membru al academie! romane. - tipărituri vechi · pdf filevor pellea nimicuri, ce n'ar...

STEFAN CIOBANUMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE.

CULTUR A ROMANEASCAIN

BASARAHIASUB

STAPANIREA RUSA

Asociatiei Uniunea CulturaldBisericeased din Chisindu"

1923.

2

rl

=DIT

www.dacoromanica.ro

PREFATA.

In toamna anulOi 1919, intr'o conferinid fi-nutd la Academia Romeind 9, am ardtat in liniigenerale fazele prin care a trecut cultura na/io-nald la Romdnii basarabeni, in limpid stdpelniriiruse0i, am ardtat, cum s'a oglindit aceastd cul-turd' in via/a unui popor, pe al cdrui suflet cdtath se alloiascd o culturd strainer'.

pdrut putin cele relevate mi-amdat silinla sd adun tot ce mi s'a Oral ea' a fostun reflex al vielii nallonale, care respira cu deo-sebire in massele cele mari a!e poporului de jos.

Sunt departe de a-mi face iluzii, cei am epu-izat intregul material; sunt sigur, cd un cercetd-tor mai sdrguincios va gdsi lucruri noui, carevor schimba poate chiar uncle concluzii ale mele.

Am insel mul/umirea sufleteascei, neidajduindca lucrarea mea va contribui totcW cu ceva IacunoWerea mai de aproape a sufletului poporo-lui romdnesc din Basarabia, at& de mult ignorat.g de aceia atat de mult expus aprecierilor

La continuité Roumaine dans la Bessarabie. Bucarest. Extrasdin Bulletin de la Section Historique de l'Academie Rournaine". 1920,No. 1.

Mi-s'au

gre-site.

si

www.dacoromanica.ro

Pentru acei ce se tndoesc tncö despre dreptulRoman/tor asupra Basarabiei, lucrarea de fafd vaservi, cred, ea un punct de orientare.

Pentru poate multe din cele relevate inaceastd lucrare vor pa'rea de puIind" importanfd,vor pellea nimicuri, ce n'ar avea a face cu litera-tura de asrdzi, cu culture in genere.

Dar aceste nimicuri sunt fdrdmiturile stifle-tului romdnese, care au fost un sprijin in incer-cdrile cele grele ale instraindrii prin care a trecutaceastd freinturd reisdriteand a poporului nostril.

aici autorul vede justificarea munciiaparifiel cdrIii sale.

Chiqinek.Aprilie 1928.5

CIOBANU

II

$i

T.

si

www.dacoromanica.ro

Basarabia in anul 1812.

Tratatul dela Bucure.,ti. Cum a reactionat populatiaromaneascA basarabearai la anexarea Basarabieide atre Rusia. Nemulturnirile in sanul populatiel.Mgsurile guvernului rus pentru a indulci regimul.Regulamentul dela 1818. Basarabia din punct devedere cultural inainte de 1812.

Ocupatia principatelor romanesti de catre ar-matele ruse in anii 1806 1812 s'a terminal cidpacea dela Bucuresti la 16 mai 1812. Doua Incer-cad anterioare (la 1806 si la 1809) de a se incheia.pacea Intre Rusi i Turci, n'au reusit, fiindca Rusiivroeau- sa in nici mai mult nici mai putin. IntreagaMoldova i Muntenie, pasta la Dunare1). Cu toateca Turcii n'aveau nici un drept sa dispuna de teri-toriul principatelor roinanesti, n'aveau drept sa ce-deze nici o palma din parnAnturile stramosilor nos-

1) 11 XaaH o hi a. Occosew EcToptgecKin Raeousi o Eeccapa.6:c. Tpyithi 6eccapa6cRoil ry6epocHoi1 resoi apxacRoi KomRecig,vol. 11., pp. 25 26.

www.dacoromanica.ro

2 Cultura romilneasca* in Basarabia.

tri, cu toate acestea ia articolul IV al tratatului dela1.6 mai se spune: Prin primal articol al prelimi-ndrilor, deja semnate, s' a stabilit, Ca raid Prat delaintrarea Jul in Moldova si peind ía velrsarea lui inDundre, precum i "natal stling al Dundril pdnei lagarde si la mare, vor fi granita intre am-bele_ imperil" ...

Iar Rusia recunoscAtoare Turciei, Ii asumenzd,ca si Poarta, dreptul dz a ceda si reintoarce Subli-mei Porti Otomane pdmiintul Moliovei, aflator pemalul drept al rilului Prat, asemeneamare si mica' cu cetei(ile, in acea stare, in care eleacuma se afld, cu oraselec tdrgurile, satele, locuin-tele si cu toate cele ce se gdsesc in aceste provincii".(art. V al tratatului) 1).

Evenimentele din Europa din timpurile acelea,rdzboaele lui Napoleon, rolul Rusiei In Europa dupdinfrangerea lui Napoleon, au facut C acest tratatfraudulos, poate unic in .istoria omeneased sd rd-mae in vigoare, a facut ca Basarabia sd poartejugul amar al stapanirei rusesii mai mult de unveac.

Istoricii rusi i rusificati intr'un glas aratä Caaceasta rdpire a fost o binefacere pentru poporulromanesc din Basarabia, salvandu-1 de sub robiaaziaticd a Turcilor i aducandu-i culturd".

Situatia generale" a Basarabiei in momentalalipirei ei la Rusia era deplorabild regiunea eradistrusei, grape imprejuretrilor, ; popula(ia suferea de

rdzboae i neivelliri. Ea nu era sigurd de zivade maine. aide de comunica(ie erau primitive, scoli

spitaluri nu erau")2. *it hate s'au schimbat cuvenirea Rusilor. Dar toate afirmatiile acestea, care

1) thidem, pp. 2S-29.2) 105aaiiabni cbopearb F. anunniesa. 1812-1912. Pre-

etwantarea.

ci Valaida

birari,

;

si

www.dacoromanica.ro

Basarabia in anul 1812. 3

zveau rnenirea sa ascunda adevaruI, n'au convins.pe nimeni, ca Ruii au adus fericire Basarabiei.De fapt chiar actele ruseti dovedesc ca ocupatia.ruseasea §i rapirea Basarabiei a lost o adevAratanenorocire pentru poputatia romaneascsa din Basa-rabia, a facut, ca populatia, ca in timpurile nava.-lirei popoarelor barbare, paraseasca gospoda-

sa' se refugieze in munti, in paduri.Aceasta opera de distrugere a Basarabiei §i

'in deoWe a Moldovei i Tarii Rornane§ti, Rusiiau inceput-o imediat dupa' ocupatie. Arhivele din

pline de documente din timpurile acelea,nu sunt incA pe deplin cercetate, dar ceea ce s'a-gasit panâ acuma arata cat au fost sacatuite a--ceste jri rornane0, cat a lost saracità i rnal--tratata populatia romaneasca1). E deajuns a rasfoi-ALlosarul Despre chferite ofense i asupriri din par-lea militarilor, cauzate locuitorilor Moldovei ;si Va-Jahiei" care s'a pastrat in Arhiva senatorilor dinChisinau (No. 311, ca sa' capeti o idee desprepurtarile Ru§ilor in Wile ocupate. Ispravnicul tinu-tului Iasi, cum vedem din acest dosar, Mavrocor-dato la 1808 raporteaz a. comandantului armatei ru--se§ti, ca toti locuitorii si mai cu seamd acei cariirdesc pe Idngd drumul mare, necontenit se plangde purtarea din partea militarilor" (raportul e sCrisin limba franceza.) Relevand, ca militarii nu numai-ca nu pratesc pentru rechizitiile, pe care le fac, ciin localitd(ile mai ina'epdrtate de acest ora.s (Ia;si)se poartd cu locuitorii in cel mai nepermis mod...

Nu de mult un locotenent trecdnd prin satulTabord cu patruzeci de voluntari, i-a chemat petdrani i le-a 'ordonat, neavtind nici un permis din

1) V. 11 a d 11 Rose tti. Arhiva senatorilor din Chi§inlu. Ana-Iele Romane vol. :XXX1XXX11.

sa-si-rifle si

Chisinau,

Acadernici

.

www.dacoromanica.ro

4 Cultura rornâneascii in Basarabia.

partea divanului, aducd 122 gaini, 200 out'', de# piastri rachiu, si 10 piastri in bani, batandu-fbinisor pe doi, i-a pus pe ((Irani dea adeve--ring cum cd el a trecut in liniste prin acest sat" .

Din plangerile locuitorilor catre Divan, anexate laacest dosar, se vede, ce neliniste a cuprins Odle ro--manesti, din cauza jafurilor, rechizitiilor, corvezilor etc..

Divanul Moldovei, vazand dezastrul spre caremerge Ora din cauza purfarilor mililarilor rusi, aavut curajul st prezinte la 17 Octombrie 1803 Ira-puternicitului Rusiei Cusnicov un memoriu in care'Mire altele se spune :

PIstovirea puterilor locuitorilor sdraci, soartotlor plind de oboseald, disperarea a fi in situatia dea suporta greutdfile puse pe ei i hotiirdrea lor de-finitiva a se refugia mai cu seamd in unele satedin judefele Moldovei de jos, nu tuunai ne-au pus pegdnduri, dar ne-au adus la o scdrbet sufleteascd" .

Ardiand c populatia' grape greutatilor, biru-rilor mari, podvoritului", rechizitiilo:, fuge in -ais-perare in toate partile, divanul prezint i un tablou,din care se vede, ce sume colosale dup `a. vremu-rile deatunci, ce cantitati de paine, de vile, de fansi de lemne a dat Moldova dela 1 Ianuarie panala 1 Noembrie 1808 ').

Totusi Wand la 1812 populatia romaneasca dinBasarabia avea oarecare speranta ct Rusii vor pa-fasi Ora, Ca' ocupatia ruseasca este vrernelnica. 5imare a fost durerea poporului romanesc, Ca-rid s'aeaspandit vestea, ea prin tratatul dela Bucuresti Ba-sarabia a ramas Rusilor.

Ceasurile acelea", povesteste istoricul Mano-lachi Dragici, au fost de plangeri un. timp neuitat,

1) Arhiva senatodlor din Chi1hAu. Dosarul No. 536. TIMM,leccapa6csoil peso:i apxeresoi HOMECCilf. Vol. 11, pp. 467-471.

cisd-i

www.dacoromanica.ro

Basarabia in anal 1812. 5

pentru cä poporul cu cardul, ca turmele de oi, in-cinsese toatd marginea Prutului dela un papdt la

mergdnd si veni (lid de prin sate si de prinVirguri sciptdmdni "incheiate, cu luare de ziud bunddela pdrinti, dela frati si dela rudeni, cu care cres-cuse i vietuise dimpreund pdnd 7,z vremea aceea-cad se despdrteau-unii de al(ii pentru totdeauna1).Impresia, pe care a racut-o tratatul dela Bucurestiasupra poporului a lost atat de dureroasd, atalde adancd, Meat a lasat urme nesterse in sufletullui, in cantecele i legendele lui. Sate intregi pd-rdseau Basarabia, ca sd treacd dela eliberatori"din nou sub jugul turcesc", ceea ce multi din is-(oricii FUi cu fatd aide, nu pot prin nimica explica.Locuitorii fugeau din Basarabia" , cum scria cu-noscutul general rus Chiselev, preferdnd ocdr-inuirea turceascd grea pentru ei, celei a noastre" 2).Mid un document, care ridica pandla oarecare mdsursiipanza de deasupra suferintilor basarabenilor din vre-murile acelea. Episcopul Benderului i Acherma-nului" Dimitrie Sulima a facut un raport Cake mi-tropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, unde aratd cäprotopopul Basarabien Teodor Maleavinschi la 9Noemvrie 1812, adecd dupd cateva luni dupd in-cheierea tratatului dela Bucuresti, i-a raportat c po-pulatia satului Saba din jud. Acherman (CetateaAIM), a fugit, ramdn'and in aceastd comund numai-veo trei-patru familii. Mitropolitul Gavriil a facut

M an° la-chi Drag hi ci. 1storia Moldovei de tiinp de 5111la§i, 1857. vol. p. 96.

2) .1. A. Kacce. Ha Ayeat H o6pa3oHaaie Beccapai---cad 06JaCTII. lle'rep6yprh 1913, p. 211.

3) Sub denumirea de basarabia Ru§ii, cum vedem §i din dosa-rul ConsistoruIui duhovnicesc din Chi§inau No. 218, inte1egean olatu-rile din jurul cetaylor Acherman. Chilia §1 Tighina, a§a ca fa Vasa-eabia intra nu numai Bugeacul ci §i o parts din jud, Tighina.

II,

Paula

www.dacoromanica.ro

6 Cultura rornaneascil in Basarabia

guvernatorului, excelentii sale, cavalerului Scar latSturdza" urmatorul raport (in romaneste):

ProtOpopul dela Basarabia au trimis rdportcdtre preosfintia sa Dimitrie episcopal Bincleralui.

Achermanului i vicarios cu 'instil/I-tare CUM cei laolatul Achermanului an sat aname ,Sa'ba njscandIntre locuitori niste vorbi, cam cd acest sat a sd fieboeresc s' au Imprdsciet cu rdInclind =mai bi-serica preotul vr'o patru famelii, si nu se scie-eine au scornit aceste vorbe.

Deci reimdind numai preolal singar an ceratprotopopului voie se mute pi preot a/t sat sipreosfintiea sa episcopu Dimitrie ue-a arjtat [toadaceastj pricinj, insj noi socotim, cJ dac.71 sei vamata i preatal, apoi mai tare se vor Intemeia lo-cuitorii pe vorbile si socotelile lor cele neareveirate.

Am poruncit protopopulai cä nici cam se nude vole preotului a se mata de acolo pan cand seva face punerea ía cale de catre ocarmairea ceapoliticeascj pentru care de &toile am socotit a in-stil* pi excelem:ia voastrj" ').

E foarte greu de crezul c populatia si-a pd-rgsit gospod5rii1e din acest sat, care-i populat a--cuma de Franceji, Nemti si Ucraineni, nurnai dincauza zvonurilor, rpandite nu se sile de cine".Oficialitatile, cum vedem si din acest raport, cautau.st ascunda aceste fapte, ca sa nu se Intemeiezelacuitorii pe vorbile i socotelile lor cele neadeva-rate". Se vede ca la mijloc a fost cu totul aitceva,a fost faptul, ca Rusii inteadevar au creat o situaliepe care n'a cunoscufo nici o ramura a neamuluiromanesc. Ca sa opreasca populatia, care fugeape un cap peste Prut, Rusii dup`a cum se stie, au

1) Arhiva cons:storuha duhovnicese diu Chi§in6.u, Dosarul No..-325, 1812.

tatul

1,1

Si

i si

www.dacoromanica.ro


declarat, cri dincolo de Prut bântue ciuma, ceea cenu e-:a adevsarat, $i au stabilit carantina pe malulacestui rau, interzicand comunicatie cu Mol-,dova din dreapta Prutului. BasarabieiGavriil Banulescu-Bodoni in anul 1812 trimite o cir-culara' prin eparhie, in care-i roaga pe clerii itop' pravosiawlicii crestini", ca ei sd nu creadd,cd in Basarabia va fi introdusd iobdgia, cd dinMalta impdrdteascd milostivire, aveti oceirmuirea dinnaiLla voastrd si in limba voastrd" .).

Cum a fast calm populalia roma-neasca din Basarabia noaa stapanire ruseascil sevede din mai multe dacuntate.

lata dosarul ND. 193 din anul 1814 dig can-celaria guvernaiorului Basa-abiel : Despre abuzu-rile fdcute de cdtre regimentul de infanterie Ohot-schi (vandtoresc) rap de locuitorii diferitelor satedin fuletul Orhei" (pe 101 file). Aici ga'Am maimulte plangeri ale locuitorilor din judetul Orhei $iHorarniceni i ale s'ard'ariei din Orhei impotriva regi-mentului. Guvernul a ordonat o anch?,16, dar anchetan'a dovedit nimic, intrucat acci ca:i erau invinu-iti, au avut grija sa ia cu fola adeverinte din par-tea locuilorilor, c ei s'au pnrtat bine. lard o plan-gere a mazililor din satul Bujor, judetul Orhei :

Alecti noi tog oamenii din satul Bujorla carile mai gios ne vom iscJli cu lacrimi jeluimcdtril cinstita sdrddrie la call lucru au inceput asi face multd gre supdrare In satul nostru decdtre o.cile rusesti carile de multd vreme (inem mos-cali sdzetori trecdtori am stdtut totdeauna cu mic

mare, iar 'acurn acesci ce au vinit moscali pe giossi vreu sd n scoatil din rase carele matte cer ce

1) Arhiva Consistorului din Chi§inAu. Dosaru1 No, 221, dinanul 1812

da

i

isi

orisicnMitro2olitul

p.imi'd

Ca..

www.dacoromanica.ro

Cullum romilneesca n Basarabia

nu se afld nu numai la un om sau la doi ce intot satul fac mare bajocore i sdracii numai pot deai tine cum cã ne cer cdte 10 sdnii pe toata ziva

cai ;ssi o sanii cu boi, cer postd cu sdpkimeinanoi ne-am rugat la capitanu de mazili ca ludmpoyeturi i viincl capitanu le-au citit poruncili dupdurmare, iar porosnecul cel de moscali au sarit lacapitanul nostril cii multa mak si I-au apucat depieptu i 1-au facut ca un netrebnic zicând ca nuscie de poruncile cinstitei sdrdarii, chiar si pi vor-nicul au vrut sd-1 batd, turburare au fdcut chiar totsatul sau intristat pe cdpitanul ocolului I-au luatsub caraul nu pentru alta pricind, ci numai pentrucã iau zis sã nu faca alte bajocori spre cre-dinta ne-am iscäiit cu tot satul cddem in genunchiinaintea cinstitei serddrii ca si ni izbavim de acea-stã supdrare chiar i marl pomand ya rdmine. 1814decemvrie 14."

Nemultumirile intre farani erau atat de mad,Incâl stapanirea ruseasca" a gasit de cuviintaintrebe, ce fel de stapa.nire ar don ei, cum ar pu-tea sa fie multumiti; Un raspuns 'al taranilor dliicâteva sate din jud. Hotin, ceea-ce este si mai in-teresant, s'a pAstrat in arhivele din Chisinau. A-cest document poarta." data 1815. II redam in in-tregime :

La intrebarea ce ni se face de ultra premi-lostivnica stdpdnire ca sã aratam cu ce obiceiuri arfi nzultdmirea noastra ca sa pitrecem noi tam sisã trdim de acum inainte, noi aratam Ca sdntemmultamiti ca sa trdim cum au trait parintii ci stra-moii no.,stri cu obiceiurile moldovene.,sti, cu care sinoi ne-am trezit. Macar cã acum de o bucata de-vreme de card au fost reizboiul tare ne-am zdrun-cinat si ne-am särdcit cu fel de fel de havalele cindcazuri ce am tras necontenit, precum stiut este

8

i

sa"-i

si sit

stpi

www.dacoromanica.ro


.tuturor, apoi cdnd s' au facat pace si au rdmas Prutuhotar, am auzit ca ne-au fost iertat preamilostiv-nicul nostru imparat de toate havalelile ii ddrile inz-pardtesti i atunci tare ne-am fost bucurat. Dar peurmd vazdnd not saracii, ca Inca ni s' au mai adaosndcazurile i havalelile, Inc& am ajuns acum la ceamai rea stare de plangim unul de altul, i nu a-vein nici o facere, asteptand peirea noastra, noidupd ce cu mare nevoie ni hrdnim pe noi i pe co-pli nostri, apoi tinem i soldati mai totdeaunahrdnim cu ce voiea din cele ce pot gdsi la noi.Uniori ne-au dat cloud dimirlii praviant pe lund disoldat, cvitantii le dam uniori de nevoie ca sd nutrdiasca rau cu noi si sa nu ni batd, alti-ori amdgindu-ne cate cii ceva penfrucd-i hrdnim,lards le dam, caci noi vdzánd ca cand n' anz datcfitantii nimicd n' am mai isprdvi, asa dar nu ni ma!punenz de pricind.

Oameni de strap' dam totdeauna marginileBasarabiei, Piz imptirdtesc facem precum si in iastdyard am cosed si am carat In locuri departate. Banipentru surugii platim cu ,card in patru rânduri amfost in iasta yard in Bugeac, cdrand casele colo-nistilor zdkivind pe drum cdte o lund i jumd-tate si arte doud luni cu toatá cheltueala noastrdfard sJ ni de vre-o plata cine-va, perinclu-ne boil:Chereste pentru curtlle Mitropoliei in cloud rinduritin carat la Chisindu. Stanfeni de lemne anz tdietsi am carat din codri pentru grajdele ce am fdcutin Briceni pentru ciii imparatesti a polcurilor. lardapoi cdrutd cu cai si card cu boi care ne ieu mus-calii di prin sate faro' poronca stapanirei de lapoarta cat voia .,si pi uncle li-i voia pand picavitele. Aceste sant nenumarate Si necontenite in toatezilele ,,si de le aratam cd este porunca parcalabiei.ca sd nu ie, ei nu ascultd, ne bat .si ieu, noi ca un

si

la

i

www.dacoromanica.ro

10 Cultura rornineasc5 in Basarabia

norod supus ne având la eine ne mai ruga canu .9:1 indure de noi, toate le-am radat si le Mb-dam jx-inä ceind am ajuns la aceasti pticdtoasd stare,din care prieinj an inceput a &I sparge si satele,cd am ajuns Ia aman. Caci si alisverisul hraneinoastre ni s'au inchis de cdnd s'au fdcut Prutuhotar.

Noi daci n'om fi slobozi s vindem unde omputea câe o ce ridiedin din v4`ci, sau pupnticdpine cdnd dJ Dumaezdu de prisoseste, apoi cm ceslt traim clt at't alesveris nu ovem. Noi inainte mai'cdstiga-n cm chiriea cdratului sdrii dela Ocna, cucdrdusia vinului dela Odobesti si altele si nu avemnici havalele si greu'4i de aceste, care cu tot ne-ausdräcit. Vile ni se ficrd Ii ni prapdiesc asti si deLa noi loeuitorii di pi margine, care margine fiinarcm straji inchisd totdeama, nu putenz s mergemindatd clnd ni se furd precum inainte vreine ieramslobozi di a cdu..`anz i Ii gäseam, hilindu-ne in pri-pa dapd dInsele, mai ales ca strdjile nemristi din-spre Bucovina toate s'au ridicat si pi noi cu totulne-au sdrilcit de vile caL`e sate sasntem pi margine,cü pe noi ne opresc streijile noastre de 111I putem a-lerga inlatd dupd demsele. Ce a ft mita Dum-nezdu si a impaiatului care auzim cd mare, bun ssimilostiv este.

Toti ingenunchem cm fimei si cu copiilacrimi ne rugdm ca sd nu se indure de noi sara-cii si sã ne milueasca cu strdmosestele noastre obi-ceiuri si sã ne mantuim de asupririle care trageninecontenit. 0i, cd mare pomand va face cu not sd-racii care nu avem nici o facere, oun si pentrupcircalabi rusi si ocolasi rusi ne rugam ca sã nuni sa mai radueascd, al tare ne nacalim si ne o--sandim si la aceasta sd" fie tot boeri moldoveni dea nostri cu can &intern deprinsi ne 1m:elegem in

set.

viol

lui

i cu

www.dacoromanica.ro


vorbd la nevoili noastri si &Intern multdmiti i asa'am putea trdi precum nadajduim, fiindca auzim delame cd actin au trimis un credincios a Imptirtitieisale, care este urechea imptiratului, ca sJ ne cer-ceteze cum träim si slim cl nu sä undurd de notosdndi(ii. 1815 anul" 1).

Lirmeaza iscaltu ile laranilor dh satele Malin-Zarojanii din jud. Hotin.

Cu Elite cuvinte, regimul rus?sc delcc n'a adustaranului basarabean ccea sigu-anra, acea lini$tesufleteasca despre care vo.besc istoricii rusi. Dim-potrivA, greWatile la care au lost supu$i taranii,brutanatea fata de ei a militarilor si func:ionallorru$i, i-au Mcut pe anil romani, r6bd'ato:i, deprin$icu fel de fel de greur4, sa afate suferintele lor,sa. cear6 inlocuirea functionarilor ru$i cu romani,i-au fcu si viseze vremea, cand Prutul era des-chis". tin Inc u caracteristic : intFe taraftii romanidin sudul Basarabiei s'a pastrat pand acuma Era-ditia, ci ei au fAcut casele bulgardor, cri p'arin(iilor au ridicat gaspadariile coloaistilor. Pe langafapiul, s'a dal ate 50 60 dese-tini de pa'mant de fiecare gaspodar, pc cand tara-nilor r-mani numai Cate 8 12 l/2 desefini, bietulroman basarabean, cum vedem din documentulcitat mai sus, a lost nevoit sà facri $i casele epic-

Nu mai putin elocvent este in privinta aceastaun alt document, o pelitie a faranilor din Rachitna,jud. Han, petitie dated cu anul 1816, adeca dupa.patru ani ai stapanirii.ruse$ti, cand populatia pan'ala oarecare masufa s'a deprins cu regimul rusesc.Locuitorii din aces! sat cu o deosebira Indfazneala

1) Arhiva cancelar ei guvernatorului Basarabiei. No. 517 din 3lunie 1816.

ca caloni$iibr Ii

niatilor.

www.dacoromanica.ro

12 Cultura rornaneasca in Basarabia

I§i apgrau drepturile lor, obiceiurile §i limba strA-mo§easca.

Cinsti(i boeri dipartamentului", citim in a-ceastd petitiel Di ar fi precum auzim, cd au ve-nd acum in credincios a impdratului, cu lacramine-am bucurat, cd pe seimni au auzat impdratuldi nevoili noastre, cd tare matte am tras, si maiinainte cu o.tiIi dar si acum di cand s'au inchisPiutu Inca sd mai multe ; Ca pe tot ceasul ddm diMate i nimini nu ni mai intreabd di mai avem deuncle da ; Inc& acum au reimas di- cei mai multiflu avem nici ce manca, ca multime havalelilor cefacem in toate zälile cu cosdri i cdrdturi di fan,.cu faceri si dirdturi de feliuri de lemni si cheres-teli Inca si pe la Basarabia si la Chisindu, pi laBriceni pe aiure, cum si stanjeni di lemni. Darpodvorituri ostehesti cu card cu boi peste tot localcum si postili dim sat in sat peste tot loud puntot ceasul pi la toti ofiterii slujbasii ci cazaciisi soldatii cu, cai cu cdruti cu card cu boi intrebatneintrebat, cu poroncd si fare" poroncd, care cumapucd neintrebat iell bani, dam pentru surugiigostind destithzd i cafe altd data säldati si dizacila fateri tanem si hrdnim, si luandu-ni cu sdla ce-le ce gaseisc, pe la casdli nOastre i meinancd, baInca ni bat sd le dam ceea ce nu avem,apoi ni fac cu frica di li clam cvitantde, i catealte nevoi tragem precum stii cinstita pdrallabie.Strajd pe granitd, dam in toate zdleli. Di vite cutotal ne-au &Weil si tãlharii cd le furd si di ceedparte la nemti s' au radecat -strdjali numai anoastre au rdmas di ne neiceijim Inc& nici dupdidlhari nu ne lasd sã mergem ca sã ni cdutdm vi-Jell in pripd precum mai inainte earam slobozi-nu ni se pute fura viteli ca acum. i pane al dandDumndzdu di set faci mai gloata ne-o mdnancd

si

i

i

di

i

www.dacoromanica.ro

Basarabla in anul 1812. 13

precurn ardtdm, ear nu ca mai inainte cã pitern vinde unde ni eara voea si pane si vite ii orice avem din munca noastrd, acum cu total ni s' auinchis alesverisul seintem opriti Si nici chirie desare di vitl alteli ca mai inainte nu avem ; nustim ce sd mai facem numai mila impdratului poa-te sã 11i scape de piere intru careli ne aflam, cdde ne ar da Maica Precista nästav sa ni aidicegreutatili aceste i sa ni lase in obiceiurile noastreceli moldovenesti, care am apucat dela bdtrâniinostri sci mai vinim in floare precum am fostca sd ski vim numili impdratului noi, .,si In urmdurmasii nostril, si se petrecern totdeauna supt dre-geitorii moldoveni pcimânteni de ai nostri precurn&Intern deprinsi ci ni intelegem in vorbd. Ca noialie reindueli nu pricepern si numai cat ni sa adaugmicazurile greutdtili noastre. Noi la aceste culacrdmi ne rugdm facd mila impdratul cu noi.

Anal 1816 februarie 15 9 Dupdtdranilor gdsim l numele celui care a scris: EuGrigai dascal am scris cu zdsa .satului."

Dar nu numai fdranii au luai ia aparare liher-tatea lor, drepturile lor strarnosesti, limba i obiceiu-rile lor; boerirnea basarabeand, care cdpätase oa-recare privilegii de la Rusi i prin urmare aveamai putine motive sa protesteze, i aceea a adre-sat prin Mitropolitul Gavriil Bdnulescu-Bodoni o ce-rere catre Impdratul Alexandru I, in care îi spun-doleantele lor.

Dupd bdtrdnul Scarlat Sturdza, pe la mijlocu-lui anului 1813 a fost numb! ca guvernator al Ba-sarabiei generalul rus Harting. Aces! general a IR-ceput o luptd impotriva ocArmuirei provizorii" a

1) Arhiva caricelariei guy ernatorului Basarabiel, Dosarul N 5167,auul it316.

ci

i set

,

Eltii

sisi si

si

si

iscblilunile

www.dacoromanica.ro

14 Cu lfura româneasc n Basarabia

Basarabiei, alcatuita Ia 1812 de catre contele Ca-podistria.

Conform regulamentului din acest an, Basa-rabia avea guvernul el provizoriu, cam la fel cufostul divan al Moldovel alcatuit din fuactionari ru5i

elemente locale, care erau in majoritate in a-cest guvern (7:5).

Gencralul Hmli g, pornit impotriva boerilormoldoveni, la 23 Decembrie 1814 a Inaintat un ra-port Minislerului de Justitie rus, in care aratà, caboerii, nefilnd niciodatd in asemenea func(iuni .Fl

nefiind deprinsi cu ordtnea serviciului nu numaiacelui rusesc ci si a celui moldovenesc, neglijea-

_zel orisi-ce huna- rdndueald; falosindu-se de ma-joritatea voturilor, ei contribue mai mult la in-thlcarea, deceit la conservarea justifier 9 Bizuin-

. du-se pe aceste fapte, el cere unificarea legeiadministrative a Basarabiei cu acea din Rusia, a-deca transformarea Basarabiei intr'o gubernie ru-seasca.

Ca raspuns la acest raport, boerii au Inaintatprin Gavriil Banulescu-Bodoni o cerere ImparatuluiAlexandru I, In care Intre allele scriu:

Dd-ne noud an ocdrmuitor civil pentru aceas-tã din tnoldoveni bdstinasi, an bdrbat,aruia i-ar fi cunoscute familiile nObile (boerestOlocale, obiceiurile legile noastre si a tdrilor me-jiese ea noi, fiindcd neaAnd acuma an asa ocdr-muitor, din zi in zi vom fi instrainati de obiceiuri-le noastre". Relevand at' chiar Turcii timp de patruveacuri au respectat legile jtrii i n'au pus la in-doiaId existenta acestor legi, ei spun:

,Al patreilea veac trece de cdnd Moldova seocdrnzueste cu legile si regulamentele ei, i prin

1) J. A. ttacco. Op. cit., p. 207.

_

,

provincie

si

si

www.dacoromanica.ro


urmare, s'ar putea crele, c_i ea nu le-a avut si nuie are acuina? Oare nu existä vechile obiceiurimoldovenesti si pravilele permanente? Oare nuexistd pravilele lui Vasile Vodd?

Nu existd scoase in diferite vremuri legilevoevozilor, urictirile testamentele? Oare nu sejudecd toate clzestiile pe baza legilor lui Justiniansi alti impdra(i bizantini? Care calomnie mai mareni se poate aduce noud In situa(ia noastrd de astdzi?').

Cu toate Ca' se stie atitudinea mitropolituluiOavriil Bdnulescu-Bodoni fajd de Rusi, rolul pe ca-re l'a jucat el in chestia anexdril Basarabiei deRusi la 1812, vAzdnd ceea ce se petrecea, la 1813el roaga guvernul rus sa fie numit in locul lui_Sturdza un baer moldovean, care cunoaste limba

chiar poate din acei care au trecut in Ru-sia la 17922) iar la 1815 inaintând petijia boerilor,el seriea ober-procurorului Sinodului rusesc, prin-cipelui Oolijin :

Moldova, ca colonie romand, in vechime seodirmuia cu legile romane, in timpurile din urmaea a devenit o regiune dependenta de imperiulConstantinopolului, si cum stdpdnitor-ii crestini, atelt

cei musulmani, n' au luat de la ea drepturile ei3)".Prin urmare, din aceste acte oficiale, se vede

ce nenorocire pentru intreaga populajie a Basa-rabiei a lost anexarea acestei provincii romdnesti

cdtre Rusia, prin ce tragedie sufleteascd treceaaceasta populajie i in ce situajie deplorabild aufost pusi locuitorii acestei rani. Tot odata se vede-cu card lade, cu card barbajie ii aparau locuitorii

1) J. A. Kacco. Op. cit., p. 29. A. CTaAssgaiCi raspisal BauprecitylioAm. Kuusaurb, p. 285,

2) J1. A. Sacco. Op. cit., p. 208.3) A. CraiosgEill. Op. cit., p. 287.

locara,

.si

de

www.dacoromanica.ro

16 Cullum romaneascii in Baarabia

nteresele lor nationale intru cat a fost desvol-flea In ei constiinta nationed.

Aceste plangeri au ajuns pana la guvernulcentral rus, si cu toate cä dup.a. 1815 In Rusia,cum am notat- mai sus, s'a inceput un reactionarizmgrozav i prin urmare, nu se putea astepta la re-forme ceva dernocratice, la un regim mai multsau mai putin uman pentru Basarabi3, guvernul dela .Petrograd a trebuit. sa: cedeze necesitatii uneischimb'ari a sistemului de ocarmuire in Basarabia.La 1 Aprilie 1816 impsaratul Alexandra I a trimisMitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni un rescriptin care, aratand, c guvernul dandu-i Basarabieio acarmuire provizori2, a avut in vedere din ex-

perient s vada ce fel de ocarmuire dea,potrivita cu obiceiurile de aci." Dar cu cel mai ma-re regret am constatat in' modal eel mai precis, cddorintele rnele n'an fost indeplinite ca dezordi-nele, mai cu seama de la oare care timp incoace,au ajuns la ce.1 mai 'Malt grad, asa ca matte dinnevinovatele familii ale tdranilor blajini, lasond cd-

rnirniirile lor, mild addpost peste granitd. Toateacestea, atragond 'atentia mea, ma fac sd iau ma-sari deosebite, ca rdul fault sa dispara sa sefaca pentru locuitorii din Basarabia o soartd, po-trivita cu dorintele lor, cari sunt in deplind mdsurdsi ale mete Noland ca el trimite un functionarinalt, care va studia chestia la MO locului, Alexandru I, ca sa linisteasca spiritele, spune : Dorin(a mea este de a se da el. (Basarabiei), _

ocdrmuire civicd, potrivita cu moravurile, obiceiurilelegile ei". In sfarsit roaga ca aceste dorinte ale

Iui sa' fie traduse in limba poporului i sa" fie adusela cunostinta tuturor.1)

1) 106vadab1ii c6opnw r. KinfaiHesa. Chi§ingu 1912,anexa 1, p. 3-4..

s6-i

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro


Cu alc6tuirea acestei noui legi pentru Basara-bia a fost ins'arcinat un funclionar superior flahme--Rev, c6ruia Alexandru I la 29 Aprilie 1816 iiscriea ci pentru Basarabia trebusste o ocjrmuirespeciala conformitate cu legile ei bdstinase, cumoravurile Si cu obiceiurile ei" '). lar in instructiileanexate la acest rescript se pune in vedere, ca

legil speciale pentru Ba:zrabia, sa." secluzeasc cii asezam:ntele ocâvmuirli Finlandiei,Poloniei çi Georgiei, care aveau autonomic pro-vincialt12).

Aceastsa lege special6 pentru Basarabia a fostgata la 1817 si sub denurnirea de Regulamentulasezdmdniului regiunei Basarabia" (Asezdmatulobrazovaniei oblastie Basarabiei) a ap-drut in 1818in limba rornâneascti cu text paralel rusesc).

Dupd asezilmantul" dela 1818 Basarabia seocârrnuia de un Consiliu Superior" (Stat Ina lt"),care era compu3 parte din elemente locals alese,parte din functionari aurniti de guvernul rus. Aces!Consiliu in atributiile caruia cadea rezolvirea tutu-ror chestiilor julidice, administrative si economice,era campus din 11 persoane, din ca-e 5 erau nu-mill de &Aire guvern, iar o aiei, i anume: Pre-sedinteIe General Quvernatorul Podoliei, care defapt nu lua parte la sedinte, guvernatorul si vice-guvernatorul Basarabiei i doi presedinji, al sectii-lor judecatoriei superioare din Chisingu, al sectieipenale si al sectiei civile si 6 deputati din parteanobilimei. Acesti din urmA trebuiau sa fie confir-mati de &dire General-Guvernatorul Podoliei.

1) J. A. Eacco. Op. cit., p. 214.2) Ibidem.3) A fost retiparit i ruseste in Home co6pauie MOM%

ro..:CiECICOR lIMHepiS T 35, pp. 222-281.9

in

alcatuitarli

.

www.dacoromanica.ro

18 Cultnra rornâneasca in Basarabin.

Toate hotafarile se luau cu majoritatea voluri-lor i erau definitive, .insd persoanele p articularese puteau plange asupra hotarallor lui prin minh-Irul de justitie §i procurorul general din Petrograd,Consiliului de Stat.

Coresponclenta in Consiliu se face in limbaruseascd moldoveneascd dupd natura ei, adicd:acele diriguitoare, acele de stat, acele penale si deinstructie judecdtoreascd In limba ruseascd mol-cloveneascd avdndu-se in vedere legile imperiuluirus i pdstrancl legile obiceiurile pdmantene Inprivinta proprietdtii particulare; iar chestiile dedrept civil si de hotdrnicie se vor exercita numaiin limba moldoveneascd si se judecd pe baza legi-lor i Oiceiurilor molclovenesti"

Nu ne vom opri mai anlanuntit asupra acestuiregulament, asupra organizatillor judecatore§tiadministrative in judete.

Nemultumirile generale, care, cum am vazulmai sus, domneau in Basarabia, cererile taranilor

boerilor romani, au silit guvernul rus deaBasarabiei o ocarmuire speciald", un fel de auto-nomie provinciald. In .autoadministrarea BasarabieiTolul principal il juca nobilimea. Toate functiile maiimportante in administratie i justitie, nu numai dela centru, ci §i in judete, erau ocupate de nobi-limea basarabeana prin alegere. Limba moldove-neasca a bst recunoscula ca limba oficiala inthate institutiile de stat din Basarabia pe langaacea rusd, iar in uncle institutii in judete seintrebuinta exclusiv aceasta limba. Mai mult, legile§i obiceiurile moldovene§ti, mai cu seamd .acelea,cari priveau dreptul civil, au ramas in vigoare.

Dar n'au trecut nici doi ani dupd ce a apd-

1) lbidem.

si

si

i

,).

si

pi

www.dacoromanica.ro


rut regulamentul dela 1818, si Rusii au inceput sdincalce acest regulament, si unifice legile moldo-venesti cu cele rusesti, sau, mai bine zis, sä leinlocuiasCd cu cele rusesti, an inceput s inlatureelementele locale din institutiile de slat. La 1820guvernul rus a introdus incd doi membri numiti de,guvern in Consiliul Superior al Basarabiei1) asaci majoritatea voturilor trecea d partea celor nu-miti. Iar la 16 Martie 1820 Alexandru I a aprobatpropunerea generalului Bahmetiev, prin care vo-tului preedintelui in ConSilm in toate chestiilein afard de cele judeceitoreVi, se &idea nolluneaeuvantului v e t o; in caz cand el nu se unea cuopinia rnajoritNii, el avea dreptul a inainta pare-rile sale discreliei Suveranului" 2).

La 1823 ispravnicil de judet. cari erau alesi, aulost inlocuiti cu cei numiti, iar la 3 August 1825dela consiliul superior au fost luate functiile jude--cdtoresti. In fine la 29 Februarie 1828 guvernul rusprin un nou regulament a sters aproape toate ur-mele autonomiei Basarabiei. Prin acest regulamentBasarabia devenea o oblastie ruseascd, cu institu-Vile la fel cu acele ruse si dependente de minis-terele dela Petersburg. Consiliul superior a fosttransformat in Consiliu de Oblastie, in atributiile,edruia cddea numai sarcina a stabili unele impo-zite si a regula unele chestiuni de aprovizionare.Acest consiliu, in care toti membrii erau numitide cdtre guvern, in afard de maresalul nobilimei,se convoca de cloud ori pe an. La anul 1833 silimba romând, ca limbd oficiald a fost scoasd dintoate institutiile, in afard de bisericd unde s'a men-linut mai mult timp.

1) .1. A. a.aCco Op. cit./p. 219.2) lbidem, p. 220.3) Ibidem, pp. 423-22-1.

www.dacoromanica.ro

20 Cu aura rornâneaseg in Basarabia

Ins6, luand drepturile Romanilor basarabeni, aparate prin lupfa, incalcand legile si obiceiurile tiriirguvernul rus n'a fost in stare sa stinga constiintanationalä a poporului basarabean.

Vitalitatea i statornicia einografica a poporu-lui romanesc s'a dovedit si in Basarabia. Allmin--trelea nici nu patea s'a fie, fiindca Basarabia, carea ramas romaneasca pada astazi dupa o surd deani de incercari din partea Rusilor de a o deznatio-naliza, era si mai romaneasca in timpurile fapirei.Dupa o statistica dela 1817 in Basarabia se gaseaaproximativ o jumatate de milion de locuitori 1)Aproape toed populatia aceasta era romaneasca,si cum vedem dintr'o alta statistica ruseasca dela18102), din toate judetele Moldovei, cele din Ba-sarabia aveau populatie mai numeroasa.

In tofu!, dupa cum am stabilit noi in alta luc-rare in 1810 in Basarabia se gaseau 327,199de locuitori, din care numai aproximativ 5°/,, eraustraini de neamul nostru, iar restul Romani. Dar ceeste mai interesant, cetalile call au lost in mainileTurcilor, Chi ia, Cetatea-Alba, Tighinea i Hotinul,erau populate in majoritate de Romani. Cum ve-dem din dosarul Nr. 226 dela 1808 al Arhivei Se-natorilor din Chisinau4) aceste cetati erau supuseunui deosebit regim militar, cu comandantii lor, cuun deosebit regulament pentru populatie. In acestecefati, s'a facut un recenzamant la 1808, care estefoarte interesant pentru noi din toate punctele de

1) I. Mstor. Populatia Basarabiei la 13.2-1818. Arhiva 1 entru'§tiinta gl ref() Ina aociala. 1, p. 96.

2) Arhiva Consistorului Spirirual d iChiin6u. Dosarul N 2 IS, .8 .0.3) Contributii privitoaie la nurndrul populatiei fu, ri1e loma-

ne§ti la 1810'. In Arhiva peutru §tiintsa i relormA socialio. 1920,N. 1-3.

4) V. si TpyAu Bcccape6cso yieo RilBECR ICOMUCCii,

Vol 11) PP. 380-381. ,

t'),

www.dacoromanica.ro


vedere. Din raportul S'ardarului Vasilache (acelasdosar) se vede ca in urma cererii Comandantuluiarmatelor rusesti, generalul Prozorovschi, DivanulMoldovei a luat o dispozilie in 1806, s'a se facaun recensamant cu scopuri fiscale in aceste cetati

anume sd se faca o condica a tuturor locuito-rilor bastinasi, de ce natie i confesie sunt, i catilocuitori au intrat de cand se afla aci armala, deunde au venit i cu ce se ocupa" (din raportulcomandantului cetàfii Chilia maiorul Lavrov). Dinacest recensamant, in care gasim numele de fa-milie al tuturor gospodarilor aflam urmatoarele date :in Tighina cu suburbia Lipcani 331 de gospodariditi cara 16) Romani, 101 Evrei, 52 supusi rusi si9 Irmeni. Notam c intre supusii rusi gasim numede familii romanesti, asa de pildd doua f9milii Bu-hai, venite din orasul Tiraspol $i allele. In Cetatea-Alba 334 familii, din care 168 Romani, 132 Armeni,18 Eyrei si 16 Sarbi refugiati.

In Chilia 478 de familit din care 393 Romani,58 de Lipoveni si 27 de Evrei supusi rusi. In Hotinsi -in suburbiile lui 648 gospodari din cari 297 Ro-mani, 340 Evrei si 11 Armeni.

Adeca in patru cetali romanesti, cari au fostin manile Turcilor un limp bowie indehmgat, la 1810Osim 1791 de gospodari din cad 1026 de gasp o-ttani romani. Daca excludem numarul supusilor rusidin aceasta eifra, cad au venit dup'a 1806 cu ar-matele rusesti, reese c aceste cetali au lost po-pulate de Romani chiar in vremea cand ele eraustapanite de Turci; numai garnizoana era turceasca.De olaturile " cari apartineau acestor cetati nici flupoate fi vorba : incontestabil, ca ele erau locuitede Romani.

, Se naste intrebarea, a putut aceasta populatie,romaneasca, alat de numeroas i atM de consti-

si

www.dacoromanica.ro

22 Cultura- romlneasc5 in Basarabia

entd in drepturile sale nationale, cum am vdzut maisus, sd fi fost lipsild de oH i ce cultura cum in-cearcd sd dovedeasca istoricii rusi ?

Hand parte integranta din vechea Moldovd,trecand impreund cu ea prin toate peripetiile istc-rice, Basaiabia nu putea sa se deosebeascd prinnimic de restul Motchvei si din pullet de vederecultural.

Pand in ziva de astazi se vac' martprii acesteiculturi puternice: ruinele majestoase ale -cc ratilor ve chimoldcvenesti, ale Cetdtii Albe, ale Chiliei. aleSoreceisi a Hotinului, urmele oraselor moldovenesti, ale ve-chiului Orhei, ale Lapusnei, ale Tiutului si ale atator o--rase dispdrute, toate aceste vorbesc despre o cul-turd foaite intensd pe teritoriul Basarabiei. Iar au-mdrul mandstifilor, acestor focare de culturd in a-cele vremu:i, ne povesteste si mai ruult despre ni-velul cultural al Basarabiei. In momentul anexdreiBasarabiei, in aceasta provincie se gd3esc 12 ma-ndstiri si 13 schituri ), din cari mandstiile Cdpriana

Curchiul au fost infiintate inca in veacul al XV,pe vremurile rnarelui Voevod moldovenesc Stefancel Mare.

Dar multe din manastirile i schiturile Basara-biei au fest desfiintate inainte de 181225. E foarteelocvent in aceasta privintd numarul bisericilor dinBasarabia, care erau cu putin mai mic decal cel'de astazi. Din raportul Mitropolitului Gavriil Banu-lescu Bodoni dela 1812, in Basarabia erau 749 debiserici in 755 de sate si orase 3) dintre care fru--

1) Arhim. V. Puiu. Monästirile din Basarabia Chi§.inauPP. 8 9.

2) Ibidem, p, 17 et passim. _

8) A. CTaiontotii, op. cit., p. 249.Arhiva Consistorului din :hi§inAu dosarul No. 224, 1812.

191g.

si

www.dacoromanica.ro


moasa bisericd a sf. Dimitrie din Orhei zidita deVasile Lupu, biserica din Cdusani, probabil din vea-cul XV-lea, infrumusetatd d2 zug:avii moldovenirestauratà de Sca-lat 0:igorie Ohica si Origorie.Calimah, domnii Mold:Nei, cu chipurile lor pe pereti,biserica sf. Nicrilae din Chilia, restaurata de VasileLupu, vechea biserica asa ztsd armenaascd dar defapt moldoveneascd din Cetatea Alba si atatea bi-serici in sill moldovenesc earl s'au pdst at si astaziprin sdtucenile nfastre ').

Baca ne arunearn privirile peste hotarul vechiiMoldove si al Romaniei de astdzi, peste Nistru, cesemne de culturd se gaseau In vremurile acelea ?Frumoasa culturd polonezd n'a ajuns pAnd la ma-lurile Nistrului In afard doar de nordul Podoliei. Pemall! slang al Nistrului i pe alocurea si in stepaChersonului Wand la Bug, erau asezdri in care e-rau pe timpurile acelea cam o suld de biserici mol-dovenesti, iar Inc olo tot sudul Rusiei de astdzi, pandaproape de Chiev, toaid stepa sud-rusica, era instadia de colonizare, care se incepuse abia In vre-murile Ecaterinei a Il-a, adecd cu vre-o doud de-cenii inaintea rdpirei Basarabiei.

Prin urmare, comparand situatia Basarabiei deatunci din punct de vedere cultural cu aceea careera dincolo de Nistru i cat-e, ca cea mai de a-proape in mod natural trebuea sd treacd in Basa-rabia, gasim cd boerii moldoveni haintand petitiaguvernului rus la 181 3, aveau toati dreptatea, ard-land cd este o mare calomnie" a spune, c Ba-sarabia n'are cultura ei.

1) Despre bisejei e Pasambia v. BaCHAiii EMI"pentafitionl new, Bert Eeceapa6csoit rpepaiu.

Ispviw Baccapakicaro aepsoanaro acropolio-apxmarinecKaro date-ma. Bun I, pp. 70-177.

A. CTaAHHIANIR. fai Baepency-Boloue p.p. 219-250

vechi du.11013C6ifl. Ciicosi

at

www.dacoromanica.ro

24 Cunura Basardia

Resturile culturii materiale, care s'au pastratpand in zilele noastre, nu puteau sd nu contribuela ment,inerea traditiei romanizmului in Basarabia.Aceste ruine, aceste cetati Ii aduceau aminte Ro-mdnului basarabean de gloria strdmoseascd, de vre-murile caind el era stapan pe aceste orase, pe a-ceste ceti, iar bisericile vechi Infareau in el cre-dinta, cd el se trage din acei, care au pus pietrela aceste biserici.

Nu mai putin importante sunt in ce privesteculiura moidoveneascd In Basarabia pe la incepu-tul veacului al XIX si alte mdrturii.

centrul cultural si politic al Moldovei, eracapitala judefului, din care cea mai mare parte

se intindea dincoace de Prut, in Basarabia. Acestcentru, as.ezat la marginea Basarabiei, nu putea stnu aibd influentd asupra populatiei basarabene princultura sa superioard, prin cattle i tipografiile sale.Era lucru natural, sd pdtrundd aceasta culturd, pen-tru c drumul dela Iasi in Ora leseascd, In Polo-nia, cu care Moldova fdcea negot, trecea 'prin Ba-sarabia, precum i drumul, care ducea spre Chiev,cu care Moldova avea vechi legaturi. Pdnd acurnape la bisericile i mandstirile din Basarabia se gd-sesc edit tipdrite in Wile romdnesti inainte de1812, unele chiar In veacul XVII; asa de exemplupsaltirea in versuri a vestitului mitropolit al Moldo-vei Dosoftei, care se gaseste ia ildnastirea NoulNeamt si care, probabil, a fost luatd la aceasramândstire dela vre-o biserica din Basarabia.

Eruditul episcop Amfilohie Hotiniul pe la sfdr-situl veacului al XVIII-Iea a desfasurat dupd cum sestie o larga activitate culturald.

La 1795 el tipareste la Iai o gramatic d. teo-loghiceascd, scoasd. In limba moldoveneascd, deepbogoslovia lui Platon, arhiepiscopul de Moscva st

ron'neas5.-In

law],

www.dacoromanica.ro

Basarabia anul 1812. 25

depe ate cArti bisericesti" 1). la ace1asi an se ti-pareste de cdtre clausal i Deobsfe Oheografie pelimba moldoveneascd se-oasd depe gheografia luiBufier, dup d. ordnduiala care acum mai pe urrnds'au asezat in. Academie dela Parizi" 2). Tot acestvrednic arhiereu a tipdrit : Elementi arithmetice a-ratate firesti" 3). Tot lui, suntem aproape Incredin-tap, se datoreste i frumosu l. manuscis, necunoscutpand acuma, care se pastreazd in biblioteca Acade-miei teologice din Chiev sub No. 751. Acest ma-nuscris a lost clonal, dupd cum ne-a spus bibliote-carul Academiei D-1 Crilovschi, Academiei de ca-tre fostul profesor al seminarului teologic din Chi,5indu E. Mihalevici, basarabean de origind, 5i esteu5or de presupus, cr1 manuscrisul a fost gasit inBasarabia. El poartd. data 1796, este tradus dinlimba adecd coincide cn vremea activitdtiiculturale a liii Amfilohie, care, cum am vazut maisus cuno51ea i limba ilalianr1. Manuscrisul are ur-mdtorul Rau: 4)

Granzaticadela Invdtdtura fizicii, scoasa de pe limba italie-neascd, pre limba moldoveneasczi, Intru care se cu-prinde tot ceea ce omul voesce a sci si a Inväta,In ceriu si pre primant, din lucrurile cele mai ctz-noscute si mai trebuincioase. Anu1=-1796 Aprilie 10" .

Prafata, care incepe indata pe verso titlului(f. 1 v. 2 card numar), sund astfel:

Iubite cetitoriu,to(i dascalii, ci invd(crtorii zic i scriu, ca" ore care

I. Bianu $i N. Hodo.F Bibliografia romiineasel veche. To-mul II, pp. 377-378.

2) Ibidein, pp. 378-379. tin exemplar al acestei geografii, gä-it in jucl. Soroca, se aflii in poses a noasua.

3) Ibidem, pp. 383-384.4) Manuscrisul cuprinde 5+185 file, mArimea. 201/2X 1521/2 C. In.

scrisul foarte

11

'n

italiana,

Leer,

www.dacoromanica.ro

26 Cultura rornaneasc6 in Basarabia

nu poarta griji sJ alba iubire si dragoste cettra pa-tria sa, adeca pentru tam si ptimântul si limba, iiicare s' au nascut, pacdtuesce intocma ca si cel cetrece cinstea parinfilor seti. Dupa cunz zice Tireronsi Nisei cel pre intelept, i Ovideo cel minunal, nusciu cu ce dalceala s hianesc, cei ce nu pomenescde patria sa allele.

Deci i eu pentru datoria aceasta vrand a fioaris-ce multdmitoarea, neavand alta cu ce säma arat, am pus patina ostineald cu toatd prostiame de aw tälmacit, aceasta carticica numitd gra-matica invataturilor fizicii de pe limba italieneasca pelimba moldoveneasca, care socotesc a fi de folos, celorint& tineri invettatori, ce calatoresc pe drumul invatd-turilor, apoi ca zeibovindu-se mai intai, cu cetire, au(?) i cu inveiteitura la aceasta, vor ave multd cu-nostinta 'Inca si sciintei i dinpreund usurintel si In-,telegirea vorbilor celor ce-i invata, fiind cJ infraadancimea inveiteiturilor sunt multi cuvinte si

cu greu a se deprinde, si a se inielecre, din-tru cuvinti sint dintru intai Osbicinuiteprin invapturi a sel scri si a se Welege puterealor pe limba streind, fiind foarte cu greu altor

care n' au cuvinte in destul, Ca sa poata deodatei a zice si a cunoasce talcul si puterea acelu-iasi cuveint. Dupei CUM i noi aice multi cuvintegrecesci si latinesci leam pus insusi acelea, canu stricdm simtirea lor, dandu-le numai din pate-rea vocabolariului, adica din cartea care talcuesce,cu aceeasi cuvantul oarescare simtire de cu-noscinta for, cu multi cuvinti ii infra acelai loc,uncle sau scris, iar si le zic celor ce voesc a säinvelta dela altii apuceind oaresce zugravald, de cu-noscin(ei, din airticica aceasta ii cv graba or trite-lege, pre cei ce Ii vorbesc, cum pentru invalaturi,asisdere pentru cuvinte, ldsandu-i cu pace intur

si

tubaL, cä alti

si

talma-ciri,

limbi,

sci

www.dacoromanica.ro


liniscea lor, a sei inveita, iarci pre cei ce vor luasama teilcuirii mete, ii rog sel nu prindei indatti Inponoslu pentru nedreapta me talmacire ciar sei in-clrepteza."

Dupd Scara de tot ce si afld In cartea a-ceasta" (i. 3 5 nenum.), urmeazd un capitol, caretrateazd despre filozofie i tiinta in genere cu ur-rndtorul thlu :

Gramatica inveitaturilor fizicesci de toate lu-crurile cele ce selnt mai cunoscute si mai obicinuiterdzeimate asupra increolin(eirilor" (f it 19).

lar dupd aceasta urrneazd patru pdrti ale Carpicu titluri dupd curn urmeazd :

1) Gramatica dela invei(citura fizicii parteaPentru somalogie §1 pentru apropierile dela

materie, pentru feliurile alese a trupurilor cu in-drepteiri dela fire. Pentru fire de obsce i pentruapropierile trupurilor firesci." (f. 19-46).

2) Gramatica dela invci(ãtura fizicii partea aldoilea. Pentru cosmologlzie, care cuprinde o vederede obsce pentru toatti lumea mai inteii, pentru soare,pentru lana, pentru planeti, pentru COIneti au stelicu coadei pentru stelile statornice au inteirite" . (f,46 46 v.)

4) Gramatica dela invelteltura fizicii parteaal triilea. Pentru aerologhie si mai inteii pentru at-mosfera ori pentru aer, pentru veinturi, pentru me-teore, pentru ivirile cere.sci." (f. 67-88).

4) Gramatica dela inveiteltura fizicii parteapatra, pentru gheologhie (f. 88185).

Insfdrsit reddm i un pasagiu din lextul aces-tei carti interesante, din care se vede felul, cuma fost tradusd cartea : -

Pentra sunet. Set lucrm sama acum la fireaii apropierea sunetului de vreme cci singirea de toti-curiozii zic cei i aceasta esti o parte indestulatei-

a

www.dacoromanica.ro

Cuttura rornâneasca. in Bssarabia

(dela firi spre o trebuincioasd socotintd. Sunetul estio pornire de valuri, de a aerii, facdndu-sd dela oa-recare cldtire de urlet, cä lovirea pricinue.,sce.in par-tite de un trap, acesti valuri ori lovituri din aeriiviind a lovi asupra timpwwlui dela urechile noastrecu agiutoriul nervilor poarta Ia spiritele noastre a-ceastd simtire. i pentru cä un singur si acelassi su-net esti inteles de multi oameni carele sd gdsesc Inosebite locuri, esti la scuturare i cutremurul, datedela lovire de oarecare trupuri care sd Inchide, caIntru o sferd impregiurul trupului, cd esti cachedru i cdti sä vor tdmpla intr'aceastd sferd, totlintr'uli chip vor auzi sunetul de acea lovire" (1. 32).

In bibliotecile ruse$ti se Wasesc mai mullemdrtuscise, ca-e poa-tA nurnale unor orase ba-

sarabene, ale bisericilpr, ale dpnatorilor basarabeni,eea ce aratg, ci cartite 51 manuscrisere acesteaau trecut prig mantle basa-abenilor. Este caracte-ristic, c chiar in Chisinau, urt ora$ mic pe la sfar-$itul veacului XVIII, s'a scris o Alexandrie, careastazi se gaseste in biblioteca aceleasi Acaderniidin Chiev sub No. 372. Acest rnanuscas farsa in-ceput, lara sfarsit i rara caleva file la mijloc, scrisin 59 file in folio, are pe foaia 40-a urm'atoareanotit'd : Scrisu-s'au aceastd Alexandrie cu toatd chel-tueala a dwnisale Donie fecior lui Grigori Pavlo-vici din tárgul Chisindului, la anii dela nasterea Dom-nului Hr. 1790, in ulna lui noemvre -20, in zileleblagocestivei Impdrdtesei Ecaterinii Alexeevnii a toatdRosia, pe vreme cãncl bdtea Moscalii cetatea Is-.maile, fiind cneaz sfeteisii Alexandrovici Potemchinmai mare preste toata armiea. Deci fiind eu preaceia vreme dascal aici, in Chisindu, de invdtat co-pii, m'au poftit acest Donie negutatorul de aici cufoatd cheltueala dwnisale. Donie negutdtoriu Chi-

28

un.

cacti

www.dacoromanica.ro

Basarabia 1n anul 1812. 29'

sineu, si eu Stefan dascal din Putna, am scris eacheltuiala dumisale Donie" ').

Aproape la toate bisericile s'au pastrat actelestarii civile i statele personale ale preotilor delainceputul veacului XIX-lea scrise in limba roma-neasca. Pe baza acestor acte a fast facula i cata-grafia dela 18102).

Am vazut mai sus, ce numar mare de bisericia avut Basarabia pe la 1812, si prin urmare tre-bue sa presupunem ca si clasa clericilor a fost foarteputernica sl numeroasa, i aceast6 clasa nu puteasa nu aiba scoll.

Din Alexandria, pe care am citat-o mai sus,se vede Ca la 1790 in Chisinau se gaseste un das-cal pentru invatat copii" Stefan dela Patna, poateca e vre-un elev esit din scoala renumitului Vartolo-meiu Mazareanul. Autorul manuscrisului dela Chievnu indica scoala la care a functional el, dar faraindoiala, el preda la o scoala cu mai multi elevi,poate la acea domneasc a, despre care vom vorbimai jos.

Cele dintai scoli, in Basarabia, ca i in res-tul Moldovei, au fast pe langa manastiri i parohii.Numarul acestor scoli, cum se vede din datele cares'au pastrat a lost destul de mare. Asa dascalulStefan Istrati a invatat a ceti i scrie moldovenesteprecum si tipicul bisericesc in scoala din comunaBumbata, o alta scoala a fost in comuna Goler-card, un preot Lupu Vartic 'Inv* inainte de anul1786 in comuna Isnovat, din jud. Orhei, iar mai pe

1) $tefan Berechet. Docutnente slave de prin arhivele ruse. Bu-cure§ti, 192u, p. 3-4. Se prea poate, ca ace sta. Alexandrie ilustrataeste in legatura cut manuscrisul Academlei Romane No 869, care afoA sedsa In zileie prealuminatii fruparatii sale Mariii EcaterinaAlexeevna.. la veleat 17901 V. N. Cartojan. Alexandria in literaturaromaneasca. Bucure§ti. 191 ) p. 33-31.

2) Arhiva consistorului din chi5.jna.u. Dosaral 218 din 1810.

www.dacoromanica.ro

50 Cu !tura rornaneasca in Pasarabia

urma in Tetcani. Asemenea scoli bisericesti au fostin com. Buda, Truseni, Raspoveni, Scumpia,

pe langa biserica Mazarachi din Chisinau etc.1).Profesorul serninarului din Chisingu A. Si lin in

lucrarea sa despre Dimitrie Su lima arhiepiscopulmarturiseste ca in anul 1811 vicarul

rnitropoliei din Iasi sub ocupatia ruseasca DimitrieSu lima, a infiintat la m6n6.stirea Curchiul o scoalApentru copiii d2 preoti 2)

Preotul comunei AlexAndreni, jud. Soroca, PetreOhentus a inaintat rnitropolitului Gavriil urmatoareapetitie :

Malt preosfintite .Si mult milostive stdpane.pluim preosfintiei voastre de rnila lui Dum-

nezeu am trii cop/J.' de tnvdtdturd si nu averr scoaldacolo in sat si porunca a preosfintiei voartre ca sdaducim copiii aice Ia scoala preaosfintiii voastre sicopiii sant mici. Rog Inalta mila preosfintiii voas-tre sJ aibd voiqa blagosloveniea preosfintiii voas-tre ca sdi dau Icz Invdtdturd la mandstirea Dobrusiicd aice mii cu neputintd ai aduci cd sant orn singurmari pornand va fi preosfin(iii voastre. 1813, Apri-lie 28'3).

Din acest document rees'a pe de o parte easi la rnanastirea Dobrusa a lost scoala, pe de alfaparte, din cuvintele nu avem scoald acolo in sat"tragem concluzia c erau scoli i pe la sate. Caprin unele din. satele Basarabiei erau scoli vedern

I) Aceste d.te le gäsim in articolul 1. P. S. Arh episcopuluiGurie: Cate-va extrase din arbive despre §co ile biserice§ti In Basa-rab'a Inaintea anexArii ei de atre Ilusia".

In Revista societatii Istorico-Arheologice biserice§ti din Chi-§ináu. V. Xill, p. 68-73.

`2) H. A. .11ongsiii. Ilcropisi !Command comapha. EH-uniffen, 1913, p. 11.

3) Arldva consistorului din Chi§inau. Dosarul No, 219, a.1813.v. H. A. dinogRifi, op. ciL p. I3,.

si

.

www.dacoromanica.ro

EaFarabia in anul 1812. 31

si din numarul stiutorilor i nestiutorilor de cartedin copiii preotilor, extras din informatiile eparhieidin 1815. Dirk 2650 de copii de preoti in elate de1-15 ani; 886 sgeau carte, restul erau nestiutoride carte; in elate dela 15 20 ani, din 298 de copii,244 stieau i numai 54 nu stieau ; din 179 in elatedela 20 de ani in sus, 101 stiutori de carte si 78care nu stieau carte 1).

Dar scoalele de pe langa manastiri i bisericiputeau sa foloseasca numai peniru tarani si copiiide preoti ca scoli inferioare, in care invatau a scrie

citi. Arhiva senatorilor din Chisinau dela 1806pana la 1812, precum i arhiva cancelariei guver-natorului Basarabiei si a consistorului dela Chisi-nal' in primele decenii dupa anexare sunt scrise maimult de jumatate in limba romaneasca. Toate cere-rile locuitorilor, preotilor i functionarilor micisunt scrise in romaneste, in acea frumoasa limbamoldoveneasca, in care se scria i in Moldova depeste Prut. Toti autorii acestor petitii, toti dascalii

preotii se vede ca au avut o scoala ceva maibuna de cat cea elementara, pe care puteau s'oaiba la sate. Statele personale ale clericilor carese gasesc pe la biserici, ne-arat c foarte multidin preotii basarabeni pe la 1812 si-au facut stu-diile la scoala lui V. Costachi din Socola. Se ga-sesc insa date, din care se vede ca si in Basara-bia era o scoala care avea menirea sa dea o pre-gatire ceva mai mare decal scoalele primare. Scoalaaceasta era in Chisinau, se numea domneascanu se stie cand a lost inchisa. Negustorii i locut-torii" orasului Chisinau au inaintat la 181.5 mitropo-litului Gavriil urmatoarea cerere :

Catre Malt preosfintia sa a preosfintitului in-

1) II. A. Jovnuliii, up. e t. p. 12.

§i

ai

ai

www.dacoromanica.ro

32 Cultura rornâneascA in Basarabia

dreptdtorului Sinod Cilen1) i aceluias exarh Chirio-Chir Gavriil Mitropolit Chisindului si Hotinuluia feliuri de ordene cavaler.

Dela toti negutitorii Si a1i läcuitori din CYzii-nan avern copii de invdriturd in limba moldove-neascei

Plecatei jalobd.Mult indurate Malt preosfintite stäpãne ! Cu

totul impotrivel ne iaste a vedea pe fiii nostri lip-siti de hrana inveiteiturii limbii noastre, si nu nurnai[let cel strimam 91 scapati patimei aceastel mare pa-gubei dar fiei celor ce ar putea ajuta ceva pe undascal inviittitoriu copiilor Mr asemenea sunt :nefand nici case de obSce precum set afla pe la toateorasele. Mdcar cd in trecutul an 1812 dec. 16ne-am infiintat din tnilostivei poruncei Malt preosfin-till voastre sd rdaduiascd Dasailal Gheorghie Po-povici inveitettori de copii la biserica sfantului prorocIlie pentru care nu putin ne-am bucurat : dar devrerne cel la ceiteva luni dupd aceea trebuind randuitdcasa de scoald pentru lucrul bisericei sau zeiticnitMend. Pe urmel geitinclu-s,e altei casd de scoald labiserica nascerii Precistii strângeindu-sd copii a-colo asemenea urmeind nevoia pentru casei de seizutparintelui protopop Lupul, s' au dat aceea sfintielsale unde i acum sade. Si asa de istov s' a stricatacea rnilostivei punere la cale, nu cu putind malmi-ciunea noastrei multd pagubei fiilor nostri. Pentruaceasta facem sliut i rugdm mila Malt preosfintiei-voastre ca iardsi sei se pue in rdnclueald acest tre-buincios lucru. Jar pentru dascal sântemsi cerern tot pe dasceilul Gherghe Popovici ca sáfie reinduit numai pentru Invdtdtura copiilor Alga-duindu-i si din partea noastrei ceva :ajutoriu mat

1) Membru.

tsi

ce

lipsiti

i

si

multelmi(i

si

i

i

www.dacoromanica.ro


vartos venitul cotului targului care mai inainte era-afierosit scolii obscesti ce sel zicea domneascei (aiceoin Chisindu) voim a sei trage iardsi infra aceeasiveclze rancluiald ce sä urnza. Si deacd Malt Preos-fintiea Voastrd yeti socoti a fi cu cuviin(d a ne selda o conclicd de milostenie, spre a se putea zidinisce case mai mad de *Koala spre multeimirectobseei va reimanea la Inalt Preosfintia Voastrd bund-vointei '). Urmeazd patrusprezece iscdlituri i rezolufiaMitropolitului Gavriil dela 28 Aprilie 1815, care sunaastfel :

Pentru venitul cotului prin targuri sd se gd-seascei soob.scenie2) wzde se mine

G. M. Ch."In afard de aceasta la Chisindu Idngd, biserica

sf. Arhanghel Mihail Mire anii 1800 1819 functionao scoald gieceascd, in care se Invdtau copiii boe-rilor i negustorilor din Chisindu i unde ca pro-fesor era un oarecare Constantin Grecu 3).

Nu este exclus, cd asernenea scoli erau i inalte orase ale Ba3arablei, cum a lost de exernplu,

oala unui filozof grec" din Movildul de pesteNistru, unde invdtau fii baerilor din judeiul Soroca.4)

Prin urmare din toate datele ardiate maisus reiese un lucru : Basarabia pe la incepu-tul veacului XIX, avea cultura ei proprie, na-Pone& avea chiar scoli, -avea carturarii ei, adeed,nu se deosebea prin nirnic, din aces! punct devedere, de Moldova de peste Prut, i luandu-se in

1) Arhiva Consistorului din Chi1inilu. Dosarul No: 178: anul1815.

2) Informatie, ramurire.3) Arhiepiscopul Gurie Cate-va. extrase din arhive despre §co-

lile bisericwi in Basarabia, inaintea anexarii el de catre Rusia,In Revista societ4i istorico-arheologice --bisericelti din Chi§.-

nilu.". Vol. XIII, p. 65,4) Teodor Várnav. Istoria vietii mele, Bucurelti 1909.Bibiioteca Minervei, p. 12. 3

ci

www.dacoromanica.ro

34 Cultura româneasea in Basarabia.

vedere gradul de culturd in genere in orientul Eu-ropei in vremurile acelea, aceasta culturd, cu toateimprejurdrile grele prin care a trecut Moldova, eradestul de desvoltatd. Am vazut, cum a reactionatpopulatia Basarabiei la introducerea regimului ru-sesc, am vdzut cum Ii apdrd ea drepturile salestrdmosesti, pecdt era dezvoltata in sufletul eiideea comunitdiii sale etnice cu Romdnii de pestePrut.

Evident, ci ar fi o mare gresald, dacd s'arcrede, ct Rusii cu tot mestesugul i toate sforfarilelor de a Indbusi miscarea cultural& care se ince-puse in Basarabia, au reusit in aceasta privinid.Viata culturala a trebuit in mod firesc, sd continue sin'a putut ssa se intrerupd in mod brusc. Tradijia cultu-rata este una din cele mai puternice i, prin urmare,gresesc acei, cari cred cd orisice popor poate fi des-nationalizat, asimilat. Istoria popoarelor cari au trait inAustria si mai cu seamd in Rusia a dovedit zAddrniciaincercdrilor de a schimba sufletul poporului. Culturaromdneascd in Basarabia n'a putut sd se manifeste asacum s'a manifestat acea din Transilvania sau Bucovina.A fost o mare nenorocire pentru basarabeni, ea' ei aufost de aceiasi credinta ca i Rusii, ceea ce a aduspoate la oarecare apropiere a intelectualilor cuRusii, la indeferentizmul acestor intelectuali fajd deproblemele nationale. In chestia desnationalizareiRusii au reusit mai mult la popoarele de o credintacu ei ; Polonejii, de exemplu, popor slay, inruditcu acel Rus, si-au pdstrat nationalitatea si culturamuljumit i faptului cd ei au fost catolici. Cultura ro-maneascd in Basarabia a avut partite ei slabe, eas'a abatut dela matca ei natural& ea si-a rupt, gra-tie regimului rusesc, legaturile aproape cu desavAr-sire, cu jar& romanesti, iar lipsa de scoli nationale

.

www.dacoromanica.ro


a facut ci aceasta cultufd s'a desvoltat foarte putinsau mai bine zis, a ramas in stadiul ei de primiti-vitate, aproape asa cum a fost la 1812. Dar aceastAcultura, aceste manifestari slabe de viatà roma-neasca meritä sa fie studiate, pentruc 5. prin ele s'amentinut continuitatea traditiei culturale, s'a menti-nut ideia unitdtii noastre nationale, s'a subliniat ceeace zacea sub constiinta poporului de jos.

Cultura romaneasca in Basarabia sub stapanirearuseasca s'a manifestat in diferite directiuni. Ceamai statornied si mai puternica institutie in aceastaprivinta a fost biserica. Preotimea din Basarabiatrecuta in mare parte prin scoala dela Socola con-stituia in vremurile acelea clasa intelectuara a Ba-sarabiei, avea traditiile ei moldovenesti i avea celemai stranse legaturi cu poporul. Desigur, ci aceastapreotime conservatoare prin menirea ei nu se puteaimpaca cu regimul rusesc ; sunt probe ea multi dinpreoti fugeau peste Prut 1). Toata corespondenta bi-sericeasca, toate actele bisericesti, condicile, in-ventariile, actele stärii civile se faceau numai inromaneste si in romaneste se inaintau consistoruluidin Chisinau. Aceasta stare de lucruri a durat pada'la 1871, cand arhiepiscopul ChiinuIui i HotinuluiPavel, unul din cei mai inversunati dusmani ai nea-mului romanesc din Basarabia, a dat ordin ca co-respondenta bisericeasca sa se facd in ruse*.

1) V. arhiva Consistorului din Chi§inAu. Dosarul Nq. 145 din1813 §i No. 139 din 1914.

www.dacoromanica.ro

TiOrifurile bisericesti.

Mitropolitul Gavrill Banulescu-Bodoni. InflintareaPpografiel eparhiale din Chiinau. Rolul mitro-poliiului Gavriil in traducerea si tipthirea airtilorbisericesti. Crti1e bisericesti ti grite in timpulpgstortel mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni.Dirnitrie Su lima §i cgrtile tipArite de el. Alte

Reinfliniarea tipografiei eparhiale si ear-file bisericesti noui.

0 r3dnic5. activitate pe terenul cultural roma.-nese in Basarabia a desfasurat mitropolitul GavriilBanulescu-Bodoni. *Uinta romaneascsa n'a fost to-cmai dreapra cu acest arhipdstor: el este socotitca un &Mater al nearnului, ca unul din principaliisprijinitori al anexaril Basarabiei la Rusia, ca oncoada" de topor" a Rusilor ').

1) Ep. Ghenadie de Ramnic: Exarhul Gavrill" in RevistanoutO No. tO, anul i8oS. Bibllografia este arAtatä in cartea D-luiP. V. Hanes Scriitorii basarabeni". Bucurelti 1920, unde gäsim de-stul de ituportante date asupra vetii §i operelor mitropolitului Ga-vriil kpp. 94-140). Cea mai complecta lucrare asupra lui GavriilI3anulescuBodoni este lucrarea lui ABacellTi CTutaaRaiii. fa-npuurn Baaysecso-Bomer, eK3apx% MOZIXOB:laxiiCKifi 0 MEITp01103/ITE,Knmeeescelii. Kammer', 1894, pp. XII-F374+LIV.

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice§ti. 37

Nu ne vom ocupa de biografia lui Gavriil Ba-nulescu-Bodoni, intrucat ea a fost studiala destulde amanuntit, asemenea nu' stim in ce masura isepot atribut invinuirile care ise aduc. Fapt este camitropolitul Gavriil a pus bazele culturii romanestiin Basarabia sub stapanirea straina, ca in urmaactivitatii lui, cultura romaneasca s'a infant, a luato directie, care a contribuit bowie mull la conser-varea spiritului romanesc in provincia noastra. 5inu ne putem inchipui unde ar fi ajuns Basarabia,daca in capul bisericii ei ar fi fost pus un episcoprus, un arhipastor, care nu cunostea trecutul Ba-sarabiei, sufletul poporului ei.

Originr din Ardeal, Gavriil Banulescu-Bodoniin timpul razboaelor turco-ruse si al ocupatiei ru-sesti dela 1806 1812 a capatat simpatiile Rusilor,a devenit mitropolit al Chievului, mai tarziu exarhal mitropoliei Moldovlahiei, i dupa anexarea Basa-rabiei, mitropolit al acestei provincii pada la 30Martie 1821, data mortii lui Gavriil Banulescu-Bo-doni.

Examinarea activitatii romanesti a mitropolituluiGavriil Banulescu-Bodoni ne aduce la concluzii,care fac sa apara figura acestui om cu totul inand lumina. Am vazut ea in urma raportului guver-natorului Basarabiei Harting dela 1814, indreptatimpotriva obiceiurilor pamantului Basarabiei, a le-gilor ei, mitropolitul Gavriil in fruntea boerilor ba-.sarabeni Ii ridica glasul pentru apararea drepturi-lor i legilor locale.

Prima grija pe care a avut-o mitropolitul Ga-vriil dupa ce s'a stabilit in Basarabia a lost orga-nizarea eparhiei. La 6 August 1812 cu. No. 769,Oavriil se adreseaza catre comandantul arma-

www.dacoromanica.ro

38 Cultura rornâneasca in Basarabia.

telor rusesti amiralul P. V. Ciceagov cu urmatoareacerere :

Cdnd ma gaseam la Petersburg dupd ce s' aprimit acolo stirea despre incheierea pacei cu Po-arta Otomana, potrivit caruia read Prat este fixatca granita ci toate pamOnturile aflatoare intre Prat

Nistru sunt anexate la Rusia, Sf. Sinod si ober-procurorul lui au discutat chestia infiintarii in a-ceasta regime a unei eparhii noi, cat pe motivulnumarului insemnat al bisericilor, care se gasesc 749in 755 de sate si orase, atát si din cauza( depar-tarii acestei provincii de alte eparhii ale Rusieidin cauza deosebirei de Umbel si de obiceiuri a po-poarelor, care o locuesc, propundnd ca em i cuepiscopul Vicar sa ma mut in aceasta eparhie 9".In adresa lui catre Sinodul rusesc dela 4 Noem-brie 1812 mitropolitul Gavriil invocand aceleasimotive subliniaz i mai mult deosebirea de limba,'moravuri i obiceiuri a poporului de aici si a de-rului" i bkandu-se pe aceastâ deosebire Gavriilcere pentru noua eparhie urmalorul lucru:

In ocdrmuirea acestei eparhii sa mi-se inga-duie sa ma acomodez obiceiurilor de aid, cdnd a-ceasta nu este in contrazicere cu legile, fiindca a-ceasta cere linistea poporului acestuia... i fund cdsi din punct de vedere civil lor ii s' au acordat drep-turile lor vechi moldovenesti... pentru instruirea co-piilor preotilor si slujitorilor bisericii trebueste in-fiintat un seminar in care set se invete toate aceleobiecte care se invata in alte seminarii duhovni-cesti. De a Inv* (in ea) cu preferin(a i neapa-rat limbele: acea ruseasca ca a stapdnirei, acea na-

1) Arhiva Gonsistorului din Chi§inAu. Dosarol No. 224.

ci

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice0i. 39

tionald molaroyeneascd, ca acei ce Inv* sel poatdpropovadui poporului cuv:Intul lui Dumnezeu ; acealatineascd, flincicd din ea se trage si se poate im-bogetti acea nationald"

In acest raport se vede tendinta mitropolituluiGavriil de a da eparhiei din Chisinau aceiasi or-ganizatie, pe care o avea biserica din Moldova :el pastreaza cam aceleasi protopopii care au fostinainte, cere sa fie lasate aceleasi dad pentru bi-series& micsorandu-le putin, cere sI i se dea 80 descutelnici lui ca mitropolitului si 40 episcopului, cuma lost in Moldova etc. In afar de aceasta mitro-polital Gavriil maga', ea la episcopia din ChisinAusa fie aiaaI i o parte din episcopia Ecaterino-slavului, i anume regiunea Ociacovului, care aveapeste o suf de biserici. Aceastd alipire", scriael, nu numai cã ar man (perfectiona) aceastd e-parhie nothi, ci pentru popoarele care o locuesc arfi o mangaere, Intrucat Stepa Ociacovului, caBasarabia, este locuitd de Romani, Greet, Bulgari

co!onisti de diferite iar Rusi sunt foartepu(ini" 2).

Dupa ce a organizat eparhia ChisMdului si adeschis seminarul teologic din Chisinau, in care sepreda i limba romaneasca ca obiect cu grama-tica scrisorii, curata scrisoare si pravila scrisoriipentru mnvd(dturd" 3) cate 10 ore saptamanale, mi-tropolitul Gavriil Isi pane in gand sa deschida o ti-pografie la ChisinAu. La 25 Septemvrie 1813 elinainteaz5, Sf. Sinod un raport in care intre allelescrie :

2) Ibidem, ff. 26-32.2) A. Cmunartsiii. Op. cit., pag. 250.3) Arhiva consist. din Chisin'au, f. 71.

si

1).

pi natii,

www.dacoromanica.ro

40 Cu ltura romaneascA In Basarabie._

Dupd mutarea mea din Iasi in orasul Chi-sindu, indreptand luarea aminte spre pdstoria in-credintatd mie, am constatat, cd ccii bisericile pa-rohiale de aici atat si mandstirile si schiturile, nunumai cd n' au cdrti duhovnicesti, care ar puteaservi pentru indrumarea preopor si a crestinilor,dar n' au chiar cdrtile necesare pentruserviciului divin, bisericile moldoverksti, cclemai matte apartineau episcopiei de Husi, unde 1111

era tipografie ; iar tipografia din Iasi, ma singurdin toatd Moldova, din cauza deranjdrii tin putea in-zestra indestul bisericile cu carti, si din aceastdcauzd clerul rnoldovenesc de aici a fost nevoit dea cumpdra cdrti bisericesti In limba molloveneascdtipdrite in eea mai mare parte in regiunile austriace.Si fiindcd cdrtile tiparului de acolo sant unite siIn afard de greseli de limbd, contin invdtdturi sipovdtuiri, care nu seamdnd cu dogmele bisericii or-todoxe, de aceea a si fost interzisd Callipdrareacdrtilor de asa fel. In ce priveste bisericile rusesti,care se gdsesc cdteva pe Nistru si In Basarabia" ,

pentru ele se pot aduce cdrli din Chiev, insd eafoarte multe greuMii. Mai deparle rnitropolitul Ga-vriil spune :

Avdnd In vedere aceastd situatie a bisericilor,eu clupa datoria pastoreascd a mea am gdsit decuviintd a infiinta In hisindu pe langd casa mi-tropolitand o tipografie pentru tipdrirea sub ingri-

jirea Inca proprie a cdrtilor bisericesti in limbamoldoveneascd si cea slavoneascd pentru eparhia deaici."

Ardtdnd cd pentru aceastd tipografie el a pre-gat tot rnaterialul necesar, literile moldovenesiislavonesti, el scrie cd a chemat din mandstirea Neamluun tipograf iscusit, pe cdlugdrul Ignatie, care a venidupd buna lui voie si care fiind de origind velico

indeplinireafiinded,

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice0i. 41

rus stie bine in afara de limba slavoneascd peacea de aici moldovenescd" 1)

Inainte de a obline aprobarea sinodului, mi-tropolitul Gavriil a incepul i traducerea unor carpdin slavoneste in moldoveneste. In scrisoarea lui&titre Amvrosie, mitropolitul Petersbu-gului si a Nov-gorodului, Gavriil inure allele scrie, ca daca nui-se va ingadui deschiderea lipografiel el nu vaave7 rnijloace de a inzestra bisericile moldove-nesti cu carti pentru rugdciuni Oecleurnuralaid pentru parastas, catehizise, cii instructii pen-tru blagocini, cu predici dwninicale pentru ser-batori, din care prirnele patru sunt tracluse de minein limba locald gata pentru tipar, iar cu tradu-cerea predicilor ma ocup acuma." 2)

In aceasta scrisoare ca si in Oa cu a-celasi continut, adresata ober-procurorului sinodu-lui Iurachin 3), Oavriil spune, ca cu corectarea car-Wor molclovenesti se va ocupa el InsusL Sf. Sinodin ziva de 4 Mai 1814 apfoba cererea lui Oavriil,iar la 31 Mal tipografia din Chisinau a fost des-chisa. Din intreaga corespondenta CU privire la des-chiderea tipografiei din Chisinau Se vede, cesemnalate mare &idea acestei lipografii mitropolitulGavriil, ce gija avea el pentru ea, cara munch' adepus, pana cand realizat scopul sau.

Sinodul rusesc in aprobarea lui pune condifie,ca cartile, care se vor tipari in moldoveneste, intipografia din Chisinau, sa se traduca de pe cartiletiparne in tipografia sinodala din Moscova.

Cea dintai carte bisericeasca tiparita in tipo-grafia eparhiala din Chisinau a fost Liturghia dela 1815.

1) Arluva coasistorului din Chi§inu. Dosarul No. 50 / din a-zmi 1813,

21 ibidem.3) linden).

rjndu-

in-

j

i

d

www.dacoromanica.ro

42 Cultura romaneascà in Basarabia.

Cartea a fost tipdrita in folio pe 1+5 F 9 1-187foi, pe hdrtie buns si cu litere marl, citete ; in textse gds2sc cate-va gravuri, iar inceputul unor capi-tole sunt infrumusetate cu yiniete. Pe prima foaie,care serveste si ca titlu al .cdrtii, se enumerS, cumera obicinuit In cartile bisericesti esite din tipogra-fiile ruse, mgmbrii familiei ImparStesti, iar mai de-parte mentioneaza locul si data tipdrirei in urrna-toarele cuvinte. : cu blagoslovenia Preasfantuluiinarreptdtorului Sinod si a Preaosfin(itului Gavriil e-xarh mitropolit Chisindului si Hotinului, sail tip dritcarte3 aceasta ce se numeste liturghie in exarhi-ceasca tipografie a Basarabiei, ce se afld in sfântamitropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisindu.La anul dela facerea lumii 7323. Jar dela nascereacea dupd trap a lui Dumnez-eu Cuvantul, 1815, in-dictionul 3, in luna lui August".

In pecuvantarea" Liturghiei care a fost trimisdbisericilor din Basarabia si ca circulard. separatd 1)gasim indicatie asupra motivelor care au determinatdeschiderea tipografiei i asupra felului cum a fosttradusa cartea. Prin Pronia celui prea Malt in-

. credintandu-se noud povdtuirea pravoslavnicei Bise-rici a oblastiei Bassarabiei, dupd neaparatd pasto-reascd datorie, nu incetdm a pune, pre cat se poate,in bund oranduiald aceastd sfânta Bisericd si preslujitorii ei.

1ntre multe alte cuviincioase asezdri, care amcunoscut a fi trebuintd spre a s:z pane mai cu de-dinsul in lucrare, instiintindu-ne cd Bisericile intr-aceastd Oblastie, intr-altele sant lipsite si de car-(ile trebuincioase, ne-am silit a aseza tipografie inMitropolia Eparhiei noastre, ce este in Chisindu,

1) A. Cmonnuciii. Beccapgcsaq Essapaleemari nuorpa4)ianpn Apxte;eticlum pnrt. K111111111enCEiff EllapRiaJILHEDI BUOMOCT11,1892, di 1, p. 21.

www.dacoromanica.ro


pentru a cdruia punere In lucrare cdstigdnd bkr-goslovenia Prea sfasntului indreptdtoriului Sinod atoatd Rossia, laid cd intdiu cea mai trebuincioasdbisericilor carte, de care intr-aceastd eparhie esteprea mare lipsd, Slujebnicul, care in limba Rum&neascd sa zice Liturghie, cu ajutoriul lui Dumne-zeu o am tipdrit-o urmánd intru toate intocma tdl-mdcirei slavonesti, i asezdrii liturghlitor ce sd ti-paresc in Rossia, pe care noi din cele slavonestiindreptându-o cast s-au pulut mai bine, am adaos-ocu Sinaxariul celor 12 luni, cu toate prochimeneletrebuincioase preste tot anal, i cu alte folositoareinvdtdturi spre povdtuirea preotilOr, care invdtdturi-in cele mai denainte rumeinesti nu sa- afld".

Cum vedern, Gavriil Banulescu Bodoni a tra-dus cartea din slavoneste, folosindu-se si de celeromanesti i confruntand textul cu originalul gre-cesc, ceea ce se vede din urmatorul pasagiu dinaceiasi circulara a lui Gavriil Banulescu Bodoni :

Drept aceia de trebuintd am socoti a ardtaaicea deobste la toti, lard mai ales Preotilor cariislujesc in limba rumasneascd, cd afland intr-aceastdLiturghie oare-si care cuvinte intr'alt chip tdlmd-cite, nu precum sd afld in cele mai dinainte mina-nesti tipdrite Liturglzii, sd nu se mire de aceasta,nici sd socoteascd a fi gresald, ci mai vartos sdstie, cd iaste indeptarea celor mai innainte fdcutegresale... Gresala : cu intelepciune dreaptd. In-telepciune dreaptd",care sd afla in toate Liturghiiletipdrite rumâneste, iaste cea intasiu care au trebuita fi indreptatd. Cdci nici in Liturghiile grecesti,din care s'au tdlmdcit cele slavenesti, nici in celeslavenesti acest feliu de tdlmdcire : cu intelepciuneadreaptd, n'am gdsit, ce in toate Liturghiile am aflat:-

si

Si

www.dacoromanica.ro

44 Cultura rornaneasca in 8asarabia.

Intelepciunea drep(i" 1). Mitropolitul Gavriil mai aratacateva mid modificdri, asemsanatoare celor de maisus. Cartea se termind cu urmdtoarele stihuri" :

Tuturor oamenilor canonul sa cade sti fie.Cdruia ce iaste de trebuintd, fieste care aceiaDomnului laudd totdeauna Ina4incl, ca o ziclire peziditorul san In veac

Cartea cuprinde Liturghia" cu Vecernia"Utrenia" (f. 1 116) Sinoxariul pe 12 luni (f. 116pand la 150), prochimenele" la serbMorile marl(f. 150 165) si observatiuni, cari privesc parteapracticd a serviciului divin.

N'am avut posibilitate s confruntdm textul a-cestei Liturghii" cu liturghille tindrite in Wile ro-manesti, dar suntem siguri, ci partea care privesteslujba bisericeascd, rugaciunile i rdspunsurile stra-nei" sun! aceleasi, ci Gavriil nu le-a tradus dinslavoneste, ci s'a folosit de textele vechi, introdu-and numai modificdri mici, indreptand greselile,fdcute in text mai inainte. Astfel numai se pot ex-plica asemdndrile in text ale acestei car* cu celemoldovenesti, pe care le-a observat D-1 P. V. Hanes2).Sinaxariul insd este tradus nu din editiile tipografieisinodale din Moscova, ci dup d. vre-o editie din Chiev,ceea ce se dovedeste prin urmdlorul fapt : in edi-tiile din Chiev se gdseau intre sfintii asezati dupdzile i sfintii local!, care nu se gdsesc in sinaxa-rii e moscovite. In Liturghia" din Chisindu se gd-sesc mai multi sfinti (Nicola sveatosa 14 Oct.,cuviosii Spiridon i Nicodim dela Pesterd 31 Oct.,Varlaam igumenul Pesterii 19 Noemvr. etc.), intotal 21, a cdror activitate s'a desfdsurat In Chiev

1) Precnv5,ntarea in intregime este reproclusa in I. Bianu §i N.Rodo Bibliografia romaneascl. veche. Vol. III, pp. 119-122.

2) Op cit., p. 115.

atiind".

www.dacoromanica.ro

Tip5riturile biserice01._ 45

si care nu sunt trecuti in sinaxarele tipdrite la Mos-cova 1).

In regisfrul cartilor care s'au tiparit in exarhi-ceasca tipografie in Chisinau, reprodus intr'un ar-licol de calre A. Stadnitchi2) dupd date pe care ile-a procurat fostul prolesor al seminarului teologicL. M*evici, cu data 15 Decemvrie 1815 este tre-cut si un molevnic, tipd-it in 4° in 1200 exemplare.N'arn putut da peste aceastd carte, dar lard Indo-ia1 i acest molevnic a lost in rorndneste si pro-babil cd este acel care a lost retipdrit la 1816 cudata 4 Octornvrie

In anul 1816 apare un catihisis atraltuit inscurt pentru slujitorii cu adijogirea lo-curilor din sfawta scripturd, din pravilele sfintilorapostoli si a sfintilor parinti si din duhovnicesculreglament, care pravile deosebit atarnel asupra preo-tiei. Scos din cel slavenese tiparit in exarhicea-sca tipografie a Chisindului. Anal dela Hristos 1816,luna lui Fevruarie". Carticica contine 1 ; 43 foi in41). Aceastd carte a lost tradusd dupd Catihisisulpentru preo-(i slujitorii bisericti" a mitropolituluiMoscovei Platon (Levsin), carte care in prima e-ditie a aparut la 1775, la Moscova.

In acelasi an se retipareste molevnicul" dela1815 (in 4" 4 -I-- 128 f.). Dupd tillu cu enumerareamembrilor casei impardtesti gasim o precuvantare,care se vede, lard schimbare se reproduce din e-

1) Y. A. qe.laBl. Beceapaöcsia Eorocayme6Bu2 itHera iapymbiHcaowl, Enna. Tpyui Beceapaelmaro Heps9BHaro EcToputo-apxeolorntiecBaro oknecrea. 2 B. 1909, p. 14.

2) Beccapa6m3R emaapaiecHaa THHOrpaOs HpH Knmeneinsomapxiepeiscoall aoBt. Knallisensta eaapxiaahabia 13'13A0MOCTII _1892.

1, p. 31.by I. Bianu qi N. Op, cit., p, 152-153.

ssi

Hodo.F.

bisericesti...

pi

10

www.dacoromanica.ro

46 Cultura romaneasca in Basarabia.

ditia dela 1813. WS un fragment din aceasta pre-cuvantare :

Molevnic, adica rdnduila cdntdrilor de raga-ciuni, tdlmdcit din cel slavenesc, care sd tipdreste:in Rossia i sd intrebuinteazd in pravoslavnicilebiserici, s-au tipdrit actun intdi romilneste In e-xarlziceasca tipografie a Bassarabiei pentru biseri-cite i preo(ii Moldoveni a eparhiei acesteia. Carecarte, fiind cä n povd(uieste cum se cuvine a mut-tdmi prea milostivului Dumnezetz pentru a lui da-run ci faceri de bine cdtre noi i cu ce randaialdni sa cade a alerga la mila i ajutorul lui, .,ssz a-Iraga in nevoile ;ssi nacazurile noastre" ').

In acelasi an in registrul citat mai sus si pub-lic& de A. Stadnitchi gasim trecut cu data de 14Noemvrie tedeumul in ziva Nasterii lui Hristos, ti-parit in 1500 de exemplare 2). Este tedeumul spe-.cial, care se facea in Rusia in ziva Craciunului inamintirea izgonirii lui Napoleon din aceasta tars inanul 1812.

In anul 1817 in tipografia din Chisinau apareun , Ciaslov",

Ino editie foarte frumoasa (1+278- file

in fOlio). Mc de titlu citim pe prima fila :Intru slava sfintei, cei de o fintd, de viatd

faciitoarei i nedespdrtitei Troi(e a Tatdlui si aFiului si a Sfatului Duh. Cu porunca Prea bla-gocestivului sdngur stdpiinitorului Marelui Domnu-lui nostru Impdratalai Alexandra Pavlovici a toatdRossia... iar cu blagoslovenia Prea sfatului in-dreptdtoralui Sinod si a preaosfin(itului Gavriil exarlzMitropolit Chisindului i Hotinului s' au tiparit car-tea aceasta ce se numeasce ciasoslov in exarhicea-sca tipografie a Basarablei ce sã afld in Sfasnta

1) I. Bianu $i N. Hod4. Op. cit. p. 153.2) A. CTA/11:114410/5. Op. cit., p. 31.3) Ibidem, p. 31.

_ _

oi

www.dacoromanica.ro

Tip5rituri1e biserice§ti. 47

.mitropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisindu.La anul dela facerea 11117111 7325, iar dupd nasce-rea cea dupd trup a lui Dumnezeu cuveintul 1817indict:1 5 in lima lui August",

In acelasi an la ChL5inAu se tipareste un Re-tru moldovenesc pentru parastas" (in 1600 de

cxemplare), pe care noi nu I-am pulut consulta.In anul urmator se tipareste Psaltirea" (in 80

1 + 344 f ). In loc de liilu citim aceia§i formulacare se termina cu urmatoarele cuvinte :

iar cu blagoslovenia preasfantului indreptato-rului Sinod si a preasfintitului exarh mi--tropolit Chisindului .,si Hotinului s'au tipdrit carteaaceasta ce sä numeste Psaltire in exarhiceasca ti-pografie a Bassarabiei, ce se afla in sfanta Mi-tropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisinau.La anul dela facerea lumil 7326, iar dela nasceredcea dupa trup a lui Dumnezeu cuvantul 1818 in-dictul 5 in tuna lui Mai".

In acelasi an Gavriil Banulescu-Bodoni HO-rete urmatoarea carte :

RandulalaPanihidei, ce sd face pentru raposatii Marii

Domni imparati ci impardtese: pentru tari, ta-ri(e a toatd Rossia, pentru preainaltata lor 'fa-agile. Sau talmacit pe limba Romdneasca, din ceaslaveneasca, si sau tiparit in exarhiceasca tipogra-fie din mitropolia Chisinduki, pentru trebuinta clinlesnirea slujitorilor bisericesti Moldoveni, din e-parhia Chisindului, la anul 1817'7 9

Pe vers3 Mei intaia i pe urmatoarele gasimo precuvantare a mitropolitului Gavriil, care cara-cterizeaza pada la oarecpre masura atitudinea lui

1) Notitele referitoare la formatul §i numärul filelor acesteiarti, gasita intr'o mfinxstire In Basarabia, le-am perdut.

Gaiwiil

7iSi

www.dacoromanica.ro

48 Cultura româneasca 'n Basarabia.

fata de anexarea Basarabiei la Rusia. Iata cumsuna aceasia precuvantare".

Cu inila lui Dumnezeu smeritul Gavriil Exarhrnitropolit Chisiudului i Hotinului.

Pravoslavnica bisericd a Ross/el, ce sJ odih-nesce supt schiptrul Preablagocestivelor sdngur std-pdnitorilor impdrati a toate Rossiei, pdzand obi-ceiul, ce din inceput sau dat pravoslavnicii bisericidela sfintii apostoli, i sfintii parinti a face po-menire si rugdciuni pentru rdposatii binecredinciosiicrescini au asezat sd se sdvdrseascd, i sdvdrsesceaceste pomeniri pentru rdposatii marii domni inz-pdrati Impdrdtese, tarii si tante, pentru preainaltata lor familie, ca pentru preablagocestivii std-pdnitori apdrdtori a pravoslavnicii credinta : decijiindcd acurn i obiastia Bararabiei dupd rnilostivaproniea a lui Dumnezeu, cu mom iubitorului deHristos Impdrat Alexandra Intdiu sau izbdvit dejugul agareanilor, i cei cavOntdtori pastorii a ei,din preund cu turma sa, fiind Impreunati cdtrd ceade Dumnezeu Impdrdtie a Rossiei, fdrd nici o gnjiislujesc Dumnezeului pdrintilor lor, indulcindu-sddeplin cu indurdrile, cu ocrotirea ci cu apdrareapreablagoslovitului monarh. Pentru aceasta darnoi tog avem neapdrata datorie a aduce dimpreunderr turtna, cd fiind Impreunati cdtrd ce de Dumne-zeu pdzitd Impardtie a Ross/el, dimpreund en toatdceealalta Bisericd a Rossiei rugdcluni pentru o-

sufletelor rdposatilor marilor domni Impdratiimpardtese, si tarite a toatei Rossii si a

preaindltatei lor familii. Drept aceia noi tdImdcindde pe limba sloveneascd pe cea romonescd, treizvoad2 de numele preaindltatelor persoane ce saumutat cdtrd Domnul, dintru care cel intdiu sd fie pen-tru mdndstiri schituri pentru soboard bisericilede prin orcrse, al doilea pentru bisericile cealea de

i

ci tari

i si

iiihna

Si Si si

www.dacoromanica.ro

Tip5riturile biserice0. 49

prin sate, iard al treilea, aratei cum sei cade pentrutoate acele prea inal(ate persoane pomenire set sefacd la panihidele ceale de obsce, care dupd usta-vul Bisericii sã sdvdrsesc in sdmbdta leisatului decarne si in sdrnbeita cea din naintea ,prazniculufpogordrei Duhuhti sfelnt i tipdrite aceste izvoade,in deosebitcr filadJ, impreund cu insusi rdnduialapanihidei, pdstoresce indemndndd-vd poruncim prea-cuviosiilor voastre arhimandriti, igumeni cucerni-ciilor voastre protopopi i preoti din oblastiea Ba-sarabiei, ca sã seivarsiti negresit dupd aceastd bi-sericeascd rdnduiald (....) panihide pentru prea Indl-(atele persoane insemnate in aldturatele aicea iz-voade. lard dant! Domnului nostru lisus Hristossa fie cu voi cu top. Amin".

In anul 1817 apare la Petersburg Noul Tes-tament 1), care face parte din Biblia dela 1819, ti-parita In acela§i ora§. Si aceste crti sunt In lega-tura cu numele mitropolitului Gavriil. Irr anul 1812 laPetersburg s'a inflintat Societatea biblic ruseasca",al Carei scop era intre altele i traducerea §i HO"-rirea Bibliei in limbile popoarelor neruse, care lo-cuiau in imperiul rusesc. 0 sectie a acestei socie-tali a fost infiintala de catre mitropolitul Gavriil §iin Chiin'au la 18172). Inainte Inca -de infiintareaacestei sectii, Comitetul sectiei SocietAtii biblicePetersburg 1-a rugat pe mitropolitul Gavriil tri-meats o Biblie romaneasea. Gavriil trirnite Bibliadela 1688 ROHM. la Bucure§ti sub Serban Canta-cuzino i Biblia tiparita in Ardeal, la Blaj, la 1795cu o scrisoare in care recomanda Comitetului din

1) I. Bianu i N Hodo§. Op. cit., p. 190.2) Arhiva Gonsistorului din ChiOnau. Dosarnl N ,. 24 din 1827.A. CT aAlik aid D. l'aspign) Baupecso-Boona... pp. 355-365AL Mateevici. Tipariturile noastre biser:ce§ti. Extras din ,,Lu-

mindforuL", p.4

si

din

51-56.

si

www.dacoromanica.ro


Petersburg sd se foloseascd de Biblia dela Blaj, Infracat traducerea este faced de pe editiile celor 70de interpretatori de rasdrit, si este mai clard, si inea se intrebuinteazd limba cea noud, mai inteleasd".Presedintele Societatii \biblice principele Golitin la26 Ianuar. e 1816 aduce la cunostinta lui Gavriil, cIComitetul s'a oprit asupra Bibliei dela Blaj, i cdcorectura va sapraveghia-o vicepresedintele

principele Ipsilanti, cu ajutorul consilierului de-coleghii Matei Crupenschi, care cunoaste limba mol-doveneascd. Totodald principele Golitin roagd sd-itrimeata o fa, bisericeascd care cunoaste binelimba moldoveneascd i sd in insdsi mitropolitul grijareviziei corecturei; primele coale ale Noului Testa-ment i le-a si trimis. Neaviind pe nimeni", scrieGavriil lui Golitin, in eparhia Chisindului, care sdstie gramatica ortografia moldoveneascd, cu toatecd in Basarabia mai toti vorbeau si serteau moldo-veneste", Gavriil singur a corectat primele coale,gAsind mai multe greseli. Pentru a- inlesni tipdrireaBibliei, mitropolitul Gavriil Ii chiamd pe arhiman-dritul Varlaam (Cuza), igumenul mandstirei Dobro-fat din Moldova, lost elev a lui, un bun cunos-cAtor al limbei romanesti i grecesti care impreundcu un psalt pleacr la Petersburg in Februarie 1817.Noul Testament era aproape tiparit i Varlaam s'aapucat de corectarea Bibliei, despre care fapt prin-cipele Golitin comunicd. mitropolitului Gavriil in ur-maloarele cuvinte :

Comitetul Societätti biblice rusesti , bucurdndu-se de succesul in interprinderea lui (Varlaam) intipdrirea Bibliei moldovenesti, a hotdrit pentru ascurta timpul pentru revizuirea corectarea editiei,care se va tipdri aici, sa vä trimeatd Preosfintiei Voas-tre pdrtile corectate a originalutui, ca sä avem bine-cuvantarea si aprobarea D-trd" . Mitropolitul Gavriil a

si

Si

www.dacoromanica.ro

Tipgriturile biserice§ti. 51

confruntat textul trimis dela Petersburg §i a g8si1 in elmulte gre§eli §i aniline: in parteaintdia a ei o nepotri-vire foarte mica cu textul grecesc i eel slavonesc

deacea speram, cd in celelalte carp nu vor fimari piedici, dar, mai presus de astepteirile mete,in cartea a doua am intampinat ateitea obstacole,care, oprindu-ma in cale, ma fac sä ma adresez

Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni.

Excelentii voastre cu himuriri amanuntite. Citind Is-lzodul (Esirea) am vazut, ca traducerea moldove-neasca in multe locuri deloc nu se potriveste, nicicu cea greceascd, nici cu cea slavoneascd. In ea incomparatie cu cea greceasca i slavoneascd sau seomit randuri (stihuri) intregi sau este tradus cu totalalt Oavriil arat c asemenea gre§eli inBib lia dela 1.795 'se gAsesc §i in celelalte call aBibliei §i cA acest lucru 1-a observat i arhiman-

si

I.

neva"...

www.dacoromanica.ro

52 Cullum rornàueasc in Basarabia.

dritul Varlaam, care i-a comunicat, ci traducereadela Blaj este mai apropiatei de cea latineascerfrantuzeascd, deceit de cea greceasar slavoneascd,fapt in care eu nu md indoesc, intrucdt aceastdBiblie este tipeiritd in Ardeal de catre uni(i").

Propurkerea lui Gaviiil de a revedea si co-recta intreaga Biblie dupa textele grecesti i sla--vonesti, a fost respinsa de catre Comitetul delaPetersburg, pe motivul ca. Biblia trebuie sa fie cMse poate de repede tiparita, asa c Biblia delaPetersburg a fost o copie cu corectari mici, 'acutede Varlaam, de pe Biblia dela 1795. Insfarsit, laanul 1819 a aparut aceasta monumentala opera inlimba romaneasca.

BIblia dela 1819, a carel parte a apanit (NoulTestament) la 1817 (in 8° pe 1+274 f.) contine1+1+1+1249 de file in 8°. Titlul cartii este urma-torul:

Bibliiaadear -Dumnezeleascd scripturd a legii vechi ssi a-ceiu noao cu cheltuiala Rossienescii SOcieteiti a Bi-bliei. In Sanctpeterburg in tipografia lui Nic. Gre-cia in anul 1819 August 15 zile".

In prefata cartii citim :Intru slava sfintei si de o fiiqei i de viatii

fdartoarei i nedespartitei Troitei, a Tatd si aFiului si a Sfdntului Duh. Din porunca preabinelufcredincios, ci insusi steipeinitoriului marelui nostruDomn imparat Aleyandru Pavlovici a toatdin fiinta sotiei Sale" etc., cu blagoslovenia sfelntu-lui indreptdtorului a toatd Rossiei Sinod Dumne-zeeascd scripturd a legii vechi i acei noao detdlmdcire romeineascd, carea mai inteliu sau tipdritin Transilvania, lard acurn sau tipdrit cu cheltuiala

A. CTauNgsiii. Op., cit.

Rossiei,

SIi

www.dacoromanica.ro

Tip5riturile biserice0. 53

Rossienescii So(ietati a Bibliei, in pazita de Du-nmezeu imparateasca cetate Sanctpeterburg, in anuldela zidirea lumii 7327, iard dela intruparea Ca-vantului liii Dumnezeu 1819 indiction 6 ; in a noao-sprezacilea an al fericitei i pacinicii stapaniri alImpärätestii sale mariri".

lath Inceputul Bibliei :Intru inceput au facut Dumnezeu ceriul

pamemtul era nevelzut i netocmit si in-tunearec era deasupra adacului. duhul lui Dam-nezeu se purta pre deasupra apei. 4i au zise Dum-,nezeu sa se facet lumina; i s'au facut lumina. Siau vazut Dumnezeu lumina, cci este bund si au dis-par(it Dumnezeu ?Titre lumina ci tntre intunerec, siau numit Dumnezeu lumina zio, ci intunerecalnoaptea"...

Fara Indoia1, Biblia dela Petersburg, push la1819 in vanzare la Chisinhu a adus foloase nepre-tulle culturii romanesti din Basarabia ; eparhia dinChisinhu dhdea cate o Biblie i cate un Nou Tes-tament fiechrui preot care se hirotonia, iar NoulTestament a fost trimis tuturor protopopilor cu ru-garninte de a-i obliga pe top preotii, s cumperecate un exemplar 1). Tiphrith inteo limbh frumoas6,corectath de chtre Gavriil si arhimandritul moldo-vean Varlaam, Biblia pana in ultimii ani .a fost unadin chrtile romanesti care s'a phstrat prin bisericilebasarabene.

Una din cele mai Importante carp, care auaphrut in Basarabia, a fost Mineile" dela 1819(1+3 1-221 4-9 f. in 4°). Duph obisnuita pomenire afamiliei Imphratesti, in aceleasi cuvinte S3 arath, chs'au tiparit cartea aceasta ce se numeste Mineiude ()Ewe, in exarhiceasca tipografie a Basara-

') A. CTamagxiii. Op. cit , p. 364.

pa-meintul, si

si

Si

www.dacoromanica.ro

54 Cultura româneasca in Basarabia.

biei, ce sd" afrd in sfdnta Mitropolie... La analdela facerea lurnit 7327, iar dela nwerea ceadupd trap a lui Dumnezeu Cuvántul 1819, 'indic-ted 7, in luna lui hunie". In pretioasa precuvdn-tare", care serve* i ca circulará pentru preoti-mea basarabeana, gasim i motivele tiparirei a-cestei carti, precum i izvorul de unde a fost tra-dusg. i intrucAt aceastA precuvantare este operalui Gavriil sit are si oareeare calitati literare, o re-am in intregime :

Cu mila lui DumnezeuSmeritul Gavriil exarh Mitropolit Chiqindului

Hotinului :Tuturor celor ce vor ceti aceastd Predislovie

pastoreasca a noastrd invataturd, blagosloveniecereascd le cerem dela Incepatoriul Pdstorilor, .,si

mantuitorul nostru lisus Hristos.Silindu-ne dupd pdstoreasca noastrd datorie

a aduce in cea mai band stare Bisericile din 07blastia Basarabiei, noi cu pdrere de rdu am luatsama, Ca unile dintransele nu au nici Mineile celede pe toatd luna, care pentru savdr#rea Dumne-zees,stii slujbe neapdrat sant trebuincioase, nici ma-car Mineiul cel de obge, dupd care in lipsa celor-lalte, spar putea savarsi Slujba Bisericeascd. Cacimacar ca slujbile de obge in limba moldoveneascdsau i aldturat la sfar,situl ce sa clziamd An-fologhion : Insd afara de aceasta, cd de acest fellade carti sa afld acum foarte prea la putine bise-rici, i insu.i slujbile de obsce intransele sant a-tata de nepline, in cat dupd dansele nici o slujbdbisericeascd nu sa poate a sa sdvdrsi deosebit cutoatd slujba ce sd face la Priveghiere.

Si pre langd aceasta tntransele nu-sd aflaslujbile de obsce, a cinstitei crud, a Maicii Dom-

si

carpi,

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice0. 53

nului, a ingerilor, a Mergatoriului inainte, a mar-turisitorilor, acelor fdra de arginti, si ale altora.

Pentru a departa o asa de mare ca aceastalipsd in cele mai de trebuintd bisericesti carti, noica o datorie a noastra am socotit a impartasi a-cum mai intaiu bisericele cu Mineiul de obsce, cesa intrebuintaza pre la bisericile pravoslavnice dinRosia: pentru aceasta dar talmacindu-1 de prelimba sloveneasca pre cea moldoveneascd, l'am ti-parit in Exarhiceasca tipografie a Basarabiei, cesei afla in Rdsaclentia Mitropoliei noastre.

Si fiind cã cartea aceasta cuprinde 'Mtn% sinetoate slujbele cele de obsce, adecd : a MaiciiDomnului, a cinstitei Crud, a ingerilor, a Mergd-toriului inainte, a mucenicilor, a cuviosilor si a-celorlalti placuti lui Dumnezeu Sfinti. Drept aceeavd poruncim pre cuviosiilor voastre Arhimandriti,Igumeni, Nacialnici, i cucerniciilor voastre Proto-popi, blagocini, preoti din oblastia Basarabiei,ca neavand Mineile ceale pe toatd luna, sa savar-fiti Dumnezeeasca slujbel, dupd acest Mineiu deobsce, atat la vrernea praznicilor Maicii Domnului,si a sfintilor, cat i atuncea, cand intru cinsteavre unui sfant, adeca a prorocului, a apostolului,sau a altuia va cere lrebuinta a sdvarS1 prive-ghiare i ceealalta slujba Bisericeascd, precum maiales la praznicile Imparatesti, sau cand cineva dinpoporeni va pofti ca sä cantati slujba vreunui slantanume.

Aceasta carte atata de trebuincioasa pentru bi-serici, nu mai putin este folositoare si pentru totitemdtorii de Dumnezeu crescini, carii nezdbovin-du-se cu indeletniciri deserte slujba bisericeascd nuo pot asculta pentru vrea-o intamplare de calato-rie, sau din pricina departarii, sau a alteia oaresicariea neinlesniri. Ei vor gdsi 'Mtrit aceasta carte

si

www.dacoromanica.ro

56 CnItura roatAneasca in Basatabia.

afard de slujba de obsce a sfintilor, si slujba pen-tru toate zilele, i a invierii, i allele de sufletmantuitoare rugaciuni.

Feicand cunoscute pricinile care neau indemnatpre noi a talmäci, si a tipeiri aceastei carte, detrebuintei am socotit a arata aicea prifina, pentrucare pre langa slujbile ceale de obsce, am pus lasfarsitul ceirfii deosebitel slujba Pocrovului, adecda acoperemantului prea sfintei de Dumnezeu nas-catoarei.

In vremea impeirafiei lui Leon celui intelept,intru prea slavita bisericei Neiscatoarei de Dumne-zeu, cea in Vlaherna la Tarigrad seivarsindu-sebdenia spre 0 duminicei, la zi intaia a lunii luioctomvrie i mulfimea noroclului inainte stand, stall-tul Andrei ci sa numesce nebun pentru Hristos :ridicandu-si ochii in sus au Ddzut impreund cuucenicul sau Epifanie . in veizduh pe prea SfantaNeisceitoarea de Dumnezeu, cu Prorocii, Apostoliiii Ingerii, rugandu-s1 pentru fume, i cu acopere-meintul san (Omolorul), umbrincl pe crescini. Pra-voslavnica bisericei lucratei fiind cu o asa milosti-vire si ocrotire a Maicii lui Dunznezeu, au asezatdin vremea aceea Praznicul Acoperemantului PreaSfintei de Dumnezeu Neisceitoarei : pentru ca sei-sepomeneascd totdeauna aceastei prea slävitel vedenie,

sd-se sleiveascei mijlocirea Neiscatoarei de Du-mnezeu, ce prin rugeiciunile sale o face cdtrdsau pentru norodul crescinesc. Praznicul acesta decdtret pravoslavnica bisericei a Rosiei sau primitimpreunet cu credinta crestineascei, si din vremeaaceea intru slava prea sfintei de Dumnezeu Ndsca-toarei, care acopere preabine credincioasa Impärä-(Ic a Rosiei, sa pelzesce in toatei Rosia nestrei-mutat 'And acum, iaret in locurile de aicea praz-

fiiul

si

Si

www.dacoromanica.ro

Tip5rituri1e biserice0. 57

nicul acesta nu sau prdznuit de okssce si pentruaceea nu este prea sciut.

Dar fiind ca awn partea aceasta cu apdrareaMaicii Domnului sau i.thdvit de jugul agarenilor

sau imreunat cu cea pdzitet de Dumnezeu impd-pdtie a Rosiei, sit cuvine, ca noi impreund cucelalalt pravoslavtdc a Rosiei norod sä cinstim cisã prosldvim zioa Acoperemântului a prea sfinteiapdrettoarei noastre de Dumnezeu Ndsceitoarei, ssi

pururea Mariei. Pentru aceasta darer ca sa se ino-iascd sei se intdreascd praznicul acesta in min-gle duhovnicescilor fii ai nostri am socotit a ti-pan Ia sfärsitul acescii cartii slujba pocroimlui,adecd al acoperemdntului prea sfintei de DumnezeuNdscdtoarei, cu acdreia ruodciuni ci folosintd saodihneascd asupra voastreDarul si mila hu Du-mnezeu, intru toate zilele vietii Voastre. Amin".

In anul 1820 din exarhiceasca tipografie dinChismau au apkut doua cirji i anume : Ran-duiala sfintirii bisericii" un Molitvenic". Primacarte tipkita pe 1+1 +113 f. in 8° are acelasi titlulung, care se intalneste si in cartile tipkite maiinainte Infra slava sfintei, ceii de o fling deviata feicatoarei i nedespdrtitei iard cu bla-goskivenia Preasfantului indreptätorului Sinod si aPreaosftntitului Gavail Exarh Mitropolit Chissindu-lui i Hotinului, cdrticica aceasta ce cuprinde insine randuiala sfintirii Bisearicii, asijderea si ran-duelile cum sd-se primeascd jidovii, saratinii, ere-tied ci shizmaticii, carii viu sd-se impreune cu pra-voslavnica bisericd a rdsdritului, indreptatd in tocmadupd randuelile a;ssezate in cdrtile slovenesti i set1ntrebuinteazd in pravoslavnicile Biserici a impd-ratiei Rossiei, sau tipdrit in exarhiceascd tipografiea 'Basarabiei : in orasul Chisindu, la anul 1820 in'luna lui octomvrie".

.si

i

Troite...

pi

5i

www.dacoromanica.ro


A doua carte tiparita la anul 1820 pe 5 + 551file in 8° tot cu blagoslovenia" mitropolitului Ga-vriil dupd asezarea molitvenicului slovenesc ce sã4ntrebuinteasd in pravoslavnicile biserici a imp&rchtiei Rossiei, indreptat adaos neasemdnat maimull deceit cel ce au esit mai nainte in Iasi, sautipdrit in exarhiceasca tipografie a Basarabiei, cesa afld in sfânta mitropolie a Chisindului si a Ho-tinului in Chisindu. La anal dela facerea mmii'7328, lard dela nascerea cea dupd trap a lui Du-mnezeu Cuvcrntul 1820, indictul 8 in luna lui Au-gust" . Filele 1-5 conlin un Pinax, aclecd in-semnarea capetelor celor ce sa afld intru acert mo-litvenic"-. In carte se gasesc rugaciuni la nasterea

darea numelul pruncului", randuiala Botezului,la moarte, cutremur, la sfintirea hisericii etc.

Am &alai, c Sinodul rusesc, aproband cere-rea mitropolitului Gavriil pentru deschiderea tipo-grafiei in Chisingu, pune conditie (alin. 7), ca tra-ducerea cartilor in moldoveneste sA-se Inca' dupacartile bisericesti tiparite in tipografia sinodala delaMoscova. La anul 1819 rnitropolitul Gavriil se adre-seaza cu rugaminte de a-i permite s tipareascaun tipic bisericesc, un Apostol i o Evanghelie dupacele romanesti. Aceasta cerere el o motiveaza prinfaptul, Ca in Evanghelia i Apostolul slovenesti pci-tirile" sunt tiparite dupd inceput", pe cand in aceleromanesti pentru-fiecare duminica si sarbatoare a-parte, incepand cu ziva Irrvierii. 0 asemenea or-dine" (ca in Moldova), scrie Gavriil, are acel a-vantagiu, cö preotii si slujitorii bisericesti usorOrel gresaM pot gasi Evanghelia si Apostolul,care le-trebute. Dacrl lath aceste ea-di s'aracuma duper' inceput", eu nu neidajduesc c cle-rut moldovenesc, mai cu searnel acei bettrôni, inasemenea ca'rfi vor putea gasi usor Evanghelia

tip6ri

i

st

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice0. 59

Apostolul cred cd ei prin simplicitatea lorvor incepe i vor sfilri nu acolo unde se cuvinesau vor citi cix total alta. De aceia cred, cô a-vdnd in vedere cY clerul basarabean a suferitmult sub jugul pilgdnilor, de data aceasta s'd-setipd-reascei Evanghelia i Apostolul ca i inainte".Tiparirea tipicului" dupa modelul tipicului moldo-venesc Oavriil o motiveald prin imprejurarea,in tipicul moldovenesc se gsasete i randuiala sfin-tirei vaselor bisericeti §i a icoanelor, care nu segasea in tipicul slavonesc 1).

Sf. Sinod prin decizia dela 31 Decembrie 1819aprobd propunerile mitropolitului Oavriil, i in anul1821, apare Tipicul" cu urmatorul titlu:

Tipic bisericesc, adunat in scurt pentru ceamai lesne invateiturd celor ce sciu indrep-tarea prin transit! ce cuprinde in sine acestea : care,dupd care, si cum se cuvine slujitorilor bisericestia ceti si a canta... s' au talmacit moldoveneste depre cel slovenesc ui s' au tiparit in duhovniceascatipografie a Bessarabiei in Chisinau, anul 1821".

Carteal este tiparita in 8° format mare pe 2 -1-76pag. Preotul A. Ciolac, fa.cand comparatie intre a-cest tipic 2) i intre tipicul dela Moscova din anul1884, cel dela Chiev din 1820 §i cel dela Bucu-re§ti din anul 1829 (?), gase0e Ci tipicul tiparit laChiinAu este mai apropiat de acel tomanesc, cutoate ea' in el se gasesc unele asemanari cu tipi-cul tiparit la Chiev.

Pentru noi nu incape nici o indoial& ci tipi-

1) Aihiva Consistorului din L higinAu. Dosarul No. 501. V. A.CMAlinaliii. Op. cit , p. 352,

2) A. limas. Beccapa6caitt 6orocayze6Bu2 Klan! Ha ppr,Baud. Tpyau Beccap. itepEOBB. INT.-apnea. o6mecTBa. 2-11 Butt.pp. 15-18. P. A. Ciolac trece gregit acest tipic, ca tipgrit la anul1820.

nu-1

si

cS

p1

www.dacoromanica.ro

60 Cultura romaneasea in Basarabia.

-cul dela Ch4inau este o copie a vre-unui lipic ti-parit in tar& romane§ti i ca mentiunea in titlulcartii cum ca ea este talmacita din slavonete, esteo simpla formula traditional& care se intrebuintain cartile romane§ti tiparite la Chiinau. Aceastaafirmatie gase§te sprijin in faptul, ca in tipicul dela1821 gasim Rdnduiala la blagoslovenia sfinti-rea vaselor celor de slujbi, care sant : Discosul,pdharul, zvezda, iinguri(a a fiesce care de osebi".Rdnduiala la blagoslovenia ci sfintirea Icoanei miHristos una sau mai matte i a prazdnicilor dom-.nesti", Randueala blagosloveniei vaselor noao alesfintei biserici, adecd cadelnita, blidul cel de Ana-ford" etc., lucruri, care nu se gasesc nici intr'unlipic rusesc.

In anul 1821 mitrbpolitul Gavriil Banulescu-Bodoni moare. Chiar din datele pe care le-en pu-tut dobandi noi (suntem siguri ca se vor mai gasicirji tiparite de el), chiar din cartile aratate maisus, se poate trage concluzia,`ca mitropolitul Gavriila dat bisericii basarabene o directie national:I ro-maneasca, care a domnit aproape in tot timpul sta-panirei ruse0. Cartile tiparite de- el s'au intrebuin-tat §i se intrebuinteaza pada' in ziva de astazi inbiserica basarabeana 1). In afara de Cali, Gavriiltiparea i circularile sale catre eparhie, aa cumvedem cu o circulara-carticica, din anul 1817, incare se arata scopul societatii biblice ruse§ti,2).Dupa moartea mitropolitului Gavriil s'a Mout o darede seama asupra numarului. cartilor, care s'au ti-parit in tipografia din Chi§inau. Din aceasta dare

1) In biserica sf. Ilia din Chisintiu se giisesc, ca i in alte bi-serici din Basarabia, cArti tipArite de Gavriil. M'am adresat preotului.dela acea biseria, cu rugaminte de a mi-le pune la dispozitie pentruzercetare ; preotul nu mi le-a putut da saptarntina intaia a pos uluimare, intructit ii erau necesare pentru serviciul divin.

2) A. Cnumuciii, Op. cit., p. 364.

pi

www.dacoromanica.ro

Tipariturile biserice§ti. 61.

de seams se vede ca din tipografia din ,Chisinaudela infiintarea ei i pada la 1821 s'au tiparit 19,320de exemplare ; in acest registru nu sunt introduselinsa toate cartile : nu gg.sim tipicul" dela 1821,molitvenicul" si randuiala sf. biserici" dela 1820,si allele, asa ca. numarul exemplarilor tiparite laChisinau trebuie sa fie cu mull mai mare.

Lard unele date interesante din darea de seamadela 1821.

La 1814 Sucoavna moldoveneasca cu tra-ducere in ruseste . 1200 ex.

La 1815 idem . . . 1200Liturghia de la 1815 1200Molevnicul 1815 1200Catihisirul 1816 3000Molevnicul 1816 300 ,Tedeumul In ziva nas-

terii lui Hristos 1816 1500 ,Ciaslovul 1816 1200 ,Registru i randueala

parastasului 1817 1600Psaltire a 1818 1600Mineile 1919 800Oramatica ruseasca tra-

dusa in moldove-neste 1819 1500

o chticicti pentru pri-mirea din alte religiiin religia ortodoxa 9.. 1820 800

Idem 1821 700 ,Din aceste carti s'a vândut pentru suma total&

de 158.840 lei 2),, Prin urmare, aproape fiecare editie1) Aceasti carte n'am cunoscut'o Posibil cit ea a fost in sla-

ione§te.2) A. CTajousisiii. Beccapgcsaff empmecgas Tnnorpa45is

up I emunescuml. apxiepelieRcon wet Knothettesp enapxian-HUB BUOMOCTII. 1892, .N1 1, pp. 31-37.

www.dacoromanica.ro


esia in 1200 1500 de exemplare, ceea ce, dacgtluam in seama numgrul btsericilor, era mai multdecal suficient pentru Basarabia.

Cartile tipSrite in Basarabia in timpul lui Ga-vriil Banulescu-Bodoni i ceva mai tarziu din punctde vedere tehnic sunt o continuare a vechei arteromanesti de tipar. Ele poartS pecetea aceleasigrije a editorului pentru a da a carte frumoasS : elesunt tiparite pe hartie buns, deasS, adeseaori camverzue, cu litere mari, citete ; titlul eartilor de obi-ceiu se incadreaza in viniete ; ici-colo se gasestecate o gravursa ; literile marl dela inceputul capito-lelor uneori sunt tiparite cu rosu, iar sfarsitul prfi-br mai principale a cartilor sunt infrumusetate cu Caleo floricicS, Cate cu o finalS, care distreaza, man-gate ochiul cititorului. Daca luam in seamS. c mi-tropolitul Gavriil traducea, compara textele, cd elfacea chiar corectura cartilor romSnesti tiparite intipografia exarhiceasea din Chisinau, rdmânem miratide capacitatea de munc6 o acestui om, care a stiutintr'un termen atat de scurt sst facS atat de multpentru Basarabia. Am rasfoit mai multe dosare carese referS la activitatea lui i n'am gasit o hartie caren'a fost corectata de el; ba sunt st ciorne scrisede mane lui.

Isloria nepartinitoare va justifica activitatea mi-tropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni i pe langS titlulde organizator al eparhiei Basarabiei Ii va atribuititlul nobil de pSstrator a traditiei culturale roma-nesti in Basarabia.

Pr. A. Ciolac afirmd in articolul sSu desprecartile romSnesti bisericesti tiparite in Basarabia,ea* intre anii 1820 si 1853 in tipografia eparhial5din Chisinau nu s'au mai tiparit carp bisericesti ro-mSnesti, ceea ce de fapt nu este adevarat. Urma-sul lui Gavriil Banulescu-Bodoni si colaboratorul lui

si

www.dacoromanica.ro

Tip'oriturile bi.sericeti. 63

arhiepiscopul Dimitrie Su lima a continual traditiapredecesorului sau 1).

Nascut la anul 1772 in targusorul Novaia Vo-dologa din guvernamantul Charcov, Dimitrie Su limade origina ucrainean, a terminal seminarul teologicdin Poltava, unde 1-a avut ca profesor i ca rectorpe Gavriil Banulescu-Bodoni. A lost profesor la a-celasi seminar, pe urma la scoala de marinari dinNicolaev, iar la 1811 a lost nurnit, in urma cerereilui Gavriil Banulescu-Bodoni, ca vicar al exarhatuluiMoldo-Vlahiei. La 1812 devine vicar a mitropolieidin Chisinau, iar dela 1821 'Ana la 1844, anul moriilui, ocupa postul de arhiepiescop al Basarabiei.

Persoana acestui arhiepiscop pentru noi esteinteresanta, iutrucat el strain de neamul romanesc,si-a insusit intr'asa fel limba romaneasca ea a Ira-dus mai multe crti cu caracter bisericesc din limbaslavona in cea romaneasca, tinea cuvantari in ro-rnaneste, a lasat chiar o predica in aceasta limbarostita de el la sliatirea 1-isericii din satul Susleni,judetul Orhei 2).

In timpul administrarii eparhiei Basarabiei decatre arhiepiscopul Dimitrie Sulima, in direclia cul-

1) Despre arliiepiscopul amitrie Sulima s'au scris muniitoare10lucr;ri (BecTa). Inn H Atirrentiocrh npe-ociameaBaro )IBmwrpia Cyamai. Oieeca. 1906, i TpyAhl Beccap.

apxeoa. 06m." B. 5, pp. 1-97.1. ilapxonoBBEn. EIpeocsauleanta6 J,aiaTpiii, euncsonBa-

Bapiii Eeajepcai 0 Asoepitaucsiii. TpyAbi Beccapa6cz. gepaosa.ncrrop.-apxeoar. OOltlecTBa. 2-ct BUIL pp. 230-244.

A. CTaitaBuidli. faBpiBas Bauyaecoy-Buoue, pp. XLIIXLVI.

A. C11.111'11%. IIp. J1,UM0Tpii GyaBlia. IgruaueBcoiz enapxian-MAR 13tIOMOCT0. 1867, It& 2, 3, 5, 7 ; 1B68, 31 20 ; 1871, Xe 10, 113amacxo 0AeencaTo 06luecna BcTopi0 1 pesBoneri, T. II,. pp,

796-798.2) CeBacTiaal. Bens. Op. cit, p. 34.

lepow. CesacTiarm.

uep.

www.dacoromanica.ro

64 Cu !tura rornâneasea in Basarabia_ _

turii romanesti s'a facut mai putin decal sub GavridBanulescu-Bodoni. Dar totusi ceea ce s'a facut afost 0 continuare a Muria depuse de catre Gavriil,poate mai putin intensive dar folositaare pentru bi-serica basarabeana.

La anul 1821 Dimitrie Sulima traduce lucrarealui I. N. Inzov, comisarul guvernului in Basarabiaregiune a Novorosiei, Instructia pentru

asezati In Basarabia", care a fost tiparita in,tipografia eparhiala din Chisinau. Tot sub ingrijirealui au fost scoase i Bucoavnele romano-rusesti dela1822, 1842 si 1844.

Din cartile bisericesti, tiparite sub ingrijirea ar-hiepiscopului Dimitrie Sulima cea dintai este Pentrudatoriile presviterilor de popor", tiparita frumos in 80ye 2+ 4+ 140 f. Tiflul cartii suna astfel :

Intru slava sfintei, cei de o de vial&facdtoarei nedespartitei Troite, a tatdlui si a fi-iului si a sfemtului Duh : cu porunca preablagoslo-vitului sdngur stapanitorului" etc. iar cu blagoslo-venia Preasfântului indrephitorului Sinod : si a preaosfintitului Dimitrie arhiescopul Chisindului si Ho-tinului, .s' au kilmdcit pre limba romaneasai de precea slaveneascd airticica aceasta, ce sd nume.ste :Pentru datoriile presviterilor de popor, s' au ti-parit in duhovniceasca tipografie a Basarabiei, liiorasul Chisindu, la anul dela zidirea lama 7331, iardela nascerea dupd trap a lui Dumnezeu Cuvlintul1823, imlictul II, in luna luj Iunie" .

Cum se stie, in anul 1825 in Rusia a lost o incer-care de rascoala a decabristilor", care a fost inabu-§ira cu multa cruzime de catre imparatul Nicolae L Cuaceasta ocazie a fost alcatuit un fel de tedeum, carea fost tradus in moldoveneste de catre arhiepiscopulDimitrie la anul 1826. Aceasta brosura (1+ 10 1. in 8°)are urmatorul titlu :

buigaritcolo-

Junta,i

si

www.dacoromanica.ro

Tipariturile bisericeFAL 65

Urmarea cantdrii de rugdciune ceii de mul(d-mire cdtre Domnul Dunznezeu, cel ce au &fruit a-giutariul sau Preablagocestivului Dornnului nostruimpdratalui Nicolai Pavlovici, pre surpareacare ingrozea pre impdrdtiea a toatd Rostea cu rdz-bolul cel dintre sine si cu nevoi.

S'au teilmdcit de pre cea sloveneascd si s'autipdrit In duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, inChi.sindu. Anul 1826. Septemvrie".

In anul urmdtor s'a tipdrit o altà broura (20 Lin 8), a Card titlu nu s'a pastrat in cartea pe caream avut-6 la IndernanA1), dar care rara indoiara esteRanduiala panihidei" a lui Oavriil Banulescu-Bodonidela 1817, insa, cum vom vedea, in noua traducerede pe o editie dela Moscova.

Continutul cartii se poate vedea 'din urrnatoa-rele 3 izvaluri": Izvodul I de pomenirile ce sã facin fiesce care an la lunile zilele mai gios Insem-nate pentru marl! Domni impdrati i impdartese,pentru (aril si pritele pentru prea inaltata lorfamilie cu ardtare, in care zi i pentru cine anume,pre langd cealaltd bisericeascd slujbd, sä cadefacd pomenire dupd randuiala bisericeascd.

lzvoclul 2 : dupd care datorii sant pome-neascd pe Marii Domni impdratii ci impeirdtese,..(aril i tarite i inaltata lor familie preorii i dia-conii de prin sate.

lzvodul : Cum se cade sd-se pomeneascdsus atettate preainaltatele persoane ceale de obsce".

La sfarOul Carpi citim:S'au tipdrit in tipografiea cea din Moscova

la anul 1826 : lard in duhovniceasca tipografieBessarabiei in Chisindu la anul 1827".

Desigur ea' la Moscova cartea a fost tiparia

1) lu bibliot,ca Acailerniei Romane.5

zurbalii,

ci

ci

sd-le

a

mad

www.dacoromanica.ro

V_66 Cultura ro1ânea3c in Basarabia.

in slavoneste. Tot in anul 1828 apare InstructieaBisearicilor mai gios insemnate (20 f. in 8"). Lasfdrsitul ctrjii gdsim data tiparului : S'au tipdritla preasfantul Sinod la anul 1820. lard de pre ceaslaveneascd sau tälmercit pe limba moldoveneascd,

sau tipdrit in duhovniceasca tipografie a Bessa-rabiei in Chisindu, la anul 1827".

Tot de cdtre arhiepiscopul Dimitrie a fost tra-dus i o brosurd cu alt caracter i anume :

Scurtd pdstoreasca indemnare pentru hultuireaapdratorului vdrsat de vaci. S'au talmdcit de pre cearusasal 0 sau tiparit In duhovniceasca tipografie aBessarabiei in Chisindu la mud 1830" (1+ 10 pag-in 8').

Iata inceputul acestei interesante brosuri :Binecredinciosilor fii ai bisearicii ceii pra-

voslavnice a lui Hristos.Tuturor voao este sciut, Ca preabwwl Dumne-

zeu este tatd1 indurdrilor, cel ce sd ingrijasce pen-tru binele a tot neanudui omenesc. El Ii reisaresoarele sdu nu nwnai preste cei buni, ci ci presteeel rdi. El ne cla noao din ceriuri ploi si timpuriroditoare umpland de &and si de veselie inimilenoastre. Tot el slobozesce asupra noastrd ispi-tele, dar nu ne lasd pre noi sd ne ispitim mai maltdealt putem, ci impreund cu ispita face si sfarsi-tul ca sei-o putem noi suferi : el rdneste vindedi ;bate si mainele lui tdmdduesc" etc.

In aceIasi, an apare a rugaciune,Molitvd laIngrozirea de foamete" pe o foaie cu text paralelrusesc 1)

Insfdrsit, in anul 18,41 sub arhiepiscopul Dimi-frie se mai tipdreste o carticica (2 +-35 file in 89:

1) In bro§ura Scurta pastoreasa indemnarea din bibliotecaAcademiei Romane.

ii

i

si

www.dacoromanica.ro


Datorille cdlugdrilor a unora cdtrd a4ii, invia(a lor cea de ob.,sce. S' au HMI-it rusesce la Sanctpeterburg in tipografia Preasfdntului Sinod la 1816in luna August, lard de pre cea rusascd sau tell-macit pe linzba moldoveneascd sau tipdrit in du-hovniceasca tipografie a Bessarabiei in Chisind-u,la anal 1841 in Luna lui August" .

Dimitrie Sulima a mai tradus din ruseste si atipdrit doud carp i anume : Inceputurile invdtaluriicrestinesti" i Catihizisul mare" ale mitropolituluilloscovei Filaret 1). Aceastd din urmd lucrare afost tradusd dinidi la Petersburg de catre Sinodulrusesc i trimisd spre corectare lui Dimitrie Sulima,care a gdsit in ea asa de multe greseli, incat alost nevoit s'o traducd din nou. Lui Dimitrie Sulimai-se mai atribue traducerea serviciului bisericesc inziva lui Sf. Sampsonie, principesei Olga, principe-lui Vladimir si Alexandru Nevschi2), lucrari pe carenu le-am putut consulta.

Intre anii 1841-1852 in tipografia eparhialddin Chisindu nu se mai tipdresc cdrti bisericesti.Cel putin datele pe care le-am putut culege, nune dau nici o indicatie in aceastd privintd. Dar ti-pografia n'a fost inchisd : in anul 1844 in aceastdtipografie se tipdreste o bucoavnd ruso-romand. Inanul 1845 aceastd tipografie este arendatd de cdtrepreotul Grigorie Gurschi, care InIen1eaz i unproces eparhiei3). Abia in 1849 s'a incheiat pro-cesul i tipografia trece din nou la eparhie. Se

1) CeBacTiaal. Op. e:t . p 42-43, 80-91. 3auBcan Ouccaaro0-Ba licTopin M IlpeBaorrea. &papal 11, p. 798.

2) 3mm Omccaaro 06BlecTsa HCT. H ApeBaoct, Bun-. IIp. 798.

3) Apxas% amouBliecsaro npaBaeaia. Dosanil din acul 18451849, No. 236.

si

41

www.dacoromanica.ro

68 Cultura r3n1ânascI mn Basarabia.

vede ea nici nu era mare nevoe de earti roma-nesti, Intrucat eartile tiparite de catre Gavriil Ba-nulescu-Bodoni i Dimitrie Sulima ajungeau pentrunecesitatile eparhiei

Dupd un scurt interval tipografia din Chisinduincepe din nou s tipdreascd earti romaneSti. Tipd-riturile noui nu sunt insd atat de frumoase, cum suntacele care s'au tiparit in timpurile lui Gavriil Ba-nulescu-Bodoni. Dar ceea ce este caracteristic, ecd cele mai multe din eartile tipdrite dela 1853pada la Inchiderea tipografiei eparhiale nu sunttraduceri noui, ci sunt earti care au fost tiparite intdrile romanesti.

Prima carte care apare dupd acest intervaleste un Penticostarion (in folio 1. + 220 f. cuchipul lnvierii" pe verso primei file si cu maimulte viniete). Cartea pdstreazd titlul eartilor lipi-rite in Basarabia mai inainte :

Intru slava sfintei, cei de o fling de viatdfacdtoarei ci nedespdrtitei Troite, a Takilui ci afiului ci a sfantului Duh. Cu porunca preablagoce-stivului, seingurstdpdnitorului Marelui Domnuluinostru Imparatului Nicolai Pavlovici, a toaki Rossia"etc. lard cu blagoslovenia preasfeintului indreptd-torului Sinod si a preosfintitului Irinarh arhiepis-coului Chi#naului .,si Hotinului sau tipdrit carteaaceasta ce sa numete : Penticostarion in duhovni-ceasca tipografie in pdzitul de Dumnezeu oras Chi-.,indu a oblastiei Bessarablei, la anul dela facerealumii 7365, iar dela naFerea .ce dupd trap a luiDumnezeu Cuvantul 1853. Indictul 11, in luna liiiSeptemvrie".

Cartea este tipäritä in doud coloane. Litereleinitiale, precum i titlurile capitolelor sunt tipdrite curosu. Cum ne indic i titlul, cartea aceasta n'a fosttradusd din slavoneste, ci este o copie exacta de

=_ _

Chisinbului.

www.dacoromanica.ro

Tip6riturile biserce1i. 69

pe Penticostarul, care a aparut in tipografia manas-tirei Neamtu la anul 1848, un exemplar al ca-rula se Oseste i astazi in biserica sf. Haralambiedin Chisinau 1).

Inca' in anul 1853 arhiepiscopia din Chisinauridic chestiunea tipArirei unei Evanghelii moldove-nesti dupri editiile romanesti. In anul 1855 apareo Evanghelie, care este copi i evangheliei tiparitela Buda in anul 181.2 2).

In anul 1856 se retipAreste Tipicul" moldo-venesc de pe editia dela Iasi dela 18163), iar inanul 1861. se tipareste un Anfologhion4)" §i a-cesta o copie de pe o editie din Moldciva. Inanul urrndtor In tipografia din Chisinau se tiOresteun Octoih" i un Ciaslov". Prima carte (1+325file in folio) are titlul obicinuit, care se termina cucuvintele : iar cu blagoslovenia Preasfantului in-dreptatorului Sinod i a Preaosfintitului Antonie,Ariziepiscopului Chisindului .,si Hotimdui sau tipäritcartea aceasta ce se nume.ste Octoilz mare ce säzi,ce osmoglasnic. In duhovniceasca tipografie inpäzitul de Dumnezeu oras Chisindu a Oblastiei Bes-sarabiei la anul dela facerea lumii 7370. Iar delanagerea ce dupe" trup a lai Dumnezeu cuvantul1862, ianuarie in 12, indictul 5". Din corespon-denta care s'a pAstrat la arhiva lipografiel reese Ca'acest Octoih este o copie putin modificat8 a Octo-ihului tiparit in anul 1836 la manastirea Neamtul.Ciaslovul" dela anul 1862, tiparit in folio pe3+222 file, are acelasi titlu, ca i cartea prece-denta cu singura deosebire Ca' in loc de Octoihs16. cuvantul Ciasoslov". Dupd Ciaslovul" de la

1) Cs. A. qeaass. op cit. p., 19.2) Ibidem.11) Ibidern, p. 20,4) Ibidem, p. 21.

www.dacoromanica.ro

70 Cultnra romaneasca in BasarabiR.

1862 se tipareste in anul 1867 un Ciaslov" mic,care este o prelucrare, a ciaslovilor" tiparite intarile romanesti '). In anul 1863 in tipografia dinChisinau se tipareste i un Triod dupa Triodul ti-parit la Blaj in anul 1800 2).

Dar in afar5 de aceste crli, cari sun! simplereproduceri de pe car-tile bisericesti tiparite in ta-rile romanesti, In tipografia eparhiala din Chisinause tiparesc i carp traduse din ruseste. Asa in anul1862 se tipareste Catehismul crestinesc ortodox" almitropolitului Filaret, in 1863 Despre credintaviata crestineascd" in 1867InveiNturile catihizice"a lui Scvortov, in 1871 apare cartea preotului Po-niatovschi Colectiune de bucdti cu continut clocma-tico-religios" , traduse de catre preotul Teodor Bal-taga etc.

In anul 1883 tipografia eparhiala din Chisinaua lost inchisa. Arhiepiscopul Chisinaului si Hotinu-lui Serghie, urmasul pe scaunul arhiepiscopal allui Pavel, care punea piedici tiparirei cartilor roma-nesti, face un raport Sinodului rusesc, al carui mem-bru era. El roaga, ca tipografia sa fie inchisa, In-trucât ea nu mai are nici un rost. La 13 Ianuarie1883 Sinodul a luat urmaloarea hotarAre :

Avand in vedere, Ca tipografia deschisd laanal 1814 in eparhia Chisindului pe leingd casaarhiereascif pentru a procura parohiilor cdrti bise-ricesti in limba moldoveneascd Si cea slavoneascdSi-a pierdut importah(a Si si-a indreptat activitateaspre tiparirea cdr(ilor i foaelor particulare, intru-cat in toate bisericele din acea eparhie in slujbabisericeascd a fost introdusd limba slavoneascd,Sfantul Sinod potrivit cererii Preaosfintiei voastre st

1) Ibidem, p, 27.2) Ibiclem, p. 28.

,

'

ci

www.dacoromanica.ro

Tipariturfie biseAceti. 71.

avizului directiei econornice hotdrd,Fte : Se aprobePreaosfintiei voastre sd inchiareti sus nurnita tipo-grafie, iar averea care apar(ine tipografiei s'o In-trebuintari cum vor crede autoritdtile eparhiale" 1).Tipografia a lost curnparatd de cdtre mandstireaNeamtul nou, dar n'a putut fi deschisd din cauzapiedicilor pe care le puneau autoritatile superioarebisericesti.

Tipografia eparhiald din Chisindu limp de ap-roape 70 de ani a servit cauzei nationale nu nu-mai in Basarabia. Car-tile Update la Chisindu se rds-pandeau si intre moldoVenii de peste Nistru, du-caad cuvantul lui Dumnezeu In limba strdmoseascd

acelei franturi a neamului nostru, care a fost a-runcata de soarta istoricd dincolo de hotarele noa-sire einografice ; ele treceau chiar Prutul, amintindRomanilor din pile libere despre unitatea neamu-lui romanesc. Inchiderea tipografiei pe motivul cdin biserica nu se mai intrebuinta limba moldove-neascd nu Inseamn ci cdrtile romanesti, care auesit din aceastd tipografie, au lost uitate. Tradi(iamoldovenisrnului" in bisericd a fost atat de pu-ternicd, c dupd 20 si ceva de ani dela inchidereaiipografiei, cand s'a inceput prima revolutie ru-seascd, clerul basarabean pune din nou chestiuneadeschiderii tipografiei eparhiale. In urma hotdririicongresului eparhial din Basarabia, Icr anul 1903,arhiepiscopul Basarabiei Vladimir intervine la Sf,Sinod cu rugdminte de a incuviMta tiparirea cdriilorbisericesti in limba mold Dveneascd.

Sinodul rusesc cu No. 1126 din 25 ,Aprilie1905 aprobd aceastd cerere. S'a ales o comisiunepentru deschiderea tipografiei, care reuseste sd.

1) Apcsura asoBoxovecsaro npassenia KomsHescaaro apxie-peilcsaro joa. Atli() 0 saRphnia TailorpaVa sa 1883 r.

gi-

pi

www.dacoromanica.ro

72 Cultura romaneascA in Basarabia.

seasca locuinta si sa cumpere spesele necesarelipografiel. La 26 Octombrie 1906 tipografia dinChisinau a fost deschisa cu mare solemnitate ').In primul an al deschiderii tipografiei s'a tiparitun num.& mare de carticele de rugaciuni in limbaromaneasca, pomelnice", slujba Sfantului Spiri-don etc.

In anul 1907 se tipareste un Ciasosiop" mare(388, in 8°) ; tot atunci apare Psaltirea" (620 p.in 4), care In loc de titlu pastreaza formula ye-che : Intru slava" etc. cu blagoslovenia Prea-sfantalui indreptãtorului Sinod si a PreosfiniitaluiVladimir episcopal Chisindulaz si al Hotinalui si aFreosfin(itului Arcadie episcopal Achermanulai, s' autipeirit psaltirea aceasta in orasul Chisindu in ti-pografia eparbiald la anal dela facerea 1=11 7415,iar dupei nascerea cea duper trap a lai DumnezeuCavasntal 1907, indictal 5, in lana lui Mai".

In anul 1908 se tipareste un Trebnic mare(1.334 pag. in 41') S'a mai tiparit o Evanghelie, unacatist st mai multe foite cu caracter religios, inspecial ale societaiii Fratimea nasterii lui firistcs".Toate Castile biserice.sti, care s'au tiparil dela 1906incoace sunt- côpii de pe tipariturile vechi moldo-venesti din Basarabia, irtsa sunt editate frurnos, culitera mare, citeata, pe hartie buna. 'Opera monu-mentala care a aparut in tipografia eparhiala dela1906 incoace sunt Vieille Sfintilor", din care panain anul 1916 au apärut 8_volume marl. Primul vo-lum are urmatorul tillu

Vieille sfiniilorpe-

limba moldoveneascd.Intocmite pe terneiul cdriilor Vieille sfiniilor" ale

1) Pr. Const. Partenie. Catr6. fratii pAstori din eparhiaLuminatoi. u1" 11,03, No. 1, p. 66-69.

:

014-

www.dacoromanica.ro

Tip6rituri1e bi3erice31i. 73

sf. Dimitrie al Rostov!' iui, teilmäcite pe limba ru-sasca i tipdrite In tipografia sinodalet din Mos-cova, cu depliniri, insemndri liimuritoare si cu clii-purile sfintilor.

Rir111111

Aglifi 4E11 fillPHAIO.

(1 6 730 3440.

Tiinorp+I41/4 61-149xvi4Ic.1916.

Tillul Viefilor sfinfilor".

fthl it il(() P.

!OPT% OM.

Ii1411111tIlY.

I

www.dacoromanica.ro

74 Cultura romlnea3ca in Basarabia..

CarteaEditia Sfatului Fratimii Nascerii lui Hristos

din Eparhia Chi.inäului. Adaos la jurnalul Lurni-nalorul". C7iinäu. Tipografia eparhiald. 1909".Fiecare volum contine 500-600 pagini in 4°. Inprecuvantarea cArtii se dau lamuriri asupra im-prejurdrilor in care s'au Eiprii sfintilor".lard cum sun'a aceasta precuvantare:

Potrivit cu ordnduirea Preasfantului Sinoddela 25 noemvrie a anuluj 1905 cu N 13,197, E-parhiei Chisinetului i sau dat vole sa deschidd dinnou tipografia, cea inchisd pe o vreme, ti-pareasca in ea pe limba molcloveneasca cu bachislavonesci, carp bisericesci : evangheliile, psaltirea,ciaslovul, mineele, slujbile sfintilor ci celelalte, cese intrebuinfrazd la slujbele dumnezeesci. Dacd sauInceput acest lucru in anul ardtat, sau ivit prilejula scoate pe limba moldoveneascei i jurnalul biseri-cesc Lumindtoriul", cu cuprinderea de cuvintepovestiri pentru viata moral& Dar sciind cei vie-

sfintilor din toate povestirile sastit deosebit fo-lositOare, redactia Lumindtoriului" au pus scopo-sul sJu sei dea cetitorilor, ca adaos la jurnal, car-tile Vietile sfintilor". Asa randuiald a redactieiLumitultoriului" s' iii incuviintat spre implinire dePreasfantui Sinod, prin ucazul dela 20 dechem-vrie a anului 1907, cu N 15,441. Pe acest u-caz, rezolutia Preosfintitului Vladimir au fost yr-matoarea : In statul fratimii Nascerii lui Hristos.Chem blagoslovenia lui Dumnezeu, si din suflet do-rescsa blagosloveascd Domnul cif roacle bune os-tenelele acelora, cari au Myna de a se osteni inlacrul huminãnii turmei noastre. Lumina lui Hristossa lumineze pre tor . Ostenitorii, care se au invedere in rezolutia aceasta, sant fetele can alca-tuesc comitetul de redactie al jurnalului Lumina-

Viefile

si

tile

71 sa

www.dacoromanica.ro


torul", ales de adunarea preotilor-depuiati din anal1907, si, anume : redactorii : arhimandritul Curie,ci protoiereul Constantin Popovici, tenzorul preotulSpiridon Muranevici i cilenii : protoiereul MihailCiachir, protoiereul lustin Ignatovici, preotul Cons-tantin Par feniev si D-1 Grigorie D. Constantinescu,cart sau intarit si de Preasfantul Sinod, prin uca-zul mai sus aratat. Cu ajutorul mi Dumnez.eu, a-cum sau sfarsit cu tipärirea pe limba moldovenea-sea' cartea intdia a Vietilor Sfintilor" , pe tuna luiIanuarie, care cuprinde pe rand cele dint& 15 zile,

aceasta este fageiduitul adaos pentru toti in-scrisii la jurnalul Luminatorul" pe anul trecut1908. Tiparirea au urmat intocmai dupd orighinalulVietilor Sfintilor", care au iesit pe limba rusaseddin tipografia sinodald din Moscva, incepand delaanul 1902 incoace. Dupd orighinal, la locurile lor,sau pus i chipurile unora din sfinti, prelucratedupd copiile din cartea rusascd in turnatoarea debuchi din Peterburg a lui 0. I. Leman. Tehnicatipäririi cartii acescia s' au implinit sub carmuireaprivighetorului tipografiei M. T. Cotrubenco".

Dupd aceastd precuvantare" explicativd, re-dactia" mineilor face un scurt istoric al tipkireiVietilor Sfintilor" de calre tipografia sinodald inruseste, aminteste despre traducerea lor in moldo-veneste i tipdrirea la mandstirea Neamtul in 1812si la Iasi in 1835, iar mai departe vorbeste des-pre felul, cum Q1.1 fost alcdtuite Vietile Sfintilor" inrnoldoveneste. Aici afldm, c Redactia a insdr-cinat pe cilenul sau parintele protoiereu InstinIgnatovici, ca sa caute Vietile sfintilor" moldove-nesci cele rusesci, sei le aduca pe cele moldo-venesci, la potrivire cu cele rusesci, iar pe unelevieti rusesci, care nu se potrivesc defelin cu celemoldovenesci, sau nu se afld talrnacite, sei le tal-

ci Si

www.dacoromanica.ro

76 Cullum romanaesca in Basarabia.

maceasd. Protoiereul Ius lin Ignatovici, avdnd subtmâna sa Vietile sfintilor" moldovenesci, tipdrite Iaanii 1812 si 1835, le. acluce la potrivire cu cele ru-sesci ale tipografiei sinodale din Moscova, i unele

rusesci le idlmdcesce din nou. Manuscripteletdlmdcirilor pdrintelui Ignatovici, mai inainte de amerge la tipariu, se mita- si se corecteazd de re-dactorul jurnalului Lumindtoriul", arhimandritulGurie. Corectura limbii ci cea dela tipariu o cetescecu mare Inure aminte D-I Gr. D. Constantinescu,profesor de limba moldoveneasd".

Prin urmare i Vietile sfintilor" nu sunt o Ira-ducere originalk ci copie de pe cartile vechi mol-dovenesti, cornplectata Cu noi traduceri ale bucatilorcare n'au intrat in eclitiile vechi.

Cercetarea cartilor religioase romanesti dinBasarabia, facula de noi cu marl areutati din cauzalipsei de muzee i biblioteci, unde an fi concentrateaceste call, este departe de adevar. Dar dacaluarn chiar numarul sobru al cartilor gasite de noimai mull la intamplare, i atunci venim la concluzie,ca viata religioasa a Romanilor basarabeni a urmattraditia veche moldoveneasca. La inceput prin muncavrednicului mitropolit Oavriil Banulescu-Bodoni setraduce un num& mare de carp bisericesti din limbaslava bisericeasca, intre 1853 si 1883 se rettparescmai multe carti bisericesti aparute in Wile ro-manesti, i, insfarsit, in ultima perioada dela 1906pana la unire, se reediteaza uncle Cali tiparite maiinainte la Chisinau, se copiaza si uncle carp tipa-rite in Moldova. Daca mai luarn ;n consideratie, eape langa cartile tiparite in Chisinau, se aduceauedit si din principate si din Ardeal, care se ga-sesc intfun numar foarte mare in bisericile basa-rabene, capatam o icoana fidela a statorniciei Ro-manilor basarabeni din punct de vedere national-religios.

vieti

www.dacoromanica.ro

C5rtile didactice din Basarabia.

Bucoavna dela 1814, 1815. Gramatica ruso-romanadela 1819. Table le lancasteriene dela 1822. Ducoavnadela 1822. Stefan Marge 116 si gramatica lui. Abe-fedarul" tipgrit intre anii 1830 1840. Gramaticaruso-romanä tiptwila pe la anii 1850-1840. IacobHancu. Crestomatia romfineasca a lui 1. Ilâncu.Gramatica lui I. flâncu. Alte carti romfinesti ti-pArite de I. Hancu. Bucoavnele dela 1842, 1844,1861 Si 1863. Ioan Doncev. Abecedarul, cartea deciilre si gramatica lui I. Doncev. Convorbirileruso-romane" dela 1877. Cartile didactice ale lui Oh,Codreanu, P. Rejep, C. Popescu, arhimandritulCurie (Grosu), i M. Clachir.

D-1 D-r Onisifor Ohibu in valoroasa sa-lucrareDin istoria literaturii didactice romdnesti 9, a-duce si ceva contributii foarte pretioase cu privirela caleva carti didactice, care au aparut In Chi-sin6u, i anurne: el dd mai mune date despre ceamai veche bucoavna basarabeana, pe care o cu-noastern", bucoavna dela 1822, care reapare in e-

1) Onisifor Gliibu. Din istoria literaturii didactice romfineti,E.,dra, din Pnaiele Academiei Romane.' Seria II, t. XXXV11I, fasc.1-111.

IlL

www.dacoromanica.ro

78 Cu !tura ronuaneasCA in Basarabia.

ditiile dela 1842 si 1844, despre bucoavna dela1861. si 1 63, aminteste i despre abeceda ro-manse dela 1865 a lui I. Doncev 1).

Chiar daea s'ar lua in seam . numai acestecarp scolare, ar face impresia, c Basarabia si dinacest punct de vedere a fost destul de ,rodnica,cd sub regimul strAin ea a stiut mentie Ira-ditia culturala prin mijloacele ei proprii.

De fapt Basarabia a avut o intreaga literaturd di-dactica romaneasca, care rnerita sa" ocupe un loc des-tul de respectabil n istoria culturii romanesti In generesi a Basarabiei in special. Tipografia eparhiala dinChisinau, deschisa' la 31 Mai 1814, a lost menifasA joace un rol foarte mare in conservarea tradi-tiei culturale in Basarabia. In aceasta tipografie setiparesc, cum am razut, o multime de carti roma-nesti bisericesti; aceasta tipografie tipheste i celedintai manuale romanesti din Basarabia. Numkulexact al acestor din urma tipgrituri nu-1 cunoastem.Desigur, Ca el este cu mult mai mare, decat ceia-ce am putut afla noi. Probabil, Ca cercelatorul maisarguitor va adaoga Inca multe date la cele ce levom expune aici.

5colile romanesti din Basarabia, cele mana's-tiresti, parohiale i cea domneasca din Chisinsau,inainte de 1812 se foloseau de manualele tiparitein raffle romanesti. Imediat dupa anexarea Basara-biei, mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni deschideSeminarul din Chisinau, iar ceva mai tarziu sedeschid i alte scoli. Trebuiau i manuale potri-vite cerintelor noilor imprejurari. 5coala basara-beana, asa cum o concepea guvernul rus, nebulasa fie ruseasca, dar populatia basarabeana, era cudesgvarsire straina de limba rusk i, prin urmare,

1) Ibidem. fase, 1, pp, 117-1:22.

sa-si

www.dacoromanica.ro

Car lile didactice. 79

trebuia sh se accepte in aceste scoli i limba mol-doveneasch. Ba, mai mull, chiar i limba rush, pro-fesorii furh nevoit,i, cum vom vedea mai jos, s'opredea in romaneste. Aceasta se explich poateprin faptul, c pe la inceputul veacului al XIX-lea sta.telor europene nu le era cunoscut asa de binesistemul de deznationalizare al popoarelor prin scoalkci popoarele aveau mai multh toleranth fath dealle limbi.

In registrul chrttIor, care au fost liparite iiiChisindu tipografia exarhiceasch dela infiintareaei i pan a'. la anul 1821, cu data de 22 Decem-vrie 1814 este trecuth o bucoaund moldoveneasceicu traducere in ruseste", care a aphrut in 1200 e-xemplare ; aceiasi bucoavnd apare in acelasi nu-mAr de exemplare la 20 August 1815 '). Despreaceasth din urrnh bucoavnd menjioneaz i d-1 IonHalippa, unul din cei mai buni cunoschtort al tre-cutului Basarabiei, intr'un comunicat facut la co-misiunea arhivelor din Basarabia 2) N'am putut danici peste una din aceste bucoavne, asa ch deo-camdath ne mhrginim la aceste date.

Cel rnai vechiu manual scolar din Basarabia,care s'a phstrat in mai multe exemplare este gra-matica ruseasch," dela 1819 cu text paralel roma-nese.

Iath titlul romanesc al chrtii :Scurtd russascd grammaticd, cu tälmdcire in

limba moldoveneascd pentru ucenicii Seminariei chi-sindului si ale altor scoale den Basarabia, cu a-ddogirea cuvintelor i a dialogurilor, ce se intre-

1) AosceaTiii CTaAa a oxiii. Beccapa4caaa Eaaapalecsaa TE-norpaCia apt Kaanneacsomi enapxiaabaoal Amt. KaamenziaEllapxia.11LHEASI BUOMOCTH. 1892, 1, p. 31.

2) Tpyrol beccapa6caoR rind apxmaaoi ROMINCiL T. 3-i,p. 519.

in

si

IS

www.dacoromanica.ro

80 Cu liura rorn'c'ineasz..a in Basarabia.

buintazd nzai adesdori in limba rusascd omold-

veneascd. Chisindu. In tipografia mitropoliel Chi-?indului anut 1819".

Oramatica este tiparita nu cu Mere noui rusesti,curn era obicinuit atunci in Rusia, ci cu Mere sla-vonesti, in Ein, pe 1 +-4±138 pag. Ca sa ne facenio ideie mai clarsa despre continutul acestei carti re-&am in intregime scara" ei (pp. 1-4):

Hotdrirea impartirea gramaticii.Pentru dreaptd scrisoare.Pentru scoaterea cuvintelor.Pentru Algae vorbii.Pentru mune de obste.Pentru numele infiintat.Pentru numele aldturat.Pentru numele numdratoriu.Pentru plecarea numelor.Plecdrile numelor infiintate.Plecarea nurnelor aldturate.Pentru pronume.Plecdrile' a pronumelor infiintate.Plecdrile pronumelor aldturate.Pentru graiul.Pentru injugdrite graiurilor.Pentru impärtdsire.Pentru. impdrtelsirea de lucrare.Pentru spregraiul.Pentru punerea inainte.Pentru legdturd.Pentru aruncare In mijloc.Pilda a dezlegdrii gramaticesti.Pentru alcdtuirea cuvintelor.

Adunarea cuvinfelor.Pentru Dumnezeu i pentru lucrurite, care se

ating de lege.

si

si

www.dacoromanica.ro

C5rtile didectice.

Pentru lame pentruPentru vreme i pentru vremi!e anului.Numele sdrbdtorilor.Pentru lunile zilele saptdm:inei.Pentru metalluri.Pentru flori.Pentru gradini, flori i copaci.Pentru paseri.Pentru fiarele cu patru picioare.Pentru cele ce sa tarusc.Pentru Insectd.Pentru om pentru pdrtile lui.Pentru vársta feluri de boerii.Pentru negutdlorii si fetal" de mar fe.Ce se atinge de cdldtorie.Pentru nedesdvdrsirilePentru rudenii si prieteni.Pentru acealea care atárnd asllpra scris9rii.Pentru casii.Pentru mäncare bduturd.Pentru a se pune masa.Pentru oras si pdrtile lui.Pentru cele ce se vdd pe camp.

Dialoguri.

1. Pentru petrecere cu cineva.2. A cere vre-o3. Pentru a cerceta pe prieten.4. Pentru a heretisi pe prieten Ia anal nou.5. A cinsti pe cineva cu ceai.6. Pentru a intrebuinta tabacul pe nas ci cu

ciubuc.7. Pentru a ospdta pe prietenul.8. A intreba pentru firea limbii rossienesti.9. A Intreba pentru vreme..

6

81

ssi

ssi

omului.

sii

'Writesi

mild.

www.dacoromanica.ro

82 Cu hum româneasca in Basorabia.-

10. A tntreba pentru drum.11. Pentru a eump_ira si a vinde marfa.Gramatica dela 1.819 a avut o oarecare influ-

enth, cum VDIT1 vedea mai jos, asupra chrtilor di-dactice care au aphrut rnai pe urrnh. In Basarabia ;ea a fist un fel de puact de plecare pentru au-torii, ce au scris mai tarziu, chiar pentru StefanMargellà. Prin urmare, aceasta carte meritä o de-osebith atentie.

Dezvoltarea stiintei gramaticale in Rusia are oistorie intreagh. I3azele gramaticei limbii rusesti 1113-derne au lost puse de chire cunoscutul savant enci-clopedist rus Mihail Lollflollosov prin gramatica lui,care a aphrut in anul 1755. Vaud atunci au existatmai multe grarnatici ale limbii slave biserieesti, caritoate porneau dela cunoscuta gramatich a lui Me-letie Smotrijchi dela 161.8 1).

Lomonosov a simplificat terminologia gramati-card rush, a aplicat regulele gramaticale fath de limbaliterarh nouh, al chrui inceput se trage din vremurilelui Petru cel Mare, In genere a creat grannaticalimbii rusesti moderne, care pe urma s'a modificatfoarte putin. Toate gramaticile dela sfarsitul veacu-lui XVIII si din prirnele decenii ale veacului al XIX-leasunk alchtuite duph modelul gramaticei lui Lomono-sov, phstrand aceiasi teminologie, aceiasi impariirea partilor vorbirii. Era lucru natural, ca si gramati-cile rusesti din Basarabia, traduse In romaneste,fie scrise duph acelasi model. Ca sh stabilim legh-tura intre scoala grarnaticalh a lui M. Lomonosovintre gramatica dela 1819 din Basarabia, precum

influenja acelei gramatici rusesti asupra grama-

1) V. Studiul nostril In aceastA privintA: K11 BCTOpiGi yqe6Ho-

neitarorageciid minimum lloceoBcEofi Pycn XVII B." HiypaanMERacTepurn Hapomiaro u;,ocBlinlenia. 1915, N2 10.

sa

www.dacoromanica.ro

C'artile didactice. 83

ticei lui Stefan Margelld dela:1827, despre care vomvorbi mai tgrziu, este suficient s compargm irnpar--Ikea partilor vorbirii, care a foal ceva mai tgrziumodificatd :

Grifflatica lui M. Lo-mon isov 1).

1. Substantival (intra-ducere).

-2. Pronumele3. Verbal4. Participial5. Adverbial6. Prepozitiunea7. Conjunctiunea8. Interjec(ianca

GraNatica dela 1319 2).

Name

PronumeGrainlmpdrt4ireSpre grail!Inainte punereLegritardAruncare in nzihloc

Gramatica lui F.Margellai

Numile

DenumileGraiuImpdrt4irea,jsupra graiulInamte punereUnitoareIntrepuneri

emit vedem, i autorul gramaticei dela 1819, pre-cum si Stefan Margelld pastreazd chiar ordinea im-pgrfirei cuvintelor.

Una din cele mai rdspgndite gramatici rusestidela inceputul veacului al XIX-lea, alcdtuitd dupitsistemul gramaticei lui M. Lomonosov, a fost gra-matica lui P. s., tipdritd de cdtre Academia ru-seasca de stiintd, in cgteva rgnduri. Doug din a-ceste e'ditii le gäsim in biblioteca Seminarului dinChisindu, i anume editia a 5-a dela 18084) si a6-a dela 1816. Era cea mai modernd gramaticäpentru scoald de pe vremuri i desiguri, c autorul

1) efloceiticicali rpauriama itiixamaa Joidomicoas. ItegaTurain CaasTaeTepeoyprt lhirppaTopcsoli ARaeiig Hays'', 1755 r.p. 26.

2) Gramatica dela 1819, p. 3.3) Gramatica Russeasca §i Romaneasel Inchipuitl de Stefax

IVIargella i tipäria de dipartamentgl Op§ce§cei favatari. Tom. 1.1827,p. 31; a fust tiparitl la Petersburg.

4) II. C. Haqa.nabia oenosaata pocciricsig rpammaTael, Eswhimsy riamaroca iosonlecTBa cocTamealibm imaaie 5. BsCallan Ilerep6yprt, npa IhiaepaTopcsol Agajeiiifix Hayin 18,8 r.In 80 vri + 228 p.

not

www.dacoromanica.ro

84' CuINra romaneasca in Basarabia.

gramaticei dela 1819 s'a folosil si de aceasta gra-matica. Si intr'adevar, ordinea materiei, termino-logia sunt aceleasi, pe alocurea chiar definitiileseamana cu acele din gramatica dela 1819.

Nu am avut posibilitate sa consult gramaticile ro-manesti din acele vremuri, dar chiar daca autorul car-tii dela 1819 a cunoscut asemenea gramatici, el nuse foloseste de. terminologia lor i, ceea ce estede admiral, se cazneste sa creeze terminologiagramaticald romaneasca, traducand-o aproape e-xact pe acea ruseasca.

Dar gramatica dela 1819 are si deosebirileei. Oramatica Acaderniei rusesti este prea corn-plicata, prea savant& cu toate Ca este scrisa pen-tru tineret. Autorul gramaticei dela 1819 urmarestecu totul alte scopuri : el face o gramatica ruseascdpentru un popor strain si cauta sd fie cat se poatede simplu In explicatii, cat se poate de sgarcit inexemple sit concis in definitii. Oramatica lui estegramatica scurta" 1). Am putea aduce analogii indefinitiile termenilor gramaticali din gramatica dela1819 si din cea a Academiei rusesti, dar aceastanu ne-ar servi la nimic. ,Ddm insa caleva exempledin gramatica dela 1819.

Gramatica invata a vorbi si a scrie (kept,Gramatica se '1'171,0(kt:este in patru pdrti:

in dreaptd scrisoare,in scoaterea cuvintelor,in alcaluirea cdvintelor siin gldsuirea cuvintelor.

Pentru dreapta scrisoare.Dreapta scrisoare inva(d drept cu cuviin-

cioase buchi a scrie slogan i intregi cuvinte,

1) Gramatica prcyriu-zisa" are rairnai 1-88 pag.

ssi

www.dacoromanica.ro

Carti le didadice. 85

aratã unde sã cade a pune ,semnele cele de randcele deasupra randului" etc.

Pentru nume de ob*ce.

Nume le este acea parte a vorbii, care aratafala sau lucrul i toatil priceperea, pentru care sevorbesce ca pentru un lucru: asijderea aratãriinea si castatirnea fetii sau a lucrului .etc.

Vorbind despre genul in limba russ st aratandca munele Infiintate sant de patru : bärbä-testi, femeesci, de mijloc i ceale de obsce"'), au-torul inteo Insenmare" adaoge limba mol-doveneasar feliul de mijloc nu se afla. Moldove-neste -infiintate(e mune sant sau de feliul bdrbätesc,sau de femeiesc" etc.

Gradele de comparatie in gramatica dela 1819se numesc treptele potrivirii, care sant trei :

Ternealnica, Potrivitoare ci Covarsitoare". Numele au plecare", Plecdrile ac cloud numeri--§inguratec multoratec. Cadent sunt sapte : nu-mitoare, näscaloare, dätãtoare, pricinuitoare, chic-matoare, lucrcitoare cea cu punere Inainte".

Graiurile au sase vremi" 2). Ele se Injuga" etc.A doua parte a Cali" dela 1819 (pp. 89-117)

cuprinde adunarea cuvintelor", un fel de dictio-nar", alcatuit, probabil, dupa vre-o gramatica a vre-unei limbi straine, intrucat gramaticele rusesti n'a--veau nevoie de asemenea dictionare. Cuvintele nusunt oranduite dupa ordinea alfabetica, ci dup 8. a-numite categorii, asa cum le vedem insirate inscara" materiel.

latA, de exemplu, cateva cuvinte pentru Dam-

1) Ca §i la gramatica ruseasa, tipgritl de Academia de §tiintl.2) Timpurile verbului in gramatica Academiei rusqti sunt ceYa

niai complicate. Op. cit , pp. 107-110.

fella-

ci in

i

p1

www.dacoromanica.ro

86 Cullum romaneasea in Basarabia.

nezeu i pentru lucrurile, care se ating de lege(textul rusesc II omitern) : Dumnezeu, Dumnezeafiul, Dumnezeu Duhul Sfdnt, Sfasnta Troitd, treipostasuri, un Dumnezeu, Vecinic tatdI, 13reaputer-nic fdcdtoriul" etc.

Insfdrsit, a treia i cea din ulna parte Dia-logurile" (p.p. 117=138) este o parte, ca si a doua,dictata de interesele specific basarabene. Citdmcdteva propozitiuni din partea romdneascd a dialo-gului

Pentru petrecere cu eineva.Bund ziva, Nina- dimineata, bine te-am gdsit.Ce mai faci, sdndtos?Sdndtos, slava' Domnului. Acum nu-s prea sä-

nãtos.Ce face Dumnealui N?El ti sdndtos. Acum nu-i prea sdndtos. Mci-

rog ca sa te Inchini dela mine Dumisalei N.Uncle te duci acum?La taro-, la bisericd, la Dumnealui N.Sd viibDumneata si la noi.Voi fi negresit. Uncle ai fost Dumneata acum?De unde vii Dumneata?Din gradind. Acolo preafrumos este de a se

primbla" ; §i asa mai departe.In aceste dialoguri" nu gasim aproape nimic.

ce ne-ar aminti de Basarabia, in afard de un sin-gur caz din dialogul" al 10-lea. unde la intreba-rea, cdte verste saq de aici pdnd la Moscova, serispunde : Aproape de 0 mie cinci sate. Vom a-.junge astdzi pallet la Dubosari?".

Cum vedem din titlul gramaticei, scopul ei afest de a usura invdtarea limbei rusesti. Aceasta se-vede §i dintr'un dialog4 (p. 130):

Inveti Dumneata Russesce ?Invdt.

Mid :

www.dacoromanica.ro

Cali le didactice. 87

Cumu-ti pare Dumitale limba Rossieneasca ?Foarte grea.Greutatea ei se cuprinare 'infra aceia, cd la

ddnsa este multime de cuvinte, mai multe deedt oriLa ce europeneascd limb& Jar pentru mine este grea

proforaua" (pronuntarea).Cine a alcatuil aceasta gramalica este greu de

fdcut vre-o presupunere. Desigur, cd a fdcut-o unorn de scoald, un profesor dela Seminarul din Chi-$indu. Dat fiind ci limba in care este redat textulrusesc este o limbd moldoveneascd destul de co-red& posibil ci gramalica a lost tradusd de cdtreprofesorul de limba romdnd de atunci, i anume,de catre Dimitrie Savijehi, care a predat limba ro-mdnd In seminarul din Chisinau dela Octomvrie1816 $i pond la Julie 1819.

In altd parte a acestei lucrdri am vorbit de-spre limba romdneascd in scoala basarabeandsub dominatia ruseascd" si am stabilit, ci guvernulrus pe la 1819 1828 a manifestat multd bund-vointá fajd de limba moldoveneascd, inlentiondndsd infiinteze scoli lancasteriene in limba moldove-neasc i ingrijindu-se de alcaluirea "tablelor"pentru aceste scoli chiar la Petersburg. In 1821 a-ceste table" au lost gala si in curdnd magistrulsistemului invdtdmantului reciproc". Iacov Hancu,care a fost i la niste cursuri speciale la Peters-burg, a deschis prima scoald dupd sistemul luiLancaster in ehisindu. Ce fel de table" s'au in-trebuintat pentru colile lancasteriene din Basara-bia ? Poseddm trei table" lancasteriene No. 7,No. 23 si No. 34. Sunt piste coale de hdrtie (60X52 cm) groasä ; pe o parte a coalei gdsim titlul,care de obiceiu Ii gdsim in oHce bucoavnd" deatunci. bald ce contine tabla" No. 34, care poartd§i No. 2 :

www.dacoromanica.ro

88 Cultura rornneasc n Basarabia._Cuvinte de trei sloguri, din cinci si din $ase

buchi, cu oxia Id slogul al doilea.bor-de-i td-id-rea a-dil-ce co-li-bda-ceas-ta bo-te-zu a-le-ge cd-tnd-räbd-td-rd bo-cea-sce cd-mi-Iii cu-rd-tda-scedp-td bu-ca-td bo-gd-td rd-rnd-ne" etc.

Epics VI. Tdun 2. . NI alhii01111Te At Tfal c&rWii All lt '114115 W AHtf IllAti Celt& Iiiit/41/11 Aa Cairgat !Al POW

sor.lf..ii TI-Ri-ft i-J)'cra

fl C-T 4 So-Ts..a's

fio.ui.tys 117,-VII-d1

11- III i 11 - T1 6$-CA- T1 CO-fA-T 73

6S-di-AS 114-ftfi- T1 IC- 'Fri- TO

ISC-Iiki-Og

tin.wi.KI El-Hit-no Ci-A.i.ri:

4-H1i-fill SR- Tii-d71 Cl-fg-TI,

rl.ii.tri, 11,--ni OK rZ-Ti-Crsti_ni-rs 4-1,-R4_3-1, rh.sii.Ers

115-ifT1.U1 61- hii Aid

10-111- CB 10-ti-IVE TO-ISII-11.

.to_rii_rs TI-ri.E1, UH-1g-nli

SH.Ci- CI cc-rtf.ce r-h-rA..4)1

11/fi lyg rl ul.cg.11f nl-Xti-tg

KII-Ati-f11As. Ulti O. nsi.-rti-no

Ko.nd it ni,a.rs AA1-711-01

61 -11ti-E 0.4-Ki FL Cl -Kg.fg

Tit-Utf;-0ii-Ag-Ill Kg.r.4s

rt. c,i f C Ii/IA CC an_ua_rto

1 ama 1ancastiariana' No, 34.

. _

i

ti-d_uf.'

s1.7g.r1,

ni,r1:.-r.s t tii-V.A-Ts

os_ci.os

Ii0-84-611

111-MLI1

lamb-,fl-klit

01.1.}1- TS

se..ui-ss

61-Ti-Ct

ro-str-os

TI-Kg-Of

ss

tyr,.A1;4-1,

ree.rrr T1

damn-um

60-fi.T4

na-sims

i-nr_ls

.1i lit

11.rtf-lei

KO-E,1-TS

tri....5

41,,I.RY

www.dacoromanica.ro

zeci

C5rtile didactice. 89

Tab la No..23 este o labia de aritmetica"; inpartea stanga gasim scoaterea numerilor proaste"(scaderea), opt probleme in cifre insa Para rama-sifa", adica

a)

CI)

Cf: ((-4'

c.)a.)C41

a)

No. 1. 6 4 1 2 3 82 3 9 0 4 7

Partea dreapta arafa procedura scaderii st a-nume :

No 1. 7 din 8 1; pun I supt linie. A scoate4 din 3 nu pot, ma imprumut cu zece,10 i 3 13,4 din 13 9, pun nom:I supt linie.

1 imprumutat ,si 0 I, I din 2 1, pun 1 suptlinie", i asa mai departe.

Tabla a 7 confine Citire din sfdnta scriptura.Dili patru chestiuni care intrau inprogramul -scoalelor lancasteriene. In labia aceastasunt bucali despre alegerea acelor doisprezeci a-postoli" dupa ap. Luca VI, 12 16, despreputul propoveicluirii evangkelicesci in Nazaret (LucaIV, 14 22) si despre Propoveduirea ía munte(Matvei V VII).

Nu cunoastem numarul acestor table" 1), darel trebue sa fi fast mare, intrucat in ele trebuiasa intre aproximativ materia unei scoli primare deatunci. Vedem ci una din tablele noastre poarta

I) Pentru tiplirirea tablelor s'a cheltuit 4618 ruble i 52 cop.,o sumA foarte mare dupa vrernurile de atunci, §i P3,482 de coale 1.hârtie.

II. H. Xa2luuna. Otte,pal ncrophi H a p o,ut a r o dra.aosaatoBeccapaöia 13% neptioii noanat. XIX aim. Tpynta Eeccapa6. rteit.apxm. Kom., T. 2 , p. 146.

a)a,

CI);

evanghelisti",

ince-

:

t" 1

as

www.dacoromanica.ro

90 Cu liura romaneasc5 cn Basarahia.

numarul 34. Table le lancasteriene se atArnau peunde elevii trebuiau s'a" invete unul

dela altul.Tot in anul 1322 in Chisinau apare i o Bu-

coavna" sub urmsatortil titlu I) : -Bucoavnd, aclecd incepdtoare invd(diard pentru

cei ce voesc a invdta carte moldovenege. S' au fi-lial-it In duhovniceasca tipogratie a Bessarabiei inChiqindu. Anal 1822" .

, Si aceastA carte este tipArita in dou'd limbi, incea slava-bisericeascA si In cea rornaneasc6. TitlulCarta in romaneste nu corespunde textului slav-bisericesc, in care se spume, c5. bucaavna estescrisri pentru acei ce doresc a invdta carte sla-voneascd" (prin scrieri slavonesti), adicil manualuldela 1822 urrnsarea acelasi scop, pe care-I urma-reste gramatica dela 1819.

Iata." ce comtine aceasta bucoavna : Slovelemarl ii Mid in ordinea alfabeticd. Alcdtuirea dindoao stove, ce sd incep dela impreand gldsuitoare.

Alcdtuirea din trei stove. Alcdtuirea cuvintelordupd buche, supt title fdrd title. Prosodiile. Ru-gdciunile"2). Sfarsitul bucoavnei nu se cunoaste, intru-cat in exemplarul pe care l'a consultat d. Ohibulipsesc cateva file, dar probabil ea el cuprindeaaceiasi materie, care se gaseste in toate bucoavnelebisericesti dela sfarsitul veacului XVIII-lea si dinprimele dou'a decenit ale veacului XIX-lea, i ceeace gasim si in bucoavna dela 1842 si 1844, si anume :Zece porunci ale lui Dumnezeu, Trei sfaturi evan-ghele.Fti, Sapte taine ale legii noud" alte lu-cruri religioase. Se prea poate ct bucoavna dela

1) 0. Ghibu, Op. ca., p. 117. Ne folosim de observatiileCh bu, tutrucat n'am avut posibilitate sa exmin'ain origiaalul

2) 0. Ghibu, Op. cit., p. 117.3) 0. Ghibu. Ibid.. p. 1:0,

preIii colii,

i

&whit.si

0.1uk

www.dacoromanica.ro

Cgrfile didactice. 91

, q,,,,,..1,,,r,-,.." i ...3:F.V-;

ii; t.4")).-. t4-..? -4 i-i' -11% \ '''''--AV:9 c.'":"...'"='..-3 '.7-'.; "/ )e., ';',71, ,.,..)" \V '-' ''' ''`.R,..., 4Y trif. &tke-vr., iki.,.4kotZ- ....,'Z\ ...,..o,,,l; ., .,,,,i,...4 , f.,,,.....,s ,r-- *--;.-:',.1,.. irf 4.1-=,'T V-2--..',

", , A , -,, --,...::,r7P,..psely.:;.,./.:,-, -=-- ,;1:. .--

..---di.k.1.41

, e C..., .- L-..---1-:,' .,cAl_

v. ts`d;""/' -,...`-' :4_-. f.--......------,.

\cc 4.':,Als:--,i 44, .ts-:_-_,z,...:_-Tri,,,s,s,--",:_-_,.--.. kls,,-,L , ... e..-4

i'. \-!..:'.. 4', A , :, .- -;41, ; --_-=-fr4.-/:. - ' I'vrtf-A-_,,, 4.---- cr-- - ;.,r ''

;1_,....i.-z.V1'..:>..-,-,,.....e._.,0.4"aW 'isliA;iledirrel. ...i., 1-..41-53.7.4. -,-,s.-- ''',.-,--- ,-,^.-;.,;, .,1_

... ------..- ' -..........,....,2,.

-. ...."17.--.1-G- o' -- ---'

i. 1"-- 'Vr , . .".:- - j.4-.7= ,`',

-,,D .'st ,.. vy 4.%."`1;'::-.--.4,vii_f°1

,',';i ..':,',,;, '4 :. I 'r.A

xtri-4

-114, s< ...'

1i% r h,II A

PAIMAMIOE 01f.firtjE yo-TrAtl.thmz (SIV-IPA

iiViCAA PIM

a%HiciApetc-

oco.ii

rocviri 5 E% ilifiWViiiirk

vAVI)14fi OgA,A

4:47;

E X g 0 7 ,1 7.nC3 L

)1a,11117,70ApE op%

nitirrid YEA ZOffiCZIN

1.EriliiA KAM-6 R2.0q,c3fiE-1

tit ii(E 04g Tr-HP.7qm Th

7)61-11.1°Mcic A Tvaori54-0tIE ;( EES4Afiiifrig

ift."1-0ALI OiTilia

VLPen'T9V "TiMTitlul bucoaynei dela 1822.

Academiei Romane din lucrarea D-lui 0. Ohibu).

--"......

'e"' . x,'It..f\ - .: -,---'' .." .....,- ) 1 ------ iT.3.23=Vre,""4"&6"47 ....-/"16-":-.-,.7---------4:'-'-' ---. ....7 \-i',i7--,1-10 . ,-`4.74,.'7.ft%447!-; -7s71,1,-- -e-f,ft-- 4-i,---',..i?-vv.tek-lf,- /JO':--.."'r.- '`or`vr,- "'-'-'!..41-4°-IV -11'

fr

;.:i."-ev,k. .,':I.;" 4: 5,i6s14,,qt. , 4tA 1 --'7:--,..--. re :114; s. r'' -ii.,,f,.. -Z"P A rX1,1. <IV . C.:k,, ,4"Ciar

7,4- k- ii."-ti'v_4-

\'; . iV'' fp, /iffS0 v;.:,

-7-'r4t 4 4..-, 31,

,V ICI' i A ' .4 'Ir..,%

,t i'.'s e.

,

4;1

ru g Air

I I

01 rft..CA .4% r\Fir(ctlAiiti

rrAfA

la,X01E.HON TViir,

r,ZY

CjI

4-1Ely!'

'if ;

o

Iv*

(C14eu1

,

jr HAL-

LISHWig

kr

.

r

+53

www.dacoromanica.ro

C\1

rg.-: pv 0, Vvzi y,. QWS ' .wi,dajr,A;olc,-44, 6:45 ,3" iLLelCekaa'10-civIu C. ut(lk:Orf'S ek den: iii:;ikm-,.(!wsk-

' PI3

v . at

ftl

P14\s1

V V\

.'kk,;,

el;10111111 jq:11111,

3111,-

*44111

-,......12.+PAMMINNUMESCINNZOIliriNEV.M.......151111%61,111.0101GMACLIPM.IING101140.MOGIORifrtto.r1,1114,4,

Nei-ittirktp- aga,

aiewszsktoi..g..2.*.i:w3 tpy.21_,Gvimsitzu ,Y0r*,14, Jeo '-',05..vvzkvm;;Nektityr. tt-ip.:JsKevivesibrAtfiatiVoLtv.,

w Aitil

c w tis

to NI 0. c . GO ...

, = =

a...

O L.zi,... Si 17j z0...--_-

E.

ZE u 0

c.) E

co ,

NI, -, _,,-

7:- c->. k4. 4)

' .....4 OZ.,-. o..`C

; 111. 0 CL)

PI

4f)

C,Ir

C4

0.400

yi,-:)*\'',":(47AT.Imv.

"4 on. . - . . .

54

n .

P44.1. . ,

I

;Ur; an4N,e'."z

C\11

r1.cc$

130

rx

(cc,

0

*E;

E

;.4

P )11_01111161. ryi .4*

92 Cultura româneascii in Basarabia.

oF*DIKf-itstE4MMUMKEWZOC-LVMVXMI"

ii oior ; 0411117 6011,E?Wh'IA%

+a41/01.

T.Ilustralie din bucovna dela 1822

(Cliaeul Academiei Romane din aceiaai luerare).

www.dacoromanica.ro

clidactice. 93

1822 este o editie nou'a a bucoavnei dela 1814si 1815.

Aceasta bucoavna a fost destinata, probabil,pentru scolile de pe langa mansasliri i biserici. In1822 scoli primare Inc ml exisiau i urmand obi-ceiului vechi rnoldovenesc preotii i calugaril Viva-tau copiii doritorilor de carte pe langa bisericimanastiri. Invatamautul primar in Basarabia, ale cardbaze se pun la 1828, incepe sa se dezvolte abiadela 1860 incoace i acest Invatamant se face inruseste. Prin aceasta se expliCa faptul ci bucoavnadela 1822 se retipareste si la 1842 si la 1844, siIn afara de aceasta mai apar 5i alte manuale inromaneste.

Am vazut, ea guvernul rus in cei dintal ani aiobladuirii Basarabiei, sesizat de numeroasele cereriale populatiei i poate dorind a linisti spiritele Ro-manilor basarabeni, care mu!td vreme nu se puteauImpaca cu regimul rusesc, avea o atitudine atat de-binevoitoare fata de basarabeni, Meat ia initiativatiparirii tablelor" lancasteriene in romaneste, tipa-reste Evanghelia la 1817 si Biblia la 1819.

Si cel mai surprinzator lucru este, ca la 1827,In timpurile lui Nicolae I, se tipareste de catre gu-vernul rus o gramatica ruso-romana a lui StefanMargella sau, cum scrie el in ruseste, Martela.

Numele acestui roman basarabean II gasimsemnat pe o scrisoare, trimisa la anul 1829 delaParis de catre opt tined romani, care studiau acolo,catre directorul Curieralai romdnesc" Eliad Radu-.lescu 1). Stefan Margella semneazsa cel dintai a-ceasta scrisoare, trecandu-si i titlul de ColejschiiSovetnic, pe care 1-a Capatat in serviciul statului rus.Presupunerea lui Pompiliu Eliade, ea St. Margella

1) Pefrer Hane.F. Scriitorii basarabeni. Bucureit1.1920, p, 147.

CArtile

'

www.dacoromanica.ro

94 Cultura romart2ascA in Basarabia.

n'a urmat cursurile la Paris '), sunt absolut juste,IntruCat in anul 1829 St. Marge 116 avea deja un rânde ani in serviciu si la Petersburg si la Chisinau,si in acest an, probabil, trecuse de vrasta tinerilor,cad studiaza, mai cu seama Ca el nici n'avea ne-voie de aceste studii. Posibil ea el a avut vre-omisiune la Paris din partea guvernului ns. Un do,cument, care s'a pastrat in Arhiva Senatorilor dinChisinsau, ne d oarecare indicii asupra lui St. Mar-

Guvernul rusesc potrivit rescriptuluiAlexandru I dela 1 Aprilie 1816 infiinfeazacomistune pentru cddificarea legilor moldovenesti ;dar comisiunea ria ajuns la nici un rezultat pozitiv.Ceva mai tarziu, cu acest lucru au fost insarcinatiBrunov i Manega; care insa n'au reusit sa. Mednimic 2). Chestiunea a lost predatA Comitetului pro-vizoriu al oblastiei Basarabiei, unde era ca nome-filax" Stefan MargeIla. In anul 1817 el se adre-

catre acest comitet cu urmAloarea cerere 3).Catrd Vrenzelnicescul Comitet a Oblastiei Ba-

sarabieiDela nomofilax Stefan Marteld

raport.Slujba cu care ma aflu Inseircinat eu nu am

cerut de cat ca sä slujetsc patriei si monarhului met!,dupd a me ,putintd. Acestas cuget ma indeamnispre a face ardtare cã cercetánd heirtille i cdrtilemie Incredintate de cinstitul Comitet, .am aflat do-vezi multor bane obiceiuri cu pa(ine pravili a

fiatriei ; Pisa' potrivindu-le cu multimea pricinilor

11 [Indere'.2) J. A. Rocco. POWs Ha heat H dpasocasle Beccapa6-

Cad 06.flaCTH. C. tleTcpöyprl 1913, p. 223.3) Arhiva cancelariei guvernatorului Basirabiei No. 76, din I@

lanuarie 1817.

im-;:dratului

seazil

gellb.

t o

i

www.dacoromanica.ro

C5rtile didadice. 95

-CU osebirile acestora dupd intampldri, din care fie-;see care cere pravild deosebitd. AsämdnIndu-le cupravilele, cure se geisLisc in alte limbi, aflu nu multd

atat In obiceiurile cat si In pravilele numite,lipsd din care curge ticellossiea multora, i nemul-tumire celor mai multi, ticdlosiea, si de ar'fi toti cei in slujbd cu inimd dreaptd, insd nu potave toti o indestuld lumind a mintii, ea sd inte-leagd fdrd pravili dreptatea fiestecaruia sei nu a-ducd stangiie pe cel nevinovat. Nemultamciseflindca i acel osandit dupd dreptate rdmane muttmai ma/mit, socotindu-sd netpcistuit de giudecdtori,pentru cd din hotdrarea acestuia, iar nu a pravile-tor' sä vede pdgubit. Si fiincicd fieste care vietu-este cu neticnire, caizd giudecd precunz cd pravilelemi sunt destule spre a-I apcira in tot feliul de in-,tampindri, Insa aceastd clurere are leac foarte u-sor. Prin rdscriptul pre milostivului nostru nzonarhni set hdrdzdsc pravilele noastre intru care se afig

cele impdreitesti. Aceste sant drepte ale noastrefiindcd cu de este au fost ocarmuiti strdmosii nos-tri la ce clintai venire aice din R&M. Astjderea Siacum toate dresurile noastre cele dupti pravile, toatehotdrgrile ocarmuirii intemeete pe pravild, numgide acele impdrdtesti pominesc ; pravile ce infra in-ceput s'au adunat de inteleptii elinilor, dela neamu-rile ce le-au fost lor dascali, intoemindu-sd de ei.Le-au primit dela Elini Romanii adaugand multeleallele. in sfdrsit s'au incheiet in sasd zdci de carti,adunandu-sd de preinvdtatul Leon. kr acum santtemeiuri pravililor Evropii, care la multe pe acelesä raztimd.

Aceste sant un izvor nepreldluit de tot feliulde pravile ordsdnesti, neguttitoresti, criminalicesti cialte. Inset noi ne aflam in asdmine pdtimire potzice, ca Tandal lanzd un izvor cu apd atat de

lipsd'

funded

sila

-

www.dacoromanica.ro


mantuitoare, ne tangui,n de sate. lar pricina estefiindcd In limba noustrel de acum sa afld o partemica din aceste pravile, scrise In limba elineascdsi a strdrnosilor nostri ce latineascei, pentru carepricind nu pot sel ne fie noud de folos.

Deci Mona spre a sluji patriei si mo-narhului nostru, areitata prin Malt rescript, nzei in-deamnei a faci cunoscut cinstitului Comitet intaiobiceiurile i pravilele in limba moldoveneascei nusant Indestule spre a apeira pe cel nevinovat cistare fiie.ste cdruia In orisice intampinare. Si aldolled stiind eu putan elineste de sd va oranduidupd dorirea Si nadejdea nearnului, ca sJ sd tat-mdceascd pravilele ardtate In limba moldoveneascd,md insdrcinez, de sa va geisi cu cuviin(d a agiutacelor ce se .vor orandui spre aceasta cu putinelemete ,,stiinti, feirei a face vre-o cere.re pentru oste-nelele mele in destuld rdspleitire giudecand a videneamul folosit cu acele pravile, din a ceirora tat-meicire spanzurd_ norocirea acestei tad.

Nomofilax St. Magela".Aceasta cerere scoate in evidenta figura a-

cestui modest" nomofilax, cunoscator adanc al le-gilor Orli, al istoriei neamului, a rnarelui patriotroman, care ii pune In serviciul neamului pug-nele" lui stiinr, fard a face vre-o cerere pentruostenele" i avand ca mangAere, c lucreaza pen-tru neam. Stefan Margelld prin activitatea sa cajurist ne aminteste personalitatea altui roman din a-

. . cele vremuri, a lui Petre Manega, care nascut Inanul 1782 in Muntenia din parinti care se trageaudin Macedonia, studiaza dreptul la Paris si lucreaza."dela 1820 aproape douazeci de ani. In Basarabiaintr'o comisie juridicA, alcatueste un codex de legibasarabene pe baza codului civil roman, care n'a

.

vointii

.

cU

.

www.dacoromanica.ro

C51 Ile didactice._

97

fost aprobat de guvernul rus, i pe la 1840 pleacadin Basarabia, probabil, in Pile romanesti 1).

D-1 P. Hanes dovedeste, ca St. Marge lla cu-nostea bine limba francez62); din cerere, vedemea el cunoStea perfect de bine limba romaneasca,cunostea putin", cum spune el din modestie,limba greaca veche i, cum vom vedea mai jos,pe cea noua. St. Marge 116 a fost unul din cei mailuminati Varbati ai Basarabiei din primele decenii aleveacului al XIX-lea La Inceputul anului 1820 el eradeja la Petersburg ca functionar la ministerul deexterne si fu insarcinat de catre contele Capo-diStria cu alcatuirea unui manual romanese pentrusistemul de invatatura reciproca a lui Lancaster 3).

Desigur ci $t. Marge Ila nu si-a Pacut studiitein Basarabia, ceea ce se vede si din faptul c.singura scoala din Basarabia, deschisa sub Rusi, Se-minarul teologic, a dat absolventi abia in 1821,cand St. Marge Ila era deja nomofilax!', avocat.Nu slim daca St. Marge Ha a primit insarcinareade a codifica legile moldovenesti, dar avand invedere ca pe la 1827 ii vedem la Petersburg cafunctianar la ministerul de instructie publics& pro-tejat de insusi ministrul, s'ar putea presupune, farda avea probe evidente, c'a el a fost codificatorullegilor lui Donici i Arrnenopulo tiparite in roma-neste de catre senatul rusesc in anul 1831.

Gramatica lui Stefan Marge 116 are urmalo-rul titlu :

,,Gramatica Russascd-Rumlineased Inchipaiteide Stefan Margelid i tipdritd dc dipartamental

1) A. A. Ka eco. nem, Igaaera, s.161olart Ko,314, it 1:3.101i

5eccapaOcsaro alma. C. IIeTepbyprs. 1314.2) P. V. Nano. Op. cit., p. 146.:3) II. H. Xanattna. Op. cit., p. 140.

si

www.dacoromanica.ro

98 Cultura romaneasc5 in Basarabia.

opscescei inveltdri" torn. I., 1827. Prirnul volum contineVI1+223 p., iar al doilea 319+111 format in 8°. Estefoarte interesantA precuvantarea" lui St. Margella,pe care o reproducem in traducere din rusete :

Ma simt obligat a spune cateva cavinte des-p're aceasta gramaticei romano rusd, care nunumai -ca poate fi de folos, clar este necesara, fi-indca ea dei mijloace a cdpdta cunostinta in limbaruseascd la opt sute mii de Romani, care locuescin Basarabia, aflatoare sub stapanirea Rusiei, incurgerea de cloud zeci ani, neavand nici un- ma-nual pentru acest scop. In afard de aceasta ea poatesa aducci foloase catorva milioane de Romani, carilocuesc intre Prut Dundre ; asemenea Rusilorcare doresc a invata limba romaneasca.

Necesitatea unei carti ca aceasta ,si dorintamea mare de a contribui la binele deobste cu muncaclupa puterile mele, demult ma indemnau sa ma o-cup cu aceasta treabd, dar lipsa de mijloace de ascoate la lumina o a;sa gramatica, ma impiedica aindeplini acest scop.

Acum cu marinimoasa aprobare .,si ajutorul sti-matului ,sef al meu, Excelentii sale domnului minis-tru al instructiunii publice, care a ordonat sei setipareasc.a aceasta carte in rand cu alte opere fo-lositoare, am pus la alcatuirea ei toata staruintamea, dacd munca mea va fi de folos, acei carese vor folosi de ea, vor face aceasta multumitd pa-trondrii Excelentii sale a domnului ministru, carefarei oboseala se ingrijWe pentru raspandirea in-vdtaturii in tarile, care -se aflei fericite sub sceptrulrusesc.

Dorind a justifica prin fapte dupd puterilemele atentia binevoitoare a Excelentii sale cdtremine, mi-am luat sarcina grea sa compun regulele

ci si

i

www.dacoromanica.ro

C'artile didaclice. 99

gramaticale a unei limbi necultivate, fdra Carti di-dactice si care are nevoie de termeni tehnici. Fa-când acest lucru principal, ca sä inlesnesc invelta-rea limbei rusesti pentra Romani si romanestipentru Rusi, am addogat i o adunare de cu-vinte rusesti si romanesti care sant intrebuintate inviata zilnica i convorbiri in ambele limbi .desprecele mai necesare lucruri.

Dacei aceastä carte va fi primita cu buncivo-in(d de catre public, ma voi ocupa ci cu altenu mai pufin folositoare manualegramatici, dic-tionare etc. pentru studierea nu numai a limbei nu-sesti .,si romdne.sti, ci a limbei grecesti, aceleivechi Si acelei moderne".

Din aceastà precuvantare rezulta, Ca St. Mar .aici se calguze§te de acelea§i intentii bune

de a-si ajula neamul romanesc" 1), cum zice el, dinBasarabia §i de peste Prut; iar pe de alta partepentru a da posibilitate i Ru§ilor de a Inv* limbaromaneasca.

Primul volum al acestei lucrari cuprinde (pp.9-68) ,adunarea de cuvinte i (pp. 68 214),Sfaturile ades intrebuintate".

Citam partea romaneasc6 a primei parti dinvolumul intai :

De lucruri Dumnezeesti :

lad MuceniciInger CeriuDumnezeu MiruireIntrupare RaiuTotputernic Nascire

1) Mi-se pare cá este singurul act oficial (cartea a fost tipl-ritti de guvern), in care Roma,uri basarabeni se numesc Rornâni §i nuMoldoveni.

si

gelid ai

www.dacoromanica.ro

100 Cultura rornaueasca in Basarabia.

Vecinicie Sfeinta TrottelDomn SlatDuh Sfantul DuhMantuitoriu Slave'Iisus Hristos CrescinBotez Pagan" etc.Urmeaza cuvinte :De lume si de De rudenie, de om

pdrti de om. De boll si de betejiri. De ssimtiride patimi. De cuviosii si de ndravuri. De haini. Demasd. De casa. De oras si de sat. De scoald. Debisericd. De an, de dispartirea lui i de vreme. Depraznici. De mescesuguri. De pdsdri si de Intdete(insecte). De innotätori. De cele cu patru picioare

de taratoare. De gradind: De sadi si de copaci.De madernuri (metaluri). De cele trebuitoare la scris.De oras si de partite ml. De cele ce vedem la tard.De lucruri si de pdtimiri. De numdr".

Cum vedem, aproape toate categoriile de cu-vinte sunt aceleasi, pe. care le gasim si in grama-tica dela 1819, dar ele nu coincid intocmai cu textulacestei din urrna gramatici, ceea ce ne-ar face s'acredem, ca Margella nu cunostea gramatica dela1819. Dar cand a aparut aceasta gramatica *t.Margella se gasea la Chisinau si nu se poate ca uncarturar ca el sa nu fi cunoscut aceasta gramaticaDesigur, ea el a avut la Indemân i. gramaticilerusesti, dela care s'a folosit autorul gramaticei dela 1819.

Partea a doua a volumului (plo 68.-214) esteconsacrata dialogurilor"; in cartea lui st. Margelld.se gasesc in numar de 35, pe cand cartea dela1819 gasim numai 11. Dialogurile" au urmatoareletitluri :

De insusirea limbei ruseti De poclonireintrebarea sändtd tit. Pentra Inzfericirea prietenulur

Si de

Si

in

SOILM

: Si

www.dacoromanica.ro

C6rti1e didactice. 101

la anul nou. De fdcut gustare. De praz. De trasultabacului si tiutiunului. De a ospdta pi prietini. Araga pentru ceva" etc.

Textul rusesc pe alocurea este acelasi, cain gramatica dela 1819 ; dialogurile lui St. Margellà,ea si glosarul" sunt insd cu mult mai complectecontin mai multe cuvinte.

Iatd de exemplu, Cdril sund dialogul", pe careI-am citat din gramatica dela 1819, la St. Margellä :

Buna ziva, blind dimineata, bine te-am gersit.Ce mai fad ? sendtos te afli ?

Sendtos, slavd Dommdui.Acum nu-mi este bine.Cum se afld Dumnealui N.Se afla sendtos. Acum 1711 este sendtos" etc.

(p. 70). _

Acest pasagm, care seamand aproape textualcu cel din gramatica dela 1819 dovedeste cd Mar-gelid s'a folosit si de aceastd din urma gramaticd.

Volomul al doilea a lucrarii lui St. Margelläcuprinde gramatica propriu zisd.

Ea este mult mai complicatd, mai arnanuntitddecat gramatica dela 1819. Ea contine mai multeparadigme, mai multe exemple de declinare si con-jugare, dar este facutd dupd acelasi model caaceia dela 1819, si sunt pasage ceva simplificatecare se repel i intr'o gramatica si in alta.

Iatd un exempluGramatica dela 1319 : Gramatica dela 1327 :

Numele infiintat in-semneazd sau lucru,

toata priceperea pen-tru care se vorbeste capentru an lucru sd cu-noaste prin intrebdrile:cto cine sau cito ce. (p. 6).

NumileInfiintitoriu in-semneazd fatd sau lucrusi se cunoasci orin Intre-barea cto iii cito (cluesac ce). (p. 47).

ai

faldSi

si

www.dacoromanica.ro

102 Cultura romaneasea In Basarabia.

Dar gramatica lui Marge 116 pe alocurea schirn-ba ordinea materiel, schimba chiar terminologia,ba uneori introduce dobandirile noui din $tiinta gra-matica18. A$a, in loc de patru genuri, care se ga-sesc in gramatica scoalei lui Lomonosov, aici ga-sim numai trei. Dar in genere si gramatica lui St.Marge 118, care far8 indoia1 8 a suferit influenta gra-maticei dela 1819, apartine aceleasi $coale grama-licale.

Daca pastram ordinea cronologica a earfilordidactice din Basarabia, trebuie sh ne oprim asupraunei bucoavne, care a aparut intre anii 1830-18401).Anul $i locul uncle a fost tipdrit acest abetedar",nu-1 cunoa$tem, intrucht in exemplarul pe care 1-amcercetat, lipseste pagina cu titlu $i poate cu labiade materie. Cartea contine 56 de pagini in 8°.Partea stangd a fiec8rei pagini in ruseste cu ca-ractere rusesti, iar partea dreapt8 confine textul ro-mânesc tiparit cu litere chirilice vechi moldove-nes-EL Unele Mere din acest abecedar (t) ne-arface sd credem, cà el a fost tiparit pe la 1830 siceva: Este una din _cele mai interesante bucoavne"basarabene din toate punctele de vedere. Textulabetedaridui" s'a 'Astral in exemplarul, pe care 1-amvdzut, in intregime. lath inceputul lui:

Abetedariu rusesc".Limba rusascd dupd obsceasca intrebuin(are a

celor mai buni scriitori, are 36 de likre a edrorformd numire este precum in gios s' aratd.

a, be, ye, ghe" etc...Urmeazh: silavire de cloud literi : ba, va, ga,

da"...Silavire de trei litere : bra, vra,...Silavire de patru litere : vzva,

1) Biblioteca Seminarului teologic din Chi§inäu, No. 78,

Si

www.dacoromanica.ro

didactice. 103

Mai pe urmd dam.peste Cuvinte de o si-lava", de cloud silave", de trii vocale", de patruvocale" etc.

POCCITACKAP gi3Ey1A AB0A6,4Argi

POelACK1r4 IlZbItcb rio 06!.54cm3P

rnowipe6Atm ix, A4XflFC-I mmisentb 35 6ygai, Noti-

Xb14a4epno3Ifie it Hazsatile cunte.111e4lOyEgee.

AS1M IS rgl ACK Agin OGLIACIC4 4H.

'rrfEsititIfE alutof fixtolcicf:in-rropi, apE 36 vorrf ! dimppe thAtz

tit(rAnfE errrovEng m 4.yoccapva.

I girt 'Be rt 'E 33 rraf

Sal A I SA. 0 n I "C43 ItOT614cAL41-1011.14a 141 " W3 ei Elm UN,

C13 ELI h. 14.:,.."

010ib exr13F,IEE. 31A I

K K AMHOnticTyPrima paging a abecedarului din anii

1830 1840.

Toate literele se despart in vocate seau gla-snice si in consonante seau neglasnice...

Vocalele se impart fh diftongliuri sewn diso-nante" etc. (p. 1 7).

Dupd partea tehnicd a abecedarului cu mic!

rictog

TuaAect

et ,

/4.4;

wn

M

Pio

,o)( hl

CM&

AB

www.dacoromanica.ro

104 Cultura romaneascA in Basara)ia.

exemple gasim cateva rugaciuni (pp. 7-13) si a-nume :

Inchimiciuni de dimineatd.Inaintea pranzului. Dupd prdnz. Inaintea cinii.

Multumitd dupel cind. Impdrate ceresc. Preasfantatreime. Tatell nostril. Crezul" i altele.

Pag. 13-15 contin Cele mai de trebaintdiclei".

Omul are cinci simtiri vederea, auzirea, mi-rosirea, gustarea, pipdirea. o selphimand santssapte zile" etc. Pag. 15 16 Regale de fapte ,sipurtirri bane", unde gasim cateva cugetari, culeseprobabil din carp. Iata o regale : Fii Inteleptssi cand Incepi a face ceva, cautd ce sfarsit va avealucrul teal".

Este foarte bine alcatuita partea crestomaticaa acestei carti. Pe pag. 16-20 gasim trei bucatisub litlul de Feluri de moralice spuneri". Intr'o bu-card se povesteste despre un june, carele- totdea-una putea spune faro' sminteald de rost tabla (lee-/la) sa" i despre altul, care nu prepara lectiile,dar care luand pilda de la altul, s'a corectaL Maigasim o bucata intitulata Pdscariul" i alta Ne-ascultdtoriul copil" . Mai departe dam peste Zi-ceri moralice" (pp. 20-21), ca de exemplu: Te-mete de legi, cä sd nu fii vreodatd In fried" , iardupa aceasta urmeaza o bucata din pedagogie (pp.21-23) despre Vrednica cre,stere" , in care se tra-teaza. despre necesitatea unei educafii", culti-vdri" a copilului.

Acest abecedar" are si o Adunare a cuvin-telor" (pp. 23-32), alcatuita dupa gramatica dela1819, ceea ce se p Date constata din prima pagina:

:

www.dacoromanica.ro

diclactice. 105

Gramatlea dela 1313 :

ThunnezeuDumnezeu tar&Dumnezeu fiulDwnnezeu duhul SlantSfdnta TroildTrei ipostasuriUn DwnnezeuVeeinic tatd1"

Abecedarul dela 1333

DumnezeuDumnezLi pdrinteleDumnezeu fiutDumnezeu duhul SfeintSfanta treimeUn DumnezeuVecinicut pdrinteMantuitoriul, mdntuire"

Cuvintele sunt aranjate dupa aceleasi catego-rii, insa numarul lor, ca si a categoriilor, este maimic.

Pag. 32 P cuprind Dialoguri" in numarde 13, din care in prirnul se vorbeste despre gra-tulatii", care se apropie fparte mull si de aceledin gram. dela 1.819 st de prirnul dialog dela st.Margella. Ca dialogurile" sunt facute dupa' carteadela 1819 se vede din urmaloarea confruntare :

Gramtlea dela 1313

Inveti Dumneata ru-seste.

Invat.Cumuli pare Dumi-

tale limba rossieneasea?Foarte grea.'Greutatea ei se cu-

prinde intru aceea, ca ladansa este multime decuvinte ; mai multe de-cat ori la care evrope-neasea limba.

Iar pentru mine estegrea si proforaua".

Abeeedarel dela 133 9 qi cera :

Inveti Durnniata ru-sesce ?

Cumuli pare Dom-niei tale limba rusasca ?

Foarte grea.Greutatea ei st a. in

aceia c ea are cuvintemat mune decal ori careevropeneasca.

Iar pentru mine estegrea i pronuntia".

Urine

Invat.

limba.

0 ma:

www.dacoromanica.ro


Dupd Dialoguri" urmeazd un fel de epistolar,in care se gdsesc exemple de scrisori priete-neascd", de recomdnduire ,,cuprinzdtoare dorm*unei fericite cdldtorii", 5i un testamenr. La slar-situl cartii mai gasim niste cimilituri" (pp. 52 54)

o fabuld" numai in romdneste, far d. text para-lel rusesc. Citdm caleva rdnduri din ea :

Avanul seau sgareiful i betivul.Un avan iubitori de argint,Ci in toatd viata adundndVetui tiedlos i lipsit.Proplinclu-se moartea vrdndAsi ascunde averea de friedSd n' apuce macar pdrticicdCeneva, mistuindu-si mai toate,Un talant auria o monetd intreaga,Dupre cum el zicea si se poateCa si sufletu standu-i Inca mai drag"... etc,Cum vedem abecedarul idea data' are un cu-

prins foarte bogat. Ceea ce este de remarcat, eci abecedarul n'are caracterul religios al abece-darelor din epoca aceea ; el a lost alcdtuit dupdun abecedar pentru scale laice. Autorul se folo-seste inteo mdsurd oarecare de gramatica dela1819, in partea care priveste dictionarul" i dia-logurile", pe care el le simplified, putin le moder-nizeazd. Autorul intrebuinteazd o multime de neo-logisme, care nu se intrebuintau in Basarabia, invrernurile cdnd a fost alcdtuit abecedarul. Cuvin-tele : vocale", ,,litere",;>onsonante", cind", re-gale, June", esemplu", timpuriu", educatie",cultivare", gratulatii", ocazion" §i allele, ne daucredinta s afirrndm, ci abecedarul n'a fost racutde un basarabean, ci de un roman de peste Prut,poate chiar mai degrabd din Ardeal. In oricecaz, abecedarul fard data si locul tiparului, care

i

www.dacoromanica.ro

Csartile didactice. 107

desigur fi fost tiparit la Chisinau, inerita sa fiecercetat mai amanuntit.

Tot in anii acestia sau poate ceya mai inainteapare o gramatica ruseasca cu text paralel roma-nesc. Avem la indemana numal tomul al doilea")fara data si locul unde a lost tiparita. Tit ltl aces-tei parti a gramaticei este urmatorul :

lomul al doile.Gramatica ruseasc6.De dreptscriere".

Gramatica este tiparita in 8° pe 159 6 I- VIpag. Paginile cu sot sunt tiparite in ruseste cu- li-tere moderne, iar cele Para sot la romaneste cucaractere chirilice. Partea a doua este o conti-nuare a grarnaticei, care a continut gramatica pro-priu zisa -in 107 paragrafe. Cu paragraful 108 in-cepe tomul al doile". Continutul cartii se poatevedea din scard" :

De dreptscriere.De regulile dreptscrierei glasnicilor.De dreplscrierea unilor neglasnici.De dreptscrierea unilor cuvinte.De Impreunare sau de impreundpunire.De Impreunarea numilor imfiin(itoari.De impreunarea numilor aldturati.De trnpreunarea numilor imfiintitoari cu cele

numärdloari.De impreunarea denumilor.De impreunarea graiurilor cu numile.De impreunarea Impart4irei imptirtdsirei

de lucrare.De umpreunarea asupra graiurilor.De "impreunarea inaintepunirilor cu numile.De impreunarea unitoarilor.De Impreunarea Intrepunirei.

1) 13)blioteca universitatii popnlare din Chi§inau No 6393. Unalt exemplar (tot partea a 2-a) e gase1te In biblioteca ora§ulni ChiOlau No. 4575.

i

-I

www.dacoromanica.ro

-198 Cultura ron-raneas76 in Basarabia.

De semnele puntuirei.De buchile romdnesti".In acest din urmä capitol autorul spune

din 43 de litere romanesti, el intrebuinteaza numai24 cu scopul de a simplifica ortografia româneasca

citirea i prin aceasta de a da pull*, a usurarusilor citirea cdrtilor romonesti, iar romelnilor ce-for rusesti".

Terminologia româneasca a acestei Carp esteaceiasi, ca i in cartile dela 1819 si 1827. Autorultraduce ad litteram textul rusesc, dar pe alocureaintrebuinteazd unele cuvinte, pe care desigur, le-a irn-prumulat din gramaticele romanesti, ca puntuire",regule", etc.

In ce priveste insasi gramatica, ea este alca-Wird' dupa gramatica ruseased a lui P. S., tiparitAde Academia ruseasca; este Tulsa ceva mai simplri

cu mai multe exemple. Citsam dou'a locuri, luatela intamplare :

Graciatica ruseasci a -tut P. S. Gramatica autorului necunoscut,(ed. i 808).

«MCTOt1llitHi91: K 0-T opoP, KOI, Cb npe,Erb-mnyuitiM% CBOHIVrb cy-Il4eCTBIlTellbHb1M1) no-Jlaraioicsi Bb OAHHa-KOWb p0,11t H (mut :HO Fie Bcer,aa B'b opt-HaKorwb naLte)cb, Ha-nportirb :

Ao6po,rutTenb eCTb Ta-Roe cc:wpm:mule, KOTO-poe HP1KtAi'b I1OXPILLteHO661Tb He nio>ken..

B.naronony9Ha TacTpaHa, KOT0p010 ape-my,npact B.nacTb ynpaa-_npeTs, (p. 201).

MICTOHMIHisl :Topoti, Fort; Cb ope/V13-14,1yaiHArb C8014M13 cy-14eCTE314Te.11bHb1M13 riona-

raloTcp. B'b 0,1AiiiHatcomi)peat tit 'mud, HaripHro.:Ao6poxtTe.rib eCTb Ta-koe coKpoBtme, KOTO-poe 110X14114eHO

6brrb He MO)KeTb" p.84.

§i

KO-

-1-111KtIM'b

cO

www.dacoromanica.ro

Ckii le didactice. 109'

Cum vedem, autorul necunoscut al gramaticiidin biblioteca Universitatli populare din Chisindu,intrebuinteaz d. aceleasi expresiuni, aceleasi cuvinte,ca si P. S. Materialul este insd aranjat in altd.ordine.

In 1840 incep st apard operele eruditului Ia-cob Hancu. 1\16.scut in anul 1800 in . orasul Ovidio-p01 din jud. Tirasuolului in familia protoiereuluiDanild Hâncu, lacob Hancu Ii incepe studiile laseminarul oteologic, din Ecaterinoslav (1811 1814),unde de obiceiu invatau copiii preotilor transhi-strieni ai regiunii Ociacovului. Mitropolitul GavriilBanulescu-Bodoni, care ocarmuise odald eparhiaEcaterinoslavului, a atras mai multi profesori i e-levi dela seminarul din EcaterinosIav la Chisindu,

intre acesti elevi in 1814 trece la seminarul dinChisindu i -elevul Iacab liâncu, care a terminal semi-narul la anul 1821. Inci fiind elev, 'Mire anii 1819si 1820, el predd in clasele gramaticale limba ro-mâneascd, iar la 1820 1821 pleacd ca unul dincei mai buni elevi la Petersburg pentru a studiametoda pentru Invatatura reciprocd a lui Lanca-cter" 1). Se iatoarce magistru al sisiemului lancas-terian" si la. 29 Octombrie 1821 este numit ca pro-fesor in clasele inferioare la pensionatul nobilimeide pe lângd seminarul te Dlogic din Chisindu, iarin 1824 il vedem ca director al scoalei lancas-teriene din Chisindu. Pe la anul 1830 Hdncutrece la Petersburg, uncle in 1854 devine a-diunct-profesor de limba romand la universitateadin aces: oras2) si dragoman pe Idngd milaisterul

1) II. A. 31:musiii. IICTOpi KIaIMueBcKoä mud MIR-Kaman'', 1913, pp 63-64.

2) jj. H. Xaaanna. Op. cit., pp> 136 -157.11. A. 1IparaHoBi. .Bassarabiaua. Karam:len, 1912, p. 4(i.

uapis.

si

www.dacoromanica.ro


afacerilor strait-4e pentru chestiunile m Dldo-valahice.Nu cunoastem data si locul morfii lui Iacob Hancu.

In anul 1848 Iacpb flancu fipAreste in tipo-grafia Academiei imperiale de stiinfe ruse dou'acirji o crestomafie româneasca i o gramatica.Prima din. aceste carfi are titlul :

Co6paHie co1EIeHiL i nepeBoAorrb B'b npoBtcroxavb, IIJ15 ynpawHeHis 1313 eanaxo-monAaB.

CKOM13 513b1Kt npvicoBoKynneHiewb : 1) cnoBaps;2) CoöpaHig CJIBB5JHCKHX1 nepBooöpambivb CJIOnsErb 513b1id Baiaxo-mon,qaBcKoml; cocTaB.neHHoeFimicynoEibuirb. CamaneTep6yprb.

1840"Adica: Adunare de scrieri i traducer! in

prozö si versuri pentru exercifii Th limba valaho-moldavel cu adaogirea ; 1) dictionarului ; f) adunel-rd de cuvinte slave prototipice in limbo' valaho-moldavel: alccItuird de I. Heinculov. Petersburg,1840".

Cartea este tiparita in 8' pe 6+200+4 pag.cu litere chirilice si confine urmatorul material :

Din sfanta scriptura" (pp. 1 5).Inceputul : rericit bárbatul, carele n'au um-

blat in sfatul necredinciosilor".Din legile moldovenesti" (pp. 5 14).A. Pentru pravile.Inceputul In/elepciunea pravilelor iaste o

epistimi, adecei invaleiturei care invara" pre om, cetaste strambeitatea". Urmeaz4 capitolul : pentrujudecôtori", pentru jaluitori" sl pentru

Din Descriersa Mobiovei de D. Cante-mir", pp. 14 37, capitolele Pentru neiravurilemoldovenilor", Pentru obiceiu rile logodnelor sia nunjelor in Mo!clova" Pentru obiceiurile in-gropeirii in Moldova".

C'b

peireit".

si

$1.

www.dacoromanica.ro

Celli le didactice. 111

Din istoria Moldovei si Munteniei (pp.37-66). de prof. Aaron i anume fragmentul:

91

LIECTop iue 1E- flg'rfff

A A AliK Wi Nocti racy

Cx KAM Vt axanocrry.

tiEngi `If H2 Al rrilpArri

tvliOnwamiri CA Hg

11?1n 611 (1)2nTe Lui 11lH ()Cr '

r. ticao.

F.'OrnpslanteH3b 110351bl Hymanua:

ittacuthi , neVeHeAeHno0 A. Aoufflearb. ,

.Kg uriTiHas AHH AOK 414 &CK

1111Ht4 ENG a no:Arra,Hs nimplat HA 8A 401 11016%

OAS' pacrare6itimaa ca co:Arra.

4c-ra34 si.ra AS. ffilMiC

11.4 i-MA Ai eiflZ niwrig mac.

Kg u,ciaii; alAga.arrs

K7484114 Al 4 ttnAicIC

II(AfAcgrifil flAH.4 f0:0-1;A nciii rwricK

npoevra , supl cl ngH

EgAs?'111

Stt Atinrfatt Ci

Kg.% cii nacK At! 13.116% 15f1A1

0 paging din crestomafia lui I. Hfincu.

Mama lui Stefan cel Mare impiedica pre fiatsau in cetatea Neamtul, la anal 1848", i Stefaneel Mare cuvinteazil al sau testament politicesc la

14.1171

1.1101r4mii

a

igrtrri,

(timilvo

AlAcHisatc

H gH.

-

41,C

CA

Dr ,

j

www.dacoromanica.ro

1.12 Cultura rornâneased in Basarabia.

anul 1504", iar din istoria Munteniei un capitol des-pre Mihaiu II Viteazul".

Pag. 66-80 sunt consacrate Articolelor, liii-prumut din editiile piriodice valaho-moldovenesti".Aici gdsirn articolele : Multumirea cu soarta lizcare ne afläm", semnat de Munteanu, Inmorrneln-tarea Sultanului din Lahor" i o Re(eta" de C. H.,bucati, probabil c retiparite din revistele de alunci.Urrneazd mai departe urmatoarele versuri :

Odd cdtre Dumnezeu" (pp. 81 86) semnatdde N. Dimachi, dar cum se §tie, tradusd din scrii-torul rus Derjavin de cdtre C. Stamati".

Albina Si Taintorul" de Oh. Asachi La incepe-rea gazetei : albina romaneasca" 1829 pp. 86 89);

,,Anul nou al Moldo-románilor" de acela§i autor.(pp. 89 91). Un fragment din poema lui Puchin,Tdganii" tradus de A. Donici (pp. 91 93) ; o bu-card. din Henriada`.` lui Voltair, tradusd de V. Pogor(pp. 94 95) i un fragment din tragedia Alzirasau arnericanii" (pp. 96 100).

In textul crestomafiei nu gasim nici un fel deexplicatii in ruseste, nurnai titlurile pe alocurea suntscrise In limba ruseascd.

Dela pag. 101 i pand la pag. 173 gdsim undietionar amdnuntit al cuvintelor române§ti, care segdsesc in bucdtile din crestomatie cu explicatii inruseste in ordinea alfabeticd :

Aib, aibi, albaAcasäAcoloAcoleaAcopiir (p eri-perit)Alaiu (iuri)AlbAlbastru

Acu:n, acuma, acu, acus, amu, amus"

.

www.dacoromanica.ro

C5r(i1e didactice. 113

Insfarsit, pag. 174 200 cuprind Adunarea decuvinte slave, tntrebuintate in limba valako-moldavd",ca Agneti", Aeve", Azbuche", Babl ", Basnd",Bdenie", etc.

Crestornatia lui Iacob lidncu a fost cea dintaicrestomatie, care tipareste bucdti din literatura ro-maneasca, care c1 i un dictionar, primul dictionarromano-rus, destul de complect. Cititorul pulea gasiin cartea lui lidncu exernple din proza i poeziaromaneased de pe vremuri, aranjate dupd un anu-mit plan, g'&ia fragmente din cele mai frurnoasepagini ale istoriei românesti, desre Stefan cel Mare

Mihaiu Vileazul.Lncrarea principald, pe care ne-a ldsat-o lacov

flâncu, este gramatica Iimbi romanesti. Titlul gra-maiicei este urmMorul:

Hogep-raHie, npzuivin-b Ea9axo-mormaecKo4tp.ilimaTHK0, C0C1313nerThoe 51 rtimsynomorb CaHKT-nei-ep(yprb. B-b ninorpadu4 1inepaTOpKot i AKa-rlemki Haywb. 1840".

AdecA : Descrierea (shita) regulelor grama-ticei valaho-moldave alcdtuitd de I. Heinculov. Pe-tersburg. In tipografia Academiei imperiale de sil-t*. 1840".

Cartea este tipdritd. in 8' for-mat mare pe.XVIII + 6 + 574 2 pag.

In Inainte cuvdntare" (pp. 1XVIII), scrisaruseste, autorul cu multa eruditie vorbeste desprelimba romaneasca, despre originea ei i despre u-ncle particularildti ale acestei limbi. Cu toate cdprincipatele dundrene ocupd un loc foarte insem-nat din punct de vedere geografic i istoric nicioriginea poporului, nici situatia politicd civild,nici limba fitlor Dacilor pitna amnia nu sunt cer-

+in_

ssi

si

s

www.dacoromanica.ro


cetate cum se cuvine, nu sunt tunoscute". Autoruldovede0e, ci denumirea de Romini nu este pro-blematiai. Pad .1a Infiintarea principatului Moldo-vei, poporul ambelor principate era cunoscut subnumele general de Romeini"..

zumazivalan zuazazzi

114.1AX0-1104.ZIABCROii

94P% I'Mktt

coonaasegmoe

rimilaraiostmu

I

y.../.

9

AnopS, KAI npimmanTeAs rpaur Mt, ecrbpie Nizommarrai. puma, a roauxo co6tipaTem.

Tv-"""Irre-th era 3akoeog11 sovopue maarra11318414 nel,°40abs a rb nocAtAvraiK, ITO yera-nolmemin 113Islaa, o6pa31ostaaht

rpeZE.

Vefle,nIe.

CMIKTIIETEPIGYM.EI IlifiorPAPJN .1114715PATOPCX0i Al:MEPICH MAY.11b.

1840.

Titlul gramaticel române*ti a lui I. liâncu.

Ift

41P....ia.

IL

PIRCIftearlIM

a

www.dacoromanica.ro

Carp le didactice. 115

Dovedind ci i moldovenii i muntenii au a-ceiai autorul spune, c limber romelnd din,punct de vedere material (lexical), adecd in ce pri-veste massa -cuvintelor este prin excelentd de yip

Abundenta cuvintelor comune serveste ca o.dovadd" convingdtoare. Dar de aici deloc nu s' ar.putea trage concluzia, cei limba romeind este -aceape care o invotam noi astdzi potrivit traditiei dupdcelebrii oratori poeti romani. Vestitul orator ro-man Cuintilian spune aliud est Latine, alind gra-matice loqui" si in alt loc: verba aut latina, aut

,peregrina sunt ; peregrina porro ex omnibus propedixerim gentibus, ut homines, ut institutam etiam.multa, venerunt ; taceo de Tuscis et Sabinus, etPraenestinis quoque" etc. Autorul citeazd i alti au-tori romani, din care reese, c limba latind literardse deosebia de cea vorbitd. Limba romaneascd setraqe dintr'un dialect al limbei latine vorbite ; cutoate acestea in ea se gdsesc foarte multe cuvintecare sund ca -cele la1ine0 literare i ca dovaddautorul citeazd 30 de cuvinte, care se incep cu Ii-

tera A : abatbatuo, adaog aclaugeo, adeveir,ad-verum, adecdadeque" etc.

Mai departe autorul combate parerea, cä limbaromaneased este limba italiand stricatd; limba ro-maneascd, dupd pdrerea lui Hancu, este mai a-proape de limba latind decat cea italiand, care setrage din acelai izvor comun. Dar limba remandin afard de elementele principale romane, mai con-tine §i cuvinte imprumutate din alte limbi ; a§a ea-contine 4/10-5/10 de cuvinte latineti, aproximativ 3/10cuvinte slave, iar restul sunt cuvinte ungure0, turce§ti§i grece§ti. Dar, adaogd autorul, aceast'd amestecd-tura, dup6- foate probabilitple, este conseeinfaconIocuirii indelungate a romanilor ea alte po-

1imb,

:

latMd.

A

www.dacoromanica.ro

116 Culture rornâneasc5 in Basarabia.

poarei in aceastd priyinfd i-se poate face re--pro nu numai limbei romeIneVi".

Limba românh, duph Hancu, are douh dialecte,.foarte apropiate unul de altul : cel moldovenese

cel muntenesc, care au oarecare deosebiri, pecare autorul le stabileste. Din punct de vedere alformelor gramaticale limba romana confine i ele-mente latine si slave. Alfabetul latin in limba ro-manh a lost inlocuit cu cel slavon in vremurile luiAlexandru cel Bun, in urma pro,unerii mitropolitu-lui Teoctist. Cel mai bogat izvor de forme curategramaticale, de limbh in genere este Sf. Scripturh, .

operele scriitorilor bisericesti, iar in timpul din urrnaapar i lucrhri stiinlifice de mare valoare, cum suntscrierile istorice ale lui Asachi, ale profesorului bu-curestean Aaron, care sunt un semn foarte frumos pentru viitor". Flancu dezaprobh incerchrilescoalei latinesti de a introduce in limba romandcuyinte noui, constath ch limba romana n'are lu-crhri bune pe terenul gramatical. Aceasta introdu-cere frumoash, este, mi se pare, prima incercarein limba rush de a stabili in mod stiiniific, argumentat, originea limbei romhnesti, desigur facuth.duph izvoare romanesti, dupd cele din urmh do-bândiri ale stiintei.

Gramatica lui flancu se imparte in cinci phrti.Partea intaia cuprinde Despre temeliile citifeiscrisului Valak-moldovenesc" (pp. 1-57), in care

vorbeste despre literile romhnesti, felul cum sescriu si cum se citesc.

Partea a doua Etimologia generald" (pp..59-408) . Duph Flancu, in limba romhneasch sunturmhtoarele parti ale vorbirii : articolut, substanti:vul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbal, par-ticipial, gerundial, supinul, adverbial, prepozillunea,conjuncfiunea i interjec/iunea.. Autorul in modul

se

pi

pi

:

www.dacoromanica.ro

Csartile didectice. 117

cel mai amanuntit analizeaza aceste parti, schim-barea formelor, citeaza o multime de exemple, daparadigme.

Partea a treia: Etimologia particularei", Incare este vorba de cuvintele derivate din partilevorbirii.

Partea a patra : Sintaxei" (pp. 476 540) sipartea a cincea : Pronuntarea cuvintelor" (542560).

Gramatica lui Hancu face impresia unei gra-matici prea complicate, prea erudite.

Toate explicatiile i terrninologia gramalicald.sunt scrise in ruseste. Exemplele din limba româ .neasca nu sunt luate din texte; de obiceiu suntcuvinte izolate, ceea ce da gramaticii un caracterprea arid. Dar aceasta gramaticd este cea dintaigramatica a limbei romane, lard tendinta de a oapropia de cea slava sau de cea ruseasca, cumfac predecesorii lui Hancu. Concluziile la care a-junge autorul, regulile gramaticale corespund tiinIiigramaticale romanesti de atuna. Autorul insa in-tentionat evita intrebuintarea modernizmelor, cuvin-telor noui ; el ramane cu parerea, ca cea mai fru-moasa limba romana, cea mai curatd s'a pdstrat incartile bisericesti 5i in scrierile noastre istorice.La sfarsitul cartii, Hancu da i un mic dictionar alterminologiei gramaticale romanesti, insa numai inunele cazuri el intrebuinteaza terminologia moderna(slova, literel,_gerundiu" etc.); de obiceiu el se folo-seste de terminologia cartilor, care s'au tiparit inBasarabia (graiu", spregraiu").

I. Hancu, in atara de aceste doua carti, de va-loare atat de mare, a mai scris doted cart, pe careinsa nu le avem la indemana. Una din ele tips&rita la Petersburg la 1847 si semnata cu initialeleJ. H. poartd titlul: Concluvile din gramatica Va-

www.dacoromanica.ro

118 Cultura româneased in Basarabia

ojrc.

CV'

)?::0

:LIIlfrarro.iirf ./cosubwhrri?p,

ItiOitit 2 :fivid4A:t2

:2 g:

Z4)

21Z0-:9.

tt.gat..rdbUilit+'

(5tk`t-

:a0t:ZOM

ZAre:

Z(A=.

zor

figKOARIII

4A6KI

24,r.34g:=i4M.

Apr MO I al 8401:01Flipi

-

:mg=

20)=-OA g fr tine!, if-r :41 T nA) rfti+ltifi

pxlifkpri :7, K riturarbi.

A Ci.;p1 .01)74-

0 - /

(5;* t1/43 4-4 e.stAS;,..e4. 5-16 0,--,;,-tior,s4,04t3A.. -

4 IR' TI7171nTA:MIP

KAcl

Titlul bucoavnei de la 1861(Cliseul Academiei Române).

4 v-::. °...t41T)).6i;;.cr-'?-1/4k.q tPO'

g ;Vatc4.F4* 1On:

Alke:4--,

m v v ' a....Or°.9, s-) .s;

)(EA Vf,

.

30 r_.vg...0?,..1,,.

war`<.'j gla

-(14.ic

Mg=

S,=

'.U,St*IStiMtsitT

1,1

121g:

a'rk,C;

,

11/11T?g,

:2(0,E

:24=.*a&

www.dacoromanica.ro

C5rtile didactice. 119

laho-Moldave, iar alta Ca le de buzunar pentrumilitarii riW din campania pr principatele Va-lahia i Moldavia", tipqritd tot. la Petersburg laanul 1854.

hike anii 1844., cand se retipdreste bucoavnadela 1822 si 1842, si 1861 nu gasim nici o cartedidactick tiparitd in Basarabia. Cred insd ct ase-menea carti au existat si poate c ele se vor gäsimM pe urmd. La anul 1861 apare o bucoavnd,care a fost descri's d. de cMre D-1 0. Ohibu '). Tit-lul acestei bucoavne" este urmdtorul

71Bucoavneladecei

incepdtoare invd/eiturd pentru cei ce voesc a inveitacarte moldoveneascd. Sau tipdrit in tipografia Ca-sii Arhieresci in Chisindu, anul 1861". Pe copertainsd gasim alta data : 1862. Cartea este tipdritdin 80 format mic pe 1 f.+102 pag.

Pe verso primei file chipul Domnului lisusHristos.

Dupa litere i compunerile lor urmeazd urma-toarele rugAciuni :

Preasfintei treime, Tatell nostru, Sculeindu-nedin .somn fara de veste judeceitorul va veni, Dinsomn sculandu-md multdmesc, Psalomul 50, Sim-volur pravoslavnicii crelin(i" etc. (pp. 1 34); pag.35 68 Sfeinta istorie in scurt".

lard un fragment din aceasta istorieFacerea lumii.

Dumnezeu toate le-au feicut din nimica cu uncuveint al sdu. Intru inceput au fdcut Dumnezeucerul i peimeIntul, care era netocmite si le-au in-tocmit pre eale in sase zile. In ziva dintdia aufeicut Dumnezeu

O. cit., l ag. 12'.;)

www.dacoromanica.ro

120 Cultura rornâneascg in Basarabia.

In ziva adoao --tdriea san cern! vazut.In a. treea au despeirld apa de pdmeint si au

poruncit pelmeintului sã nisarei odreisliri. In a patraau feicut soarele, luna stelele" etc. Cu o limbAcuratA moldovenescg, simpItt, se povestesc istorioaredirt vechiul si noul testament.

Pag. 67 94 Catihismul scurt", care se in-cepe :

Intrebare. Pentru ce te numesti In crescin.?Rdspuns. Pentru cä en crez in Donmul Darn-

nezeu Si meintuitoriul nostru lisus Hristos.Intrebare. Pentru ce te nurnesci tu prnvoslav-

nic crescin.Reispwis. Pentru cã eu crez asa, precum tot-

deauna au invatat ci 'Inv*" pravoslavnica cresci-neascel credintei..."

Pag. 95 99. Inväriturei moralnicei In scurt"Iii felul urmatoriu :

Fii binecredincios : ndcleijdueasce spre Dam-nezeu si-1 iubesce pre el cu toatel ininia..."

Pag. 100401. insemnarea tifrelor bisericestipoliticesti" i pag. 102 tablita

Si aceastA bucoavda panA la un punct oarecareeste in legaturd cu bucoavnele bisericesti, care auaparut mai inainte. In cartea dela 1861, pansa" lapag. 35, se repetà materia din bucoavna foartebine editata din anul 1842. Se pastreaza chiar or-dinea rugAciunilor; se deosebeste numai prin faptul,Ca' gramatica dela 1842 are si text pararel rasescsi nu cpntine istoria sfantei" §i catehismlla . Stbucoavna dela 1861, ca i cele dela 1822, 1842si 1844, este scris6 pentru nevoile scoalelor

paroh'ale.13ucoavna dela 1861 a fost retiparitil la anul

863 insii cu text paralel rusesc.Cartea este tipArita pe 1 1. 1 131 pag. in 8').

i

bisect-cesti,

twmaririi".

www.dacoromanica.ro

Carp le didaclice. 121

Paginile sunt tipdrite In doud coloane. Titlulsund astfel :

Bucoavndadecd

Incepdloare invaldturd pentru cei ce voesc a invdtacarte Slavonesce ci Moldovenesce. Sau tiparit Intipografia Casii Arhieresci In Chisindu, 1863 a-nul". Rugaciunile in amandoud limbi sunt tipdritecu litere slavone, iar Sfata istorie in scurt" estetiparita cu Mere, noui rusesti. In cartea dela 1863se repeta acelasi material si in aceiasi ordine, casi in cartea dela anul 1861.

Din cdrtile didactice romanesti, care au apdrutin Basarabia sau pentru Basarabia, primul loc o-cupd manualele lui loan Doncev. Crfi1e lui I. Hancu,alcdtuite atunci, cand abia se puneau incepu-tthile literaturil romanesti, cand chiar alfabetul limbiiromanesti trecea printr'o perioadd de tranzitie, auadus cu toate acestea un serviciu foarte mare Ba-sarabiei, pot fi considerate ca un factor foarte pu-ternic in conservare.a romanesti in provincianoastrd.

Dar dupd 1860 Cartile lui I. Hancu nu mai pu-teau corespunde cerintelor vremurilor. Avantul pecare l'a luat literatura si limba romaneascd dupd1848, trebuia s dea i Basarabiei ceva nou, cevacare macar In cea mai mica mdsurd ar fi amintitmiscarea culturald de peste Prut. Si cdrtile lui I.Doncev au avut menirea s introducd un curentnou in viata culturald romaneascd din Basarabia.

loan Doncev s'a ndscut in Basarabia, in Chisi-ndu, atunci, cand in accastd provincie viata culturaldromaneasc era destul de puternicd. Nu cunoastem-exact data nasterii acestui om vrednic al Basara-biei. Din statul personal, pe care-1 poseddm, al luiI, Doncev, eliberat la 2 lanuarie 1884 cu No. 68

lirnbei

artii

www.dacoromanica.ro

122 Cultura romaneasc5 'n Basarabia.

ar reesi, ca loan Doncev in momentul alcatuireistatului personal avea 60 de ani, adica s'a nascutla anul 1824. Insa in adeverinta data de biserica sf.Gheorghe. din Chisinau la anul 1885 cu No. 47 sicertificatd de catre consistorul din Chisinau cu No.2533 din acelasi an citim : Anul 1885, 1. Apriliea murit consilierul de stat loan Petrea Doncev, de

,gh';irh EM{Oti11-11A A Fl . . A A G K 1

HAvkf&HC: tilihir,il :rari-arrcittit .1A5E-

Xi)riAltlitk% tyvii-11141,TIO , riEwrpS

TRU.% r.14..r7, it4c- viA li Kairli ;

.Antliii 0,461PrICH- (.0.IStlrif 0 ,SA EEHi'VE

MM. fq MOAA firrii-:- IMF; MOAAOUHnMM. HR6t11;,I4C,RICA rrv-nrr. fp

.

E% Tirnorf g'4illilITIfinorf;tiA i,nArA

ilqiEptfricg Aro 44,0- !;413.xikfi'1ir, :',I., Kul-

MA, E.71 RHIBH:46.4.1iWII117,6'.

I

j ..1.115.' ,1,,eA.

egg;gia*.

Titlul bucoavnei de la 1863.

flfr,,, .....---; C.:Z--_. .' : .,.. .1-7'5'.:-.. .1 e 'r". '...1-'3:;, ,. ki/ . V' -k: --:;..1.- x;.;1...y..,t.'

,......,..,,e52.

......-

,....4,,

:...

!

1s...eq

Er .c,11i- 11 c1.6Si

.........A.s..4,2,=;,,., - 1:fri-..e7pla

3q., PO'1--/:7

4.-..

fr.,b

ri ,t,,,li

.

.

1.

-.... ....: 4..., .r.,;74,147.4k, I.d'-'1,-,..c.--,..".. ,,,, ..,; '.7 ...1.--

6 g

+15:1,-

:i

/

it ll'Ottly, =

.11,4011.'1,14m:

www.dacoromanica.ro


64 de ani, de febrd (ferbinteald), pe care I-a in-mormântat la cimitirul ordsan din Chisindu superi-orur, protoiereul Luca Lascu"...

Adica dupd acest al doilea act, loan Doncev s'andscut la anul 1821. Dat fiind ea I. Doncev a ter-minat liceul regional din Chisindu la anul 1839,s'ar putea lesne presupune, cd data din al doileaact este mai aproape de adevar.

Ioan Doncev.Tatal lui loan Doncev, dupd spusele sotiei luir

care a murit abia in anul 1920, a fost de origindsdrb romanizat, iar mama lui romancd basarabeancd.,Poate din aceastd cauzd in statul sdu personal I._Doncev esta trecut ca cetatean basarabean dincomunitatea greceascd". Dupd ce a terminat la1839 ') liceul regional din Chisindu, I. Doncev In

1) H. datum's. EEllc1BCKaH o6.1acraair, Ba0CallACTB1 lit rytepecKao, mart [lung r11liaa3i2. [Emmen, 1908 r., p. 53.

www.dacoromanica.ro

124 Cullura rornâneascg in Basarabia.

Noemvrie fu numit ca profesor de istorie i geo-grafie la scoala medie tinutald din Tighina, unde apredat mai pe urmä i limba 1atin i aritmetica.La 22 Noembrie 1847, dupd ce prof. de limba ro-mand Gheorghe Bilevici, a lost transferal la liceulregional, I. Doncev trece ca profesor de romandla scoala medie iinulald din Chisindu. In acelasilimp el indeplineste funclia de secretar la azilul Bals.

La anul 1853 se transfard ca profesor de a-celai la liceul regional din Chisindu, undepredd pand la 1 Martie 186, cand a fost pus indisponibilitate din cauza suprimarii catedrei de limbaromand. A fost membru la epitropia azilelor, a lostdecorat in cateva rdnduri de cdtre guvernul rus.In ultimii ani 1. Doncev ocupd postul de directoral azilului Bals, in chestia cdruia a -fost delegat saplece la Petersburg. A murit, cum am vazut, la 1.

Aprilie 1885.Cea dintai carte didactica a lui I. DonceV

poarld urmdtorul titlu :

Cursuld primitivade

'Aruba romangCompus pentru shólele elementare ui IV classe

olmnasialede

Ioannti Doncevfi.K4sineu

Tipografia lui Popovd.1865".

In Procuvdntarea"1) Carta lui I. Doncev gd-sim cateva date interesante cu privire la limba ro-

I) qProeuvântarea" este scrisl. in ru.-;e§te.

Akimü

obiect

www.dacoromanica.ro

Ca'rtile didactice. 125

mâneasca si la predarea ei In colile din Basara-bia. lard ce scrie el inaceasta procuvemtare" :

OSHA PRIMITIVO

DE

RUMANAILIMBAcome Usti

pentra skOlele etemeNtare i IV classe ginmasialebe

Ioanni1 Doncevii.

ISYPCI)

111ditlarriCOC7A132ElifiLln

a.0A RU3i'.LUS6 ra13111AL It Ir imaccon zunmasia

2211 I.

KISINEOripegrefie lut Akimd Po povd

186.5.

Titlul Cursului primitiv de limba romanist'a lui I. Doncev.

Limba rornânei s'a predat in toate cele sapteclase ale liceului regional din Chisinau, dela des--

HAquuIhlü

0211111A,

-

www.dacoromanica.ro

426 Cultura rornâne-asc6 in Basarabia._

chiderea lui in anal 1833, in mod obligatoriu pentruacei din elevii liceului, care mi doreau sei invetelimbo. germane!. Ca obiect, care in multe privintiare interesul sau local, limba romand se mai preddsi in unele scoli (rnedii) finutale din regiune : lizNo. I ;s1 No..2 din Chisinau, in Orhei, Beilti, So-roca Hotin, in Seminar& teologic din Chisindu,in multe scoli comunale i aproape pe langa fie-care parohie din Basarabia" (p.

Relevand faptul, ea' la §coala din Hotin autoriftile §colare rueti intentioneaza sâ suprime ca-tedra de limba romana, I. Doncev intr-o notita-spune :

Oni cum ar fi, e foarte regretabil ! Noua nise pare, ca tineretul local din mai multe puncte devedere, mai mull folos ar avea sel 'env* limbaOra deceit superficial limba francezei sau germand...Limba romand este necesard la fiecare pas si inviata particulara si in administratie.

Ar fi foarte de laudei si de folos, ca ci feteleromance sel -Inv* limba lor materna, care confineatatea frumuseti, atata duiosie si in care, probabil,,ele simt atilt de malt; pentru Ca dupe" firea omeneasca,cea mai build patrie a sentimentului nostru, a duiosieieste linzba noastra materna. Cum copilul se apro-pie de pieptul fragedei mame, tot asa este apro-plat de sufletul lui tot, ce ea gandeste, ce vorbestesi ce canta in limba lid materna. Legile naturiiinexplicabile .,si admirabil de exacte nu pot fi into-cuite grin nimic artificial".

Cu aceiai caldurg, cu aceiai dragoste fatäde limba romaneasca vorbe§te I. Doncev despreinceputurile teatrului romanesc in Basarabia.

Mai departe I. DOncev arata scopul cartii lui,greuratile invafarii limbei romane din cauza lipsei>de materiale §i face cateva observaiii cu privire

1).

pi

www.dacoromanica.ro

didactice. 1.27

limba rornâna. Romatiii" , spune el, ca citoate popoarele latine, se foloseau in vechime deliterile latine abia in veacul al XV-lea mitropo-litul Molarovei Teoctist, de origind bulgar, cu sco-pul ca pcistoria lui sd nu se uneascd cu bisericaapuseand, l-a convins pe Alexandru cel Bun sd schimbealfabetul, latin cu cel slavonese... Aceasta a dusla aceea, Ca literatura romand a inceput sd-sescrie cu cloud alfabete : slavon-bisericesc, care adominat in principatele unite de astdzi acel la-tinese, care a reimas neschimbat in Transilvaniala alti romdni uniti de peste hotare". 1. DoncevaratA, c`a savantii romani caufa sd cur* limbaromand de inraurirea cuvintelor literilor slavo-nesti, care sunt in contrazicere claret cu regulelefundamentale ale gramaticei". Dar aceasta se facetreptat, ceea ce se vede din lipariturile romartesti,care au trecut dela alfabetul slay la cel de Iran-zilie, iar mai pe urma la cel nou romanesc. I.Doncev arata planul cartii lui, mentioneaza c6 else foloseste de operele celor mai buni scriitoriromani i termina prin a arata, ci in limba ro-mama vorbeste un popor de 5 milioane, care asuferit timp de XVII veacuri cele mai triste si maiaspre schimbdri lovituri ale soartei, c!:-Ir careeste infrumusetat cu ai sal Buni, Viteji si Maripurkitori de coroand" (p. 1X).

Cartea lui I. Doncev este tiparica in 8' pe1X+6+253 [130+66 pag.

Prima parte (pp. 1 105) contine : ,

Cursul I. Abeceda rumand".Materialul este aranjat in urmatoarea ordine :I. Litere slavo-rumane, .de tip roman".2. Uncle litere chirilice, slavo-rumane, ce se

' ntampla in cdrtile bisericesti i n' multecripturi vechi, valaho-moklave".

la

i

magus-

CSrliIe

sipi

i

www.dacoromanica.ro

128 Cu 'tura rornâneasc n Basarabia.

3; Inceperile fundanzentale de caligrafie".4. Literele rumane de sriftul vechi".5. Metod practic de citire si de scriere ru-

mdrul" In- mai multe lectii (27), ia care autoruldovedeste, en el era la inaltimea cererilor peda-gogiei de atunci. Aid I. Donici intrebuinteazd al-fabetul de tranzitie.

6. Ddtoriele sholerului cdtre Dipnnezeu".7. aitoriele sholerilor cdtrd sine insusi".8. Sententii morale (neistaviri)".9. Neste anecdoate" in numar de 24 ( Fama"

Ftigtiduintd", Varsta de XAX ani" etc.).10. Cdteva fabule"., naratiuni mici Valpea",,

Cdrbunariul i Ndlbitoriul" etc.).I I.. Cimilituri" (18).12. Cdteva proverbe" (57), care dupa autor

sint neste frase scurte, care cuprind filosofia po-porald unei natie, despre lame (univers) viata'umand".

13. Schimbarea unor litere in alfavitul rumán.14. Ldmurirea schimbãrii riftelor".15. Diferite fragmente de sriftul cel vechi

(Universal", Timpul", Anotimpurii" etc.).16. Din istoria Moldovei" de prof. Albinet.

(Despre cele mai vechi intdmplciri ale Daciei,pasnd la cdderea ei sub Romdni", Despre schim-barea numelui .Romeinilor Daciei in Vlahi sanValahi").

17. Rugaciunele de diminea(d".\ 18. Rugaciunele de seare .

19. Rugaciunele".20. Din psaltire" (Psalmul 102, 142, 69).21. Cartea sfántului apostol Pavel cdtrdCursul al 11-lea" a cartii lui Doncey (pp. 106

184) cuprinde mai multe bucati de citire : fa-bule din A. Donici (Galbeinul", Grierul ci fur--

i

(

Title'

www.dacoromanica.ro

Carti le didactice. 129

nica", Stigle(ul ciocarlanul", Vulpea i livada",Vulpea pedepsite , Teiul i stejarul", Vulpea Simdgarul", Leal si iepurele", Gastele", VulpeaSi bursucul", Racal, broasca stiuca", Doudpoloboace", Doi mci", Doud spicuri").

Dupd fabule urmeazd urmdtoarele poezii :Adio Moldovei", La mormantul" de V. Ale-

xandri, Frunza" i Canele soldatului" de Ale-xandrescu, La o frunza uscatd", Cantecul strdi-natdtii" §i La Teodor Aman" de Crefeanu, Can-tecul Soldatului" de Zamfirescu, Imnul Moldove-nilor" de D. Gusti, Urare principelui Gr. A. GhicaV. V." de D. P., Imn La rantronarea lui Gri-gorie Ghica" de Ousti, Imn roman" de Tdutu,Primavara" §i Nebunia lui Tasso" de Crefeanu

Limba romand" de Sion.Mai departe gdsim mai multe fragmente din

botanicd" (23) 0 Din mineralogie" (de Beleze,18).

Cursul al HI-lea. Limba neo-rumand (pp.186-253) confine alfabetul modern romdnesccdteva 1-.ucdfi Din zoologie" (14) dupd acelasiautor tiparite cu litere romdnesti noui, iar mai de-parte gasim un numAr destul de mare de poezii

anume baladele : Pdunasul codrului", Inelulsi Ndframa", Ndluca" de V. Alexandri, Noap-tea lui Mihaiu cel mare", Mama lui Stefan eelmare", Mihaiu si Marioara" ; elegiileProscrisul", Invocare", Plangerele poetului",La o amicd", Tandra pe patul mortii" §i a-nima intristatd" de Bolintineanu ; doine i cdnteceCraiu nou", Sora hotul", Cantec haiducesc"

Cdntec ostdsesc" de V. Alexandri, Harpa" deBolintineanu, Tatarul" de V. Alexandri, ValeaAlbd", Oita" i Eho" de M. Zamfirescu.

Dupd crestomatie" urmeazd gramatica ru-9

Si

si

cdldul",

Si

sipi

www.dacoromanica.ro

130 Cultura româneascsa in Ba;arabia.

mand elementard" (pp. 1-130), care se Impartein ethnologie" i sintaxd generale .

Este o gramaticd romdneascd in toatd putereacuvdntului, scrisd in româneste cu text paralel ru-sesc. Autorul nu (Id definitia partilor vorbirii, a for-melo-, dar in schimb In gramatica lui gdsim Inscurt toate regulele gramaticale, cu toate exceptiile,gdsim mai multe paradigme de declindri i conju-gad. I. Doncev Iatrebuinteazd terminologia grama-ticalI romdaeascd. !aid un exemplu :

Toate vorbele rumdne se ' mpart "in verbe re-gulate, care 'si pdstreazd toate modificatiile cave-nite, i 'n verbe neregulate, care uneori nu se supunregalelor generale.

La aceste ultime se repoartd:Verbele ajutdtive : a fi, a voi, a avea.

2) Verbele uno-personale : ploud, tuna", spul-berd, ninge.

3) Verbele abunddtive : mdiu, cdstig, impart...4) Verbele defective : hai, mergem, poftim" etc.Cu toate ca autorul Intrebuinteazd multe neo-

13gizme, care nu erau cunoscute In Basarabia, gra-matica lui scurta, concisa i clard este foarte acce-sibila chiar pentru vremurile de astazi.

Insfdrsit ultima parte a eartii (pp. 1-60 con--tine un vocabulariu rumdno-russesc", in care cu-vintele sunt aranjate in ordinea alfabeticd, ca deexemplu : Babd, Baca', Bade, Bae, Balend, Balta."etc. La fiecare cuvânt se araffi i partea vorbirei,careia el apartine.

Cursul primitiv de -limba romând" a lui I.Doncev, destinat pentru scolile elementare" §i pa-tru clase gimnaziale" cuprindea un abecedar, unbogat material de lecturd, o gramatica a limbeiromdne i un dictionar. I. Doncev Ii realizeazaplanul sd'u din procuvOntare". Si planul lui de mi-

I)

.

www.dacoromanica.ro

C'artiie didactice. 131

nune corespunde i cerintelor pedagogice i ne-voilor scoalei basarabene. Presupunand ct eleviistiu si citeascd litera ruseascd, I. Doncev organi-zeazd inteasa fel materialul, ci elevul deodatä pu-lea sä citeascd in romaneste ; trecand prin alfabe-tul romanesc de transitie, elevul ajungea la ciiirealextelor tipgrite cu literd- noud. Autorul di o mul-time de bucgti de prozd, in care elevul pe langdterminologia stiintifica din bptanicd, zoologie, mine-ralogie, etc. capdta i ceva cunostinte. Autorul nuse teme s introducd cuvinte moderne, asa cumface I. Hancu; dimpotrivd, convins ca limba ca unorganizm viu se modified, se dezvaltg, el nu sefereste de a introduce cuvinte noui in limba basara-beand. Ceea ce este insd mai important este fa-ptul cd prin cartea lui I. Doncev, basarabenii cu-nose ceva din poezia romaneascd, din operele luiV. Alexandri, Bolintineanu etc. *i aici el stie sg a-leagd poeziile cele mai potrivite dupd limbd pentruBasarabia. Ce este de mirat, I. Doncev tipareste

vre-o doud-trei poezii patriotice romanesti.Dacd autorul ar fi tintrodus ceva mai multe

bucati din istoria romanilor, carlea lui I. Domcevalcatuita atat de melodic avea si mai mare inse-mndtate pentru Basarabia. Desi la 1866 si 1867 sesuprimd catedra de limba romang in scoalele dinBasarabia, cartea lui I. Doncev a Vthruns in cercu-rile largi ale inteleetualilor basarabeni si pang la1905 a fost aproape singura carte romaneascd inBasarabia, care era and i cunoscutd. Intre anii1906-1917 aceastd carte a servit ca manual delimba romand la scoala eparhiald de fete dinChisingu.

In acelasi an I. Doncev lipareste aparte abe-.cedarul, cu foarte mici modificari. Abecedarul areurmatorul titlu :

si

www.dacoromanica.ro

132 Cultura romaneasca in Basarabigt.

Abecedei rumand,compusä pentru scoalele elementare

deIoannii Doncevi.

Chisintiu, Tipografia lui Akim Popov.1865".

Cartea are acelasi format si este tiparita peIIH-163 pug.

In procuvantare" I. Doncev arat& ca abece-darul a fost tiparit odata in cartea precedent& darpresupundnd, ca" din cauza expunerii largi a mate-riel si a pretului, (cursul primitiv") cu greu vaputea fi accesibil pentru elevii scoalelor primare0 diferite scoli preparatoare din regime ci deaceea"el a gasit cu cale de a-I scoate aparte cat se poatede scud. Si aici I. Doncev Ii expune parerile saleasupra metodel de predare, care dovedesc Incaodata ca" I. Doncev a fost i un bun pedagog.

Pan'a la pag. 100 I. Doncev reproduce exactmateria din cursul primiliv" in aceiasi ordine. Maideparte omite Cartea sfilntului apostol Pavel ca-tre Titu", §i reproducand bucatile de citire .Dinzoologie" i cdteva versuri" (6) djn DoniciGust;, I. Doacev dä i Notitii gramaticale pentraindeletnicirile practice si studial primitiv a limbeirumâne" (pp. 147.-165). Aici gasim cele mai prin-cipale lucru-i din gramatica romaneasc6.

La 1877 izbucneste razboiul ruso-romano-turc,cand armatele rusesti tree prin Irile romanesti. Cuaceasta ocazie I. Doncev alcatueste o. carticica,,Convorbiri i cuvinte informative russo-romilne eaIntrebuintarea literilor rusesti teyt a informa-tiilor si cuvintclor romeinesli ; pentru convorbiri".Cartea este tiparioa in 16'. VI -1-136 pag. la Chisi-nau i contine 54 de convorbiri care se refefa la

In

pi

si

www.dacoromanica.ro

Cgrtile didactice. 133

Pornire", Gard", Bagaj", Tren", Bufet", Salade inâncare" etc. Iata de exemplu convorbirea laTelegraf" :

REMANA,compusd pentru scaele elementare

be

loanntl Doncevb.

MOCHA A3EYKA.

Tipografié Int Akimn Popovrx.

1863.

Tillul abecedarului lui I. Doncev.

EDJ

1241.6.0.4

Ii1§1Ngia.

E

www.dacoromanica.ro


ce limbd (dialect) primiti depqe ?Poftesc sd telegrama in limba ruseascd.Numerati slovele (cuvintele) i spuneti plata.Poftesc cvitantia.Când poate sd-se primeasca rdspunsul ?" etc.

(p. 30).Manualele lui I. Doncev au fost cele din urma

crji didactice, destinate pentru scoala, care auaparut in Basarabia sub regimul rusesc. Dupa' ce afost scoasa limba romaneasca din scoala basara-beans, nu mai era nevoie de Cali didactice ro-manesti. Abia dupa cea dintai revolatie ruseascaincepe tipareasca cate o carticica roma-neasca : dar aceste crji mi erau Ipentru scoala,intrucat limba romaneasca, in afara de seminar siscoala eparhiala de fete, nu se preda in scoliledin Basarabia. Cartile erau pentru Romani i pentruRust, care doreau s invete limba moldoveneascd.Ca limb& ca metoda aceste crti sunt cu mult in-ferioare cArtilor lui I. Doncev. Limba romaneascddin Basarabia, frumoasa limbn moldoveneascd, sepastreazä intacta numai pe la sate; ea degene-reaza in gura intelectualilor, trecuti prin cultura ru-seasca. Si cartile alcatuite de intelectuali powl .

aceiasi pecete a culturii rusesti, sunt tiparite cu ii-terfl rush.

Din aceste cal* merita sa. fie amintite cartileinvatatorului Gheorghe Codreanu, unul din putinitnationalisti basarabeni din ultimele decenii.

Na'scut la 23 aprilie 1856 in suburbia Chisi-naului Buicani, el dupa ce face scoala primara,termind scoala normala din Bairamcea ; a fost invd-tator in judetul Chisinau, tar ultimii ani in suburbiaChisinSului Buicani, unde Ii sfarseste viata la anul1911.

Oh. Codreanu debuteaid in literatura didactica

Inprimiti

sa-se

www.dacoromanica.ro


cu am Abeceiar ruses^ pentru moldoveni:` la 1897,carte care a fo3t adrni3d de catre autoitatile sco .lare in scolile, uade elevii erau moldove IL Nu cu-noastem aceasta carte, dar credem c la ea n'afost nici un clvânt lase, cdci altfel ea n'ar fiobtinut aprobarea.

Gh. Codreanu.

La anul 1899 Codreanu tipareste la Chisiaauun Dictionar In scurt pentru convorbiri ruso-mol-dovenegi", o earticicd pe 56 de pag. in 80, tipd-rita cu litere rusesii intr'o limbd pur moldove-neasca, Para neologizme. Convorbirile in dictio-nar" sunt aranjate dupd anumite categorii, de e-xemplu:

Vorbe ce sâ atdrnd de partea negustoriei".

_

www.dacoromanica.ro


La eine esti de vandut grdu de toamuci (deyard)? Secarti. Popusoi. Orz" etc.

Dictionarul dela 1899 apare din nou la 1904,largit i modificat complect (in 8°, 201 + III pag.).In prefata" autorul spune Ca" el a crezut cu cale

organizeze materialul potrivit cursului abeceda-rului rusesc : materialul didactic, imbracamintea, cia-dirile, animalele etc.

Iata cum aranjeaza Oh. Conreanu un capitol :Oamenii dupd sufletestele si al niravului insusid;faptele cele bune faptele cele de prilland (pa-catele).

Dreptos, cu cuviosie. Cuviosie. Facere de bine.Binefacatori. Cu bun suflet. Destulat. Reibdatori.Indelung-rdbdatori. Cu bun cuget" etc. (cuvintele ru-sesti le omitem). Prima parte a cartii este dictionarulruso-moldovenesc, a cloud moldavo-rusesc. La 1912dictionarul dela 1904 apare intro editie noua pu-tin modificata, care poart i urniatorul titlu roma-nese:

Russesc-moldovenesc i. mbldovenesc-russesccuvantelnic. Au alcatuit fost Invaleitori GlzeorgheCodreanu".

Oh. Codreanu mai tip.-.'reste la 1904 un abe-cedar nou pentru a inviita carte pe frnoldovenipe rust la _un toe", in 8b, p?, 40 pag., dar In elnu gasim nici un cuvant rornânesc, daca nu luAmin seama cuvintele rusesti care sunsa ca cele mol-dovenesti (,mama", rac", plug", mac"), ceeace di3igur puiea usura elevibr maldoveni insusirealimb e i ruse sti.

In anul 1906 Oh. Codreanu mai scoate ocarticicd cu

Proverbe (zicatori)moldovenesti cu kilmacire pe limba ruseascd" (in16, pag. 14) In felul urmator :

sa

si

si

www.dacoromanica.ro

C5rfile didactice. 137

Ar face mama pldcinte, dacd ar ave untbrdnzd, dar n'are faind. Proverbele sunt aran-jate in ordinea alfabe!ic i sunt traduse in ruseste.

Cu toate ca aceasta carticica n'a fast pentruscoala ea merit`a si fie amintita, intrucat autorul acules aceste zicdtori" din gura poporului basara-bean. Tot la anul 1906 Oh. Codreanu tipareste oalta brosura (format in 16", p. 48) Pilde ,Fi ane-edoturi, tdlmdcite pe limba moldoveneasar, darcum se vede chiar din titlul carpi ele sunt tradusedin ruseste. Multe din aceste anecdote sunt dinviata imparatilor rusi, din razboiul ruso-japonez.

La anul 1908 apare la Chisinau o brosura in-litulata :

Pilde ci poveteintdia carte moldoveneascd .de cetire tipdritd, deP. Rejep" (in 16, pag. 47).

Este una din cele mai bine aleatuite articeleromanesti in. Basarabia i ca limbd i ca continut.Cartea a fost tiparn de calre cooperatorul P. Re-jep, dar alcatuita de &dire D-1 P. Halippa. In Inaitecuvantare" scrisa de P. Cubolteauu (pseudonimulD-lui P. Halippa) citim intre altele :

Dragi copii basarabeni.Pui din neamul romdnesc ! Luati cdrticica 'n

mând si cititi ! Destuld-vd, cat ati fost orbi dinpricina nestiintei de carte... Ti-a venit dar vremeasi tie, moldovene, sä te: gandesti : cum stai? Cumtrdesti? pe care drutnuri i cdreiri trebue set a-puci in viatd?...

Prin aceastd carte mica-, pe care 0 v-o punemIn mdnd, noi vã cliemdm pe voi moldovenilor dinintreaga Basarabie, spre lumina stiintei, spre uni-re, spre dreptate, spre deplind desteptare"... pupa'aceste cuvinte pline de avant urmeafa bucati de

poezii fabule, tiparite ca i intreaga carte

sisi

si

citire, 91

www.dacoromanica.ro

138 Cu Itura rornâneasca in Basarabia.

cu htere rusesti. In aceasta carte se gasesc urma-toarele bucati: SW* este cea mai band bogatiede I . Tolstoi, Dati invdtdturd si fiicelor voastre"de P. Cubolteanu, Grierul" de A . Donici, Cor-bat vulpea" de H. RaduIescu, Doud poloboace" ,

Racul broasca i stiuca" , Lupul Cucul" si Mo-rarul" de A. Donici, Broasca i bout" de Asachi,Doud broaste" de Oh. Sion, Momita doud mate"de A. Donici, Toporul si pddurea" de Gh. Ale-xandrescu; urmeaza mai departe cateva bucati, tra-duse din cartile de citire rusesti i anume Sdnd-tatea este cea mai scumpd comoard", Doud pluguri",Doi prieteni", Mincinosul", Comoara", Impdr-tire cu sfadd", Cearta nu aduce folos", Soarecelesiret si lacom", Relele ce decurg din risipd" deC. Radulescu-Codin, Cinci paint" de I. Creanga

Sfaturi bdtrdnesti" de C. Negruti. Cum vedem,aproape toate bucatile sunt cu continut moral, di-dactic, ceea ce denota poate influenta ideilor luiL. Tolstoi asupra alcatuitorilor.

De o importanta destul de mare au fostcartile lui Constantin Pop escu, un InvAtator basara-bean. Desi cartile lui, ca i Cartile autorilor pre-cedenti, n'au fost pentru soothe basarabene, eIetotusi au contribuit foarte mult la educatia masse-lor, la cultivarea limbei romSnesti in Basarabia.

Const. Popescu s'a nascut in anul 1878 in sa-tul Chistelnita, jud. Orhei. A facut scoala primardla Chisinau, pe urma infra in scoala me die tinu-talS la Orhei, pe care o termina i Iti complecteazastudiile la scoala normala din Bairamcea. A fostinvarator la tars si mai pe urma pedagog la liceurreal din Chisinau, iar astazi este institutor in Chi-sinau.

Cea mai interesanta carte a lui C. Popescueste Cartea moldoveneascd" care a aparut la 1910

,,si

si

:

si

si

www.dacoromanica.ro

Cr(i1e didactice. 139

in Chisindu. Este. o carte de lecturd foarte potri-vita pentru nevoile s ufletesti ale basarabenilor (in8°, VII-1--208 p.).

In .:'Cdteva cuvinte despre Cartea moldove-neasar , alcatuitorul mdrturiseste, cd nu fall-a desfiahr s'a apucat de o asa serioasd ocupatie, cumeste PO de indoiald, a scoate o carte moldove-neascd in Basarabia. Aicea afard de aceea cä limbanu e cunoscutd de autoritdtile -Med mai estisilit sd nu pre bagi de seamd nu numai greutdtiletehnice, ca cum de exempludipsa tipografiilor spe-ciale, librdriilor si alt., care se intelege scumpescsi cartea, dar Inca mai greu e de adunat si de po-trivit materialul, cum din partea limbel asa si dinpartea intretinerei. Dar eine stie viata moldovanu-lui basarabean, stie i aceea cd moldovanul nu ci-,teste cdrti. Cdrtiie rusesti nu le citeste, pentru cdnu le are".

Cartea moldoveneascd" este tiparita cu litererusesti si se imparte in urmatoarele capitole : Proza"(pp. 5-82), in care gasim mai multe bucdti de lec-turd despre Pdmânt", Om" etc., ceva din scriitoriiromani : Invdtdtorul satului" de gadu Rosetii, Si-mon cismarul" de Gh. Cosbuc, Bunica" de Dela-vrancea, Carte de bun trai" de V. Ureche, Be-tia" de Odvdnescu. Cu ce se scoate sdrdcia dincasd" de P. Ispirescu, Socoteala" §i La arie" deA. Vldhutd; gasim i cdteva bucdti din L. Tolstoisi I. Turghenev.

Capitolul al doilea confine un numdr destul demare de Poezii i fabule" (pp. 83-108) din scri-itorii romani. Aici gdsim Cdntecul strdindtdtii" deOh. Creteanu, Ce te legeni coctrule" de M. Emi-nescu, Roata morii" de Oh. Cosbuc, Adio Mol-dovei" de V. Alexandri, Limba romaneascd" deOh. Sion, poezii de N. Beldiceanu, A. Pan, Radu-

rand,

www.dacoromanica.ro

140 Cultura româneascA 1n Basarabia.

lescu-Coum, M. Poni, A. Donici, D. Cichindeal, Gr.Alexandrescu etc.

Pag. 109-150 contine un numar mare (23)de anecdote de Teodor Sperantd, jar pe pag.151 179 C. Popescu iiprete cdteva pove0" dinCreangd, N. Lupescu i T. Pamfile i Legendatiganilar" de Dulfu.

C. Popescu a adunat un foarte mult material dedike din autorii romdni §i a tiut s aleaga ceeace a fost mai potrivit ca limbi, ca conceptie dementalitatea basarabeanului. C. Popescu a mai ti-pant Povestea lid Stan Pätitul" i Povestea unuioin lenes" de I. Creangd inteo carticica apaite inanul 1910 (20 pag.) §i Ivan Turbince de acela§iautor (14 pag.).

Dela anul 1910 §i pand la anul 1914, C. Po-pescu scoate si un Calendar moldovenesc", undegdsim mai multe poezii, anecdote, glume din scrii-torii romdni, precum §i bucdti cu privire la gospo-(lade, la cre§terea vitelor, ingrijirea bolnavilor etc.

Nu mai putin interesante sunt i cdrtile arhi-mandritului Curie (Grosu), astazi arhiepiscopul Ba-sarablei. El s'a ndscut in satul Nimoreni, jud. Chi-§indu, la 1 Ianuarie 1877. Dupd ce a terminat se-minarul teologic din Chi5indu, Oheorghe Grosu,urmeazd Academia teologicd din ChieV, pe care atermineo la 1902. Dupd ce s'a calugdrit a fostmisionar eparhial In Basarabia, de unde a fost ne-va din cauza persecutiilor autorithtilor ruse$ti saplece, träind in Rusia.

Cea dintdi carte didactica al arhimandrituluiCurie a fost

Cartea de Inv6tdturd despre legea lui Dam-nezeu" tiparitd la 1968 in lipografia eparhiald dinChisindu (format in 8', 308 pag.). Cartea are ur-.matorul continut :

www.dacoromanica.ro

Cartile didactice. 141

1. Ldmurirea rugdciunilor. 2. Istoria sfdnteta vechiului .,s1 a noului Testament. 3. Catillizisul inscurt. 4. Tdlmdcirea slujbelor dumnezeeti". Alca-tuita dupa programul scoaleIor Rrimare, cartea afost admisa de catre comitetul scolar din Chisinaupentru scolile din Basarabia, masa n'a lost aprobatade catre autoritafile superioare bisericesti.

A doua carte a arhimandritului Gurie esteBucoavna moldoveneascr, tiparita la Chisinau

la 1908 (in 8, p. 80.). In prefata Carta autorul aratagreutatile pe care le intampina elevii, cand se In-calca principlile pedagogice de a merge in lucrut

cu indetul dela cele u,ssoare la cele grele,dela cele cunoseute ía cele necunoscute" i ca säscape colarul de lir& de care se intoOrds,seste in-vdtarea la cetire pe cuvintele rusesti in golile cuinvdtdcei-moldoveni" autorul - a aflat de .nevoie siunit cu lege!e peclagogiei" s alcatuiasca o carte deinvd (area la cetire scrisoare rusascd pe euvintemoldovenep".

.Bucoavna este ilustratä si alcMuita dupa m3delulabecedarilor romanesti, insa Ii conformilate cu ce-rintele programei rusesti. Cartea este tiparita cu litererusesti, dar paralel cu aceste litere autorul mire-buinjeazi si litera slavona bisericeasca. Parteadoua contine bucati mici de c;tire (g. 61 80) des-pre scoala, carte, casa etc., cateva pia zii mici. E.caracteristic, ca' continutul celor_ mai multe bucati deentre este luat din viata Romanilor basarabeni. Aldoilea manual de limba pentru scoala primara aarlalmandritului Ourie este

Cartea de celire cu sell* din grarnatica mol-doveneased", care a aparut in cceiasi an si careinfra si in Bucoavna" comPlecta (in 8°, p. 80+XII).Cele mai mulie din bucatile de citire sunt traduceridin cartile rusesti, in special din manualul lui On-

invd Arra

ei

a

www.dacoromanica.ro

-142 Cultura ramaneasca in Basarabia.

goriev i Olenin. Dar sunt i bucati din cärtile decitire rornAnesti, cum- sunt caleva poezii i fabule,bucali de citire, ca de exemplu, Povestea prepe-ittei" de S. F. Marian si altele. Intre bucatile decitire, ca i In cartile rornanesti, se dau i cevaregule grarnaticale, iar la sfarsitul carpi (pp. IXII)gasim o scu7ta gramaticA rnoldoveneasca".

Bucoavna i cartea de citire a arhimandrituluiGude sunt scrise intr'o limba romaneascd destul decorecta. Ca si prima carte, ele n'au fost admise incolile primare din Basarabia.

Insfarsit trebuie se amintirn i despre carttle-preotului Mihail Ciachir (nascut la 1861 in com.Ciadar-Lunga, jud. Tighina), care a SC:is mai multecrji rUso-moldovenesti", intr'o 1irnb& bowie stri-,cata. El a tipArit urmilloarele carti intre anii 19071912 :

Bucoavnd russascd Si moldoveneascd".2. Singur invdtdtoriul limbei russascd cu sti-

.intile din grammatica".3. Russesc i moldovenesc cuvatelnic (si

vorbirele pe limba russascd ci nzoldoveneascd")(pag. 478).

4. Inceputurile invdtdturei crestineasce.5. Agiutatorul molclovenilor in vremea invd-

tdturei limbei russascd. Cartea intdia pentru cetireape limba russascd moldoveneascd. Pentru mol-doveni din Bassarabie, care sâ sdlesc a invdtalumba russascd". (Chisinsdu 19.11, pag. 231+13).Aceasta din urrna este o carte de citire rusa cu-text paralel moldovenesc". MI6 moldoveneasca"din cartea preotului M. Ciachir :

Cioara oari unde au cdpcitat o budildcd debranzd. Vulpea au simtit duh de brdnzd"... (p. 67);

1.

si

www.dacoromanica.ro

C5r(i1e didactice. 1.43

sou: sii jalue un om pre soaria sa i relp.,ste asu-dra lui Dumnezeu"... (p. 66) etc.

Am facut o revizie generala a cartilor didac-tice romanesti, care au aparut in Basarabia timpde o arta de ani, cat a fost sub sr4anirea ru-seasca. Nu ne--am atins de cartile care s'au tiparitIn anii 1917 1918 '). Suntem incredintati, ca InBasarabia s'au tiparit nu numai cartile, pe care le-amenumerat noi numarul lor trebuie sa fie mai mare,cer&tarile ulterioare ne vor dovedi acest lucru. Darchiar aceea ce am putut gasi este ceva bowiemare pentru Basarabia, este un numar impunator(peste 25 de manuale) fata de situatia din Basa-rabia. Aceasta simpla statistica dovedeste, ca po-porul romanesc din Basarabia simtea nevoia decrji rn DIdovenesti", de scoala moldoveneasca",ca el se luptà pentru aceasta scoala. Manualelelui I. Hancu, a lui I. Doncev, abecedarul" autoru-lui necunoscut, fac cinste literaturii didactice nunumai -basarabene, ci a culturii romanesti in genere.Ceea ce este si mai interesant este faptul, ca a-pioape toate manualele didactice basarabene suntcarti de limba : nu gasim nici o carte de aritme-tica sau de alte obiecte, si numai unele din ele serefera la religie. In orisice caz, cartile didacticaromanesti din Basarabia ocupa un loc foarte res-pectabil in istor:a culturii romanesti.

1) la anul 1917 comisiunea FolarA, moldoveneaseg, de pe PangA.Zemstva gubernia16, a organizat un concurs pentru carti §colare. Lad August 1947 au lost aprobate §i pe urma tipAr.te urmAtoare'emanuale: I) Abecedar" de arhimandritul Gurie, 2) Carte deeitire pentru §co1i1e primare" de t. Ciobanu §i 3) Aritrnetica de C.Popescu.

:

www.dacoromanica.ro

Iv.

Limba romaneasa in hisericainstitutille de stat din

Basarabia.

Acte bisericesti. Limba romanil in serviciul divirrsi In corespcnclenta bisericeasca. Viata culturaliiin manästiri. Limba roman asca In administratiaci.vilA in primii ani 01110 anexarea Bas irabiei. ca .teva acte oficiale tipgrite in romaneste. Zemstvele

limba romaneasca.

Mediul cultural pe care 1-a gAsit stapanirearuseasca in Basarabia a fost de asa natura, Meattrebuia s se mentie starea lucrurilor de inaintertrebuia si se respecte traditiile, in care a trait po-pulatia rornaneasea dintre Prut i Nistru veacuri.Intregi.

Prirnul guvernator al Basarabiei a fast ScarlatSturdza, fost vel logofet, boer roman, care ins`a.n'a administrat Basarabia nici un an (2.3 Iu lie 1812.-17 Iunie 1813), fiind inlocuit prin I. Harting, in-

si

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in administratie. 145

giner i general-maior. Acest din urma in rapoartelesale catre guvernul rus (unul din 23 Decembrie1814) cerea introducerea in administratia Basara-bid a institutiilor rusesti. Boerii moldoveni in fruntecu mitropolitul Gavrill au reactional, cum am v5.-zut in alt capitol, foarte deinn la aceste tentativedin partea lui Harting. Protestul lor, precum i ne-numdratele plangeri din partea populatiei, I-au fd-cut pe imparatul Alexandru I s dea pe numele co-misarului s'Ou Bahmetev cunoscutul rescript dela 1Aprilie 1816, in care vorbeste despre necesitateade a da Basarabiei o deosebitei ocartnuire regionald,potrivitei cu legile ei bdstinase, at moravurile si obi-ceiurile ei",iar in instructia care insoteste acest res-cript se indica c Basarabiei ar fi bine sa se acordeo autonomie provinciala, asa cum s'a dat Poloniei,Finlandiei i Georgiei.

in anul 1817 proectul Reaulamentului orga-nizatiei administrative a Basarabiei"fu gata, iar la29 Aprilie 1818 se publicd 1) cu un nou rescriptal impAratului Alexandru I catre Bahmetev din carevedem, ea' Regulamentul... a stat pe terenul deo-sebirilor numitei regiuni si a creat organe admi-nistrative pentru pastrarea drepturilor ci privilegi-ilor pe care le-au avut toate tagmele i pentru a-sigurarea dezvoltdrii i mai departe a acestei rem-dueli" . In capul ocarmuirei Basarabiei dupá acestregularnent se gdseste Consiliul superior, compus

in majoritate din elemente locale. Consiliul su-perior era ultima instanta in chestiuni adminis-trative si judecAtoresti, a alrui hotariri puteaufi contestate numai hi Consiliul de Stat al im-periului rus. Coresponden(a (treburile) In Con-

1) Home co6panie cannon, POCCNICKOrl umuepia. T. 35,pp. 222-281. 1818 r. Kg 27,357, 11n. 1830 r.

la

www.dacoromanica.ro


siliu se face in limba ruseascd moldoveneascdduper natura ei, adia acele (administrative) dis-pozitive, fiscale (ale statulua criminate si de ins-tructiein ruseste moldoveneste cu respectarealegilor imperiului rus i cu pdstrarea drepturilorssi obiceiurilor pdmatului relativ la apdrarea pro-prietertii private ; iar cele civile judecdtoresticele de hotarnicie se fac intr'o singurd limbd mot-doveneascd, si se juclecd pe baza legilor si obi-ceiurilor moldovenesti". Daca cea mai inalra insti-tulle a Basarabiei intrebuinteaza' inteasa m'asufalimba romaneasca, de autoritatile judetene nici nupoate fi vorba : limba romaneasea era singuralimba", care se intrebuinta in afacerile locale.

inteadevar s'au Vastrat o multime de actecare dovedesc, ea primii ani a ta'panirei rusesti,sau mai bine zis, primele decenii, limba roma-neasca a fost limba oficiala a institutiilor din Ba-sarabia, care se intrebuinta in rand cu eealalta

oficiala, cu cea ruseasea.Circularile mitropolitului Gavriil Banulescu-Bo-

doni si a arhiepiscopului Dimitrie Sulima de obi-ceiu se fac in dou'a limbi. Asa la anul 1812 mi-tropolitul Gavriil face un apel catre populatia ro-maneasca basarabeana, cautand sà o convinga sanu emigreze peste Prut '); la 27 Februarie 1815 eltrimite o circulara c'atre clerici indemnandu-idea copiii la scoala 2); la 7 Iunie 1819 o alfa cir-culara in chestia betiei intre preoti 3); arhiepiscopulDimitrie Sulima traduce la 1821 Instructia pentrubulgarii colonisti, aseza(i in Basarabia", iar la

1) A. CTaAHHIkliiii. Taayikuri, Baayzecao-Eoram, p. 271.Apaurs Kinuaaeacaoil Jiyxosuoti Hoacmclopia 1812, N2 224.

2) Ibidem, p. 299. Apxan 1cm. Arc. Koac,, J 299. 1815.3) lbidem, p. 315.

5i

sa

si

38i

si

limbd

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in adminigtralie. 1.47

1830 trimite o Scurtd pastoreasal indeninare pen-tru hultuirea apdrdtorului vdrsat") etc. Acteleoficiale ale protopopiilor erau toate in romfineste,cum se constatd si din cAteva certificate de cd-.satorie eliberate dupd anul 1820 de cdtre proto-popia judetului Orhei, certificate care se gdsesela Comisiunea monumentelor istorice din Chisinau.De parohii nici nu poate fi vorbd. Limba romd-rteased in ele s'a mentinut aproape Wand in tim-purile noastre. Sunt foarte interesante in aceastdprivintd notitele arhiepiscopului Pavel (1871-1882),unul din cei mai constienti propagator a culturiirusesti in Basarabia i unul din prigonitorii limbeiromdnesti In provincia noastrd. Din 18 mandstiri dinBasarabia, dupd aceste notiti, in 13 serviciul divinlacea numai in limba romaneascd, iar in 5 (1-larjanca,Harbovdt, Jabca, Curchi i Calarasovca) era si cafe ostrand ruseascd (slavond). Pe la 1873-1874 arhie-piscopul Pavel a luat dispozitie, ca la toate rands-tirile din Basarabia, pe Mngd strana moldove-neascd sa se infiinteze i cate una ruseascV), Cutoate masurile pe care le-a luat arhiepiscopulPavel, la sfdrsitul arhipdstoriei lui in Basarabia sefacea serviciul divin Iii romaneste In 207 biserici,in romaneste i ruseste in 211 biserici si in 608in limba slavond bisericeascd 3).

Dar credem, c i aceastd din urmd cifrd esteexageraid, Intrucat chiar in timpurile noastre, Ina-inte de revolutia dela 1905 aproape in toate pa-rohiile moldovenesti o parte din slujba bisericeascdse facea in romdneste. Altfel nici nu se putea. In

1) V. capitolul despre tip6riturile biseliee§ti in Basar6bia.2) TpyAtA Beecaparictioil peps. apxeoaor. o6wezaa. BUIL 111.

I. M. HapX0MOBilq1. Altutumnpairemit AtirreablIOCTL rIpeOCBMIleliKaro Ham, p. 28.

3) Ibidenz, p 170.

sO

www.dacoromanica.ro

148 Cu ltura rom:ineasc5 in Basarabia.

jurnalul s'au de calatorie prin eparhia Chisinauluiarhiepiscopul Pavel adeseaori noteaza ca clericii-nu stil limba ruseasca de loc. Nu numai cAntaretii

r- Alr.or0- 7'"''t,-, ..'W.4%,14r24%Vi' -,;46-.,_"..N%,' vi%

riiii.d

4'firoTononLia LL flale

MOAHTTEA TA Ilfitorrt AHNE.- 7,%/1*--c-)A144-411111iip

2-A-/74Y vksgen

-44,14-4110 ElVE AA Ait "I" tyAr ?cite

ail Agin E frps4NE, r bria MOTE 'IrvinAL ISA f - CZ 01 ntrt-t:1% Al nip

Kimb 4AVEiratIth ii AAPIair+ aliVI1A .ts swahlt

hr,t. 0 vt.XgAE,

Ob potii.,6.94 AIR vitt*

l'Epe fl ilnrr-rp IntAincs

me Aorh

97; V 64.

Un act bisericesc eliberat de protopopiaOrheialui la atud 1820.

chiar multi din preort nu cuno5teau limba statului,Asa in satul laipujeni preotul N. cu putinci carte,nestiutor a Umbel ruse, moldovean ; catehismul Inset'

1,96;44. /7/e 0

WIg .."

tvapiiHrIZ

(ivG

tittli;

S.

lie

Agill

K A AIAli Mt M

*Ats314 sel 1AS wiri

S oft olonu;øhliI AttAT,

k to

rs,.&-f- -4,..z.ws-

42A.9-2.4.

An), minT6Tri82

CI

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in aclminisiratie. 1.49

..stie" 1) ; in satul Cainar preotul N. neinvd(at sinu cunoaste nici un cuvdnt ruseste"2) ; in satul Car-buna preotul N. din neinva(a(i, moldovean, nu stie

_ruses*" 3); in satut Gangura, dupa Pavel sat ru-sesc nimeni din clerici nu stie ruseste'); in satulColencauti preotul N. de 37 de ani din absolven-(ii seminarului ; dar s' a sa7bdtdcit intr' atdta in pa-rohia liii moldoveneascd, incdtvorbeste ruseste rdu"5).Arhiepiscopul Pavel constata, ea' in mai multe pa-rohii cu populatie ruseasea sunt preoti, care nustiu ruseste 6). Multi din acesti preoti au fost Iran-sferati pe la alte parohii, multi au fost pusi in dis-ponibilitate, dar aceste masuri n'au putut _omori tra-ditia veche in biserica basarabeana.

Corespondenta bisericeasca deasemenea mulltimp s'a facut in romaneste. In arhiva consistoruluidin Chisinau se ga'sesc documente in romanestepada' la anul 1870. Arhiepiscopul Pavel in vizitelesale canonice intâmpina greurati in cercetarea ac-telor bisericilor, din cauza c ele erau scrise inromaneste. Chiar in multe parohii, in care clerieii..stiu bine ruseste, registrele se fac in romdneste 7).La anul 1871 Pavel a luat dispozitie, ca registrele.clerului (statele personale), sa se Med in roma-neste, iar la anul 1873 dispune, ca toate actele bisericesti sa se faca numai in limba ruseased 8).

In madastirile din Basarabia traditia culturaIdromaneasca era si mai puternica. Ele duceau ace-ai pe care o duc eau manastirile din Mol-

1) Ibidem, p. 137.2) Ibidem, p. 137.3) Ibidem, p. 137.41 Ibidem, p. 133.5) Ibidein, p, 1386) Ibidem, p. 138.7) Ibidem, p. 130.8) Ibidem, p. 130.

viatd,

www.dacoromanica.ro

150 - Cu itura romaneasca in Basarabia.

dova, cu aceleasi indeletniciri intelectuale a cdlu-gdrilor cu copierea cartilor, cu predici in limbamoldoveneascd. La mai multe mdnästiri din Basa-rabia se gdsesc carti bisericesti scrise cu mana,copii de pe cattle tipdrite, transcrise ca poslu-sanie ". La mandstirea Neamtul-nou s'au pdstrat omulfime de manuscrise ale arhimandritului Androniccronici, care privesc viata religioas i cdlugäreasedin Moldova si Basarabia scrise intre anii 1863-18901).Un raport al arhiepiscopului Pavel dela 1872 catresinodul rusesc caracterizeazd inclestul viata calugd-rilor din mandstirile din Basarabia. Deschidereascolilor (rusesti) pe lânga mdneistiri" , scrie el, afost intdmptnatd cu multd simpatie de ceitre fratiicei mici ceilugeiri tineri, poslusnici (novicei) si de,ceitre populatia din imprejurime; dar aproape in toatemdndstirile au fost intdmpinate cu foarte multd rectvointd de ceitre fratii cei mari, grosolani,necunoscdtori a limbei rusesti dusmdnosi invei-teimdntului rusesc. inveltdtorii ci invdteitoarele mnunele melndstiri, mai cu seamei la Ildrjauca si Do-brusa, la inceput au fost insulta(i in mod grosolandin partea calugeirilor"...2). Mai departe arhiepis-copul Pavel arata ce masuri a luat el impotriva cd-lugsarilor, cari i-a Mcut pe cei dusmdnosi 5coaleirusesti sd. priveascd cu Mutate neputincioasermersul ei.

Populatia romaneascd din Basarabia a (inutfoarte mult la obiceiurile vechi moldovenesti. Ei Iiplacea slujba bisericeascd moldoveneascd", biseri-cile in care se fdcea serviciul in romdneste, chiaracele din orase, cum a fost biserica sf.

1). Articolul nostru: La mindstirea Neamful noun. Latnura".1921, N. 1-2.

2). Awn. Kinn. ityX0B11. KOHCHOT., 1872. Oa 14 360.

Ilie

.

inculii,i

Si

si sL

www.dacoromanica.ro

Lirnba ram. in adrninistratie. 151

Haralambie, erau frequentate mai mult, decal celerusesti.

Chiar boerirnea basarabeang, trecura prin sco-lile rusesti tinea bowie mull la biserica moldove-neasc8. Si cazuri, curn a f3st cu cunoscutul avocatdin ChisinAu Chiriac, care inaintea mortii (a muritla 1912) a rugat ca la inmormantarea lui sa-secante numai in romaneste, n'a fost un caz unic.

Boerii moldoveni uneori chiar epitafiile de pepietrele mormantale le scrieau in rothaneste. Asafacea familia Donici, a carei membri se inmor-mantau la biserica din Rascani, suburbia Chisinau-lui si la mosiile lor din judete, familia eaminaruluiZamfirachi Ralli i a paharnicului Toma Starnatidela Sf. Ilie din Chisinau, a pitarului Casian Suru-ceanu dela manastirea Suruceni etc. Aceste in-scriptii se pot citi i astazi. fat-a una din ele, a luiIonichie Cazimir, mort la 30 lanuarie 1827 si in-mormantat in satul rescauti din judetul Flo lin:

Supt aceastd piatrd vdrtoasdStint aseunsd multe oathLa doi frati i trii suroriAceste-s numele lor:Lascar, lancu, Profiria,Anastasia 0 Maria...Dumnezeu pomineascaIntru impard(ia cereascd.Ldngd dân.ii nn de maltS'au ingropat in mormantA lor pdrinte iubitCare asa au poruncitSal punem ldngd ai säi fiiCa sd saza in vecii" 9.

1) V. E. lonescu-Darzeu. Insemn4ri. Neamul romtmesc 1919No. 4.

sd-i

www.dacoromanica.ro


Unele din aceste inscriptii sunt scrise in tim-purile noui (1864).

In administratia civild a Basarabiei limba ,ro-niâneased s'a 'pdstrat mai putin timp, totu$i, cutoate CL Basarabia a fost inundatd de functionariTUi, $i in aceasta ramurd a vielli basarabene gd-sim date care dovedesc, cd limba romdneascd aputut fi scoasd din circulatie cu foarte multe greu-lati.

Limba romaneascd a fost ingaduita in instilu-tile din Basarabia pand la anul 1850 $i ceva. Laanul 1835 s'a dat un termen de 7 ani, in care semai puteau primi petitii la institutiile de stat ruse$tiin limba romdneascd, termen care a expirat I a-nul 18421), dar $i dupd aceastd data gdsim actescrise in româneste. Si guvernul rus adeseaori re-eurgea la limba romdneascd. Citdm cdteva date.

La anul 1818 guvernul rus lipare$te Aseza-mantul Obrazovaniei Oblastiei Basarabiei" in limbaromâneascd si ruseascd (in folio, 210 p.). La anul1819 se tipdreste tot in doud limbi alt act oficial :Alcdtuirea ponturilor. Pentru indatoririle, supt carestint supusii altar stapánii mosiilor, taranii saulucrãtorii de pdmantu din oblastea B&'sarabiei,dreptd(ile ci au ei spre a li sä da de cdtrel stolpd-nii lor de hrand" pentru dânsii pentru vitiledupd cuprinderea jurnalului ci au inchiet inaltulstat a acescii oblasti, la anal 1819 mai in 16 zile,pe temeiul asazdindnturilor Moldovei"... sau tipd-nit in tipogratia Ocdrmuirii Oblastii Basarabieila anal 1819, august in orasul Chisineiy". Brosuraeste tiparitd in folio pe 44 p.

In anul urmator se tipdre$te o altd bro$urd

1) Arhive!e statului din Chi§inau Dosarul No. 477 dinanul 1841.

.,si

ci lor,

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in administratie. 153

,(10 p. in 4°) intitulatg : Copie dupd predlojenia Do-mnului imputernicitulut Namestnic a Oblastiei Ba-.sarabiet si cavaler data- cdrmuirei Oblastiei la 29Fevruarie 1820". Brosura scrisa in ruseste i ro-mâneste trateazd despre modul, cum se aleg de-putatii nobilimei.

Se traduce la 1.824 si se tipgreste tot in douglimbi la 1827 in tipografia duhovniceasca din Chi-singu urmgtorul act (9 pag., in 4) : Hrisov do-mnesc de invdtaturd dupd soborniceascd indreptaresi hotdrire, ce s'au Null pentru rdnduiala daniilorde mosii, de vii, locuri dc case, si vdnzdri,schimblri, zdlogituri, i pentru mlneisti-resti, eisijderea i pentru rdnduiala Impdrtirilor detigani, pentru partea moldoveneascd ce s' au a-mestecat cu partea tigdnesca prin insurdri si md-ritdri, cum si alte bune indreptari pentru (igani afeliu de feliu de obraze". Este o reproducere ahrisovului domnitorului Alexandru Mavrocordat, ti-pgrit la Iasi in anul 17851).

egad in anul 1828 Basarabiel i-s'au luat drep-'turtle acordate prin asezdazdntul" dela 1818, inC'aisingu apare noua lege : Asezeimtintul pentruocdrmuirea Oblastiei Bessarablei dinpreund statulAd, tdlmeicit pe limba moldoveneascd s'au II-pant in duhovniceasca tipografie in Chisindu, 1828,Aprilie 27 zile" (in folio, 21 file). Chiar circulgricu caracier administrativ se trimiteau in limba mol-Aoveneasch, asa cum a fost circulara filed data aguvernatorului. Iliinschi (1854-1857) Tircular prinOblastia Bessarabiei si gradonacealstva Ismailului"In chestia furturilor de vite.

Ceea ce este mai interesant, este faptul, ci

11 I. Diana qi N. Hocio$. Biblibzrafia ramâneaseä veche.11, p 306.

imoiile

vi

v1

vi

Vol.

www.dacoromanica.ro

154 Cultura romaneascl In Basarabia.

unele aCte oficiale se tipareau la Petersburg. Asaguvernul rus la anul 1868 gaseste de cuviincatipdreascd in limba romdneascd i ruseasdi doudcarp cu privire la legea si aplicarea ei dela 19Februarie 1861 (dezrobirea taranilor), cu toatein Basarabia, cum se stie, n'a fost iobagie, faptcare denota Inca" guvernul rus era in curent cuchestiunile basarabene. Prima carticica (39 pag.in 41)) are urrnatorul titlu :

Ucazul ocarmuitorului senat. Sau tipetrit intipografia sinodalnicd a Peterburgului in Jana Oc-tomvrie anului 1868".

Pe Idngd manifestul imparatului aici se tipd-reste in 118 articole Asezeimântal pentru intoc-mirea pcimânteand locuitorilor säteni Oblastiei Bes-sarabiei, celor asezati cu läcuintd pe pämemturile-steiptinitorilor particulari, memeistiresti altor pro-prietari duhovnicesti".. In acelasi an se tipäreste o altd brosurdtulata :

Articolii din asezdmatul dela 19 Februarie-1861, ardtati in ucazul dela 14 Iulie 1868 si ase-zeimântul pentru locuitorii sciteni a Oblastiei Bes-sarabiei". Aici se tipdreste legea dela 1861 (art..40-191) si Pravilele pentru relnduiala punerei in-lucrare asezilmeinturilor dela 19 Fevruarie 1861"(art. 32-46)1).

Tot in liwba romdneascd a fost tiparit pentraBasarabia si manifestul ImpAratului Alexandru alII-lea la 1877, cdnd s'a declarat räzboiul TurcieL

La primariile din sate limba româneascd s'apastrat si mai mull timp. Dacd autoritdtile rusestigaseau functionari rusi pentru orase, la sate era

1) Aceste bropri precum i ceIe pe care le-am citat mai sttne-au fost puse la dispozitie de atre D-1 P. Gore.

si

inti-

sI

cI

www.dacoromanica.ro

Limbo rom. in administra(ie. 155

greu de inlaturat elementele locale care vorbeaulimba româneasca, care se foloseau uneori de ea,

_ Posedam o cdrticicd de platire" din anii1863-1878, in care se introduceau birurile tara-nilor, carticica scrisa in ruseste i romaneste. Ceimai multi din notarii dela sate scrieau i roma-neste. S'a pastrat an Calendar' scris in anul 1832in satul Parjblteni de câtre un asemenea notar ').

Este probabil o copie de pe yreun calendartiparit in tarile romanesti, fara inceput (41 file in80), care contine partea calendarislica dupä pla-nete, Planetoscopia pe luni a anilor planetilor",,,,Schimbdrile vremilor pe fiesce care lund", In-semnare pentru infrared soarelui in zodii", Pen -fru semnile vreamurilor dupd road, piatrd, nin-soare i dupd ger", Pentru vrenzile sdmdndturilor",Tablitd alcdtuitd de un sldvit astronom tihobrahdin Europa... care aratd cd intr'un an se afld 32de zile intru care nu se cade nimicd a incepe nicia sdvdrsi lucrdri mari", Gromovnic"; Trupelnic",La sfarsitul cartii gasim i numele copistului : Acestcdlindariu sau scris de mine pisariu Terentie Pd-liescu in anal 1832 Sdptemvrie 10 zile satul)Parjolteni".

Institutiile cu caracter local gospodAresc, Ze mst-vele", adeseaori popularizau cunostintele gospod6.-resti si de ordin:sanitar prin limba romaneasca. Siera lucru natural, intrucat in aceste institutii lucrauboeri moldoveni.

0 multime de brosuri cari priveau chestiuni decresterea vitelor , de sadirea i altoirea pomilor siviilor, de sanatatea poporului se tipareau pana launire si de catre Zemstva gubernialA si de cele

1) Calendarul a fost Osit In satul Valea TrAisteni dinClai§inAu de cátre D-1 Moisiu, care ni la pus noul la dispozit e.

www.dacoromanica.ro

156 Cultura rornanzasca in Basarabia.

judetene in romaneste. lard de exemplu titlul uneiasemenea brosuri : Invdtaturd cum se poate sä tepazoti (mai Inainte) de lzolerd cum sa ajutibolnavilor de dasa". Brosura (46 pag.) scrisd intloud limbi a fost edidard de chtre Zemstva guber-niald la anul 1893.

Este bowie interesant, c probabil tot dupdinterventia Zemstvelor basarabene, la (-Mesa in anul1886 se tipdreste o carte despre filoxerd2 cu

romdnesti. Gartea are urmatorul film: Fillo-ssera" (Philloxera vastatrix) inemicul vielor. Compusde Pogibka. Dupa poronca comisiunii fillossericedin Odessa" (34+2+2 p. in 8"). Lucrarea este corn-puss din urrndtoarele capitole : Istoria naturald afilosserei", Canz se pronunta daramatoarea actiunea fillosserei pe lozile viei" Cum se discopere fil-lossernica molipsire in vie" ',Intinderea fillosserei",Cum se apdreim vielle de filossernica molipsire?"

Bine inteles, c traducerile din ultimii ani inaintede revolutia ruseascd, ca limbd lash foarte mull dedorit. Iata cdteva rdnduri din brosura citatd : Pre-cam mai sus am ardtat, cei mai mare stricd-ciune lozie de vie face fillossera de rdddcind. Acestpeiduclzi, indatd ce s'aratd caldura de primavard, pela mijlocul mai in locurile Bessarabiei ii Chersona,-essd din coaja rdddcinii" (p. 12).

Dar faptul c aceasta brosurd apare cu Merelatine denold c intre basarabeni, in special intreboeri, era un contingent de cititori, care citea culidera romdneascd.

Unul din boerii basarabeni V. V. Ianovschistrain de neamul romanesc, dar care a lucrat in'.zemstvele basarabene, a scos pe socoteala lui inromdneste i o cArticied cu nuvele din L. Tolstoi. PeIângd titlul rusesc citim in romaneste : Seirbarea incinstea contelui (grafalui) Lev Nicolaevici Tolstoi.

.si

Ii-.lere

,

www.dacoromanica.ro

Limba rorn. in aiministratie. 157

LXXX. 28 august al anulai 1828.-28 August al"anului 1908. Povestirile contelui Lev NicolaeviciTolstoi. Pentru satele moldovene.Fti. Editia lui V.V. Ianovschi sub redactia lui N. Visterniceanu. Chi-sinnu. 1908. Cartea este foarte bine editaffi, pe

riLLossERA(PHULLOXERA YASTaTRIll,

cicalaretia

DE

A. 1. POGIBR A

pupa Procka commissiunii fillosserice cl in Odessa.

OA.ECCA7..orpkois E N. tOeseumn rpe4rcoag tA L Mr 26

1886.

Titlul crfii despre filoxera dela 1886.

6+108 pag. in 8°, cu portretul lui Tolstoi. Intr'o.,precuvantare scurta editorul aratà scopul editiei, careare in vedere a-i face pdrta.si in stirbarea culturale" a lumei intregi pe locuitorii moldoveni de prin:

IEMICtTI

www.dacoromanica.ro

458 Cultura rornâneasca. in Basarabia.

satele Basarabiei, carii n'au putintd in original sdceteascd scrierile lid Lev Nicolaevici". Editorul a-duce recunastinta sa lui N. Visterniceanu, D. Vol-fensohn, Teodor Inculet, F. Zaharov, N. Moghi-leanschi, Pant. Halipa si V. Hartia, care au im-peirtdsit greutdtile edi(iunei acesteia".

Cartea contine trei nuvele :1) Doi mosnegiu , Prin ce is vii oamenii"

Staplinul ci argatur. In afara de aceasta incarte se gasesc i cOteva date cu privire la viata-lui Tolstoi. Traducerea este fOcutä inteo limba camgreoaie.

In anul 1917, cOnd s'a inceput revolutia ru-seasca, Zemstva guberniala a scos o multime debrosuri in romOneste, in care se explicä rostul re-volutiei, chestiunea ,agrarg, diferite chestiuni so-dale, chestiunea addncirei revolutiei" etc. Dar deaceste brosuri nu ne v'om ocupa, intrucAt ele pre-vesteau o viat5 nouä in provincia noastra, preve-steau reinvierea culturii nationale in Basarabia.

www.dacoromanica.ro

V.

Limba rornaneasc5 in Icoalabasarabeanad.

Infiintarea seminarului din Chisingu. Limba roma%neasa in programul seminarului. Scolile lanca-steriene. Liceul regional i coli1e tinutale. Incer-arile de a introduce limba materng in scoalgdupa revolutia dela' 1905.

In momentul anexdrei Basarabiei de catre Ru-sia, in provincia noastra gdsim inceputuri serioasede §coald romaneascd. Cum am vazut mai sus, inafard de $colile de pe Idngd mändstiri i parohii,in afard de dascalii de Imititat copii", cum eracopistul Alexandriei dela 1790 din Chi§indu Siefandasailul din Putna", sunt indicati cd. in ChiOntiu afost i o cOa1t domneascd", o $coald, care aveamenirea s dea o pregatire mai serioasd copiilorboerilor i negustorilor din Chi§indu. In aceasta,coald probabil Ca se infata §i .limba greceascd,cum era obiceiul pe atunci §i cum vedem §i dinautobiografia boerului basarabean Teodor Vdrnav,

www.dacoromanica.ro


care pe la 1810-- 1811, petrecdndu-si copildriaAtaki, judetul Soroca, urmeazd la o scoald a unut.filozof" grec in Movildul de peste Nistru, undeInv* greceste.

La 31 Ianuarie 1813 in Chisindu multumita in-terventiei mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni sedeschide prima scoald sub dominatisa ruseascdanume seminarul teologic: Mitropolitul Gavriil Ba-nulescu-Bodoni, care cunostea bine starea lucrurilordin Basarabia, in numdrul obiectelor introduce silimba romdnd. In raportul sau cake Sf. Sinod mi-tropolitul Basarabiei scrie : Din limbi sa se invetein primul rand si neapdrat limba ruseascd, ca limbapredominantd, cea nationald moldoveneascd cu sco-pul cã cei ce o Invald sa poatã propowidui cuvaatuflui Dumnezeu i buna morald,,Fi cea Wind, fiindca-din ea se trage si se poate Imbogd(i ceanald" ').

Programul seminarului nu era incd bine ela-borat, asa cd flu ne putem face o ideie clard des-pre felul cum se preda limba romând. Slim numaicd in cele doud clase, care s'au deschis la inceput,,in prima clas d. se inv.* citirea i scrisul, iar in adoua gramatica ').

Potrivit proectului de program al seminaruluiralcdtuit de catre primul rector al lui P. Cunitchi i.aprobat la 25 Ianuarie 1813 de cake episcopul deTighina Dimitrie Sulima, in clasa 1 i a 2-a limbamoldoveneascd se preda de 3 ori pe saptdmandcafe doud ore deardndul ; in afard de aceste ore pro-fesorul era obligat s facd de doud ori pe sdplämand

1) Dosarul No. 221, anal 1812. Arhiva Consistorului dinChi-§inlu, f. 8.

2) 1. 11 apxomoea trs. Aroeso-rie611bia BaBeAeuis 131111-._anent' enapxia. Tpma Beecap. aepeoeao-apxpaaregeesaro o6utema. BUIL IX, p. 61.

si

natio--

la

www.dacoromanica.ro

tirriba` roii. n 161

cAte cloud ore exercitii in aceiasi limbd, adicd in totalin fiecare clasa era ale 10 ore sdplarnânale delimba romaneascd1). Nu tim, ce manuale se Intre-buintau la inceput de catre elevii serninarului, pa-tern insd presupune, cd seminarul din Chisindu sefolosea de aceleasi Carp de care se folosea scoalalui Veniamin Costachi dela Socola, adicsa carp ti-pdrite parte in Ardent, parte in Odle romdnesti.-Slim numai, c pentru limba laiin i greceascds'au adus carti cu traduced si explicatii din Buco-vina 2).

Desigur, c profesorii seminarului se foloseaude limba româneascd si la predarea c Aorlalle o-biecte, Intrucal elevii seminarului nu cunosteau limbarusd, ceea ce se constatd si din faplul, cä pentrulimba latind, cum am väzut, i cea greceascd seprocurd carti din Bucovina, iar pentru limba ru-seascd se tipareste In 1819 cunoscula Scurtd gra-mailed cu tdbmicire in limba moldoveneascd pentruucenicii seminariei Chisindului si ale allot- Scoale dinBasarabia". Prin urrnare, chiar limba ruseascd sepredd in romaneste In primii ani a functiondrii se-minarului.

Ca profesor de limba romdnd la Inc eput a fostpreotul loan, a cdrui nume de farnilie nu s'a pas-trat, dar care probabil, cd a fost un preol din ceice au venit cu mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodonidin Moldova. Preolul loan predd limba moldove-neascd pând la 1816, iar dela data aceasta la ca-tedra de limba romanti se perindeazd o serie deprofesori i anurne : Dirnitrie Savitchi (1816 1819);Iacov Hancu, cunoscutul autor a crestomatiel ro-

1) IT. A. itorogaiii. Ilcropia Kmuuescaort Ce-manapiv. KRIIIBilen 1913, p 25.

2) Ilapxogoautts. Op. cit., p. 62.11

vo?.15.

Ayx-osoott

www.dacoromanica.ro

162 Cultnra ronfaneasca in Basarabir..

manesti, Andrei Timosevschi (1820-1823) 1), Oli-jinschi Avraam (1823 -1826), igumenul Antonie(1826 -1828)2), Mihail Daclatchi (1828 -1845), Ni-comae Danilevschi (1845-1847), Baltaga Teodor(1847 1860), Emilian Ghepetchi (1860-1867) 3).Desi numele de familie a acestor profesori nu suntcomanesti, cei mai multi din ei, ca fii de preoti dinBasarabia i ca absolventi ai seminarului teologicdin Chisinau, cunosteau limba româneasck unii erau .

propabil chiar romani de origina. Din ei doi, si a-nume Ghepetchi Emilian i Baltaga Teodor au, fd-cut Academia teologica Ia Chiev.

Despre spiritul, care domnia la Inceput in se-minarul din Chisinau, marturisesc cateva documenie

. care dovedesc, c limba romanesca ocupâ un locfoarte onorabil in. programul acestei scoli. In zileleonomastice ale mitropolitului Oavriil, profesoriielevii seminarului aduceau, cum era obisnuit si laseminarul lui Veniamin Costachi dela Socola 4), e-Iogii arhipastorului, citind versuri alcatuite ad hoc

rostind cuvantari ocazionale. Era un fel de con-curs, care arata i succesele obtinute de scoan.S'au pastrat cloud carnete cu asemenea poeziicuvantari, scrise In cateva limbi, unul din anul 1814cu poezii i cuvanrari semnate de profesori 5) i altuldin anul 1817 cu semnlitura elevilor seminarului.Cele doua cuvantari romanesti, care se gasesc Iiiaceste carnete sunt fah' numele autorilor. Ilea cumsun'a prima cuvantare :

1) II. A. doTouid 5. Op. cit., p. 72.2) II. A. .1Iwrotutig. A

krxosuoil Cemaeapie. KEIIIIHIleirh. 1913, p. 55.3) Ibidem, p. 74.4) $t. Ciobanu. Din trecutul §coalei române§ti. eoa1a Basa-

rabiei, 1921. No. 4, pp. 183 190.5) lsidor Gherbauovschi, ieromonihul Irinei, loan Rodostat.

moll KMInHEeB-CEOñ

si

-

www.dacoromanica.ro

Limba rom. coa1. 165

Cuvemtul.liwit Preosfintite stdpcine, premilostive pdrinte

_si arhipctstorul nostril :Iata Premilostivul Dumnezeu de al doilea ne

Invredniceste pe noi sd proslavim aice milile lor inziva aceasta, ziva la care el au ales pre tine, casemenea cu purtdtorul de lumina Gavriil sa fii

mostenirei sale vestitorul a judecdtai lui. 0zi blagoslovita ! 0 zi malt doritd ! Mu i mii demu s'am indulcit cu a (a cereascd vestire, miimii de mii isi aduc aminte de aceste bundtdti, pre-care au vdrsat preste ddnsii prin sfdnta mdna ta,premilostivul Dumnezeu. Dar noi in ziva aceastagustdm adevdrata fericire, noi privim pre tine, mareIerarh, pre tine, care intemeiazi si pre noi, precum-oarescdnd interneiai pre ddnsii, pre piatra credinteiliii Hristos. Mai 'Malta de cat aceasta fericire nusd afla, pentru ca ia sd izvord:ste dela insusi lisus,,pentru cd ia Sd varsd spre viata ce vecinicd. Deciinsus,si el, invrednicindu-ne prin tine, premilostivulearhipdstor de milile cele nespuse sd te pdzeascdpre tine pentru binele nostru pan la cea mai a-&Inca veacuire trimitindu-ti totdeauna aceste bucu-nil, care sat cei ce fac hucrahai, cei ce sdnt una

Dumnezeu" 9.A doua cuvantare este ceva mai maestrifii,

podobila cu mai multe figuri retorice. MIA cum sun8aceastd cuvantare :

Inuit preosfin(ite stdpdne, premilostive pdrintei arhipastorul nostru.

Pldcut iaste a-si hndalci vederea ca cu cdmpu-rile pestrite de tot felul de flori; cu bucurie iasteii pravi la holdele cele impodobite cu spicuri de

1) Arhiva Seminaralui teologie din Chi§ini.u. Dosarul No. B. X28 din 13 Iulie 1814.

iubitei

ii1m-

si

www.dacoromanica.ro

-' 64 Cultu- a ro -War ea3cg In Fautrabia.

cur ; cu mángdere iaste pentru inimei a vedea viiaproape de coptul br, pentru acei pe a carora cam-pun acum flori care au samanat aceale cam"-puri, care au rdsddit acele vii : Doard nu dease-.nenea trebuie i inimd ta sa simteascd celutdnarspre noi, care cu mila si purtarea ta de grip' a.-apeindu-ne,. crescem -infra itztelepciunea, caducem dulcea roadd spre meingelerea ta, pre Imbu-riatatitule arhipastorule, §pre meingeferea peirintiloraostri, spre folosal fratilor nostri.

Sd-se bucure sufletul tau, de pururea, iara matvaTtos scr-se bucure Infra aceasta zi, "infra care noifiii tãi proslavim pre domnul cel ce te-au ales dirt-ini flocul norodului, ca sd rdsddesti, ca sd Ingrd-clesti, ca sa adapi via Domnului lisus.

Sd trelesti dard nedespdrtindu-te de noi IntrirLtngitne de zile, sdndtos "intreg, ci noi atunceaceale mai mari vom vedea, vom vedea cat ictste de(iun Domnul, cel ce te-au trimes noao, voM vedea.?i noi i urmdtorii nostri, cum cd toate gdndurile

dorintele tale cut fost norocirea oamenilor infra-iiristos Esus"

Elevii seminarului teologic din cursul superiorerau obligati sd alcdtulascd predici in limba roma=neasc i sd le rosteascd in bisericele din Chisi-ndu,lucru care se fd ea si la seminarul din So-eJla intre anii 1812-1815 2). Asemenea exerci-tii" erau necesare pentru viitorii preoti a parohiilor-.-noldovenesti. In arhiva seminarului din Chisindui'a pdstrat o predicd; care poarld data 1823 3). Eaare urmdtorul tillu:

1) Arhiva semirkarului teoiogie din Ohi§in5.u. Dosarul No. B. L-I 9 din anul 1817.

2) $t. Ciobatzu. Din irecutul §coalei romiLue5ti. Revista $coala-Basarabiei". 1921. No. 4.

3) Doserul No. B. X. 43.

cresc

sd

ri

si

www.dacoromanica.ro

Jimba rorn. in ,?coarii. 165

Cuvelnt in ziva bunei vestiri. An 1823".La sfarsitul cuvantarii (6 file in folio) ga,im

,numele autorului :Sau alcdtuit si sau spus de ucenicul bogoslo-

viei a seminariei Chisindului Laurentie Cuni(chi".Este ab3olventul seminarului teologic din anul 1823,care, cum vom vedea mai jos, fusese la Peters-burg pentru a se pregati pentru scale lancasterienemoldovenesti si care ulterior a fost profesor la oasemenea .coald la

Predica lui L. Cunijchi, probabil o tez 5. la re-loricä, poarra pecetea cuvântarilor scolare, cu a-celasi stil umflat, nesincer, cu aceleasi podoabe defiguri poetice luate din lumea abstractel"), cacuvanfarile dela seminarul din Socola, alcatuite dupL1modelul cuvantarilor din scolile polono-ucrainene,dupa retoricele scolastice dela sfarsitul veaculu:al XVIII-lea. Predica are ca motto stihurile" 47-48,cap. I din evanghelistul Luca si se incepe astfel

S' au implinit vestirea ce au fost cdtre tine_prea blagoslovitel fecioarei ! Au celutat Dumnezeuspre srnerenia Ta ! Ta te-ai invrednicit a fi Maicalui Hristos, Mdntuitorului nostru ! Fericind pre FiuiThu, te fericesc si pre Tine fiii omenesti ; kludelna'

_numele lui, te laudd si pre Tine cu catetri de bu-curie ; inchindndu-se lui, sä inchind ii sã vor in-china si Tie toate neamurile din veac in veac. Incei

zilele petrecerii Mdntuitorului nostru pre peinidntsei auzi glasuri de Mudeiri pentru Tine : Jericitjaste pdatecele care te-au purtat (tete care aisupt", sa auze atuncea, sã aud ci acuma in bisericacredinciosilor.

Si aceastd zi .ce o preiznuim noi asteizi, iasiezima Mdriei tale. Acest hram, ce sau zidit spre

1) Ciobanu, Din trecutul §coa1ei romilne§t4 pag 191

M(L

si

in

t.

si

www.dacoromanica.ro

166 CuItura rorrameasc8 Tr' Basarabia.

cirzstea preaslavitei, bunei vestiri, iaste pomerdrectMadeira' numelui Tdu, sd mdreascd sufletul Tdu,pre Domnul, Ca au cdutat spre smerenia Ta, tarnoi te meirim pre Tine, fericim smerenia Ta, princare te-ai invrednicit a fi Maica Memtuitoruluinostru"...

In genere cuvantarea lui L. Cunitchi, docu-mentata cu citatiuni din sf. scriptura, se deosebeste-doar prin limba ceva mai mladioasa de cuvantarile-alcaluite de elevii -dela seminarul din Socola.

La 1816 in urma cererii boerilor basarabenipe langa seminarul din Chi§inau se deschidepensionatul nobilimei", care avea ca t cop a pre-gall pentru regiune oameni capabili folositoriSi functionari, cunosceitori fundamentali a limbilorrusesti Si rotnelnesti" '). Cu toate ca copiii oame-nilor laici aveau acces liber in seminar, pensio-natul" a fost prima scoala laica in Basarabia, unfel de liceu, subordonat autoritatilor bisericesti, care-se deosebea de seminar prin faptul, ea in progra-mul lui se dadea mai multa atentie obiectelor-umanitare, decat celor religioase. In pensionatulnobilimei" erau i burse pentru copiii nobililor-saraci.

A fost inchis la 1831 din cauza neintelege-rilor intre autoritatile civile i cele bisericesti. Pro--gramul limbei romanesti in aceasta scoala nu s'apastrat, insa dat fiind ca chiar scopul acestei scolia fost sa dea buni cunoscatori si a limbei moldo .venesti, ne indic ci limba romaneasca ocupain pensionatul nobilimei primul loc.' Limba romana

1) II H. X az u n a. Oupin Km& Rapwaro dpaposaaisuBT, Beccapa6hu i. nepsoi nonosmut XIX Asa. TpyAbr Beccapa6e1011 ryllepund rend apnuntoil NOMEeCig, T. 11, p. 123.

i

at,

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in coal'a". 167

la pensionat se preda de profesorii de acelasi o-biect de la seminar.

Am vazut, ci gramatica dela 1819 a lost scrisapentru ucenicii seminariei Chisinaului si ale altorscoale din Basarabia", adica in afara de seminarpe la 1819 mai erau i alte scoli in Basarabia.Nil se cunoaste numarul acestor scoli, dar se site,ca conform regulamentului scoalelor duhovnicesti"dela 1809 14, in orasele judetene se puteau in-flit* scoli spirituale" tinutale i parohiale, caredepindeau de seminar din capitala guvernaman-tului. Primele scoli dupa programul lor constitueaucursul inferior al seminarului, care Inca nu eradespartit de seminar, asa cum s'a facut mai peurma. Prin. urmare, programul scolilor tinutale dinBasarabia era acelasi, ca i in primele doua clasea seminarului, adica in acest program Tritralimba romaneasca. Pe la 1819 gasim asemeneascoli la Holin i Cetatea-Alba 1), jar ceva mai tar-ziu (1822 1826) se deschid scoli parohiale civilein Chisin'au, Balii i Tighina 2).

In afara de aceste scoli, in Basarabia dupa1820 se infiinteaza o serie de §coli dupa sistemulpedagogului englez Iosif Lancaster, scoli pentruinveitäturd reciprocd", in care se preda i limbamoldoveneasca. .In urma vizitei Basarabiei de catreimparatul Alexandru I, in 1818, comisarul pleni-potentiar al Guvernului in Basarabia generalul Bah-metiev 'face o adresa mitropolitului Gavriil Banu-lescu-Bodoni la 17 Martie 1820, in care intre altelescrie : cei in afore" de dispozi(iunile prealabile, cese fac in capitald pentru pregatirea materialutuididactic complect in jimba moldoveneascd, este ne-

1) Ibidem, p. 128.2) Ibidem, p. 129

si

www.dacoromanica.ro

1C8 Cultura rornaneasca in Basarahia.

cesar ca duper avizul ci sfatul Malt Preaosfintieivoastre a alege Wi functionar de nedejde, care stielimba moldoveneascer i ruseascd, pe einget eldot finer!, care cunosc in afard de limba moldo-veneascd pi4in i cea ruseascd pentru a-i trimite IaSt-Petersburg, unde ei vor cdpdta cunostinte inmetocla lui Lancaster si se vor ocupa -cu corecturatablelor pentru legit moldovenesti, care vor ft ii-

panic cu litere slavone" I). Mitropontul Gavriil arecomandat irei isludenti" ai serninarnlui, i anumepe Iacov Hancu, i ca ajutori pe Laurentie Cunil-chi si Teodor Bobeic5, care au terminal cursuriledela Petersburg, primul din ei capaland chiar titlulde magistru al metodei de invd(dturd reciprocd".Pentru pregAtirea materialului didactic si a cartilornecesare In -rnoldoveneste a lost ins6rcinat la 1820Stefan M6rgella 2), atunci functionar la ministerulde externe la Petersburg, autorul gramaticei dela1827. Se vede ci guvernul rus de atunci se ocupafoarte mull de chestiunile scoalei basarabene i Inspecial a limbei moldovenesti In aceasta scdala",Intrucat pe langa c ceva mai larziu la 1827 tipg-reste pe so:co-teed ministerului instructiei publicegramatica lui Margelld, cere din Basarabia princomisarul guvernului o gramatica, un vocabularun abecedar moldoveneste, pentru a inlesni lucrultraducatorilor 3).

In Iulie 1820 contele Capodistria scrie mitro-politului Gavriil, cum Ca cartile i tablele in limbarnoldoveneascei, care se intrebuinteazd in scoalelede invdtetturd reciprocd, sant deja traduse" 4), ru-

1) lbidem, p. 139.2) Ibidem, p. 140.3) lbidem, p. 141.4) Ibidera, p. 14'2.

si

st

www.dacoromanica.ro

Limba romin §coal5. 169

gandu-I totodai s verifice, dach ele sunt traduseexact.

Pe la sfarsitul anului 1822 materialul didacticpentru scoalele lancasteriene a fost tiphrit, i arhie-piscopul Chisinhului ci Hotinului Dimitrie Su lima seadreseazh chtre epa;hie cu urmatoarea circulara inlimba rush i moldoveneasch ').

Smerital Dimitrie Arhiepiscopul ChisinauluiHotinului.

Tuturor intru Hristos, celor ce sant inpastoria noastra duhovnice.,stilor fii dar veicerem dela Domnul Dumnezeu si Mantuitorul nos-tru Iisus Hristos, iar dela smerenia noastra arhie-reasca blagoslovenie va trirnetem.

Preabinecredinciosul i preamilostivul Monar-hal nostru, carele cu neadormita priveghiare se in-grijeste pentru binele Bessarabiel, dorind ca copiiiparintilor celor sdraci, atat a insisi moldovenilor,cat si a Rosienilor, i a altor locuitori de aicea,din insäsi copilarie sd poata a cunoaste pre Ras-cumparatul i Dumnezeul sau pre Domnul nostrilIisus Hristos si a implini sfintele porunci, aasazd in Chisinau .,si Benderiu si pre la alte tar-guri aceiasi oblastie, intemeindu-le prea sfantainvateitura a lui lisus Hristos Dumnezeu. La acestescoli copiii se vor invdta fard de nici o plata pen-tru invateiturei, si fara de nici o cheltueala pentrucarp, pentru hartie .yi pentru alte trebuinti. Toateipentru ddrisii se vor da dela indurdrile Monarhului,

parin(ii in toatei vremea cand vor voi, pot sa-siea copiii sal dela aceste scoli pentru ca sa-i 'Entre-buinteze dupd a lor voie. Scoalele acestea asa santalcatuite, ca copiii foarte lesne, foarte in graba, cu

1) Ibidem, p, 148-150. Dat fiind importanti acestei circulri-o retip6rim.

si milã

lui,

si

iabitiior

pcoll,

www.dacoromanica.ro

170 Limba rom. in scoalti.

bund voie i cu bucurie se vor invdta a ceti, a scriesi a invcita in limba Moldoveneascd cea a Ro-ssieneascd, cine dupd cum va voi. Inveigitori la ialevor fi drepti moldoveni, carii sdnt crescuti la Se-minarie de aicea, uncle au im)dtat i limba Rossie-neascd. Purtarea de grijd pentru scoalele acesteImpdrdteasca sa mdrire pane drept asupra de plindimputernicitului Namestnic a oblastiei Bessarabieici asupra mea, pentru ca cei ce se invatd la iale,mai bine si mai cu ncidejde sã sporeascd intru in-vdtd turd.

Grdbindu-md a vesti yowl, iubitilor fii pdsto-riei Mele, aceastd noud mild a Monarhului cdtrdnoi, eu stint incredintat, c voi cu evlavie i cu bu-curie yeti primi-o fi dad Ludo' lui Dumnezeu, in-tru inimile voastre, yeti trimite cu bund voie precopiii vostri la aceste scoli a invapturii cei fardde plata' . lisa fiind ca ei la scoalele acestea sevor invdta in ceasurile insemnate dupd aceea sevor intoarce acasd, ca sã mdie: drept aceia voi caniste iubitori de fii pdrinti, ce aveti purtare degrijd pentru folosul copiilor vostri, ca etacasd sea' nu piarzd vremea in zadar, ci Ii indem-nati de a se grabi cdtre insemnatele ceasuri lascoale pentru invatcrturd i voi ii yeti intrebuintapre dansii la trebile caselor voastre.

Trimiteti, zic, trimiteti cu bund voie copiii vos,s-tri la aceste scoli si ca ei cu sdrguintasã umble la tale, ei nu vor mvcita acolo oarecarebasme, ci sfántul cuvant al lui Dumnezeu.

Pdrintilor ! Ce bucurie yeti avea voi, cdnd vetiauzi cd din gura pruncilor vostri sä sdvdrseste Ludo'lui Dumnezeu, in vreme ciind ei vor citi inainte Darn-nezeescul cuvilnt , ce bucurie yeti avea voi, cdnd yeti ye-dea Ca copiii vostri singuri vor fi in stare de a facein scris trebuincioasele socotele i insemndri la gospo-

i

ci

Va saliti

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in $coalg. 171

deirla voastrZi, cand yeti vedea Ca inveitatura aceasta Iiva poveitui pre ei a face rugeiciuni, cereri, fageiduinti,multdmtri pentru toti oamenii, pentru voi peirintirudele voastre, pentru impeiratul pentru toti cad!sant in- deregatorii, si cu aceasta nu numal ii vaduce pre ei la viatd cu odihnd infra toateicregindtatea .,9i cureitia, ci la fericirea cea veci-nica in ceriuri".

Cum vedem aceste scoli aveau ca scop a in-vata a ceti, a scrie si a nurnara in limba Moldo-veneasca si in cea Rossieneasca cine dupa cumva voi". Daca luam In seama raportul conteluiCociubei dela inceputul anului 1823 catre Alexan-dru I, In care se cere sa se infiinteze pe tang&scoaIele lancasteriene cafe o sectie pentru inva-tarea cartii rusesii- pentru copiii rusilor saraci cetraesc in Basarabia i pentru Insui Moldovenii,precum i pentru coIonistii bulgari i alti straini,cari vor dori sa invete limba noastra", vedem eaaceste scoli, un_ fel de scoli primare, erau scoliromanesti i chiar la latitudinea bulgarilor si a al-tor straini" din Basarabia se lash' libertatea de, aalege limba, in care doresc a invata.

Prima scoala lancasteriana s'a deschis larhi-sinau la 7 Februarie 1824, care a fost condusa demagistrul Hancu; ceva mai tarziu s'a deschis scoal&dela Balti, Ismail, Bender si Hotin.

In scoalele tinutale, care aveau trei clase gim-naziale si care s'au deschis pe la 1828, dintai laChisinau (18 Mai 1829), iar mai pe urma la Ce-tatea Alba, Bender, MO, Ismail si Hotin, se predalimba romana ca obiect de predare. Nu cunoastem-in ce masura se preda limba romaneasca in acestescoli ; stim numai din adresa_ Directoratului .scoa-lelor din Basarabia din 11 Ianuarie 1830 ca pro-fesorul de limba romana dela scoala tinutala dia

si

find cl

i

i

www.dacoromanica.ro

172 Cu liars ronalneasea ia Basarabia.

Bälji Oavrill Bilevici, bacovinean de origina, a fostgasit de, catre director foarte capabil", i cu con-simtimaraul lui transferal la scoala tinutala din Chi-sinau, al carei consiliu profesoral a fost rugat a-irepartiza ore pentru limba romana 1).

La 1833 In Chisinau se deschide liceul regio-nal, aclualul licau No. 1, In care se introduce silimba romana. La inceput limba romana se predain mod obligatoriu pentru toti elevii, iar ceva maitarziu elevii aveau dreptul a alege una din celedoua limbi, cea germana sau cea romaneasca,intrucal pentru a capata dreptul de a fi primit launiversitale se cerea limba germana, multi din e-levi erau nevoiti sa renunte la limba romana.

Pe la 1860 si ceva limba romana se predaparalel cu limba greceasca 2). Au fost incercari dea introduce in programul liceului i un curs dedrept moldovenesc", legile lui Donici sit Armeno-pulo. Adunarea nobilimei din Basarabia cere Inca-viintarea guvernului de a Introduce acest obiect,ceia ce s'a aprobat, insa profesorul de thept Po-pov, declarand, ea el nu cunoaste aceste legi,chestiunea introducerei acestui Curs a ramas des-chisa. E de notal, ca guvernul rus avea o deose-bird grija pentru Basarabia, ca la 1848 de catreministerul afacerilor straine se deschide la univer-sitatea din Petersburg o catedra de limba romanacare a functional pana la 27 August 1858. Ca-tedra aceasta avea ca scop pregatirea functiona-rilor pantru instantele judecatoresti superioare, careaveau aface cu matte documente scrise in limbamoldoveneaseä 3).

1) Dosarul dela 1820-1830 al §coalei medii No. 1 din Chi;iali.u.2) H. B. .1ameosl. Korneuescsas o61Iansaa abiat nep-

Baa rainasia. Bammien,1908, p. 22.3) lbidem, p. 34.

_ _

,

si

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in 173

La 9 Februarie 1866 consiliul de stat al gli-'vernului rus a luat hotarirea de a suspenda pre=darea limbei romane in liceul regional din Chi-sinsau pe motivul ca elevii cunosc aceastd limbdin mod practic, iar predarea ei alte scopuri nuurmdrea"1).

La liceul regional din Chisinsau au predat limbaromana urmatorii profesori : absolventul scoalei nor-male superioare din Cernauti Gavriil Bilevici 18351847, care era si profesor la scoala medic tinutalddin Chisidau, fiul lui Gheorghe Bilevici (1847 1852)si loan Doncev, autorul manualelor romanesti dinBasarabia (1863 1867). 2).

Sunt foarte interesante datele in ce privestepredarea limbei romane in Basarabia a profe-sorului loan Doncev. In precuvantarea " car-lit lui Cursul primitiv de limba roman6" 3), cumam vazut, el spune cd limba romaneasca, In afarade liceu se mai preda in scoalele medii iinutaleNo. I ci No. 2 din Chissindu, in cele din Orhei,&U(i, Soroca, Hotin, in seminarul din Chi.Findu,in mai matte coli sdte.sti i aproape pe kingd fie-care parohie din Basarabia"4). Intr'un articol,

In Buletinul regiunei Basarabiei" No. 30 din1865 (Cdteva cuvinte despre mersul preddrei

romdnes,sti in liceul regional din Chi.sindu") I. Don-cev cu prilejul suspendarei limbei romanesti in liceuscrie, c la 1812 administratia intampinà foarte multegreutati din cauza, ea' nu cunostea limba roman5. A-vând aceasta in vedere, guvernul rus introduce limbaromaneasc ri. in seminar, unde se predà, pared in

1865.

1) Ibidem, p. 85.2) lbidem, p. 25.3) loan Doncev. Cursul primitiv de limbs, romang. Chi1ingur

4) Ibidem, p. I.

-coalsa.

tipd-rit

Um-bei

www.dacoromanica.ro

-174 Cu ',tura rornaneasc5 in Basarabia.

prezent dupd cartile bisericesti i biblice slavo-ro-mdnesti (adica cu Mere .chirilice) lard mare folospentru cerintele locale. Pe urmd se introduce in-scoalele medli si in liceu. Intre anii 1840 1850in liceu se preda limba rom'and. Cate 21 ore pesaptamdna in mod obligatoriu pentru toti elevii.

Cu toate ca lipseau manualele necesare, pre-darea mergea bine, ceiace se constatd din faptul,

absolventii liceului cunosc bine limba roman&La 1863 limba romdna a fost declarata neobliga-torie, ca i limba greceascS, ceiace a avut ca e-fect micsorarea numärului elevilor, care fiMd supra-incarcati cu alte obiecte neglijeau limba romand.Predarea acestui obiect intdmpina multe greutdtisi din partea manualelor, care lipseau, i elevii in-vStau dupa crestomatia lui Hancu i scoteau note.In urma propunerii curatorului circumscriptiei scc-lare dela Odesa Doncev compune manuale, careinsa au fost admise numai ca supliment" lacartea lui Hancu '). Cu sarguinta nobililor basara-beni si in special a epitropului liceului, a boeruluiT. I. Cazimir pentru biblioteca fundamentalà s'au,cumpärat circa una surd de cart romanesti cu ca-racier istoric, literar si didactic. Cu aplicarea nou-lui regulament scolar dela 1864 limba rom'ana estescoasS din liceu, dar multumita interventiei nobili-mei la 1865 se introduce din nou.

Insä din 14 ore de limba romans& 8 se faceaudui% mash; acest fapt a adus la rezultate nu bc-mai din 70 de elevi ce s'au inscris abeafrecventan 17. Consiiul profesoral s'a adresat a-dunarii nobilimei cu rugamintea de-a interveni pen-tru schimbarea orarului; nobilimea roaga autoriffi-jile s'a se permits ca limba romdna &a-se

1) Desigur pe motivul, cg, manualele lui Doncev au fost4ipNrite cu caractere ronaftne§ti.

bune:

scolare

ca

www.dacoromanica.ro

Liinba rorn. in cor15. 175

faca dimineata, iar profesarul, dac nu poate fiplAtit de csatre slat sa-se permita ca nobilimea sa-ipläteasei din fondurile ei. Dar guvernul n'a satis-facut aceasta carere. Asa a fost scoasa limba ro-man 5. din liceul regional din Chisinau.

In curand catedra de limba romana se sus-pendA si la seminarul teologic: in urma aplicArilregulamentului nou al saminariilor dela 1867 a-ceasfa catedra nu mai figureaza la seminar. Cu in-cell se scoate Iirnba romana si din celelalte scolidin Basarabia.

Din articolul lui I. Doncev vedem, câ boeri-mea basarabeand pea foarte mult la limba rc-maaa, cd ea era considerata, ca aparaloare a a-cestei limbi. Dosarul N. 477 a fastei cancelarii aguvernatorului Basarabiei din 28 Septembrie 1841 1)ne-a pastrat o corespondenta intreagA asupra ches-tiunei predarii limbei romane si a .atitudinei boeri-mei fata de ea. La 25 Sept. 1841 maresalul nobi-limei buarabene I. Sturdza face un raport catregeneral-guvernatorul Basarabiei Feodorov, in careaduce la cunostinfa, c adunarea nobilimei dela 1Martie 1841 a incheiat un proces verbal al cdreialiniat al cincilea surat astfel : Ince/ la 1819 (?)guvernul care are grija pentru binele supusilor ruside diferite neamuri, a deschis in oblastie trei scoliprimare duper' metoda lui Lancaster pentru invdp-tura reciprocd acornodatd la limba moldoveneascd.Dar de atunci i pand la deschiderea scolilor rne-dii tinutale si a liceului regional din Chisindu atrecut aproximativ zece ani, asa cd tineretul localdin toate pdturile, care crestea in acest interval, afost lipsit de mijloace pentru a invdta fundamentallimba rusd ui pentru a se per fec(iona in limba ma-

1) II. B. Xamiana. Op. cit., p.p. 172 176.

www.dacoromanica.ro

176 Cultura româneascii 1r1 Basarabia.

ternd literard. Dela 1832 s'aa deschis sc-oalele decategoria I si II-a, dar scoalele tinutale sunt lip-site de profesori de limba moldoveneascei, de ceir(isi material didactic pentru acest obiect. Copiii nobili-mei basarabene,'Intrand in liceu, cu toate cd" in else predd ci limba n2oldoveneascd nu se pot incei fo-losi de ea,1) funded in scolile primare invei(eituranu duce dela cunoscut la necunoscul, asa cã ei cin limba rusd si in cea maternd ies slabi, nepre-..Mtiti pentru cursul liceal ; 2) din cauza lipsei corn-tilecte de ceirti manuale didactice in limba ma-pernd. Cunoscand din experien(d acest inconvenient,tagma dvorenilor prin maresalul ei a intrat deja Incorespondentei cu aceastd chestiune importantd laD-1 Curator al circumscriptiei scolare dela Odesa.Este util a reinoi acuma cererea si a. ruga : A)de a numi profesori de neidejde de limba moldove-neascei la fiecare .ycoald medie (inutald ; B) de aprocura din Moldova si Muntenia cantitäti necesarede cdrti didactice dupei un catalog al editiilor, vd-zut prealabil, i infincC) dace" autoritatile sco-lare vor intampina greutdti in fixarea sumelor pen-.tru intretinerea inveiratorilor cumpdrarea cartilor,atunci tagma dvorenilor va lua Intretinerea inveltd-torilor ci cumpdrarea ceirtilor pe socoteala sumelorobstesti, care se vor strange in fiecare an dela pro-prietari, in asa fel ca pentru intretinerea numdrumu invatätorilor in plus pe judete sd fie permisface 10 70 retinere pentru institutiile in deobstefolositoare regiunei.

Pentru satisfacerea acestei cereri nobilimea m' ainsdrcinat pe mine pentru a interveni la ExcelentaV-rd ; ea insdsi a ales deputati, care sant obligati,in caz dacd vor fi chemati de guvern set se cluedunde va trebui pentru a da ldmuriri despre toatenevoile dvorenilor.

I

fi

1,

www.dacoromanica.ro

Limba rorn. in coa15. 177

Din partea mea gdsind dorinta dvorenilor intotul indreptdtitd, imi iau cinstea prin drepturile pecare le am a ruga Excelenta Voastret a primi ce-rerea si a aproba .modalitdtile pentru ca tineretul-local sei invete limba moldoveneascd, si in confor-mitate cu adresa Excelentii Voastre No. 4274 a-daog, cd In chestia aceasta a fost coresponclentäen d-1 Curator al circumscriptiei scolare dela 0-desa, care in avizul Ara trimis predecesorului meudin 13 Decembrie 1839 No. 2166 a comunicat, cäel pentru predarea limbei moldovenesti In colilemedii tinutale Si lancasteriene va Intra cu raportulsau, dacd nobilimea basarabeand va consimti de agdsi pentru aceasta mijloace".

General guvernatorul Basarabiei Feodorov acerut avizul directorului scoalelor din Basarabia,care in raportul sau gsaseste, cd intrucdt in toatescoalele regionale de aici in genere toate stiintelese predau in limba ruseascd precum ci termenul desapte ani (1835 1842) pentru a primi cereri inlimba moldoveneascd degrabd va expira din carecauzd se dd o deosebitd atentie preddrii lim-bei rusesti dar dacei guvernul ar binevoi sei sati-sfacd cererea nobililor de aici, predarea limbei mol-dovenesti ar putea fi de folos numai in scolile dinBdlti ci Hotin Si daed se va deschide scoald si inSoroca, funded ea este introdusd deja in liceul re-gional si in scoala medie tinutald din Chisindu".In acelasi sens a hotririt s se satisfaca cerereadvorenilor i consiliul regional din Basarabia si a-nume : deocamdatd a admite predarea in .,scoaleletinutale din Hotin si Bditi numai a limbei moldo-venesti ca celei mai trebuincioase tineretului moldo-venesc de aid, iar mai pe urmei dacd vor geisi decuviintei autoritätile Scolare, se va introduce in toate

12

;

www.dacoromanica.ro

178 Cultura româneasca Cn Basarabia.

scoalete tinutale a regiunei predarea # a altorlimbi strcrine".

Ministerul de instructie publica a aprobat pa-rerea consiliului regional din Basarabia. Cum ve-dem, cererea dvorenilor din Basarabia n'a lost sa-lisfacuta decat numai in parte ; autoritatile localeau diutat si deplaseze chestiunea vorbind si depredarea altor limbi straine, pentru introducereacarora nu vorbeste nimic maresalul nobilimei.

Nu stim exact, cand s'au suprimat catedrelede limba romaneasea in scolile medii tinutale (inliceu la 1866, in seminar la 1867). Se pare ealimba romaneasca a fost scoas'a din aceste scoliceva mai tarziu si anume pe la anul 1880. Cevamai mult limp se mentine cantarea bisericeasc`amoldoveneasea in seminar, dar aceasta se flicea inmod neoficial si pe socoteala sumelor eparhiale.

Prin urmare, dela 1867 incoace inviltamantuldin Basarabia_ se rusifica complect ; si daea se maigasea cate un roman care citea romaneste, se da-toreste traditiei, care trecea din generatie in ge-neratie, si faptului ca cate un canfaret sau preotbatran, trecut prin seminarul vechiu, Invata pe uniidin copiii taranilor s'a citeasca. Cartile vechi bise-ricesti sense in romaneste cu !Hera' chirilica%

Revolutia ruseasca dela 1905 intre alte pro-bleme a pus si problema limbei materne in scoara.ZemstVele basarabene, congresul eparhial al preo-flor, congresul invatatorilor, care s'a tinut In Fin-landa, unde au luat parte si cativa invaratori basa-rabeni in frunte cu Mihail Vantu, auinceput s'a.

ceara introducerea limbei moldovenesti in 5coa1a.E foarte caracteristic cà ins4i elevii cereau intro-ducerea limbei romanesti in scoala. Asa, elevii se-minarului din Chisinau In ziva de 20 Noembrie1906 au declarat greva si Mire cele 27 puncte din

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in coalA. 179

-petitia lor grisim i cererea (p. 7) de a Introduce-In mod obligatoriu in programul claselor teologice-predarea limbei moldovenesti si in mod neobliga-toriu a limbei bulgaresti1).

Sinodul rusesc In urma cererii preotilor si ainterventlei arhiepiscopului de Chisinau Vladimir la31 Octombrie 1906 cu No. 12.066, cum scrie re-vista Lumindtorul" 2) a poruncit : ne afleincl te-meiu a desfiinta catedra de linzba evreeascd in se-minarul din Clzisindu, de altd parte aodnd in ye-dere trebuintele locuitorilor moldoveni aflatori inBasarabia intr'un. numdr Insemnat (83% sic!),Preasfatul Sinod, unindu-se cu inclzeerea corni-tetului de invdtdturd, hotdrdste: a ldsa la voiaPreosfintiei voastre a introduce in clasele 5 ii 6din semazarul din Clzisindu predarea invdtarealimbei moldovenesti, ca object neobligat, cu mijloa-cele eparldale de pe bc, numai ca sd-se facd pre-darea limbei moldovenesti in vremea slobodd de

.uroace (lec(ii) neimpedecOnd la invd(area obiectelor,obligate din cursul serninarial fi ca sporirile ele-vilor in limba moldoveneascd sd nu se iele in samdla trecerea lor dintr'o clasd in alta fi la invredni--cirea de loc in rdnd, dupd sfdryirea cursului".

Ceva mai tarziu preotimea basarabeana cere,ca In seminar sa. se introduca cantarea moldo-veneasc i Sinodul rusesc la 14 Decembrie 1907a hotArIt, ca Nand in samd trebuintele locuitori-lor moldoveni, foarte multi la numdr in eparhip

Preasfatul Sinod, potrivit incheierelComitetului de invd(dturd, rdndueste: a vd da P.V. dreptul de a pane in clasele 5 si 6 ale semi-

1) IL M. Ilapxoltoantm Op. cit., p. 132.2) Luminatorn1", 1908, No. 1, p. 71. Documentul se tiparegte

traducerea ,LuminAtorulni" de atunci.

Si

cht,sindului,

to.

www.dacoromanica.ro

180 Cu !tura româneasca in Basarable.

rzarului duhovnieesc din Ch4inau, cu mijloacele e-parhiale de loc, invei(area canttirii bisericestfazoldovene.,sti, pentru. acei care binevoesc, cu aceiqrrdnduealcr, dupei care se invatti limba moldoveneascdin seminctriu" ').

La catedra de limba romana a lost numit laseminar I. l?adulescu, "traducatorul Demonului" lui"Lermontov, roman din vechiul regat, care a facutAcademia teologica la Chiev, iar in scoala eparhiala de fete unde deasemenea a fost introdusalimba romana dupa 1905, a pred-af pana la 1917Or. Constantinescu tot din regat si el si cu ace-teasi studii. Dar, cum vedem, predarea limbei ro-manesti asa cum a lost qprobata de catre Sinod,nu putea sa aduca foloase mari. Autoritatile bise-

puneau piedid la fiecare pas, pana candprofesorul de limba romana I. Radulescu a fosttransferal la alta catedra din oficiu, mi-se pare cape la 1911, la seminarul din Camenita din guver-namantul Podoliet.

In celelalte scoli din Basarabia limba romanan'a fost introdusa deloc dupa revoIutia dela 1905.La 1910 cand s'a .ridicat chestiunea limbei maternein scoala n parlamentul rusesc s'au gasit basara--beni, care sustineau ca. in Basarabia nu este ne-voie de limba materna in scoala, eu tdate ca undeputat basarabean de origine rus a avut curajulsa ceara introducerea limbei moldovenesti in scoalaprimara.' Societatea studentilor moldoveni din ChievDeVeptarea" 'a protestat printr'o telegrama trimisadeputatului georgean Ciheidze, care *apara in par-Iamentul rus scoalele minoritatilor2). Tot in anul,

1, Ibidem, p. 71.2) Din aceastg societate fgceau parte: D. Ciugureanu, S. Ma

rafa, t Berechet, t. Ciobanu, A. Mateevici, Mariasev, etc., iar maipe urmg, Cazacliu, Bogos, Dumitra.scu, Dumbrava, Bocanceadin generatia mai tingrit.

rice0

t'

www.dacoromanica.ro

Limba min. in coaI. 1.F

-1910 si urmatorii au apArut o serie de articole in.chestia necesitätii introducerli limbei moldovenesti in.-§coala, din care remarcam articolele din No. 208210 (1912) a ziarului rusesc Viata Basarabiei" ,

semnate de Silvan 1). Adunarea zemstvei guberniale,-care in nenumarate randuri discuta chestiunea intro-ducerii limbei moldovenesti in scoal& ridica ches-Aiunea din nou prtn d. P. Gore si altii la 1912 darnu reuseste.

Insfarsit la 1917 congresul invacatorilor mol--doveni Ia 25-28 Maiu 1917 sustinut mai pe urm8

diferite congrese si de zemstve, in urma ra-portului autorului acestei lucrari, a scos urmatoarelehotarari, care au fost introduse in viata in toamnaanului 19172) :

1. Dela 1 Septembrie 1917 scolile din satelemoldovenesti, sau in majoritate moldovenesti seNor preface in scoli moldovenesti.

2. Limba ruseasca .se va invata in aceste scoli.ca object de invatamant indatoritor, incepand delaanul al treilea, cate sease ceasuri pe saptamang.

3. In scale cu dou'a clase (sease ani) limbaruseasca S4 va invAla tot dela al treilea an cate_sease ceasuri pe s'apfamand.

4. S*6 se deschida scoli moldovenesti si la orase.5. Programele scolare scn. fie In conformitate

,cu programele rusesti.6. In Chisinau si in tinuturile unde moldovenii

sunt in majoritate, sä se deschida Inca la 1 Sep-Aembrie 1917 cate un gimnaziu (liceu) de ba'efi-cafe unul de fete.

7. Programele gimnaziilor sä fie potrivite cu,cele ale gimnazitlor rusesti, dar limba ruseasca

1) Pseudonimal Ini t. Ciobanu.2) Revista 4coa1a moldoveneasa", anul I No. 2-4 p. 66.

de

si

www.dacoromanica.ro

182 Cu Mira româneasca in Basarabia.

istoria i literatura ruseasca sa se predea dupa un-program pe care-I va lucra o comisie anume.

8. La universitatea din Odesa si la cea dinChiev sa se deschkla cate o catedra de limba, lite-ratura i istoria moldoveneasca, pana cand se va in-fiinta o universitate la Chisinau".

Tot in urma referatului aceleiasi persoane laacest congres a fost hotarita Introducerea alfabe-tului latin In cartile moldovenesti din Basarabia, catoate c congresul a intampinat si o mica opozitiedin partea unor persoane cu interese straine nea-mului.

Cu ajutorul Zemstvei guberniale, comisiuneascolara moldoveneasca de pe langa aceasta Zemstva,a card presedinte a fost d. P. Gore, iar mai peurma d. V. Herta a reusit in mare parte sa infaptu-iasca aceste deziderate, a organizat cursuri de limbaromana pentru invatatori la care au luat parte apro-ximativ 800 de Inyatatori, si in toamna acestui an, cutoate c vremurile erau tulburi si bolsevismul seintindea i asupra Basarabiei, au inceput sa func-tioneze mai multe scoli in limba romaneasca, faptcare a InIesnit bowie mult nationalizarea scoaleiromanesti din Basarabia.

Din aceste date reese, ca populatia basara-beana intotdeauna a avut un interes viu fata delimba romana in Basarabia, ea ea a apararo cat afost posibil in imprejurarile vietii sociale rusesti i.cand au venit vremuri mai prielnice, si-a afirmatvointa de a avea scoli in limba materna.

Vom incheia aceste date cu cateva cuvintedespre limba romana in co1i1e superioare rusesti._Am vazut, ca intre anii 1848 1858, Infiintata decake ministerul afacerilor straine rusesc pe langa_universitatea din Petersburg, functioneaza o catedrade limba romana cu scopul de a pregati functio

www.dacoromanica.ro

Limba rom. in coalti. 183

nari pentru instantele superioare judecalore§ti. Caprofesor la aceasta catedra a fost numit Iacob Hancu,despre care am vorbit mai sus.

Dela 1894 §i pana la 1905 a predat limba ro-mana la universitatea din Petersburg i la institutulde limbi orientale P. A. Sarcu,. cunoscutul slavist, unfiu de Oran din comuna Steawni. Ceva mai tarziuin mod neobligatoriu tine cursuri de limba romanala aceia§i universitate profesorul A. I. Iatimirschi,care a scris o serie de luceari In domeniul rapor-turilor culturale intre Rui i Romani.

La universitatea din Odesa la 1917 in calitatede profesor de limba romansa II vedem pe valorosulprofesor dela universitatea din Cernauti I. Nistor.

www.dacoromanica.ro

VI-.

Teatrul romanesc in Basarabia.

Prime le reprezentalii românesti la Chisin6u. Repre-zentafiile lui Teodorini. Trupa lui Nicolae Lu-chian si repertoriul ei. Costache 116.16nescu in Chi-sinAu. Or. Manolescu si Aristila Romanescu.Turneurile lui P. Alexandrescu si Bobescu. Tru-pele de amatori din Basarabia.

Prima jumatate a veacului al XIX-le'a nu ne-apastrat nici o indicatie despre vre-o incercare dea organiza In Basarabia reprezentatii teatrale Inlimba romaneasca. Posibil cri asemenea incercarinici n'au avut loc, dat fiind faptul c chiar Rusiin'aveau teatru in Chisinau. Din cand in candfacia, venind dela Odesa cate o trupa ambulantaruseasca, de teatru sau de circ, care tulbura

vielii patriarhale de sat din Chisinau. Asa,de exemplu, la anul 1841 a vizitat Chisinaul otrupa de opereta germana a unui oarecare Frisch,care supune piesele cenzurei autoritatilor). In schimb

I) Arhivele statului dhi Chiinu. Caneelaria guvernatoruluiBasarabiei. DosEitul No. 784.

rd-

li-nistea

www.dacoromanica.ro

Teatrul rom. in Basarabia. 185

nici o petrecere, nici o nuntä in Basarabia nu sefâcea fard lautarii traditionali, care erau singuradistractie a vechei boerimi moldovenesti din Basa-rabia. Traditia ne-a pastrat numele vestitului lularLemis dela Bd lti, care era purtat dela un capataI Basarabiei la altul pe la nuntile i petrece'rileboeresli. Vioara i vocea lui fermeca lumea, o fd-cea sd plâng i s rddd. Se spune cd. acest Le-mis a fost ovrei, amorezat de cdntecele i doineleromdnesti, de Ste luta" lui V. Alexandri, ckora ledddea o interpretare care stknea admiratia tutu-ror i trezea in sufletul romdralor basarabeni do-ruri nu tocmai pldcute guvernului rus Se stie cdpe la 1870 si ceva guvernul rus s'a hotardt sdIa mdsuri impotriva acestui ldular periculos i 1-aexpulzat din Basarabia.

Batrdnul nationalist basarabean A. I. Botezat,ndscut pe la 1845, povesteste cd pe la Chisindu alost cu trupa sa vestitul Matei Millo, fapt care seconfirma si de altii.

Cu toate cd nu s'a pdstrat nici un documentIn aceastd privintd, aceastd 5tire pare a fi adevd-rata, intrucdt boerimea basarabeand pela 1850 Incapdstra legdturile de rudenie cu cea de pestePrut, unii din boeri aveau mosii si de o parte side alta a Prutului, si nu puteau sd nu-1 cunoascdpe M. Millo i sa nu-1 invite si prin Basarabia,cum invitau mai tdrziu alte. trupe. Prima 5tim de-spre reprezentatii teatrale romanesti in Basarabiane-o cid Ioan Doncev, cunoscutul autor al cartilor-didactice romdnesti din Basarabia. In precuvantareacarpi de citire, care a apkut la 1865, I. Doncevintre altele spune :

Dupd cdteva reprezentatii romanqti (cu sco-suri de binefacere) pe scena teatrului din ChLsindu,xxecutate cu mare succes dinteli de dike elevii ii-

www.dacoromanica.ro

186 Cultura rornaneasca in Basarabia.

ceului din Chisindu, pe urmd de cdtre unit amatoridin persoane din cereal local 'Malt i insfdrsit decdtre trupa de arti.yti moldoveni din Iasi, care avenit pentru un timp oarecare sub conducerea d-luiTeodorini '),.basarabenii s'au convins Ca si in limbaromdneascd se gdseste mutt propriu na(ional siatragator interesant"2).

Din aceasta notija reesa, ca inainte de 1865pe scena teatrului din Chi§inau s'au jucat pieseromane§ti dintai de &lire elevii liceului, mai peurma de catre amatori. Reprezentajii §colare roma-ne§ti probabil ca au fost cu mult inaintea anului1865, intrucat in §colile medii jinutale precumin liceul regional din Chi§inau se preda limbaromana.

Aceste incercari de a organiza reprezentatiiin limba romaneasca de catre basarabeni probabilca au avut imbold in vre-o trupa romaneasca; ve-nita la Chi§inau inaintea trupei lui Teodorini.

Au contribuit la organizajia reprezentajiilor ro-manesti i unii din basarabeni trecuji peste Prut,unde au invajat arta teatrala. Smeritul scriitorsingur socinitor" (autor, alcMuitor) Oheorghe Nun,un poet basarabean necunoscut 3), in tinereja a fostartist, jucand inteo trup'a de dincolo de Prut i intor-candu-se in Basarabia pe la 1860. Petre S. Alexan-drescu, artistul teatrului national din Iai, basarabean§i el, dela 1868 §i pa,na la 1912 a jucat nu odata inBasarabia, organizand, cum vom vedea mai jos,reprezentajii i din basarabeni, cum Ikea i fostulartist al teatrului national diu Bucure§ti Oh. Madan,

1) Desigur a e vorba de cunoscutul artist Th. Teodorini.2) 1 Doncev. Cursul primitiv de limba romtma. Chi§initu, 1865,

p., 3) V. articolul nostril ingMbenite" din Rena§terea

lioldovei". No. 1, 1920.,Pagini

at.

11III.

www.dacoromanica.ro

Teatrul mon. in Basarabia. 187

In tot cazul Teodorini, cunoscutul artisforganizatorul teatrului national din Craiova '), a fostprimul artist de dincolo de Prut, despre care gasimdate precise, ca a jucat la Chisinau pe la anul1 62 18632). Nu avem nici o informatie in pd-vinta repertorului jucat de el, dar probabil ca. pescena Chisinaului s'au jucat piesele lui V, Ale-xandri, ale cArui interpretator a fost Teodorini 3)-

La anul 1868 vine la Chisinrm trupa artistulutiesan Nicolae Luchian, care dupa mai multe greu-tati intimpinate cu obtinerea permisiunii de la gu-vernul rus, dä la teatrul Grosman o serie de re-prezentatii teatrale romanesti. Stagiunea a inceputla 20 Noembrie 1868 si a tinut pada' la 15 Martie1869, &dud peste 40 de spectacole 4). Trupa luiLuchian a fosi compusa din cunoscutii actori ieseni

anume din artistii : A. Evolschi, Mihail Popovici,Gheorghe Bolez, Petru S. Alexandrescu, I. Iancu-lescu, I. Constantinescu, d-nele Gabriela Luchian,Apostoleanu, Maria Vasilescu, Filaret, Constanti-nescu i altii, iar ca sef al orchestrei a fostlautarul baltean, despre care am vorbit mai sus.

E de notat c In corul acestei trupe au luatparte si basarabeni, elevii seminarului din Chisinau,care mai pe urma complectau i corurile trupei.lui P. Alexandrescu si Bobescu. In trupa lui Luchian a jucat i un elev al seminarului Waltatescu,.care fiind pe urmil preot in jud. Tighina, cu man-dde Ij amintea despre acest eveniment din viata sa.

Repertorul trupei lui Luchian a fost compus in

1) Mihail Belador. Istoria teatrului roman. Graiova, p. 94.2) Ibidem.3) lbidem.4) T. T. Burada. Teatrul In Mold.ova. Arhiva Societg.tii isto

rico-filologice din la§i. 191l, No. 1. p. 20-22. Aceste date sunt corn--plectate cu §tiri, pe care le-am obVnut dela P. S. AlexandrescuLai. Madan

i.

iesan,

si

www.dacoromanica.ro

188 Cu Mira romAneascri in Basarabia.

mare parte din piese din viata poporului si in spe-cial din V. Alexandri. S'au jucat piesele : CinelCinel", Fluerul fermecat" ,-Urdta satului" Flo-rin Florica" , Scara Banalochiul dra-cului", Cucoana Chirita", Nunta (ärdneascePiatra din case , Sora lui jocris" Pupinul"Madame Lefebte" , Iorgu dela Sadagura", fla-me , Baba Ifdrca" , Lipitorile satelor" , Vladutulmamei" ui allele 1).

Trupa era primite , povesteste istoricul ea-trului din Moldova T. T. Burada, cu mare entu-ziasm, daruri si buchete de flori erau la fiecarereprezentatie. Artista Maria Vasilescu care aveao voce frumoasei simpatica era serbeitoritd de in-tregul Chisindu. Piesa Fluerul fermecat" a fostjucatd pentru beneficial actritei Maria Vasilescu intravesti rolul lui Nitd Ciobanasul. La intrarea ei inscend, pe care o Picea aintdnd Doina", toatd salas' a ridicat in picioare aplaudlind i strigdnd uraera an adevdrat entuziasm ci o mare manifestatieadusli actritei romance"2).

Costumul pitoresc al taranului roman" , scrieartistul iesan Mihail Belador, gingdsia muzicei na-tionale si armonioasa limbd a patriei, redesteaptdamintiri nu tocmai vechi i scoase un moment dinamor(iald pe Românii basarabeni de sub jugul de-spotic al tarismului.

La reprezentatiunea piesei Cinel Ciner, sac-Cesul fu asa de mare, astfel cä chipd versurile :

La Moldova cea frumoasliVia(a-i dulce si voioasliLa' I Moldovei dulce soareCreste floare lUngä floare!

1) T. T. Burada. Op. cit p. 21.2) Ibidem.

si

i

!

www.dacoromanica.ro

Teatrul rom. In Basarabia. 189

versuri sterse de cenzurti, dar zise de actor, starlit-an entuziasm ne mai pomenit printre Romtudi dinChisinau. Incidental trecu neobservat de politic.

La a treia sard de spectacol pe cad se re-prezenta piesele : Piatra din caste Craiu nou",Luchian imparti in public fotografii de ale poetuluiAlexandri, facand cunoscuta figura acelui pe caretoti din name Ii tieau si ale airui piese se repre-zentau. Gangardt, guvernatorul Basarabiei 9, pre-cum si familia Catargiu, organizard petreceri inonoarea actorilor romani. Luchian in semn de mul-tumife pentru onorurile i buna primire ce i se facului si trupei sale, dada o reprezentatie in folostdpopula(iunei &irate din Chisindu, reprezentatieproduse mai mult de 1500 ruble. Luchian inmtindprodusul seratei guvernatorului, care dada ordine a.se pomeni in biserica catedrald numele donato-rului"

Cu acela§i succes §i moral §i material a ju--cat ceva mai tarziu i trupa lui Costache BIà-nescu, a cunoscutului comic, care in potul maredin anul 1885 a dat 30 de reprezentatii romane§tiin localul circului Truti 3). In aceasfa trupa au ju-cat artiOii Ionescu, Hasna§, Dimitrescu, d-nele Ar-celeanu, Oalu§c5, Arionescu i altii. S'au jucat piesecu acela§i caracter : Florin si Florica", Nunta(arcineascti", Cinel Cinel", Barba ltiutaru", Hersat .

Boccigiu" §. a.La inceputul anului 1887 pe scena teatrului

(Blagorodnoe Sobranie) joactitrupa fratilor VIAdicescu cu Fani Tardini in frunte,

1). 1. E. Gangardt a fost guvernator al Basarab ei in anii1867-1871.

2) M. Belador Istoria teatrului roman. Craiova, pp. 103-104,2) Ibidem, p. 97. Aceste date, precum i unele de mai jos, ni

le-a pus la dispozitie D-1 Gh, Madan

si

ce

.

Adundrii nobilimei

www.dacoromanica.ro

tO Cultura româneascA in Basarabia.

-iar ceva mai tarzm in acelasi an vine la Chisinauvestitul Or. Manolescu cu Aristita Romanescu 1),care joaca si cateva piese din Shackespeare si a-nume Romeo .5.i Julieta", Hamlet", RegeleLear", dar succesul material al acestei trupe n'afost mare, intrucat limba literara in care erau tra-Ause aceste piese era cu greu inteleasa de Mol-{lovenii din Chisinau ; din punct de vedere moralInsa succesul trupei fu atat de mare, Meat joculactorilor romani era admirat si de Rusi, care nu-cunosteau limba romana.

0 adevarata epoch' In istoria teatrului roma-nesc din Basarabia face P. S. Alexandrescu. Ba-sarabean de origina, cum am notat mai sus, elvine pentru prima data cu trupa lui N. Luchian la1868 si de atunci aproape in fiecare an colindaorasele Basarabiei trecand Nistru, jucand la Movi-lau, ajungand chiar la Odesa. Impreuna cu Bo-bescu el joaca aproape exclusiv piesele Jul V. Ale-xandri si se bucura de o simpatie mare din parteabasarabenilor. Trupa lui este primita pretutindenibine, cu mare entuziazm din partea publicului ro-manesc. Ultima data P. Alexandrescu a jucat la1912, cand a fost serbatorit de catre comitetulpentru organizatia unei serbari romanesti.

Pe langa trupele romanesti, care treceau Pru-tul, in Basarabia si mai tarziu au fost incercari dea organiza reprezentatii romanesti de catre basa-rabeni. DUpa revolutia ruseasca dela 1905 chiar iiiunele sate se incearca a se juca piese romanesti.Asa la 1906 In satul Bacioiu de langa Chisinau re-gretatul profesor V. Hartia cu cativa intelectuali joacaIn fata taranilor Cinel Cinel", iar invatatorul V.

n Ibidem, p. 7'2,

www.dacoromanica.ro

Teatrul rom. in Basarahia. 191

Graur joaca aceiasi piesa si Baba HcIrca" in satulIaloveni.

Pe la 1908 in Chisinau se organizeaza o trupade amatori in frunte cu D-1 Gh. Madan, si cu spri-jinul boerilor basarabeni P. Dicescu, Suruceanu,Cononovici si a altor joaca cale-va piese din V.Alexandri si I. Negruti in Chisinau i Orhei.

In Neamul romilnesc" din 15 Februarie 1908(p. 314) sub tillu 0 serbare romtineascd tll Ba-sarabia", gasim descrierea unei reprezentatii orga-nizate de aceasta trupa de amatori :

In zina de 4 Februar a lost in ChisinClu oreprezentatie si un bal, aranjate de cdtre societa-tea de binefacere Bessarabet.

De cdtre d-re i tineri s'a jucat frumosul vo-devil al d-lui V. Alexandri Cinel Cinel". Rolul mlGraur l'a jucat cl. Madan, iar al Floriari d-raSirbu. Au mai Nat parte in vodevil d-rele A. Di-cescu, I. Dicescu, T. Suruceanu, N. Semigradov,Savoischi s. a. si tinerii Popa, Razu, Suruceanu,Popescu, Andronovici, Gumalica s. a. 0 multimede ofiteri ci functionari rusi, guvernatorul Basara-biei, general! s. a., au Nat parte cu familiile bor.

Cad s'a ridicat cortina, lumea era pared fer-mecatd de privelistea uimitoare : porturi nationale,graiu romanesc, tablouri cam uitate, dar scumpesufletului nostru. Artistii amatori cu malt drag ju-eau rolurile Nr. Mai cu deosebire d. Madan inGraur a arcitat an adevdrat talent de artist. S'aucantat mai matte catece bine aranjate si execu-tate perfect... Aplauzele indelungate ale publiculuia fost cea mai dreaptei si mai band rdsplak pentru_tinerii artisti".

In ziva de 31 Ianuarie 1909 se da o noted re .prezentatie despre care ziarul iesan Evenimentul"scrie :

www.dacoromanica.ro

192 Cultura româneasc n Basarabia.

O frumoasei reprezentalie teatralei un gran-dios bal au avid loc astdzi in teatrul Blagorod-noe Sobranie" dat de boerii moldoveni din ChiFindu.

D-na Elena Cononovici comitetul organiza-tor telegrafic a invitat pe d. P. S. Alexandrescusei binevoiascd a lua parte la reprezentatia teatraldin rolul lui Colivescu din Florin i Florica".

Sala era mai mull ca plinã, ceici lumea eranevoitd sä stea prin scilile de intrare...

D-ra Serbova-ScIrbu in rolul Floricell era ih-cdntelloare, interpretarea dater' era uimitoare, gin-gãcia a fost fascinatoare, nenumeirate a-plauze ui recliemdri au fost rdsplata din partea pa-blicului.

D. Madan in Florin a fost adevdrat actor,sclzimbärlle ce impune rolul, au fost redate cu multtalent, despre d. P. S. Alexandrescu in rolul luiColivescu e de prisos sã vorbim,. cad e prea cu-noscut in Chi.Fineiu ca artist de valoare, aplauzelein tot timpul actului erau nesfeirsite ca i reche-meirile. La finele piesei s' au dansat hora, frumu-.Fica si MureFeanca de ceitre toate domniparele stdomnii care luaserd parte"...

La 20 Ianuarie 1910 aceastd trupà joaca laOrhei in sala zemstvei Florin si Florica", iar la9 Februarie 1912 in teatrul din thi5inau Blago-rodnoe Sobranie" aceasra tru$ joaca piesa lui I.Negruji Doi tdrani cinci cdrlani". In ziarulMigarea" un oarecare Rinaldo sub titlu Impresii"scrie urmatoarele despre aceasta serbare :

Se deidea o serbare moldoveneascd pentru ma-rirea averii orfelinatului din ChiFindu. Lame multeidad .0 mare insufletire. Se juca o piesd ro-mdneascd Doi tdrani cinci cdrlani" de Jacob.Negruti. Rolurile de femei au fost sustinute decloud d-re din elita ChLyindului, iar rolurile bdrba-

.,si

ci

.,si

jocului

i

si

www.dacoromanica.ro

Teatrul rom. in Basarabia. 193

tilor de d-I Madan, cunoscutul ziarist, i de d-IPetre Alexandrescu pensionar al teatrului dinIasipoftit pentru a le da concursul.

Vodevilul lui Negruti, departe de a avea vre-ovaloare dramatica, are totusi vorbe de spirit si u-nele situatii nimerite. Publicul a rds mult si a a-plaudat des

Se juca moldoveneste" i publicul roman afost entuziasmat".

Dupsa ce se descrie jocul actorilor, autorul adaogel : Vodevilul ,,Doi tarani i cinci carlani" afost primit cu entuziasta bundvointa, ceiace nu seintampla acum pe scenele din Regal. Nimerit ar fisä se joace mai des piese românesti, nevoia sesinge i va fi asigurata izbanda initiatorulUi. A-plauzele, ce ridicau cortina de atatea ori, I,7Z1 tre-zeau in suflet o caldd dar stânjenita induiosare".

Din aceste date rees6, ci ci toata asprimearegimului strain in Basarabia, au fost i inceputuride teatru romanesc. Aceste reprezentalii aveau uncaracter mai mull sau mai putin accidental, dar fe-lul curn erau prirnite reprezentatiile romanesti ifl Ba-sarabia, caldura cu care publicul primea acestereprezentatii, dovedeau c. i pe acest teren dorn-nea un spirit, care linden spre organizarea uneivieti nationale.

www.dacoromanica.ro

VII.

Scriitorii basarabeni.

Considerafiuni generale. Teodor Vilrnav. loan Sfirbu.Alexis Nacco. Gheorghe Faun. Matei Donici. Tu-close Roman. Alexid Mateevici.

Din to3le provinciile romanesti, robite de ve-cini, Basarabia a fost cea mai saraca in manifes-taril ei literare.

Pe cand Ardealul a lasat o urmA adanca inistoria literaturii romanesti, iar Bucovina, daea n'acontribuit in aceiasi masura la desvoltarea literatu-rii nationale in genere, cel putin a avut o litera-turk care satisfacea cerintele sufletesti ale roma-nilor bucovineni, Basarabia in lunga noapte de in-strainare a ramas stearpa pe ogorul literar. Aceicativa scriitori basarabeni, care au trecut Prutul sisi-au dat talentul pentru cultura intregului neam ro-manesc, pentru literatura lui, legati cu Basarabia,i-au fost aproape straini: geniul lor n'a luminat su-fletele basarabenilor, n'a creat o traditie literara,din care sa rasara talente noua, legate cu suferin-

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. 195

tele §i aspiratiunile poporului romanesc din Basara-bia. Este adevarat, c aproape toti ace§ti scriitoriau introdus o nota noua in literatura romaneasca,o nota specific basarabeana influenta literaturiiruse§ti, fapt care se remarca indeosebi la C. Sta-mati §i A. Donici. Aces! curent era insa strain mas-selor poporului basarabean i arata numai mediulcultural In care traia patura boereasca din Basa-rabia.

totu§i in Basarabia au fost incercari de li--teratura romaneasca in sensul adevarat al acestuicuvant, au fost cativa scriitori izolati, care s'au des-voltat in mediul basarabean, in imprejurarile cultu-rale dintre Prut i Nistru. Necunoscuti i ei masse-lor largi ale basarabenilor, ei reprezinta tipul scrii-torului in care s'au ciocnit cele doua curente cul-turale, sub influenta carora a trait Basarabia maibine de o sea de ani, cel ba§tina, romanesccel artificial rusesc. Ei nu s'au ridicat la niveluladevarat al nici uneia din aceste culturi, §i de a-ceia valoarea lor literara este mai mult decat me-diocra. Dar din punct de vedere al istoriei litera-turei, ca o manifestare a spiritului, a limbei roma-neti in Basarabia, ace§ti poeti basarabeni meritasa fie cunoscuti mai de aproape. Atunci cand cul-tura romaneasca veche era amenintata sa se stingain Basarabia sub inraurirea altei culturi, care dis-punea de thate mijloacele unei culturi modernetotodata imperialiste, ace§ti scriitori mode§ti par caun sambure, care a adus poporul basarabean larena0ere.

I.

Generatia veche a basarabenilor, care astaziclispare, Ii aminte§te adeseaori despre un boer mol-

$i

si

www.dacoromanica.ro

196 Culthra româneasca in Basarabia.

dovean, anume Varnav, care era cunoscut in toatecercurile bar, ca un mare filoroman. Se zice,la primele reprezentatii teatrale romanesti in Ba-sarabia, pe la 1860 $i ceya, Varnav, entuziasmatde piesele romanesti, de jocul actorilor romani, a-runca pungi cu bard pe seen& cafe o punga pentiufiecare artist, ceiace a atras atentia politiei ru-sesti 1).

Era Teodor Varnav, autorul Istorieimele"2). Este unul din cei mai vechi scriitori aiBar.Earablei, care merita s ocupe un loc in istorialiteraturii romanesti nu numai prin faptul, ca estebasarabean $i a scris cand Basarabia era subju-gala, dar prin ins5$i valoarea operei lui.

Maica mea", povesteste T. Varnav in Istoriavigil mete", autobiografie scris5 la 1845, Mdri-oara Vdrnav, au lost fiica dvoreaninului Dumit-rachi Kirus (fud pitarului Kirus), carele au traitin- tinatul Sorocii si au avid si casd in targal So-t.rocu" Ivlaritai 5. a doua oara cu Costachi Varnav,care .avea asezarel lui in (am de jos, la saintFioresti in tinutul Tecuciului" 4), dar care avearude. si in B:asarabia, ea a trecut in acel tinut, unclela 1801. a dat nastere unui fLi i anurne Teodor,viPorul scriitor. Copil5ria lui Teodor Varnav s'apetrecut parte peste Prul, parte la Otaci in Basa-rabia, in judetul Saroca, de unde pe la 1812 afost dat la un filozof" grec la Movilau peste Nistrusa 'lay* greceste, iar cunostintele de carte $i le-acomplectat la Bucurzsti la o scoara greceasc5. Pe

1 ) Acest lucro ¶1 povestelte §i ha rInul. actor ie4an P. Alexandiescu, c,re a facar, mai multe turn-mri in Basarabla in timputROlor.

21.Teodor Ydriwv. Istoria vietii mele. LIncure$ti. 1908. Editia.Mint.vrel.

3) Ibidem p. 9.4) lbidem, p ;1

ea

1).

inb0o'

www.dacoromanica.ro

Scrillorii bosarabeni. 197

la 1818 a trecut definitiv in Basarabia, unde la 1819a intrat ca scriitor de limba moldovenedsca" lajudecatoria din Hotin. Dupa trei ani demisioneaza,ocupandu-se cu gospodaria i cumparand trei moitin judetul Hotin §i Ia§i (in Basarabia), unde se sta-bile§te pentru totdeauna In satul Pocembeni.

Autobiografia lui Teodor Varnav, pe langa lap-tul ca este un izvor nesecat de informatiurti cu pH--vire la viata boerilor moidoveni din prima jumatatea veacului XIX-lea, incat din aceasta autobiografie4M putea face mai matte deductii asupra societatiiromane§ti din acele vremuri, este §i o opera literara.

Autobiografia este unul din cele mai simpa--tice genuri literare, dar foarte putine autobiografilpot fi citite cu interes. si aceasta se explica prinfaptul, ca dela o autobiografie, mai mult decat dela ori§ice gen literar, se cere un ton sincer, intim,o expunere senina i simpla. lar omul intoldeaunavrea sa apara in fata lumii altfel decat este. Deaceia este foarte greu de scris o autobiografie.

Cite§ti paginile lui T. Varnav §i te simti cu-prins de o atmosfera sincera, prietenoasa a unuiom simplu, dar plin de Tntelepciune, de practicis-mul real al vietii. Cele mai intime lucruri din viatalui el le poveste§te cu o sinceritate rara.

Safta tiganca", poveste§te el, era cel maiiubit predmet (obiect) al meu in casa aura, pedonsa o ascultam ori .yi ce ma povdtuia a face,adicd a fura oud din poeti, o(et din balerci, banide prin buzunarile rudeniilor ce venea la Ciurea, iiallele" 1).

Ori :0 sldbiciune fireasca numai nu puteam 'Inca

a 0 stdpeini, adicd band plecare asupra neamului

1) Ibidem, p. 21.

si

www.dacoromanica.ro

1.98 Cultura romaneascfi ing asarabia.

Evei... din care pi-kind cate odatd eram silit amai imputina din zapasul (rezerva) copeicilor cestrangeam in ladd, si a ma invreljbi 'Inca ci cumdtusa mea Sevastita" 1).

Aceste märturisiri, amintindu-mi prin simplici-tatea lor autobiografia scriitorului rus Axacov, prinsinceritatea lor lard pareche se apropie de des-tainurile intime ale marelui Tolstoi, iar umorul sim-patic cu care este intretesutd povestirea lui, te facest razi i st te gandesti la contrazicerile vietiinoastre de toate zilele. Stilul lui Varnav este oicoand vie a gandirii si a graiului unui moldovancuminte de pe vremuri. Cand vorbeste despre lu-cruri vesele, razi cu poft i te Iriduiosezi candistoriseste suferintele pe care el insusi le-a indu-rat" 2). Intr'o limbd and de arhaisme si de cu-vinte rusesti, asa cum vorbesc inch' astäzi Ro-manii basarabeni, Varnav descrie limpede si obi-ectiv starea societatii noastre cu O sutd de aniin urmd." 3), viata familiard a boerilor moldovenisi in deosebi educatia pe care o primeau ei delafilozofii" greci, pripasiti in Wile noastre, cu me-todele vechi de educatie. Sunt interesante aminti-rile lui T. Varnav cu privire la boerii moldovenidin Basarabia dupd 1812 incoace. Iatd cum des-crie el preocupdrile obstesti ale boerilor de atunci:

Prezident Ia judecdtoria din Hotin, in aceavreme, era pome.scicul (proprietarul) lordachi Di-

pentrucd ceilalti doi ai mi tovardsl:Proca, se indeletniceau mai mull cu gospo-

dada lor pe la sate, de cat cautau de slujba, apoiel ocarmuia toatd judecdtoria dupd cum voia,tovardsii lui veneau numai de iscdleau de forma

1) Ibidem, p. 77.2) Ibidem, p. 5.3) Ibidem. Prefata de Artur Gorovei, p. 7.

i

Fi C/it-ru i

si

www.dacoromanica.ro

Scriiotrii basarabeni. 199

jurnalele 0 opredeleniile (rezolu(ille) ; pentru acelsfdrsit ci eu, 'infra ce se atingea de Indatoririlestir/till mete, atdrnam numai dela Insus Dimitriu.Acesta vazdnd istetirnea si rdvna ce aveam la slujbd,ma iubea, iar cdnd se intdmpla de p::team alcatuivre-o rezolutie, ce el la casa lid mi-o spunea nu-mai slovesno (verbal), si ma trimitea la cancelariesa o scriu pe carat, apoi se afla in voshiscenie(era "incontat) si se lauda cdtre boerii .ce se intdm-pla atunci la ddnsul, ca este foarte multdmit cuslujba mea, ca cunoaste cd cu vreme am sa fiaom al trebii. Dupd acestea alte a mete stdruintimi-au mdrit leafa, si de odata m'au rdnduit stolo-nacialnic (sef de biurou), clandu-mi cu aceasta maibun prilej a Inmul(i zapasul capeicilor.

In vara anulur 1819 toate cilenurile (membrii)judecatoriei din poronca nacelstvii, au fost chematela orasul Chisindu, spre Inchegarea unui obstescasezamdnt, utile a zdbovit mai bine de o lund,au ramas la judecdtorie numai secretarul de atun-cea Iordachi Mirzacu Si vre-o doi scriitori..." 1)

0 multime de date pretioase despre unele fa-mull d'n Basarabia veche, o serie de no-tite caracteristice pentru viata boerimei de atunci,mai multe detalii cu privire la trecerea armatelorrusesti prin Basarabia la anul. 1828, complecteazilamintirile intimc ale boerului basarabean Varnav,sarac la inceput i ImbogAtit pe urma prin cumin-tenie, muncri cinstita i economii. Povestirea luistrabatula de intelepciunea unui om practic, de fi-lozofia reals i simpla a vietii, este povestirea unuiom cu un simt sanatos al realitatil. Autobiografialui T. Varnav este o lucrare unica in felul ei inintreaga literatura româneasca.

1) Ibrdem pp. 77-79.

boeresti

ii

www.dacoromanica.ro

200 CuItura româneasca in Basarabia,

Teodor Varnav, cum afirrda d. Artur Oorovei,care a scos la lumina scrierea lui, a scris i poe-zii, un volum de poezii, care cuprindea o multimede satire la adresa persoanelor care jucau oare-care roluri in societate, pe timpul cand traia V.ar-nay"). Dar acest volum nu s'a gasit, i ar fi pi-cal daca s'ar pierde, intrucat spiritul de observatie

lui T. Varnav, umorul, prin prisma caruia el vedelucrurile, denota in autorul Istoriei vietii mele" untalent satiric destul de puternic.

2.

Daca trecem cu vederea vre-o trei poezii aleunui basarabean, supus, cum spune el pe margi-nea paginilor unei carp, al imparailei Angliterii" 2),poezii scrise la 1846, a earor provenienta deo-camdata nu am putut-o stabili, al doilea scriitor ba-sarabean este Ion Sarbu.

Proprietar basarabean, Ion Sarbu s'a dascut laanul 1808, se pare c In satul Mascauji, judetul Or-hei. Dupa cat se stie, el n'a urmat nici o scoalkci a invatat carte acask poate ca. la vre-un dascal,cum se obipula in familiile boere0i de pe

1) Ibidem, F. 6.2) Pe paginile crestomatiei romanesti -de I. Hancu :

Co6panie cvmsesiit II nepesuon in. npoat ii criixarb kaa ynpaa-ern in. Ba.118xOutiMaBCKOMI, .1131)11{t. 41. rall IC y110 Bl. C. limp-

öypn 1840. Inceputul acestor poezii:1) Din ceasul ce te-am vdzut,

La Mimi cdzut.'.. p. 932) Frunzulila cea din sus

La ce stare am agiuns.., p. 89.3 latd vremea vine si ru plec, md duc, .

Te las strdlucild qi eu ma usuc"... p. i45.Posibil cg. sant copii, modificate de autor. In aceiasi carte gA-

sim o poezie ruseascA scrisl cu aceiasi manA, ceiace ne face sa. afir-marn, cA supusul Angliterii" este un basarabean, aruucat de voia.soartei In Anglia.

al

atunci.

www.dacoromanica.ro

Scriiforii basarabeni. 201

Din scrierile lui se vede lush' cd el a citit multavea cunostinte de-stul de largi, mai cu seamd inliteraturd. Din viata lui cunoastem, ci el se ocupacu gospoddria in satul Mascduti i Jdvreni, era unbowie bun gospodar, n'a ocupat nici o functie inadministratie si a murit la anul 1883, fiind tumor-mdntat in biserica din Mascduti, a cdrui ctitor era 1).

Cele doud cdrticele, pe care ni le-a Idsat I.Sarbu, una cu fabule i alta cu poezii 2), cartic eleeditate la Chisindu cu o deoseblä ingrijire, sunt u-nicele carti de literaturd originaId romdneascd pro-priu zisd, care au apdrut in Basarabia sub domina-tia ruseascd. In inainte cuvelntarea" fabulelor lui,autorul facdnd cateva observatii hsupra intelesuluicuvantului nemurire", ne explica motivele, care1-au determinat s scrie in romdneste :

Deci i eu, bunule cetitor, nu cel asdmtlneln-du-ma" lor, dar nici acelui grec Erostrat, carele auars templul Artemidei din Efes, ce era pus in nu-marul celor sapte minuni ai vechimei, numai casei-si lasei numele selu nemuritor, nu, ci pdtruns fi-ind de scelnteia dragostei, carele sau atitat in su-

fletul meu cdtrd fiii Romelnesti, mai veirtos, vtizandcei limba aceasta, fiind mai fiicei a sleivitei si ye-chei mume latine, ar fi de trebuintei a o mai in-zeistra, atunci, celnd asemenea lucru s'a aflei täimä-cit in mulre limbi ; en nu m"am lenevit a le urmaThr, si a traduce aceste fabule in limba Moldove-neascd, care socot cei vor fi de folos, si cred,.cel de ai ave cea mai mica piceiturd de sänge Ro-

1) Aceste date Ie-am detinut dela nepotul lui I. S'arbu D-1 Va-lerian SArbu prin D-1 A. P. Oazacu.

2) Fabule alcatuite In limba moldoveneasa.. de d loan Sirbu".Chi§ina,u. In tipografia lui Popov. 1851. 81 de pag, in go.

A1c5tuiri1e d. loan Sirbu. Poezie. Chi§inAu. In tipografia luiPopov. 1852. 98 pag, in 80.

si

iii

www.dacoromanica.ro


man, ai salta vjzand in ma nile tale aceastä car-ticicd...

Drept aceia aduc in jitnita patriotismului aceimic graunte, carele Inca ce (de?) intdiaoard ar patesluji de dovadd .si semn a dragostei mele" 1).

Constiinta unitatii nationale a Romanilor basa-rabeni din patura cults cu cei de peste Prut, con-stiinta de Roman, era, se vede, atat de puternicape la jumStatea veacului XIX-lea,-incdt in vremu-rile celui mai negru reactionarism al domniei luiNicolae I, facea posibild aparitia unei carti, cenzu-rate la Odesa, in care se vorbea despre patriotismnu in sensul rusesc al cuvantului i despre o limbs,care nu era cea ruseasca.

Nu incape nici o indoiard, ea I. Sarbu era incurent cu literatura romaneascä de peste Prut. In-telectualii romani din Basarabia faceau de obiceiucunostinta cu literatura romaneasca in scolile me-dii tinutale si in liceul regional din Chisinau, undese preda facultativ limba romana dupa manualelelui Stefan Marge1l8 i Iacov Hancu. In cartea a-cestuia din urmd se ggsesc mai multe bucati dinliteratura romaneasca 'Ana la anul 1840.

Dar I. Sarbu cunostea limba i literatura ro-maneasca nu numai din manualele aparute in Ba-sarabia.

Intre boerimea basaabean i cea de peste PrutIn vremurile acelea, cum am vgzut, se pastrau ined le-gaturile de rudenie, multi din ei aveau mosii si de oparte a Prutului si de alta, asa c usor se poate presu-pune, cd in Basarabia patrundeau scrierile roma-nesti de atunci, cu care a facut cunostinta si I.Sarbu. Multimea de neologisme i cuvinte, care nuse intrebuintau in Basarabia (marinimie", aten-

1) Fabule, p. 11V.

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabenl. 2a3

(ie", ager", ghente"neanzari, vopsea", pre-tatindene", protie", elefant", tabula" etc., etc.),dovedesc, ea I. Sarbu cunostea destul de binelimba literarO romaneascd de atunci. Insa influentaliteraturii romanesti asupra scrierilor lui I. Sarbueste atat de slab& incat se manifestO doar numaiin faptul ch a scris in romaneste, pentru dragos-tea calye fiii romanesti", cO a- simtit romaneste,fara sh. fi fost apucat de curentele literare roma-nesti, lard sa se fi adapat din izvorul de inspiratieal scriitorilor romani contimporani. I. Sarbu nu pu-tea s5. -nu cunoasca literatura plinO de avant patri-otic si de sperante a renasterei dela 1848, nu pu-tea SO nu cunoasea inceputurile stralucite ale poe-ziei lui V. Alecsandri. Dar imprejurarile din Basa-rabia erau de asa natura, incat l'au facut pe LSarbu sa se indeletniceasca pe cat Ii permiteaumijloacele reduse ale talentului Jui cu traducerea

transpunerea unor fabule i poezii cu caracterdidactic, din literatura rush, inocente din toate punc-tele de vedere.

E ceva caracteristic, c aproape toti fabulistiiwmani, in afara de Oh. Alexandrescu, au fost in-fluentati de literatura popoarelor slave. DoniciStarnati au tradus aproape in intregime pe Cralov,fabulistul rus, modificandu-1 i localizandu-1 putin,Scriitorul basarabean Nacco, despre care vom vorbimai jos, traduce din acelasi Cralov, Tichindealscrie sub influenta fabulistului sarb, Dositei Obra-dovici.

Prima carticicO a lui I. Sarbu (Fabule" 1851)contine cincizeci de fabule, traduse, cum spune _elinsusi din ruseste. In precuvantarea pe care amcitat-o mai sus, I. Sarbu ii pune pe Cralov intrecei care si-au castigat nemuritori nume" prin scri-erile lui. i aproape toate fabulele din cartea 1

pt

www.dacoromanica.ro

204 Cu !tura romAnzasca in BaserAia.

I. Sarbu sunt traduceri din era lov, traduceri maimult sau mai putin exacte, In cele mai multe Ca-zuri chiar a titlului fabulelor. Numai unele din elesunt putin modificate, localizate pana la oarecare1116sura.

Din era lov sunt traduse urmatoarele fabule :Bdtrdmil Si trei tineri" (pp. 186 188), ')Elefantul Si coteiul" (pp. 137-174),Momite (pp. 175-176),Momita Si Ochilarii" (pp. 133 134),Broasca si boul" (p. 120),Cioara si vulpea" (pp. 113 -116),Bucdtarul motanul" (pp. 178-179).Momiia si oglinda" (pp. 226 227),Busuiocul" (pp. 124 126),Lupul i vulpea" (pp. 199-200),Zmdul de hiirtie" (p. 200),Vulturul Si cOrtita" (pp. 195-196),Copaciul" (pp. 188-189),Porcul" (p. 190),Frunzele si rdddcinile" (pp. 198-199),,,Musca Si drumetii" (pp. 191 192),Stigletul" (pp. 201-202),Florile" (pp. 208-209),Iubitul de prdviry" (p. 211),Omul Si arpele" (pp. 209-210),Oamenii si pdrdul" (p. 214),Vulpea cea band" (pp. 215-216),

guzganul" (pp. 219-220),Piatra Si vermile" (p. 225),Bdtrdnul Si moartea" (p. 228),Omul i toporul" (p. 230),

1) NumArul paginilor indicA originalul din operels complecteale lui CrAlov, editia lui V.'Calla, v. IV. 11. A. Kpbutosl. HometoOpaffie couthempl. 113A. B. KaaJama. IlerporpaAl. T. IV.

-

i

.Soarcele si

www.dacoromanica.ro

Scriitorii 205

Leul si lupul" (p. 231),Omul si umbra" (p. 230),Pdstorul i tintarul" (p, 227),Vdndtorul" (pp. 253-254),

,,Ursul stdpanitoriu pe prisacd" (pp. 225-226), -,,Lupul i cocostdrcul" (p. 256),.Ursul pustnicul" (pp. 206-208),Doi copii" (pp. 326-327),Stiuca motanul" (pp. 161-162),Dundrea Si pdreiutul" (pp. 202-203).Celelalte fabule au fost traduse de catre Sarbu

din alti fabulisti rusi i ce este curios din cei maiinvechiti chiar pentru timpurile lui Sarbu. Asa dinfabulistul rus Hemniter (1745-1784) este tradusaprima fabula din cartea lui Sarbu Bogatul i sa-racul" Preprocopsitul copil"

Dar sa vedem cum traduce Sarbu fabulelelui Cralov. Este lucru bine constatat, ca i Stamati

Donici au scris sub influenta lui Cralov, i pri-mul din ei Ss tine mai aproape de textul origina-lului, iar al doilea le dnì o traducere mai mult saumai putin libera. Dar aceasta nu scade valoarealiterara a fabulelor lui Stamati i Donici, mai easeama a acestuia din urma. Fabula este unul dincele mai vechi genuri literare si unul din cele7care a evoluat in desvoltarea lui ca forma poatemai Win decal celelalte genuri literare si careastazi este amenintat sa dispara. Cel mai mare fa-bulist modern a fost La-Fontaine, care a influentatliteratura fabulista aproape a tuturor popoarelormoderne, dar care la randul sau s'a folosit de fa-bulele lui Esop. Sunt subiecte de fabule, care se

1) Cognania Xemnimpa. llsauie CAppusa. C.-11eTeplippri,1852, p. 59.

2) Ibidem, p. 1G2.

basarabF-ni.

') §i

ci

pi

si

www.dacoromanica.ro

206 Cultura rornoneascsa in Basarabia.

repetk la toate popoarele si care au intereg -pen-tru fiecare din ele. Principalul este felul cum esteredat subiectul, forma fabulei, i ideia pe care ourmareste autorul si care corespunde necesitatilortimpului i imprejurkrilor fie ckrui popor.

Skrbu n'a stiut si nici n'a avut pull* skt deafabulelor lui o forma mai frurnoask, mai Mere&

nici n'a stiut sk le localizeze, sk le lege cu viatapoporului basarabean, pentru care el le-a scris.Oksim o singurk fabuld in care el Med indoialkface aluzie la starea Romknilor basarabeni sub ju-gul strain, si nu stiu clack aceastk fabulk nu este.ehiar originals& intruckt asemenea fabulk nu gasimnici la Crklov, nici la Hemniter, nici la lzmailov,desi asemenea subiecte se gasesc in literatura rusä.Este fabula Strdina floricicd", care sunk astfel :

O crinule ! Ce-ai peitit?Dece asa te-ai vestejit,Unde mirozna, frate ;Au dour nu ploud de agiuns?Alm !" Crinul au reispuns :Sant in strdindtate".

Facatul lui Skrbu este ca el s'a tinut prea a-proape de original. Pân i titlurile fabulelor a-proape totdeauna sunt traduse exact, uneori chiar indauna limbei. Asa, de exemplu, cuvantul rusescItubopatnai", ceiace inseamna curiosul, doritorul dea cunoaste, il traduce : iubitorul de prdvire". Esteadevarat, Ca' Skrbu uneori omite sau modifick u-nele notiuni, unele imagini, dar structura gene-rald a fabulei, naratiunea i morala, raman ace-leasi. lard cum traduce el una din cele mai carac-leristice fabule Momita" :

.

si

www.dacoromanica.ro

Scriitora baiarabeni. 207

Cum vrei- tu sd te trudefti ;1nsd sd nu gdndoliCd-i cd.Ftiga vr'o slavd say multdmire,Cand din osteneala ta nu iesd vr'o fotosire.On om de dimineatd sau sculat,Si cu sapa de prd$it sau apucat ;katát biet u_cre.Ftin sail ostenit,bd sudorile de pe el curgea cumplit.Si cu asa fel-de lzdrnicie lucra,bd cine pe langd el n'ar fi trecut,De la toti laude lua;far momifa de ciudd sau umplutSi fiind laudele linmesc,

tog pe iale le doresc,Apoi i momi(a mea s'au pus sd-se trd-

deascdSi pi icea pe cole on butuc ea au gdsit"

etc.Ori cum traduce Särbu Bogatdl 0 Sdracur

din Hemniter:Aceastd lame Ti asa, Ca eine sant bogati,Au pretutindenia cunoscuri i frafi.Macar sd n'aibd nici rang, nici vrednicie,Macar sd fie din neamul prost ;

1)La Crdlov. Cum vrai, munceste fu ;Dar nu gandi sl agonisestiNiC1 multumire, nici onoare,(And nu este in munca ta nici folos, nici mAneiere.

TAranul din zori cu soha (plug de lerntilN ogorul sAu muncea:TAranul zneu muncea asa,Incal piräu sudorile-i curgeau.

Sateanul lucrAtor a lost adevArat.De aceia eine nu treceaTop lui multumiri II aduceau.Aceasta trezqte hi monailALandele aunt atrAVItoarecum sA nu,le doresli

momita s'a gAndit sA-se trudeaseA,GAseste un butuc i hai cm el sA-se eAzneascitu

cã

invidia:I

SI

Si

www.dacoromanica.ro

208 Cultura rornameascA .in Basarabia.

Si eine el tear fiFieste care 'II. cia protie.lar sdracul fie macar elfn. neam de domnFilosofeasca ca. Platon,

ingereascd minte.Ca tot ,daral invistratNimi nu-i dä cinsle,Precum la bogatbs'arata),:."

Pfima tabula Sarnu mcearca 's'o localizezeHocuind notiunea de sohe, nettmoEcuta

Basarabia..(un. plugusor. de Jenuv.,pentru un cal,cu care se. ea' :in, Russia)1 -.4U':pscutul cuvântsapda, ceiace apropie dgiir ,tobUla de NA*

-Românului. ,14odifiesa .4oua, fabu15,aceSte medificki sunt atat de neinsemnate, Meat

fabula Acelasi lucra,se obseryäsi in traducerea celorlalte fabule aceleasi Incer-cri tie Mcalizare -_pe arocurea .(fOularaul".o .traduce-- Dundrea peirdul"),,,p.c0aitgn-Aintk de,-a tle- apropja de: inte1es4pppoplui, scrisAin aéelasi 1iñibpJin de,:;urrne\_ale .gratului basa-rabeatr: E- cie remarcat, :C'4 Sarbu ,n:a siiut sa a-leagsa' pentru traducerile.;;sale -cele nmi frumoasefabule ale lui Cralov, ceiace denota poate ten-dinta lui de a scoate la iveala anumite neajwisuri

1) La liewnitenT Asa e lurnea ,asta, eine e, begatLa-toti le este prieten i frateMacar n'aibl el nici merite, nici grade,Chiar fie el cle .4am. .de rândas de grajd.Si 41;47r si eine tuVei fi ca un baiat.lar 'saracul fie el chiar neam de print,Malcdr aiM o minte ingereasca

toate calitatile celor mai demni eamenipoate si. se astep4) )a acea ,cinste,

..Pe care .o -are dela toti oel bogat"...fabula aceasta A . lost tradusti si de catre ,C. Stamati.

fast,'

Alba'

In

L 14 a daf

s.chimbA londul

Itrzuli

cà

Si

.

0, 1 .

elm, .

www.dacoromanica.ro


ale societatii de atunci, de a trage anumite con-cluzii moralizatoare.

Cu un an mai -tarziu Sarbu tiparestetuirile" sale, volumul silt' de poezii. Chiar prin tit-lul acestei carti autorul ne di s infelegem,aceste poezii sunt originale.

4. NAB UM.

Ifoeale.

K DI I E 8.

Tinorpaeia Azi flonos.

1852.

Tiflul Alatuirilor" lui L Sarbu.14

Alcti-

ca

www.dacoromanica.ro


In prima poezie, intitulata Moldova", autorulii exprimh iubirea sa fath de tarh, fath de Basa-rabia, pe care o considerh ca Moldova,

Pentru care adevereavi-rul acestei

L., e de sterna lucieaza,Acuma sute de veri".

Poezia se incepe cu urmatoarea strola :Moldovo, fard frurnoasa !Parnant bun ci 'nbelsugatCu paduri multe ci deasa

cu izvoard bogat".Autorul arath ch Moldova are ceva atrhghtor

pentru straini, care yin si se aseazh pe phmantul ei:Desi nu esti asa mareCu cuprinderea "in sine,Dar esti foarte priimitoareDe multe neamuri strdine".

E interesant ci Sarbu, enumerand neamurilece traesc in Moldova, nimic nu pomeneste despreRust Obiceiul de a canta Moldovq frumoash",cu apele ei dulci", cu phdurile mdgulitoare", eraun obiceiu foarte raspandit intre scriitorii renaste-rii noastre nationale, I probabil eh aceasth poeziestangace, dar plinä de iubire fatä de tart', a fostscrish de Sarbu sub influenta poeziei lui V. Ale-xandri Adio Moldovei", de unde Sarbu imprumuthchiar cateva epitete.

Cele mai multe din poeziile sau mai bine zisversifichrile lui Sarbu au fost scrise sub influentaliteraturii rusesti. i lucru ciudat, pe cand pe laanul 1850 literatura rush ajunsese la un grad foarteinalt de desvoltare, cand avusese scriitori de va-loarea lui Puschin si Lermontov, I. Sarbu este sta-panit de influenta scriitorilor rusi invechiti i caforma, i ca idei i sentimente ; el apartine cu-

tart,

www.dacoromanica.ro

Seri Horn basarabenL 211

rentului literar rusesc dela sfarsitul veacului XVIII-lea,epocei pseudoclasicismului in decadere, când a-cest curent localizat in Rusia, pastrand nu tocmaiconseevent terminologia bombastica a pseudoclasi-cismului, personificarea unor notiuni abstracte, seapropie de Aar& exprima uneori sentimente ade-varate, biciueste neajunsurile societatii.

Chiar titlurile poeziilor lui Sarbu dovedesc le-gaturiIe lui cu acest curent : .Cdtre dreptate",,,Faptd rd i fapta band", Cdtre bucurie", Cdtremoarte" sunt personificari la care recurgeau pseu-doclasicii rusi (si straini, bine inteles). Sau ince-putul poeziilor lui Sarbu :

0 dreptate, o dreptate !" (Cdtrd dreptate"),0 crivdt, \plin de "Ingrozire" (Japtd rd.

faptd bund"),0 bucurie, bucurie !" (Cdtrd bucurie"),0 moarte, moarte, auz -cutnplit" (Cdtrd

moarte"),0 fireasca datorie !" (Pentru inso(ire") -etc.

A§a incepeau numai poelii pseudoclacismuluisuflat rusesc. Iar unele imagini din lumea clasica,pe care le intrebuinteaza el, ca Minerva", Ve-nera", Febus", Filomela" i unele comparatii de-nola si mai mult legaturile lui Sarbu cu acesti poetirusi.

Cea mai mare influentil a avut'o asupra luiSarbu poetul rus G. Deijavin (1743-1816). Poe-zia lui ,Sarbu Visul" (Viderea Minervei") este oprelucrare a poeziei lui Derjavin Felita". Poetu-lui rus Ii apare Felita" sub numele cAreia se as-cunde imparateasa Ecaterina, i poetul odea sfaturi, cum sa traiasca, cum si fie fericit pelume, preamarind calitatile ei si mai cu seamasimplicitatea ei i comparand aceste calitati cu nea-junsurile lui, ale poetului, care fumeaza, joaca cat*,

s,si

fa-

magi s5-i

www.dacoromanica.ro

212 Culture. romaneasca In Basarabla.

doarrne mutt, adica face ceia ce face toata lumea.Poetul cand viseaz a. rasboae, cand mananca ;bine,cand scrie poezii, aand se plimba cu vre-o a-Manta etc. Se termina cu ideia ca Felita aducepace pe p5mant. Si in poezia lui Sarba, poetul a-dormit pe varful unui munte, viseaza, cum in fatalui se iveste o femee impodobitei c'o fa(a prea1inistita", catre care an glas bine cunoscui poetu-tului se adreseaza cu cuvinte in care aratatile ei frumoase i simplicitatea ei :

Minervo ! vinei de ma sfeitudte,Cain in lame sa trdesc ;Vin de ma povatudte,Ca ea set ma folosesc",

tuvinte care la D'erjavin suna astfel:Da-mi, Felito, sfaturi,Cum sa trelesc bine ssi cu dreptate,Cum sa-mi potoldc patimileSi cum sei fiu fericit in lume"').

51 in poezia lui Sarbu se area neajunsurile ome-nesti, patimile,- de care este cuprinsa lumea, 0 in-4arsit Minevra II sfatueste pe prietenul poetuluisa-si petreaca viata cu lin4tire".

Derjavin a prelucrat poezia lui Horatiu Nib-numentum" (Exegi monumentum aere perenius"),

aceasfa poezie a lui Derjaviu a influentat poezialui Sarbu :

Eu mi-am facnt o casa mare",casa, pe care

('utremurul n'o ingrozdte,Ea sta tare, ne cleitita ;Furtuna n'o navaleste,Ea stä foarte linistita"

etc.1) F. if. AepzaBians. COTIIIHelliff, T. I p 84. C. limp-1868.

tcalifa-

Wm,.

pi

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basaraPeni. 21,5

Si mai mull se vede izvorul laspiratiei lui Sarbupoezia Cdtrd moarte", care este o compunerc

foarte apropiald a poeziei lui Derjavin La moat-tea principelai Merersclzi". S compafam vre-odoua pasage :

SARIBU : DERJAVIN ;

O moarte, moor/el Auzcumplit

,Glasul Mzi merrnfricosazd ;

Ma striga necontenit,

$i la mormant m'apropiaz

Abia cat add aceastd lume,De acurn i tu din dinfi

scrlisnestilPrin tun coasall strdlu-

cesti,_$i pe viaia-rn sa supune...

Ah I de brapd tau eel uscat,Nime aid nu s'au ascuns:

&frac, bogat i tmparat,

_De o potriva e supus...

.....Via/a este cereascei clipal-

nicd .ddruire;frztaresc sufletul spre

linistire$i err a pulina picatura,Sa, Nnecuvtintez a soar-

lei lovitura.".

11 Opelt.

vremurilorl -

netul metaluluilGlasul Idu cel strosnic me

infricoseazd,Ma chiama, ma chiamd al

Mu gemet,Ma chiarna, si ma aprople

de mormdnt.Abia am vazutaceasta fume,Deja moartea sertsneste

din dinfi,Ca fulgerul cu coasa star%

luceste$i zilele mi e tae, ca pe

iarbaNimic nici o creafiune.Nu fuge de ghiarele tale

fatale...Suveran si definuthrane

viermilor,A elementelor furie sicrille

_maw:Ma

Viola este darul momentenal cerului,

Aranjazd.fi-o spre linis-tea te,

eu sufletul tau matBinecuvantjeazd lovilurJj

lii

'ft

-Sd-mi

..44-3.

,,CuvOntul

,

$i

www.dacoromanica.ro

214 Cu Itura romaneasca in Basarabia.

Sarbu omite uncle rânduri din poezia ocazio-nald a lui Derjavin, schimba ordinea strofelor, darfondul poeziei scriitorului rus farnane acelasi. Sarbutraduce, cum am fazut, bucafi intregi din aceastapoezie. Poeziile lui Derjavin, pline de arhaisme ru-sesti, sun! foarte greu de infeles chiar in limbaruss, cu alai mai mull le miri de gustul literar alui Sarbu.

Intre poeziile lui I. Sarbu gasim i o poezietradussa. din Puschin. Este poezia Florile cele tar-zie", scris6 dupg, gingasa poezie a lui PuschinHorde torzii1Y. lard cum traduce Sarbu aceastapoezie :

SARBU:

Florile cele tdrzie,

Mai clegrabd ne mtmgdie,

Deceit cele inteii Mite,Care frumos infloresc :Cdci cugetile meihnite,

Mai degrabd in noi tre-zesc,

mai degrabd aduc a-minte

zilele de mai 'nainte.ceasul

(Mite odatei ni s'aratdPica bun deceit a intdlnirei".

PUSCHIN:

Ultimele flori sunt maidragalw

Deco! trufandalele luxoaseale ceimpurilor.

Ele visurile intristateLe trezesc mai viu in noi :,z4a cdte odatei cease!

despeirtiriiE mai yiu deed! inse4i

intanirea".

Celelalte poezii ale lui I. Sarbu sunt mai mult-sat( mai pulin originale. Autorul, nemulfumit, de-ceplionat, cauta contretizeze sentinientele sale

1) A C. liymmurb. Comesig. IlaA. IL 0. %Toon. C.-fie-

Teptiprhs p. 18.

$i

dispörfirei,

sa-si

T. 11-1,

Me

www.dacoromanica.ro

Seriitorii basarabeni. 215

poezie. Dar el este un om bowie serios: nu-1preocupa aproape de loc chestiunile vietii intime,cu ce se -ocupa de obiceiu poetii, in el sunt foartedesvoltate sentimentele obstesti ; pe el Il preocupaneajunsurile societatii l problemele mai mari, de/wattled filozofica, ca fericirea", dreptatea", moar-tea" etc. Tendinta moralizatoare a autorului se vedela fiecare pas. Si aici se vede influenta scriitorilorrusi, care au trait cu cateva decenii inainte deSarbu, se vede didactismul i deceptionismul aces-tor poeti, influentati la randul lor de poezia decep-tionista apuseana de dupa revolutia din Franta. Fe-lul de a alege poeziile din scriitorii rusi, de a urmascrierilor invechite denota gustul putin desvoltat alautorului. In versificarile lui cetitorul nu va gasi a-proape nimic ce aminteste poezia : ca limb& caforma ele sunt foarte slabe. Dar I. Sarbu a avutintentii bune si nu este el poate de yin& daca nule-a putut infaptui.

3.

Scrierile lui I. Sarbu, cum am avut ocazie sa arat,au fost unicele scrieri pur literare, care au vazutlumina tiparului, in Basarabia. Dar Basarabia a maiavut scriitorii ei, care Insa au ramas necunoscutiatat poporului basarabean, cat si celor ce se ocupade tstoria literaturii romanesti. Cu atat mai i'ntere-santi sunt acesti poeti pentru noi ; un object de 'A-rnie, o jucarie eopiliireasa, care ne aminteste nouatrecutul nostru, uital l gäsita ocazional In timpulmaturitkii noastre, este mai scump pentre noi, caon i ce object de artiS, dobandit mai pe

Nu *tiu caror imprejurli e datoreste faptul,dupd (3, pauz6 tie vre-o eincisprezeee ani, deodata

trei poeti, care- scriu In romaneste , Intre anti

In

urma.ari-

ser

www.dacoromanica.ro

216 Cultura romineascil in Rasarabia.

1866-1869. Este aceasta o coincidenta ocazionalasau un fenomen; care poate avea explicatie in im-prejurarile survenite in timpul marilor reforme so-dale si al unor oarecari libertati de sub domniairnparatului Alexandru at II-lea, e greu de facutvre-o presupunere. Fapt este cat de pe la 1860 siceva i parka la razboiul ruso-romano-turc, dela1877-1878, Romanti basarabeni se bucurau, cumse vede, de mai multe libertati. In acest rastimpau aparut manualele Iui I. Doncev, s'au jucat maimune piese de catre trupele romanesti etc.

Primul loc intre acesti poeti necunoscuti II o-cupa Alexie Nacco1).

Poate ca va rgmânea o enigma pentru istoriaculturala a neamului nostru, ceia ce a fost A. Nacco,ceia ce s'a petrecut in sufletul lui sbuciumatz). A-proape autodidact, A. Nacco Ii inzestreaza mintedcu o multime de cunostinte, care fac din el unuldin cei mai buni cunoscatori ai trecatului Basara-biei. El scrie, pe Mug% alte Iucrari cu caracter is-toric, cea mai compIecta istorie a Basarabie0) çitotodata cea mai tendentioasa in concluziile eL A.Nacco cauta sa dovedeasci, infruntand adetArul,

1) V. articolul nostru: ,Poeziile lui A. Nacce". ReY. sesaafte-rea Moldoveia 1921, No. 1, pp. 1-5.

2) A. Nacco a llsat si o autobiografie n rnanuscris, oar, afost campArat de un bibliafil, N. Moghileanschl. Biblioteca acestuiadin urma, plecat In Rusia, se pàstreaz tn blblioteca primfriei orafn-lui Ohisinau, dar Intrucat. Ind. nu este transatl chestiunea prodt6acestei biblioteci primariei, pentru care ea este curnpirati de un pre-prietas basarabean, mi ne-ampututIolosi de acest pretios manuscris.

3) 1) Istoria Basarabiei din timpurile cele mai yechid. 1873, Isrusesto In 4 -volume. A mai scris: 0 Schitfi despre administratla

Basarabia, Moldova i Valahia tn timpul riisbeinInt rues-tura 1806-1812. In Heraoriile societitii de istorie i snisichitliti delaOdesa. Vol, Xl. 8) Antichitlitile Basarabieid 1884. 4) 0 reesnale a-smpra arvi lui Batingcovs. 5) D-1 Gore posed6 un seanuserie alA. Naece : Reginnea Basarabiei de la alipirea ei la Rusts dupll Ult-.-Will dela Bucuresti din punet- do vedere eeonomie, Statistic 0 iffb-tonic. 1871d.

2'1

lai

eivili In

www.dacoromanica.ro

Seriitorii basarabeni. 217

earacterul slay al Basarabiei, drepturile strainilorasupra acestui petulant, pune la Indoiala latinitateaRomani lor. Si te miri ca. el, care cunostea atat debine istoria farilor romanesti, cronicele noastre, carestia limba i literatura romaneasca scrie acesteucruri.

Din Statul personal" 1) al lui A. Nacco pre-cum si din dosarul administratiei guberniale" No. 408din 1893, se vede ea el s'a nriscut In anul 1832,Inteo familie de boeri moldoveni (dvoreni"), prg-

AIexs Nacco.

kabil nu tocmai bogati 2). Studiile le face Inregimentul nobililor" din Petersburg, transformat peuntil In coalg de artilerie, unde de obiceis ki fa-eeau studiile dvorenii de mann a doua t Rada

I) Nadal p..na1 1 Ini A. Name aa giant* la antacid &-coati htarIvi.

21 Dora aseartita areamei lei, A. Name a utottonit vre-osat. Aleaetiai platitat Ia jad. Serowe_ gl

.tc--

tireOrkikelei.1.

www.dacoromanica.ro

218 Cultura rornâneasca In Basarabia.

La anul 1850 devine ofiter de artilerie in armata rusd,iar la 1.853 trece cu Ufl detasament rusesc Prutul,unde II gdsim pand in August 1.854 in armata ru-seascd, care avea de gand s treacd Dundrea.Probabil cd atunci A. NaCCO face cunostintd cu Ii-feralura romaneascd. La anul 1858 el pdrasestedin motive Tamil:tare" serviciul militar, i dupd oare-care incercari de a ocupa alte posturi, II vedem cafuncjionar cu insdrcindri speciale" in cancelariaguvernatorului Basarabiei, iar mai pe urrnd (1879)ocupd postul de ispravnic" (prefect de politie dejudet) al jud. Tighina, ii suplineste in caleva ran-duri pe vice-guvernatorul Basarabiei, conduce par-tea neoficiald a ziarului BuletinuI guvernamantuluiBasarabiei" i insfarsit ocupd postul, de consiliersuperior al administratiei guberniale din Basarabia.A luat concediu in cateva randuri pentru a pleca instraindiate, cand probabil a lost i prin Romania.La anul 1892 se retrage din serviciul statului. Amurit &cum in tirnpul fitzbolutui mondial in luna Ia-nuarie 1915 la Odesa, unde a fost inmormantat lacimitirvl Nou

Din dosarele oficiale, pe care le avem* la In-nirnic nu transpird din ceia ce a fost A.

Nacco : a fost un functionar bun si cinstit", i ni-mic mai mult, nintic din p,reocupdrile lui stiintifice

literore, \care constituiau fondul sufletului lui, pre-ocuparile yietii lui intregi.

Pe lting5 luerarile lui *Manfiee cti earaeter is-lark, scrise toate Ii ruseste, dela A. Nacco ne-aurimea 10 calete i trei fel separate es pcieik

1) Soyis tai 4. Satan, Olga Naooe, Itoanitatei. si ea, a lost otoaro dental do bii s,. aprooiakt fre literatara ras4, si poste singaraaosieltoogra, eszo no-o Zook artai amlto novel. ea eo1orit. Weal, basal*,

* Iwo dosesio rjOtt bosarobeuilor. A lOgsat dos* volume deauvalt

demank

*i

mill

119

.

imaa,

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. 21.9

traduceri scrtse In romaneste cu there latine intreanil 1866-1869. Unele din ele sunt in douatreiredactii i poarta semnele micilor schiinbari. Sun tindicatii, ca A. Name* a pregatit traducerile i poe-ziile sale pentru tipar : Demon. Poenia orientald.Tradusd de pe rusascd de Alexis Nacco. Editia I.1867. Freitqtii de sus". Insa poezille lui A. Naccoau ramas in manuscris. Cele mai mulle din scrierilelui A. Nacco sunt traduced din literatura rusa. Amrelevat faptul, c dintre scriitorii rust, care au fosttranspusi in romaneste, cel mai cunoscut a fosbullshit I. A. Cralov. Poate ca aceasta se datorestepe langa conditiunile de viata ale basarabfaptului, ca acest &editor a stiut sa faca din fabulaprin puterea lui descriptiva, prin stilul lui lapidarprin zugravirea vietii locale, o adevarala opera li-terara. Poate c aceasta se datoreste i simplici-ltii din punct de vedere al formei, ceiaceIn deosebi se remarca la Cralov.

Cu thate ca A. Nacco avea o pregatire lite-rara cu mult mai Inaintata decal a lui 1. Sarbu, cutoate ea pentru socielatea ruseasca, care treceaprin epoca marelor reforme" i prin materialismul

scepticismul literar, Cralov era mort, A. Naccotraduce din Cralov urmatharele 15 fabule :

1. Momita i oglinda" (Cralov, op. cit, vol.IV, pp. 226 227),

2. .Doi cdni" (pp. 293 294),3. ,Taranul i erpele" (pp. 278-279),4. ,Porculs i stejarte (g. 279),3.. Vidpea-0 tistarur (pp. 154 155),

Un ztridu de Mrtie (p. 200),7. Lebada, ram!' si stiuca" (p.. 201),8. ,Surtuca( lui Trixe (p. 204),-9. 4erpile elevetitortd" -(pp. 38-239),

fabuIei

ni

www.dacoromanica.ro

220 Cultura româneascii In Basarabia.

10. Lupul i ciobanii" (p. 247), ,

11. Vulpea poama" (pp. 261-262),12. Sgdreitul" (pp. 288-289),13. Magarul i privighetoarca" (p. 168),14. Cvartetul" (pp. 197-198),15. Sacul" (pp. 176-178).A. Nacco alege din fabulistul rus cele mai fru-

moase bucati, pe care reuse* sa le. redea In ro-mane§te intr'o forma destul de accesibla dupa vre-murile de atunci. Ca si I. Sarbu, el traduce aproapein extenso, pastrand pe alocurea chiar masura ver-sului lui Cralov. Insa sub pana lui A. Nacco ver-smile viguroase ale lui Cralov capata o interpre-tare romaneasca destul de buna; unele din fabulele

A. Nacco sit astazi ar putea fi citite, multumitalimbel lor, uneori mai rnladioase, chiar decal a lulDonici i Stamati. Sa vedem cum traduce A. Naccofabula .Serpelefi clevetitorur , pe care o cunoastem§i din traducerea lui C. Stamati :

A. NACCO:

De draci degiaba lot Dor-besc,

ca ei dreptatea n'o prele-luesc.

Dar adevdrul ei adese-oarea 11 peizesc

Eu pildei pot s'aducspre 'ncredinfare.

In lad nu stiu la ce'ntdmplare

1.1n sarpi c'un clevetitor Iaun feremonial de serbel-

ioare

CRALOV

In zadar despre draci sebdrfeste,

CV nu cunosc de loc drep-tatea,

Insd ei pelzesc adesea 0-devdrul,

Adec aid dooadd despreaceasta.

Printr'o tntdmplare, tn

$arpele cu pismdreful setntdInesc la 0 serbare

1) Tradaterea h1 E. lepure Seritkorli fraSatiftweic 'II! P.Kamm p 239.

lui

si

:1)

lad,

ssi

al-0

www.dacoromanica.ro


A se "mpdca de locuri n'aputut

$'a se sfddi chiar o 'nceput,Cui jar Ode mai bine se

mearga tnainte?$tiut cei 'n iad acela are

mai multà cinsteCare-9 fdcut aproapelui be-

loli mai multe" etc.

221

Nu vrurei sei lase lnainta,tea unul altuia

$i se luarei ía cearteCeiruia dintre ei se cuvine

a merge tnainte?Dar in iad Intdietalea In

adeveir acela o fineCare a Peat mai mult rdu-

aproapelui" etc.

Ceva cu mai multä libertate A. Nacco traducefabula Sgarcitul".

A. NACCO:

0 stafie peizea odatd o co-moard

Ascunsd bine sub pameint :

Deodatd de la Vielzevul Iivine ei cuvdnt,

Peste treizeci de fad, pe-ovreme lungd e so sboare.Cu slujba nu poti sugui :Porunca ce-ai primit-o s'o

Std stafia me fi se gem-deVe

Cum feird ea comoara s'a

Cine-a patea-o strojui ?"...

CRALOV :

0 stafie oarecare peizeacomoarei bogatd,

Ingropatei sub [Amelia :iatei eel pe necWeptate Ii

vine ordinDe la feful demonilorSO sboare pentru mai multiani peste treizeci de fdri;Serviciul e (101: eti bucu-

ros sau nuTrebue sd indeplinesti or-

dinul.Stafia mea e tntr'o Incur-

cOturO mare,Cum In lipsa ei sd se pd-

zeascd comoara?Cine s'o pOzeasce ?

A. Nacco stie s'a redea pe alocurea chiar ma-niera lui Cralov de a imita graiul poporului, de ase apropia de intelesul lui, de a vulgariza unelesituatii i personaje in fabulele sale. lard cM debine traduce el fabula Porcul ci stejarul" :

Un pore sub un stejar bcitrein ci 'naltS'o indopat de ghinda pan'nu-o mai putut,

0

:

pea!,

-

'mpllnesti.

pi

www.dacoromanica.ro

222 Cu Ham româneascA in Basarabia.

Dupd mâncare a dormit In voie cat a vrut ;Pe urmd ochii a crdpat s'o sculatSi-a stejarului rdddcind sd rtime cu a lui fat

s'o apucat"...

Cum am vdzut, A. Nacco, ca i I. Sarbu, tra-duce cuvant Cu cuvant fabulele lui A. Cralov, lardde a avea chiar tendinta de a le localiza, asa cumface I. Sarbu; o singurd fabuld Taranul ci ar-pele" este tradusd fard morals.

A. Nacco mai traduce si unele scrieri din M.I. Lermontov. Soarta tragicd a acestui poet talen-tat, omorit la un duel in vrasta, fragedd a tineretii,precum si operele pibunse de acel pesimism fru-mos al tineretii, de acel deceptionism atragatorde un protest plin de avant si indrdzneald, notecaracteristice literaturii rusesti din prima jumdtatea veacului al XIX-lea, in special a curentului by-ronist" rusesc, au fdcut cd M. Lermontov a de-venit cel mai iubit poet al tineretului. Poeziile luigingase, pline de energie, delicioase erau cunoscutede intreaga lume intelectuald ruseascd: ele se ci-tau, se rosteau la serbari, se aranjau pentru mu-zicd.

Poeziile lui M. Lermontov n'au pdtruns in lite-ratura romaneascd, in afard de mica poezie tra-dusd de C. Stamati (Hdulitul inchisului") §i depoema Demonul", redard in romaneste cu atatatalent de cdtre rdposatul I. Rddulescu acum cativaani in urmd.

A. Nacco ne-a lasat urmdtoarele traduceri dinLermontov :

1. Demonul poemd orientald" (M. I. Lermon-tov. Opere complete. Editia A. S. Marx, vol II,pp. 16-46),

2. Melodia ebraiar (vol. I, p. 6),

si

www.dacoromanica.ro


3. Rugdciunea" (vol. I, p. 21),4. Singar es la drum" (vol. I, p. 74),,5. Ingerul" (vol. I, p. 3),6. Visul" (vol. I, pp. 68 69),7. Nu rdde de a mea profeticel durere (vol.

I, p. 64),8. Profetul" (v. I, p. 76),9. Trei palmi" (v. I, pp. 21 23),10. Darurile Terecului" (v. I, pp. 23 26),11. 0 corabie-ndlucd" (aereand) (v.. I, pp.

37 39). _

12. Copilului" (v. I, pp. 30-31),13. Trist Si urdt" (v. I, p. 39),14. Leicasul final" (v. I, pp. 57-59),19. Testamental" (v. I, pp. 55-56),16. Ceintec cdzacesc de leagein" (v. I, pp.

31-32),17. Borodino" (v. I, pp. 14-16),18. Dorinta" (v. I, p. 8),19. Gladiatoral murind" (v. I, p. 7),20. Pentru ce" (v. I, p. 39),21. La portretul contesei VorontovaDascova

(v.. I, pp. 43-44),22. Nu's byron eu" (v. I, p. 248),23. . Un munte" stanc6) (v. 1, p. 69),24. Oamenii i undele" (v. I, p. 199),25. PriveSc" (v. I, p. 9),26. La generatia de acu cu o jale mare" (v.

I, p. 20),27. Nu, nu pe tine eu te-ador asa 'nfocat"

(v. I, p. 74).Traducerile lui A. Nacco din Lermontov sunt

ceva mai libere decal acele din Cralov; lucrul a-cesta se explicd uwr prin faptul, CA a traduce opoezie, a reda thate nuarriele sentimentului poetu-lui, ale ideilor lui in altd limba nu se poate ad lit-

(,0

www.dacoromanica.ro

224 Collura romhneaseil in Basarthia.

term. Traducatorul trebue th fie el iinsusi poet, Ire-bue sa fie un profund cunoscdtor 1 poeziei, ire-

agzie.

11

ot-41

-

C=%.zJZ

/4.L7,4: rz r tr-e, evre4.1

4ie/ re/te, 74 C.e.ee:z%

atu-teei g;G:.e.".C6i!9-z..2EL 0- ce.7>'&42, 07-CZ eGie

Aulograful lad A. Nacco.bue sä fie inspirat de aceleasi idei i sentimente,de care a fost pdtruns autorul, ca s poatd. da altdhaind poeziei.

z

Z./0ZZ, 2G6,24P-o-2.Z

-atZe":4.7"--442:4C-.1

v.,

ez,:'

Cc-r-ce4 ce-, cvs+Ger...;

0-7-4.2.-e-e.

-

-

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basaraheni. 225

A. Nacco stie sa traduca poeziile lui termon-tov, fara ca ele sa-se altereze, fara ca sa-si scimbefondul, cu toate ca versul lui nu-i intotdeauna la

cu toate ca tehnica acestui vers lash muItde dorit. In privinta aceasta A. Nacco traduce poe-ziile lui Lermontov cu mai mult succes, decat fa-bulele lui Cralov.

Poema lui Lermontov Demorwl", o capodo-peak a nefericitului poet, a fost tradusa cu atatamaiestrie, Inca! daca s'ar netezi unele locuri, dacas'ar coordona masura unor versuri, i astazi s'arputea citi cu interes. Nu ne vom Incerca sa tra-ducem din Lermontov, ci ne v'om folosi de tradu-cerea lui I. Radulescu ca sa facem comporatie :

A. NACCO: I. RADULESCU: 1)

Un demon trist, spiritproscrit-

Deasupra globului sbura,$i al timpului mai fericitDulci suveniri II injura ( sic)De limp, cdnd el Inger

curat,Lucea In plaiul luminat,Cdnd c'un surds de salu-

tare,Cometei celei sburdtoareCu el sd schimbe Ii pldcea,Cdnd printre eternele ne-

guriVrdnd tot so file urmdreaNomadilele caravanuriDe fdclii, ceriul ce avea ;

Cdnd el credea si cdndiubea,

Scdrbitul demon, duh degoand,

Deasupra relei hard sbura,$i a timpului trecut icoandInalta-i frunte nouraAcel trecut cdnd in lumina',

Curat ca Inger el lucea ;Cdnd printre sori, lnfuga4

plind,Pe bolta cerului senind,Cometa 'n cale-i surddea

cdnd prin spatiuri al-bastre

El urmdrea, setos de 0iri,Convoaiele de mii de astreZvdrhte'n largi nemeirgi-

niri ;Cdnd el credinid i iubire

1) ,DemonulM, trad. de I. Räduleseu. Ed, Iriata RoraaneaselL1,1920 14.

15

Thaltime,

www.dacoromanica.ro

226 Cultura româneascti in Basarabia.

A. NACCO:

Mull norocitul al zidirei,Cdnd spaima el n'o cu.

noa0eaCod erv, ingerul iubirii,

sufletu-i nu se 'ngrozea

D'a seclelor sececitate,

multe, fl detoate-

$'aducd.aminte nu putea

x.

P'un cal voinic, dar obosit,

La nuntd calm asfintit

Ordbefte mirele 'ngrijit.

Pe maluri verzi Aragvelline

El ajunsese acu cu bine;

In urma lui foarte incetD'abia, d'abia urma pO-

sind,De daruri scumpe incdr-

coteIla *ir lung de cdmile

'nalteSe vede 'ntins pe drum- mergdnd;A lor mici clopote sunau.

El singur domn de Sino-daM,

Duce bogata caravand.

I. RADULESCII

Avea, ca cea dinMi japturd,Cdnd 1111 lia 'ndoelt

urdmintea nu.i amenintau

Atatea veacuri red fi goa.le...

multe... multe-i &We-&Li

Acum in suflet gOnd dejale

X. .

La nunta 7ui, cam intr'a-murg,

Pe calu-i credinciosmurg,

Aleargd acum grdbitulmire.

Pdn'la Aragva 'n fericire

Cdlcat-a drumuri fel defel.

Subt grele sarcini, dupe, el,Deabia-ci trag paii gd-

fdind,Cdmile 'n iruri pe subt

teiSe duc pe drum fl strd-

lucind,La' gdt le sund clopotei...

jara Sinoda-. lul

Convoiul printu'l conducea.

$i

Leisindu-i

melte...

pf

$1

Aft

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. -227

A, NACCO:Xl.

Si laid o capeid 'n drum;

Aid de mull zace-adormit

Nu Ohl- ce print, ce e a-cum

D'o nulnd rea pus in pd-mein!.

D'alunci la ospdt, sau laluptd.

Ori careva de se grdbea,Zeloasa pururea molitud

Ldngd capeld el fdcea ;Si-acea molitvd Ii pdzeaD'a du0nanului mand rea.

Dar junul mire a calcatVechi obicelu de bunt Idsat,Ca o iluzie streindPe-ddnsu demonu-1 cerca;

In gdnd subt umbra nopfiiEl pe mireas'o sdruta.D'indald 'n prêajmd-i doi

trecurd...Ba 0 mai mult... o'mpu-

cdturd."

I. RADULESCU:

Un paraclis pe -deal strA-luce

Demult aid subt slant.cruce

In Domnul doarmeprint sldvit,

De mcind de vrdjrnaf pierit.

De-atunci, la nuntd, saubdtaie,

Ori care cdldtor treceaSpre Domnul ruga-1 in

.vdpaieSd obi0wia

ruga jerea in caleDe-a Musulmanilor pum-

nate.Dar mimic indrdznef trecu,Ca mofii cruce nu-0 facu,La visurt rele, necurate,Vicleanul Demon l'indem-

na ;In map nopfii 'ntunecate,Miresei gura-i sdruta...Deodatd 'n cale- se

pare?...Mai multi! trag focuri...

ce e oare "7

Cum vedem §i A. Nacco i I. RaduIescu tra-duc 'pastrand chiar mdsura versului lui Lermontov.A. Nacco traduce ceva mai_ aproape de textul luiLermontov, decal Rddulescu, unele yersuri suntmaigreoale,'dar dacd Iudm in consideratie epoca incare a tradus A. Nacco, trebue s recunoatern,traducerea este fäcutd nu färd oarecare talent. Tota§a sunt traduse i celelalte poeii. Citdm vre-odoud-trei bucdti:

XL

-an

$i

cd.

I

- ,

.

Il

www.dacoromanica.ro

225 Cultura romaneascrt in Basarabia.

Din Melodia ebraied".Inima-mi e tristd. Grabe,Fte-te cántator,.Din harpa asta auritd,Cu-a tale degete, ce kneed u.For,Sa scoti melodia dorita.Si de vor fi Inca speranti In fundul ei,.Tu'n cdntator le vei trezi,So lacrima de s'a gdsi in ochii meiS' a scurge ea... m'a racori...Dar fie cantecul tau grav i lini;stit,Sei nu respire desfcrtare.Eu vreu sa plâng, dintator. Sau pieptu-mf

chinuitMi s'a sdrobi de suparare "

Poezia Nu ride".Nu ride de a mea profetica durere,"Cad eu Vieam ce-mi pregatelste sortut

met! ;Stfeam, ca capul ce-I iubeai cu mângetere,be pe al tau san va trece la caMu.Eu it, spuneam iubit'o ca'n lume n'oi ga'siGlorie, noroc. Cad ora cruder' a sosiEu voi cadeasi-a vrajbii glumaVa inegri, zimbind, un geniu neiflorit,Si eu m'oi stage fara urma,b'a mele dulci sperante syi mund ce-anz.

suferit...Dar eu fare(' de spaimd sfeirVtul mi-t

a.,stept ;E limp demult sã sclzimb aceasta viatd,Las lumea sa farame cununa-mi de poet,.Cununa mea de spini, far de sperante".

Din poezia Privesc".Privesc in viitor trispainzatat,Privesc trecutul cu durere,

www.dacoromanica.ro


ca un om la moarte condamnatIn jur eu caut miingdere.La ce ma pregatesste soarta mea?La ce amar sa 'mpotriveste eaSperantelor juniei mele?Veni-va oare solul dreptatii

spuie mie scopul vietii?..."Cu mull talent este tradusa poezia lui Ler-

-montov Cdntec cazacesc de leagan", localizand-oprin schimbarea refrenului rusesc baiuschi baiu"prin naturalul puiusorul meu" §i introducand ima-,ginea fatului frumos" din basmele romanesti.

Dormi, copile, fat frumos,Puiusorul meu.

Luna cautd voios in leaganul tdu.Eu povesti ti-oi povesti,Ti-oi cânta mereu ;Dar tu dulce vei dormi,

Puiu.sorul men.Terec fuge 'nfuriat,Valu-i e turbat,Rau cecen se furd 'ncetCôtre main! 'nalt.Dar viteaz vechi ii vestitFostau tateil tau.Dormi, dreiguta,

Puiusorul meu. ,Traiul vitejesc curándSingur ?di afla ;;Si pe cal inceilecadPusca vei La.Seaua ti-oi impodobiCu matasuri eu...Ear tu dormi, nu te trezi,

Puiusorul men.

Si

Sa-mi

linistit,

www.dacoromanica.ro

230 Cu lfura româneascii in Basarabia.

La privire-i fi voinic,'Tog te-ot NadaCad d fi sd Ye petrefru din milna-i da...Cdte laCrime de dot0-i se -Mrs cu gra !Dormi; copile, 'ncetisor,

Puiusorul meu.Foarte am se ma mahnesc

te-oi astepta ;Noaptea am sa le vrafesc,Ziva m'oi ruga01 gdndi cd tu urdstiSi cd-ti este raitDormi pan' ingrijit ta esti,

Puiusorul mat.Iconita din chivotEa de drum ti-oi da :Mid vei ff Eu intristat,La ea te-i ruga.Si-n razboiul sagerosSä fii ca an lea.Dormi, copile, fat frumos,

Puiusorul meu".

E de prisos ssä ne mai Oprim i asupra celor-lalte poezii, cu toate ci ar merita sh' fie publicate

ele. In aceste poezii cilitorul va si acelea§ilipsuri in ce privete forma, tehnica versului, pe a-locurea gre§eli stilistice, dar va gsasi j unele strofeIn care cat se poate de bine este redara frurnu-seta energicului vers al lui I. Lermontov.

A. Nacco a scris i cateva bucati originaleo Poema dedicatd la acei .carl- au rde gaud sa

faca voiajuri prin tari straine riz anul L867", o alfapoema Fara cu utin61oarea dedicatie : Prea iu-

Si

:

:

titiu,

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. 2I

bitului meu prieten inchin aceastd poemd cu iubiresyi recunaytin(d. Alexis Nacco. Spre aducere aminte.Editia I. Bessarabia, 1866" §i cateva poezioaremai midi.

Am vkut din traducerile lui A. Nacco, ca elcunostea destul de bine limba literara romaneasca,ca el intrebuinteaza o multime de neologisme, cenu erau obisnuite In limba care se vorbea in Ba-sarabia, Ca el scriea cu s1ov 1aIin. TotodaIt amconstatat, ca A. Nacco a avut ocazia s`a". cunoascaliteratura romaneascA in anul 1853 1854, cand astat In Odle romanesti i poate Ca' a trecut prinRomania si In cAlâtoriile sale prin strainatate. Dinsolitorii Romani din vremurile acelea A. Nacco IIcunoaste mai bine pc V. Alexandri. El traducedin romaneste in ruseste Adio Moldovei", care s'apastrat inteun manuscris, singura traducere din V.Alexandri in versuri, el da titlul frumos de Ldcrd-mioare" a lui V. Alexandri la doua carnete cu tra-duceri din ruseste; pe o foaie volanta gäsim Iran-scrisa poezia lui V. Alexandri Adio" (Adio ah,nici odald")1), farg strofa a treia i fr partea adoua din strofele a patra si a cincea, i poate totsub influenta lui V.' Alexandri el culege i vre-odouä poezii populare. lard cum II imiteaed A. Naccope V. Alexandri :

Floare alba' a primaverei,Ce ai ndscut din sac de flori,Zefir dulce tu al serei,

.Aurora fdret nori

V. Alexandri. Opere complecte, Bucuregti 1901,1). 90 --91.

I

1.

www.dacoromanica.ro

232 Cu lfura romaneasca in Basarabia:

Azi te pierde a me vedere,Ia se stinge, eu te las,Pe alte tarmuri soarta cereS'arunc astazi al meu pas.

&lay& frunza care zboardP al capriciului veld,Frunza cade, sclavul moareSi el d are un mormilnt.

Eu te las, te las ferice,Uitã clziar de am trait,

suspinul iti va ziceAm fost sclav, dar te-am

2.

Rãmâi sdneitoasa,Scumpa mea iubitd,Peptul ma apasd,Viata mi-i sdrobita.

De voi muri poate,Departe de tine,Peptul meu va bate,Plangand pentru tine"._

Cum vedem, structura versului este a lui Ale-xandri ; A. Nacco repeta chiar un rand din AdioMoldovei" (Eu le las, te las ferice").

in poemele" lui A. Nacco se simte influ-enta caniarefului dela Mirce§ti. Poema dedicatala aceia care au gad sa facã voiajuri prin taristraine in anul 1867", este scris'a probabil sub im-presia calatorirei In strainalate, pe care el a -fa-curo cu un an inainte. De fapt aceasta scriere alui A. Nacco nu este poema", cum o nume§te el,ci o descriere pe alocurea destul de hazlie a Fran-jet a Parisului, cu oarecare reflexii asupra anului

Si -

aj

www.dacoromanica.ro


nou. Poetul spude, ,c6 anul yechi,In zadar se lupta cu valul vârtos"el se duce 'n vecinicie, unde multidus" i se va plange de necazurile,pe pamtint:

N'a putea sa tdinueascdEl urgia omeneascd,Care Po imbdtrânitSi in groapd l'o vdrdt".

El va povesti, cum

Noi petrecem a noastrd viatelSi c'o inimd de ghiatdkilele noi omorim,Si la moartea lor privim"

cel pilciitos"al mortii,din ani s'auce Ie-a avut

etc.

Dar iata ea se arata i anul nou, i poetulesclamh' :

Hai cu totiiHai cu top sei-1 intednim,Sä ne fie 'n ajutorEl in timpul viitor.

Hai s5 dAm mAng cu mtmAcu clasul dimpreund,

SA trecem plaiul vietiiPlaiul dulce a tineretii.

CAci al nostru cer fericeNi-o trimis pe noi aice,Impreund s trdim,Si intre noi sa ne iubim,

Ca doi frail de la o mamUDe-o fapturA i de-o smug,Amfindoi numai c'un numeAmândoi c'o soartA 'n lume.

hdim,

eh

sd-I

www.dacoromanica.ro

234 Cultura româneasci fu Basarabia.

Haide dar sd ne grdbimViata noastrd s'o trdim,Cu o ginga:se simtireIn amor, in fericire,

In petreceri, in aintdriIn voiajuri, in primbldri,Pe la tdrmuri departate .

De toti oameni admirate;Haide sd ne rdcorim,Haide sd cdldtorim,Intr'o lard ntdtoare,Cum nu-i alta pe sub soare,

Hai la Franta 'mpodobitdcu flori acoperitd,

Sd vedein ora?ul lumiiPlin de toate a ei minuni".

Urmeaza descrierea minunelor" din Franta,din Paris.

Ca Parisul alt ora.s,Mare, mdndru $1 pozna.FToatd lumea de-i umbla,

vedea nici rzu-i afla:Case le's cu sapte rdnduri,Tot de piatra si de ziduri,Cu frontoane 'mpodobite,Cu balcoane dinainte"

etc.

Poetul descrie toate, ceIn Paris stint adunateCa sd fie admirateDe Francez qi de strain,Fie Turc, fie cre.Ftin.

S P

Si

. .

www.dacoromanica.ro


Mu lte lucruri am vdzutIn plimbarea ce-am fdcutPrin orapl malt vestit,De mimmi impodobit.

Iar din toate-i mai frumoaseiParisiana gratioathCu-a ei sprintend migare

tiurniurd 'nca`ntätoare".

A. Nacco cu o abundenta de amanunte se o-presle asupra parizienelor", asupra frumusetei lor,asupra fapturei lor gratioase" i inimei miloase" :

Pentru partea bärbeiteascdEle 's gala sä jertveascd,Datorie, cinste, name,Local eare-I tin in lame ;

intr'aceasta an dreptate,Pentru Ca sdnt inzestrateChiar de singur ZiditorDe un san plin de dulce amor"

Dupa e descrie baletul francez, A. Nacco ter-mina, recomandand nevestelor sa nu ing8duie baK-batilor

,,Sei se clued numai eiIntr' aceleUnde-s fetele frumoase,Unde-s doinele duioase,Ca mai mutt nu-i veti vedea,

atunci yeti reimânea,Ca la tam cea greceascelFdrel partea bdrbdteascd,

'n zadar vä yeti boci,Inapoi ei n'or veni ;

Ca de vreti sd-m'ascultati,Voi de ddn,sii aninati,

Si

fa,

Si

www.dacoromanica.ro

f256 Cultura rorniineascri in Basarabia.

La un loc cdlatoriti,lar din frau tot tepeniti ;

Cum ceva observa,Pe boo frau! iii scurta,S'atunci cred cã veli intoarceCu barbati blind pace".

Am subliniat unele randuri, chiar unele strofe,,care In Intregime au fost imprumutate dela V. Ale-xandri (Hora unirii" Dridri"). Pe lang'd faptulin poema" lui A. Nacco cu thate defectele destil si de vers, se simte ritmul, cadenta, masuraversului lui V. Alexandri, se reperd chiar unele e-piteje ; in aceasta poem5" simtim maniera de adescrie a lui V. Alexandri, felul lui de a vedea lu-crurile, optimismul lui, iubirea lui NA de viatä.

A doua poerna farg titlu dedicata unui prietenspre aducere aminte", scrisa la 1866 este un pain-flet destul de thutgcios la adresa, probabil, a vreunui boer basarabean. Se incepe cu promisiuneapoetului de a descrie portretul" unui boer inlume" cu conditie, Ct cititorul It va saruta, ii vainbi; A. Nacco spune c5. se va feri a arata a luiprostie", csa' va cauta sa-1 scalde In miroazne".

pe urmd vi Poi daCa sei-I sdrutati in gurd,Care este ca o pre.

Dup'd acest prolog" se incepe descriereacinci capitole a prietenului" lui A. Nacco :

La o carte domnitoare,Din peering de vitd mareScamp odorul s'au ndscutSi de Vodd a fost crescut.

Deodatd .Fapte mancipe urmei cinci dadaci,

iti

n

EN 4-

I

in

cä

Si

www.dacoromanica.ro

Scriitorli basarabeni. 257

Pruncul nostru a avut,Cad la carte a gzut.

Pentru aceia a e.,sitEl c'un nas nemärginit,Pentru aceia a lui gurdEste mare ca o prd,

Pentru aceia capul luiSandal cu-a porcului,Pentru aceia-i ureclzildSi-i buzat ca o mdndrild".

Rand la douzeci de ani a crescut antre slugisi Mitre tigani" i s'a facut ca un bivol". Eroul luiA. Nacco a infatat si carte,

Si de aceia-i crdcdnat,aid ii foarte invalat".

Dupd ce facut studiile , prietenul" lui A.Nacco a fost prezentat lui Vodd, unde fdcut cumodul lui de a se purta o impresie foarte rea,unde a fost numit inteo demnitate nu tocmai onorabild.Autorul nu crutd mijloace, ca sd-I injoseascd peeroul" eau, poate un adversar personal al lui, eltrece adeseaori in descrierea peste marginile

intrebuinteazd chiar expresii Care nu Ca-dreazd cu moravurile obicinuite in Iiteraturd. Dupdce eroul adunat o avere mare, vânzand maimulte lucruri din curte, el vine la Vodd sit cere

dea voie sa-se clued dela curtea domneascii_La o ,,satrd tiganeascd,

dor de neamul meuSi de scumpul meubare eu r am lepddat,Cdnd in slujbd ,am intrar.

Vodd Ii primeste demisia i copilul" trece inBasarabia, care eveniment A. Nacco 11 descrie, fo--

"a

lui in-gdduite,

Cdildu,

si-a

ski

mit

www.dacoromanica.ro

238 Culhira romilneascii in Basarabla.

losindu-se de o poezie populara cunoscutii, in Ba-sarabia :

Frunza verde de sulcina,Trecu-i Prutul apd lind

'ntr'un codru ° ntunecatDragul mamei s'o aflat.

Acolo intrtun bordeiS'o ascuns eu-a vitei

trait vr-o zeceZi si -noapte facand bani,

Máncand ghincla de stejarpelin de cel amar".

Sub indemnul mamei sale, o pganca vrilji-loare", prietenul lui A. Nacco cauta &a-se castito-reasca, dar nimeni nu vroia s mearga dupa el si

,,Atunci mama 'n ajutorIi descanta de amor

vrajeste-o biatei fata,Ca sa-1 mndreigiascd 'n data.

Iar pe dansul l'o sclitmbat,In ficior de imparatSi i-o dat un talisman,Sei nu pard gogoman".

llymeaza mai departe descrierea nuntii:La o carte de 'MparatNunta asa nu s'a 'nteimplat,Caci atuncea un putZi i noapte-o petrecut;

Au bdut, au ospatatlar tigwzii au cemtatDoine dulci de iubire,De omor de fericire.

Copilita mandra floare,q'un san plin de leicramware

luitSi-o ani,

.

tSi

www.dacoromanica.ro

baserabeni 59.

Pare veseld upard,Ca o zi de primdvar

Numai duph nuntri au observat (off cine emirele, c 6. in loc dg- imphrat, l'au v'kut pe-almeu mintios". In epilog" aotorul descrie, cumprietenul" lui tr?iia retras; uitat de totL adunandbani, de o sgârcenie Wit de mare, incat muritfemeia de foame.

Ne-am oprit cu intentie asupra t:ontinutuluipoemei" lui A. Nacco, in care far6. Indoialli se de-scrie viaja vre-unui boer basarabean, care a jucatun oarecare rol 14 Societatea basarabean4 de a-fund. Scrierea este pktrunsri de, un sublectivism,de o ura personala a autorului, care cum, am va-zut, adeseaori 11 face sa." treacA peste formele obi-cinuite, cu toate, c i acest manuscris a fost de-stinat pentru tipar '). Din punct de vedere al for-mei, al limbei aceasta poemil", este inferioarridescrierei de mai sus a eaTtitoriei laz Paris ; in eamai pujin se simple influenja lui V. Alexandri.

Am notat mai 'sus,-,,c6 Nacco a adunatcateva poezii populare din-,Basarabia, din 'care s'aupristrat numai lrei.1 Ele au um caracter, pur basara-bean. Redgm textul uneia dir ele, care poarta titlulCdntecul fllicallor".

Frunzd verde alluded,La mormeintul lui CulledEste-o floare raseiditd,iCefnu er4tesei 'nfloreascd,Ceccrege sä ve$tezascdSEA pdmant sd putrezased.L-a rnbsie s'ati cerut,Din,Chifindu 1-advornit.

1) Pe coperta coloratä a carnetului citim nota : Edifia I"

SCrlitorii

ia

www.dacoromanica.ro

240 Cu ltura romaneascil in Pasarabia.

Si din trubd l'au jelit ;La rogatcd au venit,Doisprezece flacdi l'au inkrInit

pe cai au fost,Cu cai frumo.,si;La stdpdn s'au inchinatPrinprejurul ml au stat,Si a.Fa Pau petrecutDe stdpiln nerdzletit,La mosFie au sosit,Cazacii l'auTop cu &Wale scoaseSi cu lacrimi toti pe fatd;Ndrodul cu mare jeliL'au luat ei pe ndsdli

prin sat cd au primblatSi din trubd au cantat,La bisericd l' au dusSus pe scaune cã l'au pus,Sd-1 jdleascd mic i marePe alor stdpdn ce-au lost.Dimineatd ne-am sculatLa Culkd ne-am adunatSi din trubd cd- an trubit,Cazacii s' au adunat,La Culled s'au grabit;Septe popi l'au prohodit,Cd Culica a muritSi in groapd l'au agzatZiva bund ne-am luat".

Poezia aceasta, ca i celelalte douA poezii,.denotil, ca" A. Nacco se interesa de poezia popu-lark ca el chiar in poema din urm `ei. intrebuinteazaIn unele cazuri forma acestei poezii (in trei cazuri),.$1 cä poate aceasta se datoreste tot influentei luiV. Alexandri.

Top cdldri

intednit,

insiilati,

www.dacoromanica.ro


Cum vedem, a ctivitatea literarh a lui A. Naccoeste foarte variath. El traduce dirt ruseste, din Cralov i Lermontov, mai multe buchti, el adurth chtevapoezii populare, el scrie douh poezii i douh poemsoriginale, in care se simte influenta lui V. Ale-xandri.

A.. Nacco este cel mai tipic reprezentantscriitorulut basarabean, care nu s'a yidicat la ni-velul nici al culturii rusesti, nici al celei romhnesti.Totusi A. Nacco cunostea bine si Iiteratura rushcea romhneasch. El stie sh aleagh cele mai fru-moase fabule dirt Crhlov si cele mai gingase poe-zii din Lermontov, pe de aIth parte el traduce inruseste una din cele mai patriotice poezii a lui V.Alexandri Adio Moldovei" i se foloseste de mij-loacele poetice ale lui V. Alexandri in poeziilepoemele" lui originale. La A. Nacco nu ghsimInsh nici o noth patriotich romhneasch, cum vedemla I. Sarbu, nu ghsim nimic din viata Romanilorbasarabeni, din suferintele lor, nimic despre situatialor sub stapanirea ruseasch.

A. Nacco lass prea timpuriu scrisul in roma-neste. Au fost de villa' imprejurhrile, sau poate ch.titlurile i situatiile pe care i-le-a oferit guvernul rusau adormit in el dorul de a scrie in limba strh-moseasch,nu dim. Faptul este, ch ceva mai thrziuel scrie o serie de lucrari istorice in ruseste, nutocmai favorabile chestiunei romhnesti in Basarabia.Dar incerchrile lui de a scrie in romhneste vorramhnea ca un fapt istoric, care ne va face shuittim o parte din greselile lui ulterioare.

4.

Dach I. Sarbu si A. Nacco au. avut o oarecarecultura literarh, dach ei cunosteau mai mult sau mai

16

.

-

al

si

www.dacoromanica.ro

242 Cullum romaneasca in Basarabia.

putin literatura rusa i ceva din literatura romaneasca,Gheorghe Nun, un alt scriitor basarabean necu-noscut, este poetul esit din sanul poporului roma-nese din Basarabia, legat cu massele largi ale aces--WI popor, strain, ca i acest popor de cultura rush.El a avut ocazie, cum vom vedea mai jos, sa cu-noasca putin i literatura romaneasca, in specialpoeziile lui V..Alexandri, dar aceste cunostinte s'aurasfrant in poezlile lui, cum se resfrange in imagi-natia copilului povestea celor marl : el imiteaza, pealocurea reproduce, in intregime cele auzite i ci-tile de el, dar o face aceasta cu acea sinceritate

inocenta copilareasch, cu acea credinta, ci eleste autorul celor reproduse, care ne fac si pe noi sacredem in inocenia lui.

Gh. Nun s'a nascut la anul 1848 in Aprilie,in targusorul Falesti din judeful Iai (NO). Parintii luiiveau intentia sa-1 Med preot, dar ca tarani el n'aveauposibilitate de a-si da copiii la scoala spirituala

ei Ii trimit baiatul la manastireaTrumoasa, undeInv* carte, cantarea, tipicul etc. Inzestrat cu ovoce frumoasa, Gh. Nun trece la Chisinau, undecanta in corul catedralei i unde ia parte pe laanul 1865 ca actor intr'o trupa romaneasca. Intreanii 1867-69 Oh. Nun se inroleaza ca actor in-leo trupa romaneasca cu care trece Prutul, cutre-erand orasele Moldovei i suportand toate mizeriileunui actor provincial. Se vede ca Oh. Nun aveasucces, intrucat pariniii cu mare greutate au pututsa-1 convinga sa-si lase cariera de actor si sa vinaacasa. La anul 1870 casatorindu-se, el devine can-taret intai in satul Obreja, jud. Iai (Balt°, iar maipe urma in satul sau natal Falesti.

Dar si in calitatea de NA bisericeasca, el con-tinua sa ramaie acelasi actor : n'a fost o nuntamoldoveneasch, o petrecere din jurul Falestilor, la

,

si

pt

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basargbeni. 243

care sa nu fi luat parte Oh. Paun, unde sd nu firdsunat vocea lui frumoasd, unde si nu fi cantal,doine moldovene§ti. Faima cantäretului dela Mesatrecuse departe de granitele tinutului Iai. Dar viataobositoare de actor §i poate i mizeriile pe carele indura In imprejurf rile, in care nu era inteles,i-au zdruncinat sandtatea, i dupd o board. indelun-gala, moare in floarea varstei la 1875, Ids find so-jia doi copii mici 1). Parintii lui indurerati auars cdrtile i manuscrisele, ce au ramas dupd el,considerdnd, cd. ele au fost cauza mortii lui tim-purie.

Gheorghe Faun.Dela- Oh. Faun ne-a ramas un carnet cu 166

poezii i cloud acrostihuri". Cdteva file dincarnet lipsesc, aa cd din numdrul de poezii aratatmai sus unele lipsesc complect, iar din altele s'aupastrat numai fragmente. Pe ultimele doug paginigasimi urmatoarea notita scrisd cu slovd chirilicaveche, ca i intregul carnet :

1) Aceste date ni le-a procurat fiul lui Gh. PAun, Mihail, Di-rectorul §coalei normale din Hotin.

.

-de

.

cu

,

www.dacoromanica.ro

244 Cp Hum rornhneasc5 in Basarabia.

Cartea aceasta este a smeritului scriitor. cisingur socinitor1) Gheorghe Feodorov ['dun. 1868".

In aceste cuvinte se oglinde§te, ca intr'o pi-caturd de apd, talentul modest al scriitorului" Oh.Pdun.

Poeziele rdmase dela el denotd iubirea lui ne-marginita fata de poezia popular8, pe care el oimiteazd, pe care el o creazd, ca s treacd in gurapoporului. Oh Nun este tipul poetului poporan,care creazd pentru popor §1 este inteles de el, estetipul ldutarului" roman, anonim, necunoscut, darapropiat de popor, tipul cantarefului colectiv. Chiarpoeziile lui V. Alexandri, pe care el le copiazd, leimiteazd sunt poezii populare, adunate de poetulroman. In carnetul lui Oh. Nun gasim urmatoarelepoezii din V. Alexandri : Doina doinite , Doinaiubirii", away eram la maica fate , Cdntec hai-ducesc" , Mule Oltutule" , Frunze" verde baraboi" ,

Ricci de birdu" , Turturica" , Baba cloanta", Cio-banul" , Adio Moldovei", Hora" i Ciocolul" . Uneledin aceste poezii sunt copii din V. Alexandri cufoarte mici modificari potrivit graiului basarabean,jar altele se depärteazd foarte mult de original.

Iatd, de exemplu, Turturica" lui Oh. Pdun :

Amdrita turturicdCad rdmilne singuricdSi cad sopa isi rdpune,Nu vra sti se mai imbune.

zboard in pustie addncd,Nici nu bea, nici nu mdndnai.(Jncle este apd rece,Nici nu vede ii o trece,Unde vede apd rea

1) AlcAtuitor, autor. Carnetul cu poeziile lui Gh. Nun sesegte hi autorul acestei lucrAri.

ga-

Si

www.dacoromanica.ro


0 turburd i o bea.Uncle vede ape!' bundEa trece ca o nebund.Cand auzi cucul cantand

merluta suerândNu ma stilt om pe pamant,Nici nu ma ytiu unde sant.La varfusor, sus pe nucCeinta dusmanul de cuc,Dar mai jos pe-o rtimurea,Canta o turturea,Canter' Si tzu se jeleyte,Ca sotia nu-ssi gaseyte

rischird penele,Ca mandra sprincenile".

Cum vedem, inceputul acestei poezii seamanacu Turturica" lui Enachita Vacarescu, iar sfar§itulei se apropie de varianta acestei poezii culesa deV. Alexandri. Ceiace este mai interesant, este faptulca aci gasim motive (versurile La varfuyor sus penuc") din colectia de doine populare a lui S. Ma-rian (Cantecul despartirii". Inceputul : Colo'n josintre hotare este un nue cu frunza rard"), canteca carui varianta se canta i astazi In Basarabia (seincepe : Ici in vale la izvoare, creyte-un nuc cufrunza mai" etc.)

Gh. Palm desigur cum*ea poeziile lui V. Ale-xandri, dar este greu de presupus, ca el a cunos-cut i varianta lui E. Vacarescu. Ear motivul delasfar§itul poeziei, dupa cat ni se pare, nu a fost pu-blicat 'Ana la 1868, ceiace ne-ar da indicatie sacredem, ca sau Oh. Nun a cules aceasta poezie

gura poporului, sau a modificat poezia lui V.Alexandri, introducand motive auzite de el delapopor.

ci

57-si

din

Si

www.dacoromanica.ro

246 Cultura romaneascii in Basarabia.

In poezia Adio Moldovei", cum am avut oca-zia s constat, Oh. Nun modifica intregul confinutal acestei poezii, Ostrand numai cateva versuri delainceput 1). De asemenea schimba mai multe versuridin poezia Fatd de birdie, adaugand cateva corn-paratii noui2). In poezia ()liar Oh. Nun schimbAnumai cate un cuvant in unel versuri, a§a randul

Oltule, rdu blestemat"din poezia lui V. Alexandri la Oh. Faun suns:

Of, Oltule, rdu supdrat"

De'mi opregi pe Mut meu",la Oh. Nun :

opre.Fti iubital meu". etc.Ca sa putem compara cum schimba Oh. Nun

unele din poeziile lui V. Alexandri, confruntam poe-zia lui V. Alexandri Ciocoial" cu varianta aceleiaipoezii a lui Oh. Nun :

sau :

V. ALEXANDRI :

Frunza verde baraboi,Ma cu un ciocoi:Bund cale, mai Romdne,L,J-Multumim ciocoi de cane.

mojice, tu eti beat.Latre, ciocoi gulerat,

. . Ca eu astazi n'am =Meat.mojice, mojic rau,

Tas'ca nil te-oi drege euo veni birul greu.

.t

crnAlelei I pui de ciocoi I;.De prinde la zavoi,

dau maciuci,s6 te moi,

OH. PAUN :

Frunza verde baraboi,Pe drumul lui Dorohoi,Merge-tin car cu cise boiIncarcat cu popupi,

ajunge un ciocoi.Bund vale, mai Romeine,Mulyimim ciocoi batrdne,Mai, Romdne, tu e,sti bat,Latri, ciocoi gulerat,Ca eu de kei zile n'am

indncat,Nici boii n'am adópat,

tu ma faci co sant bat.Dar ciocoiul dracului

, 1) V articolul nostiu Vasile A1exandriiBasarabia".1n rev.ViataRenaaneasca". 1922, N. 4.

1) Ibidem.

.

:1

.

Mai,

te-a0

'ntdlnii

Cdnd

,

www.dacoromanica.ro


V. ALEXANDRI:

De pele set le despoi.Ca sd-'mbrac cu pelea taPistoalele i flinta,Veintul set' rzu le pdleascei,Plot sd nu le rugineasceiOchiul sei rzu le zeireascd".

OH. PAUN:

.Stiind harul calului,Vdred mona supt o breincd,.57 scoate un bia rotund.i-i da vo una-doud..Dar biciu se fremge-n cloud;lar Romemul dracului,$tiid harul carului,Verrd memo supt o scoarld$i scoate o nuea groasd,jumeitate ciotoroasel,.5"i-i del vo apte-noud,.i pe deasupra vo cloud.Dar ciocoiul dracului,Deind allele caluluiAleargd la satul lui,Satul lui cr4marului.

Melt loane, mai cre4-mare,

Aprinde-mi o lundmareMdcar de cloud parale,.i rachiu de trei 0-raleSi sd mei ungi pe spinare,CO m'am balut cu tdranii".

Cum vedem din aceste poezii, Ob. Pam schim-IA, amplifica poeziile lui V. Alexandri, folosindu-sede imagini noui, pe care el desigur le impumutadin poezia populara. Tot sub influenta lui V. Ale-xandri, a poeziilor lui populare, Oh. Nun compuneo multime de poezii populare in stilul celor adu-nate de V. Alexandri sau poate le aduna din gurapoporului, modificandu-le putin, cum le modifica siV. Alexandri. Oh. Pam se foloseste de toate mij-loacele poeziei populare in ce priveste forma siconlinutul, de aceleasi comparatii, paralelisme, de a-celeas epitete, aliterafii, de care se foloseste poeziapopulara, avand ca izvor natura, ce-rinconjura peRoman. WA inceputul majoritaiii poeziilor lui Oh.

www.dacoromanica.ro


Nun: Frunze" verde garofitel", Frunzer verde a-somie", Frunza verde toporas", Frunzer verde tei-..sor", Frunza verde chiparos", Frunze" verde treimasline", Frunze" verde de mohor", Frunzd verdepal de tei", Frunza verde trei Ornate", Frunzaverde trei alune", Frunze" verde de sulcinel"Frutz-za verde somnoroase", Frunza" verde de seicarei",Frunze" verde poamd neagra", Frunze" verde lea-stean", Frunzer verde de preisade", Frunze" verdearneiut". Iata una din aceste poezii :

Frunza verde pelinitei,Mai gateste-md, mdicutei,De-un cal bun si de-o sulitaC'oi set ma duc la granite",La granita Turcului,Unde-i greu voiniculuiCat e pasul Turcului.Busuioc verde pe masei,

maica, sdnatoaselDace" n'ai fost bucuroasaSel-ti aduc o nod" 'n cast"Sei sezi cu nepoti la masa".

Sau:

Frunza verde pownel neagrel,Gandul meu pe unde-aleargei,Nu-i pasere intreacci

voinic sa mai petreacet,De vei vrea a cercetaSi de mine-a intrebaEu singur tti voi spune :Eu totdeauna-s la primblare,Ca sel-mi mai &eau" de jale"...etc.

In poeziile lui Oh. Faun, ca i in ale lui A.

Rdmdi,

sd-ISi

www.dacoromanica.ro


Nacco, nu gasim nimicii, ce ne-ar aminti cte starealucrurilor de atunci in Basarabia. Sunt Insa vre-odoua-trei poezii, care fac aluzie la unele evenimenteistorice, la trecut. Asa, de exemplu, in poezia Frunzdverde trei górnate" se vorbeste despre Napoleon,dup.-a ce au luat Rusii Parisul. Iata cum suna Ince-putul acestei poeziii, care ar fi o prelucrare a u-nui cantec faspandit in Mile romastesti in primajumatate al sec. XIX-lea 1).

Franzd verde trei gdrnate,Napoleon Bonaparte,Stand "in pdmânt de departe,La marea Apusului,In preajma ParisuluiOchii in sus au. ridicat,Spre Franta sau uitat,Si din gurd a.,sa zicea:

Scr trdiascd tara mea,Tara blind si blajind,Tu de Rus nu ai hodind,Tara band voiniceascd.Cine-au fost s'o stapaneascd?Rusul din tara rusascd:Aluxandru imparatMalta oaste au adunat" etc.

In alla poezie este vorba de eteria de la 1821,(le Ipsilanti,

Care cu mare fericire,Sd pornise cu oVire,Ca el sd dezrobeascdPatria (ara greceascd" etc.

In aceastrt poezie se ridicu3izeazä aventura lui

1) V. C. Bobutescu. LAutarii no§tri. Bucure§ti, 1922, p 79.

www.dacoromanica.ro

250 Cultura romaneasc5 in Basarabia.

Ipsilanti, care avea in capul otirii comandirimari, pldcintari ci covrigari".

Majoritatea poeziilor lui Oh. Nun se refers laiubire, la dragoste, la deziluziile amorului, la trada-rea femeei

ora. para se varsdDin inima mea cea arsd.Focal acest talburatLa toti este vederat.Si nimeni nu se indurdS'astampere a mea arsurd,Cdci tot fetal- de durereAre leac i mdngdiere;Dar durerea de oftareNici un leac In lame n'are.

durere mai wizard,Nici mai arzdtoare pard,De cat focul de amor,Cand s' aprinde vrai sd mori.

Acest foc de amor", care s'a aprins in suf-letul poetului, il face sa-si reverse durerea in poezie,il face ssa exclame cu desnadejde :

Cd nici an minut nu treceDin addnc sd nu suspin".

In cele mai multe din poezille lui Nun, de a-celeasi motive, se zugthveste iubirea femeei, sufe-rinjele ei din cauza tradarii din partea iubitului, secanta tristejea despArtirei. Iatsa cateva randuri din-tr'o poezie de asa fel :

Rdmdi sdndtoasd,Mi-a zis ,si s'a dus ;

1) Aceste consideratiuni le-am expus in orticoluI nostru ,,Pa-gini 1net1benite". Rena§terea Moldovei". No. 1, 1920.

mai

.1).

In

Nu-i

_

www.dacoromanica.ro


Pieptul mi-s' apasaPacea mi-a rapus.Mi-am pierdut vederea,Lacrimile-mi curg

imi pierd simtireavai, sa fug.

Acum n' am zi bundDragul m' a lersat,Sant ca nebund,Doamne, ce pacat.Inima ma doare,Capul mi- este greu,Pieptul de suspinuriSe bate mereu" .

Dar dupa dragostea poetica cu suspinuri, cua§teptari In zadar", (poezia In zadar alerg pa-mantul"), cu Inlâlniri pline de poezie, vine i prozavietii, §i poetul nostru, ca i toti poetii, se deziluzio-neazä i lard cum 41 exprima sentimentele :

Maica sfanta milostivd,Ce scapi pe top de otravd,De muerea cea betiva,Rea, ' ndracita, guralivd.Eu le auzeam aceste,Ca este intre neveste,

III1 puteam crede ca este.Ci gandeam o poveste ;Dar acum cu insuratul,Vaz ca m' o dus pacatulSa dau peste necuratul,Sd eu munci ca vinovatul,Imi pdrea ca ni.ste glumeCad auzeam din guri bune,Ca o veste tii in lameCu ;saptesprezece, mune :

cd-i

Unde,

Si

www.dacoromanica.ro

252 Cultura romaneascii in Basarabia.

Viespe, viperd, omidd,Strechii, vidrd i aspidd ;De-asi sta toate a le scrieN'am cerneaki si hilrtieCdte mi le face mieDraga scumpa mea sotie,Cei de cilnd ii mie dataTotdeauna-i tulburatd".

5i poeziile de iubire au ca isvor de inspiratiepoezia populara. Turturica", cucusorul", pasaruice,1,puica", luna", stelele" sunt imaginile poetice lacare recurge Oh. Nun.

Oh. Pa'un nu este un simplu culegator al po-eziei populare, nici un imitator a poeziilor lui V.Alexandri, ci este poetul poparan prin spiritul ca-ruia trec poeziile poporului, pe care le coloreaza,le individualizeaza, poate uneori chiar le creaza.Poeziile lui, pline de o naivitate inocenta a omuluisimplu fr multa carte, scrise in limba poporului,uneori fara rima i fara ritm, nu ne pot interesa penoi astazi. Dar ele, probabil, ca au fost gustate de-vechea Basarabie la nuntile, la petrecerile, la carele rostea i le canta Oh. Paun. Ele vor ramanea cao amintire istorica din viata culturala a Basarabiei,eIe ne vor aminti de firea poetica a unui om mic,a unui poet esit din popor i cultivat de el.

5.

Acei care au avut prilejuL sa viziteze bisericasuburbiei Chisinaului -Rascani", au putut observala stanga dela intrare, in dosul bisericii, catevamonumente ale familiei Donici.

Sunt mormintele numeroasei familii in Basa-rabia de alta data, o veche famine boereasca, careacum aproape s'a stans.

www.dacoromanica.ro

Seriitorii basarabeni. 2 53

Unele din aceste morminte dateaza din pri-mete decenii ale yeacului XIX-Iea, altele-s mai noui,iar unele sunt chlar din zilele noastre, din aniidinaintea fazboiului mondial. Si ceia ce te surprindeeste faptul, cä toate inscriptiile de pe aceste monu-mente sunt scrise in romane0e.

Aici odihneste robul lui Dumnezeu . .

Donici".In ciuda vremurilor §i a imprejurarilor i ca o

mustrare thcuta a acelor familii din boerii moldo-veni, inmormintate alaturi de Donici, care n'au*tint sa-§i stimeze limba str6mo§easca, un veac in-treg au apelat zadarnic la sentimentul de dreptateal trecatorului grabit, au vestit c ultima dorinta aacelor care au trait i simtit a fost, ca i amintireadespre cea mai mare Mina a vietii s'a fie pastratain haina, pe care o iubeau.

Familia Donici a fost una din putinele familiiboere§ti in Basarabia, care in decursul intreguluiveac de obladuire strain& §i-o pastrat caracteruls'au national. Alexandru Donici, al carui nume vafiimanea pururea in literatura romAng, a fost ceamai buna dovada a acestei afirmatiuni. Una dinultimele vIastare ale acestei familii, Elena Donici,care si-a facut studiile la Ia§i, sub regimul rusesc,

s'a stabilit pe urma definitiv la Paris, a aparatcauza Basarabiei la conferinta path din 1919 1920.Ea este nepoata lui Matei Donici, a poetului basa-rabean necunoscut.

Acei care au luat parte la mi§carea nationalddin 1917, puteau vedea uneori pe la redactia Cu-vântului moldovenesc", un mwteag batran, cu obarba lungg, in uniforma de general rus. Era ge-neraluI Matei Donici. Nimeni nu §tiea ins6, ca a-cest fost general in armata russ a scris poezii intinereta. Nascut la anul 1847 in comuna Breinegi

. .

-

si

www.dacoromanica.ro

254 Cullum româneasca in Basarabia

din judetul BIji, unde familia Donici pe vremuriavea movie, pe care o stapânise bunicul poetuluiStolnicul Mate! Donici"1), viitorul general infra inliceul regional din Chisindu, pe care insd nu l'aterminat 2). Ceva mai pe urma Matei Donici ur-meazd scoala tehnica din Moscova, dar se vede ci

aici nu i-a mers, intrucdt pe la anul 1868 fu ne-you 5i pthseasc i aceastd scoald.

Pe la 1869, dupd cum se vede si din poeziilelui, ii vedern la Odesa, la un unchiu a lui, iar cevamai tdrziu in acelasi an, se gdseste la mosia pdrin-floor lui la Branesti, uneori la rudele lui din Turceni.Pe la 1870 intrd in scoala militard de cavalerie dinTveri, dupd terminarea cdreia la 1874 a luat parteca voluntar in rdzboiul sdrbo-turc, iar la 1877-1878in rdzboiul ruso-româno-turc. Dupd rdzboiul ruso-japonez, la care a luat parte Donici ca general siin care a fost i capturat, el a esit la pensie, sta-bilindu-se in Tighina. A murit la 26 Septemvrie1921 3). Pada la batrdnete Matei Donici si-a pastratsentimentele romdnesti din liner*, ludnd parte,and avea peste 70 de ani, la miscarea nationalddin 1917 si mai pe urmd, fapt care a fost rernarcatsi de cdtre presa romand cu ocazia mortii lui.

Cele cdteva poezii i fragmente din lucrdrilemai mari a lui Matei Donici s'au pdstrat la nepoatalui, Elena, careia probabil i-le-a incredinfat poetul,cand ea Ii facea studiile la Iasi si care a facut o

1) If. II. Xaiauna. POC1111Cb somenantnin IT cocamaroupon Baceaeuin Beccapa6in 110 penal% uepenmen 1817 rop. TPylAbiBeccapa6cnoil peed apxonnoil EOMHCCill, T. ill p. 135.

2) II. B. Jadattoin. Kinnonencaaa daacTaas, Bunt nepnaamanasin. ItIMMECIA 1908, p 161.

3) Aproape toate informatiile le-am apAtat dela fratele gene-ralului Donici, Vasilie Donici, cáruia Ii aducern multumiri.

si

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni 255

copie pentru d. I. Pelivan, iar acest din urma a avutbunatatea sa-mi ingaduie sa le reproduc.

Poeziile au fost scrise cu caractere noui ro-maneti, care se intrebuinteau la 1869.

Matei Donici.Poate ca nici trite() scriere aparuta in Basara-

bia sub Ru§i nota protestului impotriva regimuluistrain n'a fost a§a de bine pronuntata, a§a de vi-guroasa, ca in poeziile lui Matei Donici, poate canici un scriitor basarabean n'a avut o con§tiintanationala a§a:de limpede, cum o vedem la el. Posibil,ca unirea principatelor i viata noua care s'a in-ceput la Romanii de peste Prut a trezit sperantenoui in sufletul intelectualilor basarabeni.

Prima poezie, scrisa la Odesa in August 1869este intitulata Soarta" §i suna astfel :

Noi .Fidem pe roataSi cu fried 'n sine bietii

vietii,

www.dacoromanica.ro

256 Cultura rornâneascil in Basarabia.

Tot gdndim, gdcitn intdi,Ce soartd v'om gasi pe

Dar cat omul n'a gadLa fantazmd n'a red,

gandirea s'aTot el alta a pap.

lar pre bine el ar face,Cdnd s'ar alina in pace ;Cad el viata s'ar incredeIn calea cc se vede.

Band oard eu clindva gdndit-amSe pat vr'o data ce patit-am.Of ! ce zile am agiuns,Sd fiu de soartd rdu impuns.

Cad soarta me a prepusSd md fac pe-aicea Rus,Sd md fac eu porcotind$i de-a Rusului scatind.

Md iertati, la noi grdesc,Tot in graiul tardnesc.

dau scatina nume,Cari-i dobitoc in lame.

gilcitam eu cdndvaAstfel soartd a lua?A lua un jug in spateSd port zile pre sarate.

Sd port numele de Russd fiu dvan supus

La popbrul ista crud,Ce ndbusit'au pdnd la Prat

Sj n'am putut eu suferiDe-asupra a peri,

rupt de vatra pdrinteascd,Am rdsdrit in tam cea rusascd".

Odesa. August I869"

Si

Si

Si

cai.

Si hitt

www.dacoromanica.ro

Scriitorit basarabni. 257

Numai cine cunoaste imprejurarile, in care autr6it basarabenii, cmditiuntle de viatd socialä si po-litica, poate sa-si dea seama de indrazneala autoru-lui, al carui versuri, chiar daca ar fi fost gasite inmanuscris,.puteau .sa atraga dupa sine in cazul celmai bun câtiva ani de. munca silnicä i pe urmaSiberia. Matei Donici desigur csd simtea acest lucru,cad in altä poezie, &lard 17 August 1869 si intitu-lard Cugetul", el scrie:

Sezand odata de urat,Ce rnic mi parutDe a scri versuri romeineste;Ei, uncle gandul meu loveste!De a scri versuri, foarte bine!Zic eu In sine;Dar sei ma päzesc,Cad rusine sa nu Mew.Asa pe cand_ muza vazaesteSi fantazma iute creste,Luatam eu de coarda harpa,Ca se cant de lancu si de Safta.0, Pronie, Induratoare!Sä mi dai inimd canteitoare,Ca .3.1 cant de heroi,Tot de mare S9i.In toate sa vad sporiSi scr rap !a flori,La flori malt mirositoareDe subt a nostrul soare.Din pamantul romanescDin locasul stramosesc."

Ultimele doted' randuri ornise de autor, probabilcA se refereau la Rusi.

17

7==

da

www.dacoromanica.ro


Si Matei Donici in alta poezie, o idil, carepoarth' titlul Satul nou ori Pepene.,sti" ia de coardhharpa" i chntä despre pamiintul romhnesc", pecare-1 iubea atat de tare. Aceasta poezie este de-dicata lui Pavel Roseti, unui proprietar din judetulBA lti, duph, cum se spune, poet si el, dar dela carenu s'a phstrat nici o scriere. In epigraful pus In frun-tea poeziei Satul nou ori Pepenesti" ghsim i cevadate care se refera la Matei Donici. Aici citim :

Satul lui M. DoniciII frumos si mare,Locuitorii Romelni voNnicici mult pelmet& el are.

In scurt eu S Va spuiCa 'n scris el esteDar in fiinta nu-i

nu-i poveste".Insi idila" se incepe cu descrierea vietii

irtranesti din Basarabia. Si aici Matei Donici nuscapa' ocazia sh-si manifeste sentimentele lui fifth'de chestiunea Basarabiei:

Intr'o lard mull frumoasei,Ce se trage pin' in ReutEste an sat de multe caseCu bisericd si preot.

Cad poporul crestinescPoartd nume romdnescSi-i in fara Bessarabei,be de Rusi felcutel roabei.

In satul ist sunt matteMori de apd, mori de velnt,Castle albe vr'o cloud sute --Tot s'asterne pe peimdnt.

Si cat cu 0 cliii vezi7'ot greiclini i livezi;-

www.dacoromanica.ro


Aici in flori si verdeatdDulce-i vara viata".

Aral And bogAliile, viata intreaga a satului, care-curge drept, incet i tarrmeste", cardurile de vitei-si porci", olanii" (MOD, care se joacil ca iezii",:Matei Donici scrie :

Crasma i-le parlament,Unde mult s'adundTot sdrbalnic element,Unde pdharele si limba sund.

Rdcnind vorbesc de toateCe lor li se poate,

grdesc mull, ferbinteDe ce-1 ajunge minte.

Prezidentul lor crasmarulCe-i strut de cap pre mareIi vestit de malt tdlhariu,Ca inimd nu are:

Strange ddjdie; jupoaie,Pe Roman, ca pe oaieSi numai nu-al intelegeDe ce dumnealui lege".

Ii acest parlament", care este frecventat del'aranime, a carei viata doarme letarghie",lanii vorbesc :

De Dumnezeu, de imparatul,t.Si mai multe hotdresc,De boeri si de tot satul.

Aici in pre mare societateGdsesc i remezii si seinötateSi de urat zilele 'q petrecLa rachiu avan mai frec".

Si cu toate cä parlamentul satului nu se asea-.4anä cu cel libru englezesc", poetul se impacil

259

'n ta-

www.dacoromanica.ro


eu el, Intruatt el, cum zice Matei Donici, este tn_stilul järii mele".

Urmeala descrierea curtii boeresti, cucu acareturi", cu cerdacul moldovenesc in care,boerul :

Sede, eased fi privesteLa nige rate pe cel lac,

soarele ii asfinteste.0, ce priveliste, ce armonie !Pe orizont, ce nouri aurii !Ce landpfturi maestoase !Ce locasuri scumpe i frumoase !-

Dela deal Rumani, Rumance,Vin incet de jale cant ;Se resund in vai, in stancePlin de dor al Mr cuvant ;

Si se midLa obraze mult parliti;Si li-i dulce foare traiul,

scump a Mr tot plaiur .Indragostit in viola simpla a tAranului basara--

bean, inspirat de tablourile scumpe suflefiului sat',Matei Donici, cum vedem, araI i unele neajunsuri ale vietii Romanului basarabean, care trezescin sufletul lui sentimentul de compAtimire, i pe careel le iubeste, ca i caJi1jile, ca i partile pozitiveale vietii täranului.

Aceleasi sentimente de dragoste fatil de Ro---manul basarabean, fatil de viata lui, aceleasi tab-louri din natura Basarabiei 'cu vaile i dealurile ei,cu pridurile i Reutul, pe malul cilruia a scris poeziade sus, le gtisim i intr'un fragment dintr'o poemacare poartil titlul: Intreruptul din poema: Un holtetde 70 ani, dedicatd lui Victor Donici", desigurnidä _apropiata a poetului.

florarie,.

Si

ii ostiniti,

li-i

vre-o.

www.dacoromanica.ro

basarabeni. 261.

Inceputul acestui fragment din poema lui MateiDonici este consacrat descrierii drumurilor, care duc

:spre pAduri i câmpii, spre lanuri de grim si carese aseamana cu caile vietii ornene5ti. Descriereaunui sat moldovenesc din valea Reutului Matei

_Donici aid o face in urmiltorul mod :Multe case grdmdditeTot cu stuh acoperite.Dar biserica-i frumoasd,Curtea 'talk! i voioasd.Dupd curte o gradindCe cu apele sCum s doi WV' etc.

Reutul este deserts de catre Matei Donici in-armatorul fel :

apa Rdutul e purd,De departe 'n Nistru curd,Cuprinzad de deal o coastd,Ca colanul pe nevastd.Si 'n apa lui se oglindesc_

traiul rumdnesc:Cum Rumânca spald rufe,Cum coplesul joacd 'n tufe,Cum viteii pe toloacdOrfanica-i duc sdracd,Cum purceii dela scroafdZmulg o vatrd de garoafd,Cum o fatd din padureDuce-o strachind de mare,Dar flacdul dupd eaS'o sdrute parth vrea;Ca cond vrea ca s'o cuprincld,Se intinde ca s'o prindeiDar e lute se zmuncegei de mama. ti vale*

Matte, multe ruminefte".

Viata,

Serfitodi

'imbind'imbind

www.dacoromanica.ro

262 Cultura romaneascZi in Basarabia.

Matei Donici a scris i poezii In alt gen. Asa.In poezia Sdtea" gäsim motive de dragoste, deamor, i ceiace este interesant, c aceasta poezieeste scrisil ca forma sub influenta poeziei populareRed'am in intregime textul acestei poezii destul dadragaIase, cu toate neajunsurile ei de :

,,Ce frunze verde vioricd,Unde pleci tu, bre Floricd ?...Ce pleci tu 'ngrabei la izvor ?

&tea me eu se oborDe adorare ci amor.

Ce frunze verde toporas,Badea cdntd 'n fluera.,3,Ceici band apd la izvorA scapat atunci de dorDe adorare si amor.

Ce frunzd verde leicreimioard,Wizeind badea o MdrioardLa poiana lui Bujor,N'a putut scdpa usorDe adorare i amor".

Aceleasi motive de dragoste vedem si in poezia Pentru alta".

Ai iubit i tu in lame,Dar de malt a fi deatunci,S'acu scumpul a ei nameIn uitare ii arunci ;

Pentru alta care-ti faceFarmecd de tulburat,Pentru alta, care-ti placeCare mintea furat".

Poeziile lui Matei Donici sau mai bine zis versificarile lui, fac parte din categoria scrierilor poefilor basarabeni, despre care am vorbit mai sus_Au scris in acelas timp, in aceleasi imprejurari, &au..

limbti

ti-o

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. 2 63

desvoltat in mediul basarabaan, in atmosfera cul-turala din Basarabia. Dar ele au si o mare deo-sebire fala de scrierile celorlalti poeji.

Oh. Nun, cum am vazut, om aproape laracarte, imiteazA poeziile lui V. Alexandri i eele po-pulare, le irniteazil cu atata primitivitate, cu atafa'naivitate copilareasca, incat se pare cd este acelpoet necunoscut al masselor, care traeste cu inte-resele lor i creaza pentru ele. Prin haina greoaiea poeziilor lui adeseaori strabate sentimentul caldal adevaratului poet, mai ca seama acolo, unde elvorbeste de bucuriile si deziluziile amorului.

A. Nacco un cunoscsator destul de bun al lite-raturii rusesti si al celei roManesti, are un gustliterar mai fin, mai desvoltat, are si o putere ima-ginara mai mare.

Matei DolliCi pastrand ceva din primitivitateelui Oh. Nun i avand i cultura i puterea de imagi-najie a lui A. Nacco, are si sentimentul adanc dEcomunitate de neam, are si nota puternica de prorntest impotriva regimului i iubirea nemarginita faj8de tara lui, de poporul lui, ia special fajd de pa-tura de jos. Limba lui taraneasca", cum spune el,curata limba moldoveneasca, nu se prea mladiepentru a cuprinde intr'o forma' mai frumoasa gan-dul, imaginile poetului, dar pe alocurea Ii rupeghiata i curge dornol, ca apa Reutului, pe care-Icanta'.

Si acest poet, ca si A. Nacco i Oh. Pam,n'a patruns in massele largi ale poporului, a ramassingur, izolat, poate neinjeles, poate suferind dincauza rnizeriei culturale, in care teala poporul, pecare el iubea atat de mult. Dar poeziile lui Ma-tei Donici ca si ale poetitor precedenji vor raid%nea ca o fapta frumoasa, ca un moment istoric inviata culturalä a Romanilor basarabeni.

11

www.dacoromanica.ro

164 Cu Itura rornaneasch in Basarebia.

6.

J.:1,

Am vhzut, c pe la anul 1870 in Basarabiaau fost chteva incerchri modeste de poezie roma-neasch, care la prima vedere par izolate, larh nicio leghturh cu viata de atunci, dar care oglindescsituatia Romhnilor basarabeni I), mentalitatea lor,care se sbatea intre cele dourt culturi, acea natio-nali veche, inhbu§116, i cea strhinh, care inch nurewise s coplewasch sufletele intelectualilor ba-sarabeni. Dela aceasth data nu cunoa*em nici unpoet, 'Ana in timpurile revolutiei dela 1905. Daraceasta nu ar insemna ch interesul NA de litera-tura românesch lipsea cu desevhr§ire, c n'au fostpoate noui incerchri de literaturh localä. Ch unelecercuri basarabene se intereisau de literatura ro-man& dovede§te §i faptul c pe la anul 1900 aparchteva nuvele romhne§ti, din V1ahuj i alji scriitori,in limba rush in revista Bessaraber, traduceridatorite d-lui Paul Gore. Suntem informati, ch fiul luiCostachi Stamati, octogenarul Nicolae Stamati, care

asthzi locue0e in Bali, are un num.& insemnatde poezii, pe care nu le-a publicat i despre carenot tieam inch pe vremurile farismului.

Revolulia §colarilor", cum a fost botezath re-volutia ruseasch din anul 1905, nu s'a manifestataproape ; prin nimic in Basarabia, dar a trezit un

1) Ca o dovadl ea' pting, pe la anul 1370 intre basarabenimanifesa un interes vitt fa a de literatura rotntlud, poate servi §i tincarnet cu poezii rorniineti, care se gase§te la D-1 Pant. Halippa.Carnetul are urntatortt1 titlu:

DORULSuvenire, anul 1867 D-rei Gavrilifei. A lui D. E. Bove. (Jar-

metul (338 pag.) contine un Lurnilr de 175 poezii, scrise cu litere la-thite, copii din poetii romani V. Alexandri, Bolintineanu, Oh. S on,M. Zamfirescu, I. Gianoglu, Or Alexandrescu, C. Negruti, etc. Esteinteresant, c cele mai multe din aceste poezii au un caracter pa-triotic.

so

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni 265

,oarecare interes Sala' de limba romdneascd, a for-mat un curent nationalist intre tineretul scolar deorigine romdneascd, curent, care nu s'a shins pAndin momentul unirii. Dupd aceastd revolutie aparunul dupd altul cdteva ziare, o revista bisericeascd,incep s apare i cdrti didactice. Aceasta miscarea scos la iveald i cdtiva poeti. Nu ne vom opri-asupra poeziilor d-lui P. Halippa, a cdror valoare li-terard este recunoscutd, nu este locul sri vorbim-aici si despre poeziile d-lui I. Buzdugan talentulambilor poeti este in crestere ne vom ocupain linii generale de activitatea literard a doi poetibasarabeni disprtruti. Unul din acesti poeti esteTudose Roman.

Acei care au participat la miscarea nationalddin anul 1917 Ii reamintesc figura tragica a poe-tuluitdran, orb,. dus de mand de un copil al lui,figura, care se putea vedea la toate intrunirile cucaracter national si in special la re dactia Cuvdn-tului moldovenesc". 0 boald nemiloasd i-a rapit,vederea, dar n'a stans In sufletul lui dragostea deneam si de poezie: el ii dicta poeziile sale cola-boratorilor dela Cuvant moldovenesc". Din auto-biografia lui, care a ramas nepublicatd '), afIhrn caTudose Roman 's'a ndscut la 5 Ianuarie 1887, insatul Chipercenii de sus din (inutul Ortzeiului ; pa-rintii mei, povesteste el mai departe", mazâll, pia-gari seirmani, .vcizand cat e de greu th trdesti farilca sã ytii carte, cdnd eram de fapte ani, m'au dat.la .Fcoala din sat, unde In curgere de opt ani de zileam invei(at cu greu cloud clase ') In limba ruseascd".Dupd ce a terminat scoala a rams pe limgd p2rintiajutându-i la mica lor gospoddrie, iar In anul 1905,

1) Aceastli autobiografie, serise la aaul 1917, se af1 lu poee-laulea noastr6.

1) eo1i1e a§a zise ea doui elase areau de Lipt ;ass clam,.

www.dacoromanica.ro

266 Cultura rornaneasai in Basarabia.

citind cel dintdi numdr al gazetei moldovene;sti Ba-sarabia" nu-mi credeam ochilor, cä citesc in limbamea", i tandrul Tudose Roman isi pardseste casa pd-rinteascd si vine la redactia Basarabiei", undea stat mai mult timp si unde a aflat de unde setrage nearnul nostril" i unde s'a Aprins a citi'rorridne;ste". Aici §i-a tipdrit si cele dinfai poezii alesale. A fost pe urmd invitat la redactia Caveultuluiinoldovenesc", unde sia tipdrit cele mai multe dinpoeziile sale. In anul 1915 devine orb din cauza ti-fosului exantematic, jar in toamna anului 1921 moarela Chipercenii lui, Mire tarani, a gkor viatä a can-tat'S in poeziile sale.

0 bund parte din poeziile lui Tudose Romanau fost adunate intr'un voluma§ mic (in total 30 depoezii), care a aparut in anul 1919 cu litere chi-rilice in editura Societatii de gospoddrie modernd

culturd nationald Propdsirea". Carticica poarldtitlul 0/decal plugarului",1) care corespunde ad-mirabil continutului acestui volumas si care cara-cterizeazd foarte bine talentul nefericitului poet.

Tdran aproape fr nici o culturd, Tudose Ro-man i§i petrece viata intre tarani, imparte cu eimunca i nevoile vietii, sufere de aceleasi mizerii,si in poeziile lui se fasfrange aceast6 viald card-neascd, aceste dureri nemangaiate. hi poezia Soa-rta plugarului", poetul zugrdveste aceastd viatd inurmdtoarele cuvinte :

Vai de omul cel din tare",Care cdmpurile ard,Dela zori de dimineatdCu sudorile pe

El lucreazd in greu mare,Dar folos tot nu mai are,

1) 4yRoe Pomag, INsresya imyrapy.nyil 1919 Kounnmy

fa(a.

st

www.dacoromanica.ro


Caci averi altora strangePan si oasele 1si frange.

Drepturile-i sunt calcate,Silnicite, daramate,Carmuirea cea de susTraiul i-a facut nespus.

Toti strdinii de prim lumeFara patrie ii nume,Negustori fard rusineCand numai le vine bipe

Pe /dran tot insaldLa cantari, Ia socoteald,

pe zi ce trece urcdDdtoria incurcd..

Ei trdesc la noi in sate,Ca tdunii pe-alui spate,Stau si store a mi putete,Gramadindu-si lor avere.

De-I si vdd cd bietul moareDe el nimeni mild n'are,

lasd ca sd piaraIn al saraciei ghiare".

In all'a poezie (Cantecul plugarului") T. Ro-man, crede c taranul uttat de Dumnezeu" vascapa din chinurile grele" numai prin carte.

,,Ea ti-va da tie putintaUnui trai mai priitor

te-a face domn pe tarastapan pe viitor".

Un strigat disperat In acelatd sens vedem inaltra poezie, scrisa in vremea tarismului :

Dati mmmd, datiVoi carmasi peacest popor,Ca &teem in intunericToti in somn omorator !

11

www.dacoromanica.ro

168 Cultura romandiscA in Basarabia.

Fost-am noi dati la peireuitati de Dumnezeu,

Nu stim carte, n'avem partetrdim amdr greu... .Dag adevdratd,Nu pove.,sti cu logofatiSi acelea 'n limbi strdineA nevoie sd le 'nveti.

Dag in scoald limba noastrd,Limba duke din poporLimba cea moldoveneasurSã 'nveltdm si noi asor".

Revolutia dela anul 1917 a gilsit in T. Romanun cantaret al n'Azuintilor Romanilor dintre PrutNistru, al .suferintelor trecutului lor, un poet, care-iIndeamna la luptsa pe farani pentru dreptate (Spre.dreptate")

Voi tdrani, copii aiMilioane de bdrbati,Din Hotin la malul mdriiGlasul vostru ridicati.Cereti drepturile sfinte,Cc de-un veac vi s'au rapit,Ca de-acuma inainteSa trdim mai fericiti.

Astd-zi lumea sed rdzbundPe tarismul rauSi la viatel dreaptd, bandPleacd toll cu Dumnezeu.

Deci i voi, frati dela tard,Pentru drepturi vd luptayi,Dupd viata cea amardFericire sd aflati.

pdmtint, si libertateVoi, Románi, yeti cdpdta

Si si

tärii,

Si

si

vechi si

www.dacoromanica.ro

Scriitorii basarabeni. 269,-

Daca tog pentru dreptateIn unire yeti lupta !"

In poezia Sub a tarului domnie" T. Romandescrie situatia In care se gilseau Romfinii basara-bent sub regimul rusesc:

Sub a tarului domnieAm trait ca vai de noi,In nespusa sardcie ,

Asupriti, flameinzi i goi!C' au domnit la noi in lardVenetici, cdlãi, tirani,

'n robie sub povardNe-au tinut atitea ani.

Doamne sfinte, 'n tam mamaParca-am fost nige straini,Am trait de buna seama,Ca o floare printre

Chiar i mila 'mparateascaNumai rele-ni-a voit,Cad ci limba stramo.FascelSa vorbim ni s'a oprit.

Am trait la noi in tardFara drepturi ci cuveint,Indurdnd numai ocaraPe al stramosilor parnernt".

Cand a intrat oastea româneasca in BaSarabia,a sosit momentul unirii, T. Roman sa adreseazti

ostaOlor cu urmätoarele cuvinte (Catre osta0" :Frati osta#, cu arma 'n mad'Aparati tara romeind,De dumanii din afard$i de cei ce stint in tara,

Carl vor set' mai domneascdPe molsia strdmaFeascd,

spini.

*I.

www.dacoromanica.ro

270 Cultura romineasc n Basarabia.

pe noi in grea robieAu de gänd sd ne mai tie.

Selmeindnd la noi in tardUrd, vrajbel, foe pard,Cad n'au ddnsii bucurieNeamul nostru se reirzvie...".

Dar taranul poet, care in -mai multe poezii(,Moldova", Craiul dac", Tdrii mete" etc.) can%durerea i dorintele poporului roman din Basarabia,iube§te ca toti taranii natura, in mijlocul carei tra-e§te, i in poeziile lui se vede aceasta iubire ne-mijlocita, naiva. (Itz luna lui Mai", Chemareaprimdverei", lama"). In mijlocul naturii taranuluiti de necazurile vietii, natura este izvorul ener-giei lui, aid el gZise§te 1iniEea sufleteasai. MIAcum exprima Tudose Roman aceasta legaturd Mireel 0 natura :

Drag mi-a fost in cdmpul verdeLinWit sä vietuesc,Departat de-amarul vigil$i de raid omenesc.

Acolo 'n singuratateCucul str-1 aud cantánd

pe biata ciocdrlieSus in aer ciripind.

Aer dulce cu mirezmeDe pe cdmpul infloritMi-a fost drag sd ma dezmierde,Ceind ma aflu obosit.,

pe ses in umbra sdlciiPe covorul de chirduMi-a fost drag murmurul apii

ingdne gdndul meu".In poeziile lui Tudose Roman se grisesc

note religioase : credinta in Dumnezeu este o

Sd-mi

alta

si

$1

www.dacoromanica.ro

Scriif orii basarabeni. 271

nota caracteristic . mentalitajii pop orului de jos.5i aceasta credinta se vede in poezia Venirea luilisus Hristos" §i In noaptea invierii". De un adânclirizm este patrunsa." poezia Gemduri negre", incare se oglindeste starea sufleteasca a poetului orb.Citam aceastá poezie in intregime :

Bate veintul ne'ncetatTot mai iute .,si 'ndesat,Nouri sari plutesc pe cer,Soare n'am vazut de ieri.

Inima-mi s'a tulburatSi se sbate 'mpedecat ;Cine-mi stie jalea mea,Si de unde vine ea?

Geinduri negre vin mereusa 'ndeasa 'tz caput meu,

Vin ca vantul 0 se duc,Eu de ele ma usuc".

Intre poeziile lui Tudose Roman gäsim i poe-zii de dragoste (Aduceri aminte", Dorul", Ca-ke" etc.).

Dar ele nu sunt caracteristice pentru talentullui T. Roman, desi si in ele grisim note de senti-ment poate uneori naiv, dar adanc. In poezia Can-tec de leagan", poezie scris'ii sub influenja poezieiromânesti din partea dreapta a Prutului, T. Romanzugrheste dragostea mamei pentru copil:

Dormi, copile, 'n leganas,Dragul mamei copilas,Dormi in somnul tau duiosDragul mamei, fat frumos.

Luna, stelele NeeseOainenii se odihnesc,Numai eu de dragul tauLeganându-te mereu,

www.dacoromanica.ro

272 Cultura rorniineascil in Basarabia.

Stau cu tine de veglzez$i din ochi des ldcremezi.Dormi, cu Domnul eu te lasDormi, ci fd-te un viteaz.

Fii un Grue grozovanSä ai suflet de Roman,Groaznic pentru cei haini,Luptdtor cu cei strdini.

Via fa ta, al mamei pa!Pentru tear tu s'o pui".

Tudose Roman, acest Coltov al Basarabiei, acântat viata taranului, nevoile lui; in poezia lui seoglindeste i epoca renasterli poporului romanescdin Basarabia, revolutia nationala din anul 1917.Asa, cum au fost scrise aceste poezii, In limbapoporului, fgrä multä arta si fara influente din a-far& vor rämtmea ca märturii adeviirate ale senti-mentelor i gandirii taranului basarabean in timpulrevolutiei i Inainte de ea.

Mai putin interesante sunt poeziile lui Ion Bo-ur-Cathu, Wan din. com. Gance*ti jud. Chisingu,mort In raboiul de la 1914-1918, care a lasat uncarnet cu o multime de poezii populare, probabil,compuse de el, sub titlul destul de nostim:ceased' vigil a lui Ion Bour Cazdu").

lard un fragment dintr'o poezie a lui:Cdnd iaram flacdu odatdAm iubit i eu odatd,Am iubit asa de strasnic,Cd-mi era dragd vaijmasnic"...

Sau poezia Cântec ho(esc a lui Ion Bour-Ca-zau" :

Foaie verde de sulfind,Cand eram de un an de`zile

1) Carnetu1 lui J. Bour-Csaloa se p6strea44 la D-1 P. Halippa.

Void-

www.dacoromanica.ro

Scriitorii bas arab eni. 273

Lawn caii din grddineicdruta cea mai build.

Cad eram de-un an-de doi,Scoteam din poiatd boii.Cdnd am prins a strica porti,Md stiam ea hotii toti.Cdnd eram de cloi-de trei,Toti umblam cu buzdugan,Cdnd eram de ani mai mareM'am invdtat a 'mbla cdhare" etc.

Sunt niste poezii populare,- pline de naivitali,greoaie, care oglindesc voiniceascd viaid. a lui IonBour Cazau", iubirea tui, idealizarea puterii brute.Se zice cd el insdsi era de o putere colosaldin naivitatea lui povestea, cd el este cel mai voinicIn Hancesti. Carnetul este sCris pe la anul 1907.

7.

Räzboiul mondial ne-a rapit pe unul din ceimai de valoare poeti basarabeni, pe Alecu Mate-evici, al cdrui talent abia trezit la viata era menitsd. treacdt peste cadrele regionalismului ingust sidevie un factor puternic al culturii romanesti in ge-nere. Nascut la 16 Martie 1888 intr'o familie pre-()teased cu traditii romanesti In satul Zaim din jud.Tighina, A. Mateevici de mic copil capdtd uninteres viu fajd de limba romaneascd. Teal lui, preotul

un preot cum se mai intalnea cate unul prinsnide ultate ale Basarabiei, era abonat la revistaAlbum", din care fiul lui capdtd primele cunostin-te de limba româneasc i, poate, primul im-bold pentru poezie. Dupd scoala primal% urmeazdscoala spirituald din Chisindu, iar dupd absol-virea acestei scoli, la anul 1909 trece la semi-narul teologic din acelasi oras. Dupd absolvirea se-

18

Mihail,

pi

sa

www.dacoromanica.ro

274 Cultura rornâneasea in Basarahia._ _ _

minarului, in anul 1910 Infra in Academia teologicadin Chiev. In anul 1914, Ii ia licenta in teologie,este profesor la seminarul din Chisinau, devenind

preot. A murit in floarea vrastei la 13 August1917, imbolnavindu-se de tifos abdominal pe Iron-tul românesc, unde plecase in calitate de preot mi-litar.

Nici unul din scriitorii basarabeni inainte deunire nu cunoastea atat de bine limba poporana,

limba vechilor cazanii". Limba copiIariei luio imbogateste prin cititul cartilor bisericesti, iar maitOrziu perfectioneaza la redactia ziarului, Basa-rabia"; a Viefii Basarabiei", a -Lumina-tot-alai" §ia Cuveintului moldovenesc". La Chiev ia parte a-diva la miscarea cercuiui national al studentilormoldoveni Degeptarea", jar in timpul revolutiei,la 1917, vine de pe frontul romanesc pentru catevazile la Chisinau, unde participa la congresul corpu-lui didaclic i unde Ii citeste minunata sa poezieLimba noastrd".

Majoritatea poeziilor lui A. Mateevici sunt tra-duceri din ruseste. Dar A. Mateevici stie sa aleagadin scriitorii rusi ceea ce se potrivea cu firea lui, cuconceptia lui idealista, religioasa. In ultimii ani Ina-inte de revolutie in literatura rusa si in conceptiaintelectualitatii rusesti se manifesta un curent mis-tico-religios, care dealtfel este caracteristic culturiirusesti in genere. *IL A. Mateevici, care Isi facestudiile in scoalele cu caracter religios rusesti, pa-trims de ideia unei regenerari sufletesti a omenirei,

totodatä un nationalist convins, prin traducerilesale caut s ridice sufletul poporului din care Ikeaparte. Dar pe el nu-1 pasioneaza curentul bolna-vicios al religiunei mistico-anarhice a scriitorilormoderni Rozanov i Merejcovschi, pe el II intere-seaza poezia idealista din trecut a lui Alexie Tolstoi

si-o

hi pi

,,

pi

www.dacoromanica.ro

Scriitorli basarabeni. 275

scrierile poetului tineretului deceptionist rus, a luiNadson. Acest din urma cel mai stralucit reprezen-tant al deceptionisinului frumos din literatura rusa,care prin farmecul poeziilor sale, prin pesimismuls'au ateggator, a rapit atatea vieti fragede, a sine-bunit atatea capete sucite, Ii influenteaza pe A. Ma-teevici. Dar A. Mateevici alege din poeziile luiNadson ceia ce se potriveste cu ideile lui, cu con-ceptia lui idealist& religioasa, ceia ce este mai sa-l-161os in poezia acestui poet. Si lath' cum traducein romaneste A. Mateevici una din cele mai fru-moase poeme a lui Nadson Crestina":

,,Meireata Romd doarme 'n pace,Umbrita de livezi tdcute,Si o liniste addncd zaceIn rdndul curtilor ei mute.O noapte bldndd a primdveriiDomneste uliti sornnoroase,Iar luna focul tremurarii

scaldei 'n ape scasnteioase ;Tibru-dungei lucitoare,

Curdnd in negrele lui maluriC-o murmurare gdnditoare,

mad apele in valuri...Cu capu '17 piept, cu crucea 'nSub a 'nchisorii neagra pazd,O bladd tândrd cregind,Pe pietre aspre dormiteazd.Zeidarnic pus-au stdruinteChinuitorii ei ceiFdgddueli suferinteN'au sfdrelmat credinta ei...Neomenoasa judecatdA oseindit'o eri la moarte,,Dar mane 'n ceruri ridicatd

'n

Ii

Isimand,

rdi:

$i

p1

www.dacoromanica.ro

27 6 Cullura romaneasca in Basarabia.

Primi-va scrisul altei soarte...iatd c'o dorintd sfdntd

Pe sine 'n jertva a s'aduce,Ia-si merge calea de osdndd,

merge drurnul cel de cruce.Prin vis a patriei cdmpie0 vede de stejari umbrild

Mut lunca albdstriecasa dragd 4 iubitd..."

si asa traduce A. Mateevici aceasta frumoasapoema pana la starsit, ptistrand ritmul originalului,tinandu-se aproape de textul rusesc, fara neologisme,introducand uneori cuvinte, ca trernurarii", mur-murare", care nu se aud in limba roman& dar careamintesc cuvintele vechi ale carfilor bisericesti.

*i din A. Tolstoi A. Mateevici alege aceleasimotive religioase, cu caracter idealist, alege aceleasipoezii, in care se zugravesc carociere tad, gatapentru sadrificii, care sunt gala sa-si jertveasca chiarviata pentru idealul sau. Acest ideal este idealulcrestines C.

Poema lui A. Tolstoi Pacatoasa", in care sedescrie desfraul societaiii de pe vremea lui Hristos,

puterea cuvantului acestuia din urmi4, intrupeazaacest ideal crestinesc. lea cum traduce in roma-neste A. Mateevici aceasta poemd :

Norodul fierbe... glasuri, tunet,Cdntdri si din chimvaluri simet,Verdeatd primprejur i flori,Iar printre stUlpi, pe la usori,Perdele-n tesdturi frumoase,Cusute din mdtdsuri groase,Curti, minunat Impodobite...Cristaluri, vase aurite,Ce ca an soare strdlucesc.

_

Si

Isi

$i$i

www.dacoromanica.ro

Scrittorii basarabeni. 277

Pe afard mare grdmddireDe cai, trdsuri la hodinire ;La masd oaspeti ndvdlesc,

vorba lor se varsd slobodPrin sgomot, eatece tropot...".

La mash se vorbeste despre Wale, §i se po-meneste despre Hristos.

Acele vorbe le ascultd0 tdndrd 'n pdcat edzutd,Purtarea necuviincioasd,Ciudata ei imbrdcdminteDespre viata pdcdtoasdSpun tuturor fdrd cuvinte.Ea, in addneul desfrandriiPe toil Ii trage, ca intr'o apd ;De eursele destrdbdldriiNici tandr, nici bdtrdn nu scapd.Nu-i ;sue inima mustrare,Precum nu stie nici rusine,$i frumusetea de viinzare0 ia pe aur ori si eine..."

In trufia ei care nu §-tie limit52 ea declara ctnu se teme de nimeni, chiar de Invdtatorul. VineIn mijlocul comesenilor ei loan Botezatorul, pe care-Iintampina cu vorbe obraznice". Dar iatà Ca se a-rea' figura bland& iertatoare a lui Hristos.

Privirea bldndd i-a ajunsAddneurile depdrtate,$i negrele a ei pdcateEl, ca in zori le-a luminat...Ea std la indoiald incd,Dar poedinta cea aprinsdIncepe inima sd-i strdngd ;$t 'n mijlocul tdcerei iatd

i

_

di

www.dacoromanica.ro

278 Cu Itura rornfineasca in Basarabia.

Paharul tândra deodatdPe pietre jos din mând-1 scapd,Pan in adancuri sguduitd,$1 cade-a veseliei roabdTremurdthare, ingdlbenitd,C'un plans amar i tanguiosJos inaintea lui Hristos".

De aceleasi idealuri crestinesti este pâtrunsapoema lui Tolstoi loan Damaschin", pe care otraduce A. Mateevici. fed un fragment din aceastatraducere :

,,La slujba tdrii asezat$1 proslavit e Damaschin ;Din toti slujbasii 'n halifatEl, cel mai mare e crestin ;

cdrmuirea din orasEl cu haliful o 'mpdrieste,

stdpanirei lui pdrtas,In toate cele 'I sfdtueste...Grddinile-i nemdrginiteImbracci curtea in verdeatd,Si vecinic verzi Si infloriteSlobod mirosuri de dulceatd ;Lucesc intr'a luminei razeSatirii multi de pe pdreti,

valuri rose-sdngeroaseRubinii stalpilor mdretiDe-a soarelui fierbinte-arsurdGdsesc hodind s'alinareSub a mdtdsei tesdturd,In umbra ei rdcoritoare"...

Dupa. A. Mateevici au ramas i cateva poeziioriginale, dar i ele sunt pätrunse de aceleasi mo-tive religioase. laffi una din ele Un slat"):

Si

Si-al

www.dacoromanica.ro

Scriitorti basarabeni. 279

Sd fugi de fapta rea, crestine,Asculf al Domnului cuuant

fdptueste numai bineDin leagan pand la mormant.

Atunci cu zimbet fericitVei trece prig aceastd viata

chiar Si moarteaPutea-vei s-o privesti in:fatd.

Atunci plug, sacerd i sapdVor fi iLsoare 'n maw ta,

langd un ulcior cu apdTu vesnic vesel vei canta.

Jar cand muri-vei, cu mult dorStrdini i neamuri te-or jdli,

flori din lacrimile lorPe-al tdu mormant vor rdsdri".

Aceleasi idealuri creslinesti, linistitoare, inaltd-toare, patrund i poezia Cdntecul clopotului".

De un interes deosebit este poezia lui A. Ma-teevici Eu cant", in care autorul Ii manifesta iu-birea sa faj a. de taranul roman, pOrerile sale so-ciale. Reproducem un fragment din aceasta poeziefrumoasa :

Eu cant pe-acei, ce 'n jug si chinPe-a lor spinare tara tin,Cari 'n robie i necazVoinici, puternici au rdmas !

Vanjo.Fi, Inal,ti, ca fierul tari,De soare arsi, bdtuti de veld,Brdzdeazd harnicii plugariAl tdrei lor matzos pdmant.

Din plug pe top ei ii hrdnesc,Vdrs'ind pardie de suclori,Dar tot puterile le cresc :Pe-acesti puternici muncitoriEu cu mandrie-i cant !...

Si linistit,

Si

Si

Si

www.dacoromanica.ro


lice :

Eu cant pe-acei, ce pan awn,Färã cdrare, lard drum,In noapte reiteiciti air stat,Midejdea trzsd n-au leisat".

Poetul terminA cu urrnAtoarele cuvinte profe.

$i glasul vietiiVenirea zorilor eu cant".

Sa nu se utte, Ci aceasla poezie a fost scrisala anul 1914.

In poezia Marna" A. Mateevici descrie dure-rea mamei, care si-a pierdut fiul in ràzboi, dar careIi gaseste mangaere In faptul, c fiul el a muritvitejeste. Poetul terminsa aceasta poezie cu urm'a-toarele strofe :

$i 'n bdteilia cea aprinsdSdrit-ai plin de vitejle,La moarte, ca Ia stea nesteinsei,Ai neizuit cu bucurie.

Acurn la vatra ta strdbuneiIncet eu numele-ti soptesc,Dili inzpletesc =and,Dar moartea ti-o blagoslovesc".

In poezille lui A. Mateevici se gasese i altemotive : asa este frumoasa poezie In zarea anilor",in care amintirile trecutului sunt amestecate cu do-rintele nelärnurite ale tangtrului poet (poezia estescrisa la anul 1907, v. Viata Basarabiei",, 1907,,.No. 4).

In zarea anilor trecutiEu vdd in flaceiri asfintituri,Eu vdd albastre ainurgituriIn zarea anilor trecuti.

ascuitand,

lacrimi-li

,

www.dacoromanica.ro

Scriiloiii basarabeni. 281

E primavara, sunt in floarestau pe gdnduri dus,

Si-o cdldurd 'inbdidtoaremirozn' ametitoare

Ma duce lin departe 'n zare,In zarea anilor apusi.

Si atunci salcdmii gdnditoriStau zori de foc ;In umbra crengilor cu floriVisam cu visuri de noroc.Dar anii ceia sant pierdutiIn zarea anilor trecuti"...

Cea mai frumoasa poezie a lui A. Mateevicieste poezia Limba noastrd", cantecul de lebadaal talentatului poet, scrisa de el cu cateva s'aptamaniinainte de moarte. Aceasta admirabild poezie, plinade avant patriotic, de iubire fala de neam, a lostscrisa in momentele, cand se rupsese lanfuriie ro-biei noastre, cand se intrezarea o era nou'a In vialaRomanilor basarabeni. Ea va rarnanea pentru tatdea-una in literatura roman& ca o podoabgi neprefuitatotodala ca un indiciu pentru poefii nôfri, ca izvo-rul frumusefei adeva ate a poeziei se poate gasiin limba poporang, naiva, dar plina de bogafii ne-inchipuite. Citam o parte din aceasta minunatapoezie :

Limba noastrd-i o comoardIn addncuri infundatd,Un sireag de piatrd rardPe mosie rdvdrsatd.

Limba noastrd-i foc ce ardeIntr'un neam, ce fard vesteS'a trezit din somn de moarte,Ca viteazul din poveste.

Salcdmii,

Si-o

infloriti in

si

www.dacoromanica.ro


Limba noastrd-i numai catec,Doina dorurilor noastre,Rout de fulgere ce spintec'Mud negri, zäri albastre.

Limba noastrd-i graiulCdnd de veint se miscd vara.,.In rostirea ei bdtrdniiCu sudori sfintit-au tara.

Limba noastrd-s vechi izvoade,Povestiri din alte vremuri ;

cetindu-le 'nsirate,Te te cutremuri.

Limba noastrd Ii aleasd,Sã ridice slava 'n ceruri,Sd ne spue 'n lzram si-acasd,Vesnicile adevdruri.

Limba noastrd-i limbd sfántd,Limba vechilor cazanii,Care-o pletng i care-o cdntdPe la vatra lor tdranii"...

In aceIasi an al revolutiei rusesti la 10 Iulie,la Marasesti, unde prin sange s'a afirmat Inca °-data' puterea de viajd a poporului roman, dreptulde a avea o alta soartA, A. Mateevici se gandestela soarta Basarabiei, in care se framanta ideiaunirii i scrie poezia Basarabenilor".

Sd stiti : de nu yeti ridicaDin sdnul vostru un Proroc,In voi viata va seca ;Zddarnic soarta veti ruga,Cdci scosi yeti fi atunci din joc,Si-ti rdma'nea fdr'de noroc.

Din chiag de lacrimi, de dureri,Din trdsnet de manic sfontdSi din nddejdi ci sbuciumdri

pall,

'nfiori si

www.dacoromanica.ro


Din ndzuinti framantariEl trebut facia sd-si aprindd.

suflet neamul sd-si cuprindd.'n (ara noastrd va purcede

Pe drum de spini ci chinuireCu gloata celor ce or crede

duh aprins de innoireVa duce 'n propovdcluire"... etc.

In carnetul inedit a lui A. Mateevici mai suntcateva poezii originale. Asa este poezia Frunzanucului", Zina", Catec de leagdn", Unora",Deasupra targului Bdrlad" i altele. In aceastadin urrda poezie, scrisa la 15 lulie 1917 poetuleste indignat de faptul c Nemtii au aruncat unsnop de paine" cu o scrisoare, in care se spuneaca. in Muntenia Nemtii au cules o recolta bunanu se tern de foame. Poetul face apel la dreptateaCelui de sus in urmatoarele cuvinte :

0, Doamne, ispdsirea,0, Doamne, unde-i mantuirea,Strdinii ne-au macat sudoarea,lar noi ne chinuim fldmanzi.Pdmatul, ce-ne-a fost ca floareDin colt in col( Tu ii aprinzi ;Afurisirea cadd, Sfinte,Judecatorule pdrinte,Pe cei ce tam ne-au vandutSi robi ndvald ne-au facut ;Dar mild fie-Ti de crestin,Ce spicul din sudori 11 cresteDe-un biet nevinovat Roma,Ce-si spune-amarul romaneste".

In poezia Unora", A. Mateevici consecventparerilor sale exprimate i inteun articol, se ridicaimpotriva neologismelor in limba romada, impotriva

Si

I'

unde-i

Si'n

Si

st

www.dacoromanica.ro

284 Cu !tura romanease5 in Basarabia.

tendintei de latinizare, sau mai bine zis, impotrivacurentului pentru introducerea lirnbei literare dinvechiul regal, care preocupa pe vremuri cercurileintelectuale basarabene :

. . . Vol yogi a noasträ limbdS'o Inn o41 surpanclu-i temeiurile vechi,Si noua latinie, macar ca-r fi cam strâmbilVet pare totu# cantec"...A. Mateevici a lasat i alte scrieri in roma-

neste, a lasat caleva cercelki cu caracter cultural,referitoare la Basarabia, dar numele lui nu va filegal de aceste lucrri. Numele lui v'a fi ramas inliteratura român5, chiar daca ar fi scris numai poe-

, zia Limba noastrd".

_

www.dacoromanica.ro

VIII.

Publicatiile periodice romane0.

Buletinul eparhiet Chisingului" din anti:1867-187i.Basarabia". Viafa Basarabiei". Moldovanul".Basarabia reinoitg." Lumingtorul." Fgclia Orli."Glasul Basarabiei." Cuvant Moldovenesc." Ca-lendare moldovenesti. 5coala moldoveneasca".

In Basarabia de sub regimul rusesc au fostoarecare incercsari de publicistia au fost incercaride a scoate reviste i ziare in limba romanease&Nu ne vom ocupa aici de articolele i studiile, carepriveau cultura romaneasa scrise In ziarele si revis-tele rusesti. Nurndrul acestor articole i studii est(bowie mare ; n'a fost aproape revista mai mult saumai putin serioasa, care inteun fel sau allt.il ssa nu fiatins chestiunea romanilor din Basarabia. Si cu thateacestea opinia publiea ruseasca era rdu informatdasupra Romanilor. Pentru scopul nostru ar fi inte-resante lucedrile tiparite in ruseste a acelor Ro-mani basarabeni, care nutreau sentimente nationale,care aparau chestiunea nationals& care propagauideia culturii romanesti in Rusia. Dar aceasta ar

www.dacoromanica.ro

286 .Cultura romaneascA in Basarabia.

cere o cercetare specialk In capitolul de 1'46 nemarginim. numai la ceeace a fost tiparit in limbaromaneasca.

Autoritatile bisericesti din Basarabia la anul1867 au intervenit cake Sinodul rusesc cu rugd-mintea de a aproba scoaterea unui buletin eparhial '),asa cum era obicinuit in celelalte eparhii din Ru-sia. Cum ins 5. nu toll clencli cunosteau limba rusks'a cerut ca o jumatate a acestei reviste s'a fietipArita in moldoveneste", ceeace s'a ingaduit deCadre Sinod. Primul num.& apare la 1 lulie 1867sub redactia arhimandritului Varlaam, rectorul semi-narului, rus de origink si a profesorului semina-rului Mihail Scvortov de aceiasi origina. Revistaaparea de cloud ori in haul la 1 si la a 15 zile.Pretul tipdrirei pe in an cif trimetere adu-cere acasd 6 ruble argint". Revista continea parteaoficiala i neoficialk Prima parte se tipArea in doualimbi paralele i avea cloud rubrici : Punerile lacale a preasfemtului Sinod", i Punerile la calea stdpdnirei de eparhie". In a doua parte se ga-sesc articole aparte in ruseste si in romaneste,fara ca sa fie traduse. Toate articolele romanesti,ca i cele rusesti, aveau un caracter religios, Asain mai multe numere se tiparesc articolele :Hristos, a lui vreme, viatd ci lucru", Adunareaalcdtuirilor in scant, care duhovnice,ste cuprind dog-mele" , Tdlcuirea evangheliei liii Matveiu", Sfasn-tul loann. Zlataust ca an propovddnic", SfontulSofronii, patriarhul Ierusalirnului", Descrierea ceacu bisericeascd procesiune ca sfânta de minunicdtoare icoand a Maicii lui Dumnezeu toamna delamändstire pdnd la orapl Ch4indu" etc. Ici coleagasim i cate o predick Limba in care era scrisg

1) KEIIIIIIHeliethl enapxiannia BtAinomm.

Iisds

fd-

bi

www.dacoromanica.ro

Publicaflile periodice romane§li. 287

revista este o limba moldoveneasc8, Med neolo-gizme, pe alocurea cam st icata. 1at, de exemplu,cum scrieau basarabenii la anul 1868 (No. 3, 1Aprilie, p. 89 art. Sfantul Sofronie Patriarhul Ieru-salimului") : Nu mai putin de cat Palestina infloreacu meindstirile Eghiptul. Infra ele se afla mandstirisldvite cu numi de mart nevoitoriAntonii, Maca-rii, Pahomii, intru carii /nu thceta de a se pastrachipul cel vechiu a vielii calugeiresti. Ioann MoshInca 'pan la intalnirea cu Sofronii au fost in taraaceasta, fiind trimis de mai marele lavrii a luiFeodosii dupd pricinele mandstirii. Nu este indoialei,di el in voroavele cu Sofronii, 1211 sIobozea dinvedere de a spume prietenului seiu instiintare dedarea aceasta cu aceea au inteirit intru el nebi-ruita dorintd a cauta intelepciunea peirintilor dinEghipet",..

Mate articolele sunt traduse din ruseste, ceeace se Simte si in randurile citate.

La anul 1871 partea romaneased a revisteiBuletinul eparhiei Chisineiului" a lost suprimard.

Abia dup5 revolutia dela 1905 se fac noui In-cercri pentru a scoate reviste i ziare romanesti.Era lucru natural : revolutia dupa razboiul ruso-ja-ponez intre alte probleme ale statului rus a pus siproblema drepturilor nationalitatilor din Rusia. Po-lonejii, Ucrainenii, Finlandejii, in genere aproapetoate popoarele subjugate au inceput o lupta in-dkjitä pentru Jedobandirea drepturilor nationale,pentru cuItur i pentru limba nationard. Si Romaniibasarabeni, o mana de intelectuali din Chisinau,siau pus in gand sá scoata un ziar.

Aceasta s'a facut cu concursul basarabenilor,care se gaseau in vechiul regat : profesorul univer-sitâtii din Iasi C. Stere a ventt la Chisinau, undea pus la cale, cu cei cativa basarabeni scoaterea

si

www.dacoromanica.ro

288 Cul lura romilneasc4 in Basarabia.

primului ziar romanesc in provincia dintre PrutNistru. La 24 Maiu, Mercuri, la anul 1906 apare

prirnul numar al gazetei national-democratice Ba-sarabia", tip5ri1a la inceput cu litere ruse§ti.

In articolul de fond al ziarului, autorul necu-noscut, punand un motto: Dacei I711 ea pentru sine,apoi cine pentru tine" scrie :

Zice un proverb poporal. Cu adeveir putemzice, cf acestea mink sant intocmai pentru noibasarabenii.

Pand astazi basarabenii au tost tipsily, ca siceealalti cetateni a Rusiei, nu numai de cm drepta sta la cdrmuirea (aril, a petrece nige dorite legipentru binele poporalui, dar au fost opriti si de oinvataturd si de 0 stiintel de limba tor streimo-.seascd.

Stapanirea punandu-i pedica la tot pa-sul basarabeanalui, intru an timp nu preagat a adus Basarabia la o cafe, prin care (drawlnu putea aduce nici farmciturile de sub masa boe-rilor.

Na pate face asta intunecatul nici atat, ceitfdcea macar fratele luitaranal rus"...

Neintelegand limba, sarmanut basarabean aufost lipsit de lumina inveiteiturii, au fost lipsit decel mai int& drept omenesc a inainta cu minteapentru binele sau. Prin milostivele rosputzeri a sta-pdnirii nevoitului basara6ean i-o reimas nanzai se'plece capul in pdmant si se injugi alcdtuirea cuboul sdu. Dar iacei o 'nceput a reisari soarele.

0 devenit vremea, cã cdrmuirea s'opoarte pOporal singur prin aiecii sal. S'au inte-meiat Gosudarstvenaia puma"...

Numai o gazeta pe limba moldoveneascd vadeschide ochii moldovanului"... De.,steapteite, Romilne,

§i

indelun-

tdrii

dnii,

www.dacoromanica.ro

Publicafiile periodice rornâne0i. 289

din somnul robiei. Ai in videre, cd de asteiziinte, cum te vei asterne, asa vei dormi".

Caracterul national al ziarului e si mai binepronuntat in al doilea articol semnat de AlecuNonr. Intre allele in acest articol citim :

,,De o sutd de ani Basarabia noastrd, tard deplagari Romani, a intrat In sand popoarelor Ra-siei, dar pdn' acuma basarabenii n' au laat niciparte in miscdrile lor nationale. Starea noastrd einnpoiatd. Poporul basarabean lipsit de famine ye-mite de pe piscurile inalte ale gdndirii omenesti,tot reirndne sdrac cu duhul si tot nu r e, nici nuvede, ca dreptul lui cel mai sfat nationalmane sprelmat de mdnele strdine.

Bunul cel mai Malt de gandire .,si de simtireromanesti nici esd din intunericul, in care deveacuri este inveilitd mintea .,si inima Moldovanu-lui"... Peste Prat, in Bucovina, in Arcleal si Ma-cedonia neamul romemesc are multi vajnici laptätoripentra interesele lui nationale. Numai noi, moldo-venii din Basarabia, santern cei rdmasi in urmdnici n'avem fruntasii sal, n'avem fiii sell ale.f, princare poporal nostru va putea spune in Damet ancuvant In sfatul neamurilor"... Noi stim, cei popo-rul nostril e o mare putere, dar ea n'a ajuns Incala constiintd de sine si fOr' Incepator de aceastdconstlintd poate fi ndprasnicei, ca oceanul nemdr-olnit".

Cu aceste cuvinte pline de entuziasm revolutio-nar, de incredere In viitor incepeau tinerii luptd-tori ziarul romanesc din Basarabia. Aceasta noranationara p6trunde toate paginele ziarului, ea sestrecoarg in fiecare rand, in fiecare cuvant. Ziarulprintr'o serie de arqcole cautA s'a trezeasca popo-rul basarabean la o viata nou5, la o viatA national&Ii aminteste de origina lui, de comunitatea lui et-

19

tna-'

rd-

a

www.dacoromanica.ro

290 Cultura rornâneasea in Basarabta.

nica cu Romanii din regat si din provinciile austro-ungare, propaga ideia scoalei in limba materna,lupta pentru introducerea limbei romanesti in in-stitutiile din Basarabia, explica folosal gazeteimoldovene.sti", ii combate pe vanzeitorul de newn"P. Crusevan. In gazetA gasim bucati din poetii ro-mani, din M. Erninescu, V. Alexandri, C. Negruti,M. Poni i altii, ga'sirn informatii din Universal li-terar" i alte ziare, descrierea expozitiei din Bucu.resti etc. Aparitia gazetei a fost salutafa de ViataRomilneascd", ziarul Liberalal" 0 de mai multepersoane din Basarabia. In genere Basarabia",care apsarea de douà ori pe sgpfaman a. a fost unziar foarte bine informal i cu o directie national5bine determinara. In fruntea ziarului a fost rtiposa-ful avocat E. D. Gavrilita., iar ea colaboratorid-1 P. Halippa (Pintilei Cubolteanu), I. Pelivan,M. Vantu (T. Vartej), batranul Vasile Oatu (MosuVasile), Alecu Nour, C. Porumbescu (Porumbac),Al. Mateevici, S. Cujb5, Oh. Slarcea (Oeorgescu),Th. Inculet

Rana la 1 Ianuarie 1907 a aparut 54 de nu-mere ale ziarului Basarabia". Administratia ru-seasca nu punea piedici aparitiei ziarului la centru,dar cauta prin toate mijloacele sa impiedice eas-pandirea la sate. Inca min Decembrie 1906 auinceput sa se primeasen plangeri dela abonati ennu primesc ziarul, cu thate cnt trimisese costul a-bonamentului. Interventia directiei ziarului la admi-nistratia locala n'a avut succes, asa en conduCa-torii ziarului au fost nevoiti sn renunte la scoatereaziarului. La 11 Martie 1907 apare ultimul num&scris destul de indenznet, cu poezia Defleaptd-te,&mane" i cu articole de protestare impotriva re-gimului. Despre rolul pe care 1-a jucat Basarabia"in viata culturala a provinciei noastre am putea

i altii.

www.dacoromanica.ro

Publicaliile periodice române§ti. 291.

spune cu cuyintele altui ziar romanesc Viata Ba-sarabiei", care peste un an dela aparitia primuluinumar al Basarabiei" scrie Cateva randuri calde(24 Mai, art. Ziva de mare amintire") la adresaconfratelui sau disparut (No. 6: ) ... Vom spunenumai, ca ea a fost prima gazetd moldoveneascd,care s'a invrednicit sd-si spue cuvantul salt despreviata Moldovenilor din Rusia ci despre nevoileneajunsurile poporului moldovenesc din BasarabiaIn limba stramoseasca, in limba noastrd moldove-neascd. Tocmai toate acestea i-ar fi gazetei Ba-sarabia" ca o cunwlei de flori pe care ea a cd.,sti-gat-o dupa lucrarea sa. Cat pe noi, ne intereseazdflu parerile si vederile l3asarabiei", dar numai de-cat singurul fapt, ca ea a trait si a vorbit moklo-veneste. Astfel astazi... de ceind noi Moldovenii a-vem cuvantul tiparit, sa ne aducem aminte de ga-zeta Basarabia" si de acei lucrdtori, iubitori deneamul lor moldovenesc, care mai Inteii dE toates'au dat, cum au stiut, slujirei norodului nostru dinBasarabia ! Si mai cu seatnei sã aducem multumiriacelui bun moldovean de bastinet, care steitea infruntea acelei porniri moldovenesti din Basarabiabdtranului nostru avocat E. G. Gavrilitel, care celdint& s' a supus dorintei de a sluji Moldovenilordin Basarabia prin limba lor"...

Dupa o 1un i ceva dupa moartea naprasnicaa Basarabiei" apare ziarul citat mai sus ViataBasarabiei". In ziva Invierii la 22 Aprilie 1907 aväzut lumina primul numar. E caracteristic,Viata Basarabiei" a aparut in cloud feluri", cumse spune in anunt, cu litere rusesti, pentru acei,care stiu sa citeased ruseste, i cu litere roma-nesti pentru marele public inteligent al Basarabiei

tuturor (ardor locuite de Romani". Directia zia-fului este moderate!, lupland cu reizvratirea ca

si

cd

fini

www.dacoromanica.ro

292 Cu Mira rornanzasea in Basarabia.

cu inapoierea". Viata Basarabiei" anuntd cd, seva purta potrivit cu imprejurdrile de fold, cu deo-sebitd bagare de seamd, si nu va urrndri decdt fo-losul neindoelnic al scurnpei noastre tdri, slujindprogresului marelui imperiu Rus i intereselor de-licate ale dullard locale, lucrdnd in deosebi, princuvantul deosebit, pentru ridicarea de comun-econo-mica i pentru propasirea intelectuald morald aMoldovenilor din Basarabia."

In capul ziarului, ca director std. fostul colabo-rator al Basarabiei", Alexie Nour.

Anul 1907 in istoria vietii sociale i politicedin Rusia se caracterizeazd printeo schimbare des-tul de bruscd a regimului dela libertatile anuntatede anul 1905 spre Un reactionarism, care se intro-na crescdnd In viata statului rus. Prin aceasta seexplicd directia mai moderatd" a ziarului ViataBasarabiei". Allfel nici nu se putea. Viata Basa-rabiei", cum am vdzut, apare in cloud feluri". Defapt sunt doui ziare, unul poporan, altul pentru in-telectuali. Chiar articolul de fond -din primul numdrse deosebeste nu nurnai prin 1imb, prin forma, ci

prin felul cum se exprirnd ideia, de$i fondul rd-mane acelasi. Ziarul romanesc" este ceva mai eu-ropean", cum se spune in articolul de fond, pe cândgazeta pentru popor cautd sä se acomodeze me-diului pentru care este scrisd. MI6 ce scrie direc-tiunea in articolul de fond al ziarului (No. 1):

Imprejurdrile grele, prin care trecenz acuma,ne ingrijesc foarte mult. E foarte greu de a con-duce o gazetd nationald, cdnd toatd Rusia se afldintr'o fierbere politicd, cdnd dreptul hotdrdt al andnationalitati Inca nici nu existd. Fiecare pas al nos-tril, de si strict cultural, poate fi explicat ca nele-gal si numai de aceia, cd e fdcut cu ajutorul uneilimbi strdine,nu ruseste"...

ci

www.dacoromanica.ro

Publicapile periodice rattane§ti. 293

Tata cum S2 exprimd aceiasi ideie in gazelaperitru sateni (acelasi numAr): In grele vremuri Ira"-im noi aeum, si ata ne pane pe noi pe gdnduri.,E foarte greu de fault o gazetd moldoveneased,cdnd dreptul noroadelor, cari locuesc in Rusia Incanu este en total hotdrdt. Fiecare pas al nostru desi carat pasnic si cu scop de luminarea norodului,poate fi privit de nail ca ceva jedrd de lege; si nu-mai pentru aceia, cd pasul acesta este fdcut mi pelimba ruseascd"...

Mai departe direcliunea ziarului aduce la cu-noslinf5, c scoate o gazetd In Intelesul europe-nese al cuvântului, intr' 0 tard care a devenit wiicdprintre tdrile civilizate prin g1-oaznica inapoierc aei, in Basarabia uncle multimea populatiunei mol-doveand, e Inca foarte nepdsdtoare i nepriceputd.Intrdm pe calea muncii culturale, contempldnd (sic!),cd iclealul cel mai depdrtat,pe poporul luminatdesvoltat, si care el Insusi va spune odatd cuva-tul va ordndui soarta"...

Ne win face trdsura de unire intre toate e-lementele noroclului moldovenesc, asa ca sd cucerimclziar ii aprobarea adversarilorfratilor nostri.

Cu ateit mai malt vom urmdri o statorniedInfrdtire Intre noi i rusi, precum ci fatd de alteneamuri vom rdnidne fdrd de urd". Vow cduta lu-au sever, o maned zilnicd si de noapte, ca sd pa-nem de fapt interesele norodului mai Thainte de toa-te interesele adevdeate ale neamului nostru Intreg.Sd creased gustul basarabenilor peigru limba si li-eraaura destul de bogaid nationald.., In scurt devizanoastrd es'e: Prin stiintd religie voim sd clan-gem acolo, uncle este menirea noastra de popor ci-vilizal".

Cu toate eh' ziarul Viata Basarabiei" este ce-va mai putin inanitat in pareri i sociale i naliona-

le, pi

S

pi

www.dacoromanica.ro


le decal Basarabia", cele cateva numere cari auaphrut sunt alchtuite destul de bine. $i aici ghsimbuchti din scriitorii romhni (din Oh. Cosbuc, V. A-lexandri, 0. Ooga etc.), ghsim articole cu carac-ter national romhnesc scrise de basarabeni, si aicise aphrh cultura nationals& limba romhneasch.

Ideia de a scoate un ziar pentru popor i u-nul pentru intelectualii din Basarabia i pentru Ro-mhnii din alte tail" a fost o ideie fericith,.Dar einu i-a fost dat sh se infhptuiasch.

La 25 Mai 1907, cu numhrul 6, ziarul ViataBasarabiei" Ii inceteaza aparitia. S'a facut acea-sta de chtre administratia ruseasch, sau ziarul a fostnevoit &á nu apara din cauza indeferentii inteligen-tei",nu

Cam odath cu Basarabia" i Viata Basarabiei"la Chisinau mai aphrea un ziar shplamAnal româ-nesc Moldovanul", gazeta nationald independentd"sub directia lui Oheorghe Madan, care era si edi-tor. Primul nurnhr a vhzut lumina la 14 Ianuarie1907. In Cuveintul nostru", adresat cititorilor, zia-rul Ii stabileste programul shu. Pornim la luptdsfantd,--scrie el cu singura dorintd de a face bine.Nu v'om fi un element de regres, ci de progres.Nu urmdrim sä ddramdm, ci din potrivei

Nu vroirn se intunedim rdtdcim mintile,ci set le lumindm sd le ardtdm calea cea adevd-ratd..." Dupri ce anunth, c ziarul n'are scopul dea face vre-o opozitie regimului tarist i duph asigu-rari de loialitate fath de sthphnirea rush, ziarul con-tinua :

Si dace' in rupta noastrd pentru redesteptareanationald Si desrobirea economicd, v'om fi urmatipe calea ardtatil mai sus, dace" am fi sprijinitiajutati, dacd v'om izbâncli, semn va fi Ca ma-ma nostru este vrednic -de timpurile in care

sd clddirn.

ui

mi sasi

www.dacoromanica.ro

Publicatiile periodice romane0. 295

trdim .,si col are viitor ; iar de nu seam va fi Caacest nearndupd cum a zis Caragea,este menita fi in veci umilit. Un mare scriitor si inteleptfrancez Victor Hugo a zis: soarta nu osandege penici an popor. Dacd vre-una din natiile de astdziIci pierde viitorul, apoi numai prin gre,sala i ne-vrednicia yi le pierde".

Inteun anunt Moldavanul" spune c va co-prinde articole de : I) Politicd .yi economie, 2) Re-ligie, 3) Scoald, 4) Istorie nationald, 5) Literaturdnationald ruseascd, 6) Litetaturd populard (can-tece, povesti), 7) Gospoddrie, 8) Medicind etc.".

Ca conceptie social i nationala ziarul estecu mult mai putin inaintat, decat Basarabia' §iViata Basarabiei". Dar daea-1 privim din punctde vedere cultural, el si-a jucat rolul lui, ca factorpentru propagarea culturii nationale. Pe paginile,,Moldovanului" se gasesc bucati din Tichindeal, I.Creanga, Sion (Limba noastra"), Bolintineanu, M.Sadoveanu, V. Alexandri, M. Eminescu, T. Spe-rant& Anton Pann etc.

In ziar se gasesc bueati din folclorul roma" -nese, un rand de articole Din trecutul neamuluinostru" din istoria national6. -Dintre colaboratoriiacestui ziar, pe langa Oh. Madan, II citam pe boe-rul basarabean Pavel Dicescu, poetul Tudose Ro-man, preotul Bobeic5, studentul Vasile Bared (mort),misionarul eparhial Gurie, arhiepiscopul de asfazi,invaratorul Oh. Racu i altii.

In ziar s'au tiparit mai multe articole cu pri=vire la introducerea limbei romanesti In scoal5, dincare notam articolul lui P. Dicescu Dati noroa-delor invdtdturd adevdratd ci inteleasd" §i Drep-tul firesc sfdnt al Moldovenilor" de Oh. Madan(No 16, 1907), din care extragem urmaloarele ran-duri : Avem' dreptul sd cerem ca In colile de la

si

si

www.dacoromanica.ro


NM' sd se invete pe lined limba ruseascd sicea moldoveneasca acesta este dreptul cel maispilt si mai firesc al oriceirui popor, fiindcdlimba strdmoseascj este pentru un neam ceea ceeste pentru un om tateil i maica7sa. i cdnd

nostri cia fost din neamul moldovenesc §i auvorbit limba moldoveneascd, cdnd maicile noastrene-au invd(at sa ne inchineim ne rugdm luiDumnezeu in limba moldoveneascd, noi n'avem.drep-tul, nu ne lasa inima sã ne leptiddin de ea, ceicilepeidandu-ne de limba parinteasca de neamnl nos-Ira ne lepdddm... Pe noi ne ample mdhnirea, ni sesfasie inima cdnd iie eondim ce a fost neamul nos-tru oclinioard, cOnd puleam sd ne lumindm, sei neadapdm la izvorul vesnic al invdtdturei in limbanoastrei i ce am ajuns astdzi". Ultimul num.& alziarului Moldovanul" a apsarut la 15 Octomb-ie1908.

De un interes deosebit este incercarea unuiproprietar basarabean Leonida Stamati, probabil, orud'a a scrKto.utui Stamati, din corn. Caracusenijud. Soroca de a organiza tin partid national siliberal" in Basarabia si de a scoate un ziar roma-nese pentru Romanii basarabeni.

Avem la Indemana un mic dosar al acesteiIntreprinderi nationale, care cuprinde cinci scrisoriale acestui patriot roman catre ziaristul iesan D-1Vasile Meson, un angajament intre aceste dou6persoane, un program al partidului si patru numereale ziarului Basarabia reinoila" ').

Din acest dosar se vede, ea' la 10 Februarie1907 In Cbisidau intre proprietarul basarabean Leo-nid& Stamati i ziaristul iesan Vasile Braescu, ba-

1) Suntern foal te racunosc4tori d. Vasile Brfiesca, care ne-a.pus la dispozitie acest dosar.

pa-natO

scici

www.dacoromanica.ro

Publicatiile periodice rom'arte0. 297

sarabean si el de origind, s'a incheiat un angaja-ment prin care D-1 Brdescu se obligd a Ilpdri laIai si expedia 500 de exemplare a ziarului Basa-rabia reinoite, odatd pe sdplarnand, marimea zia-rului Liberalul" din Iasi", iar D-1 Stamall se ob-ligd a trimete materie pentru ziar la care vor scrieMoldovenii basarabeni... Scopul acestui ziar va fi

inchegarea unui partid national-liberal in Basa-rabia. El se va ocupa si de chestiunele economice,literare. artistice si sociale. Tonal articolelor tre-bueste sa fie nu violent pentru ca aceasta sd nuaducd inchiderea ziarului; ori cum interesele po-pula(iei moldovenesti fard deosebire de clasd

din Basarabia trebuesc aparate prin ziar".Proprietarul Leonida Stamati se obliga s I imealdpentru scoaterea si trimiterea ziarului 178 ruble lu-nar. Muriel a lost schitatd si programa partiduluinational-liberal al Basarabiei", care a lost tiparitdla Chisindu cu Mere latine si rusesti.

Conform acestui program forma de guverna-mant in Rusia trebuia sa fie ,o monarhie constitu-tionald", cu tin parlament esit dirt alegeri univer-sale, directe, egale si secrete". Sa. cere vespectarea

anuntate la 17 Octombrie 1905, respec-tarea proprietalii individuale, iar provincille sd sebucure de descentralizare dupd posibilitate ceamai largd, care unicd poate considera ilnensa di-ferinta a climei, natiunilor"... Natiunilor diferitesd fie posibilitat a se desvolta fiber, limbei lorsd-i fie data valoare suficienta in bisericd, scoaler,judecdtorie si in viola publica ; guvernul provincialsd fie constituit dupd aceleasi principii ca i parla-mental".

La 6 Martie 1907 apare la Iasi primul num.&al ziarului Basarabia reinoitd", in care se expunepe larg acelasi program, cu autonomia provinciald,

libertdtilor

www.dacoromanica.ro

298 Culiura rornâneascii in Basarabia.

cu 'thate drepturile pentru minoritajile din Rusia,cu un conjinut destul de bogat, cu stiri din Rusia0 Romania si .cu un anunj, Ca ziarul se va tiparideocamdata la Iasi, iar cand se vor procura literelane la Chisinau va apare in acest din urma oras.Au mai aparut Inca trei numere, ultimul la 27 Mar-tia 1907, 0 ziarul si-a incetat aparitia. Din scriso-rile lui Leonida Stamati catre Vasile Braescu sefad i cauzele inchiderii ziarului i perseverenja cucare lupta L. Stamati pentru cauza romaneascagrija pe care o purta faja de ziar. Din scrisoareadin 17 Februarie se vede ca L. Stamati a fost laOdesa, unde a vizitat cenzura pentru tipar strain"

s'a interesat de felul cum sa se trimeata ziaruldela Iasi in Basarabia. Fiind incd la C'hisindu"scrie el mai departe, am vorbit cu mai multi ne-gustori de librdrie, care consimtesc a vinde nume-rile gazetei pentru un pret 1-2 capeice... Eu ampromis acestei tipografii, cd gazeta Basarabia re-Moire la urmd va fi tipdritd la clansa... cândvoiu cdpetta dela guvern concesiunea editiunei ga-zetei"... La Chisinau L. Stamati aranjeaza si vanza-rea ziarului, avand i un reprezentant al sail.,

Dupa aparijia ziarului L. Stamati scrie : Amprimit numdrul intdi a ziarului Basarabia reino-itd" in copertd si 20 nutnere in bancld ; am citit cumare interes i mi-a pldcut foarte bine." Mai de-parte, anunjand ca arlicole i corespondeje" vatrimite cu posta viitoare, in mod destul de larg dasfaturi in privinta programului partidului i roaga sase rectifice unele lucruri in numerile viitoare.. Inalta scrisoare L. Sjamati crede ca ay fi bine sase tipareasca stiri din Romania, diu Bucovina,Transilvania si Macedonia." lar in all loc L. Stamati10 exprima dorinja de a vedea in ziar si oleacdde gramatica romilnd ca sd usurdm basarabenilor

si

si

www.dacoromanica.ro

PublicaUlle periodice române§ti. 299

citirea gazetei". L. Stamati, cum se vede din acestescrisori, face anunturi pentru inscriere la ziar inpresa din Chisindu i Odesa i intervine pe Magaguvernator sd i se permitd a scoate ziarul la Chi-sindu. Dar autorlidtile rusesti confiscd No. 2 al zia-rului chiar la posta din Chisincru. Tot asa si No.3". L. Stamati speed s capete permisiune pentrutipdrirea ziarului la Chisindu §i-1 roagd pe V. Bra-escu sa vie la Chisindu ca scr ne sfcituim cum sdfacem cat mai bine pentru continuarea ziarului, dardadi mz vom prirni concesiune dela guvern, apoitrebue sä asteptdin mai bune timpuri". Guvernulrus insà, cum vedem din ultima scrisoare, n'a in-gdduit scoaterea ziarului. L. Stamati s'a gAndit laschimbarea titlului ziarului (Reforma"), dar s'a la-sat de aceasta ideie, asteptand vremuri mai bune."

Aceasta incercare de a scoate un ziar roma,-nese si de a infiinta un partid cu un program asade frumos, desigur ed a avut raddcini mai addnciin cercurile basarabeni, cd ea corespundea pare-rilor mai multor proprietari din Basarabia, care,cum spune lute() scrisoare L. Stamati a rdmasfdrei deputati nationali".

hare revistele romdnesti din Basarabia, apd-rule dupd revolutia ruseascd dela 1905 este si,,Lumincitorur, jurnal bisericesc", una din celemai statornice reviste in Basarabia, care a apdrutfard intrerupere din lanuarie 1908 pdnd astdzi.

Preotimea basarabeand prirt societatea preo-teased dirt Chisindu Frdtimea Nasterei lui Hri-stos" intervine pe langd autoritatile superioare bi-sericesti cu rugdmintea de a le aproba scoatereaunei reviste cu caracter religios si moral.

Sinodul rusesc cu Ncr. 13441 din 20 Decem-brie 1907, aduce la cunostinta arhiepiscopului dinChisindu c rdndueste: a sd da dezlegare tipdririi,

www.dacoromanica.ro

300 Cultura rontaneasai in Basurabia.

de (a anul 1908, prin sfatul Freitimei Naste,': liiiHristos din Chisindu, jurn31ului subt mune:2 .'eLumineitorul", lii limba moldoveneascd, dupd pro-grama arcitatei, subt cenzura protoiereului SpiridonMuranevici, i cu numirea probiereului ConstantinPopovici si a ieromonahului Gurie ca redactori aiacestui jurnal" 1)...

Revista are un caracier pur bisericesc, ceeacese poate constata din programul ei. Dupa acestprogram in ea se vor Voiwave, invdtdturi,cuvinte si cuveintdri in limba moldoveneascd de alepreotilor parolzi; traduceri"... Scrieri de Dumne-zeu cuvdntdtoare la intrebdri din cloginele crestinepravoslavnice, din MO( tura crestini despre mo-raid, despre slujbele dumnezeesti si obiceiurile bi-sericii Scrieri i ce;-cetdri atingdtoarede lucrurile deosebite, de obiceiurile i credinteledesarte...

Rdspandirea in norodul molclovenesc a docu-mentelor (HrisoavelorX atinvitoare de istoria pietaobstesti bisericesti din Eparhia

Poezii de cuprins moral bisericesc. Comunkdridespre oriinduirea ocdrmuirii bisericesti, i nebiseri-cesti In ceea ce se atarnd de bisericd Si scoalelebisericesti"...

Intr'un comunicat destul de lung din partearedactiei .se poves1e5te istoricul mnfiinjirii revistei,cu scopul ca preotimea sd-si indeplineascd datoriade a lumina poporul lor, nu numai orin cuvintele,care el le spun norodului, ci ci prin scrieri pentranorod. In privinta asta aclunared a hotdrit, ca infiestecare land sel-se scrie caste o carte in limbamoldoveneascd despre adevdrurile credintii cresti-nesti, pravoslavnice..." cu scopul sei lumineze pe

fl LuminAtorul" 1908, No. 1, p. 2.

Chisizzdului.

pravoslavnice.

www.dacoromanica.ro

Pub licaliile periodice române§ti. 301

cei ce zac Infra intunericul nestiintei i vorbescmoldoveneste..."

NiA101

n,

Iil

Titlul revistei Aumintitorul".

10111111Z.M11120.0./.01.

....

d.

,...An

.

Afilki4) 44.13,;i1$;(1.(1)01,1.1fkiill H ,tAk Nprr.rcr.mitt Ityoutor.S.

Al III IM1

111 ji .

di_:t.:.

-.-' '-- 11 OH II W. it r.Ir

. .

:1'li it o r ii..14T,N .0 \I..mxt' 1908.. -

,!...4 o

' it,ICI i',. t .4, iN -;:ki),17;30-jiLlibiat: _kr:Lai

r,.. ....1

4 I 615 ii...9

_i I kl ....:

"

;1;`:1'11 II lilICV.1'11'1,.:C:11.

www.dacoromanica.ro


Mai departe redac(ia aduce laude episcopuluiVladimir, care a dat tot concursul preotimei basa-rabene in aceasta chestiune. Revista ia realizatscopul pe care l'a pus la inceput.

In fiecare luna in mod regulat aparea un nu-mar, de cate 5 coale tiparite cu litere rusesti,1) cuun continut, desi cam unilateral, insa destul de bo-gat, scrisa inteo limbs frumoask arhaica, care a-mintea vechile cirji bisericesti. Aici gasim poeziide I. Radulescu, traducatorul Demonului" lui Ler-montov, de Alexie Mateevici, poetul basarabean,bucati cu caracter religios de diferiti preoti dinBasarabia, schite din istoria bisericeasca, din vietilesfintilor, din trecutul bisericii romanesti etc. Intrecolaboratorii acestei reviste pe laugh' harnicul pro-fesor dela seminar, preotul C. Popovici i nationa-listul arhimandritul Gurie, vedem i numele celormai vredici preoti, ca ieromonahul Dionisie delamanastirea Suruceni, pr. Al. Mateevici, M. Ignato-vici, C. Parfeniev, prof. N. Enea, invalatorul Oh.Tudor, pr. VI. Baltaga, Oh. Danga, cantaretul SavaDanila, etc.

Revista Lumindtorul" a avut un cerc restrânsde cetitori, ea a fost citita de preoti i cantareti,dar importanta ei pentru Basarabia a fost foartemare. Ea a contribuit prin scrierile ei, in specialprin unele articole, care priveau istoria bisericeascaa Romanilor, viata Romanilor, la trezirea constiinteinationale, cu toate ca in manifestarile ei nationaleea a fost foarte prudenta.

In toamna anului 1912, cand Rusii sarbatoreaucentenarul anexarei Basarabiei, la Chisinau aparefail data No. 1 a unei reviste efemere, care nici

1) Din cand in cand gision i cate un aw,o1 tip6rit cu 1iter6.moldoveneascA.-dad.

.

www.dacoromanica.ro

Publicafiide periodice române§ti. 303

n'a fost puss in vanzare, fiind confiscata la tipo-grafie. Este un numer al revistei Fdclia (aril"editii (sic), literaturd, potiticd, economicel si ob-.steascci", tipdritä de C. S. Costinovici, intemeiatide C. S. Costinovici si Gh. S. TOdorov". Revisiaa fost iipArita pe 8 pag. format mare, cu frumoaseilustratii din viala Romanilor basarabeni. Cum a-nuntd redactia acestei reviste, Fdclia tdrii"editii,care va sl ias.d in velpuscari 9 2-3 pe tuna.

Dacö s'a dat_deslegare de la domnu Guber,natoru, va esi In hipul jurnalului 2 3 peIn edilia aceasta va gasi Moldovanul nostru tot,cei de folos. Vor fi tiparite corespondenle di pela sate si orasedespre aceea, cum ii pre/ul

despre pradaciuni, pojar, roadel si alte. Dacas'a fura ceva unde-va (cal, boi) rugam pe fra/iimoldoveni sa ne scrie, insamnand, cum is call lapar, cat de mari si alte deatata, th multi carevor ceti despre aceasta vor cunoaste paguba,vor da de stire Serif!, Romanilor, despre toate,cum ill pute. Noi vom tipari. Cei mai aproarelucratori a ediliei sant: Amoro, Vanaga, S. Del-nIla. C. S. Costinovici, Potemcov, Nadejda To-dorova, Gheorghil Todorov Vudor) si al/ii... Pedomnisorii seminaristi, ghimnazisti, realist/ si altielevi-ucenicl... rugam sa raspandeasca set facainstlin/are despre edifia noastra fraillor Moldo-veni, pentiu cà noi, cei invalall sontem datori alumina norodul nostril, care lipsit de car/i.

Preoil, Thy Ofatori...Nu uitall de neamul moldovenesc, care-i in-

tunecat si merge in cooda tuturor noroadelor !Scrifi moldoveneste; cetill, rágpandill Faclia- /6-fit". Nu va lei:A:tall de blandul norodul vostru".,.

Fascicole.'

nil,

lend.

pd-

ii

www.dacoromanica.ro


Editorul C. Costinovici face un apel ceitrefralii Moldoveni", in 'care scrie c Moidoveniinostri core-s vo cdteva since de mii, si milioanesa nasc st mor in negura có estede trebuin/ei a tipari jurnal sau gazeta moldove-neasca si cu asa scop" l'a poftit ca redactor ped. GIL Tudor, care este orn cii practica,4tie ne-voile larii si limba moldoveneascer.

Pe langa articole care privesc parlamentul ru-sesc, pe langa inforrnatii cu caracter local, gasimsi vre-o dou'd poezii; din care una semnata de Oh.Tudor este destul . de frumoassd si plina de avant

Sculall, a /órii lucratori!In noaptea gre, ce ne cuprinde,Factia /aril se aprindePan la scemteele de zori.

Aoi vrern sChirrlbare si dreplatevrern via/a fath kr.

Nai departe I. Amoro (Oh. Tudor) tiparesteun articol ,,O said de ani", care a adus confisca-rea re vistei.

Autorul, amintind despre alipirea Basarabiei laRusia, scrie : Numai una 11 rdu : Moldovemiramasi fara carte. A'au gazeta... Moldovenii ceiinvalati preolii, invalatorii, doctorii, advoca/ii,

pornescicii9 toll au uitat pe Moldoveni..Tara 'wastrel ii cuprinth de intunerec, ca si osite' de ani inapot. coli sun!, da-s rusesti,. Ifdrept cä trebue sex' tii oleaca limbo rusascapentru moscaldrii si altele, insa aceasta MI in-somna, cá trebue limbo moldoveneascd alungalcidin scoald"...

1) Proprietar de pgroMat.

nestiinfii", i

:

i-s

.57

vichdii,

www.dacoromanica.ro

Publicatiile periodice rornâne0i. 305_

Centenarul anexarii l'au seirbat boerii, careau primit medaluri dela imp'dratu, cinovnicii, nem-tii, evreii allli, care n'au nici o legaturei cu Ba-sarabia. Moldovenii de peste Prat, care sant in-vaja/i, dWeplali au trimas Rosiei protest-nernulki-mire pentru coala limba moldoveneascd Iistramtorat6... El bolesc, pentru cà noi santemneinvalall, mergim in coadei cu noroadele celeseilbatice... Romanii de peOe Prut (in Romania)s'au straps i au slujit panihiclei pentru basarabeniicare au chicat In Manjuria la beitalie cu Japoniapentru acei 14 mii de Moldoveni. Au pus la casesteaguri traure (negre, semnul plangerii). Au fdcuto unire intie Moldovenii din toate ca sáMrgeasca inKtatura intre Moldoveni".

Bine infeles, ca. cu asemenea articole in im-prejurarile de atunci, revista trebuia sa fie suspen-data". In on i ce caz, este o incercare pling deindrazneald de a scoate o revisfa in limba roma-neasca.

Intre ziarele romanesti care au aparut In Basarabia sub stapanirea ruseasca ocupa un loc de-stul de onorabil i Glasul Basarabiei", gazetdnationald i nepdrtinitoare a Moldovenilor", care afost scoasa de câtre Grigore D. Constantinescu,atunci profesor de limba romanä la scoala epar-Mara de fete din -Chisinau. In articolul de fond aNo. 1 Cdtre cetitori", care a aparut la 7 Aprilie1913, citim cä Dintre toate noroadele; cari alcd-tuesc impdrdtia rusascd, norodul moldovenesc dinBasarabia, fard indoiald, este cel mai intunecatnorod, care incd numsi dd seama nici pdnd acuma,de rostul ce-1 are in lame, de chemarea ce o are-pe acest pdmdnt". Vorbind despre nepasarea"Moldovenilor, autorul (Oh. Constantinescu) arafa,COL popoarele mai laminate se jertvesc pdnd la le-

20

Ca' i

1drile

www.dacoromanica.ro


peidarea de sine pentru peistrarea graiului lOr strd-mosesc, pe care-1 iubesc ca i pe cea mai scumpdmostenire, rdmasei dela strämosi, i lucreazd ne-incetat pentru cioplirea, Indreptarea ii ineiltarealui,pentru Ca numai prin graiul strämosesc, prinlimba noastrd dulce, moldoveneascd se pästreazeila noi iubirea de neam, Intratzsa se oglindestetntelepciunea neamului nostru, bunettatea sufleteascaui treapta_sa de propäsire".

Ziarul Glasul Basarabiei" pe langa articolecu caracter politic si economic, tipareste in fiecarenum& bucati din scriitorii romani, din istoria ro-mAng, are o rubrica Stiri din Impeirdtie", Stiridin Dumd", Sfaturi gospodaresti" etc. Ca siaproape toate tipariturile periodice romanesti basa-rabene, apara limba româneasca, cere introducereaei in biseric i coala, are in genere un caracternational destul de bine pronuntat, cu toate ea' inea gasim i articole in care ziarul Ii manifestäloialitatea sa fata de stapanirea ruseasca, ceeaceera desigur sili1t si o faca. Intre colaboratoriiacestui ziar, pe langa directorul ei d-1 Constanti-nescu, care scriea in fiecare numar, Ii vedem peMihail Minciunk Sava Danila, V. Cazacliu etc.

Ziarul esea odata pe saptamana si a incetatapara in al doilea an al existentei sale, in prima

jumatate a anului 1914 1).Incerearile de a scoate un ziar sau o revista

romaneasca in Basarabia, care sa creeze un curent,s'a lase o urma mai adanc6 in viata poporului ba-sarabean, pan5 la anul 1913 au etimas zadarnice.Aceste manifest4ri ale culturii romanesti in Basa-rabia, intamplatoare la prima vedere, aveau logicalor, izvorau din necesitatile vietii poporului basara-

1> N'am putut gsi liltimul numAr al acestui ziar.

sb

www.dacoromanica.ro

Publicatiile periodice romane0i. 507

bean, si erau in leghtura cu nouile idei liberatoare,pe care te-a anuntat revolutia dela 1905. Dar scri-erile periodice nu puteau prinde in Basarabia dincauza reactiunei care se intronh in viata politica sisocialh a Rusiei, iar pe de alth parte, poporul ro-manesc din Basarabia nu era preghtit pentru o pre-

româneasch si, prin urmare, nu putea deanici un sprijin. Intelectualitatea basarabeanh, cumse constath si din unele tiparituri periodice de a-tunci, era instrhinath ca idei, ca conceptie, iar po-pulatia romaneasch dela sate, 90 la suth analfa-beta, nu putea fi.alrasi cu teorii nationaliste. Seimpunea o munch culturalh lenffi, indelungath, secerea o revisth cu mai putinä teorie, chiar nationa-lists& dar cu mai multe fapte diw viata culturalhromaneasch, din trecutul neamului romanesc. Si a-ceasth revisth a fost Caviintul Moldovenesc".

0 generatie de tineri, preparath de revolutia-dela 1905, incepe sh se intereseze de chestiunilenationale romanesti ; mai cu searna sub influentalui I. Pelivan, cari cu cativa ani inainte de 1905incepe propaganda nationald intre studentii basara-beni, unii din- tined urmeazh Universitatea dela Iasi,iar altii, fachndu-si studiile in Rusia, se constituepe alocurea, asa cum a lost la Chiev, in cercurinationale moldovenesti". Ideia scoaterii unei revi-ste romanesti in Basarabia, se framanth de mul-th vreme intre aceste putine elemente românesti.Si iata ch la 1913 aceasth ideie se realizeazh. Cativatineri, din cei cad au trecut prin Universitatea delaIasi sit Rusia in frunte cu Pantelimon Halippa, Ni-colae Alexandri si Simeon Murafa i cu concursulmaterial al marelui nationalist basarabean VasileStroescu in luna Mai 1913 reusesc s scoath primulnumar al revistei Cuveint Moldovenesc, revistd dc_literature' practice!". Intr'un .Cuvdnt Thainte" redactia

sa sa-i

www.dacoromanica.ro


schiteaza programul viitoarei reviste. Urmdrim",citim intre altele, ganduri curate. Vrem sd damMoldovenilor din Basarabia in fiecare lund cate ocarte moldoveneascd mica, insd cu cunostinte catse poate mai multe, din care cetitorii sd poatdtrage cat mai numeroase foloase sufletesti si tru-pesti. Socotirn cuvantal moldovenesc tipdrit dreptunul din cele mai bane mijloace pentru desteptareaMoldovenilor din Basarabia, care zac in intunericulnes,stiintei si de aceia nu ravnim dela cetitori altnume, dec.& ,..cela de slujitori ai cuvantului moldo-venesc tipdrit.... Moldovenii cei "invdtati in scoliinalte rusesti au uitat, cd au marea datorie de aimpdrti cunostintele lor cu cei rdmasi in nestiintd ;mai mull dealt atata : Moldovenii cei invatati prinscoli rusesti, au uitat limba pdrintilor si nu stiusd vorbeascd cu Moldovenii dela turd in limba strd-moseascd

Deasemenea nu se creadd nimeni scutit delamunca de desteptare a Moldovenilor din Basarabiasub cuvant, cd nu stie, ce sä faca si cum sd facd...

Aici in cdrticelele aceste doritorii de luminacunostintei, vor geisi scrieri despre nevoile lorobstesti, despre istoria neamului lor i vor puteasd-se addpe din cugetarea celor mai marl scriitori.In cdrticelele noastre se vor tipdri scrieri privitoarela lege si la viata sufleteasca a omului, care seri-eri sant menite sa scideascd in mintea cetitoruluiganduri mai inalte, iar in inima lor porniri Si sim-tiri mai frumoase si mai omenesti".

Mai departe redactia anunt6, ci va scrie des-pre boale, va da sfaturi gospodaresti, va pune Indiscutie chestiuni economice. In deobste Cavan-tul Moldovenesc" doreste sa oglindeascd intreagcrviatd si toate nevoile Basarabenilor".

,

www.dacoromanica.ro

Publicaliile periodice românesti. 309

Cuveintal Mainte" se terminA cu un apel cakeRomanii basarabeni de a da concurs revistei.

11YE3b111T MO11,0,0Bti1ffthFTBK(Tbi J3 FIVITEPATyPbt, E rocouarie C3TfICtibl, kke 60011EFA-

141 Bill WTRItIUbI 11PAKT1115b1.

AR 15

Cenmem5pie

1914.

I Myln- e rty.a4 e wil cPpymoacatJIHm6a, qeo eopauvi,Afrru niud6' apmoHioacw,Ka A, Hy r3cHrH.

0, eop6Hub, ci<pHub pombmeinTeJiyisme33y! . .

reoprie Ciom.

a KyHoawTeub anaapyllum aainapy.n 83 ea clio6o3H.

EoaH r I oaH, 8. 32.

* * * * * * * * * * * ** * * * * * * * * * *

flpettyn ofiyebitnynyii MoweeHece ay Tpumerrepa: 1143 ya aa-2 py6.. [le acym je aa 1 py6. 20 nu., ap Hym3pvi Aeocs-

NIT 12 ion. In streinarate ab-onamentuI pentru an.ulintreg 3 ruble (8 tranci), iar un numAr separat un franc.

°Ahonamentul se poate plati in Iasi la Banca GroswaldSi in Bucuresti la Banca Marmorosch-Blank et C-D.* * * * * * * * * * ** * * * * * * * * * * *

AApeca pe.a.aRuien: 1. Hameln, Htmepan 16, H. H. Anexcaupc

PenaKiop, aBoKaTyn C. r. Mypalm. Eawrop H. 1.1. Anexcatutpu

Titlul revistei Cuvânt Moldovenesc".Primul numar al revistei a apärut in 6 coale,

..

Ilewrpy

*

I

?

IWO

Tisior

*

www.dacoromanica.ro


tiparite frumos cu litera ruseasca, avand ca redac-tor responsabil pe N. N. Alexandri, care, desi seapropia de batranete, a urmat catva timp hi Uni-versitatea din Iasi impreuna cu P. Halippa. Insäaproape lc:eta munca redactionala cadea asupra IuiP. Halippa. Cel dintâi numar al revistei a fost alcatuitfoarte bine. In el gasim mai multe bucati din lite-ratura romaneascd care de minune se potrivea i calimba si ca continut cu i'mprejurgrile din' Basarabia.Aici gasim Cdntecul gintei latine" de V. Alexandri,Cdntarea Romdniei" de A. RUSSO, 0 Doine de 0.Carp, Sdnuindtorii" de V. Alexandri, Nunta Zam-firei"de Cosbuc, Miorita" etc. In afara de buchlidin poetii din vechiul regat, g'asim i poezii de P.Halippa, M. Minciunk Gh. Madan, precum i arti-cole de S. Murafa (Cine-s Moldovenii"), de coope-ratorul V. Ghenzul, de invatatorul C. Popescu etc.La sfarsitul carpi se tipAreste o rubrica Cuvintede sdndtate" si una Stiri din lume".

Al doilea num.& al revistei Cuvant moldove-nese" apare in August 1913 dupa acelasi program.Redactia cu satisfactie constata, ca cel dintdi paseste fault. Cuvánt moldovenesc" Fi-a croi un drumin viatd. hddejdile ci credinta noastrd, cd o manedchibzuitd lzarnicd pentru luminarea poporuluimoldovenesc trebuia sd umple de bucurie sufletelebinevoitorilor neamului nostru, nu ne-auRedadia Cuveintului moldovenesc" o prima dintoate pdrtile Basarabiei ci cigar dela multi moldo-veni ce trdesc in Rusia, cele mai cdlduroase feud-tdri ii indemnuri la maned cu bdrbdtie pentru treabamoldoveneascd, fdgdduindu-se sprijinul moral tre-buitor"...

Nurnarul al doilea apare ceva mai mic (5 coale),dar este tot atat de variat ca i primul. Pe lânga

Inselat.

pi

www.dacoromanica.ro

Publicapile periodice române0i. 311

poezii din scriitorii romani de M. Eminescu, Ma-tilda Cugler, A. Donici, gasim i traduceri dinscriiitorii rt0 Pu§chin i Schitalet, poezii de P. Ha-lippa, Tudose Roman, articole de preotul I. Friptu,de d-rul D. Ciuhureanu §i de mai multi alti basa-rabeni.

Vona in anul 1917 revista apare regulatrita pe 3-5 coale cu scrieri din cei mai de seamamanuitori ai condeiului din Vechiul Regat i cu con-cursul mai multor basarabeni, din care pe langacei citati mai sus, putem adaoga numele poetuluibasarabean A. Mateevici, a lui I. Pelivan, V. Harea,Oh. Mastase, I. Buzdugan, d-rul P. Cazacu, T. Vicol etc.La 1 Ianuarie 1914 redactia revistei Cuvemt moldo-venesc" scoate i un ziar saptamanal cu acelainume, iar revista apare de doua ori pe luna. Pelanga articole de fond §i in diferite chestiuni careprivesc Basarabia, §coala ei, administratia, etc., ziarulcontine stiri din- rdzboi", sfaturi de gospoddrie sã-teascä", stiri din Rusia", stiri locale", fel de fel",gdcitori", in genere gazeta cuprinde: scrieri de in-teres obstesc, politice,-de gospoddrie sdteascd, desdndtate si de literaturd, precum: cugetdri, poeziifabule, povesti i istorioare pentru copii, catece,glume,. gácitori i felurite frdmanntdri de minte"....La ziar colaboreaza acelea§i persoane, al carornume II vedem in revista. La 1 Ianuarie 1915, candaparuse al 47-lea numar al ziarului, redactia faceun bilant, care nu este lipsit de interes : Cu nu-marul de fald", citim in cuainful cdfre cififori",gazefa Cuvtinf moldovenesc" ihfrö in al doileaan al fiinfdrii al muncii sale. lin an de zile invia/a omenirii qi chiar in via/a unui om singur-fireqte cd rzu ins6amnd mare lucru. Dar un ande munccr sf7fornica, indrepfalei spre un anumit

-HO-

si

www.dacoromanica.ro


scop, inseamnal ceva... Acum un an in urmei re-daclia Cuveintului moldovenesc", s'a hoteirit thscoatei pe le1ngá revistel tiparitura ei de ternelieo gazetei mica saptilmeinalei, in care se:i se oglin-deascel viala gird, impörNier si chiar a lumiitregi, meicar in màsura puterilor nu prea marl aleunei redaclii mici si cu putine mijloace banesti.Hotareirea noastra a intellnit in scurtei vreme unviu rcisuneit in mul/imea rnoldoveneasca din Basa-rabia si din Rusia intreager. Moldovenimea sáloasei de cuveint moldovenesc tiparit, a inceput sase adune in jury! nostru, aducándu-ne obolul ei,ea sprijin si ca reisplatö pentru munca noastrer,indreptató spre luminarea norodului moldovenescsi apeirarea intereselor lui de toate zilele"...

Redactia a intervenit pe langa autoritatile ru-sesti cu rugAminte sa aprobe, ca ziarul sa aparade doua ori pe saptamana Dar stapelnirea an ne-aincuviinfat cererile facute. Deci trebuie ser ne su-punem". Redactia arata, ca ea are de implinitmarea sa sarcinei de a face cuveintul moldovenesctipeirit .un instrument de lurninare a gloatelor mot-dovenesti. (*Urea acestui instrument, impodobireagraiului moldovenesc aducerea lui la treapta deumbel mleidioath, frumoasei, puternicei MAO-toare, iatei unul din scopurde redacflei".

In August 1914 ca redactor responsabil al re-vistei i ziarului ii vedem pe S. Murafa, in lo-cul lui N. N. Alexandri, care ramane editor, insaaceasta schimbare, cum anunta i revista, nu in-seamna schimbarea directiei tipariturilor romanesti;ceva mai tarziu ziarul apare de doua ori pe sap-tamana.

Rolul, pe care 1-a jucat Cuvdntul moldove-nese" in pregatirea masselor pentru revolulia dela1917, cand s'au pus problemele nationale, a fost

M-

si

_

www.dacoromanica.ro

Publicapile periodice române0. 313

covarsitor. Prin popularizarea scriitorilor romani,prin articole i poezii scrise de basarabeni inteolimbh curath moldoveneasch, Cuvântul moldove-nesc" a stiut sh' atragh taranimea care stiea carte,st atragh intelectualitatea moldoveneasch dela sate,a stiut sh fach leghturi cu ea. Unele din buchfiletiphrite in Cuveintul moldovenesc" au aphrut aparte( Micul dor' cantece moldovenesti, Cel dintdi ra-cider" de Tolstoi, Oameni nevoesi" de V. Hugo etc).

N'a fost chestiune mai mult sau mai putin Im-portant& care privea viafa Romanilor basarabeni,care n'a fost atinsh de Cuvantut.moldovenesc" . Re-dacfia ii indeamna pe cetitori la munch pentru bi-nele Moldovenilor, le recomandà s culeagh can-tece romanesti, ii Inv* st citeasch romaneste culitere latine etc. Dela 1914 si 'Ana' la unire re-dacfia Cuvântal moldovenesc" scoate i un calen-dar cu acelasi nume cu un material bogat de lec-tura. ,In anul 1917 Cuvântul rnoldovenesc" a jucatUn rol foarte insemnat in miscarea national& carea dus la unire.

Intre tiphriturile periodice romanesti, dach uncalendar poate fi socolit ca o tiphriturh periodic&merith sh fie amintit i un calendar moldovenesc,tiphrit de infatatorul C. V. Popescu i scos patruani dearandul (1910-1914), care pe langh parteacalendaristich confine si buchfi din literatura roma-neasch, sfaturi gospodäresti, glume, anecdote etc.

Incheiem acest capitol cu menfiunea despre oreVisth pedagogich Scoala moldoveneascd" , care aaphrut in 4 numere in anul 1917 si care a fostredactath de chtre profesorul ardelean 0. Ohibu.In aceasth revista cititoruk4 poate gilsi mai multemateriale, care privesc inceputurile nafionalizariiscoalei romanesti din Basarabia.

www.dacoromanica.ro

Ix.

Studii rusesti asupra trecutuluisi culturii Romani lor.

Notife le de datorie a lui A. Sturdza. ScrierileC. C. Stamati. Cercetiirile lui Gh. Gore. Lucrárileistorice a lui A. Nacco. Scrierile lui I. Fraliman.Joan Halippa si Operele Comisiunii savante aarhivelor guvernamântului Basarabiei". Lucrärilelui P. Gore. Schtfa istorica a lut Pant. Halippa.Lucrarile lui A. Mateevici, I. P. S. Gurie Grosu i.

A. Ciolac. Cercet6ri1e lui L. Casso.

Studiul de fata n'ar putea fi consider& cacomplect, mai mull sau mai putin, bine inteles, dacan'am atinge macar in treacat chestiunea operelorliterare sau §ffintifice In ruse§te a Romanilor basa-rabeni, in care s'a manifest& interesul lor MO deneam, de trecutul i cultura lui, In genere de viatalui. Dei aceste lucrari au fost scrise inteo limbastrains& &le vadesc preocuparile cercurilor intelec-tuale a Romanilor basarabeni, adeseaori tendintalor de a lamuri opinia publica ruseasca in ches-

lui

www.dacoromanica.ro

Shull; rusesti asupra Românilor. 31.5

tiunea originei Romani lor, a vietii lor, iar uneoriin aceste scrieri in mod spontan izbucneste iubirealor fatâ de neam, patriotismul lor cald.

Facand analiza cartilor didactice, care au a-parut In Basarabia, am vdzut cu ce dragosteuneori cu ce cunostinte a chestiunii, vorbesc uniiautori de carti romdnesti, ca Stefan Marge 11ä, IacohHdncu si loan Doncev, despre limba romdneascd,cu ce caldurd apard ei latinitatea acestei limbi. Efoarte greu de stabilit numele tuturor Romdnilor,care intr'un fel sau altul, au atins chestiunele na-tionale in scrierile sale. Lucrdri de asemenea na-turd in dimensiuni mai mari, au fost scrise bowieputine, articole mai mici s'au scris mai multe, darele zac in imensitatea presei periodice rusesti.

Sunt cunoscute in deajuns scrierile lui Ale-xandru P. Hdjdeu, a cdror analiza o face D-1 P. V.Hanes in frumoasa sa lucrare despre- scriitorii ba-sarabeni1). Majoritatea scrierilor lui Alexandru Hdj-deu sunt in legdturd cu viata i trecutul Romdnilor;pe A. Hdjdeu Ii intereseazd cdntecele istorice aleMoldovei, cugetdrile moldovenesti, legendele i. po-vestirile trecutului poporului romdnesc. 1n scrierilelui A. Hdjdeu predomind ideia nationalistd.

Printre acei care au atins chestiunea Basara-biei este si Alexandru Sturdza, fiul primului guver-nator al Basarabiei, Scarlat Sturdza. Catre acest A.Sturdza Al. P. Hdjdeu adreseazd o scrisoare asu-pra gospoddriei cdmpesti a Basarabiei" 2). Cum a-firma fostul vice-guvernator al Basarabiei F. F. Vi-ghel, A. Sturdza era un om de o culturd superi-oard 3) §i multumild lui, era in circalatie un plan,

1) P. V. Hano. Scriitorii basarabeni. Bucure§ti 1920, pp. 159-1912) Ibidem, p. 169.3) Bocuommuist P. P. Bursas. Mocasa. 1865, T. YI, p. 103,A. Sturdza a 16sat o serie de lucrAri cu caracter teologic In

limba rus i francezA.

www.dacoromanica.ro

316 Cultura romaneasch. in Basarabia.

ea in Basarabia drepturile 0 obiceiurile moldove-nesti nu numai sa fie peistrate, dar sä fie si maimutt reispandite" ').

El nu-si ascundea dorinta sa de a vedea Mol-dovlahia ca o Impiirdtie deosebitd (independentd)Impreund cu Basarabia, Bucovina si Transilvania"2),spune acelasi autor. Acest mare patriot basara.bean, care visa unirea tuturor RomSnilor, a ISsato descriere a und calatorii, fAcutá de el la Vienasi Venetia si tipdrita in revista Moscviteanin" No. 1din anul 1847 si in brosurS aparte sub tiflu : Car-netul cu notite a unui calStor farà voie" 3). Autorul

trecut prin Tighina, unde i aminteste de timpu-rile lui Carol al XII-lea, regele Suediei, de sederealui lângS aceasta cetate, atunci turceasca. Trecandprin Chisinau autorul vorbeste despre acest oras inurmStoarele cuvinte duioase, care vh'desc sentimen-tele lui nationale :

Acest colt al pdrnatului meu natal este nu-mai un mic exempla a frumuse(ei bogei(iei Mol-clovei; ca sä le cunosti mai bine si se" le admiri,trebue sa vizitezi madstirile de pe valea Orheiutuisau si mai bine sa treci Prutul ci Siretul, ca sãvezi muntii Neamtului si a Piatrei, Impreunarea Bi-stritei si a Siretului, intr'un cuvemt sei vizitezi lo-curile sldvite prin isprdvile lui Stefan cel mare"4).

Vorbind despre Bucovina, A. Sturdza releveazS,ch. aceasta tars a fost anexata de catre Austriecidela Moldova, iar despre locuitorii ei el constatS,cà ei sunt daco-romSni. Din aceste note fugare,impresii personale ale autorului, reese, CS A. Sturdza,

1) Ibidem, p. 102.2) Ibidern, p. 104.3) A. CxypAsa. 3austaalt mum nyreluecneausa UOTB

Bont. Oxecca 1847.4) Op. cit. p. 4.

a

si

www.dacoromanica.ro

Studii ruse§ti asUpra Romani lor. 317

avea cele mai dare idei despre Moldova veche,despre originea Românilor cii despre unitatea loretnicd. El fdcea parte din boerimea basarabeand,din prima jumätate a veacului XIX-lea, despre care

,acelasi F. F. Vighel scrie cu amdraciune : Nimenidin ei nu stiea ruseste si nu a avid curiozitateasa vadd Moscova sau Petersburgul ; din cuvintelelor se putea observa, ca" ei considerd nordul nostruca o tara sdlbatecel. In schimb multi din ei ceildto-reau la Viena"1).

Dintre scriitorii basarabeni, care au atins ches-tiunile trecutului basarabean, face parte si C. C.Stamati, un belletrist cunoscut in literatura rush 1),probabil, cd o rudd a lui C. Stamati. Nu cunoastemce legdturd a avut acest C. C. Stamati cu litera-tura romdnd, faptul este, Ca in unele schite ale luila numele sau de familie -el adaogd i titlul demembru al societatilor scriitorilor franceji i ro-melni". In una din scrierile saleAmintiri desprevdmitoare in Basarabia"2), tipdrita prima data laOdesa la anul 1854, C. C. Stamati face o des-criere a impresiilor cdpdtate la vandloare in sudul

nordul Basarabiei, a epizoadelor din aceasta va-ngtoare, cu tablouri din nafur i amintiri istorice.In compania cdtorva vândtori, autorul pleacd InBugeac, care dupd el se Incepe dela satul Casca-lia. Ca sä descrii aceste stepe, autorul crede cätrebuieste sd aibi talentul lui Gogol. D-rci pro--babil", continud C. C. Stamati, veti getsi in isto- .

ria acestor stepe un interes poetic, D-rei se vorprezenta sujete dramatice in gradul cel mai inalt.

i) Opt cii., p. 98.2) A scris mai mulle nuvele, cateva fabule i critia teatrala,

Din ntivelele lui cele mai eunoscute sunt: Omul enigmatic"Ne-potul men", Feia din Nipru" etc.

K. K. CTamany. Boonommanin oxort no Beccapgin.1854.

§i

o5.Nei."

www.dacoromanica.ro

318 Cultura Tomaneascii in Basarabia.

Oare nu pe aceste stepe odinioard treceau ca-ravane triste de prizoniere nefericite, care se duceaudeparte... departe... la Bahcisarai, unde in garemulhanului frumoasa tandra rnoldoveancd era . sortitdsd-se topeascd de dor sub jugul clzinuitor alSelaviei ?

Pe aceste stepe nu odatd furiosul nagai sburaca sdgeata pe calul salbatec, ca Si stepa, taranddupd sine din Suceava inclepdrtatd cadavrul insan-gerat al mosneagului, ca sd-1 asvarld pentru bdtaiede joc cioarelor din Crimeia.

In aceste stepe nu odatd cddea sub topornlIdului capul mirelui la picioarele miresei, sau mu-rea la pieptul mamei sale pruncul din care aveasd iasd fiul patriei pe care-I apdra de loviturafatald cu plansete ci lacrimi"...

A doua zi de vanatoare C. Stamati ajunge laValul lui Traian i aid imaginea lui II duce in tre-,eut. Dupd opt ore de drum," povestete el, noine-am oprit sd manem langd Valul lui Traian, $ieu fumand o sigard, am rdmas aiurit pe acest val.Fantezia, acest foc ceresc sburdtor, aceastd, cums'ar zice, parte a sufletului, in-a dus tr4 negura tre-cutului, 0 a inviat in fata mea traditiile istoricedespre marele Traian, a cdrui nume nemuritor s'audefried, ca un ecou indepdrtat din intunericul vechimei.Da, poate eu am stat pe acela.si loc pe unde titer-geau picioarele marelui impdrat ; dar urma ml de-mult este stearsd de maim distrugdtoare a vremii.larba mototolitd de piciorul lui puternic demult esteruptd de furtund si transformatd Iii praf i pidbere;dar mauzoleul lui maret 0 mandril, cu dispret fatiide vretne ;si astdzi se ridicd in memoria fiecdrui.Cine nu-I ,stie pe gloriosul impdrat al Romanilor,Traian, pe acel care a fost pe la prmurile Dund-rii ca sd infraneze indrdzneala lui Decebal, condu-

cd-

.Fi

www.dacoromanica.ro

Studii rusesti asupra Rornâni lor. 319

cdtorul Dacilor, cari locuiau atunci intre DundreCarpall. Victoria asupra barbarilor costat scamppe Traian, dar aceastd victorie a fost definitivd,Decebal in disperare s'a sinucis. Si atunciintreagavale a Dundrii a fost transformaid in provincie ro-mand. Ca sd-si intdreasal stelptinirea aci, Traianfondeazd orase si le populeazd cu colonisti adusitocmai din Italia. Sd prea poate, cd el a fi ziditacest val, care i-a ydstrat numele lui glorios ;dupd atâtea veacuri transformari aborigenii no-.tri i astdzi pronuntd nestricat ,si curat Valul luiTrain". (p. 24).

Acelasi- stil romantic, pres'arat .cu un lirismcald si adeseaori, cu un umor fin, intrebuinjeaza C.Stamati in descrierea van'atoarei. Elea indoiala, a-ceasta carte este scrisa sub influenta lui Gogol, adescrierei stepei ucrainene in Tams Bulba" i inalte povestiri ale talentatului scriitor rus.

N'am putut stabili, daca tot acest C. Stamatisau poate scriitorul roman C. Stamati, a publicatin anul 1850 un studiu ,,Despre Basarabia des-pre cetd(ile ei vechi" in revista Memoriile societdtiide istorie fi antichitdti dela Odesa"1). In aceasfalucrare autorul, bazandu-se pe marturiile scriitorilorvechi, vorbeste despre popoarele, care au trait inBasarabia in trecut, despre formarea poporului ro-man, si aratsa urmele, vechei civilizatii In aceasfaprovincie. Dupa' C. Stamati, cetatea Sorocii esteziditil de eatre Moldoveni sub Stefan cel mare. Ti-ghina deasemenea este o cetate moldoveneasca.Autorul esle in curent cu lucrarile lui Cantemircu cronicele moldovenesti.

Cu alfa ocazie am vorbit despre un studiu a-

1) 3amicell oAeccearo dalecrsa avropia N ApessocTeil. V. II,p. 803 815.

siI-a

si

si

si

vi

www.dacoromanica.ro

320 Cultura romàneascsa in Basarabia.

supra lui V. Alexandri a regretatului nationalist ba-sarabean Oh. Core, care in anul 1867 n ziarulBuletinul regiunei Basarabia" face o critica asu-pra operelor scriitorului roman 1). Oh. Core a ldsato serie de scrieri foarte interesante privitoare lachestiunile nationale publicate in ace1ai ziar. Cu-noscdtor adanc al istoriei i literaturii romaneti,Oh. Core a fost unul din cei mai de seamd pro-pagatori a culturii romane§ti, unul din cei mai aprigiaparatori ai chestiunilor nationale. In anul 1866 elpublica o lucrare asupra lui Oh. Sincai, cateva ar-ticole in chestiunea istoriei §coalei In Basarabia, aatins chestiunea poeziei_populare din Basarabia 2),iar la anul 1867 tipareste un studiu Despre ince-putul tipografiel in Molclovan, in care dupd oare-care consideratiuni generale, vorbe§te despre in7fiintarea tipografiei la Romani, care, dupd autor, aavut loc la anul 1580 in ArdeaL Ceeace este inte-resant in acest studiu este faptul, cä autorul cautdsi dovedeascd superioritatea culturii in Principateleromane chiar fatä de acea ruseascd. Cu cat pa-trundem mai adanc", termind el, in istoria natio-

române, cu at-at gasim in ea mai multe urme ssisemne ale oarnenilor savanti, a eroilor viteji, a vic-torillor glorioase, a politicei adanci a stabilitatiibarbeite.,sti. Românii par simpli i incul(i numai pen-tru aceia, care n' au nici un fel de cunaytinte despreistoria poporului roman i despre istoria literaturii

care privesc prea superficial mersul naturalal treburilor, care inainteazd cu ineetul, ne *andnici un fel de salturi in calea sa".

In NQ. 10, 11, 15 §i 17 al aceluia§i ziar din_

1) Via4a roc:At:teasel" 1922, No. 4.2) N'aro avut la indern4ni toate articolele loi Gh. Gore. .

3) c Boccapa6cRio o6 Minis otaotdocTo . 1867, NI 6.

nalitatii

.

si

lui si

www.dacoromanica.ro

Studii ruseti asupra Românilor. 321

anul 1867 gasim continuarea articplului Scoalainstructia in Basarabia" '), in care autorul cu o raracompetintd dovedeste, cd colonistii romani, caren'au pardsit cu desavársire Dacia Traiand sub Au-relian, au adus cu sine nu numai administrailia, cisi scoala. In legd-turd cu istoria Romdnilor, autoruldesfäsoard isto:ia scoalei in Princ:pate, invocdndmArturille izvoarelor istoriografice romdnesti, dove-dind cd numdrul scoalelor in Principate i In spe-cial in Moldova era foarte mare mai cu seamd subVastle Lupu, ci chiar in Hotin a lost o scoald, undea Invdtat Ian Sobieschi, regale Poloniei, i c po-porul romdnesc in trecut a fost In _fruntea popoare-lor civilizate. Cultura romdneascd a avut influentd

asupra popoarelor vecine in special asupraIntre care au lucrat pe terenul cultural Petru

Pamva Berdnda, Nicolae Milescu, DimitrieCantemir, Herdscu etc. TO acestea au Invdtat inscale romdnesti.

Acesti barbati", spune Oh. Gore Intr'unpot servi ca exempla al gradului inalt de desvol-tare si al culturii, la care au ajuns multi din Ro-mdni in vedcurile trecute, cu toate cd soarta Ro-mailor a fost nenorocitd. Si de bund seamd, isto-ria Romemilor prezintd o priveliste mdreatd. In tim-purile care astdzi se chiamd barbare, ei aveauinstitutii de instructie, care se bucurau in statelevecine' de o band reputatie, asa cd aceste scoli sa-tisfdceau cerintele instructive nu numai a tarll sale,ci in parte si a statelor vecine. Prin urmare, Ro-mall cu o sutd de ani inainte au dat statelor vecine

oameni luminati i culti ; ei furnizau cdrtistatelor vecine, dddeau ostasi viteji, fete bisericestisus puse si diploma(i iscusi(i" 2).

1) la vase articole oubliette in anul 1866 autorul vorbevte des-pre veolile romitnevti In timpul fanariotilor.

2) 1b:clem No 17. 1867.21

si

$1. 11u$1,lor,Novi 16,

cdtiva

www.dacoromanica.ro

322 Cullum rornaneasca in Basarabia.

Cu aceiasi competinj i cu acerasi dragostefa( a de neamul romanesc si de trecutul lui Oh.Gore vorbeste i despre Dimitrie Cantemir".1)ana1izeaz1 cu mull spirit critic operele lui A. Do-nici2). Fara indoiala Oh. Gore este unul din ceimai buni cunoscatori ai trecutului cultural romanesc

unul din cei mai bunt nationalisti basarabeni.Alexis Nacco, care a dat cele mai bune tra-

duceri in romaneste pe la anii 1866 1869 si carein traducerile sale si in incercarile originate va-deste calitati de adevarat poet, a lasat i o monu-mentala lucrare stiintifica, care va intra "insa ca opagina trista in istoria culturala a provinciei dintrePrut i Nisiru. Este vorba de Istoria Basarabieidin timpurile cele mai vechi"3), cea mai complecta

cea mai tendentioasa opera aparuta in rusesteasupra Basarabiei. Istoria lui Nacco cuprinde istoria-teritorului basarabean din veemurile Scitilor 'Anala anul 1812, adica 'Jana la anexarea acestei pro-vincii de catre Rusi; Cu o competinta fara de pa-reche, invocand marturiile scriitorilor antici, iar maipe urma a cronicarilor romani, A. Nacco desvoltaistoria provinciei noastre. Dar in aceasta istorie,autorul, infruntand adevarul istoric, cauta sa dove-deasca lucruri, care puteau sa fie numai pe placulRusilor. Tendinta in genere se reduce la faptul,ca Basarabia si in genere Tar& Romanesti aufost in timpurile lui Traian un fel de Siberie, undese exilau criminalii, ca poporul roman este o ames-tecatura de sange in care elementul principal estesangele slay, ca Rusii au pus stapanire pe Ba-

1) Ibidem No. 19, 1867.2) lbidem No. No. 16, 18 si 24,3) AseNctii Ilasso. IleToliji Feccapa6iu

vpemeErb. Oncca. 1873-1876. 901 I 433 pag.Ci Apesatilunfrh.

-

www.dacoromanica.ro

Studii rusesti asupra Românilor. 325,

-sarabia Inca in timpurile formarii statului rus,Basarabia la anul 1812 era o Ora pustie etc.

Este dureros sa te ocupi cu analiza lucrariloristorice a lui A. Nacco, om care nu putea sa-cunoasca trecutul Basarabiei, adevarul asupra aces-tei provincii. Poate ca demnitatile pe ,care le ocupa,acest Roman sub Rusi II face sa-si calce convin-verile i sa faca o istorie, In care cauta sa spelenedreptatea adusa de Rusi Basarabiei, reinviind teo-ria dusmanilor neamului romanesc, care a fost corn-batuta Inca de catre Miron Costin.

A. Nacco a mai scris o Saute!" asuPra admi-nistra(iei civile in Basarabia, Moldova ci Munteniain tirnpul rázboiului ruso-turc la 1806 1812 ')",lucrare bazata pe unele date din Arhiva Senatorilordin Chisinau ç,i o alta opera : Antichitatile Basa-rabiei 2)". Dar aceste lucrari n'au nici importanfa,

vina pe care o poarta cea dintai lucrare. So-tia lui A. Nacco, Olga Nacco a, fost o remarcabillinuvelista, care s'a distins prin mai multe nuveleschite, in care se zugraveste, nu fara talent, viatabasarabeana ").

In domeniul trecutului bisericesc a Basarabiei§i in genere a Moldovei merita sa fie remarcateeercetarile lui I. Fratiman. In anul 1S01 apare stu-diuI Iacob (Stamati) episcopul Hupor9". Inaceasta lucrare autorul, bazandu-se pe izvoare no-manesti, face o biografie complecta a episcopului

1) (Nem. rpawaHosaro yopeonain WI, Beccapabio, Mom-BIN H Buaxis Bo opus! pycozo-Typeasoli BORHEJ. 1806 1812..3an. (Aeccg. o aa ELT B ApeoF., T. XI. p. 269 et passim.

2) Eeccapa6c.sas crraposa.3) Oabra Haim. llootm B 8CB3bL nwr. Beccapa6csoll

OAUCL 1900.4) I y CTE Opatuatto%. Xywoxiii MCCORT" (CTC.-.

AMU). K1111111118131 1901.

ca

lui

ABM.In01113

Mei

www.dacoromanica.ro

324 Cultura romilneascii In Basarabia.

Iacob, incadrata in imprejurarile culturale i politice-a Moldovei de atunci, vorbe§te pe larg de activi-tatea lui Iacob Stamati, aducand §i date necunoscute'Jana atunci din viata i activitatea episcopului deHusi. In alta lucrare intitulata In chestia eparhillordin Basarabia 1)" autorul stabile§te legaturile Basa-rabiei cu biserica de dincolo de Prut, "se opre§teasupra eparhiilor Proilaviei (Brag lei), Huilor i aHotinului, asupra mitropolitilor i episcopilor i acti-vitatii lor biserice§ti i culturale, in special asupraepiscopului Amfilohie Hotiniul. In acela§i sens este

lucrarea lui I. Fratiman asupra vietiiepiscopului de Husi Inochentie 2).

De o mare insemnatate istorica sunt Operelecomisiunii savante a arhivelor guverndmântalui Ba-sarabia"3), care a inceput se apare la anul 1900.-Ca redactor al acestor publicatiuni a lost loan Ha-lippa, Roman tbasarabean, unul din cei mai bunicunoscatori ai trecutului nostril-. In cele trei volumeal Operelor comisiunii" sunt publicate o multimede documente i studii privitoare la Basarabia, da--torite in cea mai mare parte lui loan Halippa. A§asunt Material& privitoare la istoria Chi$incruluidin veacul XVI ,si XVII" 4), Descrierea arhivei sena-torilor"), lucrare neterminata dar de o important('deosebita, Cele mai importante date istorice asu--pra Basarabiei"6i, 0 schi(d istoricd asupra invd-

1) I yen] a 7, chant( as%. g% [aoupocy -06% eaapxiarb as-LOCCapailf. 11101011eBs 1902.

2) I. (I) p a u:si a H %. llaoKeETi meson% Xymesil gRIIIII-EB%. 1903.

3) Tpvihr Beccapa6caoli plead& apxasuoli Boned& Vol. 1--1900, Vol. II 1902, Vol 111-1907.

4) Tpyigi Becapa66Rory6epscsok rasa apnosoff gout-OIL V. I.

5) Ibidem, vol. I, 31 §i6) Ibidem, vol. If,

i activitatii.

www.dacoromanica.ro

rabia sub regimul rusesc si 'in care s'a manifestat-interesul fata de neamul romanesc si de trecutullui face parte si lucrarea lui Paul Gore, fiul natio-nalistului Gheorghe Gore, un vechiu luptator pentru-cauza romaneasca In Basarabia., Este o lucrare intitu-lata Memoriu asupra mazililor din Basarabia" 3), incare autorul un bun jurist si un cunoscator distinsal istoriei romanesti, ia apararea din punct de ve-dere juridic si istoric a mazililor din Basarabia, aleciiror drepturi incepeau s'a" fie incalcate de catreguvernul rus, ceeace a produs chiar rascoale in sa-tele mazilesti.

0 lucrarare, care a rrimas aproape necunos-cuta, dar -care si-a avut rostul ei pe vremuri estelucrarea lui Pant. Halippa, a cunoscutului luptatorbasarabean, care poartA urmiltorul titlu : Scurtd

_schi(d istoricd asupra Basarabiei panel la alipirea eila Rusia 4)" Autorul Incepe istoricul Basarabiei cuinfiintarea principatului Moldovei i urmaresie soartaacestei provincii in stransä legaturä cu Moldova.

Studii rusesti asupra Ron-that lor. 325

fdmlintului din Basarabia 'in prima jumatate al yea-XIX-lea"), o serie de documente privitoare

la unele localitilti din Basarabia la -unele familiiboeresti, o catagrafie dela anul 1817 2) 'etc.

Istoricul Basarabiei nu va putea trece cu vede-rea studiile constiincioase ale lui loan Halippa, pen-tru care autorul a avut de suferit din partea auto-ritatilor rusesti.

Din lucrarile izolate, care au apärut in Basa-

1) Ibidem, vol. II2) Ibidem, vol. III.3) II. 11. rope. 3aunna o6 olsoiteoptiaxs Beecapa6ia (Ka-

swim). Ks IIIIIHelrh 19 8.4) II. II. Xsaenna. KpaTiii aeropmgecsiil oriepsi. Beceapa.

o upacoemiseulif ex rh roceie. IO6nefishai 6eceapa6ezifi.cso-xonieneendi itanappb us 1914, p. p. 81-125.

xului

,

biP cub-

pi

www.dacoromanica.ro

326 Cultura româneasca In Basarabia.

Este cea mai obiectivd istorie a Basarabiei, tipdritain ruseste, alcatuird dupd datele mai recente alestiintei romdne0, expuse cam ridig, dar concisclan

Poetut A. Mateevici a ldsat i cdteva lucrdricu caracter ffintific, sau mai bine zis lucrdri depopularizare, tipdrite parte in romdneste in revistaLuminätorul", iar parte in ruseste In Buletinul e-parhiei Chis,sinclutui". Asa in anul 1913 1) apare lu-crarea lui A. Mateevici despre Mitropolitul Gay-nil Banulescu-Bodoni", scrisd dupd un studiu maicomplect lui Auxentie Stadnitchi. In acelasi an A.Mateevici publicd o lucrare asupra Tipdriturilornoastre bisericeVi 1)", in care, folosindu-se de Is-toria literaturei religioase romdnesti" a lui N. Iorga,autorul ne d'd un istoric al aparitiei cartilor biseri-cesti in limba româneascd In legdturd cu viata cul-tured. a Romdnilor, oprindu-se mai amanuntit asu-pra infiintdrii tipografiei in Chisinau.

Din Iucrdrile scrise in ruseste ale lui A. Ma--teevici cea mai interesantd este lucrarea publicatala anul 1910 sub tillu Momentele influentei biseri-cesti asupra originei,sidesvoltdrii istorice a limbii mol-dovenesti1)". In aceasta lucrare autorul ne dá o scurtaistorie a desvoltdrii limbei românesti, oprindu-se asu-pra influentei limbilor straine si in special -a celeislavone. Autorul gdseste ci aceastd influentd" a fostbinefdcdtoare pentru limba romdneascd. In generelucrarea este fdcutd dupd uItimele date ale stiintei,dar autorul arat c drumul pe care a apucat limbaromdneascd din regat, introducdnd alfabetul latin

1) Lumilultorul" 1911. August, Septembrie, OctombrieNoembrie.

_Lumind(orul' 1913. lunie, Lille, August si Septembrie.1) ligiugHesesis enapxiannisI stimocna 1910 Al

X, 49)

i.

al

31

45,..N

ii

52.

www.dacoromanica.ro

Studii rusesti asupra Romani lor. 327

neologisme, este un drum gresit i cd este un binepentru poporul basarabean, ci el, alipindu-se laRusia, si-a pdstrat limba veche bisericeascd, scrisdcu slovd chilled. Aceleasi idei le dezvoltd autorulin alt articol Adaos la ariicolul : Momentele influ-entei biseficesti 1)" etc., provocat de un rdspuns camaspru al autorului acestei lucrari, In care s'a ard-tat netemeinicia afirmajiunilor lui A. Mateevici inprimul articol 2)

A. Mateevici a mai rasa! i doted articole cucaracter folcloristic : unul Bocetele de 'tumor-mântare moldovenevti" i altul 0 schild asupra tra-ditiei religioase moldovenegi", in care autorul peIdngd date pe care le culege din lucrärile lui Sim.Marian aduce i contributii noui din viata basara-beand.

Operele lui A. Mateevici, in care el se ocupdde viata poporului romdnesc, de trecutul lui, poateau multe neajunsuri din punct de vederedar aceasta era natural, intrucat autorul le-a scriscand 41 urma studiile.

leromonahul Curie Orosul, actualul arhiepiscopal Basarabiei, in anul 1910 publicd un studiu Mo-mentele principale in istoria tiparirei airtilor mol-dovene,sti in Basarabia" 3). In aces! studiu intere-sant autorul pe baza actelor stabileste In ce Impre-jurdri s'a infiintat tipografia la Chisindu de cdtreGavriil Banulescu-Bodoni, corespondenta acestui dinurmä cu autoritalile superioare rusesti, vorbeste

1) KOLIIIIHOBettia euapxianubm stomocrril 1911, 34. 42.2) (Beccapa6csaa moan, 1911, M 172. Ohm OT'b Oa-

zorig,. C. tl-aul.3) TpyAbl Beccapakitaro Aepsossaro acTopaso-apxeonoratie-

csaro oCquecrBa, 1-a shraym. KHEIIIIHeBb 1910. Ieponaarr,EMBEItEllue MOMCBTU EcTopiff moJgaBcKaro guarolletiaTaRig

Beccapa6iv.

shingle,

B1

rypit.at

www.dacoromanica.ro

323 Cultura românease5 in Basarabia.

despre primele carti tiparite in romaneste si seopreste destul de amanuntit asupra inchiderii lipo-grafii la anul 1883. A doua parte a lucrarii esteconsacrata redeschiclerii lipografiel eparhiale si ti-parirei noui.

Cu un an inainte apare lucrarea preotului A.Ciolac Cdrtile bisericesti basarabene in limba ro-mdnd" 1) Dupa ce se face istoricul deschiderii tipo-grafiei la Chisinau, autorul se opreste intr'un modfoarte constiincios asupra cartilor care au aparut inBasarabia, confruntand textuI unor din ele si stabilindlegaturile acestor tiparituri cu tipariturile romanesti.

Daca trecem cu vederea nurneroasele lucrariale lui A. Iatimirschi si A. Stadnitchi, care aveauin ei si sange romanesc si care au adus Un tributfoarte mare stiintei rusesti prin cercetarile lor indomeniul legaturilor slavO-romane, flu putem sa - nuamintim Incrarile unuia din cei mai buni profesoride drept din Rusia, ale lui Leon Casso, Roman ba-sarabean, lost ministru de instructie in Rusia, ca rein aceasta din urma calitate lasat o amintirenu tocmai frumoasa in cercurile democralke ru-sesti, dar care a basal cateva lucrari de o waloarestiintifica incontestabila. Din aceste lucrari ,,Drep-tul bizantin in Basarabia" 2), tin codificator uttatal dreptului basarabean" 3) i Ra.Fil la Damire ciinfiintarea Oblastiei Basarabiei" 4), fac parte dirtlucrarile care ating chestiunile Romanilor basara-beni. In special in ultima lucrare autorul cu oobiec-tivitate, pe care nu i-o permiteat postul ce-I ocupa,

I) Ibidem. Bunyan 2-fi. A. qe.uaal.. Beccapa6cBia liorocay-ze6ubta tem na 110.71AaBeE0111 33361Et. p p 1-29.

2) BinaBrificaoe upaBo i Beccapan§ix, MocaBa. 19(g.3) 3a6mmili liamplisaTop BeccapakKaro upaBa, 11.-11e-rep-

Gypn. 1913.4) Poccia Ha JAyuat u o6pa3oatautat geceapa6cBoil daacza.

llama. 1913.

ektilor

www.dacoromanica.ro

Studii rusesti asupra Rornfinilor. 329

-vorbeste, bazindu-se pe documente, despre ocupa-jia räpirea Basarabiei, autonomia, care afost acordatä Basarabiei la inceput, argtand, cumaceastA autonomie a fost cu incetul tricalcata de.catre guvernul rus.

Insfarsit, ca o _complectare al acestui capitol,ne vom permite st amintim i despre unele studiial autorului acestei carp, care se refera la folclorulTomanesc, cum este lucrarea : Legendele roma-ne.Fti despre Maica Domnului" 9 i Mitul despreAranea in legendele Maicii Domnulur2)rile in IegilturA cu relatiile culturale romano-ruse,-cum sunt: Dic(ionarul slava-roman din bibliotecasocietatii de istorie ci antichitati ruse din MoscovaNo. 240" 9 i Dos'oftei, mitropolitul Sucevei si-activitatea lui carturdreascel"2), studiu publicat decake Academia de stiintä rus6.

1) Pymbiticsig seresAm. o Boropomt3. 3Tnorpainn.Aospteie. 1911, X 3-4.

2) Me..71 oOi Apaxet Wb Boropolke,111011 Jereexh. C.-11eTepbyprl. 1912.

1) Pymbleo-caaezeesiii Camp 606Aioneu HOCH. otiEueemIICTOpiH H ApeBHOCT81 Se 210. PycesiA 0.11oeurat1eceill BUT-HER% 1914, Xe 1. ,

2) MHTp01103HT1 Criaeceill Jocøeei u ero Hatunam Ats-TOJILHOCTI,. 1191(anie llmeepaTopesoil Anomie Ilayin. Klee'''. 1915.

ruseasa

s

91 lucrS-

www.dacoromanica.ro

INCHEIER E.Am examinat unele fapte cu caracter cultural

din trecutul Basarabiei si am vazuf, c Romanii ba-sarabeni timp de o surd de ani au luptat pentrumentinerea vechilor asezaminte de culturk pentrumentinere a vechei organizatii administrative, biseri-cesti i colare. Aceasth hip% n'a avut caracterulluptelor, pe care le-au dus 'Romanii ardeleni i bu-covineni cu stbanitorii lor.

Conditiunile vietii sociale i politice dirt Rusia

erau de asa natura, c lupta se putea duce maimull sub forma unei rezistente pasive. In aceastalupta a lipsit elementul religios, a divirgentei con-

fesionale Mire Rusi i Romanii Basarabeni, care o-teleste sufletul poporului, care pasioneaza massele:ortodoxismul stapanitorilor si a supusilor Moldoveni afost elementul de temperare, de calmare a spiri-telor, si a dus la formele de lupth pe care le-amvhzut. i in rezistenta pe care au aratat-o basara-benii fard de incerearile Rusilor de-ai instraina, in-stinctul de conservare a neamului a jucat primul rolt.

Din cercetarile de mai sus am vhzut, ct toateclasele sociale din Basarabia au avut partea lor demunch In mentinerea vechilor traditii culturale :boerimea basarabeanil, i preatimea, si in genereintelectualitatea si-au dat tributul sau in aceastapri-vintA. Am mai constatat, ct manifestatiuni cu carac-ter cultural si national au fost foarte multe, c a-

www.dacoromanica.ro

Incheiere. 331

ceste manifestatiuni au avut un caracter specificbasarabean, uneori fir nici o legatura cu rnisca-rile culturale din alte provincii romanesti.

Dar toate aceste manifestatiuni, izolate la primavedere, au lost in legatura organica cu viata po-porului de jos. Mate cartile cu caracter religios,didactic, toate incercarile de literatura, scrierile pe-riodice, nu au putut rasari pe un ogor sterp. Eleau auvi ca izvor energia nationala a poporului delasate, care a trait in traditiile culturale vechi, In o-biceiurile i datinele stramosesti, in cantecelebasmele neamului romanesc Intreg. 5i rnanifesta-rile culturale pe care leam cercetat in lucrareanoastra sunt numai niste reflexe palide ale vietiinationale taranesti.

Am mai putea trage Inca urmatoarele conclu-zii : in primele trei sferturi ale viacului trecut viataculturala nationala in Basarabia a lost mult mai in-tensil decal in ultimul sfert al acestui veac. Acea-sta se exeplica, pe de o parte, grin faptul ca panape la anul 1870 si ceva In Basarabia erau Incavii amintirile trecutului, iar pe de alta parte, Basa-rabia, fara legaturi de cal ferate cu Rusia, aproapefara scoala, era izolata de restul Rusiei, mai cu seamadaca luam in consideratie ca basarabenii au fostscutiti de a face armata pana la anul 1874. Raz-boiul ruso-romano-turc care Intre alte probleme aridicat i prOblema Basarabiei, in special acelei desud, a intarit vegherea statului rus, care dela a-ceasta data face Incercare de rusificare mai sistema-tica si mai artificial& Dar aceasta rusificare a atinspant la oarecare masura numai patura de sus : tara-nimea in massele ei nu s'a schimbat, nu a fost In-strainata deloc : ea a pastrat cu sfintenie flinta nea-mului romanesc in provincia intre Prut i Nistru.

=emm.....

pi

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME PROPRiI.

A

Aaron, prof. 111, 116Acherman (Cet.-Albii), 5,

6, 20, 21, 22, 23, 167, 171.Alexandri V. 129, 131, 139,

185, 187, 190, 191, 203,210, 231, 232, 236, 239,240, 241, 242, 244, 245,246, 247, 252, 263, 264,290, 294, 295, 320.

Alexandri Nic. 307, 310,312.

Alexandreni 30.Alexandrescu Or. 129, 138,

140, 203, 264.Alexandrescu Petre 184,

186, 187, 190, 192, 193,196.

Alexandru I 13, 14, 16, 17,19, 46, 48, 62, 94, 145,167, 171.

Alexandru II 154, 216.Alexandru cel Bun 116, 127.Amfilohie Hotin.24, 25, 324.Amvrosie mitrop. 41.Amoro 303, 304.Andronic arh. 150.Andronovici 191.

Antonie arhim. 69.Antonie igum. 160.Apostoleanu 187,Arcadie episc. 72.Arceleanu 189.Arionescu 189.Arm enopulo legisl. 97, 172.Artemida 201.Atachl 160, 196.Axacov 198.

Bahmetiev 19, 145.Balanescu C. 184, 189.Baltaga Th. 70, 162.Baltaga VI. 302.BAWatescu 187.Bilti 126, 165, 166, 171,

172, 184.Barlad 283.Bârat V. 295.Beldiceanu N. 139.Belador M. 187, 188.Beleze 129.Bender (Tighina) 5, 6, 20,

21, 124, 142, 167, 171,187, 218, 234.

Beranda P. 321.

www.dacoromanica.ro

I ndice. 333

Berechet $t. 29, 180.Bianu 1. 23, 44, 45, 46, 49,

153.Bilevici Oavr. 172, 173.bilevici Oh. 124, 173.E1ei 49, 50, 52, 70.Bobeicil T. 168.Bobeicil pr. 293.Bobescu 184, 187, 190.Bobulescu C. 249.Bolintineanu 129, 264.Bocancea 180.Bogos St. 180.Bogos D. 264.Botezat A. 185.Botez Oh. 187.Bour-Caztiu I. 272-173.Brilescu V. 296, 297, 298,

299.Brânesii 254.Brunov 94.Briceni 9.Buda 30, 69.Bucuresti 1, 4, 5, 59.Bug 23.Bujor 7.Buicani 134.Bugeac 5, 9.Bufier 25.Bumbata 29.Burada T. 187, 188.Buzdugan I. 265, 311.

Cainar 149.Calimah Or. 23.Calla§ V. 204, 219.Cantemir D. 110, 319, 321,

322.Capodistria 14, 97, 168.Capriana 22.Caracuseni 296.

C5rbuna 149.Cartojan V. '29.Casso L. 5, 14, 15, 19, 94,..

97, 328,--329.Cascalia 317.Catargiu 189.Cazacliu V. 180, 306.Cazacu A. 201.Cazacu P. 311.Cazimir T. 1.74.Ciiusani 23.Charcov 63.Chiev 23 25, 28, 29, 40,.

44, 59 162, 180, 182,274.

Chiperceni 265.Chilia 2, 5, 20, 21, 22, 23..Chiselev 5.Chiste1nif a 138.Chiru§ D. 196, 198.Chiriac 151.Churchiul 22, 30.Cernauti 173, 183.Ciadar Lunga 142.Ciachir N. 75. ,

Cianoglu I. 264.Ciceagov P. -38.Cichindeal D. 140, 203,

295.Clobanu $t. 143, 162,7.164,

165, 170, 181.Ciolac A. 45, 54, 62, 69,.

328.Ciugureanu D. 180, 311:Ciurea 197.Ciheidze 180.Cbscoufi 11.Codreanu Oh. 134-137.Cociubei cont. 171.Colencouti 149.Cononovici E. 191, 192.Constantinescu -Or. 75, 76,-180, 305, 306.

.

www.dacoromanica.ro

334 Indice.

Constantinescu I. 187.Conslantinopol 15.Co 1jov A. 274.Costin M. 323.Cosbuc Oh. 139, 294.Costinovici C. 303.Cotrubenco M. 75.Crejeanu Oh. 129, 139.Craiova 187.Creang3. I. 138, 140, 295.Criloyschi A. 25.Crupenschl M. 50.Crusevan P. 290.Cr Alov 1. 203, .204, 205,

206,222,

207, 208,225.

220, 221,

Cubotteanu P. 137, 138.Cuintilian 115.Cujba S. 290.Curdinovschi V. 23.Canitchi L. 165. 166.Cunijchi P. 160.Cusnicov 4.Cuza Varlaam 50, 52, 53.

DAdAjchi M. 162.Danilevschi N. 162.Dânga Oh. 302.Dani la S. 302, 306.Derjavin O. 211. 212, 213,

214.Dicescu A. 191.Dicescu I. 191.Dicescu P. 191.Dimachi N.E112.Dimitrescu 189.Dimitrie Su lima ep. 5, 6,

30, 63 68, 146, 160, 169.Dimitriu I. 198, 199.Dobrusa 30, 150.Dobrovilf 50.

Dionisie igum. 302.Doncev I. 78, 121, 134,

143, 173, 174, 175, 185,186, 216, 315.

Donici A. 112, 128, 132,138, 140, 195, 203, 205,220, 253, 311, 322.

Donici E. 253, 254.Donici M. 252-263.Donici Vas. 254.Donici Viet. 260.Donici legisl. 97, 172.Donie Or. 28, 29.Dosoftei mitr. 24, 329.Draganov P. 109.Draghici M. 4, 5.Dubosari 86.Dumbrava 180.Dumitrascu 180.Dun5re 1, 2, 98.

Ecaterina II 23, 28.Ecaterinoslav 109.Eliade P. 93..Efes 201.Eminescu M. 139, 295, 311.Enea N. 302.Erostrat 201.Esop 201.Evolscht A. 187.

Falesti 242.Filaret mitr. 187.Feodorov. guvern. 175,

177.Finlanda 17, 195.FIoresti 196.Fratestii de sus 219.Fraliman I. 323-324.

www.dacoromanica.ro

335

Friptu I. 311._Frumoasa 242.Frisch 184.

Oalusca 189.Gangardt I. 189.Oangura 149.

Banulescu . Bodonimitr. 3, 7, 13, 14, 15, 16,22, 30, 32, 33, 36 65, 68,76, 78, 145, 146, 160,161, 167, 168, 326, 327.

Oavrilita E. 290, 291.OrivAnescu 139.OAncesti 272.Georgia 17, 145.Ohica Scarl. Gr. 23.Ohentus P. 30.Ohenadie ep. 36:Ghenzul V. 310.Ghepetchi E. 162.Oherbanovschi I. 162.'Ghibu 0. 77, 90,91,119,313.Glijinschi A. 162.Ooga 0. 294.Gogol N. 317, 319.Oolercani 29.Oolitin 15, 50.Gore Oh. 320 -322, 325.'Gore P. 154, 181, 182, 264,

325.Gorovei A. 200.Graur V. 191.Grecia Nic. 52.Grecu Const. 33.Grigorie dasc. 13.GrigorievOrosman 187.Ourie, arhiep. 30, 33, 75,

76, 140 141, 143; 295,300, 327-328.

Gusti D. 129.Gumalic 191.Gurschi Gr. 67.

HAjdeu A. 315,Halippa I. 1, 79,-89, 97, 109,

166, 175, 254, 324 325.Halippa P. 137, 158, 264,

265, 272, 290, 307, 310.Hencu D. 109, 200.Hancu I. 87, 109-119, 121,

131, 143, 161, 168, 171,173, 183, 315.

Hanes P. V. 36, 44, 93, 97,315.

Hartia V. 158, 190.Harting I. 14, 37, 144, 145.Harea V. 311.Hasnas 189.HerAscu 321.Herta V. 182.Hemniter 205, 206, 208.Hodos N. 212.Hotin 8, 11, 20, 21, 126,

167, 1.71, 197.

Jacob (Stamati) ep. 323.Iasi 3; 24, 30, 69.Ianculescu 187.Ianovschi V. 156, 157.Iatimirschi A. 183, 328.Ignatovici I. 75, 76.Ignatovici M. 302.Inculet Th. 158, 290.Inochentie ep. 324.Iorga N. 326. .

Ipsilanti 50, 249.lonescu Darzeu E. 151.Isnovilf 29.

Indica.

142.`

Gavriil

www.dacoromanica.ro

336 Indice.

Ispirescu- P. 139.!strati St. 29.Ismail 171.Ismailov 206.Iurachin 41.lustinian imp. 15.

Rivreni 201.

1.

La Fontain 205.Lancaster 87, 97, 168.Lilpusna 22.Laseu L. 123.LEI§CONT N. 123, 172, 254.Lavrov maior 21.Leman 0. 75.Lemi§ 185.Leon imp. 56.Lermontov M. 210, 222, 223,

225, 227, 229, 230, 241.Lipcani 21.Lornonosov M. 82, 83, 102.Lototchi 31, 109, 161, 162.Luchian 0. 187.Luchian N. 184, 187, 189,

190.Lupu Vas. 15, 23, 321.Lvpul protopop 32.Lupescu M. 140.

Madan Oh. 186, 187, 189,190, 192, 193, 294, 295.

Maleavinschi Th. 5.Malinti 11.Manolescu Or. 184, 189.Manega P. 94, 96, 97.Mariasev 180.

Marian S. F. 142.Margella $t. 82, 83, 93402

105, 168, 315.Marzacu I. 199.Marx A. 222.Mascauti 200, 201.Mateevici L. 45.Mateevici A. 49, 180, 273,

284, 290, 302, 326, 327..Mavrocordat A. 153.Mavrocordato ispr. 3.Mazarachi 30.Merejcovschi 274.Mescerschi 213.Mihalevici 25.Mihai Viteazul 112, 113.Nilo M. 185.Minciunii M. 306.Moghileanschi M. 158.Mbisiu V. 155.Molesti 30.Morozov P. 214.Movilau 33, 160, 190.Movila P, 321.Moscova 59, 65, 73, 75,.

86, 254.Murafa S. 180, 307, 310,

312.Muranevici Sp. 75, 300.

Nacco A. 203, 215 241,249, 322-323.

Nacco 0. 218, 263, 323.Nadson 275.Napoleon 2, 46, 249.Nastase Oh. 311.Nearntu 40, 69, 75.Nearntul Nou 24, 71, 150,Negruti C. 138, 264, 290.Negruti I. 191, 192.Nicolae 164, 65, 68, 93, 202.

1

14

www.dacoromanica.ro

Indice. 337

Nicolaev 63.Nimoreni 140.Nistor I. 20, 183.Nistrul 23, 38, 40, 71, 144,

190Nour A. 290, 292.

0Oatu V. 290.Obreja 242.Ocna 10.Ociacov 39, 109.Odesa 156, 174, 182, 183,

1.90, 194, 202, 218, 254,258.

Odobe0i 10.Olenin 142.Orhei 7, 22, 23, 29, 63,r:F126, 138, 147, 148, 191.Ovidiu 26.Ovidiopol 109.

Pilliescu T. 155.Pann A. 139, 295.Pamfile T. 140.Parhomovici I. 63, 147,

160, 161, 179.Paris 94, 96, 235.Parjolteni 155.Parteniev Const. 72, 75,

302.Pgun Oh. 186, 241-252, 263.Nun M. 243.Pavel arhiep. 35, 147, 149,

150.Pelivan I. 255, 290, 311.Pepene§ti 258.Petersburg 18, 19, 38, 49,

50, 51, 52, 53, 67, 75,83, 87, 94, 97, 109, 110,113, 117, 119, 124, 154,165, 168, 172, 182, 217.

Petru cel Mare 82.Platon arh. 24, 45.Pocembeni 197.Podolia 17.Pogibca 156.Pogor V. 112.Poltava 63.Poniatovschi pr. 70.Poni M. 140, 290, 311.Po Ionia 17, 24, 145.Popa 190.Popescu C. 138 140, 143, -

191, 310.Popovici Oh. 32.Popovici Const. 75, 300,

302.Popovici M. 187.Popov'. A. 124.Porumbescu C. 290.Potemchin 28.Potemcov 303.Proca 1.98.Prozorovschi 21Prut 2, 5, 7, 9, 10, 11, 21,

30, 35, 38, 71, 99, 121,144, 185, 186.

Racu Oh. 295.Radu Rosetti 3, 139.Rachitna 11.Radulescu-Codin C. 138.

140.Radulescu I. 180, 225, 226,

227, 302.Reidulescu H. 138.Ralli Z. 1.51.Waspoveni 30.R'4cani 151, 202.Razu 191.Rejep P. 137.Reutul 261.

22

www.dacoromanica.ro

338 Indice.

Roman T. 264 273, 295.Romanescu A. 184, 190.Rozanov 274.

5abo 5, 6.Sadoveanu M. 295.Sarbu I. 200 215, 222,

241.Sarbu V. 201.Sarcu P. 183.Savitchi Dim. 87, 161.Savoischi 191.Scumpia 30.Scvortov M. 70, 270.Semigradov N. 191.Serbova-Sarbu 192.Serghie arhiep. 70.Sevastian (Vest° ler. 63,

67.Serban Cantacuzino 49.Shackespeare 190.Si lin A. 30, 63.Silvan 181.$incai Oh. 320.Sion Oh. 129, 138, 139,

214, 295.Sobieschi I. 321.Socola 30, 35, 161, 164,

166.Soroca 21, 25, 126, 196.Smotritchi Mel. 82.Sperant5 T. 140, 295.Stadnitchi A. 15, 22, 23, 36,

39, 42, 45, 46, 49, 52, 53,59, 60, 61, 63, 79, 146,326, 328.

Stamati C. 112, 195, 203,205, 208, 220, 222, 264.

Smamati C. C. 317 319.Stamati L. 296, 297, 298,

299.

Stamati N. 264.Stamati T. 151.5tefan cel Mare 22, 111,

112.$tefan dasc. 29, 159.Stere C. 287.St'arcea Oh. 290.Straseni 183.Stroescu V. 307.Sturdza A. 315 316.Sturdza I. 175.Sturdza Sc. 6, 13, 15, 144,

315.Suruceanu C. 151.Suroceanu T. 191.

Tabora 3.Tardini F. 189.Tautu 129.Tecuci 196.Teoctist mitr. 116, 127.Teodorini 184, 186, 187.Tetcani 30.Timwvschi A. 162.Tintul 22.Titeron 25.Tiraspol 21, 109.Todorova N. 303.Tolstoi L. 138, 139, 198.Tolstoi A. 274, 276, 278.Tru§eni 30.Truti 189.Tudor Oh. 302, 303, 304.Turceni 254.Turghenev I. 139.

Ulise 26.Ureche V. 139.

-

www.dacoromanica.ro

^ Indice.

II

Vaciirescu E. 245.Valea Tr5isteni 155.Valul lui Traian 318.Vantu M. 178 290.Varlaam arh. 286.Varnav C. 196.Varnav T. 33,159, 1195-200.Varnav M. 196.Vartic Lupu 29.Vartolomei Wazâreanul 29.Vasilache Sardar 21.Vaseauli 151.Veniamin Costachi 31, 161,

162.Vicol T. 311.

- 339

Vighel T. 315, 317.Visarion Puiu arh. 22.Visterniceanu 157, 158.VlAdicescu 189.Vladimir arhiep. 71, 72, 74,

179.Vlahula A. 139, 264.Volfensohn D. 158.Voltair 112.

Zaharov F. 158.Zaim-273.Zamfirescu M. 129, 264.Zarojani 11.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.

Basarabia in anul 1812.

Tratatul dela Bucure§ti. Cum a reactionalpopulatia romemeasc6 basarabeada la anexareaBasarabiei de catre Rusia. Nemullumirile ins'anul populatiei. Masurile guvernului rus pentrua indulci regimul. Regulamentul dela 1818. Ba-sarabia din punct de vedere cultural inaintede 1812

II

Tipgriturile bisericesti.

Mitropolitul Oavriil Banulescu-Bodoni. In-fiintarea tipografiei eparhiale. Rolul Mitropoli-tului Oavriil in traducerea i tipgrirea airtilorbiserice§ti. Cartile biserice§ti 1ip5rite in timpulp5s1oriei mitropolitului Oavriil Banulescu-Bo-doni. Dimitrie' Sulima i cartile tiparite de el.Alte tiparituri. Reinfiintarea tipografiei eparhiale

biserice0 noui

Pagina

1 35

36 76

g

pi cirgle

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul. 341

Cal* le diclactice românesti din Basarabia.Pagina

Bucoavna dela 1814, 1815. Gramatica ruso-romfina dela 1819. Table le lancasteriene dela1822. Bucoavna dela 1822. $tefan Marge llagramatica lui. Abetedarul" tiparit intre anii1830 1840. Oramatica ruso-rornana tiparita pela anii 1830 1840. lacob Hancu. Crestomatiaromaneasca a lui I. Hancu. Gramatica lui 1.

Hancu. Alte carp romanesti tiparite de I. Hancu.Bucoavnele dela 1842, 1844, 1861 si 1863. loanDoncev. Abecedarul, cartea de citire i grama-tica lui I. Doncev. Convorbirile ruso-romane"dela 1.877. Cartile didactice ale lui Oh. Co-dreanu, P. Rejep, C. Popescu, arhimandritulGurie (Grosu), M. Ciachir 77 143

IV

Limba româneasa in biserica si institutiilede stat din Basarabia.

Acte bisericesti. Limba romana in serviciuldi vin si in corespondenta bisericeasca. Viajaculturala in manastiri. Limba romaneasca inadministratia civila in primii ani dupa anexareaBasarabiei. Cateva acte oficiale tiparite in ro-rnaneste. Zernstvele i limba romaneasca . 144 158

V

Limba romAneasca in scoala basarabeang.

Inflintarea seminarulni din Chisinau. Limbaromaneasca in ;programul serninarului. Scolilelancasteriene. Liceul regional si *collie tinu-tale. Incercarile de a introduce limba maternain scoala basarabeana dupa revolutia dela 1905. 159-185

ei

www.dacoromanica.ro

342 Cuprinsul.

Teatrul românesc in Basarabia.Pa gin 1

Primele reprezentatii românesti la Chisinau.Reprezentatiile lui Teodorini. Trupa lui NicolaeLuchian i repertoriul ei. Costachi Balgnescula Chisingu. Gr. Manolescu i Aristita Mano-lescu. Turneurile lui P. Alexandrescu si Bo-bescu. Trupele de amatori din Basarabia . 184-193

VII

Scriitorii basarabeni.Consideratiuni generale. Teodor Varnav.

roan Sarbu. Alexis Nacco. Gheorghe Vaun. Ma-tel Donici. Tudose Roman. Alexie Mateevici . 194-284

VIII

Publicatine periodice românesti.Buletinul eparhiei Chisinaului" din anul

1867 1871. Basarabia". Viata Basarabiei".Moldovanul". Basarabia reinoità". Lumina'.torn!". Faclia OM". Glasul Basarabiei". Cu-vant moldovenesc". Calendare moldovenesti.Scoala mo1doveneasc5" . . 285 313

Ix

Studii rusesti aSupra trecutului si culturiiRomânilor.

Notitele de alatorie a lui A. Sturdza.Scrierile lui C. C. Stamati. Cercer6rile lui Oh.Gore. Lucr8ri1e istorice a lui A. Nacco. Scrie-lite lui I. Fratiman. loan Halippa i Operelecomisiunii savante a arhivelor guvern'amAntuluiBasarabiei". Lucrarile lui P. Gore. Schita isto-tica a 1W Pant. Halippa. Lucr5riie lui A. Ma-reevici, I. P. S. Gurie Grosu i A. Ciolac.Cercetaile lui L. Casso 314 329

Incheiere . . . . 330 341Indice de nume proprii 332339Cuprinsul 540 343Errata 344

.

.

.

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII.P a

I.. Portretul mitropolitului Oavrill Banulescu.Bodoni 51.

2. Titlul Viefilor sfiniilor" 733. Tabla lancasteriang No. 34 884. Titlul bucoavnei dela 1822 915. Hustralie din bucoavna dela 1822 926. Prima paging a abecedarului din anii 1830 1840. 1037. 0 paging din crestomalia lui I. Hancu 1118. Titlul gramaticei românesti a lui I. Hancu 1149. Titlul bucoavnei dela 1861 118

10. Titlul bucoavnei dela 1863 . . . . 12211. Portretul lui loan Doncev ...... . . 12312. Titlul Cursului primitiv de limba romang" a lui

I. Doncev 12513. Titlul abecedarului lui I. Doncev 13314. Portretul lui Oh. Codreanu 13515. Un act bisericesc eliberat de protopopia Orheiu-

lui la anul 1820 . . . 14816. Titlul &grill despre filoxerg dela 1.886 15717. Titlul Alcatuirilor" lui I. Sgrbu 20918. Portretul lui Alexis Nacco 21719. Autograful lui A. Nacco 22420. Portretul lui Gheorghe Paun 24321. Portretul lui Matei Donici 25522. Titlul revistei Lumingtorul" 30123. Titlul revistei Cuvgnt moldovenesc" 309

;

. ..... .

. . . .

.

. . . .

www.dacoromanica.ro

ERRATA.Pag Tipärit : Trebue s6, fie :

2 rândul al 2-lea sus mai Mai2 18-lea sus cd acest ca acest

15 11-lea jos cu legile de legile22 13-lea sus Tiutului

zlsdTintului

23 7-lea sus zisd24 2-lea -jos de ep derpe25 4-lea jos Prafafa Prefata32 3-lea jos Gherghe Gheorghe35 notita de jos 1914 181437 Iliad. 3-lea §i 4-lea sus ise i-se38 rAndul caruiaal 5-lea sus car eia38 in ea2-lea jos in el50 14-lea jos a lui al lui,i52 4-lea sus in care de care55 11-lea sus Rdsdaenfia R4lidentia57 5-lea sus imreunat impreunat63 11-lea sus a mitropoliei al mitropoliei64 15-lea jos arhiescopul arhiepiscopul65 11-lea sus a caret

speseleal cgrei

72 1 sus85 1 jos desiguri

maOneledesigur

93 Lotita de jos Petrerdesre

Petre113 rândul al 12-lea sus

Iacovdespre

PP113 14-lea sus

Alindlacob

115 10-lea sus Aliud128 0 71 6-lea sus I. Donici I. Doncev147 12-lea sus propagator a propagatori ai147 15-lea sus sd -se147 16 lea sus Ildrjanca

ltmbaIlarjauca

149 4-lea jos limba159 3-lea jos v'om

$iejanvom

159 8-lea jos tefan159 7-lea jos indicafi indicatii161 2-lea sus era erau176 11-lea sus comtilecte complecte176 12-lea sus mapernd materna181 8-lea sus prtn prin191 9-lea sus Mu titlu2U 12 lea jos Minevra Minerva225 n 0 2-lea sus scimbe schlmbe225 14-lea sus comporafie comparatie239 7-lea sus ia i-a249 . 9-lea jos Aluxandru Alexandru

.252 poparan15-lea sus poporan

)1 *

..

.

.,,

.

.II

.

..n... ,..

. ,

,

www.dacoromanica.ro

membru al academie! romane. - tipărituri vechi · pdf filevor pellea nimicuri, ce n'ar...

Documents