mecanisme de degradare a materiei organice din depozitele de deşeuri

8/16/2019 Mecanisme de Degradare a Materiei Organice Din Depozitele de Deşeuri

1/17

Mecanisme de degradare a materiei organice dindepozitele de deşeuri.Producerea biogazului

Ce este biogazul?

Biogazul este amestecul de gaze obţinut prin fermentarea anaerobă a materiilor organice. Materiale cum sunt:bălegarul, deşeurile biodegradabile sau hrana furajeră sunt transformate în metan şi dioxid de carbon.

Compoziţia tipica de biogaz

• !"# $ Metan, %&'

• ( " ! $ )ioxid de carbon, %*(

• !"+! $ -itrogen, -(

• !"+ $ &idrogen, &(

• !" $ &idrogen sulfurat, &(/

• !"( $ *xigen, *(

*deseori 5 % din aer este introdus pentru desulfurizare microbiologica

În procesul de fermentare anaerobă acţionează bacteriile metanogene. %ondiţiile demediu necesare sunt:

• Mediu anaerob

• 0emperaturi între + 1% şi 1%

• 2alori ale 3&"ului între 4. şi 5.!

• * 6arietate de furaj în cantităţi nu prea mari

• 76itarea factorilor de încetinire, cum sunt: sărurile metalice grele, antibioticele, dezinfectanţii

• 7xistenţa urmelor de minerale cum ar fi nichelul şi molibdenul

De ce este biogazul sustenabil?

3roducerea de biogaz este sustenabilă, regenerabilă, neutră din punct de 6edere al emisiilor de dioxid de carbon şireduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi. )eseori operatorii sau beneficiarii centralelor de biogaz suntcapabili să de6ină sustenabili energetic. 7i consumă electricitatea şi căldura pe care o produc în propriile centrale debiogaz..

8tilizarea biogazului sprijină obiecti6ele 8niunii 7uropene de utilizare a energiei regenerabile în procent de (!$ p9nă9n (!(!. Biogazul este he use of biogas supports the objecti6es of the 7uropean 8nion of (! $ of rene able energ;


2/17

b; (!(!. Biogas este o sursă de energie neutră din punct de 6edere al amisiilor de dioxid de carbon. /urselepro6enite de la plante şi animale emit dioxidul de carbon pe care l"au acumulat pe parcursul 6ieţii şi pe care l"ar fieliberat şi fără utilizare energetică. de electricitate produsă prin biogaz împiedică eliberarea a #,!!! =g %*(pe an.

?lte beneficii:

• @educerea emisiilor de metan, acesta fiind de asemenea un gaz cu efect de seră

• ?limentare cu energie descentralizată

• 3roducerea fertilizatorilor de înaltă calitate

• @educerea mirosurilor neplăcute

• %onsolidarea economiei la ni6el local si regional

• %rearea autonomiei energetice

Care este potenţialul biogazului?


3/17

• reducerea neplăcerilor cauzate de mirosuri şi muşte

• posibilitatea reducerii patogenilor prin igienizare, toate acestea conectate cu producerea de energieregenerabilă.

Aazul natural, petrolul şi combustibilii solizi acoperă piaţa de energie primară a @om9niei în proporţie de

#'$. %onsumul total a înregistrat o creştere slabă în ultimii ani, după ce a manifestat o scădere semnificati6ă înperioada + !"+ . %antitatea de petrol şi gaz natural au înregistrat o scădere importantă din + ! iar alimentareacu petrol este acum sub media 78"(#de 5$.


4/17

'răsimi % cizigra(i

% lcooli %Hidrogen

%#)2

*roteine % minoacizi

%Hidrogen

%#)2

%#)2

% moniac


5/17

producere. Materialul organic ar trebui să nu conţină lemn FligninăG pentru că bacteriile din instalaţie nu pot procesaaceastă substanţă. 7xistă şapte categorii de material organic care este potri6it ca sursă de generare a biogazului:

1 +e(euri organicedomestice,comunal-

+e(euri organice nseamnă de(euripro/enite din fructe (i produse/egetale colectate separat păm nt deori ori co i de ouă cafea (i !ltrede ceai (i alte resturiorganice. *rocenta ul de materieuscată /ariază ntre 10 (i 30 .

2 +e(euri organice(i industriale 5esturi rezultate de la curăţareagrădinilor (i parcurilor care nu conţinmaterie lemnoasă

3 6ămol decanalizarecomunal

5ezultatul de la tratarea apelor uzatecomunale este nămolul de canalizarecare trebuie să !e decontaminatpentru a ! folosit pentru producereabiogazului. cest nămol de canalizarepoate conţine fosfor nitraţi (i metalegrele. E7perienţa arată că nămolulrezultat de la tratarea apeloruzate poate ! folosit in centralele debiogaz dar nu este considerat ca osursă de o calitate foarte bună. Esteilegal să !e folosit nămol din altesurse decăt cele publice din cauzaconţinutului ridicat n metale grele sauorganisme modi!cate genetic sau$ormoni. *rocenta ul de materieurscată /ariază ntre 20 (i 30 .

4 8ălegar solid saulic$id

8ălegarul solid sau lic$id de la fermelede cre(tere a animalelor repezintă unadintre principalele substanţe pentruprocesul de fermentare. 8ălegarul de/acă este foarte potri/it pe c ndgăinaţul de pasăre de e7emplu dă ocantitate mare de biogaz dar poateconţine nisip. "ateria uscată dinbălegar solid /ariază intre 19 (i 30

iar n cazul bălegarului lic$id ntre 9 (i: .

9 #ulturile de #ulturile de plante cu /aloare


6/17

plante cu /aloareenergetică

energetică sunt preponderentculti/ate pe terenuri care altfel nu ara/ea o altă ntrebuinţare cum ar! porumbul iarba de ;udanmei sul!na albă ,melilotus alba-.

< +e(euriindustrialealimentare

+e(eurile industriale alimentare pro/indin procesarea (i producereaalimentelor (i a cărnii cum ar ! zerulresturile de la procesarea carto!lorresturi /egetale resturi de cerealerezultate de la producereaberii bor$oturi de mere. ceste tipuride surse sunt n mod normal foartebune surse de biogaz (i nu conţinsubstanţe periculoase. 5esturile din

procesare cărnii cum ar ! de(eurilede la abatoare reprezintă bune sursede producere a biogazului darnecesită tratare specială pentrureducerea riscurilor pentru sănătateapublică (i pentru mirosuri.

Potenţial maximal de producere a biogazului pe tonă de sursă de generare

8ălegar de /acă 29 m3=t

8ălegar de porc 3< m3=t

&er 99 m3=t

5eziduuri de la procesarea berii :9 m3=t

5esturi de la cultura cerealelor 110 m3=t

+e(euri organice domestice 120 m3=t+e(euri din industria alimentară 220 m3=t

*articule in suspensie 400 m3=t

'răsimi (i uleiuri de la procesarealimentelor


7/17


8/17

Fig ! Flux tehnologic de producere a biogazului

%are sunt componentele unei centrale de biogazC

)eşi există mai multe tipuri de instalaţii de biogaz, partea tehnică a fiecărei instalaţii trebuie să funcţioneze conformaceleiaşi metode. ?ceastă IinimăJ a instalaţiei ser6eşte doar scopului de a produce biogaz. 3rincipala diferenţă aparela ni6elul alegerii substraturilor şi tratamentului rele6ant F partea de intrare G. 8tilizarea energetică, mai departe, agazului face de asemenea subiectul unor discordanţe si poate fi 6azută ca o caracteristică adiţională a instalaţiei,depinz9nd de principalele rezultate: gaz, electricitate sau căldură F partea de ieşire G.

Pregătirea "i tratarea colectorului: Majoritatea substraturilor necesită pre"tratare cum ar fi amestecarea, îndepărtarea materiei necorespunzătoare,tăierea sau diluarea.

#nitatea de fermentare ! :)upă tratare, pregătire şi o posibilă depozitare, substraturile sunt introduse în unitatea de fermentare +. ?cest primcontainer este destinat substraturilor proaspete şi este necesar pentru începerea procesului de fermentare. 7stene6oie de o cultură de start pentru procesele discontinue, în cele continue culturile de bacterii sunt deja existente.0impul în care aceste substraturi răm9n în primul digerator 6ariază între (! şi 5! de zile. %antitatea de gaz produsănu este foarte mare, tot gazul generat fiind captat în colectorul de gaz. 0emperatura digeratorului trebuie să fie între'!"4!1 %. ?stfel, digeratorul trebuie să dispună de un sistem de încălzire, deseori amplasat în subsolul unităţii defermentare.

#nitatea de fermentare $: ?mbele containere ale unităţii trebuie neapărat să fie protejate împotri6a apei şi gazelor, etanşe şi încălzite. )eobicei sunt realizate din oţel sau fier"beton.

%gitatorul& 'ixerul: Eiecare digerator trebuie să conţină un mixer, crucial pentru păstrarea omogenităţii substratului şi garanţia că gazuleste eliberat în mod egal.


9/17

(ezer)orul de gaz:Aazul din rezer6or 6ariază, deci acesta ar trebui s afie flexibil. 0otuşi, trebuie pre6enită intrarea aerului. 3rimulrezultat al progresului este producerea biogazului şi reziduurilor din unităţile de fermentare.

(eziduurile: @eziduurile din unităţile de fermentare sunt fertilizatori de o înaltă calitate.


10/17

#scarea:

Biogazul rezultat din digeratoare este cald şi umed. 3entru a pre6eni coroziunea, trebuie de"umidificat şi răcit. *metodă este depozitarea gazului într"un rezer6or subteran sau uscarea prin racire comprimata.

*ndepărtarea C+ $


11/17

Eig.( /tatie de biogaz linia fabrica de bere Bergenbier /.? 3loiesti


12/17

Fig.3 Reactoare anaerobe

Fisa tehnica a r eactoarelor anaerobe

Quick Details

;tandard>

I;I ;?" 8;+I6 '8 @I;

'rade> ;'#H ?$icAness>

0.12""B0.C""

8rand6ame>

;$englong "odel6umber>

0.12B0.CmmD ;teel #oil

?ec$niFue>

$ot dip ;urface ?reatment>

'al/anized pplication>

constructionautomobil furniture$ome appliances

Gidt$> as per

reFuests

idt$> :90B1290mm


13/17

t$icAness>

0.12B0.Cmm zinccoating>

40B120g

Eig.' /cruber de biogas

Fisa tehnica a scruberului de biogaz

JuicA +etails

8rand6ame>

?EE6GI6 "odel6umber>

?KB;L *lace of)rigin>

'uangdong#$ina,"ainland-

pplication> #ooAing Muel8iogas+esulfurizer

#alor ,@-> 2:900 H drogen#ontent, ->

9

"et$ane#ontent, ->

2 ;ulp$ur#ontent, ->

0.2

*roductname>

?een in biogasscrubber

Muel> 8iogas #olor> blue $ite etc

8iogasconsumption>

N90m3 per$our

6ecessar!ttings>

Me2)3 ;ize> 390

Geig$t> 300O' ifespan> !tting canreuse 3B4

Installation> Easier


14/17

times

Mig.9 Lscator de biogaz

Misa te$nica a unui uscator de biogazJuicA +etails

#ondition> 6e 6e ?pe> +rum +r ingEFuipment5otar drum

*lace of )rigin> @iangsu #$ina,"ainland-

8rand 6ame> 5+ "odel 6umber> H'@ Poltage> 3C0P 90Hz

*o er,G-> 3OG +imension, DGDH->

alterable Geig$t> 2t

#erti!cation> #E=');?=;'; Garrant > )ne ear )neear

fterBsales;er/ice *ro/ided>

Engineersa/ailable toser/icemac$inero/erseas

#erti!cate> #E=');?=;'; #ompan > i ang 5ongdaMeed EFuipment#). ?+.

"aterial> #arbon steel

# linder t pe> ;ingle or t$ree ocation> i angcit @iangsu*ro/ince


15/17

Mig .< ;u anta

Mig .: mestecator de gaze


16/17

Mig.C #azan de abur

Mig.C E/acuarea gazelor printrBun canal de e/acuare


17/17

8ibliogra!e

1. $ttp>== .probiopol.de=1Q#eQesteQbiogazul.3R.0.$tmlST U12. $ttp>== .probiopol.de=2Q+eQceQesteQbiogazulQsustena.41.0.$tmlS

T U13. $ttps>==oVer.alibaba.com=trade=searc$SfsbU TInde7 reaUproductQenT#atIdUT;earc$?e7tUdataWs$eetWforWanaerobicWreactorsTaVQidU1C::93023

4. $ttps>== .alibaba.com=trade=searc$SfsbU TInde7 reaUproductQenT;earc$?e7tU8iogasWdr er

9. $ttps>== .alibaba.com=productBdetail= oodBsa dustBdr erQ1

mecanisme de degradare a materiei organice din depozitele de deşeuri

Documents