratuita 5,84 ha - cu contracte de vanzare-cumparare

(cf. Adresei nr.DSD/SI : 28/11.01.2011-C.N.AB S.A.)

La această suprafaţă s-au adaugat (se vor adăuga) 582.2917 ha - terenuri ce vor fi expropriate pe baza Legii no. 255/2010 ; Legii 33/1994 şi Hotararea de Guvern no.53/2011

Studiul s-a desfăşurat pe planurile topografice ale Serviciului de Cadastru al Primăriei Oraşului Otopeni, la scara 1:2000, şi pe baza ridicării topografice realizate de SC CORNEL & CORNEL TOPOEXIM SRL, care a materializat prevederile de mai sus prin adaptatrea limitelor suprafeţei prevăzute de HG no.94/1999 la limitele cadastrale existente.

Restul suprafeţelor (până la Sstudiu = 4 555 ha) va fi reglementat prin PUG-urile Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari.

4

Proiectarea PUZ a coordonat prevederile PUZ cu prvederile PUG-urile Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari.

1.6.1. Incadrarea in teritoriu si in documentatii de urbanism aprobate

1.6.1.1. Încadrare în teritoriu

Suprafaţa analizată şi reglementată de PUZ AI-HC-B se află amplasată în zona de Nord a Oraşului Otopeni la aproximativ 2.o km de centrul oraşului cca. 4.o km de centul Comunei Tunari şi cca. 16 km de centrul Capitalei

Zona, în general, face parte din zona aeroportuară, fiind reprezentatã de terenuri ocupate cu echipamentele tehnice destinate activităţilor aeroportuare;Terenurile analizate şi reglementate prin prezenta documentaţie sunt în suprafaţa (SPUZ) de cca.:

Sstudiu = 4 555.o ha

Teritoriul PUZ AI-HC-B este delimitat după cum urmează: la Nord - terenuri proprietate privată destinate unei zone mixte (rezidenţiale, de depozitare si industriale complexe) cf. PUG Oraş Otopeni la Est - terenuri proprietate privata destinate unei zone rezidenţiale şi mixte ale comunei Tunari şi respectiv Satului Dimieni la Sud - terenuri proprietate privata destinate unei zone rezidenţiale ale Oraşului Otopeni la Vest - terenuri proprietate privata destinate unei zone mixte - rezidentei complexe cf. PUG Oraşul OtopeniAmplasamentul la nivelul teritoriului beneficiază de: buna orientare cardinală; buna relaţie cu teritoriul (relativ aproape de DN1)

Zona este deocamdată accesibila doar dinspre Bucureşti

1.6.1.2 .Incadrare in documentaţii de urbanism aprobate în zonă

In zona au fost aprobate următoarele documentaţii: PUZ – Elemente de Plan General - Aeroportul Internaţional Bucuresti-Otopeni (AIBO) avizat şi aprobat în 1996. Aceasta documentatie a stabilit modul de utilizare actuală a terenurilor AI-HC-B PUG - Oraşul Otopeni avizat şi aprobat în 1999 care prevedea ca zona să aibă caracter destinat activităţilor aeroportuare şi funcţiuni comerciale, de servicii, compatibile cu caracterul zonei - trafic aerian şi rutier, cu grad mare de reprezentativitate, legate de activitatea aeroportuară, etc. PUG - Comuna Tunari (satul Dimieni)

Terenul analizat 1.6. face parte din Unităţile Teritoriale de Referinţa care corespundeau intereselor din zona la data avizarii lor.1.6.2. Analiza situaţiei existente - Funcţiuni

5

Terenurile care au generat documentaţia analizata de PUZ AI-HC-B se încadrează în categoria funcţională de terenuri destinate activităţilor aeroportuare (T3) pentru terenurile aflate în momentul de faţă în proprietatea COMPANIEI NATIONALE AEROPORTURI BUCURESTI S.A.. Pentru celelalte terenuri regimul funcţional actual este de teren agricol.

In teritoriul adiacent, la Sud, Nord şi Vest de zonă, există, după cum precizam funcţiuni legate de rezidenta Oraşului Otopeni şi la Est de cele ale Comunei Tunari şi satului Dimieni.

Situaţia acestor teritorii este în acest moment (Martie 2008 - Sept. 2009) evolutivă fiind în curs elaborarea, avizare şi aprobare de documentatii de urbanism - actualizari - ale PUG-urilor teritoriilor administrative ale Orasului Otopeni şi respectiv Comunei Tunari.1.6.3. Analiza situaţiei - Circulaţii

Circulaţiile importante ale zonei sunt reprezentate de sos. Bucureşti-Ploieşti /DN1. Accesul în zona terenurilor analizate de PUZ AI-HC-B se poate face (acum) pe/prin teritoriul Oraşului Otopeni în zona de Vest printr-un sistem de artere (arterele de acces catre AI-HC-B au o lăţime de 14.o m) care se relationeaza cu DN1 şi prin intermediul străzilor, ne amenajate, din zona de nord a orasului

Terenuile AI-HC-B pot fi accesate şi din spre Est prin sistemul de strazi modernizate partial ale Capitalei (sos. Petricani , sos. Piera-Tunari, drumul comunal (DC) care face legătura cu satul Dimieni.

1.6.4. Analiza situaţiei existente - Regim juridic al terenului

Suprafaţa studiată pentru realizarea PUZ AI-HC-B Suprafaţa studiată (Sstudiată) este în extensie radială de cca. 4 555 ha

Suprafata de extindere avizata de cadastru (cf. măsurătorilor realizate de SC CORNEL & CORNEL TOPOEXIM SRL) , este de:

S = 1182,0305 ha ( cf plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I - ILFOV –

Aviz no.101189/25.08.2010) Din care : - UAT OTOPENI -788,1260 HA - UAT TUNARI – 393,9045 HA

( cf plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I - ILFOV – Aviz no.101189/25.08.2010 si a Adresei nr.3492/11.07.2011-S.C. CORNEL &CORNEL

TOPOEXIM S.R.L.)

Suprafaţa reglementată de PUZ AI-HC-B

S = 1182,0305 ha

Suprafata (SAI-HC-B) deţinută şi controlată de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. (Cf.plansei Plan de Situatie in vederea realizarii P.U.Z. avizat de O.C.P.I. ILFOV – - Aviz no.101189/25.08.2010) este:

6

SAI-HC-B = 604,88 ha ( Cf. actelor de proprietate ) 599,7388 ha ( Cf.ridicarii topografice )

Din care : - UAT OTOPENI -526,0204 HA - UAT TUNARI – 73,7184 HA

(cf. Adresei nr.3492/11.07.2011-S.C. CORNEL &CORNEL TOPOEXIM S.R.L.)

Suprafata (SAI-HC-B) este formată din următoarele tipuri de proprietate: 457,38 ha - cu titlu de proprietate 115,80 ha - in concesiune de la MT 25,86 ha - in folosinta gratuita 5,84 ha - cu contracte de vanzare-cumparare

(cf. Adresei nr.DSD/SI : 28/11.01.2011-C.N.AB S.A.

La această suprafaţă s-au adaugat (se vor adăuga) 582.2917 ha - terenuri ce vor fi expropriate pe baza Legii no. 255/2010 ; Legii 33/1994 şi Hotararea de Guvern no.53/2011

Studiul s-a desfăşurat pe planurile topografice ale Serviciului de Cadastru al Primăriei Oraşului Otopeni, la scara 1:2000, şi pe baza ridicării topografice realizate de SC CORNEL & CORNEL TOPOEXIM SRL, care a materializat prevederile de mai sus prin adaptatrea limitelor suprafeţei prevăzute de HG no.94/1999 la limitele cadastrale existente.

Terenurile adiacente aparţin proprietăţi private a persoanelor fizice şi juridice şi vor fi reglemenate de PUG-urile Oraşului Otopeni şi comnei Tunari. Vor fi astfel precizate terenurile necesare extinderii şi bunei funcţionări a AI-HC-B. Aceste sprafeţe vor fi expropriate pentru necesarul de dezvoltare al aeroportului şi pentru dezvoltarea sistemului rutier, feroviar şi de metrou subintelese.

1.6.5. Analiza situaţiei existente - Studiu geotehnic (vezi cap. A2)

Conform STUDIULUI GEOTEHNIC relieful zonei este caracterizat ca fiind relativ plat fără alunecări de teren cu intensităţi macro-seismice definite cf. STAS 11.100/1-77 şi cf. Normativ P100-92.

Adâncimea de îngheţ este de 1.1 m. Stratificarea terenului identifică ca bune de fundare straturile precizate prin foraje.

1.6.6. Analiza situaţiei existente - Componente spaţial configurative

Zona analizată de PUZ AI-HC-B este caracterizată de amplasarea sitului faţă de: orientarea cardinală (est - vest)Terenul este relativ plat cu o mică declivitate pe o componentă nord / vest - sud / est (90.o m > 105.oo m);

Coroborarea formei terenului cu vectorii principali de acces şi cu orientarea ei fac ca zona să se constituie într-un sit cu un potenţial deosebit adecvat pentru funcţiuni compatibile cu funcţiunea prevăzută de PUG-uri şi de „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY

7

CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.

1.6.7. Analiza situatiei existente - fond construit

In limitele PUZ AI-HC-B şi pe zincurile topografice ale primăriilor exista clădiri legate de activitatea aeroportuară respectiv: terminale de călători terminale de cargo, spaţii tehnice legate de activitatea aeroportuara (hangare, ateliere de reparaţii, etc.) depozite de carburanţi

Majoritatea clădirilor sunt într-o stare bună şi forte bună şi sunt dimensionate cf. regulilor de obstacolare care gestionează zonele aeroportuare.

1.6.8. Analiza situaţiei existente - reţele edilitare

Zona este relativ echipată edilitar.In zonă există: - reţea de energie electrică;

- reţele de apă (potabilă); - reţea de gaze; - reţea de canalizare; - reţea de telefonie.

- nu există reţea de termoficare.Consultarea deţinătorilor de reţele edilitare din zonă - va genera un răspuns

preliminar care va preciza rezervele care există în zona ce vor fi relaţionate de/cu prevederile „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.

Pentru racorduri fiind necesare proiecte şi lucrari edilitare importante care se vor stabili în funcţie de programul şi etapele de dezvoltare al AI-HC-B

1.6.9. Analiza situatiei existente - obiective speciale

In limitele PUZ AI-HC-B se află amplasate pistele de aterizare ale AI-HC-B ca atare amplasamentul este sub “influenţa” CONULUI DE ATERIZARE (OBSTACOLARE) a aeroportului şi în zonele de protecţie ILS ale aeroportului.

In zona de influenţă a PUZ AI-HC-B înălţimile rezultate din normele de navigaţie vor fi impuse de avizul Autorităţii Aeronautice Române no.22069/1101 din 25.09.2009.In aceeaşi ordine de idei - deocamdată - conform măsurătorilor efectuate în zonă, amplasamentul se afla în interiorul curbelor de zgomot - 48/68 dB.

1.6.10.Analiza Zone de risc

Zone de “risc” şi cu influenta negativa in dezvoltarea zonei sunt cele legate de:

8

- DN.1 - Sos. Bucureşti-Ploieşti (zgomot, praf, gaze, Pb)- AI-HC-B - (zgomot, praf, gaze, Pb.)

1.6.11. ELEMENTE GENERALE DE MEDIU - CADRU NATURAL

Analiza situaţiei existente - elemente de mediuConform ordinului [comun] pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi emiteri a acordului de mediu la planurile de urbanism (PUZ/PUG) şi amenajare a teritoriului al: Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului no.995/2006 si HG 1076/2004 , este necesară o prezentare a elementelor de mediu şi cadru natural pentru zona analizată de PUZ, care să fundamenteze opţiunile şi să faciliteze decizia de aprobare.

CADRU NATURALCoordonatele geografice ale zonei Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari sunt (cca.): 26˚4’50’’ - longitudine estică; 44˚26’20’’ - latitudine nordică;Altitudinea medie a terenului este în jur de +99.o m, fiind intersectată de accidente de relief văi, surpări, mameloane, faleze, etc.;

CADRU GEOGRAFICOrasul Otopeni, Comuna Tunari şi zona PUZ AI-HC-B sunt situate în Câmpia Românã (în sub unitatea sa Câmpia Vlăsiei)Curba altimetrică medie a zonei este cuprinsă între m 95.o şi 105.o m. Această zonă morfologică (Câmpia Română) s-a format prin umplerea zonei respective cu aluviuni aduse de râurile din Carpaţi şi SubCarpaţi în timpul cuaternarului. Acestea se prezintă fie ca sedimente fluviatil-lacustre, fie sub forma de conuri piemontane sau piemontane-deltaice (sud).Curbele de nivel descriu în zonă arcuri cu convexitate către E-S-E, indicând sensul de etalare al vechilor conuri de dejecţie şi depunere al aluviunilor.Câmpia Vlăsiei se situează din punct de vedere geografic, ca poziţie şi ca geneză, la limita zonei de contact a mai multor tipuri genetice de câmpie. Astfel ea face legătura între câmpia fluvio-lacustră a Bărăganului (est, sud/est) cu câmpia de subsidenţa - Titu/Sărata (nord/vest) şi Câmpia Burnazului şi a Mostiştei (sud).

CONDITII GEOLOGICE - OROGENEZAOrasul Otopeni, Comuna Tunari şi zona PUZ AI-HC-B, Jud. Ilfov, supusă analizei, este o zonă de interferenţă geomorflogică şi face parte din punct de vedere geologic din platforma Valahă, parte a platformei Moesice. Aceasta are un soclu rigid format din cristalin metamorfic şi roci magmatice peste care se suprapun câteva cicluri de sedimente (550.000 î.Ch)In timpul orogenezei hercinice acest soclu s-a scufundat peste el depunându-se depozitele carboniferului (inferior şi mediu). In perioada geosinclinului şi a orogenului carpatic aceste sedimente ajung la cca. 1000.o pe paralela oraşului Otopeni şi Comunei Tunari.In perioada jurasică şi cretacică se depun formaţiuni calcaroase şi gresii nisipoase cu o grosime de aprox. 1000.o m); în zona Dunării acestea sunt chiar sub albie.

9

Orogeneza laramică creează în zonă un relief, care a fost în timp nivelat de eroziune, creeindu-se peneplena moesică care se află la o adâncime de cca. -1600.o m în zona studiului.In tortonian şi romanian urmează o perioadă scurtă de sedimentare (nisipuri, argile, strate subţiri de cărbuni) care astăzi se găsesc la adâncimi de aprox.: –300.o m în zona Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari, Jud. Ilfov.In cuaternar se stabileşte tipologia zonei (uscat, mlaştini, zone lacustre) care subzistă teoretic până în zilele noastre.

GEOMORFOLOGIA LA SUPRAFATA SOLULUIOraşul Otopeni, Comuna Tunari şi zona PUZ AI-HC-B se află amplasată la o altitudine cuprinsă (aprox.) între cotele de nivel +95.oo m si +105.oo m. Terenul având o declivitate direcţionaţă pe o componentă nord - sud.Zona analizată face parte din bazinul sedimentar al Colentinei. In zonă stratigrafia orizonturilor este caracteristică teraselor superioare ale râurilor din Pasărea, Mostiştea şi Ialomiţa.Analiza orizonturilor edafice, în zona analizată, dovedeşte calitatea superioară a acestora şi adecvarea lor pentru agricultură.Câmpia Vlăsiei este dominată de cernoziomuri cambicegleizate şi cernoziomuri argilo-iluviale zona fiind puţin drenată.Nu sunt excluse, insular, nici solurile brun-roşcate, care s-au format sub vechile păduri existente în zonă şi care se află în diferite stadii de epuizare a valorii agricole.In zona crovurilor şi al cursurilor de ape se găsesc de asemenea soluri cenuşii şi soluri aluviale în diferite stadii de evoluţie.Toate aceste tipuri de soluri sunt favorabile agriculturii, pentru care de altfel şi sunt folosite.Sub aceste orizonturi se afla orizonturile minerale eluviale (E) şi iluviere (B), carbonatoiluvial (C) de roca neconsolidată (D). Partea superioară a acestor orizonturi este formată din depozite de loess. Grosimea lor este aproape constantă şi este de cca. 5.o m. La baza acestui strat se găseşte un strat lenticular de argile şi argile prăfoase cu o grosime ce variază între 0.o m şi 5.o m. Aceste roci fac parte din grupa “A” a pământurilor sensibile la umezire.Atât loessurile cât şi argila stau peste depozite aluvionare de nisipuri cu lentile de pietriş ce formează un strat continuu de 10.o-20.o m grosime

RELIEF - HIDROGRAFIEOraşul Otopeni, Comuna Tunari şi zona PUZ AI-HC-B face parte din zona adiacentă văii Râului Colentina (adică o zonă cu 2 componenţi sezonieri ai râului).Relieful caracteristic zonei este de câmpie. Pantele medii în zona sunt de cca. 8%o. Terenurile analizate de PUZ- AI-HC-B sunt amplasate în bazinul Colentinei pe malul stâng;

PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE

10

Structura loess-ului în grosime de: 3.o-15.o m, adâncimea fragmentării: 1.o-15.o m, densitatea fragmentării: 0.o-2.5 km/kmp, pantele reduse: 0-2 grade, panta văiugilor: 7-15 grade, lungimea scurtă a versaţilor: 250.o m, oscilaţiile climatice: iarna - vara) şi condiţiile de exploatare a solului impun, favorizează şi dezvoltă în zona analizată următoarele procese geomorfologice:1. tasarea - ea se manifestă prin excavaţii de tipul crovurilor (0.2 ha) şi padinilor (30.o ha) cu adâncimi cuprinse între 0.5 şi 3.o m, acestea menţin un exces de umiditate primăvara - din topirea zăpezilor sau ploi - sau în perioadele pluviale (1969-1972, 1974-1977,1997 în aceste zone pânza freatică s-a ridicat până la nivelul lor); Aceste zone necesită drenarea, în cazul drumurilor este necesară asigurarea scurgerilor şi traversărilor lor de către drenuri;2. deflaţia - proces mai restrâns, în câmpurile deschise, toamna şi primăvara, vântul saltă particole de praf loessoid de pe câmpuri şi drumurile neasfaltate. Depunerile de praf pot afecta siguranţa circulaţiei pe drumurile asfaltate necesitând perdele de protecţie;3. pluviodenudarea şi eroziunea în suprafaţă - apare acolo unde pantele depăşesc 10%, în zonele văiugilor chiar şi atunci când acestea sunt înierbate şi mai ales în solele agricole. Lipsa unor prevederi în acest sens poate afecta siguranţa circulaţiei în zonele unde traseele carosabile intersectează transporturile aluvionare;4. procesele antropice - sunt legate în general de: defrişările, tăierile de arbori şi desţeleniri. Acest proces are tendinţa să amplifice procesele menţionate anterior. : sufoziune, tasarea (prin trepidaţiile provocate de circulaţie) : deflaţia (pe terenurile rămase libere, toamna şi primăvara, datorită lucrărilor agricole;

SEISMICITATEASuprafaţa de teren, analizată este afectată de doua tipuri de cutremure: intermediare, adică, cele care au focarul sub scoarţă, în mantaua superioara, la 80-180 km adâncime cu focarul în zona Vrancea şi care degajă o cantitate enormă de energie (dirijată pe o elipsa alungita nord/est-sud/vest, simetric (1940) sau asimetric (1977), când direcţia a fost către sud-est, fiind foarte distrugătoare inclusiv la nivelul căilor de comunicaţie; normale, cu sediul în scoarţă la adâncimi de 5-30 km. pe o serie de falii şi care degajă o energie mai mică;Aceste tipuri de cutremure sunt suficient de frecvente influenţând activităţile antropice.Cutremurele intermediare influenţează de obicei cutremurele normale (după 4 martie 1977 s-au produs cel puţin 4 şocuri importante la adâncimi mici, cu durate relativ semnificative 14-15 s);

CLIMAZona analizată, se situează într-un climat temperat continental cu uşoare nuanţe excesive şi face parte din sectorul climatic central al Câmpiei Române. Ca urmare a poziţiei matematice razele soarelui formează un unghi de incidenţă cu suprafaţa pământului de 69˚02’ - la solstiţiu de vara şi 22˚08’ - la solstiţiul de iarnă.Clima este determinată de masele de aer polar-maritime şi continentale în proporţie de 60.3% şi tropical-maritime şi continentale în proporţie de 15.8%. Aceste determină o climă combinată de tip continental-oceanic-submediteranean cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de climat danubian (Emm. De Martonne) sau climat getic (S. Mehedinti). Acest climat are 4 anotimpuri cu particularităţi specifice.

11

1. vara - anotimpul călduros, cu temperaturi medii lunare de 20-30˚C, cu maxime de 35-40˚C, cu multe zile tropicale (38.5 zile), cu precipitaţii ce totalizează 190 mm - cu caracter torenţial, cu vânturi din NE, SV, V; prezentând fenomene de secetă datorate advecţiilor de aer tropical continental;2. iarna - se afla sub influenţa unei circulaţii de aer rece (arctic) din sector E-NE, cu temperaturi medii cuprinse între –2,7˚C şi –0,2˚C, cu maxime zilnice cuprinse între –10˚C şi – 20˚C, minimul absolut a fost de –31,7˚C (25 ian. 1963 - Afumaţi), cad zăpezi abundente şi se produc viscole ne fiind excluse advecţiile de aer cald, mediteranean.3. toamna - are tendinţe de prelungire spre iarnă (vara indiană), relativ secetoasă, cu temperaturi medii lunare cuprinse între +18˚C şi +5,6˚C;4. primăvara - în general scurtă, cu contraste termice evidente de la o zi la alta, cu temperaturi medii lunare cuprinse între +5˚C şi +17˚C şi cu precipitaţii ce totalizează 150 mm.

TEMPERATURA SOL/SUBSOLTemperatura solului în adâncime (medii anuale) are variaţii diferenţiate în funcţie de anotimp, acestea pot fi cuprinse de ex. între +13,6˚C şi –4,3˚C (Băneasa) şi este determinată de particularităţile fizico-chimice ale solului (cantitatea de apa din sol, structura granulometrică ca şi compuşii de baza ai solului) care asigură o inerţie termică diferenţiată acestuia. Pentru orizontul 0.o-40.o cm minimul termic se produce în ianuarie, pentru adâncimi mai mari de 40.o cm (între care primii 30.o cm au valori negative) şi în februarie, pentru cele sub 40.o cm (toate cu valori pozitive). Adică în luna minimului termic la suprafaţa solului (-5/-6˚C) în adâncime, la 100.o cm aceasta este de +5/+6*C (O. Bogdan, 1980). Minima absolută a fost la suprafaţa solului de –31,7˚C la Afumaţi 1963.Maximul termic la nivelul solului se produce în luna iulie până la 70.o cm adâncime şi în luna august până la 100.o cm şi atinge 20*C.Amplitudinea anuală în subsol are o variaţie anuală de max. 15*C.

INGHETULAşa după cum am arătat regimurile termice de iarnă în zona Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari se caracterizează prin valori negative ce se constituie în condiţii pentru producerea fenomenelor meteorologice specifice (bruma, chiciura, ninsoarea, etc.) influenţate bine înţeles de particularităţile circulaţiei atmosferice şi de condiţiile locale (vegetaţie, altitudine, forma reliefului, etc.). Durata intervalului fără îngheţ, în zona Câmpiei Vlăsiei este de 195 de zile (primul îngheţ 3-5 nov./ultimul îngheţ 20 apr.) cu abateri de 25-30 de zile.Adâncimea maximă de îngheţ este în afara localitatilor de 0.8 m.

UMEZEALAAcest parametru are valori medii anuale de cca. 78%. Cele mai mici medii lunare se înregistrează în iulie (70%) iar cele mai mari în lunile de iarna (85-90%). Regimul umezelii relative variază, aşadar, în sens invers celui termic, acesta din urmă fiind principala lui cauză.

CEATA

12

Umezeala ridicată a aerului, pe unele suprafeţe, este pusa în evidenţă şi de fenomenele de ceaţă. In zona studiată anual se produc 40-50 zile de ceaţă.

NEBULOZITATEAMaximul de nebulozitate se produce în decembrie (noiembrie-martie) 6.5 zecimi, iar cele mai mici valori se produc în august (iulie-septembrie) 4 zecimi.Zilele cu cer senin sunt cca. 60, iar cele înnourate cca. 105. 1/3 din zilele lunilor august şi septembrie sunt senine fiind generate de persistenţa câmpurilor anticiclonice. 1/2 din zilele lunilor de iarna sunt înnourate.

PRECIPITATIIDe-a lungul anilor precipitaţiile în zona Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari au înregistrat variaţii neperiodice mari. Cu toate acestea, în urma observaţiilor multi anuale, se poate deduce o medie anuala de 800-900 mm. In anii de secetă (1945-1946) media lunară a fost între 300 şi 400 mm.Luna cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii este februarie cu 21.9 mm, iar cele mai mari în lunile mai şi iunie peste 200 mm (1969 şi 1971).Ploile din timpul verii au caracter torenţial şi sunt asociate cu căderi de grindină şi pot depăşii în 24 de ore 100 mm.

STRATUL DE ZAPADAStarea timpului şi condiţiile locale influenţează durata de persistenţă şi grosimea stratului de zăpadă. In zona Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari durata persistenţei acestuia este de cca. 54 de zile. In aceeaşi zonă grosimea maximă decadică a fost de 16.o cm. Condiţiile locale de relief şi durata şi intensitatea vântului pot produce fenomenul de troienire, care determina disfuncţii majore în activităţile antropice în special pentru circulaţia rutieră şi pe CF. Ca ordin de mărime al acestui fenomen, în iarna 1954, troienele au avut înălţimi de 4.o-6.o m.

REGIMUL VINTURILORPentru zona analizată, valorile maxime ale vitezei şi frecvenţei vânturilor este următoarea: vânturile dominante sunt cele de NE (23.3%), urmate de cele de SV (8.1%); procentele dovedesc că aceste vânturi sunt dominante pentru zonă; vânturile din direcţia NE au şi cea mai mare viteza medie anuala (3.3 m/s), urmată de direcţia E (3.2 m/s); în perioadele iunie-iulie pot apărea intensificări ale vântului, cu aspect de vijelie (70-100 km/h); pentru această zonă este caracteristica o perioadă de calm de 39.4% din perioada anului;Asociate mişcărilor de aer pentru zona Câmpiei Vlăsiei, ca şi pentru întreaga Câmpie Româna, sunt (caracteristice) furtunile de praf (de culoare galbena datorate pulberilor de loess autohton sau asiatic sau de nisip saharian) a căror acţiune este favorizată de absenţa covorului vegetal şi de prezenţa anticiclonului asiatic sau nord african;

TOPOCLIMATUL ZONELOR DE CÂMPIE

13

Pentru zona Municipiului Bucureşti topoclimatul caracteristic este topoclimatul de câmpie cu variantele sale: de ogor, de culturi cu talie mica, de mirişte, de culturi irigate şi neirigate, de luncă şi vale cărora le sunt caracteristice: ventilaţie marea aerului; raporturi mari de temperatura şi umiditate între zi şi noapte ca şi între anotimpuri;

VEGETATIAZona analizată se afla la interferenţa a trei regiuni sau subregiuni ecologice diferite:1. la vest de zona analizata se dezvolta regiunea forestiera sudică - caracterizata prin cer (quercus cerris) şi gârniţă (quercus frainetto) la nord şi silvostepă cu stejar brumăriu şi pufos în sud;2. la est de zona analizată se întinde regiunea de silvostepa sud-estică, specifică pentru Câmpia Bărăganului şi Burnasului;3. la/din nord pătrunde în zonă un areal intrazonal de pădure de stejar pedunculat (quercus robur), a cărei prezenţă poate fi observată ca masive plantate răspândite în peisaj (vezi Pădurea Băneasa).Zona analizată este totuşi preponderent de stepă (94%).Ca specii arboricole ocazionale mai pot fi amintite: frasinul, jugastrul, arţarul tătăresc, mărul şi părul pădureţ, paltinul de câmp, teiul argintiu, carpenul, scoruşul comestibil, plopul tremurător, etc.Stratul de arbuşti este compus din: gherghinar, lemn câinesc, corn, singer, salba, porumbar, măceş, scumpie, etc..Flora ierboasă este săraca, aparţinând mai ales gramineelor (Poa, Carex) ca şi unele specii sudice şi plante vernale (ghiocei, viorele, toporaşi, brebenei, etc.;La acestea se adaugă o vegetaţie intrazonală şi azonală de luncă compusă din salcie, plop, plop negru (hibrid), frasin, ulm, s.a.

CONCLUZIE

Aceasta trecere în revista a elementelor de mediu, clima, relief şi floră a zonei (poate orienta) a orientat proiectanţii în alegerea soluţiei tehnice optime pentru amenajarea spaţiului în zona analizată PUZ - bEX1 prin păstrarea elementelor naturale valoroase.

Pentru prezenta documentaţie ar avea relevanta doar spaţiile verzi (păduri) aflate in zona periurbană a Municipiului Bucuresti si Orasului Voluntari.

A.1.7. REGLEMENTARI

14

A.1.7.1. Reglementari - Zonificare funcţională

Conform PUG-urilor Oraşului Otopeni, Comunei Tunari în curs de avizare şi aprobare zona reglementatã de PUZ AI-HC-B va fi destinata functiunilor mixte - compatibile cu caracterul special al zonei AEROPORTUARE (T3) şi REPREZENTATIV dictat de proximitatea cu poarta rutiera a capitalei - relaţia cu Transilvania ca şi cu Aeroportul International Henri Coanda(AI-HC-B).

Documentaţia de PUZ AI-HC-B - preia, detaliază şi modifică din punct de vedere funcţional o serie de prevederi din PUG-urile existente ale Orasului Otopeni şi Comunei Tunari - care se modifică în sensul ca zonei îi este confirmată şi atribuită o funcţiune mixtă de tip T(3) (aeroportuară de interes national) - încadrîndu-se în orientările date de documentaţiile de PUG pentru aceasta categorie de funcţiuni.

Autorii PUG-urilor au dorit ca modul de rezolvare al acestui tip de funcţiuni să fie nuanţat în sensul ca anumite zone să se constituie în modele funcţionalizare a zonei - în acest sens zona are toate calităţile ca să devină un exemplu de edificare concertată a unui aeroport de interes naţional şi european.

Zona PUZ AI-HC-B se va dezvolta în cea mai mare parte în zona de Est a actualului aeroport în teritoriul administrativ al Comunei Tunari;Accesele vor fi legate de sistemul de rutier dezvoltat de PUG-urile Oraşul Otopeni şi Comunei Tunari şi nu în ultimul rând de PUG Municipiul Bucuresti.

PENTRU AI-HC-B - SUBZONA TRANSPORTURILOR AERIENE - T3 - A FOST REGLEMENTATA DETALIAT IN URMATOARELE UTR-URI (Unitati Teritoriale de Referinta )

Pentru simplificarea reglementarilor a fost definită o zonă aedificabilă (Cf.„Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada „ elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.) calibrată în aşa fel încât să permită amplasarea:

1. unui terminalului existent în zona de Vest - între pista 1 şi 2 a AI-HC-B (ZTV) 2. unui nou terminal în zona de Est - între pista 1 şi 2 a AI-HC-B (ZTE)3. un ansamblu de clădiri care să adapostească spaţiile tehnice necesare exploatării

aeroportului între pista 1 şi 2 a AI-HC-B - (ZST)4. spaţii destinate unui parc tehnologic la Sud şi Est de AI-HC-B (ZPT)5. spaţii destinate zonelor de cargo la Nord de AI-HC-B (ZC)6. spaţii destinate activităţilor cu caracter public Airport City legate de activitatrea

aeroportuară la Est (ZAC)7. zona tehnologica a AI-HC-B - piste, taxiway, bretele de degajare, platforme de

parcare, circulatii carosabile, zone de protecţie, spaţii verzi (ZTA)Pentru o mai bună reglementare a zonei s-a propus şi identificarea zonelor cu funcţiuni

complementare în cadrul funcţiunilor dominante (ca de exemplu zonele gărilor de CF şi Metrou): Zona (edificabilă) destinată amplasării clădirilor şi instalaţiilor tehnice Zona (nonedificabilă) destinată infrastructurii de rulare (aterizare / decolare, parcării …), circulaţiilor şi spatiilor de protecţie şi siguranţă;

15

A.1.7.2. Reglementari - Modul de utilizare al terenului

Zonificarea funcţională internă, care are la baza „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.” , va genera urmatorul mod de utilizare a terenului (POT, CUT, H.max) pentru zona reglementată a PUZ- AI-HC-B: Zona Terminal Vest (ZTV) - existentă / Zona Terminal Est (ZTE) – propusă ( centru de conferinte ; birouri / servicii ; restaurante / baruri , unitati de divertisment ; firme de expeditii , depozitare , distributie ; statie de alimentare cu combustibili)Suprafaţă ZTV totala = 48,87 ha* Suprafata ZTV-Otopeni = 48,87 ha*Suprafata ZTV-Tunari = 0,0 ha*- POT maxim = 20% - CUT maxim =1,5 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 15-30m cu exceptia TWR nou

Suprafaţă ZTE totala = 134,6o ha*Suprafata ZTE-Otopeni = 115,54 ha*Suprafata ZTE-Tunari = 19,06 ha*- POT maxim = 20% - CUT maxim =1,5 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 15-30m cu exceptia TWR nou

Zona Spaţii Tehnice (ZST) - existente şi propuse - necesare exploatarii aeroportului. (între pista 1 si 2 a AI-HC-B) (instalatii, construcţii şi depozite necesare functionarii serviciilor de transporturi aeriane de bunuri şi persoane;)Suprafaţă ZST totala = 94,43 ha*Suprafata ZST-Otopeni = 94,43 ha*Suprafata ZST-Tunari = 0,0 ha*- POT maxim = 30% - CUT maxim = 1,5 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 15-30m

Zona Parc Tehnologic - sud - (ZPT)( cladiri de birouri , depozite pentru marfuri , cladiri pentru activitati de productie , prestari servicii si alte facilitati ) Suprafaţă ZPT totala = 73,78 ha*Suprafata ZPT-Otopeni = 17,51 ha*Suprafata ZPT-Tunari = 56,27 ha*- POT maxim = 40% - CUT maxim = 2,0 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 6-20m

16

Zona Cargo - nord - (ZC) ( cladire de birouri  ; centru tehnic si cantine ; terminale cargo ; parcare si cantar ; platforma de incarcare , tranzit si depozitare,facilitati feroviare ,hangare ) Suprafaţă ZC totala = 173,40 ha*Suprafata ZC-Otopeni =114,83 ha*Suprafata ZC-Tunari = 58,57 ha*- POT maxim = 30% - CUT maxim = 2,0 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 10-30m

Zona Tehnologică a Aeroportului (ZTA) ( piste, circulatii, platforme de parcare, etc.) Suprafata ZTA totala = 512,80 ha *Suprafata ZTA-Otopeni = 396,82 ha*Suprafata ZTA-Tunari = 115,98 ha*

Suprafaţa piste, circulaţiilor şi platforme Spcp (aprox.) = 410,24 ha*Suprafaţă spaţii verzi Sv (aprox.) = 102,56ha*. (20% din S total) - POT maxim = 30% (piste, platforme şi circulaţii) - CUT maxim = 0,5 (ADC/mp. teren) - H maxim = variabil (se amplaseaza numai echipamente PNA cu sectiune frangibila)

Zona Airport City - (ZAC) - servicii publice şi de interes general compatibile cu functionarea serviciilor de transporturi aeriene; ( hotel / centru de conferinte ; birouri / servicii ; restaurante / baruri , unitati de divertisment ; firme de expeditii , depozitare , distributie ; statie de alimentare cu combustibili ; locuinte pentru angajati Suprafaţă ZAC totala = 144,15 ha*Suprafata ZAC-Otopeni = 0,0 ha*Suprafata ZAC-Tunari = 144,15 ha*- POT maxim = 40% - CUT maxim = 2,5 (ADC/mp. teren) - H maxim = intre 3-40m

( * suprafete ce vor fi stabilite si precizate prin ridicari topografice profesioniste de detaliu )

Inaltimea de construire este orientativa si va fi confirmata prin AVIZ AACR.

BILANT TERITORIAL

17

Zonificarea a fost stabilită în funcţie de suprafaţa de teren necesară dezvoltatării corecte a funcţiunilor specifice prevazute de Studiul de fezabilitate pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. şi are rol orientativ pentru administraţia AI-HC-B şi al serviciilor de urbanism a Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari in procesul de autorizare al operaţiunilor legate de dezvoltatrea aeroportului conform „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. Avand în vedere preponderenţa Zonei Tehnologice a Aeroportului (ZTA) si a faptului ca zonele legate de terminale care au parametrii urbanistici relativ mici spaţiile libere fara constructii reprezintă aprox. 84 %* din suprafaţa terenului reglementat.

Obiectivele prevazute in „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. sunt de utilitate publica , cf . Legii no.220/2002 , terenurile cuprinse in perimetrul de dezvoltare sunt stabilite prin prezenta documentatie de tip PLAN URBANISITC ZONAL(vezi Memoriu „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.)

A.1.7.3. Reglementari - retrageri faţ ă de aliniamente şi limite de proprietate

Terenul definit de prezentul PUZ AI-HC-B nu are relaţii directe cu aliniamentele zonei.

Retragerile faţă de limitele UTR vor fi precizate pe baza restrictiilor tehnice si de obstacolare prevazute de proiectele tehnice si de normele de siguranta si securitate .

18

Cabinele de poartă, garajele, anexele ce nu depasesc înălţimea împrejmuirilor pot fi amplasate şi în exteriorul suprafetelor edificabile astfel definite.  (vezi Regulamentul Local de Urbanism - RLU - al PUZ AI-HC-B)

A.1.7.4. Reglementari – Circulaţii

In momentul de faţă zona AI-HC-B este: uşor accesibilă din(spre) Bucuresti accesul se realizează printr-o relaţie dreapta în zona rond-point-ului (cu acceptul AI-HC-B) uşor accesibilă dinspre Ploieşti - relaţia stânga fiind (teoretic) posibilã în intersecţia cu DN1 sub pasajul realizat.

Conform cerinţelor rezultate din estimarile evoluţiei traficului în zona dimensionarea gabaritelor este suficienta 4 fire (14.o m).

Sistemul de circulaţii va integra atât marile suprafeţe comerciale propuse de prezentul PUZ AI-HC-B cât şi cele deja existente ale aeroportului.

Circulaţia majoră a zonei o reprezinta Sos. Bucuresti-Ploiesti / DN.1 cu prospect actual de aprox. 30.o m (între aliniamente) cu un carosabil de 14.o m

Circulaţia în zona rămâne subordonată importanţei DN1 / Sos. Bucureşti-Ploieşti.Accesul în zonă se va realiza şi prin sistemul de intersectii şi pasaje dezvoltat de

aeroportul AI-HC-B în zona de Est. Astfel terenurile vor fi accesate prin sistemul de străzi ce vor fi modernizate, respectiv, Şos. Petricani, Şos. Pipera Tunari, Drumul Comunal (Dc) care face legătura cu Satul Dimieni care vor avea gabarite comparabile cu cele avute în acest moment de sistemul sos. Bucureşti-Ploieşti / DN1.

De asemenea zona aeroportului va putea fi accesată şi din centura de autostrăzi (a II-a) exterioară a capitalei. Proiectul a fost armonizat cu soluţia/varianta „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.Primăria Municipiului Bucureşti intenţionează să conecteze AI-HC-B cu reţeaua metropolitană.

In acest sens există mai multe variante de legare a zonelor AI-HC-B cu reţeaua de metrou a Capitalei care au fost luate în considerare şi au fost stabilite reglementările care sa stea la baza operaţiunilor urbanistice şi să permita dezvoltarea proiectelor legate de (vezi memoriu Studiu Circulaţii)

A.1.7.5. Reglementari - Regim juridic al terenului şi obiective de utilitate publica

Regimul juridic al terenurilor se va schimba, prevederile prezentului PUZ urmând a se constitui în suport pentru exproprierile pentru cauza de utilitate publică cf. legii.

Proprietate privata in administraţia COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. se va modifica cf. legii.

Terenurile (Sexp) ce vor face obiectul exproprierilor sunt în suprafaţă de:

Sexp. AI-HC-B = 582.2917 ha * conform limitelor cadastrale aprobate( * suprafata ce va fi stabilita si precizata prin ridicari topografice profesioniste pe baza „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii

19

aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada „ elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.)

Suprafetele sus amintite vor face obiectul modificarii HG in sensul precizarii acesteia.

Obiectivele prevazute in „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A. sunt de utilitate publica , cf . Legii no.220/2002 , terenurile cuprinse in perimetrul de dezvoltare sunt stabilite prin prezenta documentatie de tip PLAN URBANISITC ZONAL

Se vor adauga acestora suprafeţele necesare infrastructurii de legatura (rutieră şi CF) a AI-HC-B în zona de est.

S(CF + circ) = 62.2 ha * (vezi bilant teritorial – Pl.2.0-Reglementari Urbanistice)

( * suprafete ce vor fi stabilite si precizate prin ridicari topografice profesioniste pe baza „Studiului de fezabilitate pentru programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul International Henri Conada” elaborat de HOCHTIEF AIRPORT & ROLAND BERGER STRATEGY CONSULTANTS pus la dispoziţie de COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI S.A.)

BILANT TERITORIAL

Menţionăm ca aceste suprafeţe nu fac obiectul bilanţurilor terioriale ale prezentului PUZ.(vezi plansa Reglementari regim juridic al terenului şi obiective de utilitate publică)

A.1.7.6. Reglementari - Echipare tehnico-edilitara

Conform avizelor de principiu (Energie electrică, Gaze, Apa, Canal, Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare RA ) - proiectanţii propun asigurarea canalizării, aducţiunii de apa, a gazelor şi a electricităţii în conformitate cu planurile PUZ AI-HC-B,

20

PUG Oraşul Otopeni şi PUG Comuna Tunari conform avizelor deţintorilor de utilităţi din zonă şi studiului de precoordonare care face parte integranta din acest studiu. Se vor executa lucrari de desecare in Amenajarea - Tamas - Corbeanca - Otopeni - Tunari - conform rutinelor acceptate de Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare RA si se va tine cont de precizarile din Avizul cu nr. 6580 din 09.11.2009. (vezi memoriu Studiu Echipare tehnico-edilitară)

A.1.7.7. Reglementari spaţial configurative

Soluţiile propuse au in vedere ca amplasarea viitoarelor clădiri şi a instalaţiilor in limitele PUZ AI-HC-B sa fie conform avizelor Autorităţii Aeronautice Romane no.22069/1101 din 25.09.2009

Spatiile libere (spatii verzi, accese pietonale, spatii de detenta pietonala) vor fi astfel conformate încât să pună în valoare imaginea de marca a zonei in relaţie cu AI-HC-B

A.1.7.8. Reglementari - Elemente de mediu

Pozitia terenului va influenţa modul de amplasare şi conformare al clădirilor şi va impune lucrări speciale de plantare. In acest sens s-a prevăzut asigurarea unor “rezerve” de teren în PUZ AI-HC-B care să poată prelua sarcinile rezultate din necesităţile de siguranţă a zborului şi protectie fonică - aceste suprafeţe vor trebui să fie plantate după anumite reguli - situaţie care va genera la scara PUZ AI-HC-B condiţii de utilizare ale terenului apropiate de cele ale unei zone urbane .

Zona pentru construcţii şi platforme va fi special drenată şi amenajată.Spatiile verzi cu acces public inclusiv zona de protecţie a pistelor AI-HC-B au suprafeţe corespunzătoare, aceaste suprafeţe sunt precizate în bilanţului teritorial In aceste condiţii - prin plantarea intensă a zonei se va îmbunătăţi creând un ansamblu cu reale calităţi ecologice:- microclimatul - imaginea (semi aridă de astăzi) (vezi Raportul de mediu)

A.1.7.9. Protecţia cadrului natural şi ameliorarea condiţiilor defavorabile

Cadrul natural constituit din elementele climă, relief, condiţii geologice, ape, caracteristici ale solului şi vegetaţiei, poate fi ameliorat in zona PUZ AI-HC-B prin: Amenajări peisagere şi perdele de vegetaţie cu funcţiuni diverse.Un efect benefic asupra cadrului natural îl va avea existenţa perdelelor vegetale indiferent de funcţia pe care o au.Pentru îmbunătăţirea microclimatului urban a fost propusă constituirea mai multor fâşii şi zone verzi , în relatie cu direcţia vânturilor dominante şi în lungul căilor de circulaţie, cu rol de protecţie.Acest lucru va duce la micşorarea arealului cu suprafeţe insuficient înverzite precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele adiacente ale Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari.În aceasta situaţie se afla terenul reglementat de prezentul PUZ AI-HC-B;

21

A.1.7.10. Protecţia împotriva poluării prin masuri urbanistice

AER - Protecţia împotriva noxelor în aer se face prin următoarele măsuri;- izolarea traficului greu prin brodarea cu tipuri de arhitectură adecvată şi plantaţii a zonelor reglementate;

NIVEL FONIC - In zona reglementată de prezentul PUZ AI-HC-B există ca sursa de inconfort două surse de poluare ridicate DN1 şi pista AI-HC-B acestea pot să altereze confortul zonei din punct de vedere al poluării aerului sau fonic lotizarea;Împotriva zgomotului măsurile posibil de luat sunt stabilite prin propunerile PUZ AI-HC-B sunt după cum urmează: izolarea traficului greu în zona cu amenajari urbanistice şi arhitecturi specifice. realizarea de perdele de protecţie fonică faţă de pistele AI-HC-B cu o lăţime de: minimum 10.o m şi o înălţime de max 10.o m.

O altă problemă importantă pentru reabilitarea şi conformarea cadrului natural al zonei PUZ AI-HC-B este plantarea zonelor în care pot exista probleme (de siguranta a zborului) cu vegetaţia de înălţime medie şi mare, în mod special. Aceasata problemă se va rezolva printr-o alegere atenta a esentelor şi tipurilor de arbori ce se vor planta şi evident prin obţinerea avizului Autoritatii Aeronautice Civile Române, care este necsară, de altfel pentru întreaga zona a PUZ. Aceste elemente de reglementare au caracter general, fiind prevăzute şi prin PUG-urile Oraşului Otopeni şi Comunei Tunari care au fost aplicate diferenţiat prin adaptare la situaţia existentă în zona PUZ AI-HC-B.

Intocmit , prof.dr.arh Florin MACHEDON

BucureştiMartie 2008 / Sept.-Oct. 2009/dec 2010

22