Mecanizarea recoltarii cerealelor paioase

Grup colar Mihai Eminescu Jimbolia

Proiect de certificare a competenelor profesionale

nivelul 3 de calificare

Specializarea:

Masina de recoltat cereale paioase

Elev: Naidin Alexandru MariusCuprinsArgument3Capitolul 1 Mecanizarea recoltarii cerealelor paioase4Capitolul II Montajul general al combinei.5Capitolul III Itretinerea tehnica si stocarea combinelor.8Capitolul IV Pregatirea pentru lucru si reglarea combinelor de recoltat cereale paioase..............................................................................................................................10Bibliografie.....................................................................................................................13Argument

Din cele mai vechi timpuri oamenii incearca sa isi faca existenta si munca cat mai usoara prin inventarea unei mari varietati de unelte si masinari. Odata cu nevoia oamenilor de a cultiva suprafete cat mai mari de terenuri, la costuri cat mai reduse, cu efort cat mai mic a aparut si nevoia unor imbunatatiri a procesului de cultivare. Din aceasta nevoie a aparut masina de recoltat cereale paioase.

Masinile agricole devin pe zi ce trece tot mai sofisticate ca urmare a inglobarii celor mai noi descoperiri stintifiice si tehnice. Toata investitia facuta in utilaje noi devine inutila daca nu sunt stapanite cunostintele de baza ale folosirii lor pentru a realiza randamentele tehnice si economice de care sunt capabile.

In prezent, in agricultura, in lume dar si la noi, se produce trecerea de la sistemul intensiv de practicare a agriculturii, caracterizat de suprasolicitarea chimizarii si lucrarilor mecanizate, mai ales cele de lucrare a solului, la un sistem numit agricultura durabila, caracterizat printr-un mai mare respect pentru natura, si in mod special, fata de sol.Capitolul 1

Mecanizarea recoltarii cerealelor paioase Dintre variantele folosite de-a lungul timpului, s-au impus si se folosesc in prezent doua varinate:

Recoltarea directa in care procesul de recoltare se realizeaza la o singura trecere a masinii agricole numita combina. Aceasta realizeaza simultan secerarea cerealelor, treieratul lor si, la unele tipuri, tocarea paielor. Exista combine tractate si autopropulsate , iar colectarea boabelor se poate face in saci sau in buncar.

Recoltarea divizata comporta doua operatiuni distincte, succesive. Prima consta in secerarea cerealelor si lasarea lor sub forma unui polog, operatiune ce se executa cu windrovere, tractate sau autopropulsate. A doua consta in treierarea cerealelor secerate, operatiune efectuata de aceleasi combine care fac si recoltarea directa, dar care, pentru recoltarea divizata primesc un echipament de adunat din polog. Intre cele doua operatiuni se lasa un interval de cateva zile necesar uscarii cerealelor. In acest fel se recolteaza plantele cultivate in zone cu clima rece si umeda in care plantele nu ajung la maturitate de recoltare atunci cand vremea permite recoltarea sau, se recolteaza divizat specii de plante care mature fiind se scutura usor la secerat asa incat seceratul se face mai devreme, iar maturizarea lor pe durata dintre secerat si treierat.Capitolul IIMontajul general al combinei

Montajul general al combinei C-14 U si elementele componente sunt prezentate in continuare in figurile 2.1 si 2.2.

Fig.2.1 Montarea combinei C-14 U din subansambluri (partea stanga)

Fig.2.2 Montarea combinei C-14 U din subansambluri (partea dreapta) Elementele componente ale combinei:

1-sasiul combinei; 2-casa fixa; 3-comanda sitelor(axul oscilant asamblat); 4-casa oscilanta asamblata; 5-reductoare; 6-cutia de viteze; 7-ambreiajul; 8-ventilatorul principal; 9-casa scuturatorilor; 10-decorticatorul; 11-roata de curea; 12-roata cu trei canale; 13-roti de intindere; 14-casa sitelor curatarii a II-a; 15-ventilatorul de la curatirea a II-a; 16-variatorul de tractiune; 17-buncar; 18-elevator de boabe asamblat; 19-melc de alimentare boabe; 20-batatorul asamblat; 21-tambur; 22-motor asamblat; 23-priza de forta; 24-elevatorul pentru spice; 25-racordul inferior al melcului de recuperare a spicelor; 26-platforma de conducere asamblata; 27-buncarul asamblat; 28-hederul asamblat; 29-cilindrii de actionare ai hederului; 30-rola de intindere; 31-curea. Montajul general al combinei se realizeaza efectuand urmatorii pasi: -pe sasiul combinei 1 asamblat cu chesonul puntii fata se monteaza casa fixa 2, asamblata cu chesonul punte spate;-in casa fixa se monteaza melcul retur spice, melcul de alimentare si comanda sitelor 3 (axul ascilant asamblat);-se introduce casa oscilanta asamblata 4 in casa fixa, verificandu-se ca peretii acestora sa nu se frece;-se introduc bielele casei oscilante intre placile axului oscilant, fixandu-se fiecare cu cate un surub. Prin actionari manuale, se verifica daca casa oscilanta functioneaza normal; fara jocuri, intepeniri, frecari sau izbituri cu organele fixe invecinate;-se monteaza reductoarele 5 de la transmisia rotilor pe chesonul punte fata;-se monteaza semiaxele planetare de la cutia de viteze si cele doua reductoare;-se fixeaza cutia de viteze 6 pe sasiul combinei;-se monteaza ambreiajul 7;-se monteaza ventilatorul principal 8 in casa fixa;-se verifica corecta functionare a deflectoarelor prin manevrarea manuala a sistemului de comanda;

-se monteaza pe sasiu transportorul oscilant, casa scuturatorilor asamblata 9 cu decorticatorul 10. Paralelismul si perpendicularitatea peretilor casei scuturatorilor 9, se verifica cu ajutorul unui liniar si a unui vinclu.

-corecta functioanre a caisorilor se verifica prin miscarea manuala a rotii de curea 11, care trebuie sa se miste fara blocari si sa nu frece intre ei sau pe peretii laterali;

-se monteaza pe lateral roata cu trei canale 12, rotile de intindere 13, casa curatirii sitelor a II-a 14, ventilatorul 15 de la curatirea a II-a, variatorul de tractiune 16;

-prin actionare manuala se verifica rotirea libera, fara blocari sau frecari a arborelui ventilatorului 15.

-se verifica planeitatea rotii 12, cu a celorlalte roti de curea si in cazul abaterilor se va demonta roata 12 si se vor adauga saibe suplimentare;

-se monteaza elevatorul buncarului 17 si racordul sau inferior pe partea stanga a combinei;

-se monteaza biela la axul oscilant 3 si manetonul rotii de curea de la melcul de alimentare;

-se monteaza elevatorul de boabe asamblat 18, pe stutul decorticatorului, in partea dreapta a combinei, concomitent cu introducerea axului melcului de alimentare de la decorticator. Elevatorul de boabe se fixeaza astfel incat melcul de alimentare sa nu frece jgheabul decorticatorului.

-se monteaza lantul elevator cu racleti;

- se monteaza racordul inferior melcului de alimentare boabe 19;

-se monteaza batatorul asamblat 20;

-prin rotirea manuala a axului postbatator montat, se verifica bataia radiala si axiala a tamburului 21; care nu trebuie sa depaseasca 0,2 mm, respectiv 0,08 mm.Verificarea se face cu comparatorul cu ceas si suport magnetic.

-se monteaza motorul asamblat 22 cu priza de forta 23, radiatorul si rezervorul de ulei;

-se monteaza elevatorul pentru spice 24, racordul inferior 25 al melcului de recuperare a spicelor;

-se monteaza lantul elevatorului retur spice;

-se monteaza platforma de conducere asamblata 26;

-se monteaza buncarul asamblat 27, pe combina si se verifica cu un liniar orizontalitatea si paralelismul fata de peretii casei scuturatorilor;

-se monteaza pe combina toate anexele: scara, balustrada, tirantii, volanul, scaunul, parghiile sistemului de directie, cablurile, curelele, lanturile, capotajele, aparatorile;

-se monteaza rezervorul de motorina, filtrul de aer si sita radiator;

-se monteaza rotile de directie si rotile de transport;

-se cupleaza hederul asamblat 28 pe combina prin fixarea falcilor inferioare si superioare si se monteaza cilindrii de actionare 29 ai hederului;-se monteaza instalatia hidraulica si instalatia electrica pe combina. Capitolul IIIIntretinerea tehnica si stocarea combinelor Intretinerea tehnica zilnica dureaza 50 de minute, se executa de catre combainer si este inclusa in tariful de plata pe tona recoltata.

Inainte de inceperea lucrului se fac operatiunile:

-se curata gresoarele si se greseaza;

-se verifica si completeaza uleiul in motor, baia filtrului de aer, rezervorul instalatiei hidraulice;

-se verifica strangerea filetelor;

-se verifica jocurile la aparatele de taiere;

-se verifica nivelul apei in radiator;

-se verifica nivelul electrolitului in baterie;

-se verifica intinderea corecta a curelelor si lanturilor;

-se porneste si se verifica functionarea combinei si a aparatelor de bord.

In timpul lucrului se urmareste continuu buna functionare a tuturor ansamblurilor de piese folosind simturile si aparatele de bord.

Dupa terminarea lucrului:

-se scutura combina pana la golirea ei;

-se spala exterior daca este posibil;

-se sufla cu aer radiatorul;

-se alimenteaza cu carburant.

Intretinerea tehnica periodica se executa dupa 329 tone recoltate si dureaza 5 ore fiind executata de combainer impreuna cu un mecanic de intretinere.

Se realizeaza in plus fata de intretinerea zilnica:

-verificarea presiunii in pneuri;

-verificarea starii si fixarii aparatului de taiere, a aparatului de treier, transportoarelor, scuturatorilor si casei sitelor;-se verifica uleiul la cutia de viteze si reductoare;

-se schimba uleiul la motor (filtrul se schimba la fiecare al doilea schimb);

-se schimba filtrele de motorina;

-se spala filtrul de aer si se schimba uleiul;

-se verifica nivelul lichidului de frana;

-In plus se remediaza toate defectiunile aparute si se fac si alte operatiuni daca sunt prevazute in notita tehnica a combinei.

Pentru stocare, principalele masuri privesc bateria de acumulatori, curelele si echipamentul electric care se demonteaza si se pastreaza in magazii, curatirea si spalarea combinei si suspendarea pe suporti dupa care se reduce presiunea in pneuri.

Capitolul IVPregatirea pentru lucru si reglarea combinelor de recoltat cereale paioase

Se verifica starea tehnica a combinei si in mod deosebit: jocurile aparatului taietor; posibilitatea de reglare a tuturor organelor de lucru intre limitele stabilite constructiv; existenta si mmontarea corecta a sitelor de curatire adecvate culturii ce se recolteaza.

Se verifica etanseitatea circuitului boabelor intr-o proba de functionare statica, la turatia de regim, introducand boabe direct in aparatul de treier in cantitate suficienta pentru a ajunge pana la buncar. Se identifica locurile prin care se pierd boabe si se remediaza. Cu aceasta ocazie se verifica si incalzirea lagarelelor, curelelor cat si zgomotelor de functionare.

Reglajele, cunoscute din studiul masinilor agricole, vor fi enumerate in continuare:

-reglarea pozitiei rabatorului fata de linia cutitului , in plan orizontal si vertical;

-reglarea inclinarii paletelor, sau degetelor, rabatorului;-reglarea turatiei rabatorului;

-reglarea inaltimii de taiere;

-reglarea despicatorilor de lan de la extremitatile mesei de taiere;

-reglarea paralelismului axei melcului de alimentare cu jgheabul in care lucreaza si a distantei de la spira la jgheab;

-reglarea pozitiei si cursei degetelor escamontabile;

-reglarea lamelor razuitoare fata de spira melcului de alimentare;

-reglarea distantei dintre recletii transportorului central si fundul elevatorului;

-reglarea distantei dintre batator si contrabatator;

-reglarea turatiei batatorului;

-demontarea partiala a sinelor batatorului, a vergelelor contrabatatorului sau astuparea partiala a contrabatatorului in conformitate cu indicatiile specificate in cartea combinei pentru treierarea altor culturi in afara cerealelor;

-reglarea pozitiei si inaltimii franei de paie fata de scuturator;

-reglarea pozitiei pieptenului de prelungire a contrabatatorului fata de postbatator;

-reglarea turatiei arborelui cotit de antrenare a scuturatorilor;

-montarea atunci cand este nevoie a caisorilor si a prelungitorilor pe cai;

-reglarea debitului de aer fata de casa sitelor;

-reglarea deschiderii sitei superioare (fixe);

-reglarea inclinarii longitudinale a sitei superioare;-montarea sitei inferioare potrivite pentru cultura recoltata si cantitatea de corpuri straine existente;

-se introduce sau nu decorticatorul in fluxul tehnologic si, daca da, se regleaza distanta dintre palete si plasa;

-se regleaza debitul de aer al ventilatorului celei de a II-a curatiri si directia curentului;

-se monteaza sitele recomandate culturii. Reglajele se fac inainte de inceperea lucrului urmarind indicatiile din notita tehnica a masinii valabile pentru recoltarea unor culturi normale si apoi, dupa inceperea recoltarii, se intervine din nou daca se constata ca nu se respecta cerintele agrotehnice (pierderi, puritatea, sparturi) la regimul de debit ales. La culturi foarte imburuienate, cazute, sau aflate la o umiditate prea mare este posibil a nu reusi obtinerea unor parametri calitativi acceptabili prin reglaj, situatie in care trebuie micsorat debitul de alimentare prin reducerea vitezei de lucru. Reglajele trebuie facute ori de cate ori se modifica proprietatile materialului recoltat. Influenta cea mai mare este datorata umiditatii boabelor si paielor, care variaza chiar in aceeasi zi la aceeasi cultura. Acest fapt face ca reglajul aparatului de treier sa fie adaptat dimineata unui material umed, la pranz modificat (reducerea turatiei si departarea contrabatatorului) pentru ca altfel pot aparea spargeri de boabe si seara, la 2-3 ore dupa apusul soarelui, din nou refacut. Poate fi necesara modificarea reglajului si in ceea ce priveste debitul ventilatoarelor de curatire, a deschiderii sitei fixe s.a.m.d. Variatiile de desime si talie a plantelor, existenta buruienilor pot impune modificarea frecventa a rabatorului, a inaltimii de taiere s.a.m.d.

Din acest motiv se extinde solutia realizarii a cat mai multe reglaje, mai ales a celor frecvent vizate, prin comanda de la postul de conducere al combinei si chiar din mers.

Combinele moderne sunt dotate cu sisteme de urmarire a parametrilor calitativi si in mod deosebit a pierderilor de boabe care folosesc senzori, de obicei piezoelectrici, plasati in mai multe puncte de pe scuturatori, la capatul sitelor, in jgheaburi. Acestia reusesc a sesiza diferentele intre loviturile produse de boabe si cele produse de paie si pleava. Semnalul amplificat serveste la avertizarea conducatorului combinei sau prin cuplare cu un sistem automat de reglare a vitezei de deplasare poate asigura o crestere semnificativa a productivitatii combinei si a calitatii lucrarii de recoltat.

De mentionat ca, la aceleasi combine, exista o serie de senzori care monitorizeaza viteza de rotatie a diferitelor organe de lucru, conducatorul combinei primind informatiile pe o consola, continuu sau la cerere, fiind totodata avertizat acustic sau optic in cazul opririi unui organ sau incetinirii rotatiei sub o limita care pune in pericol combina.

Recoltarea paioaselor de pe terenurile cu panta mai mare de 5-6 se poate face cu pierderi minime de recolta doar daca se folosesc combine speciale la care prin constructie se poate mentine, prin comanda manuala sau automat, orinzontalitatea batozei. La unele se compenseaza numai inclinarile transversale pe directia de mers (se pot folosi doar pe curba de nivel) iar la altele si cele longitudinale. Se pot recolta astfel pante pana la 20-22.Bibliografie [1] Zamfir Gheorghe, Alexandrescu Maria, Tomescu Dumitru, Tehnologia de demontare,reparare si montare a combinei C-14 U, pentru recoltat cereale paioase, Institutul de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru masini si utilaje agricole, Bucuresti 1988. [2] Gheorghe Ciulu, Gheorghe Barca, Optimizarea exploatarii agregatelor agricole, tehnologii de mecanizare a lucrarilor agricole, Tipografia Universitatii din Craiova 2002.PAGE 2