0

Medii digitale de învățare

MODULUL 2

UTILIZAREA REALITĂȚII VIRTUALE ÎN EDUCAȚIA ȘCOLARĂ – GHIDUL PROFESORULUI ȘCOLILE FUTURISTE – INFLUENȚA POZITIVĂ A REALITĂȚILOR VIRTUALE ȘI AUGMENTATE ÎN CONTEXT EDUCAȚIONAL

VR@SCHOOL – PROIECT ERASMUS+ PARTENERIATE STRATRATEGE PENTRU EDUCAȚIE ȘCOLARĂ

2018-1-RO01-KA201-049411

1

Cuprins

Introducere ...................................................................................................................................... 1

Obiective principale ale modulului .................................................................................................... 1

Descriere Generală ........................................................................................................................... 1

2.1 Medii Virtuale de Învățare (VLE) ................................................................................................. 2

2.1.1 Definiție............................................................................................................................... 2

2.1.2 Cum utilizează elevii VLE-urile .............................................................................................. 3

2.2 Medii personale de învățare (PLE-uri) ......................................................................................... 6

2.2.1. Definiție.............................................................................................................................. 6

2.2.2. Caracteristici ....................................................................................................................... 7

2.2.3. Componentele unui PLE ...................................................................................................... 8

2.2.4. Modele de medii personale de învățare .............................................................................. 8

2.2.5. Crearea unui PLE: de unde porniți ....................................................................................... 9

2.2.6. Mostre de diagrame care formează PLE-uri......................................................................... 9

2.2.7. Moduri în care PLE-urile permit personalizarea învățării ................................................... 10

2.3 Realitatea virtuală..................................................................................................................... 12

2.3.1. Ce este realitatea virtuală ................................................................................................. 12

2.3.2. Caracteristici ..................................................................................................................... 12

2.3.3. Tipuri de realitate virtuală................................................................................................. 13

2.3.4. Care sunt echipamentele necesare experimentării realității virtuale? ............................... 13

2.3.5. Aplicații VR în context educațional .................................................................................... 15

2.3.6. Cele mai utile aplicații VR educaționale ............................................................................. 17

2.3.7. ENGAGE – o platformă educațională VR ............................................................................ 17

2.4 Realitatea augmentată (AR) ...................................................................................................... 18

2.4.1. Ce este realitatea augmentată? ........................................................................................ 18

2.4.2. Principii de funcționare ale AR .......................................................................................... 19

2.4.3. Exemple de aplicații AR ..................................................................................................... 20

2.4.4. Top 5 aplicații AR educaționale ale anului 2018................................................................. 22

2.4.5. Care este diferența dintre realitatea virtuală și realitatea augmentată? ............................ 22

Bibliografie ..................................................................................................................................... 22

Răspunsurile întrebărilor adresate în cadrul modulului 2 ................................................................ 23

1

Introducere

Avantajele noilor tehnologii în context educațional sunt nelimitate. Realitatea virtuală,

realitatea augmentată și mediile virtuale de învățare au schimbat întru totul procesele educaționale

de predare și învățare. Aceste noi tehnologii permit elevilor să călătorească și exploreze lumi virtuale

fără a ieși din clasă; elevii pot călători prin timp și spațiu, pot asista la evenimente istorice sau pot

vizita locuri exotice îndepărtate.

De asemenea, elevii pot folosi mediile realității virtuale pentru dezvoltare personală și

profesională. Totodată, mediile de realitate virtuală permit elevilor să intre în contact cu informații

utile despre profesii și ocupații de interes – toate aceste informați îi ajută cu orientarea în carieră. Mai

mult decât atât, aceste medii virtuale facilitează contactul și comunicarea cu tineri din medii culturale

diferite. Pe lângă toate acestea, elevii experimentează conținutul actului educativ în manieră

tridimensională – aspect care adaugă valoare actului de învățare.

Obiective principale ale modulului

Acest modul oferă informații despre teme de actualitate menite să îmbunătățească

procesele de predare și învățare: medii de învățare virtuale, medii personale de învățare,

realitate virtuală și realitate augmentată.

Descriere Generală

Conținutul acestui modul:

Permite profesorilor să-și aprofundeze cunoștințele despre concepte precum realitate virtuală

și realitate augmentată, în vederea utilizării acestora în timpul orelor.

Permite profesorilor să definească și să descrie ce sunt mediile personale de învățare și modul

în care acestea permit personalizarea actului de învățare.

Pune la dispoziție profesorilor sugestii despre cum să utilizeze mediile virtuale de învățare cu

elevii lor.

medii personale de

învățare

medii virtuale de

învățare relitate virtuală

realitate

augmentată

2

2.1 Medii Virtuale de Învățare (VLE)

În acest capitol este prezentat un concept

căruia i se acordă din ce în ce mai multă importanță în

context educațional. Un mediu virtual de învățare este

un sistem care permite livrarea de conținuturi de

învățare cu ajutorul internetului. Mai mult decât atât,

acest sistem cuprinde un set de instrumente care

permit urmărirea mai multor aspecte care se regăsesc

în procesul de predare-învățare: evaluare, colaborare,

comunicare și monitorizare progres.

2.1.1 Definiție

Un spațiu virtual de învățare (VLE – virtual learning environment) este un spațiu simulat de

computer în care oamenii se pot „întâlni” și interacționa pentru a lucra împreună. Acest tip de sistem

are la bază un mediu virtual (clasă digitală) care pune la dispoziția utilizatorilor (elevi și profesori) o

serie de unelte ce servesc actele de predare-învățare; mai mult decât atât, prin utilizarea computerelor

și a internetului, aceste unelte au rolul de a adăuga un plus de valoare procesului de învățare al

elevilor.

Instrumentele unui VLE permit profesorilor să creeze teste online, chestionare, dar și alte

conținuturi educaționale cum ar fi prezentări, planuri de lecții și teme. Un pachet VLE îi poate ajuta

atât pe elevi cât și pe profesori deoarece conține unelte care permit crearea curriculum-ului

(programei), urmărirea progresului elevilor, comunicarea online (via e-mail sau chat); totodată, unele

unelte pot face trimitere (link-uri) către resurse care nu se regăsesc în curriculum.

Unele dintre cele mai utilizate platforme de tipul VLE includ Moodle, Blackboard și Google

Classroom. Caracteristicile acestor platforme pot fi extinse prin folosirea de instrumente care se

regăsesc în link-uri externe. Astfel, atunci când o anumită platformă VLE nu include caracteristicile

necesare nevoilor elevilor, profesorul poate insera link-uri către alte instrumente și resurse precum

(Padlet, Kahoot, Edmondo, Empatico etc.).

Pentru a vă crea cu ajutorul platformei Google Classroom propriul VLE pe care ulterior să-l

integrați în clasa clasa(ele) dvs., accesați următorul link și urmăriți video-tutorialul creat de Stephani

Hepburn, Crearea unui mediu virtual de învățare cu Google Classroom 2018,:

https://www.youtube.com/watch?v=f2nNp8qDg4Y

VLE-urile integrează competențe specifice secolului XXI:

• Dezvoltarea conștientizării culturale și globale: Studenții întră în contact cu o întreagă rețea

de informații și utilizatori.

• Managementul timpului: elevii sunt rugați să respecte termenele limită.

• Alfabetizare tehnologică – folosirea TIC: elevii folosesc tehnologia pentru a îndeplini o anumită

sarcină.

• Abilități de rezolvare a problemelor: elevilor li se cere să îndeplinească o sarcină cu scopul te

a fi evaluați.

• Auto-orientare: elevii pot avea propriul ritm de lucru.

3

Întrebarea 1

Un VLE este:

a) un mediu educațional care oferă profesorilor și elevilor un set de instrumente de predare

și învățare

b) un mediu de învățare virtual bazat pe web, care include utilizarea computerelor și a

internetului, și care oferă atât profesorilor cât și studenților un set de instrumente digitale

de predare și învățare

c) un mediu de învățare care integrează utilizarea computerelor în procesul de învățare

2.1.2 Cum utilizează elevii VLE-urile

Un VLE îi motivează pe elevi să exploreze mediul de învățare online. Elevii pot accesa o

multitudine de materialele (informații despre curs, clipuri video online, link-uri suplimentare, lecturi

digitale, Prezentări PowerPoint, quizz-uri, teste etc.). Elevii pot descărca, deschide fișierele și rezolva

sarcinile de lucru în manieră digitală. Aceștia pot folosi aceste materiale ca surse de inspirație; mai

mult decât atât, pot căuta alte resurse educaționale pornind de la materialele existente.

Astfel, platforma digitală Google Classroom oferă studenților acces instantaneu la toate

materialele încărcate de către profesor (edu.google.com); platforma este ușor de utilizat, profesorul

creează o clasă digitală virtuală, după care își înrolează elevii prin intermediul unei invitații digitale

trimise prin serviciului de e-mail Gmail.

Platforma digitală Schoology (https://www.schoology.com) este similară cu Google

Classroom; poate fi utilizată gratuit și permite elevilor să acceseze diferite materiale și link-uri, să

descarce și să trimită sarcini de lucru, să fie evaluați, să își/li se monitorizeze progresul etc.

Padlet (https://padlet.com) este o platformă digitală care permite elevilor și profesorilor să

afișeze și partajeze fotografii, videoclipuri, fișiere text, link-uri etc. Cu ajutorul platformei Padlet elevii

sunt motivați să lucreze împreună ca o echipă.

4

Edmodo (https://new.edmodo.com) este o altă

platformă care permite crearea unei clase digitale și care

oferă acces utilizatorilor la o multitudine de resurse.

Seamănă cu rețelele de socializare cu care suntem

familiarizați. Prin urmare, încurajează colaborarea și

comunicarea cu alți utilizatori din rețea.

VLE-urile permit utilizatorilor să își îmbunătățească

abilitățile de socializare online. Elevii folosesc instrumentele

platformei pentru duce la bun sfârșit sarcini lucru care presupun lucru în echipă și colaborare. Elevii

învață cum să formeze echipe de învățare eficiente, dar și să comunice online unii cu ceilalți. Pe lângă

Google Classroom, utilizatorii Schoology pot folosi instrumente de rețea socială, precum Facebook și

Twitter.

Întrebarea 2

Google Classroom permite profesorilor să:

a) să acceseze informații

b) să creeze o clasă online

c) să se evalueze

Un VLE promovează schimbul de informații și interacțiuni substanțiale 1. Elevii interacționează

cu resursele platformei virtuale de învățare, cu alți cursanți, dar și cu profesorul. Aceștia pot accesa

toate materialele de pe platformă atât la școală cât și acasă, fapt care permite un ritm de lucru

individual. Pentru comunicare se pot utiliza mesaje digitale, social media sau tablouri de bord (padlet-

uri). Studenții pot adresa întrebări individuale profesorului care la rândul său își poate adapta

răspunsurile în funcție de nevoile elevului.

Dropbox (https://www.dropbox.com) este un serviciu de stocare online (CLOUD); fișierele

stocate pot fi accesate cu ușurință de către elevi din contul propriu de Dropbox atunci când sunt

conectați la internet.

Platforma Empatico permite elevilor din întreaga lume să comunice și să schimbe idei între ei

(https://empatico.org).

Explain Everything (https://explaineverything.com) este un instrument digital care permite

atât studenților și profesorilor să colaboreze cu ajutorul unei table interactive digitale infinite;

utilizatorii realizează activități de grup în care pot manipula obiecte digitale prin opțiunea de drag and

drop (glisare și fixare).

1 Vezi teoria lui Stephen Krashen.

5

Un VLE permite asimilarea de cunoștințe noi. Elevilor li se poate cere să ia în considerare

puncte de vedere diferite, să se raporteze la experiențe practice anterioare, să facă cercetări și să

prezinte rezultate și informații găsite pe internet.

Prezi (https://prezi.com) este un software digital pentru crearea de prezentări interactive.

Scratch (https://scratch.mit.edu) permite elevilor să creeze jocuri dinamice, animații, artă interactivă, povești etc.

Piktochart (https://piktochart.com) este un instrument digital excelent care poate fi utilizat atât de educatori cât și de elevi pentru a crea infografice, prezentări, afișe și alte materiale vizuale.

Visme (https://www.visme.co) pune la dispoziție o multitudine de șabloane și resurse grafice care ajută utilizatorul să înțeleagă și să vizualizeze (în manieră grafică) diferite tipuri date sau sarcini de lucru. Permite inserarea de videoclipuri și linkuri, dar și crearea de animații. De asemenea, platforma permite și inserarea altor tipuri de conținuturi digitale. StoryJumper (https://www.storyjumper.com) este o aplicație care permite crearea de cărți de povești electronice (e-story books). Platforma permite mai multor studenți să colaboreze și să contribuie la crearea aceleași povești. Elevii care colaborează la realizarea unei asemenea povești pot comunica în timp real prin intermediul unui apel video; acest aspect face platforma să fie excelentă munca în echipă.

Întrebarea 3

Prezi îi ajută pe elevi să:

a) să reflecteze asupra unor noi experiențe

b) vizualizeze sarcini de lucru

c) să creeze prezentări interactive

Un VLE antrenează dezvoltarea continuă a utilizatorului. Există instrumente care încurajează

elevii să-și dezvolte capacitățile de introspecție, să-și îmbunătățească abilitățile de gândire critică, să

reflecteze asupra noilor experiențe sau să își asume responsabilitate față de propria educație.

Quizlet (https://quizlet.com) permite studenților să se antreneze pentru un examen la

anumită discipline, iar la final să se autoevalueze. Fiecare elev își poate crea propriul set de materiale

de studiu sau poate alege un set pre-existent.

Socrative este (https://socrative.com) este o altă platformă care pe de o parte permite

profesorului să ofere feedback instant, iar pe de alta elevilor să se autoevalueze.

Commented [PY1]: 8 – 11/06/2019

Commented [AI2R1]:

6

Kahoot este un instrument de învățare care permite profesorilor și elevilor să creeze jocuri

distractive și dinamice pentru testarea cunoștințelor predate/învățate. Acest tip de instrument este

foarte cunoscut datorită dinamicii pe care reușește să o declanșeze într-o sală de clasă.

(https://kahoot.com)

Puzzlemaker este un instrument digital care permite generarea de puzzle-uri care pot

declanșa o serie de activități antrenante: căutare de cuvinte, cuvinte încrucișate, puzzle-uri

matematice etc. (http://puzzlemaker.discoveryeducation.com)

Întrebarea 4

Un VLE le permite studenților să:

a) facă schimb de informații, socializeze, acceseze, colaboreze, comunice și co-creeze bagaje

de cunoștințe

b) vizualizeze orice tip de date sau sarcini de lucru

c) se evalueze

2.2 Medii personale de învățare (PLE-uri)

În acest capitol sunt prezentate diferite medii personale de învățare; acestea formează sisteme/medii care ajută elevii să-și organizeze, controleze și gestioneze actele învățării.

2.2.1. Definiție

Un mediu personal de învățare (PLE) este „un sistem/mediu care îi ajută pe elevi să-și

gestioneze în diferite moduri atât resursele cât și procedeele învățării. Acest mediu este format dintr-

un set de instrumente, resurse de informații, conexiuni web și activități pe care fiecare elev le poate

folosi pentru a-și gestiona multe dintre procesele prin care are loc învățarea”(Mark van Harmelen,

2006).

7

Puteți urmări pe YouTube videoclipul lui Steve Wheeler despre medii de învățare personale.

Incursiunea în PLE-uri pe care Wheeler o propune este una foarte convingătoare, iar nevoia existenței

unui mediu de învățare personal provine din faptul că actul învățării este un proces care are loc pe tot

parcursul vieții unui individ; elevii au nevoie de instrumente care să le permită să-și gestioneze actele

învățării. Un mediu personal de învățare permite utilizatorilor să își organizeze procesele de învățare,

dar și să își definească propriile obiective de învățare ținând cont de interesele și prioritățile proprii.

(https://www.youtube.com/watch?v=wligPB3X1LA)

Caracteristicile unui PLE permit următoarele: crearea de conținut, partajarea de idei, crearea

de grupuri de învățare, colaborarea și publicarea de conținut care este disponibil tuturor utilizatorilor

care doresc să îl folosească. Învățare colaborativă permite mai multor utilizatori să adauge conținut

propriu pentru o mai bună înțelegere a temei discutate. Mai mult decât atât, utilizatorii pot contribui

și cu opinii sau experiențe proprii care au legătură cu tema discutată.

Întrebarea 5

Un mediu personal de învățare îi ajută pe elevi să:

a) organizeze și gestioneze actul învățării

b) ajute alți elevi

c) utilizeze internetul

2.2.2. Caracteristici

În primul rând, structura unui PLE permite utilizatorilor să folosească diferite instrumente

digitale, dar și să creeze și să publice diverse resurse digitale. De asemenea, utilizatorii pot organiza,

descărca sau utiliza diferite conținuturi care corespund obiectivelor și nevoilor proprii.

În al doilea rând, PLE-urile diferă de la utilizator la utilizator. Astfel, fiecare utilizator poate

avea un set diferit de instrumente și resurse în funcție de nevoile, obiectivele și prioritățile de învățare.

În al treilea rând, un PLE permite partajarea resurselor pe care utilizatorii le editează, modifică

sau publică. Printre cele mai folosite resurse se află recenziile, postările pe internet, notificările,

semnele de carte, comentariile, rețelele sociale, baze de date, dar și multe alte instrumente de

comunicare.

În cele din urmă, caracteristicile unui PLE stimulează utilizatorii să își partajeze atât materialele

învățării cât și experiențele cu alții utilizatori.

8

Toate aceste caracteristici ale PLE-urilor pot fi experimentate prin folosirea mai multor

dispozitive (laptop-uri, telefoane mobile și dispozitive media portabile), aplicații (buletine de știri,

servicii de mesagerie instantă, navigatoare și calendare), dar și servicii (marcaje, bloguri, wiki-uri).

Întrebarea 6

Un PLE:

a) arată întotdeauna precum o diagramă

b) diferă de la un utilizator la altul

c) este la fel de la un utilizator la altul

2.2.3. Componentele unui PLE

Fiecare PLE include o rețea personală de învățare (PLN), care constă în instrumente, procese

mentale, dar și activități care permit utilizatorului să partajeze, să reflecteze și să discute în cadrul unei

comunități.

Instrumente, mecanisme și activități care permit utilizatorilor să citească, reflecteze și partajeze informații în cadrul comunității digitale din care fac parte.

Unelte: blog-uri, wiki-uri, newsletters (buletine informative), pagini web, canale video, programe media, activități online, rețele sociale etc.

Mecanisme: cercetare, curiozitate, inițiativă, sinteză, reflecție, organizare, structurare, analiză,

dialog, capacitate de decizie și consens, etc.

Activități: conferințe, prelegeri, vizionări video, citirea de articolele și ziare, ascultare de

podcast-uri; crearea de hărți conceptuale, publicare videoclipuri proprii, discutarea articolelor

citite pe o rețea socială; întâlniri, forumuri, discuții, congrese etc.

2.2.4. Modele de medii personale de învățare

Într-un model generic, un PLE utilizează instrumente care permit elevului să adune și

proceseze informații, dar și să acționeze asupra actului învățării. Principalele sale componente sunt:

colectarea resurselor de învățare

conectarea și colaborarea cu alți cursanți (gestionarea și crearea de relații și legături)

partajarea, transmiterea de idei și informații, adresarea de întrebări, răspunsuri, comentarii și clarificări, dar și reflectarea

reflectarea, crearea/generarea de idei, cercetarea, scrierea, concretizarea conținutului

9

2.2.5. Crearea unui PLE: de unde porniți

Începeți cu un model

Prioritizați domeniile de interes

Determinați instrumentele digitale utilizate (a colecta, a comunica, a partaja, a colabora, a

crea)

Învestiți timp în dezvoltarea PLE-ului

Creați o diagramă a PLE-ului

2.2.6. Mostre de diagrame care formează PLE-uri

Diagramele (mapping) ajută utilizatorii să-și vizualizeze mediile de învățare, astfel încât aceștia

să poată structura, prezenta și partaja informațiile digitale cu alții. De exemplu, puteți utiliza

diagramele – care reprezintă un mediu vizual flexibil – pentru structurarea, prezentarea și schimbul

de informații. Vizionați videoclipul care prezintă conceptul de mapping.

(https://www.youtube.com/watch?v=GdKV8NApAeo)

Mediile personale de învățare pot avea diferite forme. Urmărește aceste videoclipuri și

convinge-te singur:

10

Large, M., Personal Learning Environment

Garcia, E., My Personal Learning Environment

De asemenea, aruncați o privire la aceste site-uri pentru a vedea exemple de PLE-uri utilizate atât

de profesori cât și de studenți:

PLE-ul elevului, https://www.tes.com/lessons/DL5z957odZlrSA/personal-learning-

environment

PLE-ul profesorului, http://edu-mooc.blogspot.com.es/2014/04/mi-ple-personal-learning-

environment.html sau

https://michelemartin.typepad.com/thebambooprojectblog/2007/04/my_personal_lea.htm

l

Întrebarea 7

Un PLE folosește instrumente pentru:

a) acces, schimb de informații, socializare

b) colectare, conectare, partajare și creare

c) evaluarea studenților

2.2.7. Moduri în care PLE-urile permit personalizarea învățării

Pentru clarificarea problemelor pe care nu le-au înțeles, elevii pot adresa întrebări sau

colabora cu colegi și profesori, atât în clasă cât și acasă, prin intermediul unor platforme precum

(Padlet, Tricle). Această modalitate de interacțiune poate duce la existența unui număr mai mic de

elevi care vin la curs nepregătiții sau nesatisfăcuți de faptul că nu au putut finaliza cu succes o sarcină

de lucru.

Padlet https://padlet.com/elza_gheorghiu/g1hcd3xax8oe

Elevii învață să colaboreze și să comunice atât cu profesorul, cât și cu colegii lor; mai mult

decât atât, aceștia dezvoltă competențe care îi face să interacționeze între ei în timpul învățării într-

un mod colaborativ și respectuos; de asemenea, elevii devin mai încrezători și își dezvoltă abilitățile

interpersonale în spațiul virtual; toate aceste aspecte declanșează un comportament care implică

aprecierea lucrului în echipă, dar și dezvoltarea abilităților emoționale și sociale de învățare.

Tricider – O platformă care face activitățile de brainstorming și vot multiplu uimitor

de ușoare (https://www.tricider.com)

Un PLE declanșează un mai mare interes – atât din partea profesorului cât și a elevului – în

beneficiile utilizării tehnologiei în clasă; totodată, un PLE contribuie și la dezvoltarea abilităților tehnice

și competențelor digitale.

Un PLE permite livrarea de oportunități de studiu către elevi –

specificele acestor oportunități sunt ritmul propriu de lucru și specificitatea

materialelor de studiu care corespund întru totul nevoilor elevilor.

Tinycards este o aplicație distractivă creată de către cei care au

dezvoltat aplicația Duolingo; cea dintâi aplicație este gratuită și te ajută să îți

dezvolți capacitatea de memorare prin intermediul cartonașelor de memorie

(flash-cards) (https://tinycards.duolingo.com/decks/MYghXwt6/robotique)

11

Un PLE creează oportunități prin care elevii pot expune ceea ce au învățat; aceștia pot folosi

un blog pentru a-și posta lucrările făcute în clasă, și care pot fi

apoi vizualizate de părinți.

În cadrul unui PLE, elevii pot alege să folosească o gamă

largă de instrumente digitale care corespund nevoilor proprii,

dar și care plasează actul individual de învățare într-o zonă de

confort. Faptul că aceștia pot lua o multitudine de alegeri, îi face

să fie mai motivați și să se implice mai mult în actul de învățare.

Un PLE oferă elevilor modalități antrenante de a învăța și practica conținutul didactic; câteva

dintre aceste modalități ar fi instrumentele de învățare bazate pe jocuri care cresc motivația elevilor

de a învăța: Kahoot, Quizlet, Quizizz, Tiny cards etc. Fiecare dintre aceste platforme nuanțează în mod

plăcut și stimulant actul învățării care are loc în ritmuri diferite atât în clasă (ritmul grupului) cât și

acasă (ritmul elevului).

Kahoot

(https://create.kahoot.it/details/animals/27dca275-491e-

47b6-bbb5-3d282f14db1c)

Un PLE permite crearea de lecții interactive, în timpul

cărora elevii pot viziona videoclipuri, iar mai apoi răspunde la

întrebări care au scopul de a-i ajuta să-și verifice gradul de

înțelegere a conținutului educațional. EDPuzzle, Playposit,

Formative și Nearpod sunt platforme parțial gratuite care permit crearea și evaluarea sarcinilor de

lucru. Feedback-ul oferit de către uneltele acestor platforme este instant.

Un PLE oferă profesorilor posibilitatea de a crea materiale de lucru pentru stații de lucru care sunt împărțite în sub-grupe; astfel, sarcinile de lucru ale fiecărei stații vor fi diferite. În cadrul fiecărei stații sunt create oportunități de comunicare în care elevii interacționează între ei; totodată, în acest mod, profesorul are șansa să lucreze atât cu fiecare grup, cât și cu fiecare elev din cadrul grupului.

Un PLE oferă elevilor șansa să privească retrospectiv la ceea ce au făcut, dar și la cum au

progresat (acest lucru îi ajută să-și îmbunătățească abilitățile de învățare, dar și să-ți stabilească noi

țeluri de învățare).

Întrebarea 8

PLE-urile permit personalizarea actului învățării prin:

a) folosirea de modele

b) oferirea de șabloane

c) crearea de oportunități pentru studenți de a învăța și exersa conținutul didactic, în ritm

propriu, și moduri specifice propriilor nevoi

12

2.3 Realitatea virtuală

Acest capitol introduce fascinantul

concept de realitate virtuală care pune la îndoială

percepția obiectivă asupra timpului și spațiului;

elevii experimentează procesul de învățare în

timp ce se află într-o lume virtuală incredibil de

reală pe care o pot explora.

2.3.1. Ce este realitatea virtuală

Realitatea virtuală este o lume tridimensională generată de computer care vă permite să

experimentați și să interacționați cu o lume 3D. Această experiență poate fi trăită de către utilizator

prin intermediul unor dispozitive specifice (HMD – Head Mounted Display) căști și ecran

tridimensional. Pentru a face acest lucru, trebuie doar să puneți pe cap dispozitivul de tip cască care

vă permite vizualizarea mediului virtual 3D. În funcție de complexitatea mediului virtual, sunt situații

când va trebui să vă atașați anumite dispozitive de monitorizare a mișcării corpului dumneavoastră.

Ecranul telefonului/ochelarilor va fi împărțit în două jumătăți, ceea ce creează un efect stereoscopic

3D; sunetul stereo împreună cu tehnologia de monitorizare a mișcărilor dumneavoastră vor contribui

la senzația de imersiune într-o lume virtuală, dar veridică. Sunt mari șanse ca prima dumneavoastră

experiență într-un mediu virtual 3D să fie însoțită de stări de amețeală. Mișcarea capului în plan

orizontal sau vertical va face ca mediul tridimensional să se sincronizeze cu aceste mișcări; datorită

acestui fapt, iluzia existenței lumii virtuale generate de computer va fi una cât se poate de verosimilă

și vă va stimula dorința de a explora acest univers care se află chiar în fața ochilor dumneavoastră.

Simțurile noastre joacă un rol major în perceperea a tot ceea ce știm despre realitatea

înconjurătoare. Realitatea din mintea noastră se bazează și este modelată de informațiile pe care le

colectăm de la simțurile și creierul nostru. Percepția asupra realității se va schimba în funcție de

informațiile cu care simțurilor noastre întră în contact. Așadar, chiar dacă simțurilor noastre li s-ar

prezenta informații realizate într-un mediu virtual, din perspectivă simțitoare, acestea ar fi percepute

ca reale. Realitatea virtuală presupune expunerea simțurilor unui mediu virtual care poate fi explorat

într-un fel sau altul.

Întrebarea 9

Realitatea virtuală este:

a) o combinație între imagini reale și imagini generate pe computer

b) o realitate generată de computere care vă permite să experimentați și să interacționați cu

un univers 3D

c) un afișaj pe ecranul computerului

2.3.2. Caracteristici

În esență, realitatea virtuală este:

1. Veridică, verosimilă: Simțiți că trupul și mintea vă sunt într-o lume virtuală care vă declanșează

aceleași experiențe precum lumea reală.

2. Interactivă: mișcările realizate în timp ce vă deplasați se sincronizează cu lumea VR.

3. Generată de calculator

4. Explorabilă: O lume VR este un univers digital 3D extrem de mare care trebuie explorat.

13

5. Imersivă: Universul VR îți stimulează atât corpul, cât și mintea și îți declanșează activitatea

tuturor simțurilor.

2.3.3. Tipuri de realitate virtuală

1. Complet imersivă

Pentru a vă bucura de o experiență VR absolută, aveți nevoie de trei lucruri:

a) O lume virtuală explorabilă și plină de detalii specifice (verosimilitudinii) lumii reale (un model generat pe calculator sau o simulare).

b) Un computer puternic care îți poate simți, converti și ajusta corespunzător și instant mișcările cu coordonatele realității virtuale.

c) Pentru o experiență cât mai deplină e necesară conectarea unor dispozitive hardware

specifice la un computer. Din categoria acestor dispozitive fac parte căștile, ecranul și

mănușile senzoriale.

2. Non-imersivă

O realitate virtuală non-immersivă poate fi un program, i.e. simulator de zbor, rulat pe

computerul de acasă pe un ecran foarte larg; căștile cu sunet surround și joystick-ul fiind alte două

dispozitive care nuanțează o asemenea experiență non-imersivă. Explorarea în detaliu a unei clădiri

noi într-un mediu 3D sau reconstrucția și vizitarea unor orașe istorice constituie exemple de

experiențe VR non-imersive; în comparație cu un film, acest tip de conținut digital plasează experiența

utilizatorului la un nivel superior.

3. Colaborativă

Second Life și Minecraft sunt jocuri în care acțiunea are loc în „universuri virtuale” , dar care

nu oferă o experiență imersivă completă, cu toate că sunt interactive, credibile și explorabile. Cele mai

importante aspecte pe care aceste tipuri de jocuri vi le pun la dispoziție sunt oportunitățile de a

colabora cu alte persoane, dar și de a împărtăși o experiență comună în timp real.

4. Bazată pe web

Mai nou, Web-ul ne oferă diferite modalități de accesare a realității exterioare prin

intermediul rețelelor de socializare (căutarea de informații, cumpărături online, schimb de idei și

experiențe etc). Probabil că viitorul VR-ului va avea la bază Web-ul și colaborarea.

2.3.4. Care sunt echipamentele necesare experimentării realității virtuale?

Pentru a experimenta realitatea virtuală veți avea nevoie de:

a) Ochelari VR (dispozitiv de tipul HMD)

Un dispozitiv HMD este format din două mini-ecrane care afișează imagini diferite ambilor

ochi, astfel încât creierul dvs. generează o perspectivă realistică 3D (stereoscopică) a lumii virtuale.

Zona dintre mediul de afișare și ochi este izolată în așa fel încât lumina sau alte elemente care ar putea

întrerupe experiența utilizatorului să nu poate pătrunde. Sistemele de monitorizare din căștile VR

14

detectează, ajustează și sincronizează constant mișcările capului, ochilor și trupului cu mediul virtual.

În ultimul timp, multe dintre aceste dispozitive au devenit din ce în ce mai accesibile: de exemplu,

Google a dezvoltat o pereche de ochelari ieftini confecționați din carton, cu lentile încorporate, care

transformă aproape orice telefon mobil într-un dispozitiv de tipul HMD.

Utilizarea unui mediu VR diferă foarte mult față de utilizarea unui calculator. Un computer obișnuit

utilizează echipamente periferice de intrare (tastatura, mouse-ul și microfonul). Tehnologia integrată

în dispozitivele HMD utilizează senzori de mișcare (giroscop) care detectează și monitorizează

constant toate mișcările utilizatorului. Computerele convertesc datele de intrare/ieșire și le afișează

pe un ecran (sau o imprimantă). Pentru afișarea datelor, dispozitivele HMD folosesc două ecrane (unul

pentru fiecare ochi), iar pentru redarea sunetului folosesc

sisteme audio stereo. Sunt anumite dispozitive care oferă

feedback haptic – după accesarea dispozitivului, utilizatorul va

simți o vibrație de fiecare dată când va atinge ecranul

telefonului; utilizatorul poate simți același tip de feedback în

momentul în care face o mișcare greșită, i.e. o mișcare care să

nu corespundă instrucțiunilor din mediul virtual.

b) Mănuși senzoriale

Aceste mănuși vă permit să manipulați obiecte digitale existente într-un univers virtual.

Acest tip de mănuși sunt precum cele obișnuite doar că includ senzori cu fir care au rolul de a

detecta mișcările mâinilor.

c) Baghete VR

O baghetă este un dispozitiv cu senzori încorporați de

poziție sau de mișcare pe care îi puteți folosi pentru a atinge, a

indica sau interacționa cu obiectele digitale ale lumii virtuale.

Commented [IJ3]: Added by Ioan.

15

d) Camere imersive

O alternativă la HMD-uri este o

cameră / o sală pe ai cărei pereți sunt

proiectate imagini. Pe măsură ce vă

deplasați în cameră, imaginile își vor

schimba coordonatele (se vor distanța sau

apropia în funcție de poziția senzorilor pe

care îi purtați). Simulatoarele de zbor

folosesc acest mediu de antrenament

care este capabil să redea imagini cu

peisaje, orașe și aeroporturi.

Întrebarea 10

Echipamentele VR sunt alcătuite din:

a) ochelari VR cu ecran de afișare încorporat (dispozitiv de tipul HMD) / căști, mănuși și

baghete senzoriale

b) un computer și o conexiune la internet

c) ochelari VR de carton fără ecran de afișare încorporat

2.3.5. Aplicații VR în context educațional

Realitatea virtuală folosită în context educațional poate ajuta elevii să dezvolte diferite

perspective asupra mediului înconjurător. Realitatea virtuală stimulează imaginația elevilor, le

permite să călătorească prin „timp și spațiu” și să se bucure de experiențe inimaginabile. Elevii

dumneavoastră se vor implica mai mult în actul educațional și își vor găsi inspirația în peisaje din

întreaga lume; în urma expunerii la conținut 3D, aceștia vor înțelege mai bine noțiunile teoretice din

cadrul disciplinelor studiate – fizică (zborul cu balonul), biologie (lumea înconjurătoare, corpul uman)

etc.

1. Excursii virtuale în natură

https://www.discoveryeducation.com/community/virtual-field-trips/

http://ditchthattextbook.com/2018/10/12/20-virtual-field-trip-ideas-and-activities-for-your-

classroom/

https://eduscapes.com/tap/topic35.htm

Excursiile virtuale în natură constituie un exemplu aplicat al

tehnologiei VR în context educațional. Aplicații precum Google

Expeditions permit elevilor să călătorească prin timp și spațiu în

diferite medii virtuale. Tehnologia VR permite, de asemenea,

vizualizarea la scară atomică sau moleculară structura corpurilor din

mediul digital. Aplicația Google Expeditions se poate descărca gratuit

din PlayStore atât pentru dispozitivele Android și iOS; pentru o mai bună experiență, elevii vor avea

nevoie de căști și ochelari de carton care pot fi atașați unui telefon mobil.

16

2. Imersiune lingvistică

https://immerseme.co/#explore;

https://www.fluentin3months.com/smartphone-immersion/;

https://virtuallyinspired.org/portfolio/monash-university/

Imersiunea într-o lume virtuală este una dintre cele mai bune metode de a învăța o limbă

străină. Simulările VR sunt folosite de către un număr mare de aplicații care permit învățare limbilor

străine. Mediile virtuale ale unor aplicații au fost dezvoltate atât de bine încât mintea utilizatorului

consideră că acesta este unul verosimil. Unele aplicații permit cursanților să ia legătura cu elevi din

întreaga lume și să comunice în timp ce se joacă jocuri într-un univers virtual. Unimersiv este un

exemplu de mediu virtual care poate fi utilizat împreună cu căștile și ochelarii VR Oculus Rift

(https://www.youtube.com/watch?v=bCjWlPkJ19E).

3. Formarea de competențe

https://www.youtube.com/watch?v=LcD1VgOljLg

https://www.youtube.com/watch?v=PToEedE3H6k

https://www.youtube.com/watch?v=4om8g0u9a4M

https://www.youtube.com/watch?v=EXYzj6qwCCk

Elevii își pot testa cunoștințele și abilitățile practice

folosind simulările virtuale. Aceste universuri virtuale permit

elevilor să trăiască diferite experiențe verosimile, dar și să-și

testeze abilitățile practice în scenarii realistice care în viața

reală ar prezenta niște riscuri. Simulatoarele de zbor/ condus

sunt exemple de aplicații VR.

Elevii au șansa de a se așeza într-un simulator de zbor care

redă cu exactitate carlinga unui avion; imagini aeriene sunt

proiectate pe ecrane uriașe care induc cursantului impresia că

se află într-un avion real. Alte exemple sunt: călătoria în spațiu, aterizarea unui avion de tipul Jumbo-

Jet, parașutarea dintr-un avion sau operația pe creier.

4. Arhitectură și design

Realitatea virtuală este utilizată și în arhitectură și design

pentru a stimula creativitatea elevilor. Dispozitivul Oculus Rift

permite elevilor să folosească și să construiască modele 3D de

situri istorice sau orașe futuriste; ulterior, aceste modele 3D pot fi

partajate cu alți utilizatori cu scopul de a le explora.

(https://www.youtube.com/watch?v=NbG206mNEjo)

5. Educație specială

Elevii cu nevoi speciale nu lipsesc din categoria celor care pot utiliza tehnologia VR. Oculus Rift

este unul dintre dispozitivele care declanșează și stimulează imaginația elevilor; mai mult decât atât,

Commented [PY4]: REFORMULARE?

17

tehnologia VR le permite elevilor să exploreze obiecte care nu sunt ușor accesibile în viața reală; de

asemenea, această tehnologie facilitează și explicarea conceptelor abstracte. S-a constatat că

aplicațiile VR care permit explorarea planetelor și a altor corpuri cerești au un efect calmant asupra

elevilor. (https://www.youtube.com/watch?v=n87yaF37QEc)

6. Învățarea la distanță

Tehnologia realității virtuale are un rol extrem de important în domeniul învățării la distanță.

Tehnologia VR poate motiva studenții să participe la cursuri online și să își îmbunătățească

performanțele de învățare.

7. Îmbunătățirea abilităților de colaborare

Tehnologia VR stimulează colaborarea dintre profesori și elevi, atât în situațiile în care

învățarea are loc de la distanță, sau în clasă. În urma unor serii de studii s-a constatat că simulările VR

suscită motivația studenților și îmbunătățesc abilitățile acestora de colaborare și învățare.

8. Învățarea bazată pe jocuri

Mediile VR-ului pot schimba complet modul în care jocurile sunt folosite în context

educațional. Învățarea bazată pe jocuri funcționează deoarece stimulează dorința de implicare a

elevilor; implicit, motivația acestora crește, iar actul învățării are loc la un niveluri superioare.

(https://www.youtube.com/watch?v=etg0Kvi2pjg)

2.3.6. Cele mai utile aplicații VR educaționale

Aceasta este o listă de aplicații VR foarte populare utilizate în diferite școli. Toate aplicațiile

menționate mai jos sunt disponibile atât pentru dispozitivele Vive HTC, cât și pentru Oculus Rift.

https://vr.google.com/earth/

https://irisvr.com/prospect

http://store.steampowered.com/app/386...

http://infectiousape.com/ - KingSpray Graffiti Simulator

https://vr.google.com/objects

https://www.tiltbrush.com/

Întrebarea 11

Cele mai frecvente aplicații VR sunt: a) Ochelari VR cu display integrat b) excursii virtuale în natură, formare de competențe, învățare pe bază de joc, învățare la

distanță c) Padlet

2.3.7. ENGAGE – o platformă educațională VR

ENGAGE este o platformă VR educațională care permite atât profesorilor și elevilor să

colaboreze, să creeze și să învețe într-un mediu VR. Profesorii pot organiza întâlniri, prezentări, cursuri

și evenimente cu oameni din întreaga lume într-un mediu virtual. Instrumentele platformei sunt

intuitive și ușor de folosit, iar utilizatorii nu trebuie să dețină informații tehnice. Dată fiind existența

Commented [PY5]: I am not sure that PADLET is a VR app.

18

unei biblioteci cu obiecte virtuale, utilizatorul poate crea o gamă largă de scenarii virtuale

(https://engagevr.io).

2.4 Realitatea augmentată (AR)

În acest capitol se prezintă un alt concept fascinant al universului VR; realitatea augmentată

permite utilizatorului să manipuleze obiecte sau scene digitale suprapuse unor imagini din realitatea

înconjurătoare.

2.4.1. Ce este realitatea augmentată?

Realitatea augmentată combină prin suprapunere imagini din realitatea înconjurătoare cu

imagini digitale generate de calculator; această tehnologie

poate oferi utilizatorului o experiență uimitoare și greu de

descris în cuvinte. O situație de utilizare a realității augmentate

este atunci când cu ajutorul unui telefon mobil sunt capturate

imagini din realitatea înconjurătoare; ulterior, în funcție de

delimitatorii detectați în interiorul primei imagini, obiecte

digitale sunt adăugate; cele două seturi de imagini sunt afișate

concomitent pe ecranul telefonului mobil.

Augmented reality uses technology that projects or

overlays information (images or virtual objects) on real-world

scenes in real-time (what you're looking at). You can track your

surroundings with your phone camera and overlay additional

information on top of it on the screen

(https://www.youtube.com/watch?v=XX993jgeQ0M).

Realitatea augmentată folosește tehnologie care

proiectează sau suprapune în timp real informații (imagini sau elemente virtuale) peste imagini

capturate din lumea reală. Puteți vizualiza împrejurimile cu camera telefonului mobil, iar mai apoi

suprapune informații suplimentare în diferite zone ale acestei imagini.

(https://www.youtube.com/watch?v=XX993jgeQ0M).

19

Informațiile pe care le puteți combina/suprapune variază de la informație de tip text la

holograme digitale care pot să apară în orice zonă a imagini capturate în timp real.

Pentru realizarea acestui proces de suprapunere de universuri, realitatea augmentată se folosește de tehnologii precum sisteme de animare, sisteme de detectare automată a imaginilor și a vorbirii, dispozitive portabile, ochelari VR etc.

Tehnologia AR se poate experimenta la nivel basic cu ajutorul unui telefon mobil și a

unei perechi de căști.

Tehnologia AR se poate utiliza într-o gamă largă de domenii: medicină, armată,

logistică, design și modelare, reparații și întreținere, turism, comerț, afaceri și

educație.

Întrebarea 12

Realitate augmentată: a) combină două seturi de imagini (reale și virtuale) pentru a oferi utilizatorului un nou mod

de experimentare a lumii înconjurătoare b) transferă utilizatorul într-o altă realitate c) necesită ca utilizatorul să aibă întotdeauna mănuși

2.4.2. Principii de funcționare ale AR

Realitatea augmentată se experimentează

în timp real și permite manipularea spațiul digital

pe care utilizatorul îl vede.

Un tip de realitatea augmentată permite utilizatorilor care urmăresc o înregistrare live la TV să vadă elemente virtuale (cum ar fi scorurile de fotbal) suprapuse pe terenul de joc. Acest tip de AR este des întâlnit în cadrul evenimentelor sportive.

Un alt tip de AR este cea pe care utilizatorul o poate experimenta cu ajutorul dispozitivului Google Glass care arată precum o pereche obișnuită de ochelari; gadget-ul include un ecran de afișare de dimensiuni mici pe care utilizatorul poate vedea diferite informații precum: indicații GPS, vremea, scrierea de mesaje, plasarea de apeluri telefonice, dar și realizarea de poze sau videoclipuri. Utilizatorul privește realitatea înconjurătoare în mod obișnuit, iar în timp real pe ecranul de afișare sunt suprapuse diferite informații care dau naștere experienței augmentate.

Uneori, un obiect virtual este plasat între

utilizator și lumea reală; în acest caz este utilizată

tehnologie computerizată (computer vision) care

permite recunoașterea obiectelor, iar astfel

utilizatorul poate interacționa cu aceste elemente

virtuale. De exemplu, unele aplicații pentru mobil

permit utilizatorilor să selecteze o versiune virtuală

a unui bun pe care și-ar dori să-l achiziționeze; acel obiect va fi suprapus mediului real în care va fi

Commented [IJ6]: Vezi

https://www.youtube.com/watch?v=elXk87IKgCo

20

folosit, iar utilizatorul poate să-și dea seama dacă acel obiect merită cumpărat sau nu. De exemplu,

utilizatorul poate verifica dacă un corp de mobilier s-ar potrivi în locul unu spațiu liber din casa acestuia.

Un alt tip de AR permite utilizatorilor să scaneze un produs care

conține coduri speciale (simbolurile UPC2 ) și să afle informații

despre acel produs.

Întrebarea 13

Realitate Augmentată: a) nu permite utilizatorului să interacționeze cu elemente virtuale b) utilizează întotdeauna holograme c) întotdeauna permite utilizatorului să manipuleze obiecte suprapuse spațiul din lumea reală

2.4.3. Exemple de aplicații AR

Aplicațiile AR pot fi considerate esențiale în

context educațional. Există aplicații care includ text,

imagini și filme, dar și programe educaționale

(curriculum-uri) din lumea reală.

Simpla poziționare a telefonului mobil către

obiecte compatibile cu tehnologia VR le permite elevilor

să acceseze în timp real informații despre locuri istorice.

Tehnologia AR poate fi folosită și pentru a traduce un

text în diferite limbi.

Elevii pot folosi tehnologia AR pentru a vizualiza

obiecte care nu pot fi observate altfel. De exemplu,

elevii pot învăța anatomie sau pot efectua o intervenție

chirurgicală folosind un mediu AR. Tehnologia AR îi

poate ajuta să exerseze operații chirurgicale într-un

mediu controlat.

Aplicațiile de navigare folosesc tehnologia AR

pentru a ajuta utilizatorii (turiști sau șoferi) să ajungă la destinație. Camera telefonului mobil și

modulul GPS permite utilizatorilor să vadă traseul dorit în fața mașinii.

Realitatea augmentată poate adăuga valoare suplimentară unei vizite la muzeu sau situri

istorice. Utilizarea unui telefon mobil echipat cu o

cameră permite elevilor să obțină obține informații

despre locurile pe care le vizitează; informația accesată

este suprapusă realității înconjurătoare în timp real

(tehnologiile de identificare a poziției prin satelit (GPS) și

recunoaștere automată de conținut sunt folosite pentru

a accesa date dintr-o bază de date online). Există aplicații

care permit și simularea unui mediu din trecut.

2 Universal product codes

21

Elevii școlilor profesionale își pot dezvolta abilitățile de tehnicieni (reparare / întreținere).

Folosind dispozitive precum Google Glass, elevii pot vedea imagini suprapuse componentelor

defectuoase ale unui dispozitiv care necesită reparare. Dispozitivul le oferă elevilor informații utile în

timp real și le sugerează potențiale intervenții asupra părții defecte. Mai mult decât atât, elevilor li se

sugerează instrumentele necesare intervenției, precum și pașii pe care ar trebui să-i urmeze. În plus,

aceste simulări pot fi folosite pentru a antrena individual fiecare elev, reducându-se astfel semnificativ

cheltuielile de formare profesională.

Pentru elevii care studiază arhitectură și construcții, tehnologia AR îi ajută în timpul procesului

de creare să vizualizeze simulări ale produsele finite. De exemplu, tehnologia AR le permite să

vizualizeze clădirile pe care le-au proiectat, iar ulterior să le aducă modificări.

Tehnologia AR poate ajuta elevii să studieze astronomia sau muzica. De exemplu, în timpul

clasei de astronomie, elevii ar putea vedea și manipula o hartă completă a sistemului solar, iar în

timpul orei de muzică, aceștia ar putea vedea notele muzicale în timp ce învață să cânte la un

instrument muzical.

22

2.4.4. Top 5 aplicații AR educaționale ale anului 2018

SkyView folosește tehnologia GPS și permite identificarea locației stelelor, sateliților, planetelor

și constelațiilor în timp real atât în timpul zilei, cât și noaptea.

Google Translate este un alt exemplu de aplicație AR care se utilizează în timpul învățării limbilor

străine. Cu ajutorul acestei aplicații, elevii pot scana obiecte din viața reală care conțin text într-o limbă

pe care nu o înțeleg; rezultatul procesului de scanare va consta într-o traducere automată în timp real

în limba dorită.

WayRay (https://wayray.com/navion) este o aplicație care simulează lume virtuală și care îi poate

ajuta pe elevi să învețe să conducă o mașină.

Întrebarea 14

Elevii școlilor profesionale: a) își pot dezvolta abilitățile de tehnicieni folosind dispozitive AR b) nu au nevoie de dispozitive AR c) pot folosi dispozitive AR numai pentru simulări

2.4.5. Care este diferența dintre realitatea virtuală și realitatea augmentată?

Realitatea virtuală și realitatea augmentată sunt două variante similare ale aceleiași tehnologii.

Dacă realitatea augmentată simulează și suprapune obiecte digitale unui mediul real, realitatea

virtuală creează un univers digital ce poate fi explorat.

https://www.youtube.com/watch?v=NOKJDCqvvMk

Bibliografie

Aggarwal,V. (2015) Augmented reality – introduction and its real world uses. Retrieved from

http://www.3pillarglobal.com/insights/augmented-reality-introduction-and-its-real-world-uses

ARVR, How to Use VR for Education and Training? Best Examples Worldwide, Retrieved from

https://arvrtech.eu/blog/how-to-use-vr-for-education-and-training-best-examples-worldwide/

Augment, 5 reasons to use Augmented Reality in Education, Retrieved from https://www.augment.com/blog/5-

reasons-use-augmented-reality-education/

BookWidgets, Augmented reality in the classroom - 8 fun AR apps, Retrieved from

https://www.youtube.com/watch?v=MArFzB6UM7o

Cortese, T., Where have we seen Augmented Reality already? Retrieved from

http://mobileedar.weebly.com/current-uses.html

Doherty, J., My Personal Learning Environment, Retrieved from http://www.lc2.ca/item/52-my-personal-

learning-environment

Garcia, E., My Personal Learning Environment, Retrieved from https://www.youtube.com/watch?v=ill0BBzZaPI

23

Google, Experiments with Google, https://experiments.withgoogle.com/collection/ar

Large, M., Personal Learning Environment, Retrieved from https://www.youtube.com/watch?v=CRGG7y1Lz9g

Malamed, C., Models For Designing Your Personal Learning Environment, Retrieved from

http://theelearningcoach.com/elearning2-0/designing-personal-learning-environment/

Management Information Systems, Introduction to Visual Understanding Environment (VUE) Concept Mapping,

Retrieved from https://www.youtube.com/watch?v=GdKV8NApAeo

Martin, M. Reorganizing My Personal Learning Environment, Retrieved from

https://michelemartin.typepad.com/thebambooprojectblog/2007/04/reorganizing_my.html

Martin, M., My Personal Learning Environment, Retrieved from

https://michelemartin.typepad.com/thebambooprojectblog/2007/04/my_personal_lea.html

https://pdfs.semanticscholar.org/74a3/21689c209fce6d874e83d54937593ea3cce0.pdf

Mikroyannidis, A., Kroop, S., Wolpers, M., Personal Learning Environments (PLEs): Visions and Concepts,

Retrieved from https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-02399-1_1

Martin, M., Exploring Personal Learning Environments, Retrieved from

https://michelemartin.typepad.com/thebambooprojectblog/exploring-personal-learni.html

Morrison, D., How To Create a Personal Learning Environment, Retrieved from

https://onlinelearninginsights.wordpress.com/2013/01/05/how-to-create-a-personal-learning-environment-

to-stay-relevant-in-2013/

Nevado, L., A., How a personal learning environment can help primary English teachers to increase their

knowledge, 2016, Retrieved from

Sandhu, R. (2015,June) 5 applications of augmented reality technology. Retrieved

from http://newtech.about.com/od/augmentedreality/tp/5-Applications-Of-Augmented-Reality-

Technology.htm

TechnoNerd, 5 best augmented reality tech 2018, Retrieved from

https://www.youtube.com/watch?v=vQtwWzfzKXI

Virtual reality Society, Virtual reality in the classroom, https://www.vrs.org.uk/virtual-reality-education/in-the-

classroom.html

Wheeler S., Personal learning environments, Retrieved from https://www.youtube.com/watch?v=wligPB3X1LA

Răspunsurile întrebărilor adresate în cadrul modulului 2

Întrebarea 1 – b Întrebarea 2 – b Întrebarea 3 – c Întrebarea 4 – a Întrebarea 5 – a Întrebarea 6 – b Întrebarea 7 – b Întrebarea 8 – c Întrebarea 9 – b Întrebarea 10 – a Întrebarea 11 – b Întrebarea 12 – a Întrebarea 13 – c Întrebarea 14 - a