PhD. LUCIA NEAGOE

MEDITATIAGhid pentru incepatori

2012

CUPRINS

1. Ce este meditatia?

2. Efectele meditatiei

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

3.2. Cand meditam?

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

3.3.2. Observarea respiratiei

3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

3.3.5. Meditatia cu sunete

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

3.3.7. Meditatii ghidate

3.3.8. Meditatii active (in miscare)

4. In loc de concluzii

5. Bibliografie recomandata

2

1. Ce este meditatia?

Meditatia este o stare de claritate mentala, de atentie sporita, de contact

profund cu realitatea.

In cea mai mare parte a timpului, noi suntem distrasi de la a fi atenti la ceea

ce se intampla in momentul de fata, de ceea ce se numeste "dialog interior".

Exceptie fac perioadele cand suntem foarte concentrati si cufundati in ceea ce

facem. Dialogul interior este acea voce interioara pe care o auzim comentand,

aducandu-si aminte de lucruri din trecut sau imaginandu-si intamplari viitoare,

discutand sau certandu-se cu cineva, interpretand ceea ce se intampla, tinandu-ne

intr-o stare de agitatie aproape permanenta.

Acest "pitic vorbaret" ne impiedica sa fim conectati cu momentul ACUM, sa

fim prezenti si atenti si sa simtim bucuria prezentului. Eckhart Tolle (ca si alti maestrii

spirituali) au aratat ca nu exista nimic in afara

Clipei de acum, suferinta este creeata de iluziile

mintii si ca singura cale de a obtine fericirea

durabila (nu cea iluzorie din planul 3D pentru

care trebuie sa platesti un pret, pe principiul ca

orice plus atrage un minus) este aceea de a iesi

din starea obisnuita de inconstienta si a intra in

contact cu realitatea, fiind complet prezenti in

momentul acum. Cartea lui Eckhart Tolle, "Puterea prezentului" considerata deja o

capodopera, poate fi citita aici.

Contactul cu ceea ce este acum produce o stare de calm, liniste, bucurie,

chiar extaz, in functie de profunzimea acestui contact. Chiar si evenimente

tensionate, angoasante, de iminenta a mortii pot produce aceste stari, deoarece, mai

ales cand e vorba de perceperea amenintarii mortii, mintea este scurtcircuitata si

atunci ramanem noi, goi, puri, fiind extaz, bucurie si iubire, adica ceea ce suntem noi

cu adevarat. Si poate unora dintre voi vi s-a intamplat sa aveti parte de experiente

extrem de amenintatoare la adresa vietii si...va aduceti aminte ca, pe langa frica

teribila pe care ati simtit-o, ati avut un moment in care ati simtit liniste, impacare si

chiar un sentiment straniu de bucurie vis-a-vis de ceea ce se intampla? Acela a fost

momentul in care mintea a clacat si ati ramas voi, adevarata voastra fiinta. Aceasta

este starea pe care dorim sa o obtinem, starea de meditatie.

Ceea ce este important sa intelegem, este faptul ca noi nu suntem mintea

noastra, suntem mult mai mult decat atat. Cei mai multi dintre oameni se identifica

cu acel "pitic vorbitor", cu mintea, pana cand isi dau seama ca de fapt, nu ei vorbesc,

3

ca fiinta lor si acel "pitic" sunt doua lucruri total diferite. Acest lucru este mai dificil

de explicat si, mai ales de inteles printr-un proces cognitiv, de aceea nici nu insist cu

descrierea lui. E ca si cum ai vrea sa cuprinzi cu mintea ceea ce nu tine de minte,

ceea ce e imposibil. Revelarea acestei stari de fapt nu se poate realiza decat prin

experimentare directa - si aici meditatia, ca si tehnica, ne poate ajuta - realizarea

experientei de a fi subiect si observator in acelasi timp.

In concluzie, in starea de meditatie vom

intelege clar si vom experimenta disocierea: nu

ne vom mai identifica cu ego-ul nostru,

personajul pe care-l jucam, ci vom percepe totul

din prisma constiintei universale, fiind perfect

constienti ca noi suntem aceasta.

Exista in principal trei stari de constiinta:

constientul, subconstientul si supraconstientul

(asa cum au fost definite de Freud si Jung).

Supraconstientul este locul de unde ne vin

intuitiile, inspiratiile bruste si profunde, viziunile,

zona de unde ni se intampla lucruri miraculoase in viata, asa numitele coincidente

sau "sincronicitati" (vezi C.G. Jung, Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a -

cauzala). Este locul in care ajungem prin meditatie. Meditatia este "orice practica al

carei scop este constientizarea supraconstienta" (J. Donald Walters, Meditatia pentru

incepatori, p. 21). Walters arata ca supraconstientul este adevarata sursa a intregii

constiinte. "Mintea constienta si mintea inconstienta nu fac decat sa filtreze aceasta

constiinta superioara - ca sa folosesc o analogie, asemenea transformatorului care

aduce voltajul ridicat la un nivel mai redus, facandu-l accesibil in locuintele noastre."

(idem, p. 22). Si tot el compara supraconstiinta cu "cerul infinit de deasupra

capetelor noastre, cu vasta lui panoplie de stele. Stim ca stelele sunt permanent

acolo, stralucitoare. Cu toate aceste, nu le putem vedea decat atunci cand lumina

soarelui nu mai inunda cerul, estompandu-le. Lumina soarelui, in cazul acestei

analogii, reprezinta gandurile si sentimentele generate de ego, care sterg constiinta

supraconstienta de pe cerul nostru mental." (idem, p. 23).

Starea meditativa este asadar, starea de supraconstiinta.

In al doilea rand, termenul de "meditatie" este folosit si pentru a desemna

ansamblul de tehnici, de practici (fiind vorba asadar, de un proces) ce pot fi realizate

pentru atingerea starii de calm, liniste, detasare, atentie, bucurie, extaz de care am

vorbit mai sus.

4

Desi Osho afirma ca nu poti sa practici meditatia ci numai sa fii in stare de

meditatie, pentru ca nu trebuie sa faci nimic, ci numai sa revii in starea ta naturala,

nefacand nimic, retinem totusi si aceasta conotatie a termenului "meditatie", avand o

utilitate practica: el este folosit in diverse texte si, de asemenea, pe parcursul acestei

lucrari, avand aceasta semnificatie, desemnand o cale, o modalitate de a obtine

starea de observator (starea meditativa), pentru ca mintea este obisnuita sa

gandeasca in felul acesta. Pana la urma, textul de fata se adreseaza mintii, cu toate

ca se vrea in primul rand o invitatie la experimentare. Trebuie numai neaparat avut

in vedere ca mintea nu este, in acest context, decat un instrument care ne ajuta sa

intelegem niste lucruri. Exact ca o scara de care ne folosim sa urcam la un anumit

nivel, cand ajungem acolo sus, ea trebuie abandonata, pentru ca nu mai foloseste la

nimic. Mai mult, ne poate incurca, dandu-ne senzatia ca tot mai avem nevoie sa

urcam, impiedicandu-ne sa punem piciorul pe mult-doritul taram miraculos. Si, oricat

ar parea de neobisnuit, acelasi lucru trebuie sa se intample intr-o zi si cu tehnica

meditatiei: va veni o zi cand postura lotusului, lumanarica si betisoarele parfumate

vor fi date la o parte, pentru ca vom reusi sa ne creem starea meditativa pe tot

parcursul zilei, in activitatile obisnuite: sa fii in stare de meditatie cand dai cu

aspiratorul, repari masina, dansezi sau faci dragoste sunt cele mai minunate lucruri

care se pot intampla!

5

Unde ajungem?

Meditatia ne conduce intr-un spatiu de puritate, acceptare si iubire absoluta,

neconditionata. Este zona unde iti dai seama ca nu exista nimic...ca tot ceea ce

percepem ca realitate nu sunt de fapt decat niste programe mentale...niste iluzii.

"There is no spoon", replica baietelului din Matrix care indoia o lingura cu forta

gandului este reprezentativa pentru aceasta stare. Infricosator, nu? Da, infricosator

pentru minte, pentru ego, care simte cum piere. Infricosator sa accepti ca de fapt nu

exista nimic din ceea ce consideram noi a fi realitate...si, in acelasi timp, atat de

sublim sa atingi nimicul! Niciodata mintea nu va accepta ca poti sa gasesti fericirea,

extazul in....nimic, si va cauta sa gaseasca tot felul de argumente contra: "Pai atunci

care mai e sensul?", "O sa ma plictisesc!", "N-o sa mai simt viata, n-o sa mai simt ca

traiesc!", "Sa stau asa, in non-actiune, pai ce, sunt mort?".

Tineti cont ca nu este decat "piticul vorbaret" care isi face de lucru.

6

2. Efectele meditatiei

Printre beneficiile meditatiei se numara:

1. O relaxare profunda, cu efecte benefice asupra fiziologiei corpului;

2. Expansiunea constiintei. Constientizezi ca esti mult mai mult decat credeai, iti

extinzi limitele;

3. Cresterea increderii in sine, in ceilalti, in viata in general. Descoperirea ca esti

mai mult decat credeai, va face ca lucrurile care inainte te controlau, acum sa le poti

controla tu pe ele;

4. Claritate si viziune integratoare asupra diverselor aspecte ale vietii tale.

Iesirea din rolul de "pitic vorbaret" si conectarea cu constiinta atotcuprinzatoare, te

va ajuta sa "vezi" ceea ce nu vedeai inainte, sa gasesti solutii creative la problemele

tale;

5. Control asupra propriei vieti. Nu vei mai lasa stresul si reactiile emotionale sa-

ti dicteze viata, ci vei stabili singur ce vei vrea sa faci;

6. Reducerea anxietatii. Vei aborda situatiile, oamenii si viata in general, cu mai

multa incredere si curaj;

7. Cresterea nivelului de energie. Ai auzit de yoghinii foarte avansati in meditatie

care mediteaza ore in sir dezbracati in zapada si ies aburi din ei? Ei, bine...nu vei

ajunge asa curand la acel nivel, dar vei simti cu siguranta o crestere a nivelului

energetic al corpului tau;

8. Echilibru emotional, reducerea iritabilitatii, ingrijorarii si a starilor proaste;

9. Abilitati imbunatatite de invatare si memorare. Meditatia induce creierului

unde alpha stabilizate si unde theta, foarte utile in invatare;

10. Senzatie de vitalitate si reintinerire, abordarea vietii cu energie pozitiva;

11. Cresterea creativitatii. Datorita conectarii la rezervorul infinit al intuitiilor si

inspiratiilor profunde, vei avea o creativitate marita, in toate aspectele vietii tale.

12. Cresterea acceptarii, pacii si linistii interioare;

13. Cresterea fericirii, pur si simplu...

Cum iti dai seama ca ai atins starea de pace

interioara? Cateva semne ar putea fi revelatoare:

- abilitatea de a te bucura de fiecare moment;

- o abilitate scazuta de a te ingrijora;

- sentimentul de conectare cu ceilalti si cu natura;

- un interes scazut acordat conflictului;

- frecvent, episoade coplesitoare de recunostinta;

7

- tendinta de a gandi si actiona spontan mai degraba decat judecand, cu frica si

ingrijorare rezultate din experientele anterioare;

- un interes scazut de a-i judeca pe ceilalti;

- un interes scazut de a interpreta comportamentele altora;

- "atacuri" frecvente de zambet si ras, chiar si fara motiv aparent;

- o tendinta crescuta de a lasa lucrurile sa se intample mai degraba decat a le face sa

se intample;

- o tendinta crescută de a oferi iubire altora, precum şi nevoia incontrolabila de a

extinde aceasta iubire la tot ce ne inconjoara, la intreg Universul.

Mai mult, meditatia a fost recunoscuta in final de medicina vestica ca avand

efecte benefice in tratarea diverselor boli, printre care si bolile mintale.

8

3. Procesul meditatiei

3.1. Unde meditam?

In principiu, putem medita in exterior (in natura) sau in interior (locuinta,

templu, spatiu acoperit). Spatiile exterioare sunt recomandate atunci cand avem ca

scop extinderea constiintei si unificarea cu Universul, pe cand spatiile interioare sunt

mai potrivite atunci cand ne confruntam cu simptome de imprastiere, lipsa de

concentrare, dificultate de a trai momentul Acum.

In exterior se poate medita pe o

plaja, in padure, pe varful muntelui, pe

malul unui rau sau in orice loc care ne

inspira. In general aceste locuri au o vibratie

ridicata si simplul contact cu ele ne confera

o stare de liniste si armonie. Bineinteles,

spatiile exterioare de meditatie pot fi si

create de oameni, cum ar fi gradinile

japoneze Zen care respecta niste principii

stricte pentru realizarea armoniei exterioare

si interioare.

In interiorul locuintei, este bine sa dedicam un loc anume acestei practici, in

care sa nu patrunda alte persoane, un loc care cu timpul se va incarca cu vibratia

meditativa si fata de care vom simti o atractie speciala cand vom avea intentia sa

meditam. Este foarte important sa mentinem spatiul curat si in ordine (chiar intreaga

camera daca zona de meditat este un colt de camera).

Avem nevoie de o pernuta bine umpluta (tare) sau chiar

doua daca sunt mai moi pentru a ridica bazinul la o

inaltime convenabila in pozitia lotusului. Unii recomanda

acoperirea pernutei (si sub picioare) cu o bucata de

matase rosie, pentru o mai buna circulatie a energiei. De

asemenea, nu trebuie sa lipseasca lumanarile (fara arome

artificiale), betisoarele parfumate sau uleiurile aromatice

si clopotul tibetan pentru purificarea spatiului. Pentru

cresterea confortului puteti medita acoperiti cu o patura

sau cu un sal.

9

3.2. Cand meditam?

Este foarte important sa meditam regulat, de preferat zilnic si la aceeasi ora,

pentru a se forma o obisnuinta. Daca intr-o zi ni se pare ca nu avem timp pentru

meditatie, e bine totusi sa meditam chiar si pentru cateva minute, chiar si fara

pregatiri speciale, pentru a nu ne pierde obisnuinta. Desi exista anumite ore mai

propice meditatiei (6, 12, 18 si 24 avand legatura cu miscarea Soarelui), cel mai

important este sa gasim o ora potrivita cu programul nostru, sa nu fim presati de

anumite lucruri care urmeaza sa fie facute urgent si sa nu fim prea obositi, pentru ca

efectul cel mai probabil va fi acela ca vom adormi.

Durata unei sesiuni poate varia de la cateva minute la cateva ore, insa este de

preferat sa meditam minim 20-30 de minute, pentru a putea ajunge la o oarecare

profunzime a starii.

Inainte de inceperea sesiunii de meditatie este recomandat sa faceti un dus,

lasand apa sa curga direct in crestetul capului sau, daca nu aveti posibilitatea, macar

sa va spalati pe maini si pe fata. Curatarea corpului este o metoda de purificare fizica

si emotionala. De multe ori, daca nu aveti nici posibilitatea de a va spala pe maini,

acelasi efect il obtineti daca frecati mainile de cateva ori ca si cum v-ati spala pe

maini, chiar daca nu aveti apa si sapun.

10

3.3. Tehnici de meditatie

3.3.1. Postura in meditatia statica

Poziţia în care se face meditaţia se cheamă postură. Pentru o meditaţie

corectă postura este foarte importantă. În postură se poate sta: în genunchi, în

poziţie lotus sau semilotus, sau pe scaun.

Pentru incepatori, adesea este dificil sa pastreze pentru mai mult timp pozitia

lotusului fiind relaxati si fara sa simta dureri sau amorteli, deoarece corpurile lor, ca

ale tuturor occidentalilor, au fost invatate cu statul pe scaun. De aceea, intr-o prima

faza, daca sesizati ca sunteti prea agitati si distrasi de senzatiile din corp in pozitia

lotusului, recomand sa realizati meditatia pe un scaun, de preferat cu spatar si fara

manere, acoperit sau nu cu o patura de lana si o bucata de matase rosie pana sub

picioare si peste spatar.

Postura corectă se obţine - in toate cele trei

pozitii - ţinând spatele drept, bărbia puţin retrasă,

mâinile cu palmele pe picioare sau în poală cu degetele

mari în prelungire, celelalte degetele fiind împreunate.

Mai exista si varianta de a tine mainile pe genunchi, cu

palmele in sus, cu degetul mare si cel mijlociu unite.

In ceea ce priveste picioarele, in pozitia lotusului

ele trebuie tinute cat mai aproape de baza coloanei,

exceptie facand situatiile in care anumite probleme de

sanatate nu va permit. Nu este recomandat sa fortati nimic, ci sa gasiti o pozitie in

care sa va simtiti cat mai relaxati. Desigur, pozitia cea mai confortabila ar fi culcati

pe spate, dar nu este recomandata in meditatie - ci mai degraba in sedintele de

psihoterapie :D - datorita tendintei de a facilita alunecarea spre subconstient (or,

scopul meditatiei este acela de a intra in contact cu supraconstientul).

Atunci cand alegeti sa meditati pe scaun, picioarele trebuie sa asigure un bun

contact cu solul, avand talpile lipite de podea, putin departate.

Cand inchideti ochii, privirea trebuie indreptata in sus iar varful limbii pe cerul

gurii, la radacina dintilor din fata. Chiar daca nu veti face acest lucru de la inceput,

constient, veti observa, pe masura ce practicati, ca atunci cand intrati in stari

profunde de meditatie, asociate cu deschiderea celui de-al treilea ochi, privirea si

varful limbii se vor orienta de la sine, in mod automat, in pozitiile mai sus

mentionate.

11

In timpul meditatiei trebuie vegheat in permanenta asupra posturii, pentru ca,

daca nu am intrat in stari meditative profunde, ea are tendinta sa se modifice

(spatele sa se arcuiasca, capul sa cada, etc.). Totusi, daca simtim la un moment dat

pozitia atat de inconfortabila incat nu ne putem relaxa, este de preferat sa deplasam

(scuturam) usor, fara miscari bruste, partea corpului unde simtim disconfortul. Cu

timpul, exersand, articulatiile capata flexibilitate si ne va fi din ce in ce mai usor sa

abordam postura in mod corect.

3.3.2. Observarea respiratiei

După ce s-a obţinut postura corectă, respiraţia joacă un rol primordial. Cel

care respiră corect trăieşte mult, intens, în pace. Practicarea respiraţiei corecte

permite neutralizarea şocurilor nervoase, stăpânirea instinctelor şi pasiunilor,

controlarea activităţii mentale.

"Respiratia trebuie sa fie lenta si profunda. Centrul vostru ombilical se umfla si

se dezumfla ritmic. Respirati asa cum respira noul nascut sau animalul. Toraxul lor

este imobil. Ei inspira ridicându-si abdomenul si expira readucându-l la pozitia

normala. Respiratia abdominala este singura naturala. Aprofundând-o, ea va va

procura o senzatie de pace din ce în ce mai profunda". (Osho - Meditatia, calea

perfecta, una dintre lucrarile de baza in practicarea meditatiei).

(Osho) "Ati uitat încet, încet, cum sa respirati din cauza tumultului mental pe

care vi l-a indus anturajul vostru, din cauza tensiunilor care v-au infectat spiritul.

Priviti adolescentul. Deja respiratia sa a devenit ceva sarac, artificial, limitat la partea

superioara a plamânilor. Abdomenul este blocat. Voi însiva ati constatat desigur ca,

cu cât sunteti mai tulburati, cu atât respiratia voastra se cantoneaza mai aproape de

piept. Nu mai ramâne nimic din cadenta ampla a corpului care traieste spontan.

Vegheati la restaurarea respiratiei abdominale, supla si usoara. Aceasta va va ajuta

sa va calmati spasmele mentale." Mai multe despre meditatie in viziunea lui Osho

aici.

Observarea respiratiei este esentiala atunci cand vorbim de meditatie; este

una din tehnicile cele mai simple, dar eficiente de stabilire a contactului cu ceea ce

suntem, cu sufletul nostru. Chiar etimologia cuvantului, a sufla - suflat - suflet, ne

arata o origine comuna a celor doua (cel putin in imaginarul colectiv al poporului

roman, in alte culturi lucrurile stau altfel).

Cum observam respiratia?

Observam detasat, fara a incerca a schimbam ceva, aerul care intra si iese

prin nari, pe caile respiratorii pana in plamani. O varianta folosita frecvent si foarte

eficienta este observarea senzatiilor date de respiratie pe buza superioara: caldura

12

pe expir, respectiv raceala pe inspir. De mare ajutor in acest proces este tehnica

"Rece - Cald" , adica in timp ce inspiri iti spui in gand "Rece" si in timp ce expiri iti

spui "Cald"

 

Putem sa ne imaginam ca stam pe malul unui rau si ne privim pe noi insine

din spate, de la nivelul cefei, in zona bulbului rahidian (acesta fiind sediul ego-

constiintei). Raul este format din gandurile noastre care vin si pleaca, pe care le

observam detasat, nelasandu-ne antrenati in suvoiul valurilor lor (tehnica descrisa de

J. Donald Walters in "Meditatia pentru incepatori", pp. 38-39).

Important in acest proces este sa fim receptivi, sa ascultam si sa vedem tot

ceea ce apare, fara a face nici un efort si, mai ales, fara a lupta impotriva gandurilor

care vor sa apara. Cu cat vom incerca mai mult sa le anihilam, cu atat ele vor reveni

cu o si mai mare forta. Este suficient sa le observam ca niste spectatori, fara a ne

lasa antrenati in ele, fara a ne identifica cu ele, ci fiind constienti tot timpul ca sunt

simple ganduri care vin si pleaca.

13

3.3.3. Observarea senzatiilor din corp

O alta tehnica de meditatie presupune observarea senzatiilor care apar in

corp. Stand in aceeasi pozitie lotus, se observa, detasat, fara a incerca sa schimbi

nimic, eventualele tensiuni, dureri, furnicaturi, mancarimi, zgomote intestinale, etc.

Se incepe cu senzatia cea mai intensa si se sta cu atentia acolo pana senzatia fie

dispare, fie se transforma.

O varianta ar fi sa-ti scanezi corpul de jos in sus, imaginandu-ti o fasie

luminoasa care-ti inconjoara corpul intr-o spirala, de jur imprejur, si inapoi, de sus in

jos .

3.3.4. Meditatia cu un obiect (simbol)

Acelasi lucru se poate realiza fixand cu privirea un obiect cu vibratie inalta:

flacara unei lumanari, imagine, cruce, mandală, al treilea ochi, poza unui maestru

spiritual, etc. Ca sugestie, se pot folosi:

"Floarea vietii" (din geometria sacra)

"Crucea" (simbol crestin)

14

"Om Mani Padme Hum" (simbol tibetan)

"Tripura Sundari" (simbol hindus)

De asemenea, daca dorim sa meditam cu imaginea unui maestru spiritual,

trebuie sa avem grija fie sa avem o poza cu el, fie, unde nu este posibil (Isus,

Fecioara Maria) sa meditam cu o icoana inspirat realizata, cu vibratie inalta.

Trairi absolut inaltatoare apar, de exemplu, in meditatia cu poza maestrului

spiritual Osho; cei care practica acest tip de meditatie ajung dupa un timp sa aiba

stari de orgasm cosmic privindu-l pe Osho intr-un mod profund meditativ.

15

3.3.5. Meditatia cu sunete

Sunetul OM Acest tip de meditatie se poate realiza si individual, dar efectele

cele mai spectaculoase se pot inregistra daca este practicata intr-un grup. In pozitia

lotusului, se inspira, iar pe expir se rosteste sunetul "Om", prelungit cat dureaza

expirul. La un moment dat sunetele emise de participanti se vor armoniza si vor

canta o muzica divina care poate rivaliza cu muzica cantata de cea mai minunata

orga.

Meditatia cu boluri tibetane Numite si boluri

cantatoare, ele vibreaza, prin atingere cu un betisor, producand

sunetul primordial OM despre care se spune ca a stat la baza creatiei.

Se poate realiza o adevarata terapie prin trecerea bolurilor vibrante

prin dreptul chakrelor, si altele. Mai multe amanunte gasiti aici.

Meditatia cu muzica Este de preferat la inceput sa ne folosim de o

serie de instrumente, cum ar fi muzica, pentru facilitarea relaxarii si detasarii de

ganduri, dar si pentru inducerea diverselor stari cu care vrem sa ne conectam (de

exemplu, puteti gasi aici o melodie foarte potrivita pentru revelarea principiului

feminin). Sunt potrivite de asemenea inregistrari cu sunete din natura (ciripit de

pasarele, sunetele delfinilor sau ale insectelor, susurul apelor) care faciliteaza

instalarea calmului si relaxarii, detasarea de ganduri (ideal ar fi ascultarea acestora

in mod direct "de la sursa", in natura). Ca muzica terapeutica este de remarcat

creatia lui Jean Louis Fargier - Biomusic.

Alte tipuri de meditatie cu sunete Sunt procese in cadrul carora

starea de meditatie este indusa sau facilitata, prin folosirea diverselor tehnologii care

actioneaza direct asupra creierului, cum ar fi tehnologiile Hemi-Sync, o serie de

meditatii si acordaje realizate de Tom Kenyon, folosirea frecventei vindecatoare 528

Hz (frecventa inimii) sau 936 Hz (pentru activarea glandei pineale), etc.

16

3.3.6. Meditatia ochi in ochi

Folosita in special in Tantra, meditatia ochi in ochi este

meditatia cu un partener, in pozitia lotusului, stand fata in

fata si privind unul in ochii celuilalt. Este modul de a privi

unul in sufletul celuilalt. Maestrul Octavian Tiganus, in al

sau Punctul zero spune ca in momentul acela de fapt

glandele pineale (cel de-al treilea ochi) ale celor doi intra

in rezonanta vibratorie. Tot el spune ca scopul oricarei meditatii (si in special a celei

tantrice) este in final maturizarea acestei glande pineale, aducerea in ea a unei

energii cat mai mari si de o frecventa cat mai ridicata, pentru ca ea faciliteaza

perceptiile noastre si, in consecinta, directia in care vom crea realitatea din jurul

nostru.

3.3.7. Meditatii ghidate

La intersectia dintre meditatie si hipnoza, acestea sunt modalitati prin care ne

autoprogramam pentru indeplinirea unor intentii (abundenta si prosperitate,

atragerea sufletului pereche, vindecarea unor boli, revelarea Sinelui, etc). Meditatiile

ghidate sunt mesaje transmise fie live, de catre un facilitator, fie sunt inregistrate,

audio, pe un fundal cu muzica de relaxare si/sau vindecatoare sau video, in care,

alaturi de muzica, apar si imagini cu vibratie inalta. Meditatii ghidate remarcabile

gasiti aici si aici.

3.3.8. Meditatii active (in miscare)

Acestea sunt procese in care sunt folosite muzica, corpul si respiratia cu

scopul cresterii starii de constientizare si de prezenta. Cele mai multe sunt create de

Osho (Chakra Breathing Meditation, Dynamic Meditation, Kundalini Meditation, No

Dimensions, Whirling Meditation, Nataraj Meditation, etc.), dar si de alti autori cum ar

fi Gabrielle Roth, cu Dansul celor 5 ritmuri.

17

4. In loc de concluzii

Prezentul material este conceput in cea mai mare parte pe baza experientelor

mele personale si este in acelasi timp un ghid pentru evolutie spirituala,

autocunoastere si vindecare pe toate nivelurile. Ghidul nu este exhaustiv, mai exista

in afara de cele prezentate, multe tehnici de meditatie, pe care eu nu le-am

experimentat, dar care se pot dovedi de un real folos pentru cititor: Meditatia

Vipassana, Meditatia Zen, Meditatia Transcendentala, pentru a aminti cateva dintre

cele mai cunoscute. Cititorul poate sa-si aleaga din multiplele tehnici descrise pe cea

cu care simte ca rezoneaza cel mai mult dar, cel mai important lucru este ca, odata

stabilita, sa se focalizeze pe o singura tehnica, pe care sa o practice cu regularitate.

Nu este importanta tehnica aleasa cat disciplinarea, faptul de a alege sa petrecem

zilnic o ora sau mai putin cu sufletul nostru si a veghea cu perseverenta la

indeplinirea acestui lucru. In felul acesta se formeaza o atitudine, cea de prezenta si

de control constient al reactiilor noastre, in definitiv de control al propriei noastre

vieti.

5. Bibliografie recomandata

1. C.G. Jung, " Sincronicitatea, un principiu de inlantuire a - cauzala "

2. Osho - " Meditatia, calea perfecta" ,

3. Marc de Smedt, " Tehnici de meditatie si practici ale trezirii spirituale "

4. Eckhart Tolle, " Puterea prezentului "

5. J. Donald Walters, "Meditatia pentru incepatori", Bucuresti, Pro Editura si

Tipografie, 2008

6. http://karunalight.blogspot.com/2010/08/terapia-cu-boluri-tibetane.html

7.http://au.ibtimes.com/articles/305047/20120227/western-medicine-finally-

recognises-meditation-treatment-mental.htm

8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Medita%C8%9Bie

9. http://www.calatoriainimii.net/2010/06/525/

10. http://www.hemi-sync.ro/ce-este-hemi-sync/

11. http://tomkenyon.com/sound-gifts

12. http://punctulzero-octavian.blogspot.com/2011/09/meditatia.html

13. http://pisicka.wordpress.com/tag/meditatie/

14.http://www.whiteswanmusic.com/index.cfm/fuseaction/product.detailName/

productName/Osho_Chakra_Breathing_Meditation/product_ID/177

14. http://www.gabrielleroth.com/

18