Medicatia aparatului digestiv

I.Antiemeticele

-substante medicamentoase care au rolul de adiminua pana la anihilare reflexul de voma,prin mecanisme diferite.

Clasificare

*Antagonisti ai receptorilor dopaminergici D2: benzamidele: metoclopramida si timetobenzamida;fenotiazinele;butirofenonele.

*Antagonisti si receptorilor serotoninergici 5-HT3:ondansetron

*Antihistaminice H1

*Corticosteroizi

*Anticolinergice centrale

-Au biodisponibilitate buna si T ½ 2,5-4 h

Mecanism de actiune

-medierea este realizata de neurotransmitatori ce au la baza receptori histaminergici,dopaminergici,muscarinici si serotoninergici.

-stimuliii reflexului de voma sunt variati,o importanta deosebita avant voma trigger chemoreceptoare din aria postrema a ventriculului IV care are rol in declansarea vomei.

-Blocheaza receptorii dopaminergici centrali iar in doze mari ii blocheaza si pe cei histaminergici H1

Ondansetronul sai ceilaliti serotoninergici 5-HT3 actioneaza prin blocarea receptorilor 5-HT3 diminuand trensmiterea impulsurilor emetogene ale nervului vag spre centrul vomei

Utilizari terapeutice

-Metoclopramida:gerontofarmacologie si farmacologia pediatrica

-Ondansetronul si ceilalti blocanti ai receptorilor 5-HT3:au efect antiemetic superior metoclopramidei si efecte adverse minore reprezentand medicatia de electie in tratamentul emezei indusa de chimioterapie si radioterapie

-Antihistaminicele H1 sunt mai eficiente in cazul emezei induse de stimuli cu punct de plecare aparatul vestibular sau tractul GI

-Anticolinergicele centrale sunt rareori folosite: scopolamina:in raul de miscare.

Efecte adverse

-Metolopramida:sedare,reactii anticolinergice,simptome extrapiramidale

-Ondansetronul si ceilalti blocanti ai 5-HT3:efecte adverse minore

-Anticolinergicele centrale: efecte adverse de tip atropinic

II.Prokineticele

-medicamente care influenteaza activitatea contractila a tubului digestiv

Clasificare

*Colinergice

*Muscarincolinomimetice:betanecolul,neostigmina,pilocarpina,metacolina

*Facilitatori ai transmisiei colinergice:cisapridul

*Antagonisti ai receptorilor dopaminergici D2:domperidona

*Antibiotice macrolide:eritromicina

Mecanism de actiune

*Betanecolul: intensifica peristaltica tubului digestiv.Este agonist al receptorilor de Ach prin blocarea acetilcolinesterazei.Actioneaza numai pe portiunea distala a esofagului activitatea asupra motilitatii gastrice fiind mai redusa.

*Cisapridul:stimuleaza eliberarea de Ach din plexurile intramuale intensificand motilitatea antrala si contractilitatea duodenala

*Domperidona:antagonizeaza receptorii dopaminergici cu localizare GD

*Eritromicina: stimuleaza contractii le tractului GI.Are actiune inhibitoare asupra citocromului P-450

Utilizari terapeutice

-Betanecolul:esofagite de reflux

-Domperidona:staza gastrica

-Eritromicina:reflux gastroesofagian si stenoza hipertrofica de pilor.

Efecte adverse

-Betanecol: bronhoconstrictie

-Cisaprid: prelungirea intervalului QT

-Neostigmina:tulburari extrapiramidala si accentuarea hipoTA

-Domperidona: sindrom hiperprolactinemic

-Eritromicina: prelungirea intervalului QT,bradicardie,hipoTA

III.Colereticele,Colagogenele,Hepatoprotectoarele si medicamentele dizolvante a calculilor biliari.

3.1.Colereticele

*Coleretice adevarate:modifica compozitia bilei prin cresterea excretiei de compusi organici

*Hidrocoleretice:induc secretia unei bile diluate fara cresterea excretiei de compusi organici.

3.1.1.Coleretice adevarate

* Fenobarbitalul

-Este inductor enzimatic cu rol in scaderea c% sanguine de bila conjugata si a SB

-Se uitilizeaza in colestaza hepatica,extrahepatica si icter neonatal

3.1.2 Hidroelectroliticele

-Sunt excretate prin bila actionand prin mecanism osmotic

-Stimuleaza functia antitoxica a ficatului si mobilitatea colesterolului

-Au efect laxativ,spasmolitic,antiinflamator

-Sunt utilizate in:colecistite acute si cronice,ciroze hepatice si constipatie

3.2 Colagogenele : sulfatul de Mg,uleiul de masline,ulei de floarea soarelui,galbenus de ou.

3.3 Hepatoprotectoarele

*Silimarina:

-inhiba activitatea lipooxigenazei

-interactioneaza cu membranele celulare hepatice cu cresterea rezistentei acestora

-accelereaza regenerarea hepatica

*Fosfolipidele esentiale

3.4 Medicamente dizolvante ale calculilor biliari

*Acidul chenodezoxiclic: este inhibitor enzimatic,diminua secretia biliara de colesterol si favorizeaza dizolvarea calculilor colesterolici de sum 5 mm.

*Acidul ursodezoxicolic:asemanator cu acidul chenodezoxicolic dar cu un mecanism mai complet de actiune.Se utilizeaza in:litiaza biliara inoperabila si ciroza biliara primitiva.NU se administreaza in :primul trimestru de sarcina,ulcer GD,hepatita cronica.

*Bilicholul: determina scaderea productiei endogene de colesterol,previne formarea altor calculi,creste debitul biliar si are actiune antispastica

-inhiba 3-hidroxi-metil-glutaril CoA reductaza

-desatureaza bila in colesterol

-Utilizari terapeutice: dischinezia biliara,sataza biliara,colecistite,colelitiaze.

-NU se administreaza la pacientii care fac tratament cu anticoagulate orale

*Rowacholul : util in litiaza colecistica.

IV.Medicatia antiulceroasa

-Ulcerul gastric si duodenal sunt afectiuni caracterizate prin episoade active simptomatice sau asimptomatice care alterneaza cu perioada de remisiune si au tendinta spontana spre vindecare sau complicatii

-Sunt consecinta alterarii echilibrului dintre procesele de agresiune asupra mucoasei gastrice si mecanismele de aparare

-Infectia cu bacilul Helicobacter Pylori constitue cauza majora a distrugerii mucoasei prin accentuarea productiei de gastrina

-AINS constitue un factor adjuvant ce accenteaza ulcerarea mucoasei gastrice sau duodenale

-Tratamentul este medicamentos sau chirurgical

Clasificare

a.Medicamente care diminua sau anuleaza factorii agresivi

*Antisecretoare gastrice

*Medicamente antihelicobacter pylori

*Medicatia antiacida

b.Medicamente care stimuleaza factorii de aparare

*medicamente care stimuleaza secretia de mucus si bicarbonat

*medicamente care formeaza pelicula de protectie

Mecanism de actiune

-Actioneaza prin diminuare sau anularea factorilor agresivi sau prin stimularea factorilor de aparare.

Antisecretoare gastrice

-Diminua sau anuleaza secretia de ioni de hidrogen actionand asupra diferitelor componente celulare care intervin in mecanismul producerii acestora.

A.Antihistaminicele H2

-Clasa de medicamente antisecretoare aplicabile atat la adult cat si la copil

Exemple: Cimetidina,Ranitidina,Famotidina,Nizantidina,Roxatidina.

Farmacocinetica

-se administreaza pe cale orala si se metabolizeaza in ficat 30 %

-Cimetidina este implicata in interactiuni de ordin farmacocinetic ce vizeaza absorbtia.Compusii de aluminiu interfera cu cimetidina prin formarea unor compusi insolubili rreducandu-i eficienta terapeutica.Absorbtia este diminuata de administrarea concomitenta a alimentelor si de antiacide.

-T ½ este de 2 h iar durata de actiune este de 6-8 h

-difuzeaza bine in tesuturi si organe(patrund in placenta si lapte)

Farmacodinamica

-actiune antisecretorie puternica

-reduc secretia stimulata de gastrina si pe cea stimulata de vag

-scad durerea si favorizeaza cicatrizarea ulcerului

-efectul dureaza aproximativ 3 ore ziua si 7 ore noaptea.

Mecanism de actiune

-Blocheaza receptorii H2 histaminergici de la polul circulator al membranei celulellor parietale cu scaderea AMPc icel.

-Acetatul de roxatidina elibereaza substanta activa dupa dezacetilare si se fixeaza pe receptorii H2 fara a se lega de alti receptori.

Utilizari terapeutice

-ulcerul peptic

-sindromul Zollinger-Ellison

-ulcer de stress

-esofagita de reflux

Efecte adverse

*Famotidina:cefalee,greata,anorexie,constipatie

*Nizatidina: diaree,confuzie mintala,somnolenta,halucinatii,convulsii

*Cimetidina: efecte antiandrogenice(ginecomastie,galactoree,impotenta sexuala),risc cancerigen.

B.Blocanti ai receptorilor muscarinici

-Intarzie evacuarea gastrica si induc secretia de gastrina

-Gastrozepin are T ½ de 10-12 h

-Blocheaza receptorii muscarinici inhiband secretia gastrica acida

-Se uitilizeaza in:ulcerul gastric si duodenal,gastrita hiperacida,profilaxia gastritei medicamentoase

-Efecte adverse: gura uscata,retentie urinara,diplopie

-Contraindicatii:sarcina,adenom de prostata,glaucom

C.Inhibitori ai pompei protonice

-actiune antisecretorie foarte puternica

*Omeprazolul:

-este o baza slaba concentrata si convertita la forma sa activa care blocheaza pompa de protoni care se leaga covalent la gruparile SH ale ATP-azei pe care o blocheaza ireversibil,ceea ce explica actiunea sa de lunga durata.

-Se utilizeaza in

*esofagita de reflux

*sindromul Z-E

*ulcer duodenal si hemoragii digestive superioare

*eradicarea infectiilor cu HP in ulcerul peptic

-Efecte adverse:eruptii cutanate,greata,voma,diaree,ameteli,ginecomastie

S-a demonstrat ce o administrade pe perioada lunga a omeprazolului si lansoprazolului favorizeaza aparitia tumorilor de tip carcinoid.

D.Blocanti ai receptorilor gastrinei

-Determina scaderea secretiei bazale cu 80-85% si a celei stimulate de pentagastrina cu 90%

-Stimularea histaminica si acetilcolinica este pastrata

-Blocheaza receptorii gastrinei din celula parietala

-sunt folosite in ulcer ca si medicatie adjuvanta

E.Analogii sintetici ai prostaglandinelor

-inhiba secretia de acid clorhidric si stimuleaza secretia de bicarbonat

-au actiune antisecretorie si citoprotectoare

-se administreaza in ulcerul duodenal

-efectele adverse sunt rare: diareea uneori severa impune oprirea tratamentului

F.Analogi ai somatostatinei(Octreotidul)

-scade secretia gastrica de acid clorhidric si pepsinogen

-reduce secretia pancreatica de insulina si glucagon

-reduce secretia intestinala de apa si electroliti

-inhiba contractilitatea musculaturii netede intestinale

-se utilizeaza doar in sindromul Z-E datorita costului ridicat

Medicamentele antihelicobacter pylori

-Helicobacter pylori produce ulcer duodenal in 92% din cazuri si ulcer gastrin in 70% din cazuri.

-creste secretia clorhidropeptice ca urmare a hipergastrinemiei si hiperaciditatii

Clasificare

*Antibiotice:amoxicilina,tetraciclina,claritromicina

*Chimioterapice:metronidazol,tinidazol,furazolidon

*Citoprotectoare:bismut subcitric coloidal

*Antisecretoare:omeprazol

Medicatia antiacida(AA)

-Diminueaza aciditatea gastrica prin neutralizarea sucului gastric secretat in exces

-AA moderne nu contin Na+ putand fi utilizate si de persoane care tin un regim hiposodat

-sunt utilizate un ulcerul duodenal,gastrite,esofagite,ulcer peptic,reflux gastro-esofagian,profilaxa ulcerelor de stres postoperatorii,sindromul Z-E si

-Efecte adverse:

*Bicarbonatul de sodiu: riscul apartiei alcalozei sistemice si sindromul milk-alkali

*Carbonatii de Mg si Ca2+ la pacientii cu microlitiaza urinara pot produce hipercalcemie,hipermagnezemie,hipercalciurie cu risc de calculoza renala.

*Compusi pe baza de aluminiu:hipofosfatemie,hiperalbminemia,hipocalcemie si risc de toxicitate renala.

Contraindicatii

-HTA,IC,sindrom nefrotic si crizele hepatice decompensate vascular

Interactiuni medicamentoase

*Scad absorbtia sau efectul pentru:cimetidina,aspirina,tetraciclina,prednison,

digoxin,propranolol etc.

*Cresc absorbtia sau efectul pentru:chinidina,levodopa,dicumarol,metoprolol.

-Antihistaminicele se administreaza la cel putin o ora dupa antiacide pentru ca acestea sunt inactivate in mediu alcalin

-Antiacidele trebuie administrate la cel putin 6 ore dupa antihistaminice pentru ca in acest timp secretia acida este inhibata de antihistaminice iar efectul neutralizant nu este necesar.

Medicamente cvare stimuleaza secretia de mucus si bicarbonat

Farmacocinetica

-Absorbtia se realizeaza bine in stomac șla un pH sub 2

-peaku-ul plasmatic apare la o ora daca administrarea a fost inainte de masa si la 4-5 ore daca administrarea a fost dupa masa

-se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 99%

-se excreta prin bila si fecale iar T ½ este de 16h

Farmacodinamica

*Carbenoxalona:stimuleaza secretia de mucus si bicarbonat,reduce descuamarea celulelor mucoase si scade catabolismul prostaglandinelor

Mecanism de actiune

*Carbenoxolona:determina cresterea continutului de glp din cadrul mucusului gastric

Utilizari terapeutice

-destul de rar ca antiulceros

Efecte adverse: de tip mineralocorticoid,hipopotasemie

Medicamente care formeaza pelicula de protectie

-produc in mediu acid o pelicula care se fixeaza pe craterul ulcerului si protejeaza de actiunea clorhidropeptica

Mecanism de actiune

*Sucralfatul:protejeaza de actiunea agresiva a sucului gastric

*Subcitratul: protejeaza impotriva digestiei clorhidropeptice,stimuleaza secretia de E2 si mucus,actiune antiHP

Efecte adverse

*Sucralfat:greata si voma

*Subcitratul coloidal de bismut: innegrirea scaunului,cefalee,ameteli

Interactiuni medicamentoase

*Sucralfatul: imntractiuni ce vizeaza etapa de absorbtie a :

-fluorochinolonelor

-teofilinei

-tetraciclinei

-digoxinei

-amtriptilinei

Medicamente ce actioneaza asupra motilitatii gastro-intestinale

Laxativele-medicamente ce produc un scaun normal ca aspect si consistenta dupa 8-12h de la administrare uneori chiar dupa 3 zile

Purgativele-produc evacuarea intregului continut intestinal prin eliminarea a cel putin 2 scaune initial solide sau semisolide iar apoi tot mai fluid sau apos ce apar cu latenta variabila la 2-6 h dupa administrare

Mecanism de actiune

Reglarea motilitatii GI este reglata de 3 factori:SNC,SN enteric si hormonii GI

-laxativele mucilaginoase absorb apa si prin umflare destind progresiv colonul intensificand peristaltica intestinala

-laxativele emoliente-intensifica secretia fluida intestinala si inmoaie bolul fecal favorizand eliminarea acestuia

-purgativele osmotice-intensifica peristaltica prin retinerea apei si fluidificarea continutului lumenului intestinal

-purgativele iritante-actioneaza prin cresterea cantitatii AMPc si de colecistokinina si sintezei de polipeptide intestinale vasoactive.

Farmacocinetica

-laxativele se absorb in proportie de 5-10 % din tractul digestiv,absorbtia fiind facilitata de administrarea concomitenta a alimentelor bogate in grasimi.

-Bd scazuta

-T ½ mult mai scazut in administrarea intrarectala decat cea orala

-metabolitii se elimina prin urini si fecale

Farmacodinamica

-laxativele moderne-prebiotice pentru echilibrul intestinal;se adigura un echilibru intre bacteriile zaharolitice si cele proteolitice

-au efect farmacologic bland

Utilizari terapeutice

Laxativele:

*combaterea constipatiei

*indigestie cu substante toxice

*examene radiologice si interventii operatorii

Purgative saline

*evacuarea rapida a intestinului

*examen radiologic si interventii chirurgicale

*intoxicatii cu medicamente sau alimente

Efecte adverse

-greturi,varsaturi,accentuarea constipatiei,deshidratare

-intoxicatie acuta cu deprimare centrala

-cresterea ALDO datorita hipokaliemiei

-scaderea calclciului,magneziului,sodiului.

Contraindicatii:

-sindrom dureros abdominal

-abdomen acut chirurgical

Principii de administrare:

-laxativele:se administreaza seara la culcare

-purgativele:se administreaza dimineata pe nemancate

Antidiareicele

A.Antipropulsive,inhibitoare ale peristaltismului

1.Opiul si Morfina

-au proprietati anidiareice si constipante

-morfina intarzie progresiunea continutului intestinal prin moificarea motilitatii si inhibarea activitatii secretorii,actiuni care apar la doze mici inferioare celor analgezice

-se utilizeaza ca:antidiareic la bolnavii cu ileostomie,colonostomie sau caz de diaree acuta excesiva

-prezinta risc mare de dependenta

-este interzisa administrarea lor in: ocluzie sau subocluzie intestinala,colita ulceroasa deoarece poate provoca dilatarea toxica a colonului

2.Codeina

-derivat metilat al morfinei

-se administreaza in diareea acuta 15-20 mg de 4 ori pe zi

-riscul de dependenta este mic

-nu se recomanda in combaterea diareei cronice

3.Loperamida

-actiune selectiva si puternica pe fibrele musculare netede intestinale,fara efecte centrale ca si la morfina

-prezinta toleranta buna si nu dezvolta dependenta

B.Antidiareice adsorbante

1.Carbunele medicinal

-adsortia substantelor nocive din tubul digestiv

-este ultilizat limitat datorita eficientei sale mideste doar in :

*dispepsii

*intoxicatie acuta cu alcaloizi

*flatulenta

2.Diosmectita

-creste vascozitatea si cantitatea gelului mucos de la suprafata epiteliului tubului digestiv si neutralizeaza agentii patogeni

-normalizeaza tranzitul intestinal in in 72h si este bine tolerat chiar si la varste mici

-utilizat in:sindroame diareice acute,colon inritabil

3.Subsalicilatul de bismut

-se absoarbe complet

-este utilizat in tratamentul diareei si ca antiacid

-efecte adverse:tulburari GI,reactii cutanate,stomatita,encefalopatie reversibila

C.Alte antidiareice astringente

1.Taninul

-scade secretiile intestinale si excitabilitatea fibrelor lezate;fixeaza apa si electrolitii

2.Racecadrotilul

-antisecretor interstitial pur

-scade hipersecretia intestinala de apa si electroliti indusa de inflamatie si toxine

-are actiune rapida fara modificarea timpului de tranzit intestinal

-poate produce somnolenta,rash,constipatie

Antidiareicele etiologice: antibiotice,antiseptice,antifungice,antidiareice microorganisme

Microorganismele antidiareice

-sunt organisme sintetizatoare de acid lactic

-utilizate in:enterite,enterocolite,tratamente cu antibiotice.